APTE

tONUINTE,
FACUTE LA

,Institutul de 3acteriologie
DE

Dr. V. BABES

,-

1)1111,:(1T(111171,
..

1NSTITUTITATI..

I. Datoriile Statului Yap. cu descoperirile

Bacteriologic!, pag. 3.
II. Seroterapia, pag. 24.

III. Difteria, pag. 42.

IV. Pesta, pag. 61.
V. Tuberculosa, pag. 85.
VI. Apa Bucurescilor,
pag. 105.
VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

;."-k-

1,:xipase din Cozen' Sfitealuiltn,j.

M?)
_

III CCRESCI

TIPOGRAFIA GAZETEI SATEANULUI

117, CALEA VICTORIEI, 117.
.

1900.

www.dacoromanica.ro

EAPTE

tOlUERINTE PERM
FACUTE LA

(Institutul de Bacteriologic
DE

Dr. V. BABES
DIRECTORUL 1NST1TUTPLUI.

I. Datoriile Statului fats cu descoperirile

H. Seroterapia, pag. 24.
Bacteriologiei, pag. 3.
III. Difteria, pag. 42.
IV. Pesta, pag. 61.
VI. Apa Bucurescilor,
V. Tuberculosa, pag. 85.
pag. 105.
VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.
(E x t rase din (Ga zel a Sateanalul).

BUCURESCI

TIPOGRAFIA <GAZETEI SATEANULUI),

117, CALEA VICTORIEI, 117.
1900.

www.dacoromanica.ro

APA BUCURESCILOR.

j1

cordandu-se mie distinsa onoare de a

deschide seria conferintelor din anul
trecut, profit de aceasta intamplare,
pentru a exprima speranta ea, precum in
aceste conferinte aa i in preocuparea ad'

ministratiunei i a populafiuneT, cestiunile

de san'6tate publica vor ocupa un loc din

ce in ce maT insemnat, in raport cu cerceWile moderne carT au dat lucrurilor de
sanetate publica o bass din ce in ce mai
sigura.
Ast-fel, numaT cercetArile bacteriologice

au aretat pericolul la care ne expunem daca

ne folosim de o apa rea i ne-a au aratat modul cum ne putem feri de o ast-fel de apa.
Ele ail aretat ca deslegarea cestiuneT apeT

este cea mai importanta pentru ridicarea

sAnetateT publice a until ora i a uneT tea,
i daca Bucurescil este asta-OT unul din oraele cele maT insalubre din Europa, aceasta

www.dacoromanica.ro

106

se datoresce calitate! rele a apeT ce sunteln

nevoitT s bem.

Nu voitl vorbi aci de alte intrebuintarT

importante ale apeT pentru curatirea orasulul,

pentru industrie $i nevoile casnice; voiil aminti numaT o singura intrebuintare periculoasa a apeT la noT, la BucurescT, care cornpromite in modul cel maT gray viitorul orasuluT Si al neamuluT nostru,

si anume ca

la noT din apa se face politica.

Am observat aceasta deja in anul 1888,
cand institutul nostru a dat cel drntaiti alarma, declarand ca filtrele abia intocmite
dail o 4pa. infects.
Valorosul primar de atunci, Pake Protopopescu, a alergat la d. prim-ministru Catargiu pentru a cere categoric pedepsirea
mea pentru divulgarea acestuT secret. D-I
Catargiu m'a chemat la dinsul, dar, In loc
sa me pedepseasca, m'a felicitat ca am a-

vut curagiul s public cat de curend cercetarile mele pentru a preveni publicul de
pericol, scapand printr'aceasta partea inteligenta a locuitorilor de imbolnavirT.
*
*

Daca cine-va critics asta-cli Capitala, Bucurestenil batrani ItT respund ea starea de

asta-cy e admirabila in comparatie cu ce

www.dacoromanica.ro

107

era inainte de 20 sari 40 de aril

gi ca Bucurescii a facut progrese imense. In adever,

privind centrul orasului, casele i stradele
nouT, suntem dispui a crede ca Bucurescii
a devenit un ora modern. N'avem Insa de
cat sa aruncam o privire pe starea sanitara
a periferiei orauldf i ne vom convinge ca

aspectul frumos al orauiuT nu e de cat o amd-

gire i Ca in esenta Bucurescii a r6mas un

orag foarte inapoiat. Ceea ce e i mai gray,
este ca de un timp incoace, pe fie-care an,
mortalitatea cresce si boalele molipsitoare fac
victime numeroase, ast-fel in cat asta-chi
Bucurescii este unul din orwle cele mai

insalubre din Europa.

