rugaciunea $i, prinderea Lui in gridina Ghetsimani pa- ni la Pretoria Jui Pilat sipe ul Crucii, era pesto 1 sie nostru lisus Hristos in Sale numai suspinuri umilite din inim inte de moartea Sa pe Cruce, a slobozit de3. Picituri insangerate din ochi si din tot ‘Tru- pul Siu au curs de 11 ori cate 108.225=1.190.475, adicd wn milion una suti nowizeci de mii patra suite saptezeci si cincl, 4, De perii capuluit si de barbii a fost tras si ta- rit de 78 de ot : 5. Dela gradina Ghetsimani, unde a fost prins, egat si imbrancit, pana la Ana arhiereul jidovi- Jor, S'a poticnit sia ciizut de 7 ori, 6. In vremea aceea cand il impingeau pan la poticnire, I-au dab 72 de lovituri peste picioare si peste fiuerile picioarelor. 7. A fost ridicat de pair si de funia cu care era egat de grumazil Lui de 23 de ori. 'S. Tifle si lovituri peste obraz, peste urd st intre ochi, a primit de 28 de ori, Jeasea ricere aceasta: Aceasla thsi a urmat ond’ au ve- fit Elim gi ciulay sll vad pe Tisus gi isos a aia! PA ‘inle, a venit ciasul, ca/sk ge sllveasct Fiul,Omulus, 31 a= ‘cum 3 turburat Sufletol Meu gi ce voi sie ? Pinte, min- fuerte MA de cial aoesta (Loan 12, 2-7), prerum Sf. Teo Jack 0 miruriseste aceasta, tleuind zicerea aceasta & Tal oan: Aceasta tnstsi David ca din partes tui Histor 0 = proorosit riednd ; ,Inconralu-M'au durerile mori, prime} Uile iadolul Mau aflat, necaz gi durere am aflat gi nmele Dommsuiui am chemat ; ,O Doamne, izhiveste Sufletal Meu" (We 1746), e& aceastl tutburare a ‘nsemneazi pltngere. A treia cart ctnd q vAzut Celatee Teuaatisoutal do ‘lparte 91 a plans asupra of Le. 19, 41). Al patrolea ctnd featod tnpreun cv ueenilt Si tnlristandu-Se a pltns ru pieirea Tai Tada, cf apeslea a spus zicind: Se tar thurat-ex Dohul i @ mértorisit st a zis: Amin tle vou inal dintre voi MA va vindo" Goan 17, 22). Gt turburares fnonasta.plangere tnsemneazs, dup Hrisostom (Vor. XV Ia) fneeasta. tre vr 9, Batai cu palmele peste obraz a suferit 102 ‘Nemulfumitorul Malh, sluga arhiereulni, caruia Mantuitorul ji vindecase urechea taiati de Petro, ‘cu mina inarmati de fier L-a lovit peste Fati, incdt sa auzit in toati curtea arhiereasca. A~ funci I s'au miscat dintii in curd, urmele degete- Jor s'au inchipuit pe Fata Lui, sia cizut cu Fata 4a olimdnt, curgindu-l mult ‘Sange din guna 91 inna. Goo hose anima, dint cap. 2 fost lovit de 25 le ori. HL Peste cap st in plept a fost lovit de 25 de oi, 12, Odati a fost lovit de stalp foarte greu, de moarte. 13, De trel ori a fost imbrancit si trantit de pa- mant, 14, La. stalp a fost bitut cu toege clenciuroase de portimbrel, cu biciuri noduroase groaznic in veninate si ci lanturi de fier in muchi, primind 6666 lovituri si 5000 de rini. Peste muitimea Cestora au mai adaogat si altele mai cumplite, in~ cat, dupa fire ar fi urmat si moar Dum- nezeirea intirea Omenirea, ca dupa noianul ace- Jor covarsitoare patimiri insuportabile firii ome- nesti, pe Cruce si moari. 15, Osebit de mulfimea ranelor, a mai primit Jovituri si vanatal 1199, 16. Pe cap a fost impuns de ghimpii ascutiti ai cununei de spini, de 1000 de ori, fiinded epi 'a Tuas s'a pus apasat nk la. 5 orl, 17. Lovit a fost peste cap si peste spinj, cu trestle si cu toegile, cu toatl “de 40 de ori. Din toate loviturile acelea utere si cruzime tiranica, fara nici 0 A,‘ghimpi au trecut mai adane decat ceilalti in capul Domnului, pana la creeri, dintre cari dup moar- tea si invierea Lui, trei au rémas in cap. 18, Pe drumul Crucii dela Pretoriu tui Pilat pani sus pe Golgota, de cinci ori a cizut foarte greu, Atunci a primit 19 lovituri cumplite de moarte, en Lai petra manne eter egos walp oh ok te ae ae Pee gece petal Demos! a's aa cope! peal do gre : “de pucstsio noseire.Vedyji? — ne siee El Ba Toate otis lean aufortpentia mantsireavoosrt, dar vol ‘ctv focreton ete 9 singel! penbu mnie oe Wate coos rte 19, De 19 ori a fost scuipat in Fata Lui Sfanti si Preacurati. 20, Peste tot ‘Trupul Siu gol, Mantuitorul pe cfind ziicea intins pe Cruce, a fost seuipat de 73 de ori de vrigmasii Sil. 21, Tras a fost intro parte si in alta cu bat- focur de nas, de 20 de ori. 22. De tech! deasemenea a fost tras cu bat- jocuri de 30 de ori. 23, Rane multe si silnice, lovituri si semne au fost peste tot Trupul Domului atitea, cate alle sunt in 15 ani, adict 5.47!=e 24. Mult a pitimit Isbavitoral nostru, cu tot Suiletul si Trupul Siu, i2bivind pe om din moar= tea sufleteasci si trupeasc’. 25. Cu Suiletul a pitimit : scirbe, tanguire sh temere de moarte. Peste toate puteriie Lui sufle testi, adieX peste minte si peste voe, a suferit ‘eroaznic. 26. Cu Trupul a pitimit, afari de golitate, le- lituri, stransori, scuipiri, lovituri, bata, rane, du- ret, peste toate midulirile si simtirile trupesti : Sun — 27. Peste cap a suferit imboldiri, peste maint si picioare pironire, pe obraii, ve Fata si tample lovituri si scuipituri; iar in coast si in inima im- 28. La simtul pipdirei peste tot Trupul a sufe- rit groaznice batai si rane dureroase, 29. La simtul gustului, adapare cu ofet si fiere. 30. La simul mérosului, a suferit puturoasa du- hoare a temnitei. 31. La simtul avzwiui, a suferit furtuna batjoco- esti, si dela piiganii ostasi. 32, Cu. simtul vdzulul, a patimit greu ta vede~ tea desgolirei Trupului Sau, caruia Preacurata Sa Maie numai coapsele le-a_acoperit, infiisurdin- ducle cu mahrama capului Siu, 33. Trei dureri_mai iuti a suferit Domnul in ‘timpul Patimilor Sale. 34, Prima, cind Domnu| a viizut ci mu multe suflete din cursul vremilor se pociesc eu multu- ‘mire, pentru patimirea Sa. pentru care ca si cum in zadar si-ar fi varsat Sangele Stu: .Jntristat este Sufletul Mew pand ta moarte“. (Me. 14, 34). 