ALBICEL — 98 — nailbise pe dracu, ORBANGK, P. i. Muierea a albil | diile lor ies(e). KONAKI, P. ‘pe dracu, $22. 1h, 32). "fe Bort A stfomaie. (On plumb 0 putom otravi] dace albim pe fat. CALENDAR (1844), 68, 4°, (Crom.) Infdbese==produccoloure albit. MARY om. 62. [Ca verb transitiv (Il gi: én(n 0, nal. | Din pri- cina rimei so giiseste, Ia voLtAc, ap. HEN, 734, $10 form, neuzitata do altminteri, alba vb, 1, in acoeasi poedie, alituri do. albi,] — Din lat. talbire (In loc de albescere). Penteu sonsal 1, 4° oft. sard. albeskere, ya se face ziud Un peu blane*,—Diminati- fat, prin suf, ~i0el). MARIAN. (0168,-048K ad}. , Blanchdtre®,— Cave lumini albi.’ Cu omatul de atbicios caste. CaN’ Min, 180. 262, Luna sedpitta, goniti de licen} ara tlbicios al diminelei, ovovESeU, ap, HEM. 737, Disn- ge mare, albiciousd, de pe eer. $822, 1, 233), — Derivat din alb, prin suf, adj. -fevos, ONE s. , .Dlanchewré—,Alb, albeata (1.), Piivul tui'me saw premenit in albiciune (:qn'est pasdovena blanc). n1pL1A (1688), ap. CCR. 219, Albiciunea edpecii o fin in barbi, ANTIM,P.216. — Derivat din albi, prin suf. abstr. -iciune. Avnre 8. f. ,1°. Auge, mail, huche, 2°. Berceaw, 39. Lit (@une Piviére). 40. Petite valle 1°. Ca si jeopain*, ,chpisterea", »posiavas, ,co- vata’, ,troaea", ,mulda* sau ymolda", albia ste un vas"de lomn, Tieut dintr'ah tranechiu lungiret, seobit. fn ea se poate piistri cova (faind, malaiu), frdmanti pinea, dar serveste mai ales la. spilat, Ja seadat, In adupat vitolo’ gi In datal léturilor 1a porei, ete, Albia sau copain tn eare se fine m@lainl se numeste ctpistere (Pictrosifa, tn Dambovila). Abi in care se spalit edtmesite se'sice covattt (Zapodeni 1m Vasluiu). Copaia se sice postava: albie este 0 por stave mai mare, pentre eiimesi, adeod pentru rufe. (Rudina, Mehodin(}), toate ap. HEM, 738. Vase mari de lut, ca albiile. bosorrety, v. 8.45. die adus © albie ow apei eald gi aw spitlat pe copit, astr- BAS, LER. M1, 128/,. Ca tu, maicd, cand n'ai fapt, in albie wai sedldal, TeODORESCU, P. P. 438 ‘A face po eineva alhie (sau: troaed) de porel (sau: de cani) ,accabler qyn. dinjures, @'ingultes yros- sidres*, Dded nw ret sit iet-edmpit,.. te fac albie de cani. ALBOSANDRI, 7.38, Cén/dj ti mai tntdtnd pi Henuta.. s'0 faci albghii di cant. sz. 11, 143). In Bilea, Bucov. (com. G, Tofan): L'o batjocurit te Lo flieut albi de edini sau albit canitor (simtin. du-so ca un plur, al adj. ,alb") 28, Albia serveste foarte adesea do yleagin, agi ‘ined poate primi i aceasta insemnare, Puse co pilul intro albie. rserREscuy, 1. 00.Sd tai baiatul cw albie ou tot gi st vit ou dinsut la mine. CREANGS, P. 178. Femeed.., care va seded pe vr'o alvie, va nagte fat, MARIAN, NA. 21. Cand legent alba co- pilului, fara ca el sd fie in ea, copilul moare. ez. 1, 127. | Fig. Din alble— gdin cea, mai raged varsta, din pruncio* : ys Um plus tendre enfance®, ZANXE, P. 111, 2. Dela albic. paind la coscing st domneaseit ‘cuvdutu dreptului. s1PE- ScU, 0. 65, 8% Metaforic. ,Matea unui rau. Dacd wn fluvin saw wn rdve tpt face un now curs, piérisind vechen sa albie, acoastt albie se imparte tntre proprietarit margindgi. HAMANGTD, ¢. C. 180, dpele albiié celet martse,evarst ou volbwt. bOBESCD, ap, HEM. 739. Se duced la vadul deta albia unui paritiag. Pt. RESOU, 1. 122. Capul Tureuhui sired $t dea dura se n albia Nistrulwi. vor. Sibiu), ap. HEM. 738, Taci, cuce, nu mai ednta, Cd tu-me opresti alvia TARNIK-RARSEANU, D. 108. | Maré woflate din al- 5. A igh péborder, inonder*. PONTDRIANT 4°. (Top.) Tot prin aseminaro cu alba nume gl Ta ,adanedtura inire dou da tinneé* este Tocul mai jos intre dowd d ‘ulbia dintre ddme (Bodest, in Vasiin) a (ial, gt: avie. | Gen-dat. gi plan. dl — Din lat, alvens, ;Mulde, Flusbat fran, auge, span. ports. alveo, (O form ceruia do 'venefian, tarontin.ulbi, plemo parmigian cerbi, mlianes atbio ete). Gon al euvintuluiromdnese pare a prestipaneof tia (neutew plural din’ *alvetn); fran femenin (dar in limba veehe era mascli Aumix s. f, »Blancheur®,—yAlbalbim albeati (1). Gavant rar. Sider ndirulaly yi se puneii pre ochi cout, de albita Freru, v.s. St — Derivat din al, prin suf, abstr Aunréns.m,, Marchand ov fabricant di Cel care face sau vinde albii*, Pabriey biilor era 0 specialitate a Tiganilor radar pana astdci in unele loowri poporul tt ‘aceon: albieri sau dlbieri. (Ailmanesti, In HEM. 740, [Dial, sl: abier(vii)] — Derivat din albie, prin suf, nom, (<-arin), Aunné ob. IV. rej. ,Se ereuser, avoir une auge*.—Cuvant rar, yA Ind forma t ‘Sub naite coperiguri, care'w margin’ sal lerié cu mart lanterne an comort de ah ALECSANDRE, P. 111, 86, — Derivat din albie. Auntnirk sf, (Eniom.) Papillon ded Albilita = Pieris’ Brassiow familia Papitionidetor, Maxtax. 4 ‘rassica, Kohlweissling, AU: = Derivat din alb. Aunime s. (-Blanchour*.—Abstractl aj al tui alb (dorivat prin suf. ime). Alb alb, albiciunes* Niet marmura cioplla a mu "nlrece, ALECSANDRI, P. 1, 71, Negi albimile fefed. COSRUC, ®. ITT. AUBIN, -K adj. ,Blanchddre (so dit des Albin = numele ine’ vaci eu parul al. Mk — Derivat din alh, prin suf. adj. ~in, Aumivd sf. (Entom, Dot) yl. eile fica. IL Ophryss Opry cova TU (Eatom) Cafe ams foomerte Tu D Aragnste nevoesew-se, trudet ccata draga nlor tnchipueseueae: contest, ap. HEM. ti Gibina isd aptiva cdpioura. GRECHE, Lie Basitt ea do bine, uauixescu, » 198. Pr aibinele eudegeat court $4 adunn. mir escu, t. 381. | Fig. Cu aluziune ta acl ‘Taranea 6 albina cases. ZA8¥E; P.M aluziine Ta aeul albinci:¢ Lea mugeat all Timbi= e eat (de nu mai poate Vorb) Moms | Albina semainumeste mused, izk,biay si: gazademiere sau folositoare) sled Atbinacfemeie se numeste mated (@ albid croaie, impariteass, mam miming Impariteased, craiasa albinclor), Mi trator (a trantore, Liutats boadary binele so in in stup (ir uletu stubely boiu, mated, cosnitay cugnitty pout lm logia’spociasv, ystup*),-—Urnelérotose nologia specialé Subtytoie)-—-llbinte Ta a aro so depune in Tago) gi: faxor, steed fare so scoale ceara; fagurul tert din @