ANEVRISMELE ARTERIALE

Definitie: Anevrismul arterial este o dilatare parial a

peretelui arterial.
Etiopatogenie:
-ateroscleroza este cauza cea mai frecvent a
anevrismelor aortice i ale membrului pelvian
-traumatismul este cauza cea mai frecvent la nivelul
membrului toracic
-sifilisul (care se ntlnete din ce n ce mai rar) are
afinitate, n special, pentru aorta toracic. Ca localizare,
aorta este sediul cel mai frecvent. Dintre anevrismele
arterelor periferice, cele mai des ntlnite sunt acelea ale
arterelor poplitee.
Anatomie patologic:
Dup aspect, anevrismul poate fi:fusiform - dilatarea
se datoreaz cedrii pereilor pe ntreaga circumferin a
arterei sacciform - peretele cedeaz unilateral,
circumscris.
Exist i:anevrisme arterio-venoase - cu prezena unei
fistule care permite trecerea sngelui din arter n ven
si anevrisme disecante - apar de obicei la nivelul aortei
prin ruperea tunicii interne, cu clivarea pereilor datorit
ptrunderii sngelui n grosimea peretelui aortic.
Simptomele: Anevrismele sunt adesea asimptomatice.
Cnd comprim un nerv sau o ven, pot provoca dureri
sau o insuficien venoas.
La examenul clinic, anevrismul se prezint ca o tumoare
pulsatil, la nivelul creia se aude adesea un suflu
sistolic.
Imaginea radiografic arat calcifierea pereilor vasului
dilatat.
Simptomatologia depinde de:localizare, mrime
,evoluie.
Cnd anevrismul este superficial se prezint ca o
tumoare cu pulsaii expansive, iar cnd este profund,
provoac de obicei fenomene de compresiune.
Forme clinice:
1) Anevrismul aortei toracic:- se nsoete de eroziuni
ale coastelor ;-bombeaz deseori la exterior sub forma
unei tumori pulsatile.
-Compresiunea organelor vecine realizeaz sindromul
de compresiune mediastinal, caracterizat prin:
cianoz,circulaie
venoas
colateral,edem;dureri
anginoase;tulburri respiratorii.
Examenul radiologic pune n eviden anevrismul sub
forma unei umbre rotunde, pulsatile, care face corp
comun cu aorta.
2) Anevrismul aortei abdominale este aproape
ntotdeauna de natur aterosclerotic. Se prezint sub
forma unei tumori abdominale pulsatile i se nsoete
deseori de dureri i fenomene de subocluzie intestinal.
3) Anevrismul disecant al aortei const n disecia
straturilor aortei, n zona mediei, cu ptrunderea
sngelui din lumen printr-o ruptur a intimei. Cauza este
ateroscleroza, iar tabloul clinic este dramatic: durerea
de intensitate neobinuit, localizat n toracele anterior
i posterior, cu iradiere n umeri, cervical i abdominal;transpiraii;dispnee;com.
Prognosticul este foarte rezervat, iar tratamentul
este medical (opiacee, reducerea presiunii arteriale