35, Al dollea, cand rastignitorii Sai, Trupul Saw pe Cruce asa de mult side puternic L-au intins de maini si de picioare, in care au bitut cue, in- cat I s'au desfacut toate alcituirile Lui, dup pro- orocia Psalmistului ; —.Jmconjuratu-Mauvitei. “multi, tauri grasi Man cuprins, Deschis-au astra ‘Mea ‘gurile. tor, ca un leu ce rapeste si racneste. Capa. Mam’ varsat si sou risipit (oute oasele Mele, Pacutu-s'a inima Mea ca ceara ce se topeste in millocul pantecelai Meu. Uscatu-s'a ca de tut virtutea Mea, limba Mea Sa lipita = 1s — mazul Meu si in fardna mortii M'ai pogorit. Ca 37. Toate patimirile Mantultorului nostru lisus Mau inconjurat cdinii multi, adunarea celor vi- | Firistos, dupa semuiri, au fost 100.146. cleni M'au cuprins. Sapat.aut (pironit-au) mainile 38. Cei cari vor suferi din inim& pentru multi- Mele si picioarele Mele, Numdrat-au toate oasele | mea ranelor Domnului nostru lisus Hristos, si in Mele si aceia priveau si se uitau la Mine. Imparti- | fiecare zi vor zice cu credinciosie rugaclunea * domneasca : Tatil nostru..” de 18 orl pe 2, a ‘cela intrun an de zile, vor face si aduce cate 0 rutciine in cinstea Tigedrei rane a Domnala. De asemetiea cel ce vor face zilnic cate 15 metanl intrin an. acela vor aduce in. cinstea Patiilor Dommnuli cite 0 metanie la fiecare rand a Lai 39, Folosul cugetért dureroase din ini la Pa- timile Domnulat nostru lisus Hristos, alumg’ in- Tunericul pacatelor. Ininineazi ‘sul, inics feazit inima eu focul dragostei de Dumnezes Tipeazi, inalti, apropie si umeste pe crest Demnezeu Isvorul bunktidlor st fericillor vremelnice si vesnice. 40, Daci ew adevarat’ cugetare — zice un das ( bisericesc — si ou desivarsita sfiramare.a Nel cugeta a Patil il Hrsos, mal ml ae pace 1 Sarat tas tay — cabetces kivnas MON © decat edind cineva peste tot antl Buetiec Shiatt « Te Mintulorsle’» cabdat seer venta | va posti de pdine si de apa, sau decat, cdnd ci- ets Capa ll Pan sent lie ovis eu pelle: | neva isi va omora ainic ‘rupul stu, chimuindu-se aoe ie pink Ivrea de sang, sat dear ce ses MRM Te ae TE aa Re SEE TE TERE TEKH TE HE salt. Cela ce ai pilimit pentru act gf ne-al mantult pre noi din patint; Carele Tesal smerit pentru mol-prin tobires. Te 4c cament sl neal intift, Atotputeraice Mantaltorale mlle- ‘ete-ne pe not (Tria). tau hainele Mele torus si pentru cdmasa Mea au meat sort” (Ps. 21, 12-20). 26 . Al trellea, cand 2 vadzut Mantuitorul Sufletal Mare, ales si foarte pretios al Preacuratei Maicei 1) Din devnpeite ngrual Dons, ee, tat Si Sale indurerat sub Cruce gemdnd, piitruns eu at- ‘Rast, ft friaie stare sma patimirel. Bnelive Se Sland al Petereburall de wortaral SE Merci Orodare eventing din Real.Suferinfele Preacuratei Maici lang& Crucea Fiului Bi ndurerata Maica-Fecioar’, urmiirea pas cu pas inain= tarea iubitului drumul Cruci, obosealii, dureri si rane singerande ("), Durerea, tila si jalea Ei o parioleau ca tm foe mistuitor.’ Dupi eftva timp de dureroasi, jalnict si sdro- Ditoare inaintare, Mantuitorul, dimpreun’ ci fimea lumii ce-L inconjura cu 0 fioroasdi_v miisie, ajung fa locul destinat pentru rastignire. Acolo’sus deasupra crestetului plesuv al Golzotel, ostasii Romani tibarisc, ca niste feare s fn jurul praait lor, asupra Mantuitoralui bracti de hainele Sale. Astfel despuiat in batio- cur L-an imbraneit spre Cruce si trantindu-L jos ca pe 0 ose spre junehiere, L-au intins din ris- puterile lor pe Cruce. Duna ce L-au intins as I-aw pironit intai mainile intinse pe bratele Cru apoi F-au pironit si picioarele intinse unul Yang altul in jos pe piciorul Crucii. La baterea cuelor Sangele tasnea cu. putere din ranele mainilor si icioarelor Mantuitorului, stropind pe. riistignito- ‘i Vest pelarg «Drama! Cac, Bibl OF. N96, de aut. = 187 il Si, La vederea tAsnirei Sangelui din Corpul iubitului sau Fiu, Preacurata Maica simtea sta siindu-i-se inima’de durere. Sabia prezisi odi ari de Simion fi strlipungea inima, provoeandu-i fa rtltlos ghsinder obras ia plop bitindese wget ea ice -Amor te Demme val Me; Lapin tot? Cot apan dle eel He inal tel Dirmtses™? estes cree etl calor. ek ae'teaper v's copra So gosion,wctnd’ sCale ce et ‘spring, Doamne, Siaed Ta (Teed)wean numa toate castle, SuPFa captlui Iui lisus pe Cruce au pus tic {ial seris de Plat: Jisus Nazerineanal insert] ae in trei limbi : evreeste, elineste si lati- Fr Dunit ce L-au pironit pe Cruce cu atita tiranie, Crucea cu funii groase, ‘Sicu multe sti r cd nw stit ce tac, cul fruntea incununaté dé Siwy pir cizut pe © sudoare amestecati si plina de o blandete cut buzele vinete, dandu-si par'ct ultima Misuflare sub greutatea Trupulul Sau. spanzurat de amndow mAinile Lut pironite, sustinut deade sul durerilor sfasietoare in picioarele deasomenca Dironite, suferea groaznic. Sangele Mantuitorulul £2 niste cordele rosii curgea din ranele mainilor ‘ale picioarelor, in care spanzura toati reutas tea Trupului Siw, Muschii si carnurile bratelor $1 ale picioarelor se sbiiteau si tremurau: iar ge- unchit se loveau de ascutimea si iutimeasufe- in{elor insuportabile. Aceste infricosate chinuri privindule Preacu- Tata Maica-Fecioara, s'a patruns inlatintral si de ‘mari i groaznice dureri negriite si cizind la pic “cli?! Cand ‘mant lesinata, a stat mult timp in nesimtire, Sfin= tele femei nu se mai pricepeau ce si facd, cum ‘ici ajute, si la cine si priveascd mai intai: La Domnul nostru lisus Hristos ristignit pe Cruce, Sguduit de dureri infricosate, ori la Maica Sfanti Fesinata, cizuti os pe pamant la piciorul Crue pprivean in sus la Mantuitorul Flristos il vedeau ol. plin de Sange si vani- Tupul spanzurat in ranele cuelor bitute, prin maini si picioarele-i sangerande, in lemnul Crucii, il vedeau in grea axonie luptindu-Se cu moartea. spanzurand pe Cruce intre cer si pa mint. Ce durere ! Ce chin! Ce suferinta groaz- nied! Cand priveau jos la piciorl Crucii vedeau pe Preacurata Lui Maic’, istovitt de intristare, ‘si lesinat&i de dureri groaznice, Vederea durerilor “ului,-a covarsitoarei intristiri pand la lesinare _ $1 prabusire la pimant a Maicei Preacurate, le se pentru ciimasa au aruncat sorti. Preacurata Maica Fecioari reyenindu-si din lesinul durerilor Ei, s'a ridicat, ‘si apropiindu-se de Fiul Ei ristignit, cu mare sme- renle si durere ii siruta preacuratele-! picioare Singerinde. Apoi Iuindu-si mihrama