Apendicicta Mihaela

Liceul Tehnologic Spiru Haret Trgovite
coala Postliceal Sanitar
PROIECT DE ABSOLVIRE
Domeniu: Sntate i asisten pedagogic
Specializare: Asistent Medical Generalist
Absolvent
Stan Georgiana
Mihaela
ndrumtor
Toma
Crciunoiu
Sesiunea August 2014
NGRIJIREA PACIENILOR CU
APENDICIT ACUT
Cuprins
2
Motto
Motivaie
Noiuni de nursing
Calitile vieii n medicin
Capitolul I Anatomia i fiziologia intestinului gros
1.1 Cecul
1.2 Colonul
Capitolul II Apendicita acut
2.1 Definiie
2.2 Etiopatologie
2.3 Anatomie patologic
2.4 Simptomatologie
2.5 Forme clinice
2.5.1 Forme clinice dup evoluie
2.5.2 Forme clinice dup sediu
2.5.3 Forme clinice dup vrst
2.6 Diagnostic diferenial
2.7 Tratament
Capitolul III Rolul asistentei medicale n efectuarea investigaiilor specifice apendicitei
Capitolul IV Acordarea ngrijirilor specific bolnavului cu apendicectomie
4.1 Asigurarea condiiilor de mediu
4.2 asigurarea igienei
4.3 Alimentaia pacientului
Capitolul V Prezentarea cazurilor
Caz I
Caz II
Caz III
Capitolul VI Prezentarea tehnicilor
6.1 Efectuarea pansamentului
6.2 Puncia intravenoas
6.3 Msurarea tensiunii arteriale
Bibliografie
Sntatea nu este totul,

dar fr sntate, totul este nimic.
3
Pag 4
Pag 4
Pag 5
Pag 7
Pag 9
Pag 9
Pag 11
Pag 14
Pag 14
Pag 14
Pag 14
Pag 15
Pag 18
Pag 18
Pag 19
Pag 20
Pag 20
Pag 20
Pag 22
Pag 25
Pag 25
Pag 26
Pag 27
Pag 29
Pag 30
Pag 49
Pag 64
Pag 79
Pag 80
Pag 82
Pag 85
Pag 86
Schopenhauer
Motivaia
Am ales aceast tem de proiect NGRIJIREA PACIENTULUI CU
APENDICIT deoarece primul meu stagiu de cnd am nceput aceast coal
a fost n secia Chirurgie.
Am vzut c este o afeciune destul de des ntlnit i m-am gndit s aflu
ct mai multe lucruri despre aceast afeciune, s fiu bine informat pentru a da
ct mai multe rspunsuri persoanelor n cauz, chiar i pentru mine.
Dei este o afeciune ce se rezolv relativ uor din punct de vedere
chirurgical, asistenta medical trebuie s acorde ngrijirile necesare ca n oricare
alt afeciune, chirurgical sau nu.
n cazul apendicitei acute trebuie s ne ndreptm atenia asupra copiilor i
vrstnicilor, categorii de vrsta la care boala se manifest diferit fa de persoana
adult.De asemenea se are n vedere prevenirea infeciilor care se produc uneori
din vina noastr, a cadrelor medii pentru c nu educm pacientul, nu-l
informm , dei tim foarte bine c este mai bine s previi dect s tratezi.
De-a lungul stagiilor practice efectuate n secia de Chirurgie am nvat
multe lucruri, de la asistente medicale i medici cu mult experien
profesional.
ngrijirile acordate n apendicit acut sunt:
- pregatirea preoperatorie a pacientului, pregtirea psihic este foarte important
deoarece chiar i o intervenie minor, este ceva nou pentru pacient.
- ingrijirile postoperatorii acordate bolnavului din momentul n care este scos din
sala de operaie, dintre acestea foarte important este urmrirea funciilor vitale
ale pacientului care ne ajut s observm apariia unor complicaii postoperatorii
nedorite.
Datoria noastr este s avem grij de toi pacienii, indiferent de
afeciunea pe care o au i fr s minimalizm importana ei, chiar dac este
apendicit acut.
NOIUNI DE NURSING
4
Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan cadru

de acordare a ngrijirilor att pacientului, ct i familiilor, grupurilor sau
comunitii. Este un proces organizat i planificat, o metod raional de
planificare i promovare a interveniilor individualizate n scopul obinerii unei
mai bune stri de sntate.
Procesul de nursing este:

Un mod de a gndi ca nursa
Modalitate dea corela activitile ce conduc la ngrijiri competente de
nursing
Un ciclu dinamic
Orientare tiinific de abordare a problemei de ngrijire
Etapele procesului de nursing:
1. Culegerea datelor Aprecierea. Cuprinde:
colectarea datelor
validarea datelor
organizarea datelor
stabilirea profilului de sntate
2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing
analiza i interpretarea datelor
identificarea problemelor
enunul diagnosticului de nursing
3. Planificarea ngrijirilor
stabilirea prioritilor
stabilirea obiectivelor
alegerea strategiilor
4. Implementarea. Cuprinde:
culegerea de date noi
efectuarea interveniilor
5. Evaluarea
5
stabilirea criteriilor de evaluare

evaluarea atingerilor obiectivelor
identificarea factorilor care afecteaz atingerea obiectivelor
Procesul de nursing are urmtoarele avantaje , beneficii pentru:
- cel care ofer asisten medical (asistentul medical):
permite luarea deciziilor
evideniaz legalitatea aciunilor
crete profesionalismul
crete responsabilitatea, competenta
posibilitatea de a ctiga ncredere
da satisfacie muncii
- cel care primete ngrijiri (pacientul):
participarea pacientului la propria ngrijire i s se preocupe
de obinerea unei mai bune stri de sntate
beneficiaz de ngrijiri de calitate n funcie de nevoi
continuitate n ngrijiri
CALITILE VIEII N MEDICIN

Calitatea vieii este dat de percepiile indivizilor asupra situailor lor
sociale, n contextul sistemelor de valori culturale n care triesc i n dependen
de propriile trebuine, standarde i aspiraii (OMS, 1998). Mai specific, prin
calitatea vieii n medicina se nelege bunstarea fizic, psihic i social,
precum i capacitatea pacienilor de a-i ndeplini sarcinile obinuite, n existena
lor cotidian. O definiie utilitarist este propus de Revicki & Kaplan (1993):
calitatea vieii reflect preferinele pentru anumite stri ale sntii ce permit
ameliorri ale morbiditii i mortalitii. Este vorba de urmtoarele dimensiuni
ale calitii vieii:
Bunstarea emoionala sau psihic, ilustrat prin indicatori precum:
fericirea, mulumirea de sine, sentimentul identitii personale, evitarea stresului
excesiv, stima de sine (self-esteem), bogia vieii spirituale, sentimentul de
siguran.
Relaiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de
intimitate, afeciune, prieteni i prietenii, contacte sociale, suport social.
Bunstarea material, ilustrat prin indicatori precum: proprietate,
sigurana locului de munc, venituri adecvate, hran potrivit, loc de munc,
posesie de bunuri (mobile imobile), locuine, status social.
Afirmarea personal, care nsemn: competen profesional, promovare
profesional, activiti intelectuale captivante, abiliti/deprinderi profesionale
solide, mplinire profesional, niveluri de educaie adecvat profesiei.
Bunstarea fizic, concretizat n sntate, mobilitate fizic, alimentaie
adecvat, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenei medicale de bun
calitate, asigurri de sntate, activiti preferate interesante n timpul liber,
form fizic optim sau fitness, concretizat n cei patru S, Strenght for
fizic, Stamina vigoare sau rezisten fizic, Suppleness suplee fizic i
Skills ndemnare sau abilitate fizic.
Independenta, care nsemn autonomie n via, posibilitatea de a face
alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezena
unor valori i scopuri clar definite, auto-conducerea n via.
Integrarea social, care se refer la prezena unui status i rol social,
acceptarea n diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de
munc stimulativ, participarea la activiti comunitare, activitatea n organizaii
ne guvernamentale, apartenena la o comunitatea spiritual-religioas.
Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la
vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la nvtur i cultur, dreptul la
un proces rapid i echitabil etc. n contextul activitii din domeniul medical, se
7
impune gsirea unor criterii operaionale pentru msurarea calitii vieii

pacienilor.
Printre modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi
fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson (Henderson,
1996, 1977) i cele12 activiti cotidiene Roper Nancy (1990) eseniale pentru
un pacient (meninerea unui mediu de via sigur i sntos, comunicarea cu
semenii, respiraia, hrana i butura / satisfacerea minimului de hran i ap,
eliminarea excreiilor, mbrcarea i curenia corporal, controlul temperaturii
corporale, mobilitatea corporal, munca i jocul, exprimarea sexualitii, somnul,
moartea/decesul).
CAPITOLUL I
ANATOMIA I FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS
Intestinul gros reprezint un segment al tubului digestiv, de mare
importan n digestia, chimului intestinal i formarea materiilor fecale.
Este alctuit din:

cec cu apendice,
colon ascendent,
colon transvers,
colon descendent
sigmoid.
1.1 Cecul
Cecul este prima poriune a intestinului gros, situat sub axul orizontal care
trece prin deschiderea ileonului n intestinul gros, n fosa iliac dreapta. Are o
lungime medie de 6 cm, lrgimea de 7 cm i volum de 200-400 ml.
Aezare. Raporturi.
Putem vorbi despre cec n poziie nalt sau cec n poziie pelvina n funcie de
poziia superioar sau inferioar fa de creast iliac dreapta, aceste situaii
datorndu-se lipsei sau excesului de migrare a cecului.
Cecul este mobil cnd poriunea terminal a mezenterului ajunge pn n unghiul
ileocecal, fiind mai scurt, sau poate fi fix cnd mezenterul este scurt i peritoneul
se
reflecta
mai
jos,
de
pe
cec
pe
peretele
posterior.
Peretele anterior al cecului, n poziie normal vine n raport cu peretele
anterior al abdomenului.
9
Peretele posterior vine n raport cu muchiul iliac i muchiul psoas prin

intermediul peritoneului posterior, esutul subperitoneal (prin care trece nervul
femural) i fascia acestor muchi.
Peretele lateral vine n raport cu muchiul iliac i cu jumtatea lateral a
ligamentului inghinal.
Peretele medial, cu originea celor trei tenii i cea a apendicelui, vine n
raport cu muchiul psoas n lungul cruia se afla ansele iliace externe, cu ansele
intestinale ileale.
Inferior are raporturi cu unghiul format de peretele abdominal anterior i
fosa iliac dreapta sau viscerele pelvine i ansele ileale, cnd acesta este noziie
pelvina.
Valva ileocecala Bauhin
Este alctuit dintr-o labie sau buza superioara- mai mare i alta inferioar
acoperit de prima. Ele circumscriu ostiul ileocecal, prin care ileonul se deschide
n intestinul gros. Cele dou buze se unesc, formnd o comisur de la care pleac
frurile valvei ileocecale, anterior i posterior.
Structura valvei ileocecale este format din mucoasa, submucoasa i fibre
musculare. Fibrele musculare provin din musculatura circular a ileonului i
cecului, care spre marginea liber a valvei formeaz un sfincter.
Apendicele vermiform
Organ diverticular, rudimentar, anexat cecului, de form cilindric i o
lungime ce variaz ntre 2 i 20 cm. Se deschide pe fata postero-mediala, n cec,
la o distan de 2-3 cm de valva ileocecala, la unirea celor 3 tenii cecale.
Situaia topografic a apendicelui prezint un grad mare de variabilitate
n cursul dezvoltrii el regreseaz i totodat urmeaz schimbrilor de poziie a
cecului. Apendicele poate avea poziie: subcecala sau infantil, pelvina,
retrocecala, prececala, latero-cecala, retroileala sau mezoceliaca. Este situat n
fosa iliac dreapta, dar poate fi ntlnit n fosa iliac stnga(la pacienii cu situs
inversus), epigastru sau subhepatic (n caz de malrotatie a intestinului ).
Mezoapendicele provine din foia stng a mezenterului, legnd
apendicele de cec i de ileon. Are form triunghiular i prin marginea lui liber
trec arter i vena apendicular limfaticele i nervii apendicelui. Cnd prezint
mezou apendicele este mobil, iar cnd acesta lipsete, ca n poziia retrocecala,
apendicele este fix. La femei cnd mezoapendicele este lung, deseori se observ
o plic peritoneal, care l continu i care ajunge la marginea superioar a
ligamentului lat (ligament apendiculo-orian).
10
Raporturile apendicelui sunt similare cu ale cecului.

Structura apendicelui se aseamn cu cea a restului tubului digestiv, cu
unele caracteristici:
tunica seroas - din foitele mezoapendicelui,
tunica muscular - diferit de cec i colon, prezint un strat uniform
distribuit de fibre longitudinale (fr tenii), sub care se afla stratul
muscular circular mai gros ca precedentul,
tunica submucoasa - conine se de snge i numeroi foliculi limfatici, dar
nu prezint plexul submucos,
tunica mucoas - format dintr-un epiteliu prismatic sau columnar, unistratificat i mai srac n glande, care ptrund profund prin esutul limfoid.
Fiind bogat n foliculi limfatici, apendicele este considerat din punct de
vedere funcional un organ limfoid,numit i amigdala intestinului" .
Vascularizaia cecului i apendicelui
Arterele care vascularizeaz cecul i apendicele sunt ramuri ale arterei
ileocolice, ramura dreapt a arterei mezenterice superioare..
Venele cecului i apendicelui corespund arterelor, fiind aflueni ai venei
ileocolice i prin aceasta ai venei mezenterice superioare.
Limfaticele cecului i apendicelui provin din reeaua mucoas i
submucoasa
.
Inervaia. Fibre nervoase autonome efectoare provin din nervul vag i din
simpatic, prin nervii splehnici i plexul celiac. Fibrele receptoare ptrund n
mduva prin rdcinile posterioare L1-T10.
1.2 Colonul
Este partea intestinului gros cuprins ntre cec i rect. Se ntinde de la
valva ileocecala, pn n dreptul celei de a treia vertebre sacrate, unde se
continua cu rectul. n traiectul sau, el nconjura ansele jejunale i ileale, formnd
cadrul colic, cruia i se disting patru pri: colonul ascendent, transvers,
descendent i sigmoid. Dintre acestea colonul ascendent i descendent sunt
secundar retroperitoneale, fiind fixate de perete posterior al cavitii peritoneale.
Colonul transvers i sigmoid sunt mobile n cavitatea peritoneal,
deoarece i-au pstrat mezoul, prin care trec vase sangvine, limfatice i nervi.
11
Colonul ascendent
Lungimea variaz n medie ntre 12-l5 cm, cu variaii ntre 4-24 cm.
La suprafaa colonului ascendent se observa haustrele i teniile, tenia
liber fiind anterior, tenia mezocolica postero-medial i tenia omentala posterolateral.
Apendicele epiploice sunt mai puin dense i nepediculate, n compaatie
cu colonul descendent.
Proiectat pe peretele anterior al abdomenului, colonul ascendent
corespunde flancului drept al peretelui abdominal.
Colonul transvers
Se ntinde ntre flexura colic dreapt (hepatica) i flexura colic stnga
(lienala), avnd o lungime de cea 45-50, o direcie oblic i puin ascendenta, n
traiectul dintre cele dou flexuri formnd o ans cu concavitatea superioar.
Colonul descendent
Este mai lung, cea 25 cm, are calibrul mai mic i poziia mai profund n
cavitatea abdominal, n comparaie cu colonul ascendent.
Se ntinde ntre flexura colic stnga i pn n fosa iliac stnga; limita sa
inferioar corespunde locului unde ncepe colonul sigmoid, respectiv zona unde
colonul devine intraperitoneal, n general la nivelul strmtorii superioare a
pelvisului, unde trece peste m.psoas i vasele iliace externe.
Colonul sigmoid
Este mai lung, cea. 40 cm, se ntinde de la strmtoarea superioar a
pelvisului i articulaia sacro-iliaca stnga, pn la nivelul celei de a 3-a vertebre
sacrate, unde se continua cu rectul. Este intraperitoneal, mobil prin mezocolonul
sigmoid. Se deosebete de restul colonului prin aceea c cele trei tenii se reduc la
nivelul su la dou benzi late (una anterioar i alta posterioar), prin prezenta
mai multor apendici epiploici, iar haustrele sunt mai terse comparativ cu restul
colonului.
Vascularizaie
Arterele sunt ramuri din artera mezenteric superioar i inferioar.
12
Venele nsoesc arterele omonime, fiind n final aflueni ai venelor