Fie-care cetatean, fie-care roman trebue

dar sa se intrebe care este causa acestui

fenomen trist i cum ar trebui indreptat.
Anglia ne da exemplul cel mai bun de
ce trebue facut pentru a asana o Para si un
oral; trebue o organisafiune i o lege eficace in ce privesce alimentarea cu apa si
departarea materiilor usate.
Pe cand legea noastra sanitara se ocupa
cu tot felul de cestiuni personale i profesionale, ast-fel in cat nu este In destul respectata i exercitata, legea sanitara engleza
nu se ocupa de cat de apa i de canalisare
i este ast-fel organisata, in cat este execuwww.dacoromanica.ro

108

tats cu cea mai mare exactitate. In adever,

o apa buns de beut si departarea rationala
a materiilor usate sunt conditiunile capitale
ale asanareT until ora si a unel Jeri.
SA'mi fie dar permis sa arat ce apa avem
ast5-c;IT in Capita la, sa tree apoi la cestiunea

de ce aceasta apa e rea si produce starea

sanitary proasta a orasului si in fine sa arat
mijloacele peirtru indreptarea reului.
Apa Bucurescilor provine din vaporiT ce
formeaza nuori si yin de la mare; acestia,
precipitandu-se cu ploaie si zapada, mai cu
seamy pe virful Carpatilor, o parte din apa
remane la suprafata, formand riurT si lacuri,
iar alta se infiltra in adancimi, formand un
curent profund si pe alocurea basenuri profunde. Ca si apa riurilor, curentele profunde
curg si ele spre Dunare sail spre mare, urmand de preferinta panta sail talvegul riurilor si cautand straturile permeabile de nisipurf si petris cart ail o basA impermeabila
de argil. Exists curente mai superficiale sail
mat profunde. Cam jumetatea apet precipi-

tate ajunge la mare, pe and cea-l'alta jumetate se ridica ca vaporii in aer pentru a
a:lea iara-si ca ploaie.
Toate aceste ape se gasesc in regiunea
Bucurestilor. Intrebare e, care din ele ar fi
cea mai bunA pentru alimentarea orasului?
www.dacoromanica.ro

109

Apa de ploaie i de zApada, care spala

aerul si ajungend la pamint confine o cantitate de microbi, ar fi destul de bunA, insa

nu poate fi vorba de a o intrebuinta, cad

nu dispunem de ea in tot-d'a-una, si nicT
in cantitate suficienta.
Apa de duri presintA avantagiT serioase :
este foarte accesibilA, exists in cantitate suficientA,

are gust destul de bun, e o apa

dulce, bunA pentru fiert legume, pentru spalat

si pentru scopuri industriale.

Aproape de Bucuresci, Dambovita e incarcata de argil ; dar, aducend apa din departare maT mare, ar fi maT limpede. Ast-fel

e si cu alte riuri ca Sabarul, Ciorogarla $i

Argesul.
Inconvenientul mare sanitar al acestet ape

nu e insa numaT starea turbure, ci continutul apel in microbi, Este, in adever, unul
din meritele cele mai marl ale bacteriologiel, descoperirea bacteriilor apei si constatarea Cal o cantitate de germenT vatematori

sanetatei se gasesc in anume ape.

Imi voiti permite a spune cate-va cuvinte
asupra acestor microbi. Cu toate ca exists
anume microbi, in ape, spre exemplu, un
snicrob verde, in cele maT multe ape totu-sT

www.dacoromanica.ro

110

1111 cred sa putem vorbi de anume microbe

specialT aT apeT, ci apa capata microbiT s'el

din aer, din praf, din pamint, de la tot felul

de substante organice, vit sail moarte, carT
yin in contact cu apa.
UniT din acesti microbT se gasesc bine

in apa, si se inmultesc acolo, pe and alp'

microbT pier repede. Am aretat ca uniT microbi, ca bacilul cholerel, moare in apa destilata, peste cate-va ore; insa, cu cat o apa
e maT incarcata cu substante organice, cu
cat apa va fi maT incarcata cu microbi, cu

atata si microbil periculosi omulut se vor

inmulti acolo maT bine.