de pe cap, a ‘acoperit Preacuratele Lui coapse. Acolo lang e Maica Sianti simtea mare mangaere, vi- doh cote ngéduit asi pldnge Pe Fal St ae cum voeste, dimpreuni cu Bevarst ak ‘Asa aflindu-Se Domnul ris- e Crucea inalta intre cer $1 lor, in frunte cu arhlereii, fariseii si cApeteniile lor,= 190 = ve Domnul de 73 de ori, batjocorindu-L,: unit de- cat altit mai riu, mai ura. adar cei ce treceau — zice Si, Evanghelie — it huilean pe Dénsul, clatinind cu capetele tor si zicdnd : Ua! Cel ce strici biserica si in trej zile 0 zidesti, mantuese-Te pe Tine insu-Ti: de esti Chipul do fath ne arti sydnzurarea tui Toda. Iscaio: feanul, care lurand ca gi diavolul in Rai (Fae 2), peigiyi- Henle si minaund, pentna 0 de arginji a vindut pe MAN {uitorel vriimasilor Sai ce. wrau de moarta. Ce pil scan, ‘daloasi pentru Biserici ! Omul do tneredere ai vandi po Fiul tui Dumnezeu ! Ua Apostot si vind pe Hrislos Dace 1 i bineficitorul stu! O, blestemata iubire de areint ce froaznice pustiri ai Weut tw tn eursul vremilor gi faci $i ‘zi in Biserica. iui Dumneze prin urmasii Tsariteanslu | E! Ce a folosit Iuda tréditoral din acei 90 do aint, pen- fru care a vondut pe Domnul ? Compiraiu y's vr'o. mosie, ‘ase, haing, alimente, ca si se foloseasci de cle un timp jerecare ? Nimic n'a cAgtigat bun ca s& se foloseascd, Ra ‘ck si aoe cu care se nhaitase, ctnd el 9'a reeunoseut gre tla victnd Insintea lor: yGropitam de am vandut Sango Fil tui Dumnezeu pogourd-Te acum de pe Cra- ce". Asliderea inca si arhiereii, batjocorindu-L.im. eu carturarit si cu batranii $i cu fariselt ; Pe altit a mantuit, iar pe Sine ma poate Se mdituiasca? De este impdrat al lui Israi, Si isi ficeau ras de Dansul si ostasi ofet aducdndu-l Lui si zicand u Impiratul Iudeilor. mantueste-Te pe ‘Tine in- ‘Ti*. Asiiderea si tnul din tilharii cei rastig nifi It hulea pe Dansul, zicdnd : ..De esti Tu Hris- tosul, mantueste-Te pe Tine si pe noi! lar rise ‘evinovat’, ju rispuns: ye me pas aouh? Ta vol ve. dea", Asifel, soot tngeltiort amigindut, Lan orbit gh baljs fori, arimctndu:t tn dosnadtuice, dupa care sia splnzunt i osindit wremetnic 91 veynic (ML 95, 85, 1425, 46-80; 127, 8-10; F. Ap. 1, 16-20, 25). Orico otsig ew vicious, ‘inciund si tngelatorie, o un casts salanices care perill. oazA silnie mAntuirea sulletelor acelora. ,Cel er. adund fini Mine — rice Domaul — risipeste, 9 cel ce mu esto at Mine, impotrva Mea este". (Ml, 19, 80; Le. 11, 2520) 91 flice — cler si popor — ai Stintei Bisetiei Orin. oxo crestine, si loi aminte a ne feri eu deskvArive 8 neoocoti si a deftima, a fur sau a profann cele inte. Nimeni din ai nostri simu deviese din calea vie i din cinstirea cu pietate a celor sfinte, in efile Is: lanulus prin Surarea, defiimarey sa profanaren coy Sfinte eu indiritnicie setaniceasca, Aga, erestini buni, fm iit din baia Botezului, s& trim, si eresem gio spre a scipa din otnda vegnich « iad si a ‘vagnien feicie lini de bucurie luminats én I=Punziind cellalt, il certa pe el, zicdnd : femi tu de Dumnezeu ca inir’aceias osinda esti ? Si noi dupa dreptate; ci cele vrednice dupa lap- fele noastre lum, jar Acesta nici un rit na fa- cut Si zicea lui lisus: ,Pomeneste.ma, Doamne, Gand vei veri intra Imparatia Tat" $i lisus, a 4is lui: Amin zic tle, astdzi vei fi impreana co Mine in Rai !” Si era ca [a al saselea cias, si intuneric s'a fiicut peste tot plméntul, pana la al nowilea ceas, Si soarele s'a intunecat. Si erau acolo si femei multe, privind de de- parte, care mersesera dupa lisus’ din Galilea, sii= ind Lui, care si cand erau in Galilela mergean dupa EF si slujeau Lui, si altele multe, care se sulsera cu El in lerusalim. Si sta ling Crucea fui lisus, Mama Lui, si sora Mamei Lui, Maria tui Cleopa, mama lui lacob celui mic si a iui losif, si Maria Magdalena si Salomi, mama filor li Ze- vedei. In acel timp Preacurata Maica Fecioar’ sta plangand langi Crucea iubitului Ei Fiu, stergan- dul Sangele, care inca curgea din rane, si cu la- ‘crimile Ei fi spitla picioarele Lui. Strutandu-l pi- Gioarele eu gdndul de-ai spune vre-un cuvant de mangdere, 1 se ruga zicdnd : Ah Fiul Mew indi, Priveste cu acea diitce iubire la Maica Ta sdrobiti: de durerite covarsitoare ! Vai Mie Piul Mea ! Ce rau Ti-am idcut de ma mat vorbesti si eu Mine? lata, cu tathartl ai vorbit si i-ai Fagdduit ta si Rail ; tar citre Mine Maica Ta, nici-un cnvént nu voesti si mai spul !? Cum Ma last Tu Fiut Meu cel dulce, pe Mine Mama Ta ai aceasta: indureratd, sdrman, tipsitd si aproape moarta, Porunceste Flat Meu ingerului mortit sé Na te) Dupa acest sbucium sufletesc vid pe Maica arati sleiti de puteri. Ea sta adane indure- Vode grozavele suierinje ale dulcelui Ei Fiu tu mai poate plange nici a se tingui ditt cumplitelor suferinti care au istovit-o. Ea Si tine in inima Ei sabia aceea prezisi cat le ani mai inainte de dreptul Simion. Sti de Ja rastignirea Fiului Fi ca si eum ar fi ris- git si Ea pe Cruce. Fiul Ei de pe Cruce va- suferintele Mamei Sale iubite, simte in Fiin- Sa povara altei Cruci, a suferintelor Ei, Pri- d cu luare aminte sus deasupra Golgotei, eu ‘stiu si spun clar aici care Cruce chinuesie mult: Crucea Fiului ori Crucea Maicei. Nu Ame precis care sufere aici mat mult: Fiul ica? Care fiu de pe lume a cunoscut aleasti ca Aceasta? Si care mami a cu- in vieata “ei un fiu ca Acesta? Suferea vaznice dureri Fiul? Aceleas suferinte groaz- ce le simfea si indurerata Mama ! Se intrista a- Fit ?