mezenterica superioar i mezenterica inferioar, care particip mpreun cu
vena splenic la formarea venei porte
Limfaticele. Limfa dreneaz din plexurile din peretele colic n plexul
subseros.
Inervaia autonom a colonului este asigurat de fibrele eferente
simpatice i parasimpatice.
Rectul urmeaz concavitatea sacrat i prezint topografic dou poriuni:
una superioar i dilatata, ampula rectal, i alta inferioar, canalul anal .
CAPITOLUL II
APENDICITA ACUT
13
2.1 Definiie
Apendicita acut este o afeciune chirurgical caracterizat prin
inflamaia apendicelui ilio-cecal. Ea reprezint una din cele mai frecvente cauze
de suferina abdominal, poate avea o evoluie acut sau cronic.
2.2 Etiopatologie
Apendicita acut poate surveni la orice vrst, ns frecvena cea mai
mare este ntre 10-30 ani, motiv pentru care a fost denumit i boala tinereii.
n apariia apendicitei acute elementul patogenic determinat este cel infecios
care gsete condiii favorizante prin:
situaia anatomic a apendicelui care constituie un fund de sac cu
coninut bacterian, ce se poate exacerba prin transformarea ntr-o cavitate nchis
prin obstrucie ( copolii, corpuri strine n special, smburi mici de fructe );
constipaie cronic ;
parazitare ( oxiuri, ascarizi, tenie );
infecii generale ( grip, angine pneumococice);
Agentul infecios nu este un germen specific, cel mai frecvent se gsete
colibacilul singur sau n asociere cu ali germeni-streptococ,pneumococ sau
anaerobi(bacilul funduliformis ). Ptrunderea microbilor se poate face local prin
efracia mucoasei apendiculare sau pe cale hematogen n cazul unor boli
infecioase.
2.3 Anatomia patologic
Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat i depinde pe
de o parte de circulaia microbilor, iar pe de alt parte de reactivitatea
organismului, astfel putem avea:
a) Apendicit acut cataral n care apendicele este congestionat,
hiperemiat cu desen vascular accentuat, mezoul evideniat i mucoasa ngroat
cu pete echimotice.
b) Apendicit acut flegmonoas n care apendicele este mrit de volum,
cu aspect de limb de clopot, cu luciul seroasei disprut, cu false membrane,
mezoapendicele este infiltrat, friabil, cu adenopatie, iar n lumenul apendicelui
gsim puroi i microabcese parietale; n cavitatea peritomal gsim un lichid
seros, tulbure, cu false membrane.
c) Apendicit acut gangrenoas n care apendicele are culoarea neagrverzuie, cu aspect de frunz veted, peretele flasc poate prezenta una sau mai
multe perforaii; mezoapendicele este edematiat, friabil, vasele apendiculare
trombozate; n cavitatea abdominal lichid tulbure, fetid i infecios.
14
d) Plastronul apendicular se caracterizeaz prin aglutinare de anse i

marele epiplon n jurul apendicelui, care are aspect flegmonos, pentru a bloca
aspectul inflamator, Este o peritonit plastic. Plastromul se poate resorbi sau
abceda, deschizndu-se n peritoneu, ntr-un organ cavitar sau la perete.
e) Perforaia apendicular reprezint o form evolutiv a apendicitei
flegmonoase, dar mai ales a celei gangrenoase. Perforaia poate fi punctiform
sau din contr, att de mare nct amputeaz segmentul distal al apendicelui . n
jur se gsete o inflamaie , reacie fibrinoas i o cantitate variabil de puroi n
fosa iliac dreapt i n fundul de sac Douglas
2.4 Simptomatologia
a ) Semne subiective
Durerea ncepe insidios, surd, n fosa iliac dreapt i se intensific din ce
n ce mai mult. n stadiu avansat al apendicitei acute, durerea poate fi foarte
puternic i permanent. De obicei durerea n apendicita acut este semnalizat
de bolnav ca venind din partea medie a fosei iliace drepte, dar atunci cnd
apendicele este situat retrocecal, durerea poate veni din profunzimea fosei,
simindu-se mai violent n spate dect n fa.n acest din urm caz, ea se
accentueaz cnd bolnavul mic membrul inferior drept i contract muchiul
psoas-iliac.Dac apendicele are o alt poziie intrabdominal ( nu este situat n
fosa iliac-dreapt ), fr ndoial c durerea este semnalizat de bolnav ca
venind din acea zon, dar acestea sunt cazuri excepionale. Ele fac foarte dificil
diagnosticul diferenial cu alte boli. De foarte multe ori, durerea iradiaz din fosa
iliac dreapt n epigastru, deoarece exist o conexiune nervoas ntre aceste
zone ( aceast conexiune se evideniaz adeseori i n timpul apendicectomiei,
mai ales n cea fcut cu anestezie local ).
Durerea din apendicita acut poate fi confundat cu durerea din colica
renal, dar aceasta din urm este de obicei intermitent (colicativ ) i este
situat posterior ( n regiunea lombar); sau cu durerea din colica hepatic,
aceasta fiind ns mai intens n hipocondrul drept. Apendicit acut poate fi
confundat adeseori, datorit localizrii n vecintate, cu o sarcin extrauterin
rupt, cu o salpingit acut sau cu un chist ovarian drept torsionat.
Greurile i vrsturile apar frecvent, mai ales la tineri i la copii.
Constipaia nsoete de multe ori apendicita acut dar sunt i cazuri de
apendicit acut n care ntlnim scaune diareice multiple, ca n enterocolit,
determinate de un proces inflamator concomitent i a altor segmente intestinale.
Frisonul nu este ntotdeauna prezent, dar dac bolnavul l semnaleaz,
este un semn de evoluie grav, spre gangrenare sau abcedare, fapt care trebuie
s grbeasc intervenia operatorie.
15
b)Simptome obiective
Durerea este confirmat de palparea regiunii iliace drepte, ea este de
obicei concordana cu stadiul evolutiv al apendicitei acute, fiind extrem de vie n
apendicita gangrenoas i mai puin vie n apendicita acut cataral
incipient.De multe ori se pune n eviden o hiperestezie cutanat.( durere la cea
mai mic atingere a pielii din regiunea iliac dreapt ), dup cum se poate pune
n eviden un semn deosebit de important- semnul Blumberg pozitiv care se
ntlnete i n peritonit acut.
Aprarea muscular - la palpare muchii reacioneaz, apr, ncercnd
s opreasc ptrunderea apsrii mai n profunzime. Este mai evideniat n
stadiile mai avansate ale apendicitei acute.
Contractura muscular net nu apare dect n stadiile avansate de
apendicit acut, cnd procesul inflamator intereseaz seroasa apendicular i se
extinde i la seroasa peritonal. El arat evoluia grav a procesului inflamator i
oblig s se grbeasc intervenia chirurgical.
Febra este prezent. Nu concord ns ntotdeauna cu gravitatea
procesului anatomopatologic. Adeseori chiar n cazuri grave- gangrene care
evolueaz ctre peritonit, febra nu depete 380C; de obicei btrnii nu fac
temperatur ridicat, n schimb copiii fac chiar n cazurile mai simple de
apendicit acut cataral.
Pulsul numrul de bti cardiace pe minut este crescut, fiind concordant
cu temperatura.Dac depete120/minut i are amplitudine redus este semn se
evoluie defavorabil i trebuie grbit evolia operatorie.
Tensiunea arterial este de obicei normal. Scade numai n stri toxice
grave cu apendicit acut gangrenoas sau chiar peritonit, artnd n acest caz
un pronostic ru.
c) Examen de laborator
Leucocitoza poate da indicii preioase asupra stadiului i eventual, asupra
evoluiei bolii; are de obicei valori peste 8000-10000 globule albe/mm 3 (adeseori
i mai mult ). Alte boli acute confundabile cu apendicita: ulcerul gastric sau
duodenal perforat, colica hepatic, colica renal, pancreatita acut, nu dau
leucocite aa d ridicate astfel c deseori valoarea leucocitozei poate fi un bun
criteriu de diagnostic diferenial.
Hemoglobina i hematocritul sunt utile pentru a diferenia apendicita
acut de sarcin extrauterin rupt urmat de hemoragie intern.
Examenul de urin este foarte util pentru a deosebi apendicita acut de
colica renal. n apendicita acut nu se regsesc hematii i leucocite n urin, n
schimb n colica renal se regsesc aproape ntotdeauna hematii, uneori i
leucocite.
16
Este bine s se tie c, mai ales n apendicita acut, examenele de

laborator nu stabilesc diagnosticul ci ajut numai la stabilirea lui.S-au vzut
multe cazuri de apendicit acut gangrenoas cu leucocitoza normal sau uor
crescut; de asemenea pot s apar leucocite i hematii n urin n cazul n care
odat cu apendicita acut exist i o afeciune renal sau vezical.
17
2.5 Forme clinice

2.5.1 Forme clinice dup evoluie
Apendicit acut neoperata la scurt timp de la apariie poate evolua
n dou sensuri:
a)Plastronul i abcesul apendicular
Apendicit acut cu peritonita plastic localizat ( plastronul apendicular)
este o eventualitate bun. De multe ori ns, chiar dac se aplic un tratament
conservator corect, peritonita plastic localizat evolueaz spre abcedare.
Se formeaz n abdomen un abces voluminos care se poate deschide:
n marea cavitate peritonal, declannd o peritonit acut
generaliz;
ntr-o ans intestinal, evacundu-se apoi la exterior pe cale
natural uneori fr nici un simptom;
la peretele abdominal;
Simptomatologie
n apendicita acut cu peritonita plastic localizat ( plastron apendicular)
n afara semnelor locale i generale descrise anterior la apendicita acut n fosa
iliac dreapt se poate palma o formaiune tumoral. Aceast formaiune se
resoarbe dup tratament sau, din contr, se extinde, devine fluctuent, evolund
spre abcedare. n caz de evoluie spre abcedare, a plastronului, starea general a
bolnavului se nrutete, febr i leucocitoza cresc. Anamneza arat c debutul
apendicitei acute a fost n urm cu cel puin 5-6 zile de a aprea plastronul i c
atunci bolnavul a prezentat semne subiective menionate mai sus: durere, frison,
vrsturi.
Pentru a stabili modul n care evolueaz apendicita acut cu peritonita
localizat ( spre resorbii sau abcedare) este necesar s evalum zilnic, prin
palpare, volumul i aspectul plastronului, s cercetm leucocitoza i s urmrim
curba febril. Ori de cte ori un bolnav prezint o formaine tumoral n fosa
iliac dreapt, care nu abcedeaz dar nici nu regreseaz dup 2-3 sptmni de la
debut, este bine s ne gndim c ar putea fi nu o apendicit acut ci o tumoare
neoplazic de fosa iliac dreapt sau flanc drept.n asemenea situaie se impune
o irigografie, care lmurete de cele mai multe ori diagnosticul, sau se recurge la
laparotomie exploratorie.
Un plastron apendicular poate fi confundat i cu un abces rece.
Radiografia coloanei vertrebrale arat leziuni distructive tuberculoase i ntreaga
evoluie este lent, cronic. n abcesul rece nu se face intervenie operatorie ci
numai puncie evacuatoare i tratament local i general.
18
b)Peritonita acut generalizat poate aprea n trei eventualiti:

1. Peritonita care survine n primele 24-48 de ore de la debutul crizei
apendiculare, cnd leziunea este de tip perforator; clinic se manifest printr-o
durere violent n fosa iliac dreapt, urmat de instalarea semnelor
caracteristice peritonitei.
2. Peritonita generalizat n doi timpi: dup o criz apendicular, cu sau
far tratament, semnele clinice se amelioreaz; urmeaz reapariia fenomenelor
datorit unei perforaii a unui apendice aparent vindecat, precipitat de un efort
sau administrare de purgativ.
3. Peritonita generalizat n trei timpi avnd urmtoarea succesiune:
- apendicit acut cu plastron;
- formarea abcesului;
- deschiderea acestuia n cavitatea peritoneal.
Fiecare din aceste secvene sunt separate una de cealalt prin intervale
variabile de timp i cu simptomatologie caracteristic.
2.5.2 Forme clinice dup sediu:
a)Apendicit acut retrocecal. Durerea are sediu lombar sau
lomboabdominal, iar fosa iliac dreapt este de cele mai multe ori nedureroas,
la aceasta adugndu-se semne urinare sau genitale: disurie, hematurie, tensiune,
de multe ori greu de difereniat de o colic renal.
b)Apendicit scurt pelvian. Durerile sunt cu iradiere spre organele
genitale i coaps, se ntlnesc n special la femei tinere, pot fi confundate cu
afeciuni genitale i urinare.
c) Apendicit acut subhepatic imit tabloul unei colecistite acute.
Este mai frecvent la copii din cauza poziiei mai nalte a cecului i a
apendicelui.
d) Apendicit acut n sacul herniar mai frevent n cazul herniilor
inghinale n care coninutul sacului e format din cec i apendice. Se poate
confunda cu hernia strangulat.
e) Apendicit acut n stnga ntlnit n cazuri de ,,situs inversus.
19
2.5.3 Forme clinice dup vrst

a) Apendicit acut la copii. Este grav prin tendina la forme distructive.
Apendicit acut la copii apare concomitent sau consecutiv altor afeciuni: gripa,
angina, enterocolite.
b) Apendicit acut la btrni . Datorit reactivitii, tabloul clinic e mai
estompat, fapt ce ne poate face s scpm din vedere punerea diagnosticului de
apendicit acut, iar cnd se pune s fie nsoit de complicaii, n special
peritonite.
2.6 Diagnostic diferenial
Diagnosticul diferenial trebuie fcut cu colica hepatic, colica nefritic,
infecii urinare, ulcer n criza dureroas, iar n cazul plastronului cu tumori ale
fosei iliace drepte.
2.7 Tratamentul
Apendicit acut are un singur tratament: apendicectomie de urgen.
Dac se gsete i puroi n cavitatea peritoneal se va absorbi ct se poate mai
mult i se va lsa un tub de dren n fundul de sac Douglas, tub care va fi scos
prin contraincizie. Se completeaz prin intervenia chirurgical cu antibioterapie
dac a existat un proces inflamator de vecintate sau generalizat.
Dac din diferite motive ( transport, imposibilitatea executrii de urgen a
operaiei ) nu se poate interveni imediat, pentru o scurt perioad pn la
operaie se aplic pungi de ghea pe regiunea iliac dreapt i se administreaz
calmante.
Bolnavul nu va fi alimentat; nu i se va da purgativ; nu i se va face clism.
Dac intervenia chirurgical se amn din lipsa unui diagnostic cert, nu se vor
administra calmante, deoarece acestea mascheaz evoluia bolii. Se poate
administra perfuzie litic: Xilin, Papaverin, Scobutil, Atropin. Bolnavul va
ingera numai lichide.
Dac apendicita acut s-a complicat de la nceput cu peritonit
generalizat, fr a mai trece prin stadiul de plastron apendicular, se intervine cu
maxim urgen, se absoarbe lichidul peritoneal, se face apendicectomie, se
spal cavitatea perioneal, se dreneaz cu 2-3 tuburi de dren. Pentru astfel de
bolnavi, ce se afl deseori ntr-o stare grav de oc toxico-septic la care se mai
20
adaug i ocul operator, se vor administra perfuzii cu soluii electrolitice,

oxigenoterapie, antibioterapie, vitaminoterapie, aspiraie gastric.
De cele mai multe ori vindecarea lor depinde de ataamentul i de
priceperea asistenei medicale.
n caz de plastron apendicular, avnd n vedere riscul lezrii anselor
intestinale se impune tratament medical, care va consta din repaus la pat, pungi
cu ghea, antibiotice.
Anestezia
Anestezia rmne la alegerea chirurgului n colaborare cu anestezistul, de
regul i cu acordul bolnavului.
Se poate utiliza anestezia local, spinal, peridural sau general.
ngrijiri speciale dup rahianestezie :
1.
Transportul:
Se efectueaz n poziie orizontal,sub supravegherea atent a asistentului
medical.
2.
Instalarea bolnavului la pat:
Bolnavul va fi instalat n poziie orizontal cel puin 24 de ore fr
pern,far s-i mite pentru a preveni cefaleea
3. Supravegherea funciilor vitale i vegetative:
Pulsul poate fi uor bradicardic.
Tensiunea arterial poate fi uor aczut datorit vasodilataiei periferice
prin paralizia nervilor motori.
4. Supravegherea miciunii:
Miciunea poate apare spontan.
5. Revenirea sensibilitii:
Sensibilitatea n membrele inferioare reapare treptat de la rdcin spre
extremiti.
Se noteaz ora reapariiei sensibilitii n haluce.
6. Depistarea incidentelor
Dac apare cefaleea se combate prin aplicarea pungii cu ghea pe cap sau
a compreselor reci i prin administrarea antialgicelor.
Apariia greurilor redoarea cefei, trebuie anunat medicul.
Observaii:
Medicul anestezist va fi ntrebat despre tipul de anestezie efectuat.
n rahianestezia cu soluii hipertone, toracele i capul vor fi susinute pe o
pern obinuit.
21
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N EFECTUAREA
INVESTIGAIILOR SPECIFICE APENDICITEI
Rolul asistentului medical n efectuarea examenului clinic
Sarcinile asistentei medicale n pregtirea i asigurarea unui examen clinic
medical sunt urmtoarele:
- pregtirea psihic a bolnavului;
- adunarea, verificarea i pregtirea instrumentarului necesar;
- dezbrcarea i mbrcarea bolnavului;
- aducerea bolnavului n poziiile adecvate examinrilor;
- asigurarea iluminrii necesare la examinrile cavitilor naturale;
- deservirea medicului cu instrumente;
- ferirea bolnavului de traumatisme i rceal;
- aezarea bolnavului n pat dup examinare i facerea patului;
Pregtirea psihic a bolnavului:
Atitudinea ei fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l
ajuta; crearea climatului favorabil, atitudinea apropiat constituie factorii
importani ai unei bune pregtiri psihice.
n preajma examinrilor de orice natur, asistenta medical trebuie s
lmureasc bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s
reduc la minimum durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde
ncrederea n noi.
Adunarea, verificarea i pregtirea instrumentarului necesar:
Pentru examenul clinic medical, asistenta medical pregtete
urmtoarele:
- stetoscopul;
- mnui sterile de cauciuc;
- un termometru;
- o tvi renal;
Instrumentele vor fi verificate n ceea ce privete starea lor de funciune,
apoi vor fi aezate pe o tav medicala.
Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:
Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n faa oricrei examinri,
ns dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea
22
cmii la gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceasta poate ascunde o

serie de simptome importante.
Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria
de spital.
mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee
pentru a nu provoca dureri.
Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la
pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala,
precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta.
Asistenta va permite pacientului sa-si exprime suferintele si il va asculta
fara sa il intrerupa, apoi va adresa intrebari(inchise si deschise) si in tot acest
timp va observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul,
locul nasterii, conditii de viata si munca), motivele internarii( 2-3 simptome de
ordin general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei
si se va urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata
fluxului, nr. de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si
menopauza.
APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase si boli
organice.
AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,
decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare. Iar
la final se va incheia cu intrebari legate de conditiile de viata si munca
Examenul clinic general const n:
Inspecia:
Este cea mai veche metod cu valoare diagnostic, prin aprecierea dintr-o
privire a unor particulariti morfofiziologice i psihice ale bolnavului.
Examinarea ncepe prin luarea anamnezei. Astfel inspecia general se va
face n decubit dorsal.
Medicul aezat n faa bolnavului, la lumin natural, dac se poate
inspecteaz zona afectat de traumatisme, zona fiind dezbrcat. Bolnavul este
ferit de rceal, astfel c examinarea se va face ntr-o camer nclzit, n jur de
20 de grade, cu geamuri nchise.
Palparea:
D informaii despre volum, suprafa, sensibilitate i consisten.
Asistenta dezbrac pacientul, l aeaz n decubit dorsal, dezbrcat. Medicul cu
privirea spre bolnav, pentru a-i observa mimica i avnd minile calde, palpeaz
bolnavul stnd n dreapta sa.
23
Percuia:
Tehnica: degetul mijlociu de la mna stng se aplic intim pe teritoriul de
percutat, iar cu degetul mijlociu de la mna dreapt flectat se lovete
perpendicular falanga medie a degetului mijlociu stng de dou, trei ori:
Sunet sonor: - sunet timpanic
- sunet netimpanic
Sunet mat: - intensitate mic, tonalitate ridicat; se obine la percuia
muchilor.
-
n urma examenului somatic sunt observate i consemnate:

aspectul general al pacientului;
culoarea tegumentelor;
greutatea i nlimea;
starea de contien;
starea vaselor, a muchilor:
posibilitatea de mobilizare i autoservire.
24
CAPITOLUL IV
ACORDAREA NGRIJIRILOR SPECIFICE
BOLNAVULUI CU APENDICECTOMIE
4.1Asigurarea conditiilor de mediu
Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare
care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic.
Seciile cu paturi, cu ceea ce intra n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s
aib un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de
igien cerinele estetice i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau
sud-vest. Paturile distanate, astfel ca bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii,
dau posibilitatea respectrii cubajului indicat de normele de igien (30-40 metri
ptrai pentru un bolnav).
Aerisirea
Se face prin deschiderea ferestrelor dimineaa dup toaleta bolnavului,
dup tratamente, vizita medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este
cazul. Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut
obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfer prea uscat, irit cile respiratorii
superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte
cel puin din suprafaa salonului. Lumina solar are i rol de a distruge agenii
patogeni, dar uneori trebuie redus cu ajutorul stolurilor pentru a favoriza
repaosul bolnavului. Lumina artificial indirect, difuz contribuie la starea de
confort a bolnavilor.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz
continuu cu termometre de camer, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o
temperatur de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.
Linistea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai,
pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor
25
terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel
obinuit.
4.2 Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile
acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.
Consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si in prevenirea
aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecari
Toaleta pacientului poate fi :
- zilnica pe regiuni ;
- saptamanala sau baia generala
In functie de starea pacientului acesta poate fi :
- independent
- dependent
- parial dependent
Obiective :
indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si impregnat cu
secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecata cu praf, alimente, resturi
de dejectieii si alte substante straine, care adera la piele ;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaza mobilizarea
anticorpilor ;
linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort ;
se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea bolnavului ;
se evita curenti de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor
se izoleaza bolnavul de anturajul sau ;
se pregatesc in apropriere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei a
patului si a bolnavului pentru a preveni escarele ;
bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura ;
se descopera progresiv numai partea care se va spala ;
se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa in pat
sau pe bolnav ;
se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate pentru a favoriza
circulatia sanguina ;
26
apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata ori de cate ori este nevoie, fara
a se lasa sapunul in apa ;
se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile
se imobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele
predispuse escarelor;
ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat ;
se muta musamaua si aleza de protectie in functie de regiunea pe care o spalam .
Etapele toaletei :
Se va respecta urmatoarea succesiune:
se incepe cu fata, gatul si urechile; apoi bratele si mainile,
partea anterioara a toracelui ,abdomen, fata anterioara a
coapselor;
se aseaza bolnavul in decubit lateral si se spala spatele,
fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit
dorsal,
se spala gambele si picioarele ,organele genitale externe,
toaleta cavitati bucale.
4.3 Alimentatia pacientului
Alimentaia activa
se efectueaza curatenie desavarsita in sala de mese si se aeriseste
se aranjeaza estetic pe mese mici tacamuri, paharele, cana cu apa, servetele,
flori,numarul regimului
se creeaza o atmosfera cat mai intima
se anunta bolnavii sa vina la masa
se invita sa se spele pe maini
Alimentarea la pat:
se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa;
se aseaza pacientul in pozitie confortabila, semisezand sau sezand cu ajutoul
rezematorului de pat sau cu perne;
se protejeaza lenjeria de pat cu musama;
se adapteaza masa speciala la pat acoperita cu fata de masa, se aseaza pe
genunchii pacientului peste patura acoperita cu aleza;
se aseaza in jurul gatului un prosop;
asistenta imbraca halatul de protectie;
27
se spala pe maini si serveste masa.
Alimentaia pasiva
se aseaza pacientul in pozitie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau in
decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia;
i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaza un prosop in jurul gatului ;
se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancarea astfel incat sa vada ce i se
introduce in gura ;
asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna ;
verifica temperatura alimentelor ;
ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de
deglutitie ale pacientului ;
este sters la gura, i se aranjeaza patul ;
se indeparteaza eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui
la eventualele escare ;
schimba lenjeria daca sa murdarit ;
acopera pacientul si aeriseste salonul;
strange vesela si o transporta la oficiu.
28
CAPITOLUL V
PREZENTAREA CAZURILOR
29
- CAZUL I
Culegerea datelor
1.Date subiective
NUME: M.L.
VRSTA: 27 ani
SEX: feminin
STARE CIVIL: cstorit
RELIGIE: ortodox
NAIONALITATE: romn
PREGTIRE PROFESIONAL: liceul
OCUPAIA: funcionar public
DOMICILIUL: Timioara, jud. Timi
CONDIII DE VIA: bune, locuiete cu soul i copilul, la cas, ambii sunt
salariai.
OBINUINE DE VIA: nu consum alcool, nu ine regim, consum o cafea
zilnic.
SEMNE PARTICULARE:
- inlime: 1,72 cm;
- greutate: 64 kg;
- grup sanguin: 01,RH pozitiv
- nu se tie alergic la nici un medicament
FUNCII VITALE: TA = 130/ 70 mm Hg
P = 96 b/min
R = 23 r/min
T0 = 380 C
FUNCII VEGETATIVE:
- apetit sczut
- scaun absent (3 zile)
- diurez- sczut
- durere n fosa iliac dreapt
ANTECEDENTE PERSONALE:
- menarha la 12 ani
- o natere normal
.
- flux menstrual la 28 zile, 4 zile, fr dureri
30
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neag boli importante.
2. Date obiective
DATA INTERNRII: 12.10.2013
DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicit acut flegmonoas
MOTIVELE INTERNRII:
- greuri; vrsturi;
- febr moderat (380C );
- durere in fosa iliac dreapt;
- tahicardie;
- tahipnee;
- cefalee.
ISTORICUL BOLII: Pacienta declar c n urm cu 5 zile au aprut greurile i
vrsturile, iar de 24 de ore au aprut dureri n fosa iliac dreapt.
Examen clinic general:
Stare general : uor alterat.
Tegumente si mucoase : normocrome
Tes. musculo-adipos:normal dezvoltat
Sistem osteo- articular : integru
Aparat respirator: torace normal conformat, ampliatii toracice ample,
simetrice. Murmur vezicular prezent.
Aparat cardio-vascular : cord situat in limite normale.Zgomote
cardiace ritmice bine batute. Soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia
medioclaviculara. TA=130/70 mmHg
P=96 b/min.
Ap.digestiv : abdomen suplu,elastic dureros la palparea profunda in fosa
iliaca dreapta , usoara aparare musculara in aceasta regiune.Tranzit intestinal
absent de trei zile .
Ficat si splina : in limite normale.
Ap.renal : loje renale libere nedureroase la palpare si percutie.Giordano
negativ bilateral.Mictiuni spontane,urini limpezi,oligurie.
SNC:orientata temporo-spatial.ROT si pupilare prezente
EXAMENE PARACLINICE I DE LABORATOR
Hemoleucograma :
Ht= 39% ; Hgb=11.5 g % ; L=12.400/mm cu neutrofile=78%
31
V.S.H=12mm/1h ; Grup sanguin =A II; Rh=POZITIV

