ANATOMIE

APARATUL VIZUAL

Cuprins
1

ANATOMIA APARATULUI VIZUAL (ANALIZATORULUI).......................................3

SUBSISTEMUL PERIFERIC DE RECEPTIE.................................................................3

2.1

GLOBUL OCULAR.......................................................................................................3

2.1.1

Stratul fibros............................................................................................................4

2.1.2

Stratul vascular, uveea............................................................................................4

2.1.3

Stratul nervos, retina..............................................................................................5

2.1.4

Nervul optic ............................................................................................................7

Bibliografie....................................................................................................................................8

ANATOMIA APARATULUI VIZUAL (ANALIZATORULUI)

Analizatorul vizual este format din trei subsisteme:

subsistemul periferic : globul ocular si anexele sale

subsistemul de transmitere a imaginei vizuale

subsistemul de integrare si raspuns a imaginei vizuale

SUBSISTEMUL PERIFERIC DE RECEPTIE

2.1 GLOBUL OCULAR

ax anteroposterior de 24mm, situat intr-o cavitate numita orbita, invelit in capsula lui
Tenon care il separa de grasimea orbitara.
este sediul celulelor fotoreceptoare ce au rolul de a transforma energia luminoasa din
spectrul vizibil (radiatia cu lungimea de unda de 400-600nm) in impulsuri nervoase ce
vor fi transmise spre cortex.
embriologie: dezvoltarea globului ocular incepe in ziua a 22-a de viata

intrauterina.

Fig. 1. Ochiul

2.1.1

Stratul fibros, extern, de invelis, format din:

a)
Cornee este o membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata de

prelungirile nervilor ciliari; corneea are rol de protectie si mediu refrigerent. Corneea are un rol
fundamental in refractia oculara, asigurand 45 de dioptrii din puterea totala de 60 de dioptrii a
ochiului. Grosimea corneei scade de la periferie (1mm) spre centru (0,6mm). Diametrul
orizontal (11mm) este putin mai mare decat cel vertical. Corneea este formata din 5 straturi:
epiteliul, membrana Bowman, stroma, membrana Descemet, endoteliul.
b)

Sclera ocupa cele 2/3 posterioare ale stratului fibros al globului ocular. Ea are

rolul de a proteja continutul globului ocular si de a mentine forma ochiului. Are culoare albcenusie si este extrem de rezistenta, dura si inextensibila, fiind formata din tesut dens, fibros. La
nivelul polului posterior este perforata de catre filetele nervului optic ce parasesc globul ocular
si tot aici se gasesc orificiul de intrare si cel de iesire al arterei, respectiv venei centrale a retinei.
Sclera este avasculara, dar este traversata de numeroase vase (arterele ciliare scurte si lungi,
venele vorticoase) si de numerosi nervi destinati uveei. Grosimea sclerei este minima in zona de
insertie a muschilor drepti (300 ) si maxima la nivelul canalului scleral al nervului optic (1000
).
c)

Limbul sclero-corneean este zona de tranzitie intre corneea transparenta si sclera

opaca. Prin bogatia vascularizatiei sale asigura aportul nutritiv a corneei avasculare. Limbul
sclerocorneean este o zona importanta atat din punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza
umorul apos din ochi, cat si din punct de vedere chirurgical, pentru ca este locul de abord
chirurgical in interventiile pe glob ocular deschis.
2.1.2

Stratul vascular, uveea este compusa din trei parti anatomice si functionale
distincte:
a)

Irisul formeaza partea anterioara a uveei, fiind situat inapoia corneei si inaintea

cristalinului. Are aspectul unei diafragme care delimiteaza camera anterioara a ochiului de
camera posterioara. In centrul irisului se gaseste pupila, un orificiu cu diametrul de 3-5 mm, usor
descentrat infero-nazal, care are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Prin
pupila, umorul apos circula liber din camera posterioara in cea anterioara. Stroma iriana contine
fibre musculare netede, orientate circular, dispuse predominant in jurul pupilei, inervate de
parasimpatic, formand sfincterul irian. Pe fata posterioara, in contact cu epiteliul pigmentar, se
gasesc fibre musculare netede, orientate radiar, inervate de simpatic. Fata posterioara a irisului
este foarte pigmentata, impiedicand patrunderea luminii in afara orificiului pupilar.
b)

Corpul ciliar reprezinta partea mijlocie a uveei si se intinde de la radacina

irisului pana la ora serrata; are o grosime de 5 mm. Este format din:
4

 Muschiul ciliar situat in profunzimea corpului ciliar, in contact cu sclera,

cuprinde fibre longitudinale si fibre circulare. Cand se contracta, reduce
tensiunea fibrelor zonulare si antreneaza o crestere a curburii cristalinului,
crescandu-i puterea de refractie. Acesta este procesul de acomodatie a
cristalinului.

Procesele ciliare sunt reprezentate de 70-80 plici vizibile in camera

posterioara, centrate pe cate un capilar, care au rolul de a secreta umorul apos.

c)

Coroida se intinde de la punctul de emergenta a nervului optic pana la ora

serrata. Este un strat bogat vascularizat si intens pigmentat, jucand rolul de camera obscura
pentru ochi. Coroida este situata intre sclera si retina si cuprinde stratul coriocapilar care asigura
o bogata vascularizatie. Arterele ciliare lungi si scurte, ramuri ale arterei oftalmice, patrund in
ochi dupa ce traverseaza sclera la nivelul insertiei muschilor drepti si, la nivelul polului
posterior, in jurul nervului optic1. Ele se divizeaza intr-o retea foarte bogata de capilare situate in
contact cu retina, fara a o penetra. Aceasta retea furnizeaza suportul nutritiv portiunii externe a
retinei (epiteliu pigmentar, fotoreceptori, strat plexifor extern). Venele vorticoase asigura
drenajul sanguin spre venele orbitare si, apoi, spre sinusul cavernos. Membrana Bruch este o
retea de fibre elastice si de colagen care separa membrana bazala a epiteliului pigmentar de cea a
capilarelor coroidei.
d)

Trabeculul sclero-corneean situat in unghiul irido-corneean, este format dintr-

o retea de ochiuri care se stramtoreaza dinspre suprafata spre profunzime si intervine in

evacuarea umorii apoase din camera anterioara. Umoarea apoasa traverseaza aceste ochiuri spre
canalul Schlemm (dispus circular in profunzimea limbului sclero-corneean), iar apoi, prin
intermediul venelor apoase, catre jonctiunea cu venele episclerale.

2.1.3

Stratul nervos, retina alcatuieste stratul intern al globului ocular, fiind situata

intre coroida si corpul vitros. Retina se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar si se
continua cu nervul optic. Structura histologica a retinei permite receptionarea excitatiilor
luminoase si transmiterea lor catre centrul cortical vizual. Retina are 10 straturi:
a)

Epiteliul pigmentar este format dintr-un monostrat de celule bogate in

melanina. Celulele epiteliului pigmentar sunt solidare cu membrana bazala, parte a membranei
Bruch. Prin fata interna, epiteliul pigmentar este in contact cu articolele externe ale
fotoreceptorilor. Epiteliul pigmentar are un rol optic (melanina absorbind razele luminoase ce au
1

Curs de anatomie patologic - Carmen Ardeleanu, Florin Hllu, Mihai Ceauu, ed. Cartea Universitar, Bucureti, 2004

strabatut stratul fotoreceptorilor si impiedicand o noua excitare a celulelor fotosensibile prin

radiatie reflectata difuz) si un rol metabolic (intervenind in sinteza si regenerarea pigmentului
vizual si in metabolismul articolelor externe ale fotoreceptorilor).
b)

Stratul celululelor fotoreceptoare cu conuri si bastonase fotoreceptorii

cuprind conuri, sensibile la culoare, predominand in zona maculara, si bastonase, sensibile la

intensitati luminoase scazute, predominand in periferie. Fotopigmentul vizual din conuri si
bastonase, in urma interactiunii fizico-chimice cu un foton vizibil, este izomerizat si genereaza o
depolarizare, un influx electric ce va fi transmis spre celulele ganglionare si, apoi, spre cortex.
Ulterior, pigmentul va fi regenerat la nivelul epitelilui pigmentar.
c)

Membrana limitanta externa

d)

Stratul nuclear extern este format din nucleii celulelor fotoreceptoare. Acest

strat lipseste la nivelul foveei.

e)

Stratul plexiform extern este format din 2 zone: o zona externa, formata din

axonii celulelor fotoreceptoare si o zona interna, care contine sinapsele dintre fotoreceptori si
celulele bipolare si orizontale (celulele orizontale au rol de amplificator de semnal al campului
receptor).
f)

Stratul nuclear intern contine :

corpurile celulare ale celulelor bipolare (dendritele lor fac sinapsa cu celulele
fotoreceptoare, iar axonii cu celulele ganglionare),

celulele orizontale (interconecteaza fotoreceptorii),

celulele amacrine care produc neurotransmitatori GABA, dopamina.

g)

Stratul plexiform intern contine conexiunile dintre celulele bipolare, amacrine

si ganglionare.
h)

Stratul celulelor ganglionare fiecare celula ganglionara primeste aferente

indirecte de la 100 de celule cu bastonas sau de la 3-6 celule cu conuri ( in regiunea foveala,
unei celule ganglionare ii corespunde un singur con).
i)

Stratul fibrelor nervoase este format din prelungirile axonale ale celulelor

ganglionare.
j)