-Se intrista adanc si indurerata Maica cu Fiul Ei, Fiul la patima crucificarei suferea la vederea scarbei Maicei Sale. su- 2a si Maica Sfanta pe langa scirba ce 0 tor- patima Fiului Siu. Astiel, se faceau si la u si fa Maica Sa. indoite : chinurile si mAbnirea care unindu-se cresteau, se indoian si se ficindu-se o durere mare, uriasi, insu- Durerea cresfea uimitor, venind ‘din fn inima Maicei si din inima Maicel e in inima Finlui, Durerea aceastaa fack in una mare, spre a cuprinde toate st rinfele de pe fume. Aici vad aidoma ispasirea pi catelor omenirei, ridicarea pacatului tumii. D rerea crescAnda tindea s& traga pe Fiu in bra ori pe Maica si o inalfe pe Cr Fiulai Ei "Maica indurerati: isbueneste fardsi intr'um toret de lacrami, si pkingand amar striga : Flu ubit! Dulcele Meu Fix! cum Md tasi Ta pe Mt Singurd in limea aceasta? la-md si pe Mine Fi ‘Meu la Tine, ed necazurite sulerite pentru drag tea Ta, deta Nastere pana acum ta patima si cl Giticarea Ta, Mau istovit de tot. Doamne, Doar ne! nu Mai asa." 1 ‘Atunci, Mantuitorul vazdnd 1a picioarele C ‘Sale pe Maica Sa Preacurati asa ferata si istovitt de intristare. si ‘care il iubea, stand, a zis Maice! fata pe fiul Tau’, Dupa aceea ‘ata pe Mama ta!” Si dit ine Dansa wceniel intra ale sale. Tar in ceasul al nondilea, a strigat lisus cu gl pare, zicand :. £11, EU, lama sabahiat ? ad ‘Meu, ‘Duminezeut Meu! pentru 2 Tar oarecari din cei ce stax acol Sal" Si strigdnd cu glas mare, a zis in méinite Tale incredintez Dutt Mew". $i ple- linus capul Si-a dat Duhul: Sift, cate. rich Sa rupt in dowd de sus pam “si piméntul s’a cutremurat si pietrile.s'au os “picat si mormintele s'au deschis: si multe trupuri ‘ale Sfintilor ce adormisera, s'au sculat ; si esind in morminte, dupa invierea Lui, au venit in Stan- “ta Cetate si s'au aritat multora. ‘Si vazand sutasul cel ce sta in preaima Lui, ci ‘asa strigind Si-a dat Duhul, a slévit pe Dumne- “zen si a zis: Cu adevarat, Omui Acesta Flu at ui Dumnezen a fost”. Si cei ce erau impreuna cu el, pazind pe lisus, vazand cutremurul si cele ce ‘slau fiicut, s'au iniricosat foarte, zicdn ‘Yvarat, Fiu al lui Dumnezeu a fost Acesta”. Si tot “tiorodul ce. venise impreunit Ia privelistea aceia, Virand cele ce se Facusera, bitindu-si piepturile for, se intorceau, $i stau foti cunoscutii Lui de --departe, si femeile care veniseré dupa El din Ga- lileia, privind acestea (a).Cuvant tn Marea yi Sfanta zi a Vinerii Patimilor Domnuiui deidea intregei_omeniri a fost, este si va fi pururea ‘Mantuitorul lisus Hristos Dumnezeul nostru. Nadej- dea aceasta a fost, este si Va i totdeauna coiful man- tuirei lumii credincioase Lui, fiindedt Acesta nentrit noi oamenit si pentru a noastra mantuire S'a_poxo- rat din cer si S'a intrupat dela Duhul Sfant si din Maria Fecioara S'a facut Om, $i S'a ristignit pen- » tru nol in zilele Jui Pilat din Pont, a patimit si Sa ingropat, si.a inviat a treia zi dupa Script ‘Sia suit ja ceruri si sade dea dreapta Te unde iaragi va veni cu Slava sé judece vii si mor- fi..a Cama Impiritie mi va aven sflrit(Cre- zi). Unilinta desivarsit a Mantuitorului in timpul Patimilor Sale pentru mantuirea lumii, pe care Je serbeazi azi cu addnci intristare intreaga Bi- rc Crestind din toatd Iumea, ne este now de mare folos, dupa care urmeaza bucurille Pro- slavirei Lui, pe care le arati si St. Ap. Pavel. zi- cand : ,Fiindea lisus Hristos. supundndu-Se Ta- Lalui Sau pdnd ta moarte, si moarte pe Crace, si Dumnezeu L-a prea indltat, si t-a dat, un Nume care este peste tot numele” (Filip, 2°-"). De x fei invatim noi toti cari suferim, c& numai prin sfertie;bine chibznite vom ajunge la biruint& si re- ndirea statorniceifericiri vremelnice sives- (Ape. 2; 3; 7). Si ne apropiem ea hare de insemnatatea acestei jalnice praznuiri ca sa ne putem folosi cat mai mult. pasesc inaintea iratiilor voastre iubiti i ascultatori, cu buzele tremurande $i cu ‘iniricosata, spre a vi vesti minunatele os ‘ale Mantuitorului nostru lisus Firistos de acum + in lerusalim, pe drumal Crucit si sus “deasira crestetului plesuv al Golgotei. ‘Dar oare ce rost are aceasti addnca intristare ce Se vede zugriviti pe fetele noastre ?. “Clopoielor ! Clopotelor dulci sunatoare, ce du- ‘rere insuportabili a inecat glasul vostru duios, cu ‘care ne chemati la rugiciunlle publice ? Biserica | Sfanti a iui Dumnezeu, pentru ce te-ai indoliat valuri de mabnire in sufletele fant Locas al Ini Dumnezeu, de unde asa de mult aceasta intristare intre pe- iki? Ah! vad aevea un suspin care trece de pe buze, soptind lin: ,,A murit Tisus ‘osandit la moarte ! L-au rastignit ! Lau ‘spanzurandu-L in cue pe Crcea inal supra Golgotel! A iriumfat viclenia! Au dreptatea! A pierit nevinovatia."! inioarcem inapoi cu 19 secole (1940 ani). -suim cu sufletele noastre deasupra creste- al Golgotei si ne vom ingtozi de ceia ‘vedea acolo, Acolo vedem ne Mantuito- Tisus Histos, pe Mantuitorul ami. Creatorul nosiru, pironit pe Cruce cu e, cu greutatea Trupulu, spanzu ‘miinilor si ale picioarelor pironit it, intre cer si pfimant, In Mai ‘nainte de "Mantuitorala ft cunoscut cele ce sunt ca- tre pacea ta! Dar actin s'a ascuns de ciitre ochit tdi, Catct vor vent zile asupra ta si vor pune vrilj- ‘masii {ai sant imprejurut tau, site vor incon- jura sj te vor imbulzi de toaie partile si te vor face intocmai cu pamdntul, pe tine si pe feciorit tai intra tine! Si nu vor asa in tine peatrd De peatra, pentruct rai cunoscut vremea cerce- tarit tale” (Le. 19, 41—44). Il vedem apoi in Templul din lerusalim, sco- {and afard negustorii si zarafii cari fliceau meo- Handueli in Locasul. Divin, zicdndu-le: Casa ‘Mea, Casd de rugdciune se va chema, iar voi afi Htcut-0 pesterd, talharitor”... (a)? Dupki aceea Jot seara la cina de Taina vedem pe Mantuitorul (pri vind pe Iuda care-L vanduse pe 30 de argint turburat cu Duhul, zicand ucenicilor Sai : Amin, amin grdesc voud, cd unul din voi Md va vinde. Cel ce maindinc’ cx Mine... Cel ce a indins cu Mine in blid, acela vrea sd Ma vandd, Fiut Onulut merge precum ii este Lui scris. Dar vai omului ‘aceluia prin care Ful Omului Se vinde, Mai bine tar fi fost tui de rau s’ar mai fl ndseut omut a- ¢ela", 0! Bani! Bani! O voi banilor, cari ade~ seori vi transformati in armi a diavolului st in ‘curse satanicesti! O, bani, ispite ucigdtoare a multor suflete omenesti ! Cate judeciti drepte mai Strambati voi! Multi nevinovati mal osanditi voi ‘i multi vinovati, vrednicl de intemnitare si osdin- di, ii mai cocofati voi in__locurigde cinste ! O. bani! Cate viefinu curmati voi? Cate prietenii si iubiri sincere