Daca substante provenind de la oamenT

cu cholera vor ajunge in apa until rill, microbil se vor inmulti si vor putea teal acolo
timp de maT multe sapternani, si oameniT
carT vor bea din aceasta vor capata cholera.
Asemenea si epidemiile de febra tifoidg
se vor nasce de multe orT in acelas mod,
cu toate ca de multe orT origina infectiunei
va remane ascunsa.
Din cele spuse, reese ca apele riurilor si
lacurilor sunt expuse la infectiuni din afara,
ast-fel in cat vom face bine sa nu bem aceasta apa. Mai cu seams apele stagnante,
pline cu materil organice, vor fi suspecte,
pe cand riurile marl, in mijlocul lor, nu vor
www.dacoromanica.ro

III
confine multi microbi. De alt-fel confinutul
apelor in microbT variazA dui-A anotimpuri,
dui-A ce riul trece prin o regiune mai mutt
sari mai pufin populata.
Apa Dambovifei, la intrarea in BucurescT,

confine 1-2000 de microbT intrun centimetru cub, pe and la esirea din oral, confine clecimi si sutimT de mii.

Acesti microbT sunt cu atat mai periculosi, daca provin de la substanfe usate si
in parte de la oameni bolnavT, confinend
microbii diferitelor boale.

Pentru a curafi apele riurilor, natura dispune de mijloace destul de eficace. Ast-fel,
microbii riurilor se depun, incetul cu incetul,
la fundul riurilor, unde apoi se distrug; de
alts parte, razele soareluT art o acfiune puternica pentru a nimici microbii. Ast-fel, in-

tro odae expusa la soare si unde intra razele soareluT in abondenfa, microbii cell mai
periculosi vor fi omorifT si tot ast-fel apa

riulul expusa soareluT, se va curafi si chiar

sterilisa repede. Deosebit de aceasta, apa

riurilor, confine in tot-d'a-una substanfe anumite aft' omor microbii.
Daca fierbem apa, aceste substanfe sunt
distruse, ast-fel in cat, daca introducem a-

nume microbi intro apA fiarta si intralta

nefiarta, microbii se vor desvolta mutt mai
www.dacoromanica.ro

112

repede in cea fiarta. Aceasta proprietate na-

turala a apelor se explica prin un fel de

lupta a apelor in potriva microbilor, prin
care lupta au capatat calitatT bactericide.
0 apa statuta se gasesce in conditiuni

defavorabile fata cu microbil; este o apa

moarta, a$ putea dice.

Prin toate aceste mijloace, apele curgetoare se curata singure, $i in adever, studiind apa DurareT, am gasit ca, aproape de
mal, se gasesc microbi nenumerafT, pe cand
in drumul apei, de la mal spre mijlocul HuluT, cantitatea microbilor descresce repede,
ast-fel In cat, in mijlocul DunareT, de multe
orT am gasit apa aproape sterna. Nu putem

insa conta pe aceasta stare, cad' in timpul

ploilor, de multe onT i mijlocul fitiluT contine multi microbi.
Cu toate acestea, am profitat in anul 1892,

cand am inspectat localitatile bantuite de

cholera, de acest fapt si am dispus ca tuburile earl aduc apa pentru alimentarea oraselor sari locurile de unde se is apa A.
fie prelungite spre mijlocul riuluT, $i cred
ca acesteT mesuri se poate atribui in mare
parte, incetarea cholera
Mai cu seamy in Bulgaria, unde dispositiunile mele erail imediat executate cu ajutorul aimatet, cholera a incetat imediat ce
www.dacoromanica.ro

113

s'a oprit intrebuintarea apeT din apropierea

maluluT $i in josul orasului si indata ce s'aii
prelungit tevile sari podurile pentru aducerea apeT.

Ast-fel cunoscintele noastre asupra microbilor apeT art sea:pat miT de oamenT de
epidemie.

