Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
--Tisi.---
-E--,-1-.:;'!"-"k-----.
rr.. rF,r-1.----
Romanul Cerului
Astronomic pentru toti
de
MI OR IINESTIN
W111111111.
Wallin. lit
11111111111lilli,
www.digibuc.ro
Pretul O.fiC bunii
ROIV1ANUL CERULUI
<300(>
VICTOR ANESTIN
A
BUCCRE$TI
EDITIJRA LIBRARIEI LEON ALCALAY
Ca lea Victoriei No. 37
www.digibuc.ro
PRECUVFINTFIRE
Cdnd tntr'o frumoas noapte senin ti-arunci
ochii spre bolta cereasc, poti
privefti intreaga nzinuntie, pe care o au admirat-o fi
cei cari au trit acum o sut dg ani fi cei cari
au trdit acum o mie, zece mil de ani.
Victor Anestin
sit ridici ochii spre bolta instelatd, sd vezi Pleiadele (Clofca cu pui), ale cdror stelute tremurd
In tnaltul cerului, sd-ti cobori privirea mai jos,
spre rdsdrit sii admiri ochiul cel rofiu al Taurului, Aldebaran, apoi mai jos, Orionul, constelatie imensii, bogatd 'in stele frumoase, ro-
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
www.digibuc.ro
Victor Anestin
populare locul cel merit& St" sperdm, cd popularizarea astronomiei va gsi cel mai bun
teren in tara noastrii, care de cilleva vreme po-
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
www.digibuc.ro
PARTEA 1
Imprfitia Soarelui
www.digibuc.ro
Stapnitorul Planetelor
La o distani neInchipuit de mare, exist In
spatiu un enorm stpnitor, un glob Inflkrat,
urias care sine In mrejele lui nenumrate corpuri intunecate, ce primesc lumin si viat numai de la el.
Adevrat autocrat, corpul acesta colosal, Soarele, nu las pe nici unul din
corpurile intunecate ce se Invrtesc in jurul lui
www.digibuc.ro
Victor Anestin
12
In ce flrivqte volumul, ca &A va faceti o ideie mai lmurita, inchipuiti-v, ca printr-o putere divina, ati Impartit soarele Inteun milion
de parti ; una singura din acele parti ar reprezenta bietul pmant, caruia noi Ii dam atata
importanta. Trei sute de mii i mai bine de
de pamanturi abia ar egala apoi massa enorma
a acestui astru.
Avem deci a face cu un foarte mare i puternic senior i nu e de mirare, ca un corp atat de mare, tine sub stpanirea sa atatea alte
corpuri mici.
Nu e ap cA nimeni nu Indrzngte sa se
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
13
mereu forma, mai sunt si spatiurile putin intunecate dintre ei, din cari iau nastere petele soarelui.
www.digibuc.ro
14
Victor Anestin
soarele se Invrte0e In jurul lui, In vre-o 2526 de zile. Astfel, o path, care apare azi in
centrul soarelui,
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
15
www.digibuc.ro
Victor Anestin
16
petFfe
mum ;
maximum.
petele solare, sunt mai sus 0 mai jos de ecuatorul solar, nici o dat chiar pe ecuator 9i foarte
rar spre polii solari.
Soarele mai are Ins i alte suprize. In timpul eclipselor totale de soare se pot observa
niqte flcri roOatice tarite din astrul rege Aceste flcri pot fl MA observate de ctva timp
In orice zi, nu mai e nevoie s se 4tepte eclipsele de soare. Flcrile acestea le numesc
Aceste flcki se ridia la Inaltimi spimnttoare, de sute de mii de Kilometrii i In prezent, ca i petele, ca i faculele, astronomii le
fotografiaa
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
17
S'a dovedit, cu ajutorul unui instrument numit spectroscop i care se potrivqte la lunete,
cg aceste flgcgri sunt formate din hidxogen.
Dincolo dn flgcgri i numai In timpul eclip-
selor totale de soare se vede o aureolg de lumini, care Inconjoarg discul solar cat timp line
eclipsa totalg. Aceastg aureolg a fost numitg
coroana.
.
Numai de soare vorbind, au aflat atatea lucruri
www.digibuc.ro
Victor Anestin
18
S'a spus, c miliardele de meteorili, ce ciretil In spaliu, atrasi de soare, cad pe el, alimentndu-1 mereu ; s'a spus apoi c, soarele
mereu 10 restrnge diametrul si s'a dovedit d
restrangndu-se ar da mereu aceiasi dldurk de
si pn acum nu s'a putut dovedi o micsorare
a diametrului solar, ceia ce de altfel, dat fiind
timpul scurt de cnd se fac observalii, e peste
putint.
www.digibuc.ro
Romanul terului
10
netele, soarele este apoi o simpla stea 0 vorbind de stele, vorn vorbi fail sa vrem deci i
de steaua cea mai apropiata de noi, aceia In
razele careia plutim, cu toate bucuriile i necazurile noastre.
Soarelui.
www.digibuc.ro
20
Victor Anestin
nu poata fi fotografiat 0 totdeauna placa fotograficA vede mai multe amanunte de cat ochiul omului.
www.digibuc.ro
MOARTEA CERULUI
www.digibuc.ro
Moarta cerului
Ne aftgm pe varful unui munte Ina lt, In jurul nostru nu se vgd de cat tot munti, enormi,
cu varfurile ascutite, cu coastele prgpgstioase,.
ori netede de tot, ca un zid vertical Varful
muntelui se aprinde de o datg ca un- far i lucru curios,.., de si ar trebui sg lumineze imprejurimele, totiqi, vecingtatile nu sunt luminate
de cat de un imens glob ce pare nemiscat pe
cer, glob ce ar semgna cu Luna noastrg, stirbit Inteo parte si care se Invartqte usor In
jurul lui.
Victor Anestin
24
cale de asupra capului nostru, si cu toate acestea nu face stelele sg disparg. Ca si mai
inainte, stelele strglucesc mereu.
Ibmanul Cerului
Inainte de a intra In descrierea solului lunar, trebuie sg aflgm, cg dui:a cum Pgmntul, pe
care II locuim se Invrte9te in juru soarelui, tot
astfel Luna se Invrte0e Imprejurul Pgmntului.