nu rupeti sidistrugeti voi! Cate rele ML a; Me. 11008 Le. 198-4. e nu introduceti voi in societatea omenea~ 2 Acolo in fulsorul Cinei de Taina Man- il Arhieren Universal si etern, Se roagit ° Cerese pentru Sine, pentru Apostoli si pen- teredinciosii Sai (Ioan 17). Dupii aceea, lou) nostru Tisus Hristos eae deat de muitimen or in eurfle arhiereilor Ana gi Caiafa, ca sh se iu [Cel Dropt de cei nedrepti, sdevirul de minciund, La Se tnlanerec. Arhiereit ex Ditrtni, farses, ohare TAdupares iraytattior Ovrsi, actensh do Sangele fan Judecitort era ¥?a}mayi prt vrei Iminesnogi vrimasi, toti asatentl sraimasi, co hor mot doa? Winovat exte mari. Vinoval mori? Teel fel de moarte ? Moarte pe Croce, Dac, a fe sieL ma scuipe in obraz ? Pentru oe sll Aen, Le 2; foam 13:seara tarziu il vedem adanc mahnit, cu multi icatturile de fi ‘dele. veka. en AMAA Ove: Axhioe, pool, bitani, teria satarth lugt i estan, tindet acum ai oarcoum Pape gl Aescopere-ne noul cine mnezen ez 16; Ix ‘ari aleargd meoace $i, rasta aproapelui su ? (ler mang de judeedior nedrept ori de. Logal de varsttor de stnge ori de fur jetuitor « Fore apronpebi stu 7 Arati-ne noul Tits Pren Dulce, co Te doare mai mult: paltmele Ovtelor on. plcatele cress Jor? Palma tntrarmatt a slugli Athiereului orreese ort te pdarea tui . & Geestnilor! Mantuitorl a suferit malt, foarte sl, pen, fm & no mintui pe noi din robin vegnicd ladulti, Nov na cet résplitim pentru aceasti nemdrginitk dragoste ® Lui? Nol ce facem pentru mintuirea sutletelor nova *.. St ne Indreptim ceding gi via{a. dupt Dreptaral Orlodoxiei Cree fine pnd so aice azi, oa nu cuma mbine Mie prea tars iv, » =m cilor Lui cu mare durere : ,Juristat este Su- Mew pana i Ingeri tau inainten ins Anger a statut insintex clitre Tatil Ce- Pumnezeu gata a teambita, Jerfelaiculul Domnezeiei, ‘a dat time mula—m— ese: ,Avva, Parinte ! Toate iti sunt Tie cu pa- Tinta, Be este eu putin, treacd dela Mine pana pete Jerfelnicul de aur, dinainten Seaunulus Dumnezeisi. Bireacme limdilor a suit, wnso[ilt de ruphiunite Stitior, fainter Sui Dumnezen, Unele ragiciuni tnfStigau strigares Stinior insofith de cererea rasbundsii Divine asupra eelor et neckjcan si torturan groaznic. Ca prevestie Ingerat a timplut eidclnija cu foc dela Jerfelnc, pe caro aruncindv-} fe pamant sau cut glasusi, tuncle, flgare ai cutremure. Madeacort — sslorisegte Seneca — oragele Asici, Abaisi, au Chiat ca ub o qronznicd loviturt gi mulle orage ale Siri! SF Aacedoniek nt fot tnghilte | Adeseori ni s'e vestt de fre muindn de orage integt (Ep. 90; asa cum a fost ruinat Romplect wragul nostra Panciu de puternieul eutremur dis Youd, care a ficut multe victime gi strieejuni tm foots {era 1) Primal Inger a trambiat si va (Gout grinding si foo anestecat cu sange, chnind pe pimant, care a ary a eit arte din ecopaci si toath iatba. verde, Acestia-s anit sect at plete cu aange care au Inropit chiar st apele autor, cum a fost in anil 68, 1969, etc. (Ape. 16, 21: BoB, 14, 30), adich feluritle ealamiayi de fel acest 1p) Trambijand sl doilen Inger, cova uriag ca en munle rand ta fitch, ss aruncat In Maze, prefictnd a tela Gavte dim apele ei in stnge gi Urea parte din vielntoarle wea eu av rvia parte din cordbii au Murit 3i pienit. Aces: Pi he ee tibet tops, Marea Gableit i fnrogit cu fangs omencse pe PiBare intindere, unde sian aflat 4200 trupart omenctt, fangs Tarihen 6600 marti. Dar m ceelalte mist si oceane wetrvan rrit apele cu stngole Jor, mai alee tn acest Se, tot tntricopat al focului pe plant, tm aor git apele mat te ehcesten + premenedoare sféitalul Tumi ai « tnfren: sate Judecti. i) Trambijand al wiles Inger, a chzut din cer o sen re ursand ceo ficlie, anume Pelin, in 2 tein parle & rite 1 inso nu voia Mea ; ci voia Ta sa fie" ‘amiriciune si profund’ mahnire a sim- @ isvoarelor, gi apele Jor seu faut amare ca pelint, fi camen! au mart din cquza amlraciunei apelor. aceasta In ciderea ei semnifich pe Lacie ou s0gerit iin cer, pe Neron si ali (rani protivnici Bisericit ,preeam gi olrivires apelor tn vremile ras ee. UM patrulea Inger a tribal si sa vdnit rea paste fm and 9\ din ate, intunecand a teia parte din Topi (Mt. 24, 29). Aceasta arait ucideren com poporuai roman, evreu, ele, gi colipearea, Me Tummit din felurite impeciurirt (ML 6, 22-28), oF eosilor trimisi_ ai Domnului, sunghiunirea, tn~ (dP. aAbel, Iie... Tosedee, oan Hristos, Apostolis, tinh Maxturi “Anti Evireany, ete), I ume fark lumina spieituals. Aceasta aratt $i Primi, sldsieri si exlerminket polition Tambitarea Ingerului ol cincelea o sien a Giza din saa dat cheen fhntanet alancului, po care det “e jsit fom ca dintrun cuptor mare, int a 18; oarle si vazduhl, Din fumul acela an sit mite CBreenee cailor ghtisi de rizboi, avind pe capetele Mtecmenes gurl, fetele de om, parul de femer, me do feu, Dmbricate cu zale ca de fier, producand wm Fpuieric, azemenca rulfimet exilor gi carelor ale « fori ca de scorpie cx boidari obrt- ‘pe cameni cine uni ‘scoriile pAmin- Moe sii chinuiasch cumplit™. Alunéi vor elute ima o vor atl, ch va fog dela el: Pete ait, Mantuitorul, prevazdind mai dinainte paharul suferintelor covarsitoare, fiinde Parintele Ceresc: tu L-a crufat ca si ea, fetslea & pus impirat pe Ingerul adanoulut: yAvvadon, A- polion adicd pieratorsl. Steaua clint poate of aro pe Leifer eu tof) sipanitors rani ai Imi cu poleren dr erased, jar adancul, loevinja de cfpetenie « draclor car produé chinur oamenilor (Le. 8, 31 ; Mt 18, 22; Ape. 18,2). {Locuinja-dracilor mai era in Roma cu armata gi lumen de smoralizalé, destbilatt, Deasemeni si Teruslimal eo go eratia lui conrupti, crminala. si desmljatt. Se crode cf oustele era poleres mivalterior c@i robia, umplanda de -groast 91 morlitiere ; ar condele acemonea seopilor era Tduneii, Zils 1 Sica, cari a» ‘mfepay uni pe alli ca Ssworionis, aga cum au fost in poporul nosira tuptle mul Sime\ paridelor politics in ajunal acestui tnfriopat rfsbol ‘eu fetuntale sfagiert inter. Dominatia easter rata at ‘qurle lumii, lomo