Posedarn insa si alte mijloace artificiale

pentru a ne feri de microbii ape de suprafafa, si anume ferberea, filtrarea $i sedimentarea artificiall
Prin fierbere, microbii ceT maT periculosT

sunt distrusT, insa apa fiarta trebue sa remana pans la consumatiune in vasul in care
a fost fiarta si trebue consumata in aceia-sT
cll. Dad versam apa fiarta in alte vase continend microbi, microbii se inmultesc repede in aceasta apa. Apa fiarta si recite cu
ghiata e buns de bait; este o prejudecata,
fare nict o bass, ca apa -Nara ar fi vatematoare sanetateT. In timp de epidemil, pans
cand nu vom avea o alts alimentatie cu apa,
nu pot de cat sa recomand in mod calduros
fierberea apeT.

Un alt mod pentru a curafi apa infects

este filtrarea. Exists multe sisteme de filtre,
recomandate cu multa reclama; insa, maT
toate sunt rele $i produc o inmultire, nu o
imputinare a microbilor din apa ; sunt adeverate culturT de microbi.
www.dacoromanica.ro

114

Numal filtrele de portelan nesmaltuit salt

de silicate sunt bune ; toate cele de piatra,
de carbuni, de amiant sunt rele. Cele maT
bune sunt cele de Bergefeld si de PasteurChamberland, dar si cele maT bune sunt
mai rele de cat fierberea apeT, cad ele sunt
de multe off crapate sau intretinerea for se
face in mod gresit, ast-fel in cat, peste
cate-va septemani, se astupa sau lass din
contra sa treaca o masa de microbi.
Filtrele ar trebui, cel putin la inceput,
controlate in tot-d'a-una, daca nu lasa s
treaca microbii. ApoT la 14 Mile cel mutt,

trebue fierte punendu-se, fara ca apa sa

intre prin gura filtruluT in interiorul sett,
in apa rece, cu care impreuna s fierbe timp

de o ora. ApoT se curata pe din afara si

poate din nog functiona 14 Mile. Apa filtrate insa trebue Intrebuintata in aceiasT
cad intrinsa se desvolta repede diferiti microbi.

Un alt sistem intrebuintat de mult este

baterea cu piatra acrd. Dupe cercetarile %cute, am constatat ca asa cum populatiunea

bate apa, nu se poate obtine apa buna

este prea incarcata cu substante vat6matoare
$i confine o cantitate mare de microbi. Am

stabilit insa .un procedeti, lucrand in vase

netede conice si cu o cantitate mesurata.
www.dacoromanica.ro

113

de piatra acra, prin care putem produce o

apA aproape stern' i bunA de beut.
Insa i acest procedeil cere o oare-care
obicinuinta. Aparatul nostru trebue tinut linitit 12 ore la recoare, pentru a permite o
sedimentare complecta; apol, apa trebue intrebuintata in timp de 24 ore, cad daca apa

stA mai mutt timp, s desvolta in ea din

nal microbl.
Avem dar mijloace pentru a ne feri de
infectiune chiar daca nu dispunem de apa
bung, dar aceste mijloace sunt costisitoare
i greil de Indeplinit i nu se vor generalisa in populatiunea seraca.
Pentru aceasta, municipalitatea a cautat
sA dea oraului apa filtrata in mod artificial, in mase marl; 'MA din causa greil de
explicat, intocmirea filtrelor orapluf de la
Bacu era greita de Ia Inceput pana Ia sfirit
i toatA lumea recunoasce asta-41i ca am a-

vut dreptate cand am condamnat filtrele.

Inainte de toate Dambovita la Bacu este
incarcata cu lut, cu argil. Daca filtrele s'ar
fi facut mai sus, unde riul e Inca curat, s'ar
fi putut ()Nine resultate mai bune.
Filtrele sunt construite din lemn WA bazA.

S'au fAcut nisce basine marl', la baza caror

s'a pus un tub gAurit, apoi s'a pus d'asupra tubului bolovanT, petri i in fine un
strat de nisip.
www.dacoromanica.ro

116

Apa DamboviteT, dupa ce stagneaza in

basinele de decantare, infra in filtre i incepe filtrarea prin nisip i petri; apa infra
apoT in tubul colector de la fundul filtrului
i de ai', in conductele orauluT.
Nu neg ca filtrele artificiale, cu nisip, pot
da resultate destul de bune, dar nicT data,
in ast-fel de conditiunT primitive.
Cell call executail filtrele nu sciail ca apa

nu se filtreaza prin nisip, ci ca trebue s

se depuna d'asupra nisipului un strat subtire de nomol, care apoT refine microbiT din
apa. Dambovifa insa la Bacu nu formeaza

acest strat filtrant, ci depune un strat gros

de argil d'asupra stratulul de nisip, care

astupa filtrul peste cate-va clile, ast-fel in cat
trebue neincetat descurcat i deranjat filtrul.

