Ateroscleroza

Ateroscleroza reprezinta in principal o boala a arterelor mari, elastice, dar si a arterelor de

calibru mediu, cum ar fi vasele inimii, in timp ce arterele mici si arteriolele sunt doar foarte
rar afectate. Din acest motiv este incadrata in grupul arteriosclerozelor, boli caracterizate prin
pierderea elasticitatii peretelui vascular.
Ateroscleroza este un proces cu evolutie indelungata (ani de zile) ce afecteaza in mod difuz
peretele arterial si consta in formarea unor placi intramurale ce ingusteaza si rigidizeaza
peretele vasului. Placile de aterom reprezinta acumulari demacrofage, colesterol, trigliceride,
iar daca leziunea este avansata, pot sa apara si calcificari. Pe masura ce placa evolueaza, se
ajunge la stenozarea vasului, cu sistarea curgerii in teritoriul din aval de obstacol.
Ateroscleroza are debut precoce, chiar de la 20 de ani in unele cazuri, insa atata timp cat
ingustarea nu atinge un nivel critic, nu apar semne si simptome. Ca urmare, majoritatea
indivizilor nu sunt constienti ca au ateroscleroza chiar daca aceasta este prezenta si evolueaza.
Doar in momentul in care procesul a evoluat indeajuns incat sa determine o ingustare de peste
75% din lumen, ateroscleroza este resimtita de pacient ca urmare a
fenomenelor ischemice care se instaleaza.
Ateroscleroza determina afectari in diverse artere din membre sau din organele interne,
simptomele depinzand de aceste localizari particulare:
- ateroscleroza arterelor coronare determina angina pectorala si infarct miocardic (boala
coronariana ischemica);
- afectarea arterelor carotide si cerebrale poate duce la accidente vasculare cerebrale si atacuri
ischemice tranzitorii;
- ateroscleroza extremitatilor inferioare determina aparitia claudicatiei (durere la mers),
vindecarea lenta si anevoioasa a ranilor si ulcere gambiere.
Alte vase frecvent afectate de ateroscleroza sunt arterele renale, brahiale, radiale.
Cand o artera este blocata complet sau doar ingustata sever, segmentul aflat sub directa
ei vascularizatie nu va mai primi suficient oxigen. Situatia este mai grava in momentul in care
creste semnificativ cererea pentru oxigen a tesuturilor (cum se intampla in timpul efortului
fizic), cerere ce nu poate fi satisfacuta de arterele ateromatoase. Situatia se numeste ischemie
si descrie, de fapt, suferinta tesutului ce nu isi poate indeplini corect si in parametrii
fiziologici functiile.
Ischemia are manifestari clinice diferite, in functie de localizarea vasului afectat si de
teritoriul deservit de acesta. Astfel, in cazul ischemiei miocardice (prin afectarea coronarelor)

pacientul acuza durere precordiala, intensificata la efort, iar in cazuri grave poate sa
apara atacul de cord (forma extrema a bolii ischemice cardiace)
Daca ischemia afecteaza vasele membrului inferior pacientul o resimte ca durere la mers care
ii impune odihna (caracteristic este faptul ca apare frecvent la aceeasi distanta parcursa),
senzatie permanenta de picioare reci, aspect palid, marmorat al tegumentelor.
Cazurile severe de ischemie sunt definte prin aparitia complicatiilor de tipul
necrozei, gangrenei.
In general, indiferent de localizarea procesului obstructiv, daca nu se trateaza cauza, tesutul
afectat moare treptat, pe masura ce este privat din ce in ce mai mult de oxigen si nutrienti
vitali. De aceea este important ca fenomenele aterosclerotice (si obstructive de orice tip) sa fie
descoperite si tratate din timp. Un indicator bun al modificarilor aparute pe artere este
examinarea pulsului, atat la artera radiala, cat si la pedioasa, poplitee sau femurala - un puls
slab, asimetric sau absent sau artere indurate, indicand un proces degenerativ.
Frecventa in populatie
Boala vasculara periferica este o patologie foarte frecventa - studiile clinice demonstrand ca
peste 10-25% din persoanele peste 55 de ani sunt afectate, procentul crescand cu inaintarea in
varsta. Se pare ca barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile, insa diferentele nu sunt
foarte mari. Totusi, aproximativ 70% dintre cei afectati sunt mult timp asimptomatici.
Specialistii considera ca procentul persoanelor afectate va creste in urmatorii ani deoarece
populatia planetei are tendinta de a imbatrani.
Boala apare mai des la fumatori, iar combinatia fumat-diabet zaharat implica adesea o
severitate mai mare a cazurilor.
Desi boala este o adevarata problema de sanatate publica si medicii insista asupra prezentarii
pacientilor pentru consult de specialitate daca prezinta factori de risc sau simptome sugestive,
mai mult de jumatate din pacienti ignora sfaturile specialistilor si semnele afectiunii, si,
considerand-o o parte normala a procesului de imbatranire nu o raporteaza la controalele
periodice. Diagnosticarea bolii vasculare periferice este foarte importanta deoarece acesti
pacienti au un risc de 4-5 ori mai mare, comparativ cu populatia generala de a dezvolta infarct
miocardic acut sauaccident vascular cerebral.
Unul din motivele pentru care pacientii nu se adreseaza doctorului este si teama ca doar
tratamentul chirurgical poate rezolva aceasta problema. De fapt, astazi, chirurgia este doar una
din formele de tratament, adresata in special complicatiilor. Cea mai eficienta modalitate de a