hominis, lupus, adic, omul pentru fom cel mai fioros lup san sbatclune”, i arburi icine, infricoperile erestiilor dela. draci nevizui, re precentanii paterlor vazduhuliy, de cari mumai adevirapi crestini pot scipa. ©) Al saselee Inger « trtmbifat gi sau desegnt patru In geri legsli la mavele ris) Eufrat, momo pregiiti cx mil ‘ne de oatiri pentru a pierde o a tron parte din lume, Aceia narmali pnd io ding aveas cayete de cal si guri dei in care asrrlns asupra Tumil foc, tum sh puciossd. De: acelin se perdat a tela parte din lume, dar onmeni ri Iasi Sau indirkinicit st nu sau poctit de vill, de rhui file de idolatriziile 91 de inchinaren la draci nie de uci Aerle, vitor, farmecle, curvile gi furtisagurle lor. 3 [ick vedeam grotenicile postin alo Wabotelor ce ae dau pe Dimint, pe ape sin vlaiuh, unde se ucid sumedenie de of moni die foarea (rile. Cx toate acest, orbirea” st fru. infact inddetnicie tn peste, © aya de notric Ine tu ‘aicl in Ghetsimani il vedem pe lisus tri Uicenicul fals prin sérutare vicleani, prins, f imbrancit, tras ta Ava arhiereul, certat poi la Caiafa, arhiereul acelui’ an, unde indu-L, batanducL. peste ‘acuzat prin mlrturii mine Gi Siar fi liudat a darama Biserica, si ci pe Sine Fin al lui Dumnezeu. I vedem dup ce sa facut zivd in divanul guverna- Roman Pilat, care si el era pornit spre u- ‘Lai, apoi ta rod si iardst inaintea tui Pi- stinde strigan cu totii: .Ja-L! 1a-L! Rastig- L. cutand si seape pe Pe eee wt lcs ca su co be ered ‘mina $A carte deschisi, pe care mi-a dat-o s'o manne, Man. esi a ire ms tr wo ni, Oa at Ti Dumnezea, prosivinds-L. on meld umi- Anldetrare, In acts timp s'a desehis i Biverca zou In cer, unde sia vizul Sicrial Lagi. De aii, altel, noi mai tavatim, c4, dupé multle pedepse ti eu care se ceartt lomea, dintrinea 9» desprind ai seri, cari on umilints si devotament 20 tn alujese lui Dumnezeu, formand Bisoriea Iuplitoare tm care ca. un soar se vede strilucind pie ‘Sieriu al Logi, died Maica Lumines Aceata furburti, cutremur si groasnica intiojare (Ves! tt, a a). fee — om — lisus, fiinded nu afia nici-o vini de moarte ii d liberarea talharului Varava si osdndirea tr'insul, Vedem Iumea beat de singe omenese Hisus la moarte pe Cruce. Vedem pe lisus Aesbriicat de hainele Sale in Pretoriu si ‘i _ Cat, in batjocura, cu hlamida imparateasca, Hunat cu cununii'de spini si cu trestie in man’, Datiocorit, bitut cu trestia peste cununa de spini Pe cap, provocindu-i multime de intepaturi si i, unele mai singeroase decit altele. Vedem pe 4 i dupa ce L-a bitut crunt pe lisus, prezen- _ tandu-L insangerat si umilit inaintea multimei cu 2 ATA OMUL !* Apoi vazdind Pilat “Muiltimea si mai salbaticiti asupra Lui, spilin- ‘du-si mainile inaintea ‘a eumplitelor betai Dumaezoegi, in oe de a se 1 poctinfé la Domnezru, ei au ult gi buleso BB (Vou pe larg Ape. 10; 17; 18; 19) Parlen femeiasck Toate vArstelo si ramurle society omeneati, late practct j, particular 91 public, in case, pe drum, pe siz, spin, in losalan publice, ba chiar sin Casa Iu uricunea aceasta, ne prezice ceva. tafiortor aceasta a nudului idlatelor, prin ear ct meruginare Aestr chiar si in Casa Tui Dumnnezes tawohitt de Sirenelor, de presi §¢ gunle do foe, ne predich ora Anticosat.. despre pierzarea vremeiniet si vesnicl Ge) ce an oobi de vazut si ureehh de eeulengi-se din iuresul moderei idolatritpuritose inticogtal Sudordspunzdnd: ,,Sangele Lui asupra noastra siasw- prafeciorilor nostri!” Apoi vedem pe Pilat dind asupra lui lisus sentinta osindirei Lui cu moartea. ype Cruce, Vedem pe lisus inaintaind eu grew pe Pe cand MAniuitoral sulerea batjocors, smipri, pllmuin, alts st injuré grosolane dela Inde) si osagi tn cartes are hiereuhi, Petru sta in eurte cu slugile 91 so tnctlza la foe cei erm frig. Arhereul 1 tntebt_ pe lisus, pe careL Daly coven = Cine oq! Ta? Tu opti Finl Ini Dumnesee"?... Pe fre! Pee | unde eali tu ? Dect jidovii ma cunowe oi nu ‘rests st aunoaseh pe Mantoitoral nostra Tisus Hristos Dur hezey, vino micar ti, si mfriurisete-L cine ete Omul As cesta ? Mastin pe Omal Avesta", rispunde Petry. Can Petre, 8 nu cunogtt pe Dumnezeescul tou Invafitor, Care tea ridicat din sfitcia «3, dela mrejle crpite wi tes cut vAndtor de oameni ? De tri ani de cand i tea ti fut vAnitor de sufete cmenesti si ta dat celle Imp&rtie Certrilor, ined tot nu-L mai cunoyti ? Nu cunogti tk ‘Acala Care jeri {ia splat picioarele 7 Nu cinogls aieh pe Ace care aveasd (rsio i dat i (ea tmpirtisit ct = 29 Crucii, pana la Golgota, cizand sub po- i. As fi prea tung in cuvant dack m’as a SH VA insir toate acele cuvinte de batiocurd, cele planuri nerusinate, toate acele scui- Joviri cu palma peste Fati, intepaturile cu cumunei, toate acele lovituri tiranice, imbol- ‘si Diciuiri crude, care au acoperit ca ploaca ai intree Trupul Mantuitorul $i Dironirea mainilor si picioarelor pe Cru- frupul, ficind sit curgi din El ca din niste 1 Stn Trup i Singe?* Nu atin po Omal A- M Petre! Petre Nu csi u acela care Leai mila. ais: yf. ett Hristoval, Tiol Iai Dumnezen Colai most tu pe Aces, pentru Carcle zieai ox pi naini, ck pentru drazostea Lut vrei meng. im. BL gi in temniti si a roarte ? ,Satetal mex imi entra ine"... Dar Petru tnfricat tigtduests ia- ilonil ex blesiem si jurimant, ricand > Mu ‘pe Oma Acesta tit" Peel mai inact, protenal eel maj ine care In vederen sirilucre) Divine i Tabor, si scum le Pa. iastueste do 10, prietenr nesiatoric ; 0, feddun le camsenilor! 