ApoT trebue, la un filtru bun,- ca s nu fie

de cat 40-60 cm. apa d'asupra nisipuluT ;
insa, la filtrele noastre, trebue o presiune
mare de apa pentru a putea trece prin argilul depus, ast-fel in tat se deranjeaza prin
aceasta procesul filtrafiuneT. Apa se scurge
i printre scandurile carT captuesc filtrul i
se infiltreaza la fundul filtruluT, formandu-se
baltace infecte in jurul filtrelor. In fine, iarna,

inghetand apa in filtrele neacoperite, nu se

maT poate filtra de loc. ApoT cele doue" filtre

sunt aka de ma', de cate un kilometru, in

www.dacoromanica.ro

117

cat este imposibil de a fi supraveghiate, si

daca se stria cate unul sat amendou6, orasul nu maT capeta apa filtrata. Dar in genere Bucurescii de mult nu maT capeta prin
conductele orasului apa filtrata, ci numaT
amestecata cu apa nefiltrata.
Daca in susul filtrelor se arunca in Dambovita murdariT provenind de la oamenii
bolnavi, microbiT boaleT vor trece de sigur
in conductele orasuluT si vor produce boale.

Mai cu seams febra tifoicia de acum 2 anT

a provenit din aceasta causa, cad s'a putut
conslata ca epidemia exista mai virtos in
localitatile preveclute cu apa din conductele
Capita leT, pe and epidemia din anul trecut,
s'a Intins si prin casele murdare nealimen-

tate cu apa din conducte.

Nu este scopul met s cercetez pentru
ce aceasta stare de lucrurl nu s'a indreptat
Inca ; studiile Indelungate, jurnalele pline de

studiT maT mult sat mai putin autorizate,

schimbarile politice, toate acestea at avut
partea lor; dar, in sfarsit, s'a luat o hotarire si speram ca peste catT -va ani vom
dispune de o apa buns, dintr'o sursa mai
sigura.

Deja de mult, s'a atras atentiunea administratiuneT CapitaleT asupra cismelelor si

apelor sulerane, dar nu s'a luat in seams,
www.dacoromanica.ro

118

afirmandu-se c sunt prea Clare si debitul

for Area mic sau nesigur.
Altit, maT cu searna geologil, pretindeail
ca cestiunea apei ar fi o cestiune eminamente geologica, si recomandail apa de
munte cu sisturT cristaline sari secondare.
Controlul fault asupra debituluT ape'', atat la Ezer, precum si la Dambovicioara,
arata ca nu putem conta in tot-d'a-una pe
o cantitate suficienta de apa, cad, pe cand
d-nii Cucu si Giulini socotesc ca s'ar gasi
acolo 120-130.000 metri cubT de apa pe
24 ore, d. Bechman, idrologul renumit al
orasuluT Paris, nu gasesce de cat 64.000
de metri cubT, iar d. Draghiceanu nu gasea,

in anul 1894, de cat 5840 metri cubT, pe

cand BucuresciT are trebuinta de 40.000
metri cubT.

Dupa cercetarile lul Bechntat, aducerea

apeT de munte ar costa vre-a 25 milioane;

neavend insa nicT o sigurauta in ce privesce debitul, ar fi foarte riscat $tt se intreprinda o ast-fel de lucrare.
MaT trebue constatat ca aducerea apelor
de la munte este expusa la multe greselT

si la multe surse de infectie ,si de striacaciuni. Aducend apa de la CarpatT, ar trebui si o mare parte de conduete forfate.
In streinatate, chiar apele de munte salt
infectat de multe on i ail dat nastere la
www.dacoromanica.ro

