Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Braovul
Cuprins
Cuvnt nainte
Note biografice
Partea I. Cum nu nc i nu mai era Braovul
copilriei mele
Pe urmele trecutului
Ziduri, anuri, bastioane, turnuri si pori
Biserici si stiluri
Cei ce au scris despre Braov
Partea a II-a. Cum era Braovul prin anii 1885-1895
Caleidoscop braovean
Cetatea
Scheii
Braovechiul. Blumna. Straja
Brul n jurul Cetii
Negustori i meseriai
Stomacul i gtlejul Braovului
Moda
Medicul de cas
Casina
Gazeta Transilvaniei
Procesul Memorandumului - Filoromnii O fotografie bucluca
Muzica
Teatrul - Agata Brsescu
Lectura unui braovean
4
7
9
41
98
121
187
195
195
217
234
255
270
296
324
350
360
376
393
403
413
428
439
2
473
515
Cuvnt nainte
"Memoriile" snt crile anilor muli.
Anii i tim: 71; biografie: 4 ianuarie 1877 - 5 mai 1948.
Anul nasterii a rmas n istorie. Va rmne si omul, prin
tot ce a publicat si a scris. Fiindc nu tot ce a scris a
cunoscut tiparul. De pild, cartea aceasta despre orasul
copilriei lui; de fapt a orasului si a tinutului ntreg si chiar
mult mai mult dect att. De nu i-am sti geneza, am trece
sub titlu Monografie. Dar una construit altfel. Timp prins
n vreme, peste vremuri. Istorie, fireste, dar numai ct
poate fi cuprins din ceea ce a rmas n tine, n zilele
anilor; ai ti, ai altora. Cartea venit fr chemri, fr
fise. Materialul era adunat; deci fr arhive, fr
biblioteci.
Corespondentul "amintirilor" n teatru se numeste "Actul
al 5-lea". E ultimul. Ceva ce se petrece nainte de lsarea
definitiv a cortinei. Pe urm nu se mai ntmpl nimic,
pentru tine, cel ce-ai ostenit, fiindc altfel miscarea
continu.
Un final, oricum. Dar unul de arhitectur sau art, deci o
realizare. Pentru calitate s-au ngrijit deceniile, schimbnd
sitele din dese n mai dese. Ce-a rmas - inim si minte - e
pulbere de aur. Impurittile apartineau pmntului; i-au
fost lsate lui. Scrisul nu mai nregistreaz dect
spiritualitate, zestre pentru cei ce vin din urm, tort ce va
fi purtat, tot mai departe, de alt stafet.
Memorialistica se situeaz dincolo de mrcinisul
4
Sextil Pucariu
(1877-1948;
nscut
la
Brasov), lingvist si filolog
romn.
Profesor
universitar
la
Cernuti si Cluj. Primul
rector
al
universittii
clujene. In 1919 a pus
bazele Muzeului Limbii
Romne, primul institut de
lingvistic din Romnia,
care a editat (1920-1940,
1941-1948)
buletinul
"Dacoromania".
Membru
fondator
al
Societatii
Etnografice Romne din
Cluj (1923).
A initiat si coordonat coletctivul de alcatuire a
Dictionarului Academiei Romne (3 volume) si Atlasul
lingvistic romn (3 volume; conceput n 10 volume).
A abordat n lucrarile sale, domenii diverse: istoria limbii,
dialectologie, romanistic, fonetic, lexicologie, istorie si
critica literar (Studii istro-romne, n colaborare, Istoria
literaturii romne, Epoca veche, Limba Romna s.a.).
Proz scurt si memorialistic (Clare pe doua veacuri,
Brasovul de altdat).
A fost membru al Academiei Romne.
7
Partea I
CUM NU NC I NU MAI ERA BRAOVUL
COPILRIEI MELE
ntr-o zi de iarn...
Fulgi mari si dei, mpodobiti cu cristale albe ce se
mbrtiseaz, cad peste pmntul nghetat. Ca dup o
ploaie de var, aerul curtit de florile dalbe ce cad din cer,
rece si proaspt, mbujoreaz obrajii copiilor care "se
bulgresc".
Acum cincizeci de ani, cnd am prsit Brasovul
copilriei si adolescenei mele, aruncam rznd si eu
bulgri de zpad n cursul celor patru luni ct tinea iarna
brasovean. Sfintii de piatr ai Bisericei Negre au si azi,
ca si atunci, scufite albe de zpad, iar pe strzile vechi
din centru, unde casele joase, cu acoperisuri nalte, se
ngrmdesc strivite ntre curti lungi si nguste, domneste
la aceast or matinal o liniste binefctoare.
Incetul cu ncetul, Brasovul anului 1943 se desteapt, si o
via nou ncepe s pulseze pe unde odinioar erau rari
trectorii. Rari, tcuti si cunoscuti unii cu altii, de nu
puteai trece prin Trgul Grului fr s ntlnesti un fost
coleg de scoal sau un prieten din copilrie. Acum, desi
brasovenii sunt cu mult mai numerosi, cutreieri orasul n
lung si lat fr s dai de fee care ti-au devenit familiare si
dragi. i ntlnesti la Bucuresti sau Cluj, unde i-au aruncat
valurile Romniei Mari si necesittile ei de oameni
9
(*
In sfrsit, cinematograful!
Fr el aproape nu ne mai putem nchipui viata. Si totusi,
nu numai c n Brasovul copilriei mele nu se pomenea de
el (cci nu se inventase), dar abia la Paris, n 1900, am
vzut, fr s m impresioneze ns, la magazinul Duffael,
un film cu nelipsitul tren ce intra ntr-o gar, cu o curs de
cai sau cu un bandit urmrit de politisti.
Numai mult mai trziu am nceput s frecventez
cinematograful, si abia la Cluj am devenit un vizitator
regulat al lui, ntlnindu-l adesea acolo pe profesorul
Racovit, care venea, ca si mine, la cinematograf ca s se
destind dup munca intensiv de peste zi. Acolo am
trecut de la filmele mute, cu suedezii eleganti si cu Asta
Nielsen cea cu ochii mari, cu frumosul Valentino, la
moartea cruia au plns femei din cinci continente, cu
Zigotto, care trecea cu masina prin zidurile caselor, cu
Harold Lloyd si Malek cel serios, la filmul sonor si
vorbitor.
Interesant de stiut este si care au fost predecesorii
cinematografului si ce urmri a avut. De aceea m voi mai
opri putin la el, mai ales c naintasii lui sunt din vremea
copilriei mele si chiar mai vechi, iar efectele lui au
schimbat aspectul Brasovului care se amuza.
Doi sunt predecesorii filmului si unul al jurnalului sonor
(aceasta cu oarecare bunvoint): "laterna magic" (pe la
Brasov nu se zicea, ca franuzete, lantern), un album
minuscul cu fotografii ale aceluiasi grup de oameni n
22
bncii.
"Alo! Vorbeste Puscariu, din Viena".
"Ce stai, domnule, de glume?" se auzi perfect de bine.