0, patins, ‘le dulce isos pita TNumal Pregcursla Maica Stantt ardea in a ‘a ragosteh curate, tnficdratt st nedespantitk SubiE Ae Tumoa gi majortatenprietenilor. Cand {Me slaves, in necas Le nespeote. De accen ¢ bine Spe Dumnezou tn orico vreme si tn orice lo, din Fnoastrt gi din tot safletal nostra, gi din toad rR, gi din tot cuzetul nostre.. $i apot po. a 1 pe nol tnyinewvoare siroae de Sange: nevinovat, Sint, Divi, entra mantuirea neamului omenese spurcat $i stricat. Crucea fiind prea grea, MAntuitorul istovit de dureri, oboseala si chinuri, a etzut de trei ori Fata la pamint, pana a ajunge la locul ristignirei 1a lesinat de doua ori, Vrajmasii Luj vazindu \du-se cd mu va ajunge la locul cru 1 ce prvalstejalnict seeasta! A vedou pe Fil ui Dum nezeu Care se imbraci ci lumina ca st cu hand tating aru ca un cot ¢1 Se pourta pe anpile Heruvimilr, depui {ol insintes ochilor ostailoe carl. Datjocorese sia Tae fariL Besteami ! Oamenis crest le Hi, in onbecalrla I patimage, Tei murmeazh onda lor spre a-L pllmul 4 lor sacrilege cu oege $i hice spre a-L bale, tine ‘nstngera si a snima Trapol cura al Acetui Emanol, leplat cx ardoare de toate neamusile pdmantuul. 1) vad ‘eum aproape 20 de secole acopert i batjocurt eu o hi Imprateased, capu-i acoperit in loc de stem’, implrktes ‘eu 0 cununk de spini, puntnds-i-Se In mand tn loc de ss ‘na implritese o trete,si heretisindaL. in batiocurk ca ‘an abu ; eu spit, lovin, sbierte gt ociti gros Si astiel nu s'ar putea ei indestula mania forturilor hotirite asupra Lui, au sie mon Chirineanul a-1 duce Crucea Lui pa deasupra Golgotei. Dupa 0 grea, dure- 4 Singeroasé calitorie, ajung in varful pus il muntelui Goigota. Acoio era local suprant= iipatanei, Acolo era un loc mort, pustiu, Vieata. Ori incotr’o priveai mu se vedea floare, nici-un semn de vieati ; ci numai de oase si capitani de oameni omo- eolo. Aici avea si-si termine vieata piman- intuitorul nostru lisus Hristos, vieata_a- ne-a adus now nolanuri de binecuvan- Dinefaceri si imbelsugate daruri Dum ‘Dar pentra £1? Ah! Pentrg EL mumai dlureri sfasietoare, suspine si amardciuni Measupra locului pustin al muntelui Gol- mnesc pe Domnul, Crucea era culeati . lisus priveste lung. Calait if dan si fecat cu smirni si cu fiere, si gus- si bea. La un semn al ofiterului Ro- i ii apucarts pe ceilalti doi condamnati :sbiteau in tipete si blesteme. li despuiari ‘sii intinsera cu forta pe crucile lor. i tineau cu putere: intinsi_ pe “Ampiratal tndeilor 1 0, jdovilor gi pagdnilr, acslea In batocuri, totus, conten voinfe vous- ‘vol griti adevaral, Veand a face un plasm Tudor, aki fe pe adeviratal Imparat al vit eter In cer 9\ pe plimant, Imparatin Mantuilor, Heistos Dunmnezet, na este din | sremelnicd si pievitoare; ci e universal, ‘aistoare. In. Aces! sets de m, fl mArturisio si 1 ne inchinii preastivin- ‘Amin >ae ai — ‘vedem pe Mantuitorul pironit cw eue, in ranele cuelor din mainlle si pic rele Lai intre cer si pamant pe lemnul Cruci, in crumtele dueri far4 i ingaiere. Acolo.v dem ‘Trupul Sau Sfant cutremarai nice chinuri, si Sangele Siu ne in torente din ranele Lui, udind Crucea, pietrile si < pimintul, Cine este accla care mi. simte durere 1a dureile Manwitorului spanzurat_ pe Cruce? la ‘ine inchipuim ci am vedea in locul Mantuito- rului, piranit pe Cruce, pe tata nostra ori ne ma ta Hoastra, ori pe fraicle nostr, ori pe sotul sau Sofia noastr, pe prietenal nostri, iubifori pe ca- eva din credinciosii nostri dragi ! Cu. ce senti- mente am sta noi langa Crucea lor? Cum am eased, curittea si mantuirea sufletelor noastre. lar Tu Doamne Tlisuse Hristoase, Care ai pationt i rabdat atét de mult pentru méntuires noas- l. in tot lucrul bun si ne inyredniceste Sipe noi a auzi dulcele Tau glas, zicanducne « pir vei fi impreund eu Mine in Rai. Amin. ‘edem. ic iarasi, pe Domnul sus pe Golxota rastignit, spfinzurat pe Cruce aa cum ni-L rata ii ‘Si, Biserica, prin rugiciunile, cetirile si tarile ei ialnice. O! neam rau, indaratnic, ne- multumitor si blestemat!.... Aceasta e rasplata ceo dai Invatitorului Divin si Mantuitorului o- menirel! Cu aceasta risplatesti tu Acestuia care {2 lumina carta, fea intr neptinst, tea vindecat boluavil, fia thmdit.Indractt, ti-a invieat mortii ? Invinuiri crude, act i asculta noi strigarile, plingerile, tipetele, suspi- ie es ele i gemetle for de toarte? Oare va fi ca rile mantuitoare? Cu batai pentru facerile de putinta si nu ni se sfdsic inimile noastre de ale bine? Cu flere in log de mana? Cu otet tn loc de i de compltimire ?! Si cu toate, acestea tat ca api? Cu hule in loc de binecuvantiri? Cu o- Acesta pe care-L vedem patimind. ¢ cu mult mai sandire la moarte in locul infierei si vietii ce ti-a mult decat tatal, mama, fratele, prietenul sau cu- hardzit?... Asa-i lumea! Aga-i si majoritatea oa- noscutul nostru credincios iubit, este Mantuitorul smenilor purtatori de nume crestinesc ! Cait timp ‘nostru, este Dumnezeul nostru, Care ne-a eliberat esti Hiudat, admirat, cinstit de toti, si ei te pri Pe noi din tiranica robic a diavolul vesc cu pliicere si bucurie! Indata. insa. ce se tes ridied asupricti lumea cu acizari, hile, deraden, $i batjocuri, indati ce te vid cizat in necazut Primejdii si nenorociri, toti te parisesc si-si rid de tine ! Nelegiuirea si planul miselese al ovreilor era implinit. Multimea cu arhiereii, cirturarii, fariseii ‘Si capii cetatil ucigase Proorocilor si trimisilor fui Dumne- colo. sus ‘imi acum pe Cruce ca jertits a dreptat zeesti pentru fertarea piicatelor lumiiCrace a Fiului Ei, oat Jumea spiritual si ma- terial: s‘a schimbat de iri- Gli cand a vat pe Mantui_ forul ‘nostru lisus Hristos piitimind si murind pe Cru- e, Soarele s'a_ Intunecat, wiiméntul din temelii s’a cu. ftremurat. Pietrile slau des lat. Mormintle Sau des- au dat afari_din- trinsele multe trpusiale dreption car dupa i. viere s'au dus in cetatea lerusalimului, aritandu- se multora. Catapeteasma Biserici s'a rupt in do- ui de sus pand jos. Atunci sutasul ce stitea in Preajma Crucii Mantuitorului, vizdnd o& asa sti gand S'a dat Duhul, a slivit pe Dumnezeu, cand : ,,Cu adevarat, Omul Acesta Fiat al tai Dum- nezeu @ fost’. De asemenea si cel ce erau impre- amd el pind pe Tiss. vazand catremuel si ‘cele ce se ficuseri, s'au infricosat foar zicind Adevdrat, Fla al ll’ Dunnesen @ Tost Acesta”; ‘iar multimea lumii adunate, baténdusi Bentler se Intoreenu, Acolo erau de fat tot stfind departe, si femeile dimpreuns eu Preacurata Maici a Domnului, care veniseri ‘cui El din Galileea, privind ja toate acestea cate se Shegery alse