Membrana limitanta interna

Celulele bipolare asigura legatura intre fotoreceptori si celulele ganglionare. Celulele

ganglionare, prin intermediu axonilor, permit transferul informatiei prin nervul optic spre cortex.
La nivelul retinei, in partea centrala, se gaseste papila nervului optic, care corespunde
locului de iesire a nervului optic din globul ocular, precum si locul de intrare, iesire a arterei,
respectiv venei centrale a retinei. Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta din papila, se
divid in 4 ramuri, 2 temporale (superior si inferior) si 2 nazale (superior si inferior) pentru a
6

asigura vascularizatia retinei. Aceasta circulatie este de tip terminal. Temporal de papila, se
gaseste macula lutea, care contine numai conuri si care ofera cea mai buna valoare a functiei
vizuale diurne, colorate2.
2.1.4

Nervul optic este format din convergenta axonilor celulelor ganglionare care

traverseaza sclera la nivelul lamei criblate. In nervul optic, axonii sunt mielinizati si nu au putere
de regenerare.Continutul globului ocular cuprinde:
a)

Cristalinul este o lentila biconvexa, situata intre iris si corpul vitros. Este

mentinut in pozitie printr-un sistem de fobre care constituie zonula Zinn. Cristalinul este un
mediu refringent, transparent. Cristalinul contribuie la procesul de acomodatie prin capacitatea
de a-si modifica raza de curbura a suprafetelor sale (bombare si turtire), aducand astfel imaginea
vizuala pe suprafata retinei, indiferent de pozitia obiectului in spatiu.
b)

Corpul vitros este o substanta gelatinoasa care ocupa spatiul cuprins intre fata

posterioara a cristalinului si peretele globului ocular. Corpul vitros are un rol important in
mentinerea formei globului ocular.
c)

Camera anterioara este un spatiu situat intre fata posterioara a corneei si fata

anterioara a irisului.
d)

Camera posterioara este cuprinsa intre fata posterioara a irisului si fata

anterioara a cristalinului.
Ambele camere sunt umplute de umoarea apoasa, un lichid transparent secretat de catre
procesele ciliare in camera posterioara, care ajunge in camera anterioara prin orificiul pupilar.
Daca umoarea apoasa se acumuleaza in exces in camera posterioara, prin blocaj pupilar cu
sinechii iriene posterioare (in iridociclite), se poate produce glaucomul secundar.

SUBSISTEMUL DE TRANSMITERE A IMAGINII VIZUALE

Nervul optic

Chiasma optica

- este perechea a-2-a de este situata in

nervi cranieni. Este format saua
din

axonii

Bandeletele

Radiatiile optice

optice
- pornesc de la

(Gratiolet)
- sunt formate din fibre

turceasca, chiasma,

celulelor deasupra hipofizei. inconjoara

ganglionare retiniene, care La nivelul chiasmei pedunculii

vizuale care merg spre

aria

striata

lobului

occipital si se termina in

traverseaza lama ciuruita a are loc incrucisarea cerebrali si se jurul scizurii calcarine,
2

Curs de anatomie Patologica. Editia a II-a revizuita si adaugita, Maria Sajin, Adrian Costache, Ed. Cermaprint, 464 pag., Bucuresti 2005,
ISBN973-87012-9-5

sclerei,
optic

orbita,
si

canalul partiala a fibrelor termina in corpii dupa ce au trecut prin

patrund

in nervului optic.

cavitatea craniana.

geniculati

partea

laterali.

capsulei interne.

Bibliografie
8

posterioara

1. Curs de anatomie Patologica. Editia a II-a revizuita si adaugita, Maria Sajin, Adrian
Costache, Ed. Cermaprint, 464 pag., Bucuresti 2005, ISBN973-87012-9-5 ;
2. Curs de anatomie patologic - Carmen Ardeleanu, Florin Hllu, Mihai Ceauu, ed. Cartea
Universitar, Bucureti, 2004
3. Anatomie Patologica sub redactia Prof. Florin F. Halalau, Editura Medicala, Bucuresti,
2003. ISBN 973-39-0495
4. Indrumar de lucrari practice de morfopatologie parte generala, Mariana Costache, Gabriel
Becheanu, Ed.Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2007, ISBN:978-973-708-233-6
5. Indrumar de lucrari practice de morfopatologie parte speciala, Gabriel Becheanu, Mariana
Costache, Ed.Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2007
6. Breviar de histopatologie (text si atlas de lucrari practice pentru studenti), Carmen
Ardeleanu, Mihai Ceausu, Ed. Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2005
7. Pathology secrets, Ivan Damjanov, Ed. Elsevier Mosby, Copyright 2002, 2008
8.Robbins and Cotran Pathologic Basis of Disease, Professional Edition, Vinay Kumar, MBBS,
Copyright 1993, 1998, 2003, 2009
9. NMS Pathology (National Medical Series for Independent Study) by Virginia A LiVolsi,
Maria J Merino, John SJ Brooks, and Scott H Saul Copyright 1993, 1998, 2003, 2009