sistolice cu Reserpin i Propranolol, combaterea

ocului) i chirurgical.
Evoluia anevrismelor decurge frecvent spre agravarea
simptomelor, cu apariia unor complicaii: embolii ;rupturi
ale sacului anevrismal.
Tratament: pentru a evita ruperea anevrismului, bolnavii
trebuie s evite:eforturile fizice;emoiile ;toate cauzele
care mresc presiunea sanguin.
Cel mai eficace tratament este acela chirugical.
Varicele sau boala varicoasa
- este cea mai frecventa afectiune a venelor si se
caracterizeaza prin dilatari segmentare si permanente
ale acestora.
Varicele sunt cordoane proeminente , albastrui,
situate imediat sub suprafata pielii. Ele pot aparea
oriunde pe corp, insa afecteaza cel mai des membrele
inferioare.
Venele vizibile, dilatate si rasucite, inconjurate de placi
de capilare cu aspect de panza de paianjen sunt varice
superficiale. Chiar daca sunt dureroase si inestetice,
ele sunt de obicei inofensive.
Varicele profunde nu sunt vizibile, insa pot provoca
inflamatie si dureri surde pe toata lungimea membrului.
Varicele se pot mosteni genetic, iar femeile au o
probabilitate de 2 ori mai mare decat barbatii de a
suferi de varice.
Simptomele varicelor:Semnele varicelor sunt: dureri surde; - sensibilitate la palpare; - senzatie de
greutate a picioarelor;
- umflarea gleznelor si picioarelor dupa statul in
picioare o perioada mai lunga de timp;
- vene proeminente, cu aspect de cordon, de culoare
albastruie, acestea indica varicele superficiale;
- durerile surde si greutate intr-un membru, uneori si
inflamare, fara vreo vena proeminenta sau vizibila de
culoare albastruie, semnaleaza varice profunde;
- descuamarea si modificarea culorii pielii;
- ulceratii ale pielii si dureri constante - indica varice
severe.
Cauzele varicelor
Principala cauza a aparitiei varicelor este presiunea
excesiva asupra abdomenului si membrelor
inferioare:
- sarcina; - obezitatea; - statul in picioare lungi
perioade de timp; - constipatia cronica; - tumori
intraabdominale;
- sedentarismul - muschii sunt slabiti si nu mai ajuta la
pomparea sangelui venos;
- o data cu inaintarea in varsta - venele isi pierd din
tonicitate.
Evolutia varicelor:varicele inf evolueaza spre forme
mai complicate :1.Tromboza venoasa superficiala consta

in coagularea intravasculara a sangelui din interiorul unui

pachet varicos sau a trunchiului venos principal
excesiv;2.Tulburari trofuce cutanate se instaleaza treptat
si cuprind -modificarerea culorii pielii de la roz la brun
maroniu ,umflari care provoaca mancarimi,gamba
capata un aspect dur ;ulcer de gamba care evolueaza cu
infectie.3.Fistula venoasa interna inseamna ruptura unui
pachet varicos ,determinand o hemoragie masiva
.Singura solutie in acest caz e interv chirurgicala.
Tratamentul varicelor.Varicele superficiale nu necesita
in mod normal atentie medicala, insa se pot folosi
ciorapi elastici de sustinere. Acestia ajuta muschii
gambei sa impinga sangele in sus. Pentru ameliorarea
edemului si durerilor ocazionale poti folosi aspirina sau
ibuprofen.
Venele in panza de paianjen pot fi eliminate cu
laserul. Formele usoare de varice superficiale pot fi
tratate prin scleroterapie: o substanta chimica numita
agent sclerozant este injectata in vena pentru a-i lipi
peretii, astfel incat sa nu mai poata transporta sange.
Cazurile mai severe se pot extirpa chirurgical, sau
pot beneficia de "stripping" (interventie chirurgicala de
smulgere a venelor).
Medicina alternativa recomanda: - masajul;reflexologia;- yoga;- presopunctura;
Ginkgo biloba, paducelul si afinul sunt cunoscute pentru
faptul ca intaresc circulatia periferica.
Aplicarea de apa rece pe gambe amelioreaza durerile si
disconfortul provocate de varicele superficiale.
Alternanta bailor fierbinti cu cele reci incetineste
progresia varicelor
Cand dormi, tine picioarele mai ridicate decat trunchiul.
Cateva perne sub picioare sunt suficiente daca nu ai un
pat ajustabil.
TrombozaFenomen patologic care consta in formarea
unui trombus (cheag sangvin, format din fibrina, din
globule albe si din plachete) intr-o artera sau intr-o vena.
Diferite tipuri de tromboza
- Tromboza unei artere coronare poate provoca o ocluzie
si, ca urmare, survenirea unui infarct al miocardului.
- tromboza unei artere a piciorului antreneaza o ischemie
acuta, adica suprimarea irigarii unei intregi parti de
membru, care duce uneori la o gangrena care poate
necesita amputatia.
- Tromboza unei vene, care survine de cele mai multe ori
la nivelul membrului inferior, este responsabila de o
flebita.
- trombozele aparatului digestiv pot atinge diferite
organe, de exemplu intestinul subtire (antrenand o
ischemie intestinala) sau colonul (antrenand o colita
ischemica), dar si vena porta (tromboza fiind atunci de

origine tumorala sau infectioasa) sau anusul, in caz de

tromboza hemoroidara.
- Tromboza unei artere cu destinatie cerebrala (artera
carotida primitiva sau interna, artera vertebrala sau
trunchiul bazilar) poate fi responsabila de un accident
vascular cerebral ischemic si se manifesta printr-un
deficit senzitiv sau motor care corespunde teritoriului
cerebral atins. tromboza unei vene cerebrale poate sa fie
pusa in evidenta prin dureri de cap si crize de epilepsie,
si poate avea drept consecinta accidente vasculare
cerebrale ischemice de origine venoasa.
Cauze - O tromboza poate fi favorizata de o placa de
aterom (depunere grasoasa), de o incetinire circulatorie
(staza sangvina a insuficientei cardiace sau a
poliglobuliei) sau de o modificare a hemostazei care
provoaca o stare de hipercoagulare (deficit in
antitrombina III, in proteine C si S). sarcina, perioada
care urmeaza unei interventii chirurgicale, luarea de
contraceptive orale, precum si tabagismul sunt factori
favorizanti.
Tratament - Diferite medicamente sunt utilizate in
tratamentul preventiv sau curativ al trombozei;
antiagregantele plachetare, ca acidul acetilsalicilic si
ticlopidina, anticoagulantele ca heparina si antagonistii
de vitamina K, tromboliticele. O trombectomie (ablatia
trombusului) este practicata in caz de urgenta.
Punctia pleurala - Toracocenteza
Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stabilirea
unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul
exteriror prin intermediul unui ac de punctie.
Scopul explorator al toracocentezei este de a pune in
evidenta prezenta lichidului pleural si recoltarea lichidului
pentru examinarea sa cantitativa si calitativa.
Acest tip de punctie are si un scop terapeutic ce consta
in evacuarea lichidului si administrarea medicamentelor
in cavitatea pleurala dupa spalarea cavitatii.
Medicamentele pot fi antibiotice sau citostatice.
Se recomanda toracocenteza in cazul bolilor inflamatorii,
tumori pulmonare, insuficenta cardiaca insotita de
colectii lichidiene in cavitatea pleurala.
Se va face punctie pleurala atunci cand cantitatea de
lichid pleural depaseste un litru si jumatate si exercita o
presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le sa
functioneze normal
Nu se recomanda toracocenteza atunci cand exista
tulburari de coagulare a sangelui(hemofilie) si cand
pacientul tine un tratament cu anticoagulante.
Locul punctiei se alege in functie de situatia si
cantitatea de lichid pleural.

- Daca lichidul este in stare libera, punctia se face in

spatiul VII - VIII intercostal pe linia axilara posterioara..
-Daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina
matitate, in zona stabilita prin examen clinic
-In cazul colectiilor purelente si tuberculoase se
punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor superior
pentru a preintampina fistulizarea lor.
-fistulizarea - aparitia patologica sau crearea
chirurgicala unei fistule, adica un canal care pune in
comunicatie directa doua viscere sau un viscer si pielea.
Pregatirea punctiei
Pentru acest tip de punctie sunt necesare urmatoarele
materiale: instrumente sterile (2-3 ace de 10 cm lungime
cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa
de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp
chirurgical, tampoane, comprese), romplast, eprubete,
lampa de spirt, aparate aspiratoare (Dieulaloy sau
Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavita
renala
Totodata, se vor administra si medicamente precum cele
tonice-cardiace, atropina, morfina, solutiile anestezice
.Pentru reactia Rivalta este necesar un pahar conic de
200 ml, 50 ml apa distilata, solutie de acid acetic glacial,
pipete.
Pacientului i se administreaza cu 30 minute inainte
executie punctiei o fiola de atropina pentru a preveni
accidentele.
Atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
pneumogastric.
Apoi/se/aseaza/in/pozit sezand la marginea patului sau a
mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scaunel, cu
mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la
urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu
antebratele flecate-pe/brate-cu-mainile-la-ceafa,-coateleinante
Pacientii cu stare buna se asaza calare pe scaun cu
spatar, antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului
iar cei in stare grava-se-aseaza-in-ecubit-lateral-pepartea-sanatoasa-la-marginea-patului..
Executia-punctiei
- se face de catre medic, ajutat de 2 asistenti medicali si
se desfasoara in salon sau in sala de tratamente.
- asistentul 1 pregateste radiografia pacientului si isi
spala si dezinfecteaza mainile, iar asistenul 2
adiminstreaza o fiola de atropina cu 30 de minute
inaintea punctiei, asza musamaua si aleza pe masa
punctiei
si
dezbraca
toracele
pacientului
- medicul stabileste locul punctiei iar asistentul 2 asaza
pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales.
- asitentul 1 pregateste locul punctiei, printr-o dezinfectie
de tip II si serveste seringa cu anestezic