119

-epidemil, precum la Bale si Zurich, unde

isbucnise epidemiT, din causa ca niste riurT
infectate se mestecati in profunclime cu apa

din isvoare. Ea insu-ml am gasit la Sinaia

atarT filete de apa carT mergend un timp la
suprafata, dispareati apoT sub pamint pentru a se Intruni cu apa de surse Intrand in
filtrele ce alimentati maT inainte orasul Sinaia. Aceste filete de apa, precum si releT
staff a filtrelor, se datoraii febrele carT bantuiail printre locuitoriT SinaeT. Alimentarea
noua a SinaeT, dupa sistemul care l'am pro-

pus deja in anul 1889, adica adunend apa

direct de la surse, da o apa maT bine garantata. TotusT, s'ar putea Intampla $i cu
apele carT se aduna la munti ca sa se amestece cu filete de ape infectate, ast-fel in
cat nici aceste ape nu ne dati o garantie
absoluta Impotriva infectiuneT.
In fine, nicT nu am putea astepta pang

ce ni s'ar aduce apa de la munte, cad trebue o solutiune cat de repede a cestiuneT
apel Bucurescilor.

Cu toate ca se banuise de mult ca BucuresciT trebue sa aiba multa apa profunda,

cu toate ca in jurul Bucurescilor se gasesc
multe cismele cu reputatie bung, nu se cu-

nosc Insa metodele pentru a ne asigura de

aceasta apa.

www.dacoromanica.ro

120

Facend primele mele cercetari asupra apelor, am constatat ca renumitele isvoare

de la Filaret $i Herestrail sunt departe de
a fi pure; fiind feu captate, contin o cantitate de microbi, pe cand cismelele de pe
malurile DamboviteT sunt din contra de or-

dinar lipsite de microbi, caci vin din straturi profunde, $i tubul de fier este destul
de profund impins in mijlocul stratelor nisipoase, pentru a fi garantat in contra infectiei ulterioare.

E adev'erat ca maT multe din aceste ape

contin substanfe organice, sulf sail fer, ast-

fel in cat n'ail in tot-d'a-una un gust bun.

Abia in anul 1892, comisiunea instituita
pentru resolvirea cestiuneT apei a dat maT
multa atentiune stratuluT apelor profunde.

N'avem de cat sa examinam harta RomanieT spre a ne convinge cum la noT, cu

o regularitate ca nicairi, toate riurile yin in
direcfiune paralela, din creasta Carpafilor,
indreptandu-se spre Dunare.
In aceia-$T direcfiune curge si un curent
subteran, alegend Valle riurilor si versanduse tot in mare. Exista chiar maT multe asemenea straturi $i maT multe basinurT subterane in comunicafie cu acest curent puternic.

Curentul este in parte superficial, in parte

a petruns la munte unde se deschid sistuwww.dacoromanica.ro

121

rile geologice, printre doue sisturi impermeabile de argils, intr'un strat de nisip $i
de petris, de o grosime diferita. Se scie ca
apele din stratele superficiale neacoperite de
straturi impermiabile sunt pline cu microbi,
dar experintele noastre si ale altora ati aretat ca, daca apa patrunde prin straturi

groase de nisip, se produce o filtratiune

naturals. De obiceiti, cati-va metri de nisip
vor refine microbi) ; insa, pentru a fi siguri,
trebue sA avem un parcurs de aproape 500
metri prin nisip neexpus la infectiune- Astfel, daca saparn un put deschis de 15 metri,

acest put se va gasi in stratul de nisip aquifer scutit de infecfie printr'un strat impermeabil de argils. In acest put deschis,
vor intra insa, de pe pamint $i din aer, tot

felul de microbi. Adica, apa se va infecta

gi va infecta si stratul aquifer dimprejur.

Dad putul va fi exploatat neincetat, apa

din put $i straturile vecine vor fi putin infectate ; daca insa putul nu se exploateaza
Si facem sondage. intr'o departare de 100
200 metri de la put, vom gasi cate o data
acolo microbiT din put.
Exists insa, in anume puncte,1ntreruperi
in stratul argilos, cart trebue constatate prin
sondAri si prin examinarea ape. ExistA, mat
departe, nisipuri continend o cantitate mat
si

www.dacoromanica.ro

10

122

mare sail maT mica de sarurT solubile si

carT vor Incarca apa in cursul eT, ast-fel in
cat in acest strat aquifer vor fi locurT unde
apa confine fer sail multe sarurT.
In fine, va fi influenfat acest curent profund si prin apa riurilor.
Pana deunacIT, s'a afirmat ca albia riurilor
e impermeabila si ca daca sapam un put

langa un ritl, apa putulul nu va fi aceea a

rfuluT, ci putul va fi alimentat de acest strat
aquifer care n'ar avea nicl o comunicatiune

cu riul. S'a constatat insa, si fratele meg a

constatat aceasta si in jurul Bucurescilor,
ca Dambovita este impermeabila, dar ca anume partT din albia CiorogarleT si RastoaceT sunt permeabile si influenteaza intro
zona larga apa straturilor profunde.

