APARATUL GENITAL

MASCUL
ROLURI:
h. androgeni (testosteron)
- h. estrogeni
- inhibina
2.EXOCRIN formeaza si elibereaza gametii
masculi (spermatozoizii)
3.Realizeaza copulatia inseminarea naturala
1.ENDOCRIN

STRUCTURA ANATOMICA
GONADE testicule
CAI SPERMATICE Epididim
- Canal deferent
- Canal ejaculator
- Uretra (cale mixta uro-genitala)
GLANDE ANEXE Veziculele seminale
- Prostata
- Glande bulbo-uretrale (Cowper)
- Glande Littre
PENISUL SI PREPUTUL(furoul)

TESTICULUL

-regiunea ingvinala (armasar, taur, berbec, tap),

-subanal (vier,caine, cotoi)
-intraabdominal,
in
regiunea
(pasari)

lombo-sacrala

STRUCTURA TESTICULULUI
-la exterior acoperit de albuginee, de culoare albsidefie, bogat vascularizata; de la fata interna a
albugineei se desprind o serie de lame fibroase ce se
anastomozeaza in zona centrala impartind testiculul in
200-300 lobuli testiculari

STRUCTURA TESTICULULUI
In zona de contact a capului
epididimului albugineea se
ingroasa si se infunda in
zona centrala a gonadei
formand un nucleu dens
mediastinum testis (corpul
Highmore)
Parenchimul testicular are
consistenta moale elastica,
culoare galben bruna si este
alcatuit din tubi seminiferi,
canale excretoare
intratesticulare si glanda
interstitiala Leydig
(diastematica)

STRUCTURA TESTICULULUI

CAILE SPERMATICE INTRATESTICULARE

Unitatea morfofunctionala a testiculului este tubul
seminifer
Fiecare lobul testicular contine 3-4 tubi seminiferi cu
o extremitate (spre albuginee) infundata in timp ce
extremitatea mediastinala se uneste cu ceilalti tubi
seminiferi si dau nastere tubilor drepti
Tubii drepti patrund in corpul Highmore si formeaza
dupa anastomoza reteaua Haller (rete testis)
Reteaua canaliculara din rete testis se simplifica la
12-25 canale ce dau nastere conurilor eferente, cu
aspect conic si traiect intratesticular care prin
confluare dau nastere portiunii initiale a canalului
epididimar.

STRUCTURA TESTICULULUI

INVELITORILE TESTICULARE

Testiculele apar si se dezvolta in regiunea

sublombara la toata speciile, coborarea acestora in
scrotum realizandu-se diferentiat in functie de
specie:
Cabaline luna a 9-a de gestatie
Bovine luna 3,5 4 de gestatie
Ovine 80 zile de gestatie
Suine 90 zile de gestatie
Caine 5-12 zile post-partum
Bursele testiculare rezult din suprapunerea a 5
nvelitori, dispuse de la exterior la interior astfel:
scrotum, dartos, celuloas, cremaster i fibroseroas. Pot fi sistematizate n 3 tunici distincte:

INVELITORILE TESTICULARE
1.Tunica externa formata din 2 invelitori strans unite,
provenite din pielea si tesutul hipodermic din
aceasta zona:scrotum si dartos.
2.Tunica medie (fascia spermatica externa)-formata din
tesut conjunctiv (celuloasa) ; pe fata posterolaterala se gaseste m. cremaster ce descinde din
oblicul intern al abdomenului si a carui contractie
determina ascensiunea brusca a testiculului in
canalul ingvinal.
3. Teaca interna (teaca vaginala)-deriva din fascia
transversa, peritoneul parietal si visceral ;
formeaza o punga piriforma ce adaposteste
testiculul si cordonul testicular.

INVELITORILE TESTICULARE
Schema canalului inghinal i a pungilor
testiculare n seciune sagital
(dup E. Patea 1978)
1. M. oblic abdominal intern; 2. Inelul
inghinal superior (abdominal sau
profund);
3. Ligamentul inghinal; 4. Fascia
transvers (endoabdominal); 5.
Peritoneul parietal; 6. i 7. Inelul inghinal;
8. M. cremaster extern; 9. Inelul inghinal
inferior (superficial i subcutanat);10.
Cavitatea vaginal; 11. Peritoneul
visceral;12. Peritoneul parietal;
13. Testicul; 14. Epididim; 15. Pediculul
vasculo-nervos al testiculului; 16. Canal
deferent; 17. Mezou deferenial; 18.
Traiectul inghinal; a. Scrotul; b. Dartosul;
c. Celuloasa; d. Fibroasa; e. Peritoneul
parietal

CORDONUL TESTICULAR
Asigura suspensia testiculului, este acoperit in
totalitate de peritoneul visceral si are lungime
variabila in raport cu specia. Este alcatuit din:
artera si vena testiculara (cu plexul pampiniform),
filete nervoase provenite din plexul mezenteric
posterior si plexul pelvic,
m. cremaster
canalul deferent;

CAILE SPERMATICE
1.Canalul epididimar
Canal flexuos, lung, rezultat din unirea conurilor
eferente dupa traversarea albugineei, constituind
baza structurala a epididimului, formatiune alungita
atasata marginii fixe a testiculului, constituita din
cap, corp si coada.
Rolurile canalului epididimar:
Transportul,
depozitarea,
concentrarea
spermatozoizilor;
Prima maturare a spermatozoizilor - proces care are
loc n 7-9 zile (a doua maturare se produce la
contactul cu secreia prostatic, iar cea de-a treia n
istmul salpingian).