Urmeazg de la sine, el Luna urmnd mereu
directia In spre care se Indreaptg Pgmntul, se
Invrte0e i ea In jurul Soarelui. Cu alte cuvinte, Pgmntul i Luna se Invrtesc ca un singur corp In jurul stgpnitorului lumei.
Pgmntul este una din planetele ce se Invrtesc In jurul soarelui, Luna este satelitul Pgmntului, singurul satelit al nostru. Vom vedea
mai trziu, cg sunt planete, cari ca i Nihautul se Invrtesc In jurul Soarelui i cari au cte
doug, opt i chiar zece Lunt, mai mari, sau mai
mici de ct a noastrg.
Luna se afig la o depArtare de vre-o 380.000
kilometri de pgmnt, distantg foarte micg fatg
de aceia de la Pgmnt la Soare.
Un tngr, mergnd pe jos fgrg intrerupere,
www.digibuc.ro
Victor Anestin
26
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
27
la cari ne aflrn. Soarele se coboara dup orizon... Ziva lunara s-a dus, Incepe noaptea lunail. Ceia ce poate e greu s va Inchipuiti, e
ca ziva, ca i noaptea lunar are o durata de
ate 15 zile de-ale noastre. Pe Luna 15 ziie
www.digibuc.ro
Victor Anestin
28
15
nopti pe Lung.
Ceia ce e mai interesant pe Lung sunt craterii, imense deschizgturi, Theo ijurate de munti
circulari.
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
29
www.digibuc.ro
Victor Anestin
30
www.digibuc.ro
apg ; In
Romanul Cerului
www.digibuc.ro
CORPURILE CERESTI IN
SPATIU
www.digibuc.ro
--
www.digibuc.ro
33
Victor Anestin
0 masura pe care o pricepe oricine, e kilometrul. Pe 9osele se afl pietre, cari indica nuniarul kilometrilor i se tie. ca un kilometru
pop sa-1 strabati In 10-15 minute.
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
37-
zile,
Daca ar putea sg fad cineva ocolul pmlntului pe jos, i-ar trebui vre-o mie de zile, adicg
vre-o trei ani i noug luni.
ExistA insg i alte mijloace pentru a ne pla
socotealg de asemenea mgsuri mari.
Dacg ne vom Inchipui pgmantul, ca un glob.
de 37 centimetrii diametru, atunci cei mai 'Matti
munti pgmantqti i-am reprezenta pe globul In
chestiune, ca niqte ridicgturi de 1 4 milimetrii,
adicg, In tocmai ca niqte boabe de nisip. Ocea-
www.digibuc.ro
Victor Anestin
38
In inilioane de
kilonietrii
58
Mercur
Venus
Pmnt
Marte
Jupiter
Saturn
Uranus
Neptwi
108
149
226
773
1418
2851
4467
DepArt. redus
in kilometril
1,7
3,1
4,3
6,5
22,4
41,0
82,4
129,2
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
39
ar fi reprezentat printeun
glob de 10 c. m. diametru.
Planetele mai toate sunt Inconjurate de atmosfere, mai mult, sau mai putin dese, dar Intre o planet i alta exist golul aproape
absolut, pe care astronomii i fizicianii II consider Ins plin de eter, o materie extrem de
subtil prin mijlocul dreia se propag4 lumina.
Dad VA puteti inchipui distanlele enorme ce
despart una de alta planetele sistemului solar,
atunci s ne ham zborul, s le vizitrn pe fiecare In parte, s vedem ce poate s fie pe alte
pmnturi, dcl planetele sunt alte pmnturi,
unele locuite, alteie nu, unele cari au lost locuite, sau cari vor fi locuite.
www.digibuc.ro
SURORILE PAMANTULUI
www.digibuc.ro
Surorile Pmntului
Dupg cum am vgzut, Pgmntul nostru, nu
este singurul corp ceresc, ce se InArte0e In
jurul Soarelui, ci mai are numero0 tovarg0.
Plec And din spre soare, ggsim pe Mercur, Venus, PgmAntul, Marte. Micile planete (In numgr
de peste
Neptun.
Uranus qi
Se crede cg dincolo de Neptun se mai ggse0e o planetA, (altii spun doug sau trei), o planetA transneptuniang, care a fost cAutatg i
prin calcule i prin observatii, dar care Om
44
Victor Anestifi
Indeprtate de noi.
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
4.5
www.digibuc.ro
46
Victor Anestin
www.digibuc.ro
MERCURIENII SI VENUSIENII
www.digibuc.ro
Mercurienii li Venusienii
Am vAzut ce rol joacA PAmantul printre surorile sale, celela1t6 planete ale sistemului nos-.
Victor Anestin
50
diametru colosal.
Nu e lucru greu s v Inchipuiti drumul ce-1
descriu aceste planete In jurul Soarelui, vzute
zut, de si strluceste ca o stea de prima mrime, adica mai mare de cAt una din stelele
Carului cel mare, pe cari le cunoasteti cu toti.
Venus IntArzie mai mult pe cerul nostru, el
e luceafrul de seara 9i de dimineat 9i strlucirea lui are darul s Indrepte spre cer, privirire celor mai indiferenti pmnteni.
colo de Ilmnt.
Suprafata lui Mercur, ca i aceia a lui Venus,
este prea Iuminat de soare i umbre, sau pete,
cu greu se zresq,
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
cA
cA
51
l cu pse
luni
www.digibuc.ro
Victor Anestin
52
tile nu li sunt luminate nici o data de un asemenea satelit foarte plgcut visgtorilor, dar care
www.digibuc.ro
Romanni Cerului
53
cele micute.
tocmai ca omenirea noastrg. cgci nu ne Inchipuirn ca omul este prototipul fiintelor inteligente
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
atentiune, se fac sute de desenuri ale amAnuntelor suprafetei ei, ba chiar a fost fotografiat
ti,
www.digibuc.ro
Victor Anestin
88
www.digibuc.ro
Romanul Ceru lu
59
Mai trziu, tot Schiaparelli descoperi, cA acele canaluri, la anumite epoce se dedubleazA.