- medicul efectueaza anestezia iar cei doi asistenti

servesc manusile chirurgicale, campul chirurgical si
supravegheaza
pacientul-si-ii-mentine-pozitiacorespunzatoare-efectarii-punctiei
-medicul--asaza--campul--chirurgical--in--jurul-toracelui--sub--locul---punctiei
-asistentul1--serveste--acul---de--punctie---adaptat--la--seringa--si---dezinfecteaza----locul--punctiei
-medicul--executa---punctia---si--aspira--lichidul
- asistenul1-preia seringa cu lichid si il introduce in
eprubete,apoi serveste medicului aparatul respirator
- in acest timp asistentul 2 mentine pacientul si il
indruma sa-si retina tusea si este atent la culoarea fetei
si
respiratie.
- medicul introduce solutiile medicamentoase iar
asistentul 1 serveste seringa cu solutie medicamentoasa
in
functiei
de
scopul-punctiei
- medicul retrage acul de punctiei iar asistentul 1
dezinfecteaza locul si il comprima cu un tampon steril si
aplica pansamen uscat fixat cu romplast.In acest timp
asistentul mentine in continuare pozitia corecta a
pacientului si verifica culoarea-pielii-si-respiratia
- dupa executia punctiei, pacientul este ajutat de catre
asistenti sa se aseze in pat, ii ridica membrele inferioare,
scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.
Ingrijirea pacientului cu chist hidatic/boala parazitara
provocata prin infestarea cu larva unei tenii de caine
Etiopatogenie :oul parazitului elininat din firele de par
ale cainelui infecteaza omul pe cale resiratorie ,inhalare
digestiva.Contaminarea se face direct cu cainele sau
indirect prin apa,alimente
Chistul e alc dintr-o membrana care da nastere
veziculelor ce contin un lichid clar , se dezvolte in diferite
organe plamani,ficat
Ele pot sa se rupa, eliberand in organism scolexul
(capurile teniilor) susceptibil sa cauzeze multiple chisturi
denumite secundare (echinocoza diseminata).
Manifestari de dependenta -evolueaza in 3 faze:
faza 1-chist inchis-poate aparea urticaria ,prurit ,tuse
iritativa uscata ,dispnee,hemoptizie/exp cu sange
Examenul radiologic releva o opacitate rotunda cu
contur net delimitat ,iese pozitiv cu ajutorul IDR-lui la ppd
Testul IDR la PPD se realizeaza prin injectarea a 0,1 ml
de derivat proteic purificat de tuberculina (PPD) pe fata
interna a antebratului. Injectia trebuie facuta cu o seringa
pentru tuberculina, cu taietura acului indreptata in sus.
Testul IDR este o injectie intradermica. Atunci cand este
realizata corect, injectia produce o mica ridicatura a pielii
(o induratie) intre 6 si 10 mm diametru.
Faza 2 cand pac elimina ub lichid clar cu gust sarat
eventual si membrane
Vomica e insotita de accese de tuse ,dispnee,dureri
toracice violente indicand faza de chist infectat
Faza 3 realizeaza simptomele unei supuratii
pulmonare ,apare cand chistul a ahuns la volumul unei
portocale dand tuse ,dispnee,cianoza
- Un chist hidatic al ficatului provoaca o crestere in volum
a ficatului, dureri localizate, un icter (pielea ia o culoare
galbena) si pusee trecatoare de urticarie
- Un chist hidatic al plamanilor provoaca o tuse, dureri

toracice si, uneori, eliminarea unei cantitati mici de lichid

continut in chist.
Tratamentul Ablatia tumorii printr-o interventie
chirurgicala este recomandata intotdeauna.
Echinococozele diseminate pot fi tratate cu albendazol.
Profilaxia=urmareste evitarea contului cu cainii,spalarea
mainilor,fructelor,legumelor infectate,ruptura lor in caile
resp sunt semnalate prin vomica iar ruptura in pleura
pleurezi.
Abcesul pulmonar /pneumonie necrotizanta sau
gangrena pulmonara -desemneaza numeroase
abcese mici (< 2 cm in diametru), localizate intr-o
anumita regiune pulmonara.
Este o colecie purulent localizat n parenchimul
pulmonar, care se evacueaz prin cile respiratorii, n
urma deschiderii n bronhii, nsoindu-se de expectoraie
muco-purulent.
Factori favorizani ai abcesului pulmonar sunt: frigul,
oboseal, alcoolismul, diabetul, iar brbaii sunt cei care
sunt preponderent afectai de aceast boal.
Etiologie/Agenii patogeni ai abcesului pulmonar sunt
pneumococul, streptococul, stafilococul, pneumobacilul
Friedlander.Germenii ptrund n parenchimul pulmonar
pe cale aerin, limfatic sau hematogen de la un focar
septic..Cauzele cele mai frecvente sunt: stenoza
bronic, dilataia bronic, emboliile septice,
suprainfectarea unor afeciuni preexistente (chist hidatic,
aerian etc), diverse alte infecii (sinuzite, otite, infecii
dentare, furuncule, traumatisme toracice etc). Supuraia
poate fi de la un abces cu piogeni, amibian, micotic sau
ca urmare a uneiafeciuni pulmonare (pneumonie,
bronhopneumonie), unei supuraii toracice sau
subdiafragmatice, unei embolii septice pulmonare.
Manifestari de dependenta
Debutul abcesului pulmonar este de obicei rapid, brutal,
aprnd frisoane, febr, junghi toracic, tuse i
expectoraie mucoas, paliditate, rezisten la
antibiotice,hemoptizie,evacuare brutala
Abcesul pulmonar se vindec spontan n maxim 2 luni,
dar dac vindecarea nu s-a produs, supuraia intr n
faza de cronicizare. Diagnosticul este sugerat de debutul
brusc, cu aspect de pneumonie lobar, urmat de semne
de supuraie deschis.
Complicaiile abcesului pulmonar pot fi: pleurale
(pneumotorax spontan, pleurezii), cronicizare cu
scleroza i supuraie (piosleroza), emfizem, cord
pulmonar cronic, supuraii n creier, ficat etc.
Tratamentul abcesului pulmonar impune repausul la
pat cel puin 6 sptmni i un regim alimentar compus
din proteine, glucide, vitamine, cu lichide abundente.
Tratamentul medical const din: antibiotice dupa
biograma (penicilina G in doze mari 10 mil unit/zi ,
ampicilina, gentamicina, kanamicina, stamicina,

amfotericina, metronidazol), drenaj pastural i

bronhoaspiraia. La nceput, se poate trata n spital iar
apoi administrarea antibioticelor se poate continua
acas, sub form de tablete.
-De mai multe ori pe zi se aseaza pac timp de 15-20 min
cu trunchiul inclinat ,capul in jos ,aborizand eliminarea
secretilor
Pentru a putea fi prevenit abcesul pulmonar trebuie
pus accent pe tratarea infeciilor rino buco-faringiene i
antiobioterapie de protecie n interveniile chirurgicale.
Tratamentul chirurgical poate consta lobectomie sau
pneumectomie se recomand dup 3-6 luni, cand
tratamentul medical este ineficace, iar abcesul
pulmonar s-a cronicizat sau recidivat.
Ingrijirea pac cu pericardita constrictiva
-in pc inima e stans a de un proces de fibroza de la niv
pericardului visceral, dar si parietal ( pericardul este
tunica externa a inimii format din doua foite una viscerala
si cealalta parietala). Fibroza pericardica se instaleaza
lent in ani, dar este posibil sa apara si in cateva luni,
producand un tablou de insuficienta cardiaca
hipodiastolica cu presiune venoasa mult crescuta, ascita,
edeme, hepatomegalie.
Exista doua forme de pericardita constrictiva:
1-pericardita constrictiva subacuta "elastica:
2-pericardita constrictiva cronica, rigida, cu si fara alte
calcificari
cea elastica e determinata de o sg cauza existand
multiple cauze ce pot duce la pericardita:
neoplasmeletuberculoza
-postoperator-posttraumatic-infectii bacteriene-infectii
fungice-boli ale tesutului conjunctiv-radiatii-uremiepostpericardiotomie-infarct miocardic
Manifestari de dependenta/simoptome frecvente
-dispneea la efort-ortopneea (forma de dispnee in care
bolnavul nu poate respira decat in picioare, in pozitie
dreapta)
-oboseala-tuse-slabire-distensie abdominala-dureri
abdominale-hepatalgii (durere la nivelul ficatului)-edeme
periferice
La examenul fizic se pot decela urmatoarele aspecte:
-jugulare turgescente-tensiune arteriala normala sau
scazuta-hepatomegalie dureroasa-ascita-edemecasexie-revarsat pleural-eritem palmar-subicter.
Tratamentul medical se realizeaza prin:
-regim alimentar
-repaus relativ
-administrare de diuretice,chirurgical -bezonele v dr+stg
pe marile vase si santuri ventriculare(succes
60$,mortalitate 20%)
-administrare de preparate digitalice in caz de fibrilatie
atriala
Stenoza mitrala este o afectiune cardiaca care consta
in ingrosarea valvei mitrale. Aceasta devine rigida, nu se
mai poate deschide in totalitate, astfel ca sangele trece
cu greutate prin orificiul stenozat.

Afectiunea poate cauza diferite complicatii, precum

aritmii cardiace (anomalii ale activitatii electrice, care
sunt percepute de pacient sub forma palpitatiilor
cardiace), insuficienta cardiaca, edem pulmonar sau
accident vascular cerebral (prin formarea de emboli la
nivelul atriului stang, cu mobilizarea ulterioara a
acestora).
Anatomia si fiziologia valvei mitraleValva mitrala este
una din cele 4 valve ale inimii
bicuspida/tricuspida/mitrala/aortica Aceasta este un inel
conjunctiv-fibros care separa atriul stang de ventriculul
stang (camerele inimii drepte) si care pompeaza sange
spre restul organismului.
O valva mitrala sanatoasa are 2 valve mici (bicuspida)
care se deschid in momentul in care sangele trece spre
ventricul (camera inferioara a inimii, din care sangele
este trimis prin artera aorta spre restul organelor).
Valva mitrala stenozata este caracterizata prin
ingrosarea, fibrozarea si rigidizarea inelului mitral, astfel
ca orificiul mitral se ingusteaza si sangele nu mai poate
sa treaca catre ventriculul stang.
Consecinta acestui fapt este acumularea sangelui in
aval, la nivelul atriului stang si apoi la nivelul plamanului
(insuficienta cardiaca si edem pulmonar).
Majoritatea cazurilor de stenoza mitrala sunt considerate
a fi complicatiile tardive ale febrei reumatice (afectiune
aparuta cel mai frecvent la copii, consecinta a infectiei
faringiene cu streptococ beta-hemolitic).
Cu toate acestea, de cele mai multe ori infectia
streptococica este asimptomatica si astfel ramane
netratata corespunzator (tratamentul consta in
eradicarea infectiei cu penicilina). La 14 zile de la
debutul infectiei se formeaza o serie de complexe imune,
cu o afinitate mare pentru tesutul conjunctiv care intra in
constitutia valvelor cardiace (proteina M). Stenoza
mitrala apare dupa un interval liber de 10-20 de ani de la
atacul reumatic initial, insa in stadiile incipiente fiind
deseori asimptomatica.
Incidenta stenozei mitrale reumatismale a scazut in
ultimii ani, datorita identificarii si tratarii corespunzatoare
a infectiei cu streptococ beta-hemolitic.
Cu toate acestea, afectiunea este destul de des intalnita
in zonele cu clima rece si umeda.
Exista si alte cauze, mai rare, care pot determina
stenoza mitrala; dintre acestea amintim:
- malformatiile cardiace congenitale (stenoza mitrala
congenitala), sunt diagnosticate in copilarie si pot cauza
complicatii grave in adolescenta;
- endocardita bacteriana (infectia bacteriana a valvelor
cardiace);
- miocarditele (inflamatia sau infectia muschiului inimii);

- stenoza mitrala senila (ingrosarea valvelor cardiace

secundare imbatranirii si fibrozarii tesuturilor);
- asocierea cu unele afectiuni: lupusul eritematos
sistemic, artrita reumatoida, sindromul carcinoid, etc;
- mixomul atrial (tumora benigna a musculaturii atriului)
care poate cauza blocarea orificiului valvei mitrale.
PLEUREZIA/HEMOPTIZIA PURULENTA
NETUBERCULOASA
Def.Acumulare de lichid intrapleural cu caracter de
exudat,fie liber(in marea cavitate ),fie inchistat(in pleura
compartimentata) ,consecutiva unui proces inflamator al
foitelor pleurale,PNUMONIE ,ABCES PULMONAR
.Posibili germeni:pneumococ,streptococ,stafilococ.
Manifestari de dependenta /simptome=-stare generala
alterata,frisoane mari si repetate,febra,junchi toracic
,paloare ,astenie
Exam radiologic confirma prezenta lichidului
Punctia exploratoare evacuarea puroiului;b)spalarea cu
SF ;c)introducerea a 50-100 ml aer,pentru a evita
simfizarea ;d)introducerea AB si a enzimelor proteolitice50-150 mg de Alfa chimotripsina cu evacuare dupa 8
ore(risc alergic)
Tratament-repauz la pat ,temp camerei 18 c
,antalgice,antituse,antibiotice, Ampicilina sau Oxacilina
4-6 g/zi+Kanamicina sau Gentamicina
Tetralogia fallot
-clasificata ca un defect cardiac congenital
cianogen,cauzeaza scaderea oxigenului din sange,
ceea ce conduce la cianoza.
- este cel mai frecvent intalnit defect cardiac
congenital cianogen, si consta de fapt in asocierea
a patru anomalii anatomice (chiar daca in general
doar trei sunt clinic prezente).
Afectiunea este incadrata in bolile cu potential cianogen,
cele care induc bebelusului inca de la nastere aspectul
albastrui, datorita faptului ca in urma acestui defect fluxul
de sange oxigenat din circulatia sistemica devine
necorespunzator nevoilor.
Pacientii cu tetralogie Fallot prezinta cianoza (invinetirea
extremitatilor, buzelor, unghiilor) chiar de la scurt timp
dupa nastere, ceea ce atrage imediat atentia
personalului medical din maternitate.
Tetralogia Fallot este o afectiune cu evolutie progresiva,
multi copii au nevoie de corectie chirurgicala.
Specialistii sunt de parere ca cel mai bine ar fi ca
interventia sa se realizeze inainte ca pacientul sa
implineasca varsta de 1 an. Rezultatele fiind foarte
bune ,mortalitatea e f redusa

Principalele caracteristici ale tetralogiei Fallot sunt:

-stenoza infundibulara (obstructia fluxului sangvin din
ventriculul drept),
-defect de sept ventricular, a
-orta dextropozitionata si hipertrofie de ventricul drept.
-Ocazional, unii pacienti prezinta si defect septal atrial,
atunci afectiunea fiind denumita pentada Fallot (consta
in 5 defecte).
Tratament chirurgical,administrare de fier
Cianoza este stabilizata prin administrarea
prostaglandinelor, utilizarea acestora reducand in timp
chiar si necesitatea de a se interveni chirugical ulterior.
Rezultatele fiind foarte bune mortalitatea e foarte redusa.
Cele mai importante complicatii sunt:
-poliglobulia /nr cescut de globule rosii,epitaxis,hemoragi
digestive,tromboze pulmonare,renale,AVC,Abces
cerebral,Litiaza renala
- Retard de crestere si dezvoltare;
- Aritmii cardiace;
- Convulsii in perioadele de hipoxie;
- Moarte.
Profilaxie- endocardite bacteriene tratate cu antibiotice.
Fara trat rata mortalitatii creste ,la varsta de 2 ani 30%,6
ani 50%,20% ajung la 10 ani
E intalnita si la mamifere,apare mai frecvent la baieti
Tetralogia Fallot apare la fiecare 3-6 bebelusi din
10.000 nou-nascuti, aceasta frecventa facand-o cea mai
des intalnita malformatie congenitala cianogena.
Traumatisme toracice
Traumatismele toracice reprezinta leziuni la nivelul cutiei
toracice si a viscerelor din interiorul acesteia, cauzate de
un agent traumatic.in traumatismele toracice sunt trei
clasificari:
I. Clasificarea anatomica:
A) Traumatismele toracice parietale, pot fi:
- cu leziuni osoase (fracturi costale, clavicularE);
- fara leziuni osoase (echimoze, escoriatii, hematoamE).
B) Traumatismul diafragmatic, poate fi:
- cu/fara perforarea diafragmei;
C) Traumatismul cu leziuni endotoracice:
- cu leziuni de pleura, pulmonare, traheobronsice,
cardiace sau pericardiace;
- cu leziuni ale vaselor mari (aorta, vena cavA);
- cu leziuni ale nervilor intercostali si intratoracici.
II. Clasificarea etio-patogenica, este cea mai folosita.
Ea se face in functie de integritatea tegumentului astfel:
A) Traumatisme toracice inchise (contuziI);
B) Traumatisme toracice deschise (plagI), care pot fi
provocate prin arma alba sau de foc, avand ca rezultat
plaga toracica, care poate fi:

- nepenetranta, cand nu intereseaza pleura si nu

patrunde in cavitatea pleurala;
- penetranta, cand intereseaza pleura iar agentul
vulnerant patrunde in cavitatea pleurala si care pot fi:
Fara leziuni viscerale (cord, pericard, vase marI);
Cu leziuni viscerale.
III. Clasificarea fiziopatologica imparte traumatismele
toracice in:
- Traumatisme fara modificari fiziopatologice (circulatorii
sau ventilatoriI);
- Traumatisme cu tulburari fiziopatologice (insuficienta
cardio-circulatorie, insuficienta respiratoriE).
Tratamentul traumatismelor toracice-Tratamentul
traumatismelor toracice este in functie de tipul leziunii,
astfel:A)- Faza primara de actiune (primul ajutoR),
consta din: controlul hemoragiei; imobilizarea fracturii cu
volete costale; controlul respiratiei si a frecventei
cardiace, scoaterea accidentatului din focar cu masuri de
protectie a coloanei vertebrale; oxigenoterapie; transport
rapid la spital.
Accidentatul va fi mentinut si apoi transportat pe o
suprafata rigida, iar mobilizarea se va face cu maxima
precautie pentru a se evita lezarea vertebro-medulara..
B) Faza secundara de actiune (intraspitalicesC) se
realizeaza: anamneza pacientului referitoare la
modalitatea de producere a traumatismului si care a fost
agentul vulnerabil; se efectuiaza EKG-ul, radiografia
toracica si ecografia, aceste examine urmarind
evaluarea fracturilor costale, leziunilor pulmonare si
cardiace.
Manifestari de dependenta -obstructia cailor
respiratori ,apnee,dispnee,tahipnee.Se va face
intubatatia oralotraheana sau
stomatomie.Pneumotoraxul hipertensiv apare print-o
acumulare de aer in cavitatea pleurala iar pac e dispneic
cu hipersonoritate in partea cu pneumotorax si
hipotensiv .Se mai introduce un tub de drenaj pleural
care la celalalt capat va fi pus intr-un flacon cu apa pana
nu mai iese aer pe tub ,apoi se supureaza orificiul pe
unde a fost introdus tubul.Pneumotoraxul masiv consta
in acumularea de sange in cavit pleurala ,se manifesta
prin soc hemoragic ,hipotensiune
,tahicardie,,paloare,transpiratii reci .Terapeutic se
impune toracenteza ptr evacuarea
hematomului.Contuzia pulmonarase caraterizeaza prin
zdrobirea unui segment sau lob pulmonar de cutia
toracica ai respectiva arie pulmonara nu se mai umple
cu aer ,ramanand o zona inerta,se face intubatie oralotraheana.Ruptura diafragmatica poate fi mica sau mare
aparand insuf resp ,hipotensiune si diminuarea

murmurului vezicular .Tratament :sutura chirurgicala a

diafragmului.