"Nu glumesc. Doctorul C. v roag s..."
In birourile "Albinei" se strnser n jurul telefonului toi
ceilali funcionari, ca s aud Viena, desi aveau impresia
c se vorbea din odaia vecin.
Azi zbrnitul telefonului e muzica de fiecare ceas a
locuintelor noastre. El te scoal de la mas si te desteapt
noaptea din somn, adesea pentru ca s constati c legtura
a fost gresit. De nenumrate ori binecuvntezi ns pe
inventatorul telefonului pentru foloasele ce le ai de la
acest aparat de care nu te mai poti lipsi.
In cartea aceasta nu va fi dat numele acestui inventator,
nici nu se va da data cnd telefonul a fost inventat.
Cititorul afl asemenea informatiuni n orice enciclopedie
si prin ghiduri bune. Ceea ce nu se gseste niciri, desi mi
se pare mai interesant, este epoca n care cutare inovatie a
ajuns si la Brasov si n ce msur s-a generalizat.
De asemenea credem c nu e lipsit de interes a urmri
repercursiunile ei asupra vietii de toate zilele. Mi se pare
c telegraful, dar mai ales telefonul, a omort scrisorile.
Unde sunt filele de hrtie de format mare, pentru c erau
scrise numai pe o parte, cealalt fiind rezervat pentru
adres? Dup ce "epistola" se ndoia cu grij, vrndu-se
capetele unul ntr-altul, ea se pecetluia cu cear rosie.
Unde sunt rvasele de dragoste parfumate si scrise pe
hrtie colorat, unde scrisorile ctre un prieten, cruia i
descopereai gndurile care te muncesc si sentimentele ce
25
Electricitatea!
Cum invidiam n tinereea mea pe sibieni, care o
introduser n orasul lor nc din 1896! Se spune c doi
brasoveni, ajungnd, la sfrsitul veacului trecut, la Viena,
cnd au vrut seara s sting lampa electric pe care o
aprinsese chelnerul n odaia lor, au suflat cu disperare un
ceas n "par" - cci aa se zicea la Brasov, dup nemteste,
la bec - lmpii de pe noptier si nereusind s-o sting, au
dormit cu lampa aprins, jenndu-se s sune pe chelner. In
1899 fabricantii Copony, Schiel s.a. cer instalarea unei
mari uzine electrice, care nici n 1925 nu exista nc, ci
numai micile uzine particulare de la nceputul acestui
secol. Din ele se vindea curent la cei doritori s-l aib.
Dar spre mngierea brasovenilor trebuie s spun c, n
1900, anul expozitiei si al luminatiilor feerice pe marile
bulevarde, eu aveam la Mme Babut, n rue Rollin din
apropierea Panteonului, lamp cu petrol. La Brasov, unde
nu erau reclame luminoase, umblau pe atunci lampagii pe
strzi, cu niste scri lungi ca de trei metri, pe care se urcau
ziua s curee geamurile felinarului si s umple rezervorul
cu gaz, seara s aprind lmpile, dimineata s le sting, iar
mai trziu cu prjini, care la vrf aveau un dispozitiv cu
care puteau ntoarce robinetul si s dea drumul gazului, ca
s-l aprind de flacra mic a unei lmpi din vrful
prjinei. Iluminatul strzilor, care chiar n orasele mari ale
Europei nu dateaz dect din secolul al XVIII-lea, e ns
destul de vechi. Uzina de gaz aerian, introdus de o firm
englez, a nceput s lucreze prin anul 1865. Cnd eram
prin clasele din urm ale liceului, s-au adus si "ciorapii"
28
Aeroplanele!
Ultima inventie mare a acestei dinti jumtti de veac.
Ea este att de important ns, si va avea repercusiuni din
ce n ce mai mari asupra ntregei dezvoltri umane, nct
nu m-ar mira dac n curnd se va modifica tot felul de a
gndi politic al natiunilor. Popoare care de veacuri lupt
pentru cucerirea mrilor, probabil c nu vor mai fi
stpnite de ideea unei iesiri comode si sigure la porturi
calde, cnd tot vzduhul le este deschis.
In copilria mea nici vorb nu era de aeroplane: si chiar la
1907, cnd am publicat n Dictionarul Academiei articolul
"aeroplan" stiam att de putin despre el, nct i-am dat o
definitie ridicol(*. Totusi, Brasovul copilriei mele nu era
cu totul strin de ncercrile de a realiza o masin de
zburat Chiar nceputurile aviatiei sunt legate de acest oras.
In 1895 un brasovean facu o ascensiune, mpreun cu un
ofiter, cu balonul de la Viena la Bratislava(**. Alt
brasovean (si rud cu mine) era Alexandru Ciurcu,
gazetarul fruntas de mai trziu si ajutor de primar al
capitalei care de cnd aveam vreo zece ani se ridica cu
(*
32
Este vorba de profesorul Pantelimon (Pandeli) Dima (18401929), fratele mai mic al compozitorului Gheorghe Dima.
Absolvent al faculttii de falozofie din Viena, Pantelimon Dima
activeaz ca profesor la gimnaziul romneac din Brasov (catedra
de matematic si fizic) ncpnd cu anul scolar 1866/67. In anul
1880 public un foarte apreciat si util manual, intitulat Elemente de
aritmetic pentru inceptorii din scolile primare.
(**
S. Puscariu se refer la lucrarea lui Stanislas Bellanger,
intitulat Le Kroutza, Voyage en Molde-Vatachie, care apare, n
dou volume, la Paris, n 1846.
34
35
36
automobilul.
Abia cnd veni rzboiul trecut si cu el tunurile motorizate,
avioanele si tancurile, s-a stiut ce evolutie poate aduce
petrolul n arta de a purta rzboaie. In schimb, rzboaiele
se duc n mare parte pentru cucerirea petrolului. Cel de-al
doilea rzboi mondial a adus si petrolul sintetic.
Ninge!
Ca niste fluturi albi, joac veseli prin aer fulgii de nea. E
minunat iarna brasovean cnd, cu cciula tras pe
urechi, naintezi prin zpada moale si curat, sau cnd te
uiti din odaia cald, pe fereastr, la jocul fulgilor. In
sobele mari de font - de "tuci" - cu figuri frumoase si
nnegrite proaspt, arde focul npraznic. Prin usa lor mare
ncap "nodurile" groase, ca s tin cldura mult timp. Ele
fac un jar bogat de fag, care se vede prin cele dou guri
din usa sobei - tinut deschis, ca focul s aib curent rosii ca niste ochi de balaur.
Asa era n copilria mea, cnd sobele de teracot erau nc
rare si "sopul" sau "pimnia"erau pline de lemne tiate de
"firstrieri" unguri, care miroseau a rachiu si usturoi.
Crbuni, brichete si cox nu se pomeneau, dar nici
cminuri deschise, att de frumoase la vedere, dar rele la
nclzit. Focul deschis pe vatr era numai la sate, iar
caloriferele nu existau.