trata boala vasculara periferica este cea medicala, astfel ameliorandu-se simptomatologia si
evitandu-se instalarea complicatiilor. O astfel de abordare terapeutica este recomandata in
special in cazul pacientilor hipertensivi, diabetici sau cu sindrom
metabolic, hipercolesterolemie si marilor fumatori.
Cauze
Cel mai des intalnit tip de boala vasculara periferica este boala arteriala periferica, sau boala
arterio-ocluziva periferica. Blocajul care sta la baza aparitiei acestei patologii este datorat in
cele mai multe cazuri formarii placilor de aterom. Formarea acestor placi se face printr-un
proces sistematic si de permanenta evolutie in cadrul caruia se depun straturi succesive
de colesterol, calciu, se formeaza tesut cicatricial, totul avand ca rezultat final ingrosarea
peretelui, pierderea elasticitatii acestuia, friabilitatea si in final obstructia. Sunt afectate in
principal arterele mari si medii, leziunile fiind de obicei segmentare si existand importante
variatii de la pacient la pacient.
Ateroscleroza reprezinta cea mai des incriminata cauza pentru ischemia arterelor periferice,
insa nu este unica etiologie.
Alte cauze posibile sunt:
Tromboza arteriala - reprezinta formarea unui cheag (tromb) in lumenul vasului, ce ajunge,
prin dimensiunile sale sa obstrueze curgerea sangelui prin acel segment vascular. Tesuturile
sunt private sever de nutrienti si oxigen cand trombul depaseste 70-75% din diametru, ducand
la instalarea hipoxiei si acumularea de metaboliti toxici, cum ar fiacidul lactic. Exista o serie
de factori ce predispun pacientii la dezvoltarea trombozelor sistemice. Printre acestia se
numara: hipotensiunea arteriala, debitul cardiac scazut, sepsisul, anevrisme, disectii de aorta.
Embolismul - reprezinta situatia caracterizata prin migrarea unui embol de-a lungul
sistemului vascular si oprirea lui intr-un vas cu diametru mai mic decat al sau, ducand la
obstructia acelui vas. Embolii pot fi reprezentati de fragmente de trombi, sau cheaguri, de
picaturi lipidice, bule de aer, fragmente tisulare, bacterii, paraziti, substante straine
organismului. Ei sunt cea mai frecventa cauza de ischemie acuta si au de obicei origine
cardiaca (80%). Au tendinta de a se localiza la bifurcatia arterelor sau in zonele in care
calibrul vasului scade brusc. De aceea, artera femurala reprezinta cel mai des loc de oprire a
embolilor (43%), urmat de arterele iliace, aorta, artere poplitee.

Diabet zaharat - pe termen lung, controlul deficitar al glicemiei poate afecta sever vasele,
determinand disfunctii ale celulelor endoteliale si fibrelor musculare netede din peretele
vascular. Cu timpul, lumenul se ingusteaza si apare ischemia locala. Diabetul zaharat
afecteaza si vasele coronare, cerebrale, determinand, pe langa ischemia arteriala
periferica, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale. Pe langa efectul patogen
direct al hiperglicemieicronice, sistemul cardiovascular al diabeticilor sufera si datorita
complicatiilor asociate: hipertensiune arteriala,hipertrigliceridemii, conditii ce accelereaza
procesul aterosclerotic.
Inflamarea arterelor - aceasta situatie se numeste arterita si reprezinta una din cauzele
de boala vasculara periferica. Arterita afecteaza peretele vascular si apare mai frecvent in
cadrul bolilor autoimune sau infectiilor sistemice. Vasculitadescrie la randul ei inflamarea
vaselor, insa termenul include vene, artere si capilare. Aceste boli nu sunt localizate exclusiv
la nivelul membrelor inferioare, afectarea fiind sistemica.
Infectii - afectarea vaselor in cadrul infectiilor se datoreaza procesului inflamator si ulterior
cicatricial care afecteaza atat peretele cat si spatiul perivascular, determinand compresie
murala, cu micsorarea diametrului. Salmonelloza (infectia cu Salmonella) si sifilisul sunt 2
infectii care sunt asociate in mod clasic cu afectarea vasculara severa.
Defecte morfologice - acestea reprezinta in principal defecte de structura ale vaselor, ce le fac
mult mai susceptibile ingustarilor si modificarilor de diametru. Majoritatea sunt innascute, iar
cauza lor nu se cunoaste cu exactitate, fiind incriminati mai multi factori. Cel mai adesea
astfel de probleme au natura autoimuna. De exemplu, arterita Takayasueste o problema ce
afecteaza in principal aorta si ramurile ei principale superioare: trunchiul brahiocefalic, artera
subclavie, artera carotida. Boala este mai frecventa la femei, de obicei asiatice, si prezinta ca
manifestare principala claudicatia extremitatilor.
Sindroame de hipervascozitate - sunt afectiuni caracterizate prin cresterea vascozitatii
sangelui. Sindroamele de hipervascozitate sunt frecvent asociate gamapatiilor
monoclonale, macroglobulinemiei Waldenstrom si mielomului multiplu sau tuturor starilor ce
asociaza policitemie. Hipervascozitatea este incriminata in aparitia bolii vasculare
periferice prin modificarile reologice (de scurgere a sangelui) pe care le implica. Se creaza

astfel un teren propice dezvoltarii trombilor, cu afectarea consecutiva a calibrului vaselor.

Leziunile si traumatismele - vasele sunt structuri ce pot fi usor lezate in cadrul unor
accidente violente, ce implica devitalizari extinse de tesut vascular.
Dislipidemii - evolutia bolii vasculare periferice este mult accelerata in cadrul unor
dezechilibre metabolice caracterizate printr-un nivel crescut al colesterolului, trigliceridelor.
Dislipidemiile promoveaza ateroscleroza, deci riscul de a dezvolta o boala ischemica
periferica este cu atat mai mare cu cat lipidele sunt crescute in mod constant.