TOS ee CNN ett BISERICA ARMENEASCA, BUCURESTI In anul 1911, s-a pus temelia Biserieii Armeneascd din Bucuresti, cu hramul "Sfingii Arhangheli*, Planurile au fost semnate de arhitectul Dimitrie Maimarolu si de arhitectul de origine armeand Grigore C. Cerchez, avand ca model catedrala de la Vagharapat - Eémiadzin din Armenia. Constructia a fost terminath Ia 6 septembrie 1915, Biserica este construiti pe plan _dreptunghiular 25.2m x 14.30m, simetrie& In raport cu axul longitudinal, cu abside laterale incluse in nava, cu altarul poligonal 4.10m x 8.90m si cu turla Pantocrator pe naos, cu pridvor tnchis $i ppronaos, iar la intrare un turn elopotnita cu plan dreptunghiular 8.06m x 7.92m. Ca regim de inaljime, nava are la nivelul aticului »10m, coama acoperisului este 1a »16m , acoperigul turlei »30m, iar turnul elopotni(a » 26.3m la coiful acoperigului Turld mare, cu 12 laturi, se Tntl peste naos, prin intermediul arcelor ce se descared pe 4 piloni din zid. Doul, ‘urnuri mici terminate cu un foigor deschis si lanternou, sunt ridicate peste searile si incaperile ce flancheaz& vestibulul de intrare. Turnul clopotnita cu 2 niveluri de arcade este situat in axul bisericii, peste pridvorul deschis, pe plan patrat fn interior, pictoal Bassano a realizat tablouri independente, de dimensiuni mari, pe pereti lateral ai nave, ca 4i pe semicalota sferiea ce acoperdaltarul deschis, fra tampla. In 1971, pictorul Eugen Profeta a restaurat pictura murali,eee eC a ene 4 er aa Complexul religios si social-cultural al comunitiii armene ceste compus dintr-o impunatoare biseric8, resedinja episcopal, biblioteca armeand si muzeul eparhial, o casi de culturl, 0 ‘gridini(d gi sediul Uniunii Armenilor din Romania. {n imediata vecinatate a compelxului religios a fost amplasat sediului de birouri Millennium Business Center (MBC), separat de ansamblul cultural Armean, doar de incinta realizatt eu pereti a infrastructurii MBC, da- tort nectanseitifiiincintei de pereti mulafi, s-au produs o serie de pierderi de material solid ce au totalizat cca. 665me. In aceste conditi, o serie de constructi invecinate au suferit un proces de tasare diferentiatl care a variat de la 0,5 pani la 7-8em. Necesitaten consolidarii bisericli a rezultat in urma c xecutirii lucriilor fa infrastructura MBC gi cu aceastf ocazie a pierderii de material solid de la nivelul terenului de fundare. Astfel, a fost declangat un mecanism de avariere de tip ptasare™ ‘care a condus la activarea tuturor fisurilor existente ale imobile- Jor din incinta complexului cultural armean, precum ila aparii ‘unor fisuri si fracturi noi, datorate gradientului de degradare al terenului de fundare si sensibilitifii la tasiri ale structurilor cexistente, De asemeneain timp, biseriea a fost supusi unui numa portant de cutremure dintre care doud majore, in 1940 511977, flind reparata partial, ultima oard in anii 1998-2000 cu. ‘ocazia restauraii fafadei, cand au fost ficute gi unele lucriri d consolidare (cu caracter tocal) ale turutui clopotité i perepilor navei.Pete ees TO CI ee Maresuate Uriuzare= Melle tit sot de clit buns, (i) imi an x mach prota C 75-1005 mora de ar sco mares ca AIO, eon de alte (8 Searevan i deete vite, faut. cpa) dar eu 0 mmed rea eds [BI2O-GIS0 (ole dele nivel pero tum slot panel de peste ‘cir pi ie: enol oe veh el econ cet at ‘de ernare dl ivlal unde sunt orate pe nb ctogonal i incon ceprive ui hseri aterl iit exe pir tit in amestearcu ar (ob mile eaters ace ub). DZGRADARt- Mec avails ete dato onfomnari de ansmbla arate wr curr de eh endow Cato) netnfrmile seme volumes, ucts, ae eter nase, eit tae proses de tre declngt de consiniren MBC: mates fines (Gece canes able pend tee Salen mre laarel ‘sila e er nega comport inves mena. compen ge sare transverse deta fongtdinnl,ts de pete ‘inbto rmacu ez imal ae dfomuilor ml supe ose de fn in pel cameo, ste ou se comport ) LUCRARI DE ASIGURARE A PICTURIT ~ -sistemul de consolidare nu rebuie s8afecteze in vreun un fel pitura si decorajunie originale, condi abligatori pentru orice intervene asupra unui monument istorie+ eS a 7 PAPIOANE DE CONSOLIDARE. ca urmare a affindritterenulut de fundare pe un gradient de degradare dispus longitudinal, componenta transversalé a mecanismului de avariere a dezvoltat si mai mult prin aparitia unor fisuri noi in zone care pana la acea data nu fusesera afectate. © -solutile de armare si coasere a zidarie, in paralel cu realizarea unor papioane din mortar-beton-grosier (MBG) armat si injectarea acelei cr8paturi pot avea un efect foarte bun, chiar si in cazul unor solicitiri provenite din tasiri neuniforme deosebit de mari si produse intr-un timp relativ scurt. | -lueririe au constat fa realizarea de papioane din mortar beton grosier (MBG) armat, precum si luerri de preinjectare a fisurilor mai mari de Imm, care asociate cu sistemul metalic de legare a biserici, sé poata asigura desfagurarea lucrarilor de execuffe in siguran{& sport, iar fn final si -©* colaboreze cu sistemul de consolidare asigurindu-i o conlucrare mei bund cu monumentueT * = Iucris de preinjectare cu rasini a fsurilor mai mari de Imm = datoria afndriiterenului de fundare pe un gradient de degradare dispus longitudinal, component transversal a ‘oltat si mai mult prin apariia unorfisuri noi in zone care pnd la acea daté nu fuseserd aectate -ta Jucrarile din perioada 1998-2000 a fost inlaturata cea mai spectaculoas® crapaturd existenta cca care scparara blocurile nava pronaos si naos si are avea un aspect cvasi vertical; aceasta trecea prin golurileusilor lateral ale pronaosului, sectiondnd apoi pe drecfe transversal perefi longi 1 dinali$ iN precum si bola ciindrcd in vecintatea areulu; erapaura nu sa eactivat, ovedind c&soufile de armare si cousere a zdare © ralel eu realizarea unos papioane din mortar beton grosier (MIG) armat si injectareaacelei cripdturi pot avea un eect foarte bunewe noms 528 GRINZI VIERENDEEL FIN ZONA ACCESULUI -sistemul de fundare consta intr-un ansamblu de grinzi Vierendee! spatiale, ce au Tegat, la nivelul fundatior, turnul clopotnita cu perefii navei © -acest sistem de fundare a reficut continuitatea structurald la nivelul infrastructurii © care, din cauza mecanismului de degradare, s-a transformat din fundatii continue {In fundatiizolate,fiecare cu deplasiri gi rotiri diferite.aaa Aen Vea AE ineT ‘TURNURI IN ZONA PRIDVORULUL -{urnurile (respectind dimensiunile si pozitia golurilor de ferestre) au constituit elementele verticale a dous portale cu sectiuni casetate dispuse © transversal, legate la nivelul poduluibiserici si care au devenit principalcle clemente ale suprastructuri bisercii, dimensionate si preia sis trans- porte solicitirile seismice de la nivelul acoperigulu la sistemul de fundare -constructi, este foarte importanta prezenja unor ineAperi situate Ia colfurle navei, cu perefi pan la nivelul podului, care formeaza niste tuburi cu rigiditae si rezistenja relativ marnoms 528 (GRINZI JGHEAB IN ZONA ABSIDELOR LATERALE © -macrostructura este aleatuitd dintr-un ansamblu de dou grinzi jgheab dispuse longitudinal care leag8 naosul si pronaosul in lungul navei, ‘mirind extradosul planseelor orizontale din pronaos (rezemate pe console), apoi extradosul absidelor laterale din naos, pentru evitarea deformatiilor de ovalizare a inelului de la baza turlei , au fost realizate dou grinzi rigide scurte, dispuse transversal si care cupleaza cele 2 grinzi ,jgheab" de peste absidele laterale cu acest inel; aceste 2 grinzi ,jgheab“ au origiditate considerabila in plan orizontal (lu~ © _crind ca niste grinzi perefi)impiedicand deformatiiert” ~ CONSOLIDAREA FUNDATHLOR TURNULUI CLOPOTNITA SI CONECTAREA CU SISTEMUL DE GRINZI VIERANDEEL DIN ZONA NAVEL acest sistem de fundare a reftcut continuitatea structurala la nivelul infrastructuri care, din cauza mecanismului de degradare, se transformase ™ din funda continue in fundatiiizolate, fiecare cu deplasar si rotiridiferite.noms 528®) 1.Din punct de vedere arhitectural, monumental s-a plstratitegritatea volumetricd si decorativi- desi a suferit degrade in timp, precum si o intervenfie de consolidae,totaltatea schimbiilor evidentiaz4 trisiurie iniiale ale cdi, si pun in valoare earacterlistorie consacra intervenfii majore asupra ansamblului structural, prin realizarea unui nou sistem spafial rigid, destnats8asigure legtura si conluerarea tuturor perefilor structural sia elementelor de consolidare, nu apar modificiri vizibile in imagines monumentuluiistoric, Acest lueru demonstrexzA c& BS ilcge cs soexictnts eds ces poi rca coves lori srlecta stoic,pee tees Ow CNN ett ® 4.Expertizarea stiri ladirii sa realizat din toate punctele de vedere. Nu exista concepte separate pentru componentele arhitectur structural, decoraiune, i numai un singur concept.unitar, care si le armonizeze pe tate Structura ezultatd dupa. consolidare duce lao bun comportare seismic ansamblului- a relaiei "structurd veche