Glicemie=84 mg% ; Uree sang=35g% ;T.S.=2min ; T.S.=6min
Amilazemie=16 u.i. ; Amilazurie =32 u.i.
Examen sumar de urina: culoare=galben-citrin;aspect=clar; Ph=5,5 ; D=1015;
albumina=absent; urobilirogen=usor crescut; Pigmenti biliari=absent;
sediment=foarte rare epitelii plate, 1-2 leucocite/camp .
Ecografie abdominala:
Ficat: inomogen,atenuare posterioara;
Colecist: nelocuit ; CBP, VP in limite normale; RD: 12/5 cm,fara ectazii
pielocaliceale ;RS:11,5/5cm,mici imagini reflectogene in sinusul inferior ce nu
schiteaza umbra acustica,fara ectazii pielocaliceale; Splina:dimensiuni normale;
Pancreas:mediocorporeal,dimensiuni
normale;Vezica
urinara:in
semirepletie,fara calculi.Uter si anexe dimensiuni normale,partial ecranate de
aerocolie;Fara colectii in Douglas.
Radioscopie pulmonara:
Imagine toraco-pulmonara normala
Electrocardiograma:
Traseu electric normal
32
Cunoasterea pacientului , obiceiuri de viata

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Pacienta prezinta cai respiratorii superioare libere si integre,torace normal
conformat,sonoritate pulmonara normala,murmur vezicular prezent, tahipnee
cu o frecventa a respiratiilor de 23/min.Mucoasa respiratorie umeda cu
secretii reduse.
Cord situat in limite normale. Tahicardie- 96 pulsatii/min. TA= 130/70
mmHg. Soc apexian situat in spatiul V intercostal stg pe linia
medioclaviculara.
Tegumentele sunt calde ,normocrome ,umede datorita febrei care ii cauzeaza
transpiratii.
2. Nevoia de a se hidrata si alimenta
Bolnava prezinta de cateva zile un apetit scazut datorita senzatiei de greata si
prezentei varsaturilor.Consuma de regula 1800-2000 ml lichide / 24 ore,insa
de la debutul bolii nu se hidrateaza corespunzator din cauza varsaturilor .
Pacienta are o greutate de 52 kg si inaltimea 1,68 m .
3. Nevoia de a elimina
Pacienta prezinta mictiuni spontane,fiziologice,cu o frecventa de 3-4/zi ; urini
hipercrome ,aspect clar si o diureza scazuta de 500ml/24 h ( oligurie datorita
nehidratarii corespunzatoare si pierderilor prin transpiratie datorita febrei ).
Tranzitul intestinal este absent de trei zile, motiv pentru care bolnava simte
disconfort datorita abdomenului meteorizat.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Pacienta se misca cu dificultate din cauza durerii persistente in fosa iliaca
dreapta .Adopta o pozitie antalgica .
5. Nevoia de a se odihni si a dormi
Pacienta are perturbata perioada de odihna si somn din cauza durerilor,a
senzatiei de greata si a varsaturilor .
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
33
Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentatie eleganta .Se imbraca

adecvat mediului ambiant si al mediului social.In spital are vestimentatie
proprie.
7. Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele
Este o persoana curata, ingrijita, face dus zilnic,este preocupata de
aspectul fizic.Pielea este curata, unghiile ingrijite.
8. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Bolnava prezinta febra moderata ( T = 380C ), tegumente calde, umede,
transpirate .
9. Nevoia de a evita pericolele ( de securitate )
Se adapteaza mediului in care traieste si lucreaza ,stie sa evite pe cat
posibil situatiile conflictuale ce pot surveni.Se adapteaza usor unor situatii
noi.Despre starea sa actuala de sanatate este ingrijorata si vrea sa stie la ce se
poate astepta .
Prezinta usoara anxietate.
10.Nevoia de a comunica
Este o persoana sociabila, vorbeste cu placere despre familia sa , despre
locul sau de munca .
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia
Este de religie ortodoxa ,merge regulat la biserica ,se roaga si se inchina
zilnic pentru sanatatea ei si a familiei sale. Doreste sa se vindece si crede cu
tarie ca o va face cu ajutorul lui Dumnezeu .
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Afirmativ din spusele ei releva ca este multumita de ceea ce a realizat
pana in momentul respectiv in viata ei .Doreste sa se vindece cat mai repede
posibil sa poata pleca acasa sa fie alaturi de familie .
13.Nevoia de a se recrea
Asculta muzica,ii plac emisiunile gen spectacol urmareste cu nerabdare
show-ul de televiziune Dansez pentru tine ,fiind impresionata de cazurile din
concurs .O delecteaza gatitul.
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
34
Pacienta se intereseaza de boala ei, se adreseaza cu incredere ,pentru

informatii personalului medical care se ocupa de ingrijirea sa.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Analiza datelor
In urma culegerii datelor am stabilit perturbarea urmatoarelor nevoi:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Nevoia de a se hidrata si a se alimenta
Nevoia de a elimina
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Nevoia de a se odihni si a dormi
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Nevoie de securitate
Manifestari de dependenta:
Durere in fosa iliaca dreapta
Greturi si varsaturi
Constipatie
Febra
Tahipnee
Tahicardie
Cefalee
Obiective:
Diminuarea durerii
Diminuarea varsaturilor
Combaterea febrei
Reducerea anxietatii
Prevenirea complicatiilor
Nevoi afectate
1)Nevoia de a evita
pericolele
Diagnostic de
ingrijire
~vulnerabilitate
Obiective
-Reducerea anxietii
-Combaterea durerii
-Prevenirea
complicaiilor
posibile i a infecilor
Intervenii autonome
- M prezint pacientei i asigur
un microclimat favorabil
( temperatura camerei de
aproximativ 200C, umiditate,
salon aerisit, lenjerie de pat i
35
Intervenii delegate
- Administrez la
indicaia medicului
Algocalmin f.II,IM;
Metroclopramid f.I, IM
- Recoltez sange pentru
fa de pericole;
~durere n zona
inghinal cu iradieri
n membrul inferior
i hipocondrul drept.
~risc potenial de
complicaie imediat
i tardiv:
- peritonita;
-hemoragie
postoperatorie
-ocluzie intestinal;
- fistule;
- evisceraii;
~anxietate
2) Nevoia de a
respira i de a avea
o bun circulaie.
~tahipnee
23 resp/min.
~anxietate
~tahicardie
96b/min
~durere n fosa iliac
dreapt
3) Nevoia de a se
alimenta i hidrata.
de corp curat).
- Port discuii cu pacienta
pentru a nltura anxietatea i
pentru a-i mri ncrederea n
echipa de ngrijire i pentru a
colabora cu aceasta.
investigaii de laborator
n urgen: HLG, grup
sanguin i Rh, VSH,
glicemie, uree, examen
sumar de urina ; TS,TC;
Amilazemie, Amilazurie
- La recomandarea
medicului pregtesc
pacienta pentru
efectuarea echografiei
abdominale;
- Medicul indic
intervenia chirurgical.
Reducerea :
- durerii
- anxietii
- tahicardiei
- polipneei
~Asigur pacientei o poziie

antalgic.
~Discut cu pacienta pentru a-i
nltura anxietatea
~Aerisesc salonul, pstrez
temperatura i umiditatea
~Masor funciile vitale

i le notez n F.O.
~Pentru reducerea
durerii administrez
antalgice la indicatia
medicului.
Reducerea durerii,
vrsturilor i a
greurilor
- Pregtesc materialele necesare

i ajut pacienta n timpul
vrsturilor, susinnd-o n
poziie de decubit lateral,
susinndu-i capul, captez
lichidul de vrstur n tvia
renal, patul fiind protejat cu
muama i alez i apoi aduc la
cunotin medicului.
-administrez la indicatia
medicului
Metoclopramid f I i.m.
- Ofer pacientei un pahar
cu soluie aromat
pentru a-i clti gura
Combaterea febrei i
pstrarea temperaturii
n limite fiziologice
- Asigur pacientei condiii de

microclimat corespunztor.
- Aerisesc camera.
- Lenjeria de corp i pat curat
i uscat.
- Aplic pacientei comprese reci
pe frunte .
- La indicaia medicului
administrez
IM.Algocalmin f.II.
Diagnostic de
ingrijire:
~inapeten
~grea i vrsturi
datorit procesului
inflamator
4) Nevoia de a-i
pstra temperatura corpului n
limite constante
(normale)
Diagnostic de
ingrijire :
~Hipertermie
Febr moderat
(380C) tegumente
36
roii, umede, calde,

datorit procesului
inflamator.
5) Nevoia de a se
mbrca i
dezbrca.
Diagnostic de
ingrijire :
Dificultate de a se
mbrca i dezbrca,
datorita: hipertermie
durere, anxietate
6) Nevoia de a se
odihni
Diagnostic de
ingrijire
Somn ntrerupt de
cca 4 ore datorat
urmatoarelor
simptome:
- Febra
- Durere
- Anxietate
7) Nevoia de a
elimina
Diagnostic de
ingrijire : Eliminare
inadecvat datorita
urmatoarelor
simptome :
- Oligurie
( 900ml/24h)
- Constipaie
absena scaunelor de
3 zile.
-Transpiraii
moderate.
- Grea
Autonomie n
satisfacerea nevoii
- Ajut pacienta s se mbrace i

s se dezbrace cu lenjerie de
spital.
- Asigur lenjerie de pat curat
- Pacienta s
beneficieze de un
somn corespun ztor calitativ i
cantitativ.
- Creez un mediu adecvat:

linite, salon aerisit, lenjerie
curat.
- Discut cu pacienta pentru
a-i nltura anxietatea.
- Combaterea
oliguriei.
- Tranzit intestinal
normal.
- Igien satisfcut.
- Deservesc pacienta la pat cu

plosca pentru satisfacerea
nevoilor i observ cantitatea i
aspectul eliminrilor, apoi
notez n F.O.
- Explic pacientei importana
splrii pe mini dup
satisfacerea nevoii.
- Rog pacienta s fac exerciii
de respiraie profund pentru
nlturarea senzaiei de grea.
ngrijiri postoperatorii
~ Prima zi ~
37
Monitorizez funciile
vitale
TA = 120/70 mm Hg
R = 19 r/min
P = 85 b/min
Reechilibrez
hidroelectrolitic
pacienta, administrand la
indicatia medicului
perfuzie cu Ser
fiziologic 500ml si
Glucoza 5% 500ml
Nevoi afectate
1)Nevoia de a evita
pericole
Diagnostic de
ingrijire :
Vulnerabilitatea fa
de pericole
- Durere ( plaga
operatorie)
- Risc potenial de
complicaii imediate
i tardive:
hemoragie
postoperatorie
evisceraii
risc pentru
infectarea plgii
operate
2) Nevoia de a fi
curat i ngrijit
Diagnostic de
ingrijire:
Incapacitatea de ai satisface nevoile
de igien
datorita interveniei
chirurgicale
Obiective
- Reducerea durerii
-Prevenirea
complicaiilor
Intervenii autonome
- Port discuii cu pacienta n
vederea ngrijirilor programate
- Asigur o poziie antalgic
pacientei, de decubit dorsal fr
pern
- Asigur un microclimat
favorabil pacientei
- Mobilizez pasiv pacienta
- Aerisesc salonul
Intervenii delegate
- Monitorizez funciile
vitale
- Pansez plaga
operatorie
- Administrez la
indicaiamedicului
antialgice: Algocalmin
f.I, IM i antibioticeAmpicilina 1g la 6 ore
- tegumente i
mucoase curate pansamente sterile
corect aplicate
- Discut cu pacienta n vederea

contientizrii urmtoarelor
tehnici ce urmea-z sa i le aplic
- Efectuez toaleta parial a
pacientei la pat
- Efectuez pansarea
plgii operatorii n
condiii de asepsie
3) Nevoia de a se
alimenta i hidrata
Diagnostic de
ingrijire:
Dificultate de a se
alimenta i hidrata
O alimentare i o
hidratare calitativ i
cantitativ
corespunztoare la o
zi dup intervenia
chirurgical
Reluarea tranzitului
intestinal
Port discuii cu pacienta i o

ncurajez s consum lichide:
- ceai nendulcit
- sup de zarzavat
4) Nevoia de a
elimina
-Diurez normal
(1500ml/24 h )
-Transpiraii
moderate
-Refuz s mearg la
toalet din teama de
- Port diverse discuii cu

pacienta privind importanta si
necesitatea mobilizarii.
- Ajut pacienta s mearg la
toalet pentru
satisfacerea nevoii
38
- Observ i notez diureza

n F.O.
a nu se deschide
plaga operatorie
5) Nevoia de a
dormi i a se
odihni.
Diagnostic de
ingrijire:
Incapacitatea de a
se odihni
- somn ntrerupt
- durere
- disconfort
abdominal
- Pacienta s
beneficieze de un
somn eficient
calitativ i cantitativ
suficient
- Reducerea durerii
-Creez un mediu
adecvat:linite, atenuarea
durerii, asigurarea unei igiene
corporale corespunztoare.
-Asigur pacienta cu lenjerie de
corp i pat curat i
confortabil
-Temperatur i umiditate
adecvate n salon.
-Poziionez pacienta ct mai
confortabil
6) Nevoia de a se
mbrca i
dezbrca.
Diagnostic de
ingrijire:
Dificultate n
efectuarea
micrilor necesare
mbrcrii i
dezbrcrii datorita
urmatoarelor
probleme de
dependenta :
- Durere
- Anxietate
- Mobilizarea activ.
- Calmarea durerii.
- Independen n
satisfacerea nevoii
- Ajut pacienta s se deplaseze

i s fac diverse exerciii;
- Discut cu pacienta pentru a
lua o poziie adecvat n pat;
- O determin s neleag c
imobilitatea este o stare
trectoare i c n curnd va
putea relua mersul normal;
- La indicaia
- La indicaia medicului
administrez antialgice.
7) Nevoia de a-i
menine
temperatura
corpului n limitele
normale.
Diagnostic de
ingrijire:
Hipertermie
- Tegumente roii,
uscate i calde.
- Anxietate
- Combaterea febrei
i a anxietii.
-Aerisesc ncperea, asigur

climat corespunzator
-incurajez
pacienta,
-aplic comprese reci pe frunte
pentru a diminua febra.
-Calculez bilanul ingestaexcreta pe 24 h.
Administrez, la
indicaiamedicului,
tratament antitermic i
antiinfecios:
Algocalmin fI IM i
Ampicilina1g la 6 h.
39
- Febra de resorbie
~ A doua zi ~
Nevoi afectate
1) Nevoia de a evita
pericolele.
Diagnostic de
ingrijire.
Vulnerabilitatea fa
de pericole.
- Durere
- Risc de infectare a
plgii operatorii
2) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
Diagnostic de
ingrijire.
Satisfacerea parial
a nevoii.
3) Nevoia de a se
alimenta i a se
hidrata.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n a se
alimenta i a se
hidrata.
4) Nevoia de a
elimina.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n a se
alimenta / hidrata.
5) Nevoia de a
dormi i a se odihni.
Diagnostic de
ingrijire.
Nevoia parial
satisfcut datorit
durerii
6) Nevoia de a se
Obiective
Intervenii autonome
-Reducerea durerii i - Discut cu pacienta, i asigur o
a riscului infecios.
poziie antalgic
-Diminuarea
anxietii.
-Msurarea funciilor
vitale.
Pacienta s-i
satisfac singur
nevoile.
Reducerea dificultii
de a se alimenta.
Intervenii delegate
- Msor i notez n F.O.
funciile vitale.
- Dezinfectez i pansez
- Mobilizez pacienta activ i
plaga operatorie.
pasiv i asigur un microclimat
- Administrez la
favorabil (salon aerisit,
indicaia medicului
temperatura camerei constant). Algocalmin f.I IM i
Ampicilina 1g la 6 ore.
pentru
a-i reda ncrederea n sine.
- Urmresc cu atenie i o
nsoesc la baie unde i face
toaleta parial.
ncurajez pacienta s se
alimenteze cu ceaiuri, compot,
sup de zarzavat sau alte
alimente uoare ca: iaurt,
brnz de vaci.
Pacienta s prezinte o
diurez n limite
fiziologice.
-Discut cu pacienta n vederea

satisfacerii nevoii. -O nsoesc
la baie.
- Reducerea durerii i
asigurarea unui somn
normal.
- ncurajez pacienta la o
plimbare n curtea spitalului, s
respire aer curat.
- Asigur aerisirea salonului i
schimbarea lenjeriei de corp i
pat.
- Asigur linitea n salon.
- Redarea autonomiei
-Discut i ncurajez pacienta n