Vicon. tin. ca si nu rman pe Cruce trupurile o- sinditilor Simbata Mare. Deci, flindex era Vineri Si era mare ziua Sambetci aceleea, au migat pe Pilat ca si le zdrobeasca fluerile picioarelor o- ‘sinditilor acclora, spre a muri grabnic si sii ri dice, Objinand invoirea, ostasii au venit si au sfa- imat fluerile picioarelor talharilor celor ristigniti impreuni eu El, Venind apoi si la Mantuitorul, si vazand ci El atunci murise, nu I-au mai sdrobit fluerile ; ci unul din. ostasi cu _sutifa_coasta Lui o a impuns, si indata a iesit Sange si Apa: Sicel ce a Vizut, a mirturist, si adevirats este Iiirturisirea Ini, si acela stie & adevlrate zice, ca 31 voi Si credeli. Acestea s'au fcut ca si se Im- plineasca Scriptura: ,0S mu se va sdrobi dintr'In- ‘sul. Si iafés alta Scriptura zice : ,Vedea-vor pe Cel ce Law impuns’ Facindu-se sear, de vreme ce era Vineri ina- Intea Sambetel celei mari a Pastilor, a venit a- colo un om bogat din Arimateea, oras al Iudeilor, ‘care se numea losii, Acesta era barbat bun si drept. ‘Sfetnic cu bun chip in Sanhedrin, cel mai mare ‘fat al ludeilor, care si el fusese ucenic al Ini Tisus, ar pe ascuns pentru frica Iudeilor (loan 12, 42— 43), Acesta nu se insotise in sfatul Tudellor con- fra lui Tisus, finde si el astepta Imparatia Int ‘Dumnezeu. Acesta Iudndu-si indrizneala s’a dus sia intrat la Pilat, dela care a cerut Trupal tui Tisas, zicdn 3 “Di-mi mie Pilate pe mortul Acesta ocarit si baijocorit. Di-mi pe Acesta care ca un vinovat este ristignit. Di-mi pe Acest strein, pe Acest Shrac, Carcle nu are casi, Carele se vede risti~ nit prin porunca $i judecaté. Di&L pe Acest fcoe tignit ca si-L ingrop, cit singur este, ci ucenict a avut dar toti au fugit. Nu este lueri mare acest ce cer eu, asculti putintica cerere, mi rox. fami Acenica sice Domaal ltr jidovi; .Poporal Meu. ce am ‘teat Goud ? San ea ce vam sapdrat? Pe orbit cog! am tee late St lara am carat pe, Biba cece ran ia nal mel rable, choma-veinetmarile Mele eae 38 vor oh tmprean ea Toll pl cu Daal, tBu Te 00h dara eat ee (Tred). aceasta proasta rugiiciune, Di-mi pe Acest necin- stit, Carele a venit si mantujasca pe cej streini de Imparatia Cerurilor. Ajunge-i osinda, pe deapsa: iat ci a incetat zavistia ‘jidovilor, s'a Ss linistit vrajba farisellor. S'a implinit sfatul eartu- i pe Acest strein ca strein, arati-te 51 tt ipa foi urttoare jul de fal ne arata po majoritaten Tumi pur de form numelicregtines, iforeand spatele Mast “ral nestru Hisus Hrislon ool rligni, 3 lereind. fle la chemarta, la Stipaitora) yeacuhu acestbland si smerit citre El; Stedincios. Ce-ti foloseste len dem soe Bet alr da ‘vintners etc Se ‘esr ream, cr, Dry, mos sk nr, ep, cnt cre vat pede er ae pert trig eget rar dene cima, abet po mm sult olasia.claniee det Stina. Domeuliy at amult pingiritoarele petreceri paganesti dectt curatele fo Sain eine mal mal simile Il ect Boss Sera ton Gn Doom! Sn na at {ee al mal mt ge ton dea Dun, TH sot ena oe nman a singe aga vents w tle Tim 8 comp Dida fhe Mina 0. cpg. T-J18 Gees vet ‘41 noi de N. Filimon ; P&risiti cales pierzirii; Ievorul rit uo; Lapa Impatiens lg ‘ee aster), Ave, bays ane ie AM ira ely ania sx peony Sse cree pn ami ernie et ae Stan 0 peptone re din Pa ‘ai viclegtgul, minciuna si cu ponegriri draconice. ee Ayu sein near i cn ta are parte se vad penn intel cnr ie a ae ber pape rae suflelelor curate, a prota, Damezssi Sma Sit de ia pata Ges hal ear Sint, xis Pte ene ee, si oh snstnte pment le Penestae de sue «ic. prncr Dasma Stein a Spo cme, bla, pene cen Sn ang tot 8, 68 ae 8 esta ct ry sale Hie i Hen jar eu slug si prieten Plate, de-L vei tinea 1 pletearen vremelnied gt veq- i nlsenit i eresufi afar din i Sus, Care este rst a pldcuta a obulul tau si-mi dit pe Acest go. c& ‘pentru noi S’a golit. Di-mi pe Acest mort, ci pen~ ‘tru oi a murit. Da-mi pe Acest necunoscut de ‘coameni, ca eu il cunosc cine este, Asculta Doamne Pilate, si-mi d& ceretea mea". ‘Cu acest fel de cuvinte a ceruf Iosif Trupul lui Jisus dela Pilat, iar Pilat s'a umilit si i L-au dat. Pilat auzind s’a_ peat de ye es a aan i curdnd, Spre incredintare a chemat pe sutasul La intrebat de ‘a murit de mult. Si infelegdnd dela dansul despre moartea pe Cruce a Domnului Hris- tos, a porunciesici dea trupl Ta Tosi cesta bue ‘euros cA a obtinut invoirea, cumparand giulgiv cu- fat, a. mers si pogoare pe lists de pe Cruce. Pe Gal Rist, pierd Dumnezsesea\ Sema al Cruci dope franfie, de pe dreupte si din fiinta lor; Sat diavolal pe rent shujese ola ct @uires dovertiehunilor meal <@ pier ‘a fam, fi infleeazh cu pecstia ui GNF. 666), dupA cae 50 Iunceee vremelnie gi veenic (Ape. 18; 14, SIL; 93 ‘by, Forcfi sunt yremelnic oi veguic,toli cstinii binecre- ‘incioy earl lupld din rlgputeri cu bund chibaiald conta Sntonecrcai si st amalg din vArtojanile fumil acetis aml- ome, aleeaind ey trup si suflet tn limamul Bserch ut Dumper, ascltand Guvantel Lol cn plate gi plaindoel fu tath Gragostea, Acoytia vor sclpa din pirzarea vromel- hich gi vesnied, vor via st tri poruren cu Manito) nase fra Tims Hristoe Dumeezev-Cuvaotul, in Imprifia St etm ‘Cerensd,"toepand de aici de ye pimtnt (Ape 295 20, 4 6, Bb a.nit cu Nicodim, care pe ascuns a venit inte noaptea la lisus pentru felurite limuriti, A> esta find ca si losif in acelas gand bun, cumpaa rase o sul de litri (cam vre-o 30 ocale) de tloe, amestecat cu smi. Ajung langi’ Cruce tocmal De cand ostasii Romani se ocupau cu pogoriirea celor dol talhari de pe crucile'lor. spre a-i arunea in obsteasca groapa a osinditilor. losif dimpeuni cu Nicodim _ sf ot altuna suntem., Duck fac lucrurile, Tatil Tee ‘Acein e. ce vede pe Mi Bio Mines Ex sunt calen i ate is " i b | = ‘ce sh fle una, precum I dato, Mie, te-am_ dal canal Noi une suntem” (Loanpe mol Late pea lsus Hristos Impiearit. Ss ‘i pe Te tnoepat, Tatra vol int Im miflocol Tol larally 1 eh Eu sunt Domnol Dummexeel vosiru sl nlment ello Jar norodal Men nu va fi de ear in veel deapuras res, Dept aceia Vol virsa Duhul Meu peste tot t