Att existenta canalurilor martie, ct si dedublarea lor, au fost recunoscute de aproape toti
astronomii. Cnd Ins a inceput discutia asttpra
unei explicatiuni, Oreille au Inceput sA se deosi beascA.
Printre cei d'IntAi, cari au sustinut, cA existenta canalurilor se datoreste unei omeniri martiene inteligente, a fost si marele astronom
www.digibuc.ro
Victor Anestin
60
Marte, and o priveti, te minuneazA ; ai Inaintea ta, harta unui al doilea pmnt.
Planeta Marte
astronomului Lowell
vedea Apezile
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
61
ai pmantului nostru, dad am putea s ne privim din spatiu planeta noastra. [Cand pe un
emisfer martian e iarna, zapada acelui pol
ocupa o mare intindere, dar Indat ce vine
primavara, se vede zi cu zi, cum pata alba
de la polul martian descre0e, pan ce se reduce la aproape un punct.
Avem deci o a doua mare asemnare cu
pmantul, atat numai ca la noi, zapezile qi gheturile polare, chiar In timpul verei parnante0i,
mpg o Intindere colosala la ambii poli. Ca i
la noLlns, polul sud martian e mai incarcat cu
zapacla de cat cel nord.
Dar s vedem un lucru qi mai curios.
Sunt epoce, and cele mai multe dintre canalurile martiene nu se pot observa de loc, sau
prea putin i titi and au loc aceste epoce ?
Tocmai and zpada e grmdita la un pol ; Indata ce zapada incepe s se -topeasca, zi cu zi,
vezi cum apar canalurile, sau cum se deosibesc
din ce In mai bine. Cauza ? Apa topit la poli,
nvlqte In canaluri qi le (IA culoarea aceia
intunecata, cu ajutorul careia le recunoa0em.
Victor Anestin
62
www.digibuc.ro
f2omanut Cerutui
Se pune Intrebarea Insg ; cum au putut Martienii sg construiascg ni0e canaluri, a cgror lungime i ltime e considerabilg.
Raspunsul e urmgtorul.
Marte, dupg mai toate teoriile s'a format inaintea Pgmantului, deci are o omenire mult mai
www.digibuc.ro
64
Victor Anestin
dat numele de mgri sunt Inguste fatg Cie mgrile Pmnfului. Ceva mai mult, Lowell i alti
astronomi pretind, cg nIci petele cele negre de
pe Marte nu sunt mgri i aduc un argument
f oarte convingtor : au ggsit canaluri ce strgbat
acele pretinse mari. Ori, cum mintea omeneascg
nu-si poate inchipui canaluri cari sg strgbat
mgri, urmeazg cg petele Intunecate de pe Marte
nu sunt mgri, ci tot uscaturi.
Concluzia e cg, Marte ar fi un glob aproape
lipsit de apg, singura apg e aceia ce rezultg
din topirea zgpezilor polare. Lowell e argtat cu
deamgnuntul, cum toate canalurile pornesc de
c nu s-a
www.digibuc.ro
f2omanul Cerului
se vor reduce i cei de pe Omani Intr'un viitor indeprtat; aceasta denivelare a inlesnit de
altfel i construirea miilor de canale ce brzdeaz Intreaga planet. Aerul e din ce In ce
mai Min dens, apa dispare. Pe Marte se joad
deci ultimul act al unei tragedii omene0, cari
de altfel nu ar avea alta important In univers,
de ct aceia pe care a avut-o una din furnicile din grdina Tuileries asupra mersului revolutiunei franceze.
0 omenire mai mult, sau mai putin In univers, nu are nici o Inseminate. Martienii,
probabil
www.digibuc.ro
Victor Anestin
66
i construirea lor.
Lowell observa, c Nilul nostru, In epoca
inundatiunilor, dac ar fi observat de pe o planeta vecina ar semana cu un canal, prin urmare, Martienii au putut sa utilizeze pentru canaluri i albiile vechilor fluvii.
Marte are doui sateliti, dou luni, una numita
Phobos 0 alta numita Deimos, ambele descoperite In 1877. Aceste dou luni sunt doua lumi
liliputiane, cari n-au mai mull de 11 kilometrii
Romanul Cerului
67
jurul su.
tte de mecanica
www.digibuc.ro
LUMI DE PITICI
www.digibuc.ro
Lumi de pitici
Dincolo de Marte, Intre aceast planet i
colosala planet Jupiter se afl cte-va sute de
pe
Rana a-urn s'au descoperit peste 700 de asernenea mici pamnturi, pe cari astronomii le
numesc a mici planete" sau asteroizi".
Din aceste peste 700 de planete, nu sunt
nici 20, al cror diametru s treac peste 100
kilometrii.
Diametru
Diametru
Vesta
Ceres
Pallas
funon
Hygeia
Eunoma
Hebe
Iris
400 km.
350
270
180
175
169
150
150
n
n
71
n
11
)1
Laetitia
Amfitrita
Psyche
Caliopa
Metis
Europa
Niobe
Irina
www.digibuc.ro
144 km.
133
130
125
123
115
114
107
72
Victor Anestin
una din aceste planete, ar sari usor la o Inaltime de sease-zeci picioare sl nu ar recadea
de cat ca 9i cum n'ar fi sarit de cat de doti
picioare pe pamant. Pe aceste lumi pot sa existe
giganti. Animalele enorme, cari pe pamant nu
tresc de cat In apele oceanului, in cari pierd
o parte din greutatea lor, acolo ar putea s
triasca cu Inlesnire si sa alerge pe solul acelor planete."
Atractiunea este foarte slaba pe micile pla-
riete, un vulcan de pe planeta .Junon, ar putea s arunce materiale pe planeta Clotho, del
ar putea s le imprime o viteza atat de mare.
In cat ele ar putea s alunga langa planeta In
chcstiune, care se apropie 'Jana la vre-o 1000
de kilometrii de Junon.
Pe unele din aceste planete, un orn ar putea
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
73
siguranta si nici nu se stie, daca asemenea planete, nu pot sa aiba i ele o fauna' i o flor
bine Inteles faune i flore cu totul diferite de
acelea ale pamantului, caci Inca odata, nu putem
s lum pe orn, drejit prototip al omenirilor din
Intregul univers.
Ce fel de oameni ar putea s traiasca pe aceste
www.digibuc.ro
Victor Anestin
74
si Jupiter ar
fi
Inainte vreme, planetele mici erau descoperite, cu ajutorul lunetelor. Erau astronomi si amatori astronomi, ca pictorul Goldschmit, care
nu aveau alt plcere dect sa vineze mici planete. S'au descoperit sute de planete cu modul
acesta. Mai tarziu micile planete au Inceput Sa
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
75
fie descoperite de ctre astroncmii cari fotografiau stelele. Pe placa fotografick Indat ce
se vedea o dungk se Vie c acea dung a fost
filcut de razele trimese de o mic planer& ce
se misca printre stele, cari sunt nemiscate. Vam
vedea ce se Intelege In realitate prin nemiscarea stelelor.
Un astronom german a perfectionat si acest
sistem, el Intrebuinteaz si un aparat stereoscopic; planetele mici, cari relativ sunt foartapropiate de pmnt, fata de deprtarea la care
se afl stelele, apar In relief, pe clisee observn-
www.digibuc.ro
0 LUME GIGANTICA
www.digibuc.ro
0 lume gigantica
Si In sistemul solar, ca i pe Pamant sunt
personalitati principale, cum qi oameni de rand,
egalitatea nu o gasim nici In ceruri si dovada
e Jupiter, planeta pe care descindem acum.
www.digibuc.ro
Victor Anestin
80
nu ar fi de cat o planeta mica, pe care Jupiter a capturat-o. Alp spun, cg noul satelit
ar fi o cometg 0 anume cometa lui Lexell,
care acum peste 100 de ani 0-a ales drumul
tocmai prin cortegiul lui Jupiter.
E Vtiut de altfel, cg acest tiran al sistemului
2eazg de puterea sa, poate se rgzbuit de oarece nu e In stare s aiba o omenire. Astronomii pgmnteni, cel putin ii contest cu totul
aceasta i dupg cum vom argta, parerea aceasta
e foarte indreptatitg.
Dacg ar fi existat o omenire pe Jupiter, ea
s-ar fi bucurat de nl0e privilegii necunoscute
omenirei noastre, anume: lipsa de anotimpuri
0 prin urmare primgvara ve0iicg. Ati Invgtat
de sigur din cgrtile de coalg, cg Pgmntul nu
se Invrte0e drept iu jurul sgu, ei are o pozitiune aplecata fata de drumul ce-1 strabate
www.digibuc.ro
Romanul. Cerului
81
pgcatul
lui
fcnd ca pgmntul s se Invrteasd cam stngaci In jurul astrului rege. Aplecarea axei pmnte0i ne-a druit anotimpurile. Axa lui Jupiter
Ce se tie bine, e ceia ce se vede cu luCu cea mai mica lunet pe care o vei
ne1a,
www.digibuc.ro
82
Victor Anestin
Planeta Jupiter
Romanul Cerului
83
sunt nori imen0, grmditi mai mult spre ecuator. Jupiter se Invarte0e in jurul ski In aproape
zece ore, ziva jupiteriana tine deci numai cinci
ore, iar noaptea tot atat. Ziva e prea scurta
pe Jupiter pentru cei vrednici, noaptea e prea
scurt pentru somnoro0.
www.digibuc.ro
84
Victor Anestin
www.digibuc.ro
PLANETA INCORONATA
www.digibuc.ro
Planeta incoronat
De si Jupiter este cea mai voluminoasg planetg din sistemul nostru solar, coroana nu e
pe capul sgu, ci pe acela al planetei Saturn.
Coroanei acesteia, astronomii ii zic inel, sau
mai bine zis inele, cgci Saturn, purtgtorul lor,
www.digibuc.ro
88
Victor Anestin
de ani a fost
el ca Saturn
ca
www.digibuc.ro
Romanul Cerulul
A9
In jurul lui un inel. In urnig se observ cA acel inel e format din mai multe alte inele.
Astronomii au studiat chestiunea din ce sunt
formate acele inele si au dat diferite preri;
unii au declarat c inelele sunt compuse din
www.digibuc.ro
6o
Victor Anestin
gaze, allii au spus c sunt lichide, allii c inelele ar fi solide. Am citit Intr'un imens Inoctavo, prerea unui scriitor francez, care amesteca la un loc legile sociologice cu cele cosmologice, a inelele lui Saturn ar fi compuse
din ghiat. Ba s'au gsit unii cari sustin, c
na e mijloc de cat un fenomen optic, o iIluzie e Ins i viala noastr, iluzie e
luzie
Planeta Saturn
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
91
trebuieste o zi si 8 ore, pentru a reveni In acelasi punct al cerului, lui Phoebe ii trebuiesc
Ing 54 de zile. ca s'A revie tot In aceiasi parte
a cerului.
alp
www.digibuc.ro
92
Victor Anestin
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Victor Anestifi
06
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
97
II anunt drept
www.digibuc.ro
Victor Anestin
g8
Adams a fost mai nenorocos, rezultatul calculelor sale, de i gata Inaintea aceluia al lui
Leverrier, nu a fost luat In seamg de ctre
nea hartg nu avea pe acea vreme de ct numai observatorul din Berlin. Leverrier, dupg ce
i-a isprvit calculele a rugat pe directorul ob-
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
99
tiune. Doi tineri astronomi de la acel observator Incepur cercetarile i Intr'o noapte, unul
dintre ei Gal le o gsi. Gal le a murit anul trecut. (1911).
Lui Neptun nu i -se cunoqte papa acum de
cat un singur satelit.
Iata deci marginile imperiului solar aruncate
la p'este 4.000.000.000 Kilometrii.
acum zadarnice, s speram ea planeta In chestiune tot va fi descoperit, dar pe calea fotografica, care a dat rezultate admirabile In multe
privinte.
Aceasta e sistemul nostru solar, un simplu
www.digibuc.ro
100
Victor Anestin
www.digibuc.ro
Vagabondele Cerului
Soarele, Luna, planetele, stelele, nu mai impresioneazA pe nimeni, sunt obiecte cere0i ce
Exista Insa' o categorie de astre, cari nu numai ca o data cu aparitiunea lor pe cer atrag
atentiunea tuturor, dar chiar ingrozesc pe multi.
Aceste astre sunt cometele, sau cum le zice
poporul nostru : stelele cu coad.
Mai ales In timpurile vechi, Ingrozea lumea
prin ne a0eptata lor aparitiune i prin coada
lor, de cele mai multe ori, imensg.
Poporul punea pe seama cometelor tot soiul
de flagele, In special, o comet anunta uu eazboiu.
ori
102
Victor Anestin
si pari In prezent s'au aratat nenumarate comete, cele mai multe unele Ins prea mici penentru a putea fi observate cu ochii liberi.
Cometele sunt nenumrate si numai o mica
parte vedem noi din numrul cel mare. In mijlociu, astronomii observa 'Ana la 5 comete pe
an, uneori se vad Insa 8,-9 si chiar 10 comete
Inteun an. In 1911, nu mai departe, s'au vzut
opt.
Ronianul Cerului
103
coada unei comete, s'a produs o pania Ingrozitoare. Uuii se a0eptau la o ciocnire care sA
distrugA PAmntul, alp, mai inteligenti ceva,
dar cari Inteleser pe dos cele scrise de astronomi, pretindeau cA vom fi otrviti de gazele
cometei. Bine inteles a nu s'a Intmplat nimic.
In dimineata zilei In chestiune, s'a putut observa Ins coada cometei, de o lungime colosalA, larg, dar prea pulin luminoas.
Am trecut sau nu prin coada cometei, nu se
0ie bine, dar am putea trece foarte bine prin
coada unei comete, aci nu am Intmpina nici
un pericol. Cometa 1910 a 0 cometa Halley
a avut destui admiratori i In Tara noastrA
vre-o ati-va din noi, cari urnfrim cu atentie
fenomenele cere0i, am putut sA le studiAm cu
de amAnuntul de ateori cerul era senin.
In 1911 ne-a fost dat s vedem alte cteva
comete intefesante. Astfel, cometa grooks am
vAzut-o vre-o patru cinci zile dupA ce a fost
Victor Anestin
104
prea mici,
0 cometa e format dintr'un smbure luminos, Inconjurat de un Invelis mai putin luminos,
un fel de norisor, numit coama, apoi din sambure porneste o coad mai putin luminoas de
Trebuie s spunem mai Intai, Ca dupa parerea unora din astronomi unele comete apartin imperiului solar, altele nu. Cunoastem cateva
comete, numite periodice, fiind a la anumite
perioade de timp se reIntorc lnga soare. Aces-
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
105
patru de ani.
Cele mai multe comete Insa erau crezute ca
fiind straine de sistemul nostru ; soarele le atrage, se spunea, dintr'o adancime a cerului,
pentru a le repezi apoi cu aceia0 putere Intralt adancime.
Ar fi deci cornete, cari nu ne viziteaza de
cat o singura data. Ipoteza aceasta e din ce In
ce mai putin probabila Ins i acum se crede
soarelui, aproape ca o planet. Cel care a prezis pentru prima oara reIntoarcere unei comete
a fost astronomul Halley.
Prorocirea lui s'a Implinit, dar el n'a a avut
parte s vada cometa, care a aparut aproape
vre-o 16 ani dupa moarte lui.
Celelalte comete periodice sunt mai toate telescopice, adica nu se vad de cat cu lunetele
cu telescoapele, afara de cometa Halley.
Cometele cele mai frumoase au fost Insa cele
cari ne-au sosit pe nea0eptate, cum a fost de
pild cometele despre Cari am vorbit mai sus,
www.digibuc.ro
106
Victor Anestin
cu cat aceasta se apropie de el, o putere curioasg, pe care astronomii au botezat-o putere
repulsive'', de oarece e In luptg cu gravitatiunea,
adicg cu puterea care atrage materialele cometei
spre soare; o birue0e i isbuteVe sg arunce In
partea opusg directlei In care vine cometa, o
parte din materialele acestui astru.
Elementele cele mai upare sunt hidrocarburele, pe ele le aruncg Intai i In acest caz,
puterea repulsivg e atat de male, In cat se formeaz o coadg dreaptg cu totul, opusg soarelui.
Azptul e aruncat mai cu &mutate, ?i coada for-
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
107
0 come A fotografiatA
(Corneta Morehouse din 1908)
Bine Inte les, dupa cum, am spus, cu cat cometa se apropie de soare, cu ark se petrec
mai mari revolutiuni in smburele cometei, ceia
ce dA loc la transformki foarte mari, schim-
www.digibuc.ro
Victor Anestin
168
ce ar
fi
unit Pamntul cu
bucali, dupa ce s'a rupt in doua si ne am pomenit pe aceea vreme cu o ploaie de stele 0www.digibuc.ro
109
se prevestea un tragic
www.digibuc.ro
Lau-1mile cerului
Cine nu a vzut In viala sa o stea dzAtoare. Cel mal indiferent om i tot va ridica
mna artnd spre bolta cereasd i spunnd :
A cAzut o stea..
0 stea 1 Stelele nu cad, cci dad o stea ar cAdea ar fi un adevrat cafaclismu. Stelele, dui:4 cum
spune poetul Heine, I-An-Ian totdeauna stele",
Victor Anestin
112
In majoritate din fer, sau alte metale, cari circul In spatiu, cu iuteli ce variaz lntre 30-40
kilometrii pe secund si cari intrnd In atmosfera noastr, frecndu-se de ea, se aprind. In
urm, sau cad pe prnnt sub form de cenuse, arznd In Intregime, gau cad ca un corp
solid, cufundndu-se de un deci-metru-doui In pg-
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
113
aceia0
seark sau In seri consecutive se nume0e radiant. Asemenea radiante avem nenumrate i
se descoper mereu altele noui. Sunt radiante,
cari Intr'o singurd sear trimet sute de mii de
stele cztoare. Avem atunci ploi de stele cA-
S-a calculat c pe fie-care an cad pe pgmnt cel putin un miliard de stele cAzAtoare,
majoritatea numai cenup, ceia ce nu Impiedia
Ins Pinntul sa creasca i astfel In greutate.
Stelele cztoare pot fi observate de oricine. Anuarele astronomice indicA unele nopti
ale anului, cnd ele sunt mai numeroase i sunt
foarte numero0 astronomii 0 amatorii astronomi, cart stau la pnclgi num4ndu-le, Insem-
www.digibuc.ro
114
Victor Anestin
urm a primit multe a mnunte din toate localitatile Munteniei 0 Olteniei, ba i din Bulgaria
i Macedonia. D. Haret m-a autorizat, apoi s
consult comunickile D-sale, cum 0 scrisorile primite ca sl Intocrnes un studiu amanuntit asupra
www.digibuc.ro
Romanul Cerulul
115
acestui fenomen. E interesant c fenomenul acesta a fost observat de peste 100 de persoane.
StrAlucirea era ap de mare, In ct multe per-
soane au fost defteptate din somn. Cazul acesta e rar, dar s-a mai Intamplat. Un mare
Invlat, Hind, a scris acum vre-o 20 i ceva
de ani un studiu asupra bolizilor, spunnd CA
o dat, inteo noapte, lumina strlucitoare a unui
bolid 1-a deOeptat dintre un somn adnc.
E pcat c pn acum nu avem rAm4itele
vre-unui bolid care s fi ckut in tara noastr.
In alte tri exist/ muzee speciale numai pentru
pietrele ckute din cer i strnse din diferite
localitti.
Nu vreau ins ca In acest mic roman al cerului, s dau mai mult important stelelor cztoare. Le vom Vsa &Ali urmeze calea for
www.digibuc.ro
116
Victor Anestin
www.digibuc.ro
Partea II-a
Lumea Stelelor
www.digibuc.ro
Lumea Stelelor
Daca Soarele, cu toate planetele lui, cu toti
satelitii, cu toate cometele ce-i apartin ar fi
www.digibuc.ro
120
Victor Anestin
sute, sau mii de ani si ale cgror raze, neajungand Incg pang 1 a noi, fac sg nu le veclem Ina
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
121
Toate de mult
stins pe drum,
In depArtAri albastre,
122
victor Anestin
all,
www.digibuc.ro
i cnd cerul noptei e senin, vei gsi pe fiecare stea la locul ei, cu aceiasi strlucire trecnd de la rsgrit spre apus, din cauza miscrei aparente a bollei cere0. Cerul iernei 10 are
constelatiunile lui, cerul verei pe ale lui i trebue s spunem mai dinainte, c cele mai frumoase stele se vd In timpul iernei.
Stint c pmntul se Invrteste In jurul lui
Insiqi, In aproape 24 de ore ; din aceast cauz
ni se pare c bolta cereasc Intreag se invrteqte In sens invers, de la apus spre rsgrit
adicA de la vest spre est.
In 24 de ore,vedem cum o stea rsare, se
urc sus pe bolta cereasc, apune, apoi peste
12 ore iar rsare din nou, vznd-o noi tocmai
In punctul in care rsare cu 24 de ore mai
Inainte. Astfel 12 ore ar fi pe orizontul nostru
iar 12 ore ar vedea-o cei de la antipozii noOrii.
Victor Anestin
124
punct al ceiului
de obiecte.
Stelele principale apoi au fost botezatc fiecare cu cte un nume, astfel stelei principale
din Taurul, i s-a zis Aldebaran. ochiul Taurului" pe arabeste, ad dintre Arabi se recruta
Inainte multi multi astronomi, Antares e steaua
cea mai luminoasg din Scorpia, Arcturus e cea
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
125
Noi aci vom vorbi de stelele de prima rnrime, de a doua zi i ap mai departe : e mai
www.digibuc.ro
126
Victor Anestin
ttomanul Cerului
127
www.digibuc.ro
--
de nisip 'hug nu se pot socoti, pe cnd numgrul stelelor ce se vgd cu ochii liberi, e limitat. Uni scriitori nu se sfiesc sg vorbeascg
de milioanele de stele, ce le vgd ei cu ochii
liberi, ba
adesea
unui poetic scriitor ? Si cu toate acestea e adevgrat. La un moment dat, nu se vgd pe cer
mai mult de 3000 de stele, ba Incg trebuie sg
ai vedere bung ca sg le vezi pe toate. Cnd
e Lung piing, de pildg, nici nu mai vorbim, atunci nu se mai pot observa nici o sut de
Pomanul Cerutui
numarul stelelor ajunge la cateva sute de milioane i fotografia ie sporeste si mai mult.
Daca observati cat de putin stelele, veti gasi
ca nu toate au aceiasi culoare, unele sunt
albe, altele glbui, alte rosiatice, ba sunt
cateva stele verzui, In ciuda unei expresii triviale, care spune pe romaneste Iti dau o palma
de vezi stele verzi". Stelele verzi sunt Insa o
raritate si printre stelele luminoase nu se vcde
nici o stea verde. Cea mai lurninoas stea verzuie se gaseste In constelatiunea Balantei.
Stelele albe sunt cele mai stralucitoare : Si-.
rius, Vega, Deneb, Rigel, Spicul sunt stele albe.
Stelele galbui sunt In numr mare, cum e Capella care e dintre cele mai frumoase stele ; portocalii sunt destule, stelele rosii sunt si eie nu-
www.digibuc.ro
1S0
Victor Anestin
culoarea alba a unel stele, InsemneazA, a acea stea e In prima epocA a existentei sale, cA
s'a nAscut de curand, numai de cteva milioane
de aril I Stelele gAlbui si trebuie sA stie cA si
Soarele nostru e o stea gAlbuie, sunt sorii, cari
au ajuns la maturitate si cari In curnd vor incepe sA coboare scara existentei lor.
Stelele rosii sunt cele cari au ajuns la liatrnete, corpuri ceresti ajunse in decrepitudine
ce In curnd se vor fad cu totul, rAtAcind In
spatiu, ca simple corpuri Intunecate, 'Ana ce
poate ciocnindu-te cu altele vor renaste pentru
o viatA nouA.
Spectroscopul aratA, cA stelele - din fiecare
vArstA sunt diferit compuse. Astfel, o stea albA, e
Romanul Cerului
131
www.digibuc.ro
132
Victor Anestiu
pe care abia
lumina lui
tru ca de o stea.
www.digibuc.ro
Romannl Cerul
133
Si
--
www.digibuc.ro
134
Victor Anestin
atunci,
www.digibuc.ro
Pomanul terulut
tag
ceasta, care la Inceput nu va Ingrozi mult pe PAmnteni, acestia nedndu-si seamA de marele
pericol ce-i asteapt.
ca si de pmnt.
Vagabondului ceresc venit din nesfarsitul spa-
www.digibuc.ro
iM
Victor Anestiii
s se ciocneasa cu mndrul nostru soare. Amndou aceste corpuri s'ar preface In acest
caz in stare gazoas, cel mult Nei) or.
S-ar produce imediat o cAldurA de neinchipuit,
vita pe astronomi sA-0 Indrepte totdeauna lunetele lor spre punctul acela de lngA Vega,
spre care ne IndreptAm noi i de unde poate,
sA ne soseascA dinteun moment Intealtul, unul
din milioanele 0 miliardele de corpuri intunecate, ce cutreer spatiul.
www.digibuc.ro
Stele le duble
Soarele nostru .e o stea simplg, el singur IV
conduce cortejul de planete.
In univers Insg, cele mai multe stele sunt
duble, triple, quadruple, adic sunt compuse din
doug, trei si mai multe stele.
Un sistem de doug ste:e, ce se Invxtesc una
In jurul celeilalte, se numeste binar. Am ajuns
s stim cu sigurantg si timpul In care o asemenea stea se invrteste In jurul celeilalte si
www.digibuc.ro
138
Victor Anestin
Sirius are un Insotitor, foarte mic, abia vizibil cu lunetele, care se InvArteste In jurul celei
principale In vre-o 49 de ani, Procyon de asemenea.
Exist apoi stele duble si triple foarte curioase, ca Zita din Cancerul, In care se dovedeste c stelele cele luminoase ce o compun,
se InvArtesc in jurul unui imens corp obscur,
care bine Inteles, nu se vede, dar ale drui efecte se resimt asupra misdrilor sorilor In chestiune.
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
ISO
cteva ore.
www.digibuc.ro
STELELE VARIABILE
Incendiile cere0
Intram intr'un domeniu al cerului, care abia
acum Incepe sa fie mai bine cunoscut, e vorba
de stelele a caror lumina sufere schimbari la
anumite epoci determinate, sau nu, de stele ce
apar de o data pe cer, ajung In stralucire uneori
pana 0 Luceafrul, apoi se sting 0 dispar, sau
raman ca mid nebuloase. Primele stele se numesc variabile, cele din urm, temporare, sau
stele noi.
Atronomii au observat, ca unele stele, la
cateva zile, sau la cateva luni 10 micpreaz
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
141
2-a, cnd nu se mai vede de loc, fiind de marimea 9-a. Trecerea aceasta nu se face brusc,
ci In vre-o 331 de zile. Steaua aceasta e observata de mult timp i totdauna a avut aceste
schimbari curioase. De oarece Vim ca stelele
sunt sori, ne putem Inchipuim deci, ce influtnt
trebuie s aiba aceste variatiuni, asupra conditiunilor de viata, pe planetele ce Incon;oara,
cerul lor, and un soare foarte luminos, datatr de caldura, Infloritor de viat, cnd un astru ce se Intunec din ce In ce.
Oricine are o mica' harta cereasca, va gsi
locul unde se all aceast miraculoas stea, acest soare, ce parca ameninta mereu sa se shnga,
www.digibuc.ro
Victor Anestin
142
stelele
unea Casiopeia, care ajunsese tot ga de luminoasa ca i luceafrul i chiar In zilele noastre
s'au aratat stele noui foarte luminoase.
Pentru mine
unul
aceste fenomene
nu
par sa fie cataclisme. Se putea crede acest lucru, cnd se credea ca stelele noi sunt rare.
De la Inceputul acestui veac MA s'au descoperit vre-o 14 stele noi, pe cnd Inainte abia
se gsea una la un veac. Cauza e ca cele mai
multe stele noi sunt prea putin stralucitoare,
chiar la maximul stralucirei lor i nu pot fi ga-
cad acum
tot cerul e fotografiat, regiune cu regiune, lucrandu-se la Intocmirea unui mare atlaz ceresc.
i acest brau luminos ce Inconjoara cerul se compune nnmai din mari nebuloase de
gaze formate din hidrogen i din helium, din
telui,
www.digibuc.ro
Rornanul Cerului
143
Imbltrniti. De astfel, faptul c stelele noi ating brusc strlucirea lor, apoi
pierd re-
pede, dovedqte, a nu poate fi vorba de corpuri colosale, masive, ci mai mult de gaze, ce
se afl poate la o foarte mare presiune.
Cea mai frumoas stea nod din timpurile
noastre a fost cea bbservadi in 1901 In constelatiunea Perseu. 0 alta a fost vgzut In Soprla, dar mic. In 1912 s'a artat o stea nu
In Gemenii, ajungnd pn la mgrimea 3, 5, a-
tereseaa
Qei
www.digibuc.ro
144
Victor Anestin
TRIBURI DE STELE
OblrOile lumilor
Dar nu numai simplele stele pe cari le vedem exist In univers. Cu cea mai mid lunet,
pop s-ti oferi o prive1i0e, In adevr dumne-
e C1oFa ct pui, ce se afl spre rsrit In serile toamnei, de-asupra capului in serile iernei
spre apus in serile primverei. Vederile bune
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
145
in form de spiral.
Mai top astronomii cred, a asa se formeaa
Victor Anestin
146
i astronomii aduc
pe fiecare zi noni argumente, sprijinind fiecare
cutiunea, i aci e deschisA
ate o teorie.
CA existA o legAturA Intre stele, IngrAmAdiri
Laplace, un mare astronom francez din vea.cul l optspre-zecelea 0 Kant Inaintea lui, pro-
pusese o teorie cu privire la modul cum s'a format sistemul nostru solar : o mare masA nebu1Qas c invarfinclu-se In jurul ei1 a dat naitere
www.digibuc.ro
Pomanul Cerului
147
pe rnd, unor inele ecuatoriale, cari Au dat nqtere la rndul lor, planetelor, rupndu-se qi
unindu-se pentru a forma cte un singur corp.
Ap s'ar fi format In uirma qi satelitii.
Teoriei lui Laplace i s'au adus Insa atatea
obiectiuni, In cat azi nu mai e sustinuta de nimeni. S'au propus alte teorii, prea complicate
i
prea savante pentru a fi rezumate aci, dar
cari tot nu se apropie de adevar. Un roman
din Transilvania, d. I. Corbu din Bistrita, a
Intocmit i D-ra o teorie interesanta, pe care au
discutat-o i astronomi ilutrii. Scrierea sa, foart
telui.. Cei cari locuiti In ()rap lumlnate cu electricitate i gaz aerian, n-ati putut de slotsa admirati In toata splendoarea ei, ceia ce astronomii numesc Ca lea Laptelui. Taranii noqtrii,
cari o cunosc bine, li spun Drumul Robilm ,
148
Victor Anestein
IN.
un sfar0t.
www.digibuc.ro
149
--
Astfel se explid de ce sunt sute de amatori cari au adus foloase reale astronomiei
au ajuns cunoscuti In lumea IntreagA. Un amator, d-rul Anderson din Edinburgh, a descoperit douA stele noui, steaua din Gemenii apArutA In 1912, a fost descoperia de un alt amator, un InvAtAtor norvegian numit Enebo,
care e o autoritate In materie de stele variabile. Si Enebo, nu are lunete mari, ci dintre
cele mai modeste.
www.digibuc.ro
ISO
Victor Anestiu
..
cum 0 pentru studiul multor obiete cere0i ajung o luneta de cateva sute de lei, un binoclu, sau numai ochii liberi.
Cu lunete mici, cel care scrie aceste rnduri
servam la amiazi), asupra cometelor si de observatiunile noastre, publicate si in reviste franceze, engleze, italiene, ba si mexicane, s'au interesat multi astronomi de seama.
Spun aceste lucruri pentru a incuraja pe cat
mai mulp sl se ocupe cu fermecatorul studiu
al cerului. E greu oare sa Inveli frumoasele
nume ale stelelor si constelatiunilor 9i A' le identifici pe cer ? E greu sa Indrepeti luneta spre
www.digibuc.ro
Romanul Cerului
151
www.digibuc.ro
--
Astronomia In Romania
In ce priveste Ora noastra, ne putem fali a
astronomia nu numai ca a fost uitata, dar unii
dintre astronomii nostrii sunt cunoscuti si In
tarile straine.
www.digibuc.ro
Pomahu1 terului
155
Adams l'a Inskcinat pe Gogu In cteva randuri s studieze unele probleme ale perturbaliunilor.
mai
154
Victbr Anestln
Un astrononi de merit e d. Pauly din Bucuresti, care e cunoscut t In strinatate. Astfel, D-sa este primul Roman care a calculat
orbita unei mici planete, si anume planeta numita Aeternitas, aceasta prin 1905-1906. In
1901, d. G. Bratu din lasi a facut si D-sa asemenea calcule.
tic al cerului ne cunoastem si ne .ajtitam reciproc. Eu unul trebuie s multumesc mult d-lui
Pauly, cart m'a ajutat In totdeauna, mai ales
In ce priveste unele calctile, cari dad pentru
un aStronom de profesiune nu sunt grele, nu
tot asa e si pentru un amator.
La revista de astronomie Orion colaboreaza
multi amatori, call procurandu-si lunete, fac
observatii interesante. Astronomii straini ca Jean
Mascart din Paris, Elgie din Londra, Birkenstock din Hamburg, Leonard din Chicago 9i
altii, ne-au onorat de aasemenea cu colaborarea lor.
www.digibuc.ro
Rompul Cerului
155
S'au observat stele variabile, s'au desenat craterii hinari, am urmgrit pe Venus In fiecare zi,
Intre orele 12 i 2 d. p. (subsemnatul 9i d-nii
C.
cat pe cei call iubesc i vor s cunoascg cerul i numai pentru ei am scris acest capitol.
Acei cari nu iubesc cerul i cari nu vor sg
pgrseascg pentru un singur moment grijele
zilei, nu vpr pricepe silintele noastre, iar entusiasmul nostru pentru cea mai frumoasg tiintg,
le va pgrea curios.
Dacg ar ti ei Insg cat fericire procurg nu
numai simpla contemplare, dar studiarea astrelor, i-ar schimba cu totul pgrerea.
De altfel avem aprobarea bgrbatilor luminati
www.digibuc.ro
Victor Anestin
156
--
LUNETELE ASTRONOMICE
-
plicate ; un astronom-amator .nu are nevoie deocamdatA, de at de o simplA lunetA astronomicA de o dimensiune adeseaori micA.
Cea mai mid lunetA pentru observarea cerului posedA totdeauna cel putin douA oculare :
ltomanul Cerului
157
priveVi
cearc o luneta pentru Intaia oara va fi urrnatorul : ai gsit de exemplu Luna, pe care daca
putina obipuinta vei putea sa urmare0i mereu Luna sau alt corp ceresc, nelasandu-1 sa-ti
mai fuga din campul
lunotpiwww.digibuc.ro
158
Victor Anestin
Prima greutate a celui care voqte s intrebuinteze o lunet astranomic esre aceia de a
inferioar a
www.digibuc.ro
0.
hmanul derutin
TABLA DE MATERII
Precuvntare
PARTEA I
Impfirtia Soarelul
a) Stapnitorul planetelor
b) Moarta Cerului
c) Corpurile cereti in spatiu,
d Surorile pamantului
e Mercurienii qi Venusienii
f Lumea lui Marte
g Lumi de pitici
h 0 lume gigantica
Planeta incoronata
Marginile unui imperiu ceresc
k Vagabondele cerului
1) Lacramrle cerului
PARTEA II
i
Lumea stelelor
a) Numele 11 marimea stelelor
b) Culorile i micArile stelelor
Anexe
a) Cum sa inveti cerul.
b) Astronomia In Romania
c) Lunetele astronomice
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro