Epistaxisul

Definitie. Clasificare. Generalitati.

-epistaxisul repr. o hemoragie localizata la niv. foselor nazale;
-clasificare:
1. In fct. de cant. de sange pierduta:
benign;
mijlociu;
malign;
2. In fct.

de sediul sangerarii:
unilat./bilat.;
ant./post.;
difuz;

-epistaxisul repr. o urgenta ORL !!!

Vascularizatia foselor nazale idem C2 Rinologie

Etiologie
> de cauza locala:
anomalii anatomice;
inflamatorie;
traumatica;
alergica;
tumorala;
iatrogena;
> de cauza generala:

HTA (cea mai frecventa cauza);

coagulopatii;
boala Osler-Rendu;
cauze endocrina;
cauze renale;

>de cauza diversa:

eforturi fizice in tense;
insolatie acuta;
emotii puternice;

Diagnostic
ex. clinic:

bolnav agitat, speriat;

evaluarea rapida a starii generale;

aprecierea abundentei;
precizare cat mai exacta a sediului;

anamneza: cond. de aparitie;

durata;
trat. ant. (anticoagulante sau alta medicamentatie);

controlul TA;
teste biochimice si teste de coagulare (Hb, Ht, grup sanguin, Rh);
imagistica nazo-sinusala;
consult interdisciplinar;

Tratament
> obiective terapeutice:
-linistirea/sedarea;
-oprirea hemoragiei (hemostaza);
-reechilibrarea starii gen. a bolnavului;
-trat. cauzei pt. a inlatura recidivele;
-trat. eventualelor complicatii;
>masuri generale:
-calmarea pac. (si a apartinatorilor);
-asezarea acestuia in poz. sezanda/culcat in decubit lat. cu capul decliv (daca are
tendinta la lipotimie);
-suflarea nasului / aspiratie pt. a elim. eventualele cheaguri;
-abordul unei linii venoase;
>hemostaza:
locala:

I. prin compresiune
II. aplicarea de vasoconstrictoare
III. cauterizare chimica
IV. cauterizare electrica
V. tamponament compresiv ant.
VI. compresiune prin burete hemostatic
VII. tamponament compresiv post.
VIII. compresiunea prin balonas

regionala:

I. infiltratii
II. embolizari selective

III. ligaturi vasculare

generala: I. ajutorarea proceselor de coagulare

II. remontarea starii generale
III. regim igieno-dietetic
IV. transfuzii sanguine

A.I. prin compresiune se comprima varful nasului intre police si index timp de 1012min
A.II. aplicarea de vasoconstrictoare aplicarea unui tampon (stilet cu vata, mese
de tifon/vata) imbibat in subst. vasoconstrictoare (adr. 1% / efedrina 1-3% / naphazolina 1%
+ xilina 2-4% (e bn sa anesteziem in caz ca va trebui sa cauterizam))
A.III.cauterizare chimica:
- perla de nitrat de Ag, acid tricoracetic, ac. cromic;
- atingerile se fac direct deasupra sediului epistaxisului;
A.IV. cauterizare electrica:
- se face cu anestezie locala de contact;
- se utilizeaza electrozi mono sau bipolari;
A.V. tamponament compresiv ant.:
-se introduce nazal pt. rinoscopie ant.;
-cu o pensa se prinde unul dintre capete de catre un ajutor, care o va ridica;
-medicul va prinde capatul de jos intre police si specul;
-cu o pensa va prinde de mesa la 8-10 cm departae de capatul fixat la specul
si prin valvele speculului o introducee in fosa nazala, paralel cu planul fosei, cat mai post.;
-se taseaza prima bucla;
-repeta manevra realizand un tamponament in armonica;
-bucofaringoscopie;
A.VI. compresiune prin burete hemostatic tipuri:
-comprese supraetajate;
-tachocomb, gelaspon (rezorbabil);
-degete de manusa cu mese de tifon introduse in lumenul degetului de
manusal;
-merocel (nerezorbabil);

A.VII. tamponament compresiv post. (de verificat in carte):

-tragem de capatul nazal pana cand firele innodate la capatul bucal ies prin
fosa nazala;
-se trage de fire in timp ce cu degetele mainii drepte se introduce tamponul
prin gura larg deschisa spre orofaringe, se angajeaza in spatele valului si se fixeaza in
orificiul post. al fosei nazale;
-un alt tampon va fi innodat cu cele 2 extremitati ale firului la niv. orificiului
narinar pentru mentine firele din fosa nazala in tensiune si a tine bn fixat capatul post. in
epifaringe;
A.VIII. compresiunea prin balonas:
-sonda balonas se introduce pe planseul fosei nazale si se umfla prin injectarea
cu o seringa cu ser fiziologic pana se fixeaza perfecr blocand coana si nu mai poate fi trasa
spre ant.;
B.I. infiltratii se patrunde cu un ac aprox. 2,5-3 cm in canalul palatin post. si se
injecteaza 3 mL xilina 2% cu adrenalina;
B.II. embolizarile selective:
-cand mifloacele enumerate nu au reusit oprirea hemoragiei dupa 72 h;
-cand exista CI la unele manevre de hemostaza enumerate;
-pentru a evita tamponamentul post.;
-in epistaxisul masiv, cu pierderi de sange peste 4,5 L;
-cand apare scaderea Hb < 8 g/L;
B.III. ligaturile vasculare:
-ligatura a. maxilare;
-ligatura aa. etmoidale ant. si post.;
-ligatura ACE;

Concluzii:
-90% din epistaxisuri se opresc spontan;
-pata vasculara reprezinta sediul cel mai frecvent al epistaxisului;
-epistaxisul de gravitate medie sau severa este ourgenta ORL!
-trat. poate fi esalonat, dupa gravitate, in 3 etape:
>compresiune;
>cauterizare chimica;
>tamponament ant.;
-in caz de esec:
tamponament post.
infiltrarea canalului post.;
hemostaza chirurgicala;
ligaturi vasculare;

embolizari;
Corpi straini endosinusali iatrogeni (doar iatrogeni?)