Cuprins

Producerea si propagarea sunetelor

5. Analiza calitativa a functionarii instrumentelor
cu coarde si a
instrumentelor de suflat

5.1
A: Corzi vibrante

5.2 B: Tuburi sonore - a) Tub deschis; b)

Tub inchis la un capat.

5.3
C: Vibratia barelor si a placilor
6. Caracteristicile sunetelor
A: Inaltimea; B: Intensitatea sau taria
sunetului; C: Timbrul
7. Experimente Sunetul

Producerea si propagarea
sunetelor
Sunetele sonore sunt medii elastice aduse

in stare de oscilatie:
diapazon (lame elastice in general);
corzi vibrante (vioara, pian);
coloane de aer vibrante (orga, flaut);
placi si membrane vibrante (xilofon,

difuzor)

Diapazonul
Mic instrument acustic

format dintr-o bar de

oel n form de U, care
vibreaz la lovire,
emind de obicei nota
muzical "la" i servind
la acordarea
instrumentelor muzicale
sau la indicarea tonului
pentru un ansamblu
coral.

Corzi vibrante
Vioara
[Violin Romance Beethoven]

Pian
[Nothing Else Matters - solo piano, Scott D. Davis]

Placi si membrane
vibrante
Xilofon
[Jazz la xilofon]

Difuzor
[Marco V & Sander van Doorn Organic]

Coloane de aer vibrant

Orga
[Muzica populara romaneasca]

Flaut
[Telemann Flute Fantasy in A Major NYSSMA]

De la aceste surse, vibratiile se

propaga prin mediul elastic pana la

receptor.
Urechea converteste vibratiile in
impulsuri nervoase, transmitandu-le
apoicatre creier, unde sunt
interpretate ca sunete.
Sunetele pot fi receptionate si cu
ajutorul microfonului (care transforma
undele mecanice in semnale electrice,
ce pot fi inregistrate sau transmise
mai departe).

Analiza calitativa a functionarii

instrumentelor cu coarde si a
instrumentelor de suflat
A: Corzi vibrante
Coarda produce unde sonore cu frecventa
egala cu cea a vibratiilor produse la randul
lor prin interferenta (unde stationare cu
maxime de interferenta ventre si
minime de interferenta noduri)
Distanta dintre doua ventre vecine este
/2, iar lungimea corzii trebuie sa fie
multiplu intreg al acestei distante l = n/2.

Din relatia:

=c/ => =nc/2l (n=1, 2, 3)

frecvente posibile.
Frecventa =c/2l ; reprezinta frecventa
fundamentala iar cele cu n>1,
reprezinta armonice superioare.
(c = viteza sunetelor)

Vibraia unei

corzi, frecvena
fundamental i
primele 6
armonici
superioare

B: Tuburi sonore
Undele longitudinale

care se propaga in
lungul unui tub de
lungime finita, l, sunt
reflectate la capetele
tubului intr-un mod
asemanator celui in
care se reflecta, la
capete, undele
transversale dinre-o
coarda.

a) Tub deschis
Daca se trimite un curent de

aer, iau nastere vibratii, iar la

frecventele lui naturale, tubul
intra in rezonanta.

b) Tub inchis la un capat

Undele se formeaza ca si in coarda cu

capat fix, frecventa fundamentala

reprezinta jumatate din frecventa unui tub
deschis, de aceiasi lungime.
Intr-un tub inchis la un capat, frecventa

fundamentala este c/4l si sunt prezentate

numai armonicele impare.

C: Vibratia barelor si a

placilor
Cand se da o lovitura undei membrane flexibile,
intinsa, cum este cea a unei tobe, din punctul

lovit porneste un puls bidimensional divergent

care sufera reflexii multiple la marginile
membranei. Se vor forme unde stationare carora
le corespunde o anumita frecventa
Frecventa cea mai joasa este frecventa modului
fundamental, iar celelalte sunt frecventele
modurilor srmonice superioare.
Spre deosebire de cazurile precedente (coarde,
tuburi), modurile armonice superioare sunt
multipli intregi ai frecventei fundamentale.