Dar n 1943 sania cu lemne cu greu va gsi cumprtor
pentru ele. Pn n satul de la poalele Bucecilor se vede c
nc nu ptrunsese vestea c la Brasov se introdusese,
39
Si te du la Dunre
Si bea ap tulbure . . .
Ca prin minune, scoica ncepe s se cumpneasc spre
dreapta si spre stnga, si de sub csulia lui se desfsoar
melcul. Mai nti iese la iveal partea dinainte, apoi coada
cu vrful ei ascuit. Totul alunec acum tacticos, lsnd o
dr argintie n urma sa. Deodat, iat si antenele,
desghiocndu-se de sub pielea groas. Dou, mari si
drepte, si dup ele alte dou, mai mici. In vrful lor sunt
niste puncte negre, ochii, cu care melcul pipie realitatea
de care visase toat iarna.
Coarne, da, dar ce nzdrvnie or mai fi coarnele
"boieresti"? Se va fi ntmplat, nu-i vorb, ca si cte unui
boier brbos s-i fi pus coarne vreo boieroaic oache,
dar cu greu vor fi fcut aluzie la ei ciobnasii care au
nscocit aceste versuri copilresti, cnd bteau primvara
drumurile transhumanei, de la blile Dunrii, n muntii
transilvani. Aceste enigmatice coarne "boieresti" sunt ceea
ce filologii numim "etimologie popular". Pe cnd pe la
noi triau nc bourii ou coarne mari si drepte, antenele
melcului au fost asemnate cu ele. Dar, cu timpul, turmele
de bouri au disprut si coarnele "bouresti" ale melcului
erau o figur neneleas. Cuvntul, ce nu mai avea sens, a
fost nlocuit cu altul, asemntor, din limba curent,
rmnnd ca oricine s-si nchipuie ceva cnd a nceput s
zic coarne "boieresti". Pentru noi, cei ce studiem limba si
cutm s strbatem n tainele ei, aceast etimologie
popular e o pretioas urm a trecutului.
Vinerea se gseau, pentru amatori, melci - pe cnd erau
42
49
Crizbav
sud-dunrene.
De acum nainte provincia aceasta trece de sub o stpnire
sub alta, care toate nsa nu se opresc la Dunre, ci fac
incursiuni continue si n Balcani. Constantinopolul era, ca
si Roma, punctul de atracie. Populatia autohton nu
rmase, desigur, nici ea fr legtur cu sudul, pe care l
frecventaser att de des strmosii ei. Mai ales de cnd
acolo zvcnea att de puternic pulsul vremei nou,
cretinismul.
Apoi venir, pustiind, cetele de clrei sprinteni ale
hunilor si avarilor. Ele ptrunser pn departe n vest, ca
si cele germane. Apusenii fur cotropii de tactica lor
nou, a miscrilor repezi si impetuoase, rzboiul-fulger,
ncununat totdeauna de izbnzi mari si zpcitoare la
nceput. Acest fel nou de strategie l urmar, cu acelasi
succes initial peste cteva secole, alti fii ai stepelor,
bulgarii, pecenegii, maghiarii, cumanii, ttarii si turcii.
Afar de cei din urm, acesti navlitori cruzi veneau prin
Brgan, continuarea geografic a stepei n ara noastr. Si
au venit, imediat dup avari, sau mai exact, deodat cu ei,
slavii.
Majoritatea lor a trecut ns Dunrea, izolndu-ne de
lumea apusean - n mare parte vorbind limbi romanice ca
si noi si de grecii din Peninsula Balcanic. Elementul
romanic din sudul Dunrii a fost asimilat de slavi, afar
doar de o parte, putin numeroas, care s-a retras, mai
trziu, mai spre sud n Macedonia si Grecia,
macedoromnii.
Deodat cu asezarea slavilor n nordul Peninsulei
77
Das Burzenland, Dritter Band, "Kronstadt", I teil, Herausgegeben von Erich Jekelius, Kronstadt [Brasov], 1928, p. 271
(**
Teoria "pmntului pustiu", att de controversat pn nu
demult, a fost lmurit pe deplin de acad. Stefan Pascu, care - pe
baza unei noi interpretri a izvoarelor si a cercetrilor recente,
conchide: "Motivrile documentului [1211] cu privire la cauzele
pustiirii sunt, deci, caduce, iar afirmatia cu privire la locurile
deerte si nelocuite trebuie socotit neveridic" (v. Voievodatul
Transilvaniei, vol. I, ed. II, Cluj, 1972, p. 128).
91
101
104
112
Biserici si stiluri
Scoti mna pe fereastr si constati: plou. Te uiti la cerul
pe care se strng nori ameninttori: are s plou. Intri n
cas ud pe haine: a plouat. Ploaia, fenomenul pe care-l
astepti sau l constati, are, ca verb, trei forme diferite
pentru cele trei "timpuri", prezentul, viitorul si trecutul.
Pentru prezent si viitor ntrebuintm de obicei cte o
singur form, cci cel dinti e prea scurt iar al doilea
necunoscut, iar la trecut nu se face nici o deosebire, ca
form verbal, dac "a plouat" ieri sau toat vara trecut
sau pe vremea potopului lui Noe.
Datarea exact a unui eveniment trecut este din timpuri cu
mult mai nou dect limba noastr. Nevoia de distinctie
este a omului progresat, pe cnd limba lui a rmas la
formele strvechi. Btrnele din neam, cnd vorbeau de un
eveniment trecut, ziceau - cum zic rancele noastre nc si
astzi - "cnd a rposat bunica", sau "cnd s-a mritat
Anica", sau "cnd eram nsrcinat cu Nicolae". Astfel de
raportare la evenimente n strns legarur cu neamul
nasteri, cununii si morti, nu are precizia crtilor de la
starea civil, ci corespunde felului naiv de datare al
omului simplu si al graiului nostru: pe lng perfectul "a
plouat", avem imperfectul "ploua" si mai-mult-caperfectul "plouase".
Asa am fcut si noi. In capitolul Pe urmele trectului am
constatat numai c "a plouat". Cnd? Intr-un trecut
ndeprtat, care a lsat urme, dar fr posibilitti de datare
mai exact. In capitolul despre ntriturile Brasovului
121
(*
132
139
144
160
(*
168
177
Liceul Honterus
Partea a II-a
CUM ERA BRASOVUL PRIN ANII 1885-1895
CALEIDOSCOP BRAOVEAN
Ati observat vreodat ginile din curte si cocoul, cnd vin
la grune? Vin alergnd, ciugulesc mncarea si din cnd
n cnd te privese din profil. Niciodat nu se uit la tine
din fa. Cci ochii lor nu sunt asezati ca la om, ci psrile
si unele animale, avnd ochii unde omul are tmplele, pot
vedea simultan dou lucruri: hrana si dusmanul, gruntele
de pe jos si uliul din vzduh. (De aceea sunt caii asa de
speriosi nct trebuie s li se pun la ochi aprtoarele de
piele - ochelari - s nu mai vada si primejdia la dreapta si
la stnga drumului).
Si omul are doi ochi, dar el vede cu ei aceeasi imagine,
sau aproape aceeasi. Ceea ce vede cu ochiul drept, vede si
cu stngul. Cele dou imagini se suprapun, acoperindu-se
aproape deplin. Mica diferen de spatiu ntre cei doi ochi
face doar ca imaginea s aib adncime, perspectiv. De
aceea limba omeneasc nu poate reda dect un singur
lucru deodat si trebuie s prezinte ntr-un ir ntmplrile,
una dup alta.
Asa ne-am obisnuit cu acest lucru, nct ne pare natural.
Cnd ns nu suntem stpni pe noi, n momente de
excitare, n vis sau n amintire, cnd ne vin n minte mai
multe lucruri deodat, cnd dispare tendina noastr de a
rndui frumos si cu sistem comunicrile ce le facem
altora, atunci ne simtim stingheriti si nesiguri. Sau nvinge
obisnuinta si ne impunem o urmare a celor ce le spunem,
195
Acestea erau la nceput captusite cu "foastne" - blni asa cum se mai vedea pe vremea mea n strada numit
Dupvale, din Schei, dar mai nguste. Abia n 1804 ele
ncep s fie de piatr prin strzile principale si s fie
acoperite cu nite blni scurte. Asa le-am pomenit nc eu.
Pe acest pod umblam de obicei, iar iarna ne ddeam pe
"glenciuri" minunate. Din cnd n cnd aceste canale erau
curate, si atunci lng ele vedeai mici grmezi de nisip
negricios si gunoaie prin care tigani si tigance rscoleau
cu niste bee, cutnd zdrente si oase. Uneori aveau noroc
s gseasc, nainte ca gunoiul s fie crat si depozitat n
gropile de la Sprenghi, si cte o lingurit strmb sau un
cercel pierdut. Prin unele strzi, cu deosebire prin Ulia
Nou si a Fnarilor de multe ori scndurile erau scoase,
cci se spla lna. In Ulita Neagr canalul era mult timp
descoperit de tot. Apa se iezea putin, si, n bolboaca ce se
fcea se aseza cosul lungret cu ln. Cu o furc cu dintii
lungi si ntorsi n unghi drept, fete din Schei ntorceau lna
n cos cu miscri ritmice, cntnd cu voci tinere minunate
cntece.
Leagn verde de mtase...
Ghi Dima a armonizat unele din ele.
Pe dealul de lng Dupzidurile de Jos, mbrtisnd
Turnul Negru si ntinzndu-se la stnga pn n Schei, iar
la dreapta pn la Turnul Alb, erau "romurile" (de la
germanul Rahmen), niste pervaze uriase pe care se
ntindea postavul rosu, verde sau albastru, la uscat.
Din timpuri vechi lna oilor, igi sau urcane, pzite de
ciobani de la Bran sau de la Scele, era adus la Brasov,
199
surl.
"Cloul" cortegiului erau junii albi sau "curcanii". Ei
veneau la urm, mbrcati n cmsi mpodobite cu
nenumrati fluturi, nct atrnau greu pe corp si semnau
cu niste platose. In cap purtau cciuli cu vrful ntors, ca a
lui Mihai Viteazul si ca ale dorabanilor, dup care s-au
introdus ca un omagiu adus vitejiei acestora, n 1877. Caii,
mprumutati de la regimentul de artilerie, zburdau sub
clretii care si-au fcut curaj cu cte un pahar mai
abundent si acum voiau s fac impresie si ca mblnzitori
de bidivii.
Am ncercat n acest caleidosoop s aduc cele mai variate
scene brasovene. Am vrut astfel s dau cititorului ceva din
atmosfera orasului. Acum putem face o rait prin centrul
si cartierele lui.
CETATEA
Inainte ce s nceap ungurii s fortifice asezrile lor si s
ne dea cuvntul "varos" (care a ptruns pn m Peninsula
Balcanic), din care romnii au fcut "ora", noi aveam
cuvntul strvechi, de origine latin, "cetate". Aa se
numeste pn astzi centrul fortificat al Brasovului,
ntocmai cum parizienii numesc Cit partea capitalei lor
ntre cele dou brae ale Senei.
In Cetate intrai prin Poarta Vmii, despre care am vorbit
n cele precedente. Urmnd inele tramvaiului - care erau
mai nlate dect caldarmul, nct rotile trsurilor se
mpiedecau de ele si lunecau o bucat bun de-a lungul lor
nainte de a fi izbutit s le traverseze - aveai la stnga
217
cusul de aram, cu mnerul lui lung si cele dou bote donie - de ap, si bufetul n care se tineau vasele de
buctrie si paharele, cruia la Brasov i spunea
"parsechi". Cuvntul acesta curios e de origine ungureasc
- pohrszek - adic "scaun de pahare" si pentru un
cercettor superficial ar fi o dovad c noi am primit aazisele "cuvinte culturale" - adic pe cele intrate n limba
noastr deodat cu cultura apusean venit la noi - prin
mijlocirea ungurilor. Aceasta e, precum se stie, teza unor
filologi unguri. Dar asemenea deductii pripite snt
nseltoare. Dac n odaile din fa am ntlnit comoda si
sifonierul, care amndou au nume frantuzesc, nu urmeaz
c n Ardeal am fi avut influenta francez. Amndou
aceste cuvinte le-am primit de la austrieci (care, ei, ntradevr au fost influenlati de cultura francez), cu sensul
modificat n Viena, umde n sifonier nu se mai tineau
"sifoanele", ci haine. Ct despre parsechi, acesta are un
nume unguresc nu pentru c noi nu am fi cunoscut nainte
de a avea contact cu ungurii aceast mobil ci pentru c
servitoarele erau scuience si cocoanele noastre vorbind
cu ele ntrebuintau cuvntul neles de ele, care apoi s-a
strecurat si n limba romn.
Buctria se spoia n fiecare an nainte de Pasti. Venea
Linta tiganca cu bidineaua ei lung si n fiecare an voia,
dar mama n-o lsa, s trag cte o dung albastr pe
prete.
233
SCHEII
n fiecare zi lucrtoare coboar din Schei, partea
romneasc a Brasovului, brbati, femei, bieti si fete, cu
cte o legtur cu merinde n mn, cu cri de scoal sau
cu marf de vnzare. Ei prsesc grbiti strzile
ntortocheate ale acestui cartier si se scurg pe cele doua
artere principale, Ulita Mare (Strada Prundului) si Ulita
Furcoaie (Strada Brncoveanu, mai demult Srada
Caterinei), venind de Pe Coast, din Ciocrac, de Pe Tocile,
de pe Malul Ciurcului, de Dup Inisti si din alte uliti si
ulicioare ale Scheilor. Seara cnd se ntorc pe acelasi drum
acas, pasul lor e obosit si fetele lor sunt mai ngndurate,
dac nu si-au fcut ceva "corajie" oprindu-se s bea cte
un pahar dou de rachiu dulce "rozol" la "Pete" sau la
"Rac" n pia, colt cu Trgul Cailor.
Cei dinti ies pe portile mari si frumos cioplite birjarii ce
dau bice cailor, ca s ajung din vreme la gar, la trenul de
Bucuresti, care trece prin Brasov n zori. Mai nainte erau
numai trsuri cu vizitii unguri, dar nc pe cnd eram
copil, trocarii - cci aceasta e porecla romnilor din Schei,
de la "trocile", adic coveile pe care femeile lor fabricau
"gitane", adic ceaprazuri, si pe care le ntrebuinleaz si
ca leagne pentru copii si n care vnd poamele n pia au nceput s in cai si trsuri, aducndu-si aminte de
cnd fceau transporturi mari pe valea Prahovei.
Dup ei vin lucrtorii n fabrici, de toate vrstele si de
amndou sexele, si cei ce fac slujbele de trepdusi si
slugi la prvlii. Hamalii vin cu funia lor, iar cei ce
ncarca ln, splat de fete din Schei, au legate de bru
234
254
269
285
trieste n America.
In dosul Palatului justitiei era ignia, pomenit
documentar din vremuri vechi si ale crei cocioabe se vd
si n desenul lui Roza. Pe strzile ntortocheate trec
noaptea, ca niste umbre, lutarii ce se ntorc de la chefurile
prelungite ale tinerilor doritori de petreceri. Din casele
mici cu lanterne rosii ies cei ce au cutat n templele
Venerei plcerile amorului cumprat. Cnd iganii s-au
stabilit prin orasele si satele noastre, partea aceasta a
Brasovului era afar de locuintele orsenilor pasnici si de
omenie. Acum orasul s-a mrit, si ignia a ajuns n
mijlocul orasului.
Intre ignie si Livada Potei era pe vremea mea un mare
loc viran. Parcurile mici, de la captul Blumnii, si cel din
faa prefecturii aveau nc niste copcei tineri. De Strada
Iorga, cu casele celor ce au stiut s profite de conjunctura
favorabil de dup rzboiul trecut, ca si de frumosul parc
cu dalii nvolate - Cismigiul Brasovului - nici vorb nu
putea fi. Tot maidanul spatios de-a lungul promenzii, pe
care odinioar cresteau vii ce urcau pe Dealul Strjii,
servea nc din secolul al XVIII-lea ca loc de exercitii
soldatilor, un fel de "Cmp al lui Marte" al Brasovului.
Toamna aici se fcea instructia "recrutilor", la care asistam
cu mult interes, cnd eram copil. Imi fcea mare haz cnd
un cioban din vrful muntilor, deprins cu spatii largi, se
ntorcea n directia opus, singur din toata compania lui.
Inclai cu bocanci grei si de obicei prea mari, opincarii
nostri nu izbuteau s bat cu piciorul destul de tare n
288
cheie strin.
La Brasov era o doamn care, dup ce avusese vreo
paisprezece copii, a rmas, la 46 de ani, iar nsrcinat. O
cunoscuta o dojeni. "Ce s faci, drag, dac a dat
Dumnezeu? Va trebui s pun de aici nainte un cot de
crnai mai mult la fript, si asta e tot". Cci pe vremuri
crnatii se vindeau cu cotul, nu se cntreau; iar
crenvurstii se vindeau cu prechea, nu se puneau pe
cntar, ca si pinea, care n orasele mari nu se mai vinde
cu bucata, ci numai cntarit. Aceste trei feluri de a
fabrica si vinde marfa, la cele trei generatii pe care le-am
apucat corespund celor trei feluri de a concepe viata: de
oameni grbii si exacti de azi, care stiu c vremea cost
parale si care au pus masina s lucreze n locul omului, si
de omul care avea vreme si tinea ca munca s-i procure
satisfactia reusitei, dup mult trud, dar cu propria
putere. Intre cele dou generatii si conceptii era generatia
mea; omul nc nu devenise sclavul masinei pe care a vrut
s o stpneasc si avea nc vreme de pierdut, iar cnd si
fcea socotelile, nu era dominat de ideea exactittii
exagerate. El lsa s treac de la el cteva grame mai mult
sau mai putin, cnd era att de usor s vinzi crenvurstii cu
prechea si nu mai pierdeai vremea cu cntritul. Astzi
cumperi marfa fabricat, pe care o gsesti gata n prvlie
si nu trebuie s astepti pn o face mesterul la care ai
comandat-o. Numai articolele de mod se fac, pentru cei
ce se mbrac bine, dup msur. Nu numai hainele
comandate la croitori vestiti si ghetele fcute de cizmar, ci
si rufele de pe corp. Majoritatea cumprtorilor cumpr
ns albiturile gata; tot asa ghetele si adesea si hainele, pe
298
si din Ploiesti.
Cnd, cu ctiva ani nainte de moarte, mitropolitul aguna
fcu o vizitatie canonic la Brasov, el fu primit si gzduit
n casa lui Stnescu, toat lumea gsind c asa trebuie s
fie. In cele cteva zile ct sttu aici, fu invitat si la alti
negustori de frunte, la Diamandi Manole, care a regizat
primirea grandioas, la Ionciovici, a crui sotie excentric
a servit vreo 20 de feluri la mas, si la Pdure, care era pe
atunci o figur marcant n Brasov, cunoscut pentru
larghetea lui si remarcat, mai ales de cocoane, pentru
frumusetea lui brbteasc. Cele dou fete ale lui au cntat
la "convenirea colegial" de la "Pomul Verde", dat n
cinstea marelui mitropolit, la care au fost la banchet peste
150 de persoane.
Negustorii au avut n secolul al XIX-lea un rol nsemnat si
ca propagatori ai culturii romnesti. Carcalechi, la Buda,
tiprete cri ale rudei sale Nicolau; fratii Boghici si
Rudolf Orghidan nfiinteaz o tipografie si, n 1837,
revista "Foaia duminecii"; E. Nichifor traduce Pravila
comercial, pe care o tiprete cu cheltuiala unchiului su
Gh. Nica, care aduce la Brasov pe Gh. Bariiu si pe Iacob
Mureianu, ca profesori la scoala ntemeiat de el n
Cetate; iar cnd protopopul Popazu ridic coalele centrale
cu gimnaziul pe care l sfinete n 1851 Andrei aguna,
tot negustorii romni sunt cei mai nsufletiti sprijinitori ai
lui.
In locul negoului, care era att de nfloritor pe cnd
negustorii brasoveni umblau dup marf pn la Smirna,
de unde se ntorceau hagii, si la Lipsca, unde ei aveau o
313
mistreti
15
cprioare
24
iepuri
cocosi de munte
558
1
ginusi
137
prepelie
3545
rae slbatice
196
sitari
230
porumbei slbatici
256
miei.
Mai demult brasovenii mncau friptur si seara, la cin.
Mama a introdus ns cinele reci, cu mezeluri, salate,
brnzeturi si lptrii, cel mult ou sau crenvursti calzi.
Sasii aveau, chiar cei bogati, la cin numai cte o cafea cu
lapte cu un corn. Adevrat, cafea cinau mai mult
ssoaicele, cci brbatii lor seara o cam stergeau de acas
si mncau la birt. Prnzul era si la ei mbelsugat. Astfel, o
ssoaic cu stare avea n fiecare duminec la amiaz purcel.
Ea avea ns grij ca s nu rmn nimic servitoarelor, ca
nu cumva, gustnd, s li se deschid pofta de aceast
mncare, care "nu era de nasul lor".
Cteodat auzeau vnztarii ambulanti strignd, din
strad, marfa lor. La urechi strbteau numai silabele
"doa", "di" si "ruz", dar dup ele stiai c sunt igance, care
strgau "ia fragi, doamn!" precupee stngnd "ia ridiche,
jupneas! sau "luati cucuruz!". igancele aduceau fragi,
mai spre var si zmeur si mure, cu botele. La gura lor
asezau palmele astfel ca boabele s se scurg din bot n
blid, fr sa lunece pe jos. Ridichile de Brs, albe sau
trandafirii, erau purtate de doua femei ntr-un cos mare, n
legturi de cte trei sau patru, dup mrime. Cnd erau
proaspete - rar se ntmpla s fie "crescute" sau
"cucutoase" - erau fragede "ca untul". tuleii de porumb
fiert se mncau calzi. De aceea vnztoarele lor i tineau
acoperiti cu crpe.
Vinerea cocoanele veneau din trg cu servitoarele dup
ele, cu cosurile ncrcate cu bunti. Se cumpra pentru o
sptamn ntreag, cheltuindu-se cinci pn la zece
340
MODA
Prin Trgul Grului trece majestos bancherul Steriu, cu
jobenul lui nalt de postav cenusiu. Numai unul mai are n
Brasov un asemenea joben, cum l poart englezii la curse,
btrinul Florian, mic si grav, nscut la 1808. Nu asa de
btrn, dar alb ca zpada, este Neugeboren, cel cu barba si
sprncenele ca de vat. El umbl drept ca fclia si cu
brbia ridicata, ca s se vad bine barba-i lung si
frumoas de care e asa de mndru. Din partea opus vine
alt btrn cu barb lung si alb. Ei se salult cu un
respect exagerat, si pe cnd rostesc "am onoare", se
gndesc "barba mea e mai frumoasa". Tata - cci el e al
doilea barbos - tinea si el la barba lui, cunoscut n tot
Braovul, dar nu era sclavul ei, ca cellalt, si fuma chiar
cu riscul s i se nglbeneasc musttile. Adevrat c nu
era fumtor mare, si tigara o bga ntr-un tigaret lung cu
imamea groas de chihlimbar.
Portul brbii era un lucru obisnuit la brbati n vremea
aceasta. Tot lung o purta doctorul Fabritius, cel cu sapte
fete, dintre care fiecare cptase de zestre o cas, de le
spunea lumea "melcii lui Fabritius", si paraclisierul
Biserilcii Negre, aceasta de coloare rosie-armie. Cei mai
multi purtau barba tuns, n fel de fel de forme, dintre care
barbisonul, ca al lui Napoleon III, cu musttile cu vrf
lung si pomdate, era mai rar dect favoritii, ca ai lui
Franz Iosef. Tinerii si lsau "cotlete" tunse pe la urechi.
Ciocul, ca al lui Koglniceanu sau Maiorescu, era mai rar,
dar l purtau unii, ca doctorul Cioran. Si mai rar era la
350
parlamentului maghiar.
Printre cele mai curajoase luri de pozitie se numr
interventia lui Ilie Mcelariu din 7 martie 1867, cnd acesta a
ncercat s-si rosteasc, n limba romn, cuvntarea n
parlament. Intrerupt violent de presedinte si huiduit de
reprezentantii oligarhiei maghiare, el si-a continuat discursul
n limba maghiar, criticnd aspru noile legi, menite s
mpiedice dezvoltarea fireasc a naiunii romne. Alte
discursuri sunt rostite cu prilejul ncriminrii de ctre
autoritti a Pronunciamentului de la Blaj si apoi n cadrul
dezbaterilor privind noile legi din 1868: legea nationalittilor
si legea nvmntului, ambele cu adnci implicaii n viata
politic si cultural a nationalittilor nemaghiare din AustroUngaria.
Insuccesele nregistrate de deputaii romni n parlamentul din
Pesta i determin pe fruntasii burgheziei romne din Ardeal la
o mai strns colaborare cu masele populare, iar fa de
autoritti, la adoptarea unei politici de boicot, de rezieten
pasiv. Departe de a nsemna inactivitate, "politica de
pasivitate" a marcat o epoc de importante actiuni politice si
culturale n ultimele decenii ale veacului trecut, actiuni care culminnd cu miscarea memorandist, au avut urmri
binefctoare n dezvoltarea spiritului naional la romnii din
Transilvania si, implicit, la pregtirea marii uniri din 1918.
(Vezi pt. detalii V. Netea, Lupta romnilor din Transilvania
pentru libertatea national (1848-1881), Buc., 1974, p. 351384).]
Intensificarea msurilor de opresiune national, exercitate de autorittile austroungare mai ales dup ncheierea pactului dualist (1867), se soldeaz, printre altele, cu
sporirea legturilor romnilor transilvneni cu "ara". Ca urmare, tot mai multe
fonduri provenind din veniturile umor societti anume create ("Transilvania",
"Carpaii", "Liga cultural"), din donatii sau colecte, iau drumul Ardealului, prntru a
salva existenta unor publicatii romnesti si a achita multiplele amenzi aplicate
redactorilor.
Cile parcurse de aceste ajutoare sunt foarte variate, cel mai adesea ns mijlocirea
fcnd-o anumite persoane de ncredere. Dintre acestea, numele lui V.P. Bologa, al
doctorului P. Cioran, al facmacistului A.I. Ciurea, al protopopilor Voina si Saftu sunt
des ntlnite n documentele si corespondena vremii.
Un sprijinitor al luptei nationale din Transilvamia a fost si avocatul Teodor Nica,
unchiul lui Sextil Puscariu, care - stabilit la Bucuresti - detinea functia de director al
Bncii Nationale a Romniei. (Vezi pentru detalii S. Polverejan si N. Cordos,
Miscarea memorandist n documente (1885-1897), Cluj, 1973, p. 149-188).
385
392
"GAZETA TRANSILVANIEI"
Dac amintirile mele despre Casina romn care atunci era
n etajul nti, deasupra farmaciei "La Urs", la nceputul
Uliei Scheilor, dateaz mai mult din epoca urmtoare,
cnd veneam la Brasov ca student universitar de la studii
si casina era n Trgul Grului, despre "Gazeta
Transilvaniei" mi aduc bine aminte de cnd eram copil si
mai ales "student" n liceu si intrasem n sirul
colaboratorilor ei. Pasii mei m duceau de multe ori spre
casa mic cu un etaj, din pia, a crei curte lung ajungea
pn la zidurile exterioare ale orasului.
Cea dinti amintire se leag de jubileul de cincizeci de ani
al "Gazetei". Pe atunci eram mic, dar mi aduc aminte c
despre acest eveniment se vorbea mult n casa noastr,
unde bunica povestea de vremile cnd tatl ei ncuraja pe
primii ei redactori si i ajuta s poarte cheltuielile cu
tiprirea primei foi romnesti.
De Iacob Muresianu, redactorul "Gazetei" n cursul anilor
grei de la nceput, se spunea c se va retrage cu totul, fiind
prea btrn, si n locul lui avea s ia conducerea fiul lui,
Aurel, care de curnd se ntorsese ca doctor n drept de la
Viena, unde fcuse o scoal special de jurnalist. De
venirea lui n fruntea foii se legau multe sperante.
In ziua jubileului se form un cortegiu festiv, n fruntea
cruia pseau cei doi btrni, mici de stat si albi de ani,
Gheorghe Baritiu si Iacob Muresianu. O retragere cu tore,
seara, mrea aspectul srbtoresc al festivittii, iar un
393
Termenul este preluat din lexicul, nc srac, al veacului al XIXlea si semnific, n acest caz, lupta pentrn meninerea fiinei
naionale, pentru aprarea drepturilor natiunii, ale poporului romn
din Transilvania si emanciparea lui de sub asuprirea strin.
Asadar, "nationalismul" prezent n scolile brasovene, ca si n toate
scolile romnesti din Transilvania, nsemna de fapt - pn la
Unirea din 1918 - patriotism n sensul mplinirii idealului tuturor
romnilor: nfptuirea statului national unitar romn.
403
provincii.
Brasovul a avut ctiva lutari vestii ntre igani. Fraii
Glusc au ncntat copilria si adolescena mea. De
asemenea "banda" lui Dic, cel cruia i plcea s fie
ascultat de priceptori, cci avea ambiia s fie si nteles,
nu numai ascultat. Cu Costi Glusc am petrecut cteva
nopti la niste chefuri intime n butica lui Eremias, iar cu
Dic sfrseam mai trziu petrecerile zgomotoase cu cte o
serenad la geamul celei ce avea s devin sotia mea.
Lutarii cntau n birturi cu vin bun si n grdini cu copaci
umbrosi, cci ei nu se mutaser nc n cafenele la chefuri
cu sampanie si buturi tari, sorbite de cocoane si
domnisoare vesele, care dansau bucuros. Tiganii stiau ce
cntri i plac fiecruia dintre noi; conductorul tarafului
pleca capul pe vioar, se apropia de tine si, fr s ceri, ti
cnta la ureche cntecul favorit.
In opozitie cu romnii si ungurii, sasii apreciau mai putin
muzica lutarilor si ascultau mai bucuros orchestra
orasului cnd cnta la promenad sau la "Pomul Verde".
Despre acesti "turnri" am vorbit n alt parte. Cei mai
multi dintre ei erau veniti din alte prti, cu deosebire nemti
sau cehi, foarte muzicali si unii si altii. Dirijorul lor era pe
atunci Brandner cel elegant, sudet din partea german a
Boemiei, care cnd conducea orchestra, sttea cu faa
ntoars spre public, salutnd pe cunoscui cu faa
zmbitoare, ntocmai ca Johann Strauss, cu care semna si
la mustti.
Intre orchestrani erau unii care ddeau lectii de vioar sau
alte instrumente. Tin minte mai ales pe doi, pe Greger, cel
ce btea toba fcnd cele mai virtuoase micri cu cele
417
su miestrit.
Dar comparnd pe saii din Sibiu cu cei din Brasov, nu
trebuie s uitm c lng valea Cibinului nu erau numai
compatrioti de-ai celor de lng Tmpa, ci si multi
functionari austrieci si o garnizoan puternic cu ofiteri ce
purtau nume italienesti si frantuzesti si blazoanele unei
vechi aristocratii. La nceputul veacului al XIX-lea era n
Sibiu un organist cu numele Caudella, probabil un
predecesor al compozitorului bucurestean cu acelasi
nume, de mai trziu.
TEATRUL - AGATA BRSESCU
Strada Hirscher se numea pe atunci si a "Teatrului", cci
acolo, pe locul actualului cinematograf "Reduta", era
cldirea veche a teatrului, pe care am mai apucat-o si eu.
Ea a fost drmat abia n
anul 1892. Era veche de
peste un secol, se numea, ca
o sal vestit dnn Viena,
"Raduta" si avea o fatad
mpodobit cu zorzoanele
stilului baroc trziu si
rococo incipient. Una din
cele dou cldiri din care
era compus, cea cu sala de
teatru, avea spre strad un
rnd de ferestre rotunde.
In sala ei spatioas - cel
putin mie mi se prea mare 428
430
urmtoarele:
"Pe Eminescu l-am vzut o singur dat. Era n anul
1881, n Bucuresti, unde plecaserm multi brasoveni
la serbrile ncoronrii Regelui Carol I. Si astzi simt
cum inima mi palpit la gndul fericitor c vd pe
marele nostru poet. Cu emotie m-am apropiat tiptil
de el si i-am netezit pe nesimtite bratul. In ochii lui
citeam o tristete adnc. Era un contrast izbitor ntre
omul tcut si trist, care umbla gnditor pe strad, si
veselia grupului de transilvneni ce trecuser grania.
Plria cu boruri late, moale si neagr, umbrea faa si
fruntea nefericitului poet. Pe umeri, aruncat genial asa mi se prea - o manta neagr. Toate aceste
amnunte mi s-au ntiprit n minte. Cu oboseala
feei si a inutei sale contrastau ochii lui, ca niste
ochi de copil, cu albul vinetiu n jurul pupilei,
atrgtori, expresivi si vistori. Iat impresia pe care
am avut-o, ca fat tnar de 15 ani. Acum dup 66 de
ani, cnd citesc introducerea la editia nou a piesei
Las si vd cu ct dragoste l ngrijea soru-sa
Henrieta, care e att de simpatic si cumptat cnd
pomeneste de Veronica Micle, mi-am adus iar
aminte de toate acestea."
In clasele din urm ale liceului influena lui Eminescu
asupra generatiei mele si a celei ce ne preceda a fost
uria. La Saraga, n Iasi, apru o editie ieftin a poeziilor,
care la Socec btuse n scurta vreme recordul de apte
editii, precum si un volum de nuvele si basmul FtFrumos din lacrim, ngrijit de V. Morun. Rscolitoare
458
Reprezentantul celui "de al treilea tip" este Nicolae Piltia (18481901), originar din Smbta de Sus, jud. Brasov, absolvent al
Universittii din Viena. Pred limbile clasice si germana la liceul
din Brasov n 1878-1898. Este autorul unor aprapreciate studii si
manuale scolare privitoare la limbile clasice si la limba german.