40
-Observ i notez diureza

n F.O.
-Ajut pacienta s fac
mbrca i a se
dezbrca.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n
efectuarea micrilor
necesare, datorit
durerii.
7) Nevoia de a se
recrea.
Diagnostic de
ingrijire.
Neplcerea de a
efectua activiti
recreative.
Lips de interes
pentru diverse
activiti.
n satisfacerea nevoii.
vederea efecturii micrilor

necesare la mbrcat.
stare de bun
dispoziie i s fie
interesat de
efectuarea diverselor
activiti recreative
Ajut pacienta s depeasc

momentul dificil n care se afl
prin: ieirea la plimbare 20-30
min. pe zi, planificarea de
activiti recreative care s i
creasc buna dispoziie.
exerciii de micare la
nceput prin salon, apoi
prin parcul spitalului.
~ A treia zi ~
Nevoi afectate
pericolele.
Diagnostic de
ingrijire.
Vulnerabilitatea fa
de pericole.
- Durere
plgii operatorii
2) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
Diagnostic de
ingrijire.
Satisfacerea parial
a nevoii.
3) Nevoia de a se
alimenta i a se
Obiective
-Reducerea durerii i
Intervenii autonome
- Discut cu pacienta, i asigur o
poziie antalgic
temperatura camerei constant).
Pacienta s-i
satisfac singur
nevoile.

pentru
de a se alimenta.
41
Intervenii delegate
funciile vitale.
plaga operatorie.
- Administrez la
indicaia medicului
Algocalmin f.I IM i
hidrata.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n a se
alimenta i a se
hidrata.
4) Nevoia de a
elimina.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n a se
alimenta / hidrata.
5) Nevoia de a
dormi i a se odihni.
Diagnostic de
ingrijire.
Nevoia parial
satisfcut datorit
durerii

brnz de vaci.
diurez n limite
fiziologice.

la baie.
.
- Reducerea durerii i
asigurarea unui somn
normal.
- ncurajez pacienta la o
plimbare n curtea spitalului, s
respire aer curat.
- Asigur aerisirea salonului i
schimbarea lenjeriei de corp i
pat.
- Asigur linitea n salon.
42
-Observ i notez diureza

n F.O
~A patra zi~
Nevoi afectate
pericolele.
Diagnostic de
ingrijire.
Vulnerabilitatea fa
de pericole.
- Durere
plgii operatorii.
3) Nevoia de a se
alimenta i a se
hidrata.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n a se
alimenta i a se
hidrata.
4) Nevoia de a
elimina.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n a se
alimenta i a se
hidrata.
Obiective
-Diminuarea
anxietii
-Msurarea funciilor
vitale
-Prevenirea
complicatiilor
Intervenii autonome
- Discut cu pacienta, i asigur o
poziie antalgic
temperatura camerei constant).
de a se alimenta.
brnz de vaci.
diurez n limite
fiziologice.

la baie.
Intervenii delegate
funciile vitale.
plaga operatorie.
- Administrez la
indicaia medicului
Algocalmin f.I IM i
~ A cincea zi ~
Nevoi afectate
pericolele.
Diagnostic de
ingrijire.
Vulnerabilitatea fa
Obiective
-Diminuarea
anxietii.
-Msurarea funciilor
Intervenii autonome
-Asigur un microclimat
favorabil , salon aerisit ,
lenjerie curata
- Efectuez toaleta plagii in
conditii de asepsie
43
Intervenii delegate
-Masor si notez in
F.O , functiile vitale
de pericole.
- Durere
2) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
Diagnostic de
ingrijire.
Satisfacerea parial
a nevoii.
3) Nevoia de a se
alimenta i a se
hidrata.
Diagnostic de
ingrijire.
Dificultate n a se
alimenta i a se
hidrata.
7) Nevoia de a se
recrea.
Diagnostic de
ingrijire.
Neplcerea de a
efectua activiti
recreative.
vitale.
Pacienta s-i
satisfac singur
nevoile.

pentru
de a se alimenta.
alimenteze cu ceaiuri,
compot, sup de zarzavat
sau alte alimente uoare ca:
iaurt, brnz de vaci.
stare de bun
dispoziie i s fie
interesat de
efectuarea diverselor
activiti recreative.
Ajut pacienta s depeasc

momentul dificil n care se
afl prin: ieirea la plimbare
20-30 min. pe zi,
PLAN DE NGRIJIRE
- CAZUL II
Culugerea datelor
1.Date subiective
NUME: F.D.
VARSTA: 34 ani
SEX: feminin
STARE CIVILA: divortata
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
PREGATIRE PROFESIONALA: Facultatea de Filologie
OCUPATIA: profesoara
DOMICILIUL: TIMISOARA
44
CONDITII DE VIATA: medii, locuieste singura, ntr-un apartament cu doua

camere
OBISNUINTE DE VIATA: nu consuma alcool, fumeaz ( 10 igri/zi ), 2
cafele zilnic
SEMNE PARTICULARE: - inlime: 1,74 cm;
- greutate: 70 kg;
- grup sanguin: B III, RH pozitiv;
- nu e alergic la medicamente
FUNCTII VITALE:
TA = 140/ 75 mm Hg
P = 97 b/min
R = 24 r/min
T0 = 38,30 C
FUNCTII VEGETATIVE: - apetit inapeten
- scaun normal
- diurez: sczut
- durere: durere acut n fosa iliac dreapt
ANTECEDENTE PERSONALE: - menarha la 14 ani
- nateri 0
- flux menstrual la 28 zile, 3 zile, dureri
moderate
ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE: neag boli importante.
2. Date obiective
OBSERVAII:
Aparat respirator: torace normal conformat, ampliatii toracice ample, simetrice.
Murmur vezicular prezent.
Aparat cardio-vascular : cord situat in limite normale.Zgomote cardiace ritmice
bine batute. Soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara.
TA=140/75 mmHg
P=97 b/min.
50

prezent . Ficat si splina : in limite normale.
SNC:orientata temporo-spatial.ROT si pupilare prezente.
DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicit acut
MOTIVELE INTERNRII: - greuri;
- vrsturi;
- febr moderat (38,30C );
- durere n fosa iliac dreapt;
- tahicardie;
- tahipnee;
- cefalee.
ISTORICUL BOLII: Afeciunea a debutat n urm cu trei zile, n urma unui
efort fizic meninut.
Pacienta afirm c au aprut dureri n zona inghinal (fosa iliac dreapt ),
ameeli, greuri, vrsturi, inapeten, motiv pentru care este transportat la
spital.

Hemoleucograma :
V.S.H=14mm/1h ; Grup sanguin =B III; Rh=POZITIV
Glicemie=88 mg% ; Uree sang=37g% ;T.S.=216 ; T.S.=548
Examen sumar de urina: culoare=galben-citrin;aspect=clar; Ph=5,5 ;
D=1015 ; albumina=absent; urobilirogen=usor crescut; Pigmenti biliari=absent;
Ficat: inomogen,atenuare posterioara; Colecist: nelocuit ; CBP, VP in limite
normale; RD: 12/5 cm,fara ectazii pielocaliceale ;RS:10,5/5cm,mici imagini
reflectogene in sinusul inferior ce nu schiteaza umbra acustica,fara ectazii
pielocaliceale; Splina:dimensiuni normale;
51
Pancreas:mediocorporeal,dimensiuni normale;Vezica urinara:in

semirepletie,fara calculi.Uter si anexe
dimensiuni normale,partial ecranate de aerocolie;Fara colectii in Douglas.
Electrocardiograma:
Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi :

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Pacienta prezinta cai respiratorii superioare libere si integre,torace normal
conformat,sonoritate pulmonara normala,murmur vezicular prezent, tahipnee cu
o frecventa a respiratiilor de 24/min.Mucoasa respiratorie umeda cu secretii
reduse.
Cord situat in limite normale. Tahicardie- 97 pulsatii/min
TA= 140/75 mmHg. Soc apexian situat in spatiul V intercostal stg pe linia
medioclaviculara.
Tegumentele sunt calde ,normocrome ,umede datorita febrei care ii
cauzeaza transpiratii.
2.Nevoia de a se hidrata si alimenta
52
Bolnava prezinta de cateva zile un apetit scazut datorita senzatiei de greata

si prezentei varsaturilor.Consuma de regula 1800-2000 ml lichide / 24 ore,insa
de la debutul bolii nu se hidrateaza corespunzator din cauza varsaturilor .
Pacienta are o greutate de 74kg si inaltimea 1,70 m .
3.Nevoia de a elimina
Pacienta prezinta mictiuni spontane,fiziologice,cu o frecventa de 3-4/zi ;
urini hipercrome ,aspect clar si o diureza scazuta de 600ml/24 h ( oligurie
datorita nehidratarii corespunzatoare si pierderilor prin transpiratie datorita
febrei ).
Tranzitul intestinal prezent.
Pacienta se misca cu dificultate din cauza durerii persistente in fosa iliaca
Pacienta are perturbata perioada de odihna si somn din cauza durerilor,a
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentatie eleganta .Se imbraca
proprie.
7. Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele
Este o persoana curata, ingrijita, face dus zilnic,este preocupata de
aspectul fizic.Pielea este curata, unghiile ingrijite.
Bolnava prezinta febra moderata ( T = 38,30C ), tegumente calde, umede,
transpirate .
noi.Despre starea sa actuala de sanatate este ingrijorata si vrea sa stie la ce se
poate astepta .
Prezinta usoara anxietate.
53
10. Nevoia de a comunica

Este o persoana sociabila, vorbeste cu placere despre familia sa , despre
locul sau de munca .
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia
Este de religie ortodoxa ,merge regulat la biserica ,se roaga pentru
sanatatea ei .
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Afirmativ din spusele ei, releva ca este multumita de ceea ce a realizat
pana in momentul respectiv in viata ei .Doreste sa se vindece cat mai repede
posibil sa-si poata relua activitatea la catedra.
13. Nevoia de a se recrea
Petrece mult timp citind.Ii place sa navigheze pe internet si considera
Google-ul cea mai mare sursa de informatie.
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Pacienta se intereseaza de boala ei, se adreseaza cu incredere ,pentru
Analiza datelor
Nevoia de a elimina
Constipatie
54
Febra
Tahipnee
Tahicardie
Cefalee
Obiective:
Diminuarea durerii
Combaterea febrei
Nevoi afectate
Obiective
1)Nevoia de a
evita pericolele.
Diagnostic de
ingrijire
Vulnerabilitatea
fa de pericole;
~Risc potenial de
complicaie
imediat i tardiv:
- peritonita;
- ocluzie
intestinal;
- fistule;
- evisceraii;
~Durere n fosa
iliaca cu iradieri n
membrul inferior i
hipocondrul drept.
2) Nevoia de a
respira i de a
avea o bun
circulaie.
Diagnostic de
ingrijire :
Tahicardie (97
b/min ), polipnee
(24 r/min) datorit
durerii n fosa
iliac dreapt
(proces
inflamator)
-Reducerea
anxietii
-Combaterea
durerii
-Prevenirea
complicaiilor
posibile
Intervenii autonome
Intervenii delegate
- M recomand pacientei i i
asigur un microclimat
favorabil ( temperatura
camerei de aproximativ 20220C, salon aerisit, lenjerie
de pat i de corp curat).
- Administrez la
indicaia medicului
Algocalmin f I IM,
Metroclorpramid f.I, IM

pentru a nltura anxietatea
i pentru a avea ncrederea
n echipa de ngrijire
- Aplic punga cu ghea n
zona inghinal pentru a
diminua durerea
-Reducerea durerii,
a anxietii.
-Meninerea
funciilor vitale n
limitele fiziologice
-Asigur pacientei o poziie

antalgic.
-Discut cu pacienta pentru a
o liniti.
-Aerisesc salonul.
-Pentru reducerea durerii
aplic punga cu ghea n
regiunea inghinal i
comprese reci pe frunte.
55
- Recoltez snge
pentru investigaii de
laborator n urgen:
HLG, grup sanguin i
Rh, VSH, glicemie.
- La recomandarea
medicului pregtesc
pacienta pentru
efectuarea echografiei
abdominale;
-Masor funciile vitale
i le notez n F.O.
3) Nevoia de a se
alimenta i
hidrata.
D.I. Inapeten
- Vrsturi
alimentare
- Grea
Reducerea
vrsturilor i a
greurilor
4) Nevoia de a-i
pstra
temperatura
corpului n limite
normale.
D.I. Hipertermie
Febr moderat
(38,30C)
Anxietate,proces
inflamator, durere
5) Nevoia de a
elinima.
D.I.
Eliminare
inadecvat.
- Oligurie 750
ml/24 h.
- Transpiraii
moderate.
- Grea, durere.
- Meninerea
temperaturii n
limite fiziologice.
- Reducerea durerii
i a anxietii.
6) Nevoia de a se
odihni
D.I.
Somn ntrerupt
- Febra
- Durere.
- Anxietate
7) Nevoia de a
comunica.
D.I.
Izolare social.
( anxietate, durere
- Asigur pacientei o hidratare

corespunztoare: ceai
ndulcit, rece, n cantiti
mici.
- Rog pacienta s respire
anc pentru a-i diminua
senzaia de grea.
- Aerisesc salonul
favorabil (lenjerie curat i
uscat- att de corp ct i
de pat), aerisesc salonul.
-Administrez la
indicatia medicului
Metoclopramid FI, im.
- Asigurarea unei
diureze n limite
fiziologice.
- Discut cu pacienta, o
nsoesc la baie pentru
satisfacerea nevoii, observ
cantitatea i culoarea
eliminrilor, notez n F.O.
- Explic pacientei importana
splrii pe mini.
- La indicaia
medicului, n caz de
nevoie, efectuez o
clism evacuatoare.
- Pacienta s
beneficieze de un
somn
corespunztor
calitativ i cantitativ.
- Reducerea
durerii, febrei,
anxietii
- Reducerea
anxietii.
- Pregtirea psihic
i fizic a pacientei
pentru intervenia
chirurgical
- Creez un mediu adecvat:

linite, salon aerisit, lenjerie
curat de pat i de corp,
temperatur de aprox. 200C.
nlturarea anxietii.
- i fac cunotin cu o
pacient deja operat i cu o
evoluie bun.
56
-Administrez, la
indicaia medicului,
Algocalmin f.I IM, aplic
comprese reci pe
frunte.
- Medicul a hotrt
inervenia chirurgical
la ora 1300.
- Discut cu pacienta i
parcurg etapele
pregtirii preoperatorii
8) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
D.I. Intervenia
chirurgicalimposibilitatea de
a-i satisface
nevoia datorit
durerii.
Nevoi afectate
- Pregtirea
tegumentelor
pentru intervenia
chirurgical.
- Realizarea
cmpului operator.
- Efectuez toaleta parial a

pacientei prin radere i
degresare cu alcool.
- nsoesc pacienta la sala
de operaie.
~ Prima zi ~
Obiective
Intervenii autonome
- La indicaia
medicului administrez
Diazepam f.
- Msor i notez n
F.O. funciile vitale.
Intervenii delegate
1)Nevoia de a
evita pericolele.
D.I.
Vulnerabilitatea
fa de pericole
Risc potenial de
complicaii
imediate i tardive:
-Hemoragie
postoperatorie
- Ocluzie
intestinal
-Risc pentru
infectarea plgii
operate
2) Nevoia de a se
alimenta i
hidrata.
D.I. Inapeten
Dificultate de a se
alimenta i hidrata
- Reducerea durerii
- Prevenirea
complicaiilor
posibile
- Ajut pacienta s ia o poziie

antalgic n pat.
favorabil pacientei
- Aerisesc salonul,
temperatur moderat,
lenjerie de pat i corp curat
i uscat.
- Msor i notez n
- Administrez la
indicaia medicului
Algocalmin f.I, IM,
Amoxiplus 1,2g la 8
ore
- Urmrirea i
efectuarea unei
hidratri
corespunztoare
- Msor i notez n
F.O. funciile vitale
TA = 130/70 mm Hg
P = 86 b/ min
R = 22 r/min
3) Nevoia de a
elimina.
- Reluarea
tranzitului intestinal
- Discut cu pacienta i o
ncurajez s consume
lichide: ceai neindulcit,
compot, sup de zarzavat.
- Ajut pacienta s se aeze
ntr-o poziie comod pentru
a se putea hidrata.
- Ajut pacienta s mearg la
toalet pentru satisfacerea
57
- Observ i notez
diureza n F.O.
Diurez
- Autonomie n
aproximativ n
satisfacerea
limite normale.
nevoilor
(1200 ml/24h)
4) Nevoia de a fi - Redarea
curat i ngrijit.
autonomiei n
D.I. Dificultate n
satisfacerea
- Meninerea
nevoii.
tegumentelor
curate.
- Pansamente
curate, corect
aplicate
5) Nevoia de a-i
- Combaterea
menine
febrei, durerii i
temperatura
anxietii.
corpului n limite
normale.
D.I. Hipertermie
(febr moderat
37,80C, durere,
anxietate)
6) Nevoia de a
- Reducerea
dormi i a se
durerii.
odihni.
- Pacienta s
D.I. Somn ntrerupt beneficieze de un
(datorit durerii
somn suficient
plgii operatorii)
cantitativ i calitativ.
7) Nevoia de a se
mbrca i
dezbrca.
D.I. Incapacitate n
satisfacerea
nevoii.(durere,
anxietate)
- Calmarea durerii.
- Autonomie n
satisfacerea nevoii
nevoii
- Ajut pacienta s se
deplaseze la baie pentru
efectuarea toaletei pariale i
i explic importana efecturii
acestei tehnici.
- Efectuez pansarea
plgii operatorii n
perfecte condiii de
asepsie
-Aplic comprese reci pe

frunte pentru a diminua
febra.
- Calculez bilanul ingesta excreta pe 24 h.
- Aerisesc salonul i asigur
lenjerie de corp i pat
adecvat.
Creez un mediu adecvat
odihnei: linite, salon aerisit,
lenjerie curat.
Stabilesc cu pacienta un
orar de somn i odihn.
Asigur o poziie antalgic,
relaxat
- Asigur lenjerie de corp i
pat curat i uscat.
- Ajut pacienta s adopte o
poziie antalgic n pat.
- Ajut pacienta n
Administrez la
indicaia medicului o
tablet Algocalmin per
os pentru combaterea
durerii
ZIUA a - II a postoperator
Nevoi afectate
1)Nevoia de a
evita pericolele:
Diagnostic de
ingrijire :
Vulnerabilitatea
Obiective
- reducerea durerii
i eliminarea
riscului infecios
Intervenii autonome
- asigur un microclimat
favorabil: salon aerisit,
lenjerie curat:
- mobilizez activ i pasiv
pacienta;
58
Intervenii delegate
- msor i notez n
- la indicaia
medicului, administrez
IM, o fiol de
fa de pericole:
- risc de infecie la
nivelul plgii
operatorii
- durere
- anxietate
2) Nevoia de a se
alimenta i
hidrata.
D.I.
~Inapeten
~Dificultate de a
se alimenta i
hidrata.
3) Nevoia de a
elimina
- diurez normal
- asigur poziia antalgic,

relaxat a pacientei.
algocalmin;
- efectuez toaleta
plgii n condiie de
asepsie;
- asigurarea
alimentrii i
hidratrii
corespunztoare a
pacientei
- explic pacientei importana

hidratrii
-ncurajez pacienta s
consume: ceaiuri
nendulcite, compot, supe de
zarzavat, piureuri de legume
- pacienta s
prezinte o diurez
fiziologic
- s prezinte tranzit
intestinal.
- nsoesc pacienta la toalet

pentru satisfacerea nevoii,
-observ i notez n
F.O. cantitatea i
aspectul diurezei.
4) Nevoia de a-i
menine
temperatura
corpului n limite
fiziologice:
Diagnostic de
ingrijire:
subfebrilitate
T0 = 37,60C.
5) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
Dificultate n
satisfacerea nevoii
- pacienta s
prezinte o
temperatur n
limite fiziologice
- aerisesc salonul
discut cu pacienta i o rog
s stea linitita, s se
relaxeze
- administrez la
indicaia medicului,
algocalin f I, IM
- Pacienta s aib
autonomie n
satisfacerea nevoii
6) Nevoia de a se
- Reducerea
-nsoesc pacienta la baie,

unde ii efectueaz toaleta
parial
-i ofer schimburi curate,
uscate
- discut cu pacienta pentru
a-i recpta ncrederea n
sine
- Rog pacienta s se
59
odihni.
Diagnostic de
ingrijire:
Somn ntrerupt
( durere )
durerii.
7) Nevoia de a se
mica i a avea o
bun postur.
D.I. Micri active
insuficiente
( durere )
- Reducerea durerii
- Pacienta s
beneficieze de un
somn eficient
relaxeze, s ias n curtea

spitalului cteva minute, s
respire aer curat.
- M asigur c ocup o
poziie antalgic n pat.
- i ofer o revist s citeasc
nainte de a adormi.
- i explic pacientei
importana micrii i o
ncurajez spre astfel de
activiti ca plimbarea; i
explic c n curnd va putea
pleca acas
- msor i notez n
TA = 120/70 mm Hg
P = 80 b/min
R = 17 r/min
T0 = 370C
ZIUA a- III a postoperator

Nevoi afectate
1)Nevoia de a
evita pericolele.
Obiective
- reducerea durerii
i eliminarea
riscului infecios
Diagnostic de
ingrijire :
Vulnerabilitatea
fa de pericole:
nivelul plgii
operatorii
2) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
Dificultate n
satisfacerea nevoii
Intervenii autonome
lenjerie curat:
- efectuez toaleta plgii n
condiie de asepsie;
pacienta;

parial
uscate
sine
3) Nevoia de a
- Reducerea
Creez un mediu adecvat
dormi i a se
durerii.
odihnei: linite, salon aerisit,
odihni.
- Pacienta s
lenjerie curat.
D.I. Somn ntrerupt beneficieze de un
Stabilesc cu pacienta un
(datorit durerii
somn suficient
orar de somn i odihn.
plgii operatorii)
cantitativ i calitativ. Asigur o poziie antalgic,
Intervenii delegate
- msor i notez n
- Administrez la
indicaia medicului
Algocalmin f I IM,
Metroclorpramid f.I, IM
- Pacienta s aib
autonomie n
satisfacerea nevoii
60
Administrez la
indicaia medicului
Diazepam
relaxat
ZIUA a- IV a postoperator
Nevoi afectate
1)Nevoia de a
evita pericolele.
Obiective
- reducerea durerii
i eliminarea
riscului infecios
Intervenii autonome
lenjerie curat:
pacienta;
- msor i notez n F.O.
funciile vitale.
- Pacienta s aib
autonomie n
satisfacerea nevoii

parial
uscate
sine
Diagnostic de
ingrijire :
Vulnerabilitatea
fa de pericole:
nivelul plgii
operatorii
2) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
Dificultate n
satisfacerea nevoii
61
Intervenii delegate
- msor i notez n
F.O. funciile vitale
- efectuez toaleta
plgii n condiie de
asepsie;
PLAN DE NGRIJIRE
- CAZUL III
Culugerea datelor
1.Date subiective
NUME: P.C.
VRSTA: 23 ani
SEX: B
STARE CIVIL: necstorit
RELIGIE: penticostala
NAIONALITATE: romn
PREGTIRE PROFESIONAL: liceul
OCUPAIA: agent vnzri
DOMICILIUL: Lugoj
CONDIII DE VIA: bune, locuiete cu prinii la bloc, apartament cu trei
camere
OBINUINE DE VIA: o cafea zilnic
SEMNE PARTICULARE: - inlime: 1,77 cm;
- greutate: 76 kg;
- grup sanguin: A II, RH negativ;
- nu se tie alergic la nici un medicament
FUNCII VITALE:
TA = 120/ 75 mm Hg
P = 95 b/min
R = 24 r/min
T0 = 38,70 C
FUNCII VEGETATIVE: - apetit inapeten
- scaun normal
- diurez: sczut
- durere vie n fosa iliac dreapt
ANTECEDENTE PERSONALE: - bolile copilriei
ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE: neag boli importante.
62
2. Date obiective
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Aparat respirator: torace normal conformat, ampliatii toracice ample, simetrice.
Murmur vezicular prezent.
Aparat cardio-vascular : cord situat in limite normale.Zgomote cardiace ritmice
bine batute. Soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara.
TA=120/75 mmHg
P=95 b/min.
prezent . Ficat si splina : in limite normale.
SNC:orientat temporo-spatial.ROT si pupilare prezente
DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicit acut
MOTIVELE INTERNRII: - grea;
- cefalee;
- tahipnee;
- tahicardie;
- febr moderat (38,70C );
- dureri n fosa iliac dreapt;
ISTORICUL BOLII: Debutul afeciunii de 24h dup un efort fizic prelungit.
Pacientul afirm c durerea n fosa iliac dreapt a aprut brusc, fiind nsoit de
febr, cefalee, grea, motive pentru care pacientul s-a prezentat la spital.
Hemoleucograma :
V.S.H=15mm/1h ; Grup sanguin =A II; Rh=NEGATIV
Glicemie=98 mg% ; Uree sang=27g% ;T.S.=226 ; T.S.=548
Examen sumar de urina: culoare=galben-citrin;aspect=clar; Ph=5,5 ; D=1015;
albumina=absent; urobilirogen=usor crescut; Pigmenti biliari=absent;
63
Ficat: inomogen,atenuare posterioara; Colecist: nelocuit ; CBP, VP in limite
normale; RD: 12/5 cm,fara ectazii pielocaliceale ;RS:11,5/5cm,fara ectazii
pielocaliceale; Splina:dimensiuni normale;
Pancreas:mediocorporeal,dimensiuni normale;Vezica urinara:in
semirepletie,fara calculi.
Electrocardiograma:
64
Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi :

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Pacientul prezinta cai respiratorii superioare libere si integre,torace normal
conformat,sonoritate pulmonara normala,murmur vezicular prezent, tahipnee cu
o frecventa a respiratiilor de 24/min.Mucoasa respiratorie umeda cu secretii
reduse.
Cord situat in limite normale. Tahicardie- 94 pulsatii/min
TA= 120/75 mmHg. Soc apexian situat in spatiul V intercostal stg pe linia
medioclaviculara.
Tegumentele sunt calde ,normocrome ,umede datorita febrei care ii
cauzeaza transpiratii.
2.Nevoia de a se hidrata si alimenta
Bolnavul prezinta de cateva zile un apetit scazut.Consuma de regula 2000
ml lichide / 24 ore,insa de la debutul bolii nu se hidrateaza corespunzator din
cauza varsaturilor .
Pacientul are o greutate de 76 kg si inaltimea 1,77 m .
3.Nevoia de a elimina
Pacientul prezinta mictiuni spontane,fiziologice,cu o frecventa de
3-4/zi ; urini hipercrome ,aspect clar si o diureza scazuta de 700ml/24 h
( oligurie datorita nehidratarii corespunzatoare si pierderilor prin transpiratie
datorita febrei ).
Tranzitul intestinal este normal.
Pacientul se misca cu dificultate din cauza durerii persistente in fosa iliaca
Pacientul are perturbata perioada de odihna si somn din cauza durerilor,a
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Pacientul afirma ca ii place sa poarte vestimentatie eleganta.Se imbraca
proprie.
7. Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja
65
tegumentele si mucoasele
Este o persoana curata, ingrijita, face dus zilnic,este preocupat de aspectul

fizic.Pielea este curata, unghiile ingrijite.
Bolnavul prezinta febra moderata ( T = 38,70C ), tegumente calde, umede,
transpirate .
noi.Despre starea sa actuala de sanatate este ingrijorat si vrea sa stie la ce se
poate astepta .Prezinta usoara anxietate.
10. Nevoia de a comunica
Este o persoana sociabila, vorbeste cu placere despre familia sa, prietenii
sai, despre locul sau de munca .
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia
Este de religie penticostala,merge regulat la casa de rugaciune ,se roaga
zilnic. Doreste sa se vindece si crede cu tarie ca o va face cu ajutorul lui
Dumnezeu .
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Afirmativ din spusele lui releva ca este multumit de ceea ce a realizat pana
in momentul respectiv in viata.Doreste sa se vindece cat mai repede posibil sa
poata pleca acasa sa fie alaturi de familie .
13. Nevoia de a se recrea
Ii plac filmele documentare si talk-show-urile.
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Pacientul se intereseaza de boala lui, se adreseaza cu incredere, pentru
Analiza datelor
66

