(1-3 ani)

Actualelor i viitoarelor mmici

Alimentaia sntoas este un concept care se

respect n familie, iar puterea exemplului
funcioneaz mai bine dect alte constrngeri.
Cu perseveren i rbdare, copiii pot fi
obinuii de mici s mnnce corect, iar iubirea
se demonstreaz altfel dect prin ndopare.
Orice efort va fi rspltit mai trziu, iar
formarea unor obiceiuri alimentare corecte se face
n primii ani de via, urmnd ca apoi echilibrul s
fie
pstrat cu uurin.

Atunci cnd un bebelu mnnc tot ce i se ofer, mmicile

consider c el este sntos. Un copil bine hrnit este un
copil care se simte bine, zmbete, este vesel i jucu, plin
de via. Fiind foarte preocupate de stare de sntate a
copiilor lor i innd cont de rolul pe care l atribuie
alimentaiei, mmicile au declarat c pregtesc ele nsele
aproape toate mesele pe care le primesc copiii de 1-3 ani.
Principala grij a mamelor este ca starea de sntate a
copiilor s fie bun sau foarte bun. Modul de manifestare a
diverselor tulburri digestive (diaree,constipatie,colici) nu
este ntotdeauna bine cunoscut i de aceea, n multe
situaii, mmicile schimb alimentaia copiilor sau consult
doctorul, ori cer sfatul farmacistului chiar dac acetia nu
sufer nicio tulburare digestiv.

Legumele i
fructele nu trebuie
s lipseasc din
meniul copiilor fiind
alimente
complementare de
diversificare ns
acestea trebuie
abordate diferit .

Legumele au un rol major n dezvoltarea copiilor i constituie baza pentru

mncare putnd fi combinate cu finoase, carne sau brnz.
Consumul de legume la copii nu trebuie limitat ci, din contr, diversificat,
pe lng clasicul morcov i cartof putnd fi folosii dovleceii, conopid,
broccoli, ardeiul gras, spanacul, sfecl.
Fructele sunt desertul ideal i delicios care satisface din plin nevoia de
dulce a celor mici. Pentru ca micuul s ia tot ce este mai sntos din fructe,
acestea trebuie consumate ca atare, proaspete, sub form de piure sau n
compot.
Transformarea n suc, chiar dac este preparat n cas, micoreaz calitile
nutritive ale fructelor i poate duce la obezitate. Sucul de fructe nu satur,
iar organismul l percepe ca pe un lichid i nu ca aliment hrnitor.
Fructele sunt desert, iar copiii trebuie s le consume zilnic, dar n cantitate
limitat.

Copiii mici, cu vrste ntre 1i

3 ani, au nevoi nutriionale
mult mai mari dect noi
adulii pe kg corp, pentru
ca au un ritm de cretere
i dezvoltare
mai accelerat.
De exemplu, pe kg corp copiii
mici au nevoie de o
cantitate dubl de calciu,
de 5 ori mai mult fier, de 3 ori
mai mult iod i cu 50% mai
multe proteine dect
adulii.

Alimentaia este foarte important pentru creterea i dezvoltarea optim a

copilului mic i trebuie s acopere necesarul zilnic de substane nutritive:
glucidele lente (carbohidraii compleci) provin din legume i finoase,
stau la baza dietei celor mici i reprezint sursa de energie a organismului.
Laptele este i el o surs de glucide;
glucidele rapide sunt zahrul, mierea i fructoza din fructe. Cu excepia
fructelor care conin i alte substane nutritive (fibre, vitamine,minerale),
n zahr i miere exist doar calorii goale care nu contribuie cu nimic la
creterea sntoas a copiilor, ci duc la obezitate.
proteinele reprezint materia prim din care se formeaz i cresc toate
celulele. Proteine de calitate nalt exist n ou, carne, pete, brnz
slab. Alimentaia copiilor trebuie s conin carne de porc slab, carne de
curcan, carne de vit i pete de minim 2 ori pe sptmn.
grsimile sunt eseniale pentru dezvoltarea copiilor mici, pe lng
aportul de energie acestea intr n structura creierului care este format
n principal din lipide. Dieta copiilor trebuie s conin acizii grai
eseniali omega-3 (pete gras) i omega-6 (ulei vegetal).

 vitaminele necesare copiilor pot fi asigurate printr-o

diet diversificat. Foarte importante sunt vitaminele A
i D care se gsesc n laptele integral, unt i ficat.
mineralele eseniale la copii sunt calciul i fierul.
Creterea i consolidarea sistemului osos se face
printr-un aport optim de calciu i cea mai bun surs
este laptele. Copiii trebuie s bea minim 500ml de
lapte n fiecare zi. Fierul este elementul responsabil
de hrnirea tuturor celulelor. n dieta copiilor sursele
optime de fier sunt produse animale (ficat,carne
slab de porc sau de vit, pulp de curcan).
apa trebuie s fie consumat din abunden de copii.
Metabolismul lor accelerat are nevoie de ap i ea nu
poate fi nlocuit cu suc de fructe sau lapte.