502
directori.
In alt carte am reprodus fotografiile celei dinti diplome
de bacalaureat de la gimnaziul brasovean si o poz din
anul 1862, cu un grup de studeni ardeleni din Viena. Pe
diplom e isclit, alturi de aguna, Doctor Basilius
Glodariu, iar n fotografie viitorul profesor, lng tatl
viitorului su coleg de la liceul din Brasov, Braniste. Are,
aceeasi barb nclcit, dar neagr si aceiasi ochelari cu
lentile groase, ai unui miop, foarte "scurt la vedere" cum
se zicea la Brasov.
Cnd a venit ca profesor tnr la Brasov, doctorul
Glodariu trecea de mare nvat. Specialitatea lui era
filologia, n care si crease un sistem propriu, numai al lui,
la care a tinut mori toat viaa. El deriva toate cuvintele
romnesti direct din limba primitiv aric, n care vocalele
si jucau rolul principal. Plecnd de la premisa c orice
sunet al unei limbi moderne s-a dezvoltat dintr-o silab
ntreag - tocit n cursul vremii - el reconstituia tipul aric
cu tot attea silabe cte litere avea cuvntul romnesc.
Aproape de fiecare dat cnd se pregtea s examineze, se
scula careva din noi si-l ntreba o etimologie, de exemplu
"veveri". "Veveri"? ntreba el. Un moment sttea si se
gndea, apoi lua creta si ncepea s scrie pe tabl,
umplnd-o cu rdcini indo-europene, stergnd ce scrisese
n rndurile de sus si umplnd tabla din nou. Dac
clopotul de iesire nu suna nc, se scula altul si ntreba:
"Dar caracati? Asta e mai greu". "Caracati?" Un
moment de meditare. "Nimic mai usor". Si umplea din nou
tabla cu scrisoarea sa piezis.
Intre colegii si se gseau de asemenea ctiva care
510
Langenscheidt.
Cnd vorbirea lui Ghit Pop, care primejduia existena
gimnaziului, fu publicat n "Tribuna", toti stiau c
corespondentul indiscret al gazetei din Sibiu fusese
Braniste. Gazetria si lupta militant a fost si a rmas
elementul care l-a atras totdeauna. In astfel de mprejurri
rmnerea lui la Brasov n-a fost de lung durat si nici
revenirea la catedr, peste civa ani. Trecut ca gazetar,
mai nti n Banat, unde redacta gazeta lui Mocioni
"Dreptatea", el descoperi pe poetul Vlad Delamarina,
primul poet care a nterebuinat dialectul n literatura
romneasc. Sub titlul de "divniri", Braniste n gazeta sa
introduse niste "causerii" spirituale. Mai trziu a redactat
"Drapelul" din Lugoj, iar ntre timp "Patria" din Cernui,
unde descoperi pe poetul Nicu Dracinschi. Astfel
gazetria, n urm politica, au rapit Brasovului pe unul din
cei mai buni profesori ai sai.
PROFESORII I STUDENII PETREC
In seara de Sf. Petru si Pavel, dup ce anul "scolastic" se
termina cu distribuirea "testimoniilor" si premiilor, nainte
de ce profesorii si cutau cte un loc de vilegiatur ieftin
si sntos, ei se ntruneau la un osp dat de tata n cinstea
lor, n tot cursul celor doisprezece ani ct am fost, fratemeu mai mare si eu, elevi la liceu. Aceste cine n-aveau
rost s capteze bunvoina profesorilor, cci amndoi
copiii eram tot timpul "premianti", ci fceau numai
legtura fireasc ntre brasoveni si profesorii gimnaziului
la un pahar de vin si la o mas vesel. Invitatiile acestea
515
"Fetie cu sn rotund,
Paharul cu mare fund,
Si-un cntec vioi, voios,
Sunt trei lucruri de folos",
versuri care parafrazau faimosul "Wein, Weib und
Gesang" al nemilor.
La "provocarea" prefectului, trebuia s "se produc" ba
cutare cntre, ba cutare mucalit, ba un cvartet bine
njghebat, ba alt cvartet-parodie. Cu ocazia aceasta artiti
noi, luceferi pe orizontul Brasovului, erau pusi n
circulatie, fcnd concuren celor vechi. Cte o iscoad
optea prefectului: "Cutare are un glas frumos" sau
"Cutare stie s spun o oraie plin de haz". Porunca
prefectului, care avea puteri dictatoriale, venea dup un
"silentium!" ce prevestea o surpriz. Un "pro laude, dou
pahare" sau "E ru, e ru, dar n-avem ce s facem", intonat
de toat "coroana" si pedepsit cu dou pahare de ap,
rspltea sau blama pe artist.
Publicul brasovean se aduna ncetul cu ncetul n jurul
studentilor. Cele dinti erau domnisoarele, care opoteau
si chicoteau si pentru care, mai ales, se ndesau s fie
"provocati" cei ce sperau s fie ludati. Si profesorii intrau
pe cte o jumtate de ceas n mijlocul studentilor, si
adesea le era dat s vad pe cte un ghidu de biat care, la
porunca prefectului, i imita, spre marea petrecere a
tuturora.
Ca prob de felul poeziilor glumele care se recitau, citez o
combinaie a poeziilor Pene Curcanul si Mnstirea
Argesului, spuse de un elev, care avea memoria slab:
525
tare sau mai ncet, dup cum fuxul era mai voinic si mai
slbu, dar totdeauna fr s-l lase s scape cu una cu
dou.
Acest botez era punctul culminant, care atrgea cel mai
numeros public privitor.
Cam pe la orele trei, vinul se termina si nu mai rmneau
pe lng butoi dect civa favoriti ai butoierului, pentru
care acesta dosise cteva sticle da vin. Restul fcea curte
la domnisoare, ba se ncingea si cte un dans pe terenul ce
urca si cobora, la muzica tiganilor, care nu lipseau
niciodat.
Mai demult la Poian veneau multi brasoveni. Sirul de
trsuri care aduceau cocoanele nedeprinse cu urcatul era
nesfrsit. La masa profesorilor, unde se serveau o multime
de buntti aduse de nevestele lor si unde nu lipseau
niciodat costiele de purcel la grtar si varza cu sarmale,
erau invitai toi burlacii. Vinul cu borviz era rcorit n apa
pului lui Mesot, a crui menire se reducea la cea de
frigorifer.
Dup-mas societatea se mrea cu domnii care nu puteau
lipsi o zi ntreag din birourile lor si veneau numai pe la
dou n Poian. Noii veniti erau primiti cu bratele deschise
si trebuiau s dea zor cu paharele, ca sa ajung buna
dispozitie a colorlalti. Ca prin vis mi aduc aminte de
avocatul Mrgineanu, cel cu barba blond, care cnta cu
voce plcut de tenor o doin ardeleneasc.
La alt excursie n Poian, popa Voina cnta cu
Nemeoaica cea cu glasul de privighetoare si cu ochii
527
531