Analiza oportunitatii folosirii sticlei in elementele

structurale sau nestructurale ale constructiei

Ing. Mircea Lazr

Cuprins
Proprietatile materialului;
Modificarea proprietatilor sticlei. Tratarea sticlei;
Elemente nestructurale din sticla si interactiunea cu structura;
Configurarea structurii pentru interactiunea cu elemente
nestructurale din sticla;
Principii de proiectare structurala a elementelor din sticla;
Concluzii.

Proprietatile materialului
Rezistenta teoretica la intindere ~5000 MPa
Rezistenta la intindere este 30-80 MPa: 10% - 25% din rezistenta
otelului;
Rezistenta la compresiune ridicata ~1000 MPa: ~300% din rezistenta
otelului;
Structura interna cu defecte: imposibilitatea de a redistribui eforturile
din fisura, o cedare neductil ce pune in pericol ocupantii cladirii;
Prin tratarea termica sau chimica a sticlei putem induce o comportare
cu o oarecare ductilitate sticlei;

Diagrama efort - deformatie

Comparatie otel - sticla

Modificarea proprietatilor sticlei. Tratarea sticlei

Sticla, ce poate lua forma unor panouri sau fibre (fire), poate fi
imbunatatita prin diferite procedee:
Tratare termica prin calire (racire brusca a sticlei topite), rezultand un
material cu rezistente mai mari ca a sticlei obisnuite, dar cu eforturi
interne. Aplicatii uzuale: ferestre mijloace de transport in comun, usi de
sticla, etc.
Tratare termica prin recoacere: sticla are proprietati intermediare sticlei
uzuale si celei obtinute prin tratare termica
Laminare: doua sau mai multe straturi de sticla sunt combinate, intre ele
introducandu-se un strat din alt material( de obicei PVB), rezultand un
material compozit. Proprietati: rezistenta la foc, rezistenta la impact,
rezistenta acustica, minimalizarea riscului de accidentare in momentul
cedarii.

Fig. 1. Comparatie intre sticla tratata termic

(prin calire) si sticla netratata.
(Anyglass.com)

Fig. 2 Sticla laminata: Testare prin lovirea sticlei

cu o sfera metalica de la inaltimea de 9m.
(Guidance for European Structural Design of
Glass Components)

Elemente nestructurale din sticla si interactiunea cu structura

Deplasari ce pot pune in pericol elementele din sticla:
Deplasarea planseului sub incarcari gravitationale;
deplasri relative ale punctelor de prindere de structura principal,
deplasri relative ntre elementele sistemelor de componente nestructurale, care pot
avea micri diferite n timpul cutremurului;
deplasri produse de variaiile de temperatur climatice (pentru elementele
anvelopei)
deplasri relative ntre tronsoanele adiacente, datorate tasrii terenului de fundare,
n cazul n care elementul este fixat de ambele tronsoane;
P100-1/2013 limiteaza deplasarile cladirii sub actiunea seismului, pentru asigurarea starii
limita de serviciu. Deplasarile sunt cuantificate ca deplasari relative de nivel, si sunt
limitate la 0.5% (Componente nestructurale din materiale fragile, ataate structurii) si 1%
pentru (Componente nestructurale care, prin natura prinderilor, nu interactioneaza cu
structura)

Fig. 3 Deplasari ale structurii ce trebuiesc acomodate,

prin natura prinderilor, de componenta din sticla.
(The steel construction institute)

Fig. 4 Deplasare verticala diferita intre etaje,

datorata ocuparii partiale ale cladirii.
(The steel construction institute)

Schematizarea tipurilor de prinderi

Prindere ce blocheaza rotirea sau

deplasarea pe directia panoului

Prindere ce blocheaza rotirea dar

Prindere ce blocheaza deplasarea pe
accepta deplasarea pe directia panoului
directia panoului

Configurarea structurii indeplinirea cerintelor privind deplasarile,

impuse de folosirea sticlei ca element nestructural
Deplasari verticale

Componente nestructurale atasate structurii impun cerinte drastice privind limitarea

deplasarilor. Insa, desi elementele nestructurale pot fi detasate de structura, aceasta
detasare se face prin acomodarea unor tolerante in prinderi, si nu prin detasarea
completa de structura. Astfel, desi exista o disociere intre structura si elementul
nestructural, aceasta disociere are o limita superioara. Dupa trecerea deformatiilor
structurii de aceasta limita, elementul nestructural este incarcat cu eforturi cauzate de
structura principala.
De exemplu, un panou de sticla ce, prin natura prinderilor, urmareste deplasarea
planseului, va suferi in urma deformatiilor gravitationale. Presupunand pastrarea naturii
prinderii, este nevoie de sporirea rigiditatii la incovoiere a planseului. Ramane insa
problematic fenomenul de curgere lenta.
Solutii:

Cresterea inaltimii elementelor planseului (grinzi, placi).