Am fost crescui cu convingerea c

un copil gras este obligatoriu frumos
i sntos, iar mmicile sunt fericite
atunci cnd cel mic mnnc tot
din farfurie. Prezena dulciurilor n
alimentaia copiilor este considerat
nu doar necesar ci obligatorie pentru
a satisface aa-zisele pofte ale celui
mic.
Obiceiurile motenite i tradiiile
in de trecut, ns este momentul s
recunoatem c un copil bine crescut
trebuie s aib o greutate normal,
s mnnce echilibrat, s fie nvat
s-i plac ceea ce este sntos, s fac
micare n aer liber i s fie iubit i
rspltit, altfel dect cu dulciuri.

iaurtul cu fructe cumprat din comer, datorit coninutului

crescut de zahr, este mai degrab un desert dect un
produs lactat;
mezelurile au un coninut crescut de grsime i nu trebuie
folosite pe post de carne. Cantitatea de protein din salam,
cremvuti i alte tocturi este redus, ingredientul de baz
fiind slnina;
carnea de pui este inferioar din punct de vedere nutritiv
celei de porc, vit sau curcan deoarece puii sunt crescui
intensiv, cu muli hormoni. Reducei consumul de carne de
pui, dac nu sunt crescui n condiii naturale;
cacavalul i brnza topit conin mult grsime (25-45%) i
sunt bogate n calorii. Laptele integral i brnzeturile
slabe sunt sursele de calciu pentru copii;
fulgii de cereale i biscuiii ascund, sub aspectul de
produse finoase, un coninut mare de zahr.

Dac mncarea nu este

adecvat nevoilor i
capacitii digestive a
copilului pot aprea o
serie de probleme, dintre
care cele mai frecvente
sunt constipaia i
diareea. Aceste tulburri
pot fi foarte ngrijortoare,
chiar istovitoare pentru
prini i pot face viaa
grea pentru ntreaga
familie: nopi nedormite i
bebelui agitai care refuz
s mnnce sau care au o
digestie dificil.

Dupa mplinirea varstei de 1 an,

copilul devine capabil sa manance si
sa digere cea mai mare parte a
alimentelor. Alimentatia sa tinde sa se
apropie de cea a adultilor. Ratia
calorica este de 70-80 calorii/kg corp
in 24 ore. Din hrana zilnica trebuie sa
faca parte toate principiile
alimentare: proteine, hidrocarbonate,
grasimi, saruri minerale, vitamine,
fibre vegetale. Ratia de lapte este de
cca. 400-500 ml pe zi; laptele se
fierbe in mod obligatoriu, chiar daca
se prepara din lapte praf. Este
recomandat sa se dea zilnic carne la
masa de pranz, dar poate fi inlocuita
cu peste proaspat de apa dulce,1 ou
sau branza proaspata. 50% din
proteine trebuie sa fie de origine
animala.

Oul poate fi fiert tare sau moale cu

albus, cu conditia sa fie proaspat.
Unii nutritionisti recomanda
numai 2-3 oua pe saptamana.
Este indicat sa se asocieze zilnic
grasimi de origine animala(unt) cu
grasimi vegetale(ulei de floarea
soarelui sau ulei de porumb).
Hidrocarbonatele (cereal, cartofi,
etc.) sunt folosite zilnic. Se
prefera hidratii de carbon in
forma lor naturala (fulgi de ovaz,
fulgii de porumb, grisul),
produsele de brutarie preparate
din cereale complete( faina
integrala). Se ofera in cantitati
reduse dulciurile rafinate ( zahar,
bomboane, prajituri etc.)

Fructele si zarzavaturile sunt absolute

necesare in alimentatia zilnica.

Fructele se pot da si sub forma de suc si

pulpa rasa, daca copii mici au inca
dificultati de masticatie.

Lichidele nu se vor da in exces; in

anotimurile calde si copiilor care au
tendinta sa consume multa apa se va mari
cantitatea de fructe( sucuri, pulpa rasa si
diluata cu suc, fructe de sezon bine
coapte).

Mierea are efecte miraculoase. La copiii cu

tendinta de constipatie, zaharul poate fi
inlocuit cu miere( inclusive pentru
indulcirea laptelui), miere se poate da pe
tartine de paine cu unt.

Ciocolata se va da cu prudenta, numai in

cantitati mici si numai in prima jumatate a
zilei( poate produce agitatie), daca este
veche poate duce la aparitia urticariilor sau
tulburarilor digestive.

Copilul peste varsta de un an poate primi ca

desert fructe, compoturi, dulceata, gemuri.