2.Canalul deferent

Conduct lung, aproape rectiliniu, constituit din 3

portiuni:
- testicular, se afl pe faa posterioar a testiculului,
pe toat lungimea acestuia;
-funicular - se gsete n structura cordonului
testicular, pn la nivelul inelului inghinal profund;
-abdominal - de la inelul inghinal profund, pn la
deschiderea canalului deferent n canalul ejaculator
(la speciile la care acesta exist) sau direct n uretr

n zona dorsal a vezicii urinare formeaz cte o

dilataie alungit fusiform denumit ampul
deferenial (absent la vier i cotoi i redus la
cine), foarte dezvoltat la taur

3.Canalul ejaculator
Este un conduct scurt care rezult din unirea
poriunii terminale a canalului deferent cu canalul
excretor al glandei seminale, sub prostat.
Lipsete la speciile care nu prezint glande
seminale (carnivore).
Fiecare canal ejaculator se gsete n peretele
superior al uretrei i se deschide n aceasta la nivelul
tuberculului seminal (colliculus seminalis).

4.Uretra
Conduct comun urogenital, care prezint 2 poriuni:
intrapelvin - delimitat anterior de gtul vezicii
urinare i posterior de arcada ischiatic
-extrapelvin (penian) - delimitat posterior de
arcada ischiatic i anterior de meatul urinar situat
n vrful penisului, intr n alctuirea organului
copulator mascul.

Glandele anexe ale ap. genital mascul

1.Veziculele seminale
-Glande de tip tubular situate la nivelul uretrei
intrapelvine, de o parte si de alta a canalelor
deferente, deasupra gatului vezicii urinare.
- Au aspect conic, alungit, anterior se termin n
deget de mnu, iar posterior canalele lor excretorii
se unesc cu canalele deferente dnd natere
canalelor ejaculatoare.
-Secreia acestor glande are aspect gelatinos si este
bogata in fructoza care serveste ca sursa de energie
pentru spermatozoizi.

Glandele anexe ale ap. genital mascul

2.Prostata
corpul prostatei- lipsete la berbec i ap
este

aezat

pe

faa

cranio-dorsal

uretrei

intrapelvine ntre cele dou ampule defereniale. La

exterior prezinta o capsul musculo-fibroas (esut

conjunctiv i fibre musculare netede), care se

contract n momentul ejaculrii eliminnd secreia
prostatic.
poriunea diseminat- lipsete la armsar
este reprezentat de acini glandulari diseminai ntre

mucoasa i musculoasa uretrei intrapelvine.

Glandele anexe ale ap. genital mascul

3.Glandele bulbouretrale (Cowper)
Sunt glande pereche, au forma ovoidala si diamensiuni
variabile in functie de specie
Sunt situate de o parte si de alta a uretrei inaintea
arcadei ischiatice;
Secretia acestor glande intra in componenta plasmei
seminale si este eliminata direct in uretra prin 5-10
canale colectoare.

Glandele anexe ale ap. genital mascul

4. Glandele Littre
Sunt glande de tip mucos, existente n corionul
mucoasei uretrei pelvine, dar mai ales extrapelvine.
Canalele lor excretorii se deschid la suprafaa
uretrei.
Secreia glandelor Littre se elimin n prima faz a
ejaculrii
Are rol de ndeprtare mecanic a impuritilor de pe
uretr i de neutralizare a pH-ul acid datorat urinei.

PENISUL SI PREPUTUL
Corpul penisului este alcatuit din:
corp cavernos,
uretra
corp spongios.
Tipuri de penis:
tipul fibroelastic prezint o albuginee groas, puin
extensibil i predomin scheletul conjunctiv. Se
ntlnete la rumegtoare i suine. Prezint o flexur
sigmoid (S penian). n erecie se produce
supraindurarea i alungirea penisului prin dispariia Sului penian, datorata relaxarii muschilor retractori ai
penisului.
tipul musculocavernos (armsar, carnivore i iepuroi)
-predomin esutul cavernos lacunar, iar albugineea
este mult mai subire. Erecia este mult mai evident i
const n indurarea, alungirea i mrirea n volum a
penisului.

PENISUL SI FUROUL
Furoul (preputul) reprezinta o cuta a pielii
abdominale sau perineale, care adaposteste
portiunea libera a pensiului;
- prezinta anterior o deschidere circulara orificiul
preputial, iar posterior se termin n fund de sac
inelar, unde tegumentul se rsfrnge pe poriunea
liber a penisului.
- prepuul prezint un tegument extern, reprezentat
de pielea regional i un tegument intern cu
structur intermediar ntre piele i mucoas, bogat
n glande sebacee modificate, care secret smegma
prepuial.

PENISUL SI FUROUL
Musculatura preputului este reprezentata de:
2 muchi protractori prepuiali craniali care-l
tracioneaz anterior, contribuind la retragerea
penisului n cavitatea prepuial dup copulaie.
2 muchi retractori prepuiali caudali (la
rumegtoare i suine) care tracioneaz furoul
posterior, contribuind la exteriorizarea poriunii
libere a penisului n timpul ereciei.