Utilizarea unui planseu compozit, sau a unui planseu metalic, in care fenomenul de curgere lenta
este redus simtitor
Utilizarea planseelor de tip post-tensionat, cu deformatii reduse din incovoiere si grosimi mai mici
decat in cazul planseelor din beton armat

Fig. 5. Deformatia sub o incarcare de

lunga durata. (Radu Pascu, 2008)

Fig. 6.1. Panouri din sticla sub planseu cu

deschiderea de 23m.
(Arh. Daniel Ciocazanu, Dooi Studio
Ing. Mircea Lazar, in colaborare cu
Concept Structure)

Fig. 6.2. Panouri din sticla sub planseu cu

deschiderea de 23m.
(Arh. Daniel Ciocazanu, Dooi Studio
Ing. Mircea Lazar, in colaborare cu
Concept Structure)

Fig. 7. Planseu casetat limitarea deplasarilor

verticale a planseului din beton armat prin sporirea
rigiditatii la incovoiere

Fig. 8. Schema teoretica grinda post-tensionata

limitarea deplasarilor verticale a planseului prin
post-tensionarea lui
(Davis Stirling, Concrete Floors)

Configurarea structurii indeplinirea cerintelor privind deplasarile,

impuse de folosirea sticlei ca element nestructural
Deplasari laterale
Disocierea intre deplasarile laterale ale structurii si deplasarile laterale ale
componentei nestructurale se poate realiza prin natura prinderilor, insa in limita
unor tolerante.
Limitarea deplasarilor laterale ale structurii sub actiunea vantului sau actiunea
seismului se poate realiza prin urmatoarele moduri:

Marirea dimensiunilor elementelor structurale;

Folosirea unui sistem structural mai rigid la deplasari laterale (pereti din beton armat,
contravantuiri comprimate);
Utilizarea amortizorilor, ce cresc rigiditatea sau fractiunea din amortizare critica, rezultand in
forte seismice si deplasari mai mici ale structurii
Alegerea solutiei de izolare a bazei. Prin izolarea bazei se disociaza deplasarile terenului de
fundare de deplasarea structurii. Deformatiile se vor concentra in izolatorii de baza, iar in
structura forta seismica si deplasarile sunt reduse considerabil.

Fig. 9. Dispozitiv antiseismic: (izolator de baza) aparat de

reazem din elastomer i dispozitive de glisare
(Freyrom.ro)

Fig. 10. Dispozitiv antiseismic: amortizor cu

conector hidraulic (Freyrom.ro)

Fig. 11. Structura din sticla propusa,

Centrul International Constantin Brancusi.
(Prof. Dr. Arh. Dorin Stefan, DSBA)

Fig. 12. Dispozitiv de reazem (izolator de

baza) folosit pentru structura din sticla,
Centrul International Constantin Brancusi.
(Freyrom.ro)

Elastic response spectrums

ag (m/s2)
6.000

Constructii curente

5.000
4.000
3.000

Structura din sticla pe

aparat de reazem

2.000
1.000
0.000

4
Se(T) =5%

Fig. 13. Modelarea structurii din sticla a

Centrului International Constantin Brancusi.
(ing. Mircea Lazr in colaborare cu Neo
Structural Engineering)

6
Se(T) =28.29%

10

T(s)

Fig. 14. Reducerea fortei seismice si cresterea perioadei proprie

de vibratie prin folosirea dispozitivelor de reazem
(ing. Mircea Lazr in colaborare cu Neo Structural
Engineering)

Principii de proiectare structurala a elementelor din sticla

Conform P100-1/2013 : Scheletul metalic al faadelor cortin, ramele
vitrinelor i ferestrelor i legturile acestora cu structura principal vor fi
proiectate pentru a prelua deplasrile relative de nivel ale structurii
rezultate din calculul structurii, fr deformaii permanente i fr
deteriorarea sticlei i a pieselor de etanare. (capitolul 10.5.3)
Starea limita de serviciu urmareste limitarea deplasarilor (laterale sau
verticale).
Starea limita ultima urmareste limitarea eforturilor in element pentru
asigurarea sigurantei elementului
Desi elementele din sticla nu sunt ductile, prin conceptul de proiectare
bazat pe redundanta se poate conferi sistemului ductilitate, astfel incat la
iesirea din lucru a unui element incarcarile sa fie preluate de alte elemente.

Principii de proiectare structurala a elementelor din sticla

Elementele structurale din sticla se clasifica in elemente principale si
elemente secundare. In functie de clasificare, este necesar sa se
urmareasca obiective pentru fiecare tip de element:
Elemente structurale secundare
Pentru elementele secundare exista coduri de proiectare structurala cu reguli si
limite clare;
Robustete: se urmareste ca elementul sa fie capabil sa preia incarcari fara sa cedeze.
Acest obiectiv poate fi atins prin folosirea elementelor dimensionate corect, prin
protectia la impact si prin evitarea contactului direct intre elementul din sticla si
elemente dure (de exemplu, otel);
Rezistenta reziduala: se urmareste ca dupa cedarea unui element, acesta sa nu puna
in pericol ocupantii cladirii. Putem indepini obiectivul prin alegerea tipului de sticla,
alegerea modului in care aceasta este spijinita si verificarea scenariului de cedare.

Fig. 15. Rezistenta reziduala a unui panou format un strat de sticla

tratata termic prin recoacere, sprijinit punctual practic rezistenta
reziduala este foarte redusa
(Guidance for European Structural Design of Glass Components)

Fig. 16. Rezistenta reziduala a unui panou format din doua straturi de
sticla tratata termic prin recoacere, cu strat intermediar din PVB,
sprijinit punctual rezistenta reziduala este foarte ridicata
(Guidance for European Structural Design of Glass Components)

Fig. 17. Rezistenta reziduala a unui panou format din doua straturi de sticla tratata termic prin calire, cu strat intermediar din PVB, sprijinit
punctual exista riscul ca stratul intermediar din PVB sa fie smuls din prinderi si panoul sa se prabuseasca.
(Guidance for European Structural Design of Glass Components)

Principii de proiectare structurala a elementelor din sticla

Elemente structurale principale

Proiectarea elementelor principale, ca stalpii, grinzile, grinzile cu zabrele,

panouri de forfecare nu este delimitata clar de coduri in acest moment;
Robustete si rezistenta reziduala: se urmareste obtinerea unei robusteti si
rezistente reziduale mult superioare celei necesare unui element secundar;
stabilirea rezistentelor si a valorilor incarcarilor se face prin abordare
statistica; de asemenea, este necesar un control al calitatii in fabricarea ss
punerea in lucru a elementului;

Principii de proiectare structurala a elementelor din sticla

Elemente principale ideea de redundanta in elemente din sticla

Redundanta sistemului structural se realizeaza prin folosirea unor elemente

de siguranta, care vor intra in lucru in momentul cedarii unui element
principal
Redundanta elementului se realizeaza prin folosirea sticlei laminate. Cerintele
sunt mult mai mari decat in cazul elementelor secundare. Se vor folosi straturi
de legatura mult mai rezistente, panouri de sticla cu o rezistenta mai ridicata
etc. Daca in cazul elementelor secundare se urmarea atingerea unei
rezistente reziduale pentru a evita accidentarea, in cazul elementelor
principale rezistenta reziduala are rolul de a indica apropierea de cedare, fara
insa a atinge cedarea
Prevenirea contactului cu elemente din otel sau din alte materiale dure;
Protectia ocupantilor cladirii impotriva cioburilor in cazul cedarii.

Fig. 19. Pavilionul Reinbach, Centrul german de sticla. Acoperisul este sprijinit in totalitate pe panouri de sticla, dispune
perpendicular dupa directii ortogonale.
(Guidance for European Structural Design of Glass Components)

Fig. 20. Grinda cu zabrele verticala, in care talpile si montantii sunt din otel si diagonalele sunt inlocuite de panouri de sticla.
(Guidance for European Structural Design of Glass Components)

Fig. 22. Grinzi si plansee compozite.

(Guidance for European Structural Design of Glass Components)

Concluzii
Folosirea sticlei in constructie necesita o atentie ridicata in procesul de proiectare pentru asigurarea
cerintei de siguranta si stabilitate in exploatare;
Existenta sticlei in elementele nestructurale ale constructiei impune conditii privind natura prinderilor,
tipul de sticla folosit si, intr-o masura mai mica, rigiditatea structurii;
Pentru a folosi sticla in elemente structurale (secundare sau principale), este necesar sa se
indeplineasca niveluri minime in:
Robustetea elementelor;
Rezistenta reziduala a elementelor;
Rigiditatea structurii;
Ductilitatea si redundanta de ansamblu a structurii si ductilitatea/redundanta elementului
structural;
Micsorarea considerabila a deplasarilor structurii sub actiunea seismului, a vantului sau actiuni
gravitationale;
In zone seismice, folosirea sticlei ca element structural impune folosirea tehnologiilor ca izolarea
bazei, prezenta amortizorilor seismici precum si conceperea unui mecanism de plastificare a
structurii care sa concentreze deformatiile in elemente disipative si sa ierahizeze cedarea
elementelor.