Masa de dimineata se servete imediat ce se trezeste copilul. Sa da lapte

simplu sau lapte fiert cu un fainos (gris, biscuit macinati, fulgi de
porumb). Laptele nu va fi indulcit prea mult, unii copii il prefera
neindulcit. Celor care refuza laptele, li se poate da un ceai si tartine cu
branza de vaci, unt si miere sau gemuri, eventual un ou moale. La ora 10
se pot da fructe, o tartina mica sau nu se va da nimic.

Masa de pranz cuprinde un piure de legume( morcovi, spanac, mazare

verde, dovlecei, cartofi). Spre sfarsitul anului al II-lea incepe sa
aprecieze consistent si gustul cartofilor prajiti (se evita la copiii cu
tendinta de obezitate avand o mare valoare calorica). Zilnic, piureul va fi
asociat cu carne sau un ou proaspat. Pranzul se poate incheia cu o ceasca
de supa de carne strecurata si ca desert fructe, compot sau o prajitura de
casa. Pentru variatie felul intai poate fi o ciorbita cu carne de pasare sau
perisoare, felul doi legume sote, sau preparate cu sos alb. Masa de pranz
poate fi in jurul orelor 1130-1200. Gustarea poate consta in lapte, iaurt sau
fructe.

Seara se va servi masa in jurul orelor 19-1930. Se poate servi mamaliguta

cu unt si branza, compot, budinca( orez, gris, paste fainoase), o prajitura
de casa.

Indiferent de varsta, sunt valabile

cateva recomandari generale:

Nu se va forta copilul sa manance;

Nu va fi rugat sa-si consume
ratia si nici certat;
Daca un copil refuza sa manance
tot ce i se serveste, nu se va reveni
pana la masa urmatoare cu
aceeasi mancare sau cu altceva- pe
motivul ca a ramas nemancat;
Pe cat posibil, cel putin in zilele de
sarbatoare, toata familia va lua
masa impreuna;
Masa nu trebuie sa tina mai mult
de 20-30 de minute;
Nu se vor folosi alte artificii
(jocuri, povesti etc.) pentru a-l
face sa manance.

Se recomanda 3 mese principale

(dimineata, la pranz si seara). Gustarile
de la 1000 si 1600 sunt servite numai daca
sunt solicitate si primite usor de copil,
dar nu vor fi prea consistente( de
preferinta un fruct sau un pahar de suc
de fructe). Nu se dau dulciuri intre mese
si nici dupa masa de seara. Meniul zilnic
al copilului este bine sa cuprinda: lapte
si derivate(unt, branzeturi), carne, oua,
fructe si zarzavaturi proaspete.
Alimentele usor alterabile( frisca,
smantana, prajiturile cu crema sau
frisca, ficatul, creierul) se vor da numai
proaspete si pregatite in gospodarie.
Ciocolata se da numai in prima jumatate
a zilei. Copiilor agitate si celor care fac
urticarie este strict interzisa. Dintre
produsele industrial(sucuri, paste,
piureuri etc) de fructe sau zarzavaturi si
fructele si zarzavaturile proaspete, se
vor prefera intotdeauna cele proaspete.

Copilul va primi 3-5 mese pe zi.

Micul dejun este constituit, de regula, din lapte( simplu, indulcit
sau fiert cu un fainos), la care se asociaza, pe masura ce copilul
creste, o tartina cu unt si gem, miere sau dulceata. Cei care
refuza laptele pot primi un ceai de plante(musetel, tei, chimen,
anason, sunatoare etc.), asociat cu 2-3 tartine mai mari, cu unt
si dulceata, ori carne sau branza. Laptele de dimineata poate fid
at cu cacao sau ciocolata. La ora 1000 nu se da nimic sau cel mult
un fruct, daca masa de pranz se serveste la timp( in jurul orei
1200).
Pranzul va fi foarte variat si poate consta din mancarea adultilor,
cu conditia sa fie preparata dietetic si adaptata gusturilor
copilului. Daca masa de pranz se da la timp, copilul poate dormi
sufficient si poate fi plimbat in cursul dupa-amiezii. Gustarea de
dupa-amiaza este in functie de posibilitatile familiei si de
gusturile copilului( un pahar de iaurt, de lapte simplu, o prajitura
sau fructe)
Seara multi prieteni refuza fierturile cu lapte, budincile. Nu vor
fi fortati. Initandu-I pe adulti cer ceai, carne(mezeluri etc) sau
un ou, prajituri de casa.

Masa va fi servita in
conditii optime de igiena
cu fata de masa curate,
cu farfurii si cani viu
colorate(cu floricele,
animale, imagini din
povesti). Copilul va sta
comod pe scaun, cu
picioarele sprijinite pe
podea. La gat I se va pune
un servet curat sau o
baveic. Copilului mic i
se va servi mai intai
mancarea mai
consistent( felul al II-lea),
apoi supa sau ciorba si in
final desertul.