Cunoscend acuma ca apa din stratul al

doilea nu formeaza basine stagnante, ci rerepresinta un curent foarte larg, putem spera
ca aceste ape sunt neincetat reinoite, intr'un

mod incet, dar mult mai continuil de cat

apa de la munte. In adever, facendu-se pufurl transversale pe direcfiunea riurilor s'a
gasit ca, pompand apa din aceste puturT,
apa se reinoeste regulat si, chiar peste un
an de funcfionare, nivelul ape( abia scade.
S'a mai stabilit ca pufurile vecine, daca nu
sunt prea apropiate, nu se influenteaza mult,
www.dacoromanica.ro

123

ast-fel in cat, inmultind puturile, putem sa

castigam o cantitate mare de apa de profunzime.

Pe basa incercarilor acute la

Bragadir, Ia Joita si Ia Chiajna

UImT, Ia

consta-

tandu-se ca apa acestor puturT este clara

ca cristalul, farA gust si miros, rece de 11
la 12 vara si iarna, lard microbi si mult
mai duke de cat se presupunea ; gasindu-se
ca locurile unde puturile ail fer si oare-care
miros, sail sunt expuse la infectie, se pot
evita cu cea mai mare usurinta; sciindu-se
maT departe ca, in unele regiuni, apa poate
sA mai fie indulcitA prin apropierea until
rill, infiltrandu-se prin nisip, se curAtA per-

fect [Ana ce ajunge in put

si aflandu-se

apol ca in unele regiunT, ca in valea Argepita de sus, exists un debit permanent' de

vre-o 30.000 metri cubT pe Ali
cestiunea
alimentarei CapitaleT cu apa era resolvatA
in principiil.
Cu toate acestea, esitarea a continuat si
neincrederea era nutrita de tot felul de brosurT si articole
necompetente, interesate
sail inspirate de spiritul de partid
ast-fel
in cat s'ail perdut mai multi anT !Ana ce,
in fine, convinctiunea s'a facut ca, de o
cam data, dar probabil si pentru viitor, nu
exists o deslegare maT bunA a cestiuneT
apel de cat aceea prin puturi profunde.
www.dacoromanica.ro

12i

Este in adever neinteles cu ce argumente

absurde ail voit unit sa discrediteze aceasta
solufiune: ba ca cadavrele infecteaza stratul
aquifer; ba a toate murdariile de la supra-

fata ar intra in aceasta apa ; ba ca apa e

atat de calcarA, in cat n'ar putea servi la
nimic; ba ca, intr'o bund dimineata, vom
re'manea fail apa

alte multe.

Toate acestea sunt nebazate. Cadavrele

nici nu se ingroapa in regiunea puturilor,
nici nu se ingroapa inteo profundime de
15-20 metri. Microbil din cadavre dispar
curand i nu patrund grin straturile impermeabile, ast-fel in cat sA n'avem sA ne temem de fel de aceasta.
De o infiltratiune superficiala ne garanteaza profundimea i stratul impermeabil.
Apa, nu aumaT ca nu e prea dura, dar face
spuma bunk permite fierberea legumelor i
este mult sub limita admisibilitAtei; adica,

se admite o apa cu peste 20 grade de duritate, pe cand apele noastre subterane n'ail
de cate 11: va s cliCa sunt perfect admisibile. Pe langA aceasta, s'a mai observat
ca apele fiind pompate, devin din ce in ce
maT dulci. In ceea-ce privesce temerea ca

apele se vor ispravi, aceasta este cu totul

neintemeiatA, cad curentul profund de apA

e cu mult mai regulat de cat debitul surwww.dacoromanica.ro

125

selor de la munte, chiar prin timpul ce trece

Walla ce se ajunge la Bucuresct, In care
timp se niveleaza toate neregularitatile debitulut primitiv.
Cu toate acestea, nu pot sfiri fare a face
i oare-cart reserve.
Curentul profund nu este in toate partite

de o abondenta Si de o regularitate egala;

se poate ca unele substante defavorabile,
cum este ferul, sA fie atrase i aduse, prin
pompare, in regiunea puturilor, unde nu era
mat inainte; sunt regiunt, ca aceea aleasa
de primarie, unde avem o insemnata diferinta de nivel i cart poate nu sunt tocmai
cele mat favorabile.