Nevoia de a elimina
Febra
Tahipnee
Tahicardie
Cefalee
Obiective:
Diminuarea durerii
Combaterea febrei
Nevoi afectate
Obiective
Intervenii autonome
Intervenii delegate
1)Nevoia de a
evita pericolele.
D.I.
-Vulnerabilitatea
fa de pericole;
- Risc de
complicaii
postoperatorii;
- Anxietate;
- Durere n zona
inghinal dreapt.
TA = 120/75 mm
Hg
R = 24 r/min
P = 95 b/min;
- Febr: 38,70C.
2) Nevoia de a
respira i de a
avea o bun
-Reducerea
anxietii
-Combaterea
durerii;
- Scderea febrei;
- M recomand pacientului.
- Port discuii cu pacientul
pentru a nltura anxietatea.
l asigur s aib ncredere
n echipa de ngrijire
- Aplic punga cu ghea n
zona inghinal pentru a
diminua durerea
- Administrez la
indicaia medicului
Algocalmin f.I,IM.
- Recoltez snge
pentru investigaii de
laborator n urgen:
HLG, grup sanguin i
Rh, VSH, glicemie.
T
R
P
T
-Pentru durere i febr aplic

punga cu ghea n regiunea
inghinal i comprese reci
-Masor funciile vitale

i le notez n F.O.
R
P
P
P
l
-Prevenirea
complicaiilor
posibile
-Reducerea durerii,
a febrei.
-Meninerea
67
circulaie.
DI
Tahicardie
(95 b/min),
Tahipnee
(24 r/min)
funciilor vitale n
limitele fiziologice.
pe frunte.
-Asigur pacientului o poziie
antalgic.
-Aerisesc salonul.
3) Nevoia de a-i
pstra
temperatura
corpului n limite
fiziologice.
D.I.
Hipertermie
Febr moderat
(38,70C)
Anxietate, proces
inflamator, durere.
4) Nevoia de a se
alimenta i
hidrata.
D.I.
Inapeten (grea)
Hidratare
insuficient.
5) Nevoia de a
elimina.
Diagnostic de
ingrijire:
- Eliminare
inadecvata
(Oligurie- 900
ml/24h ).
- Transpiraii
moderate.
- Meninerea
temperaturii n
limite fiziologice.
- Reducerea durerii
i a anxietii.
- Aplic comprese reci pe

frunte.
- Asigur lenjerie curat i
uscat- att de corp ct i
de pat.
- Aerisesc salonul.
Reducerea
greurilor.
Pacientul s se
hidrateze
corespunztor.
- Asigur pacientului o
hidratare n limite fiziologice.
- Rog pacientul s respire
adnc pentru a-i diminua
senzaia de grea.
- Aerisesc salonul
- Asigurarea unei
diureze n limite
fiziologice.
- nsoesc pacientul la
toalet pentru satisfacerea
nevoii, i explic importana
tehnicii de a se spla pe
mini.
- Asigur lenjerie de pat i
corp curat i uscat.
6) Nevoia de a se
mbrca i
- Reducerea
durerii.
-Discut cu pacientul, i explic

c aceast incapacitate de a
68
l
c
-Administrez, la
indicaia medicului,
Algocalmin f.I IM.
T
l
S
e
P
h
- Notez diureza,
cantitatea n F.O.
c
m
s
dezbrca:
D.I.
Incapacitate n
satisfacerea
nevoii: durere.
- Autonomie n
efectuarea
mbrcrii i
dezbrcrii.
7) Nevoia de a
dormi i a se
odihni
D.I.
Somn ntrerupt,
insomnie (durere)
- Reducerea durerii
i asigurarea unui
somn odihnitor,
linitit.
8) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
D.I.
Imposibilitatea
satisfacerii nevoii.
- Pregtirea
tegumentelor
pentru intervenia
chirurgical.
Nevoi afectate
1)Nevoia de a
evita pericolele.
D.I.
Vulnerabilitatea
fa de pericole
- Risc potenial de
complicaii
imediate i tardive:
-Hemoragie
postoperatorie
- Ocluzie
intestinal;
se mbrca i dezbrca este

temporar, fiind provocat
de durere.
- Ajut pacientul n
- Asigur lenjerie de pat i de
corp curat, uscat i lejer.
- Discut cu pacientul pentru
- Creez un climat favorabil
odihnei: salon aerisit, linite,
temperatur moderat,
lenjerie curat, adecvat
anotimpului).
-Efectuez toaleta parial a
pacientului, pregtesc locul
(zona) operatorie prin radere
i dezinfectare cu alcool.
~ Prima zi ~
Obiective
Intervenii autonome
- Combaterea
durerii
-Prevenirea
complicaiilor
imediate i tardive;
Msor funciile vitale i le

notez n F.O.
- Asigur o poziie antalgic
pacientului n pat
favorabil
.
69
C
e
l
o
-Anunt pacientul ca
medicul a hotrt
efectuarea interveniei
chirurgicale la ora
1500.
- Msor i notez
funciile vitale.
P
b
c
d
Intervenii delegate
-Administrez la
indicaia medicului
antialgice: Algocalmin
f.I, IM i antibioticeCefort 1g la 12 ore.
- Pansarea plgii n
perfecte condiii de
asepsie
c
p
i
T
P
R
- Evisceraii
Risc pentru
infectarea plgii
operatorii;
- Durere
2) Nevoia de a se
alimenta i
hidrata.
D.I.
Inapeten
Dificultate de a se
alimenta i hidrata.
3) Nevoia de a
elimina
D.I.
Diureza normala
4) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
D.I.
Dificultate n
satisfacerea
nevoii.
5) Nevoia de a-i
menine
temperatura
corpului n limite
fiziologice.
D.I.
Subfebrilitate
(37,50C)
- durere, anxietate
6) Nevoia de a se
odihni i a dormi.
D.I.
Somn ntrerupt
( durere)
7) Nevoia de a se
mbrca i
dezbrca.
D.I.
Incapacitate n
- Urmrirea i
efectuarea unei
hidratri n limite
normale.
- S prezinte o
diurez n limite
fiziologice.
- S se reia
tranzitul intestinal.
- Meninerea
tegumentelor
curate.
- plaga operatoriepansament curat,
uscat.
- autonomie n
Scderea febrei, a
durerii, nlturarea
anxietii.
- calmarea durerii.
- s beneficieze de
un somn linitit,
suficient cantitativ
i calitativ
-S prezinte
autonomie n
satisfacerea nevoii
--s nu mai
prezinte dureri la
- Asigur pacientului o poziie

antalgic, i explic
importana unei hidratri
corespunztoare.
- l ncurajez s consume
ceai neindulcit, compot,
sup de zarzavat strecurat.
- Ajut pacientul s mearg la
toalet,.
P
c
c
p
n
o
- Observ i notez
diureza n F.O
T
p
- nsoesc pacientul la baie,

l ajut la efectuarea toaletei
pe regiuni, i explic
importana igienei n viaa
omului.
.
- efectuez pansarea
plgii n condiii de
asepsie
.
c
b
- salon aerisit,.
-discut cu pacientul pentru
- administrez o fiol
de Algocalmin, la
indicaia medicului
- asigur un climat favorabil

odihnei: salon aerisit,
lenjerie curat, o poziie
antalgic, relaxat, linite.
- stabilesc mpreun cu
paientul un orar de somn i
odihn
- Ajut pacientul s-i
schimbe hainele,
asigurndu-i lenjerie de corp
i pat curat i uscat i i
explic c aceast problem
70
P
l
D
d
s
P
l
a
j
z
- ajut pacientul s
ocupe n pat o poziie
ct mai comod, l rog
s se relaxeze.
P
s
h
satisfacerea
nevoii.
nivelul plgii
operatorii.
se va rezolva odat cu
calmarea durerilor operatorii
ZIUA a - II a postoperator
Nevoi afectate
1)Nevoia de a
evita pericolele.
D.I.
Vulnerabilitatea
fa de pericole:
nivelul plgii
operatorii
- durere
- anxietate
2) Nevoia de a se
alimenta i
hidrata.
D.I.
Inapeten
Dificultate de a se
alimenta i hidrata.
Obiective
- reducerea
anxietii, a durerii
- prevenirea
eventualelor infecii
Intervenii autonome
lenjerie curat.
relaxat a pacientului.
- asigurarea
alimentrii i
hidratrii
corespunztoare a
pacientului
3) Nevoia de a
elimina
- pacientul s
prezinte o diurez
n limite normale.
intestinal.
- pacientul s
prezinte o
temperatur n
limite fiziologice
- explic pacientului
importana hidratrii i
alimentrii corespunztoare,
ncurajez pacientul s
consume: ceaiuri
zarzavat, piureuri de
legume.
- nsoesc la toalet pentru
satisfacerea nevoii, observ
i notez n F.O. cantitatea i
aspectul diurezei.
- tranzit intestinal prezent
- aerisesc salonul
discut cu pacientul i-l rog
s stea linitit, s se
relaxeze
4) Nevoia de a-i
menine
temperatura
corpului n limite
fiziologice
D.I. subfebrilitate
T0 = 37,60C.
Intervenii delegate
-la indicaia medicului,
administrez IM, o fiol
de algocalmin;
- efectuez toaleta
plgii n condiie de
asepsie;
- mobilizez activ
pacientul;
msor i notez n F.O.
funciile vitale.
O
T
A
R
T
D
P
r
P
c
h
a
c
1
p
- administrez la
indicaia medicului,
algocalmin f I, IM;
Cefort 1g la 12 ore
P
T
ZIUA a- III a postoperator

Nevoi afectate
1)Nevoia de a
evita pericolele.
D.I.
Obiective
- reducerea durerii
i eliminarea
riscului infecios
Intervenii autonome
lenjerie curat:
71
Intervenii delegate
- la indicaia
medicului, administrez
IM, o fiol de
O
T
P
Vulnerabilitatea
fa de pericole:
nivelul plgii
operatorii
- durere
- anxietate

relaxat a pacientului.
algocalmin;
- efectuez toaleta
plgii n condiie de
asepsie;
- mobilizez activ i
pasiv pacientul;
- msor i notez n
R
T
D
P
r
2) Nevoia de a se
alimenta i
hidrata.
D.I.
~Inapeten
~Dificultate de a
se alimenta i
hidrata.
3) Nevoia de a
elimina
- diurez normal
- asigurarea
alimentrii i
hidratrii
corespunztoare a
pacientului
- explic pacientului
importana hidratrii
-ncurajez pacientul s
consume: ceaiuri
zarzavat, piureuri de
legume.
- pacientul s
prezinte o diurez
fiziologic
intestinal.
- nsoesc la toalet pentru

satisfacerea nevoii,
- elimin gaze
-observ i notez n
F.O. cantitatea i
aspectul diurezei
1
p
4) Nevoia de a-i
menine
temperatura
corpului n limite
fiziologice
D.I.
subfebrilitate
T0 = 37,60C.
5) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
D.I.
Dificultate n
satisfacerea nevoii
- pacientul s
prezinte o
temperatur n
limite fiziologice
- aerisesc salonul
relaxeze
- administrez la
indicaia medicului,
algocalin f I, IM
P
l
T
- Pacientul s aib
autonomie n
satisfacerea nevoii
-nsoesc pacientul
la baie, unde ii efectueaz
toaleta parial
P
c

uscate
72
P
h
a
c

sine
ZIUA a- IV a postoperator
Nevoi afectate
1) Nevoia de a fi
curat i ngrijit.
D.I.
Dificultate n
satisfacerea nevoii
2) Nevoia de a-i
menine
temperatura
corpului n limite
fiziologice
D.I.
subfebrilitate
T0 = 370C.
Obiective
- Pacientul s aib
autonomie n
satisfacerea nevoii
- pacientul s
prezinte o
temperatur n
limite fiziologice
Intervenii autonome
-nsoesc pacientul
la baie, unde ii efectueaz
toaleta parial
uscate
sine
- aerisesc salonul
relaxeze
73
Intervenii delegate
- administrez la
indicaia medicului,
algocalin f I, IM
P
l
T
CAPITOLUL VI
PREZENTAREA TEHNICILOR
6.1 EFECTUAREA PANSAMENTULUI
Pansamentul este actul chirurgical prin care se aseptizeaza, se trateaza si

se protejeaza o plaga cu scopul de a-i favoriza vindecarea, cicatrizarea.
Cerintele unui bun pansament sunt:
- sa acopere complet plaga si astfel sa o izoleze bine de mediul extern.
- sa fie executat cu materiale sterile si in conditii de perfecta asepsie.
- sa fie in functie de plaga: ~ hemostatic in plagile sangerande;
~ absorbant in plagile supurante;
~ protector.
- sa nu fie dureros.
- sa fie bine fixat.
- sa nu fie prea strans ca sa nu impiedice circulatia.
Materiale necesare pentru efectuarea unui pansament:
- pense anatomice si chirurgicale.
- pense hemostatice Pean si Kocher.
- foarfece chirurgical.
- sonda canelata.
- stilet butonat.
- bisturiu.
78
- materiale moi, sterile in casolete: comprese tifon de diferite marimi, tampoane

de vata, mese, vata.
- solutii antiseptice; apa oxigenata, alcool medicinal, alcool iodat, tinctura de
iod, betadine, solutie de cloramina, rivanol, ser fiziologic.
- unguente: oxid de zinc, cu sulfamida, antibiotice, vaselina.
- leucoplast pentru fixarea pansamentului
- alte materiale: manusi sterile, manusi de examinare, tavite renale, fesi de
diferite marimi ,recipient colector.
TEHNICA DE EXECUTIE
Generalitati despre pansamente:
Pansamentele se fac in sala de pansamente. In fiecare sectie de chirurgie
trebuie sa existe o sala pentru pansamente aseptice si o sala pentru pansamente
septice.Numai in cazuri cu totul exceptionale pansamentele se vor efectua la pat
( bolnavi cu contraindicatie neta de transport). Sala de pansamente ofera, fata de
salonul bolnavului, conditii optime de lucru. Aici plaga operatorie poate fi
curatata fara riscul de a se murdari lenjeria de pat, se pot face manevrele
necesare unui pansament corect, iar ceilalti bolnavi sunt feriti de traumatisme
psihice inutile.
Deplasarea bolnavului in sala de pansamente, mai ales pe propriile
picioare, este un factor ajutator insanatosirii lui: de aceea si din acest motiv este
recomandabil ca pansamentele sa se efectueze in sala de pansamente. In cazul in
care bolnavul nu poate sa mearga la sala de pansamente, el va fi transportat pe
brancarda sau pe un scaun cu rotile. Medicul si asistenta medicala vor avea insa
grija sa nu lase bolnavii sa astepte la usa salii de pansamente in conditii
incomode, ci ii vor programa in asa fel, incat atunci cand acestia sosesc
( intotdeauna adusi din camera lor de catre un cadru mediu sau auxiliar) , sa fie
introdusi imediat in sala de pansamente.
Tot pentru a feri bolnavii de traumatisme psinice inutile, in sala de
pansamente bolnavii vor fi introdusi unul cate unul. Trebuie sa se tina seama ca
bolnavii in genere au o jena fireasca atunci cand altii din jurul lor asista la
efectuarea pansamentelor lor.
In timpul efectuarii pansamentului, bolnavul va sta culcat pe masa de
pansamente, si nu pe scaun, chiar atunci cand este vorba de o plaga de minima
importanta, deoarece adeseori, bolnavi cu un tonus nervos aparent bun, pot face
stari lipotimice si pot cadea de pe scaunul pe care sunt asezati. Cu atat mai mult
ei nu trebuie sa stea in picioare.
Pansamentele se vor efectua numai cu ajutorul penselor si totdeauna cu
doua pense.Este absolut contraindicata ridicarea pansamentelor cu mana,
79
deoarece in felul acesta mana se va infecta cu siguranta. Mai mult chiar, este
indicat, indeosebi pentru plagile infectate, ca pansamentele sa fie executate cu
manusi sterile.
In tot timpul executarii pansamentului, asistenta medicala care efectueaza
sau ajuta medicul la executarea pansamentului trebuie sa dea dovada de foarte
multa intelegere fata de bolnav, mai ales pentru cei carora li se fac pansamente
ce provoaca dureri. In timpul unui pansament manevrele trebuie sa fie extrem de
blande si sa se incerce a se indeparta atentia bolnavului de la actul care se
executa. Nu rareori medicul poate sa indice ca unele pansamente mai ales cele
care se executa la bolnavii cu plagi intinse sau arsuri- sa se faca sub anestezie
generala sau dupa efectuarea prealabila a unei injectii cu antalgic. Pentru
aceasta, asistenta medicala trebuie sa aiba pregatite cele necesare, sau sa se
asigure ca injectia calmanta s-a administrat cu circa 30 de minute inainte de
efectuarea pansamentului.
-
Pentru executarea pansamentului se va proceda astfel:

se desface fasa aplicata peste pansament, cu multa blandete. Este
preferabil ca aceasta fasa sa fie taiata cu o foarfeca butonata pe partea opusa
plagii, in loc de a fi desfasurata. Daca pentru fixarea pansamentului nu s-a
folosit fasa, ci o compresa lipita cu leucoplast, se va desprinde cu blandete .
cu o pensa sterila se ridica vata si compresele care acopera plaga. Pentru
desprinderea compreselor de pe plaga atunci cand acestea sunt aderente, se
foloseste, fie o imbibare puternica cu ser fiziologic sau apa oxigenata, care se
toarna pe plaga (dupa cateva minute de asteptare serul sau apa oxigenata
desfac compresele de pe plaga) si se aseaza in recipientul colector (conform
normelor de colectare a deseurilor cu pericol infectogen).
dezinfectarea plagii si a zonelor din jurul plagii se va face conform unei
tehnici extrem de stricte. Astfel, imediat dupa ce a fost ridicat pansamentul,
cu alta pensa sterila se curata plaga cu un tampon imbibat in solutie
dezinfectanta pornind circular si centrifug, din apropierea plagii catre
exterior. Nu se va proceda invers deoarece exista riscul de a se infecta plaga
cu germenii de pe piele, care sunt adusi in plaga. Apoi, se aseptizeaza
tegumentele din jurul plagii cu tinctura de iod diluata sau cu alcool,
executandu-se badijonarea de asemenea dinspre plaga spre exterior.
se revine apoi la plaga care este tratata in functie de caracterul ei,
folosindu-se solutiile antiseptice sau alte preparate, in functie de necesitati si
indicatii.
plaga care se panseaza trebuie lasata la sfarsitul pansamentului pe cat
posibil curata, fara secretii si fara sfaceluri. Pentru aceasta, se va face
curatirea cu tampoane uscate sau imbibate in solutii antiseptice. La nevoie se
80
va folosi spalarea plagii cu un curent de solutie calduta de permanganat de

potasiu si se vor extirpa sfacelurile cu foarfecele.
in caz ca plaga este drenata, se va controla daca tuburile de dren
functioneaza in perfecte conditii (sunt plasate in locul indicat, nu sunt
astupate si au un calibru suficient, daca pe ele se scurg secretii).
se acopera plaga cu comprese sterile. Compresele cu care acoperim plaga
trebuie sa depaseasca plaga in toate directiile cu cel putin cate 5-6 cm. In
orele sau zilele care urmeaza dupa pansament, trebuie sa existe grija ca acesta
sa nu se miste de pe plaga.
pansamentul sa fie facut cu material suficient (comprese si vata), pentru a
retine toate secretiile si a nu risca sa se imbibe rufaria bolnavului sau cea de
pat cu germeni patogeni.
pansamentul odata aplicat pe plaga, se fixeaza cu leucoplast sau
fasa.Benzile de leucoplast se lipesc usor de piele, cu conditia ca aceasta sa fie
lipsita de par.
ori de cate ori exista cea mai mica banuiala ca plaga va secreta atat de
mult incat secretia sa depaseasca pansamentul si totdeauna cand plaga este
drenata,
peste pansament se va aplica un cearsaf mic (o aleza), indoit in
patru. Asistenta medicala va reveni frecvent la astfel de bolnavi si va cerceta
daca pansamentul s-a imbibat mult, in care caz pansamentul se va reface. In
toate aceste cazuri se va aseza
peste cearsaful care acopera salteaua
bolnavului o musama cauciucata, sau o foaie din material plastic, peste care
se va asterne transversal un cearsaf-aleza. Aceasta masura de precautie fereste
salteaua de a se imbiba cu secretii purulente, sange.
materialele cu care s-au facut pansamentele si care se ridica de pe plaga,

se arunca intr-un recipient special, corect inchis, sau intr-un sac din material
plastic care se inchide la gura, pe care infirmiera il transporta la crematoriu,
unde materialele sunt arse. In timpul manevrarii recipientului cu pansamente
folosite, infirmiera va purta manusi de cauciuc. Nu este permisa aruncarea
materialelor cu care s-au facut pansamentele la intamplare prin sala de
pansamente, in recipiente de gunoi, pe sali, sau in curtea spitalului.
in cazul cand executarea pansamentului face dificila intoarcerea pe jos a
bolnavului la pat (bolnavul a fost sub narcoza sau este intr-o stare fizica
precara) , asistenta medicala se va ingriji ca el sa fie transportat cu brancarda.
bolnavii care au secretii purulente trebuie spitalizati separat
(saloane cu specific septic ) de ceilalti bolnavi, operati sau neoperati inca.
Daca in cursul spitalizarii se constata ca plaga unui bolnav devine purulenta,
el va fi mutat intr-un salon cu plagi septice.
81
6.2 PERFUZIA INTRAVENOASA
CALEA INTRAVENOASA.
Administrarea se face prin perfuzie rapida, prin injectii masive de lichide
si prin perfuzie lenta si continua picatura cu picatura.
Scopul:
- hidratarea si mineralizarea organismului.
- administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit.
- scop depurativ ( diluand si favorizand eliminarea din organism a produsilor
toxici ).
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine.
- alimentarea pe cale parenterala.
Pregatirea materialelor.
Se vor pregati pe o masa sau o tava medicala:
- perfuzor ambalat, steril, cu integritate, valabilitate si diametrul acelor
potrivite;
- solutia de perfuzat;
- un stativ;
- alcool iodat sau spirt pentru aseptizare;
- seringi si ace de unica folosinta;
- tampoana de vata;
- musama;
- romplast;
- pensa hemostatica sterila;
- foarfece;
- garou;
82
- comprese sterile; manusi de cauciuc.

Pregatirea bolnavului
1.Pregatirea psihica
- se informeaza bolnavul cu privire la tehnica de executie si importanta
efectuarii ei .
2. Pregatirea fizica
- bolnavul va sta in decubit dorsal cu bratul si antebratul relaxate, sprijinite la
marginea patului;
- perfuzia facandu-se in una din venele vizibile si proeminente de la plica
cotului, iar in stari de soc cand venele sunt colabate, perfuzia se poate face in
zona subclaviculara sau se descopera o vena pe cale chirurgicala.
- aparatul de perfuzie montat si incarcat cu solutia de perfuzat, cu aerul evacuat
de pe tub se ataseaza la bolnav dupa punctionarea venei cu un ac steril sau
montarea unei branule.
- se fixeaza branula sau acul cu banda de romplast.
- se stabileste ritmul de administrare si dupa consumarea cantitatii de lichide
prescrisa de medic se intrerupe perfuzia inainte ca rezervorul sa se goleasca
complet pentru a impiedica patrunderea aerului in vena.
Accidente, incidente, complicatii:
- introducerea unor cantitati bruste de lichide in circulatie poate supraincarca
inima dand semne de insuficienta circulatorie ca: dispnee, dureri precordiale,
situatii in care se intrerupe perfuzia si se continua mai lent dupa ce au trecut
fenomenele supraincarcarii, ceea ce numim hiperhidratare;pe toata durata
perfuziei se verifica tensiunea arteriala.
- patrunderea aerului in curentul circulator provoaca embolie gazoasa insotita
de sincopa cardiaca.
- manuirea nesterila a aparatului si lichidului de perfuzat sau folosirea unor
solutii cu substante piretogene pot provoca frisoane si stari febrile.
- revarsarea lichidului de perfuzat in tesuturile perivenoase poate da nastere la
flebite sau chiar necroze ( in aceasta situatie se infiltreaza zona jur imprejur
cu ser fiziologic ).
- coagularea sangelui pe branula se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie
de heparina.
83
Sursele de contaminare a perfuziei sunt:

- inainte de montarea sau adaptarea la vena, contaminarea se face prin manevre
necorespunzatoare,
- in timpul perfuziei se face prin schimbarea flaconului, datorita substantelor
aditionale, prin aer poluat sau prin infectii complementare.
84
6.3 MSURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare (fora de contracie a inimii,

rezistenta determinate de elasticitatea i calibrul vaselor)
Se evalueaz: TA sistolica (maxim) i TA diastolic (minim)
Materiale necesare: aparat pentru msurarea TA: stetoscop, tampon de
vat, alcool, creion rou
Interveniile asistenei medicale:
- pregtirea psihic a pacientului
- asigurarea repausului fizic i psihic 15 minute
- splarea pe mini
- se aplic maneta aparatului pe braul pacientului sprijinit n extensie
- se fixeaz mambrana stetoscopului pe artera humeral sub marginea
inferioar a masetei
- se introduc olivele stetoscopului n urechi
- se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pn
la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprima progresiv aerul din
maneta prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea TA maxime
- se reine valoarea indicat de coloan de mercur sau acul manometrului
pentru a fi consemnat
- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice
- se reine valoarea indicat de coloan de mercur sau acul manometrului n
momentul n care zgomotele dispar aceasta reprezint TA minim
- se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal
de culoare roie socotindu-se pentru fiecare linie o unitate de mercur
- se unesc liniile orizontale cu cele verticale i se haureaz spaiul rezultat
se dezinfecteaz olivele stetoscopului i membrana cu alcool
85
BIBLIOGRAFIE
1)
2)
3)
4)
Corneliu Borundel- Manual de medicin intern pentru cadre medii

Mihai Mihailescu - Chirurgie pentru cadre medii
Leonard Donmioru- Compendiu de medicin intern
Lucreia Titirc- Tehnici de evaluare i ngrijire acordate de asistenii
medicali
5) Lucreia Titirc- Ghid de nursing
6) Lucreia Titirc- Explorri funcionale i ngrijiri acordate bolnavului
7) Georgeta Balt- ,,Tehnici de ingrijire general a bolnavilor
8) Lucreia Titirc-,,Urgenele medico-chirurgicale
9) Papilian V. - ,,Anatomia omului
10) Silen W. Diagnosticul precoce al abdomenului acut
86

Apendicicta Mihaela

Enviado por

Dados do documento

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Apendicicta Mihaela

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Liceul Tehnologic Spiru Haret Trgovite

coala Postliceal Sanitar

Sesiunea August 2014

Sntatea nu este totul,

Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan cadru

Procesul de nursing este:

stabilirea criteriilor de evaluare

CALITILE VIEII N MEDICIN

impune gsirea unor criterii operaionale pentru msurarea calitii vieii

Este alctuit din:

Peretele posterior vine n raport cu muchiul iliac i muchiul psoas prin

Raporturile apendicelui sunt similare cu ale cecului.

Venele nsoesc arterele omonime, fiind n final aflueni ai venelor

d) Plastronul apendicular se caracterizeaz prin aglutinare de anse i

Este bine s se tie c, mai ales n apendicita acut, examenele de

2.5 Forme clinice

b)Peritonita acut generalizat poate aprea n trei eventualiti:

2.5.3 Forme clinice dup vrst

adaug i ocul operator, se vor administra perfuzii cu soluii electrolitice,

cmii la gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceasta poate ascunde o

n urma examenului somatic sunt observate i consemnate:

se spala pe maini si serveste masa.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neag boli importante.

V.S.H=12mm/1h ; Grup sanguin =A II; Rh=POZITIV

Cunoasterea pacientului , obiceiuri de viata

Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentatie eleganta .Se imbraca

Pacienta se intereseaza de boala ei, se adreseaza cu incredere ,pentru

~Asigur pacientei o poziie

~Masor funciile vitale

- Pregtesc materialele necesare

- Asigur pacientei condiii de

roii, umede, calde,

- Ajut pacienta s se mbrace i

- Creez un mediu adecvat:

- Deservesc pacienta la pat cu

- Discut cu pacienta n vederea

Port discuii cu pacienta i o

- Port diverse discuii cu

- Observ i notez diureza

- Ajut pacienta s se deplaseze

-Aerisesc ncperea, asigur

-Discut cu pacienta n vederea

-Discut i ncurajez pacienta n

-Observ i notez diureza

-Ajut pacienta s fac

vederea efecturii micrilor

Ajut pacienta s depeasc

- Port discuii cu pacienta

sup de zarzavat sau alte

-Discut cu pacienta n vederea

-Observ i notez diureza

-Discut cu pacienta n vederea

- Port discuii cu pacienta

Ajut pacienta s depeasc

CONDITII DE VIATA: medii, locuieste singura, ntr-un apartament cu doua

Ap.digestiv : abdomen suplu,elastic dureros la palparea profunda in fosa

EXAMENE PARACLINICE I DE LABORATOR

Pancreas:mediocorporeal,dimensiuni normale;Vezica urinara:in

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi :

Bolnava prezinta de cateva zile un apetit scazut datorita senzatiei de greata

10. Nevoia de a comunica

- Port discuii cu pacienta

-Asigur pacientei o poziie

- Asigur pacientei o hidratare