Apol, se pune cestiunea grave i importanta a cheltuelilor. Instalatiunile pentru a-

ducerea ape din profunclime sunt de obiceiti eftine; nu trebue sa le scumpim prin
planuri mai complicate, prin puturi solide
i expuse la frecuente reparari; trebue sa
cautam forma, marimea i distanta puturilor

potrivite cu terenul pe care lucram. Toate

acestea sunt cestiuni technice de cea mat
mare importanta.

0 mica grepla, o lipsa de experienta in

una din aceste cestiuni poate compromite
lucrarea intreaga.

www.dacoromanica.ro

126

De alt parte, trebue sa tinem seams, in

alimentarea orasului prin acest sistem, si
de oare-cari cause de stricaciune a lucrari-

lor, mai cu seams de faptul ca, nu numai

gaurile puturilor, dar toata vecinatatea puturilor se poate astupa cu timpul, cu nisip,
sail, intrand cu timpul fer in tuburi, acestea

pot fi alterate si astupate cu niste parasiti

(crenothrix).

Trebue sa mai admitem ca, in unele 01111,

din causa pomparei, se stria temelia puturilor $i se produc canaluri largi in stratul
aquifer, cari pot comunica, prin spintecaturi
ale argilului cu straturile superficiale infecte.
In potriva tuturor acestor inconveniente,
exists insa remedii. Puturile astupate se pot

inlocui cu altele; regiunile unde apa se reinoesce prea incet pot fi abandonate $i inlocuite sari augmentate prin altele cu un
debit mai sigur si constant, prin acela at
ArgesuluT de sus, spre exemplu, regiune
care n'ar fi trebuit abandonate; infectiunile
vor fi surprinse prin examenul regulat bacteriologic; in contra crenotrixuluT, se pot lua

frisuri de timpuriil.
Trebue se spunem insa in definitiv, despre

alimentarea cu ap5, ceea ce .se adeveresce

in toate lucrarile omenescr: nu sintem, perfecti si nu exista nici o alimentare cu apA
www.dacoromanica.ro

127

perfecta; toate sunt supuse erorilor i stricAciunilor. Any aretat, insa, inconvenientele
diferitelor sisteme i am ajuns sa pledez,
in mod convins, pentru sistemul apelor profunde, care presintA cele maT mid inconveniente, inconveniente evitabile, cu conditiune
ca, in aceasta cestiune vitalA a neamuluT romanesc, sa nu fie conducem de un spirit ingust, personal sail de susceptibilitati personale. Trebue ca, pentru alimentarea Capita lei

cu apa sa nu dispretuim sfatul acelor savant( cart ail alimentat un num& insemnat
de orate marl din Occident, ci sa ne conducem din contra, in toate, dupe sfatul
oamenilor cu o mare experienta i cu succese sigure.
In adever, in Germania, in cele 50 orae
cele mat salubre din lume, s'a executat de
mult acest sistem, in cele mat multe sub
conducerea lut Thiem, care a studiat i regiunea Bucurescilor din acest punct de ve-

dere. Nu chic ca, pe linga acestea, sa nu

facem

experimente independente ; dar

prea mult timp am perdut deja cu aa numitele studiurl

Putem &luta apa i in profundimi mat

marl, dar, pentru deslegarea actuala a cestiunii nu mat putem perde nicT un moment.
www.dacoromanica.ro

128

SA lasam dar pe un plan secundar toate

aceste experimente si sa cautAm, consultandu-ne neincetat cu autoritAtile straine, avend mare experienta, sa dam Bucurescilor,
cat de curand, o apa bunA de beut, adecA
sanetatea si fericirea, de cart ne lipsim de
atata time, in detrimentul vitalitaliT neamuluT romanesc.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro