Universitatea Transilvania din Braov

Facultatea de tiine Economice i Administrarea Afacerilor

Specializarea E.C.T.S.
Grupa 8221

Analiza comparativ a locului turismului n economia Germaniei i Romaniei

BUTUNOI BEATRICE

Cuprins

Cap I Justificarea alegererii rilor i scurt prezentare a potenialului turistic al acestora

Cap al II-lea Analiza comparativ a punctelor tari i slabe ale dezvoltrii turismului n cele dou ri
Cap al III-lea Analiza comparativ a indicatorilor care reflect locul turismului n economia celor dou ri n anul 2014
Cap al IV-lea Formularea concluziilor analizei comparative

Capitolul 1 .
Justificarea alegererii rilor i scurt prezentare a potenialului turistic al acestora
Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, Masivele hercinice are
Germaniei de mijloc i Alpii Bavariei.
Germania reprezinta tara cu una dintre cele mai dezvoltate industrii turistice, axata pe turismul cultural. Cele mai populare destinatii
sunt Berlin, Mnchen, Marea Baltic, Marea Nordului, Hamburg, Bremen , Westphalia etc.
Dup prerea mea, Germania este o destinatie care poate oferi vizitatorilor atat obiective de lux, cat si obiective rurale.Turismul
rural este dezvoltat indeosebi in zona de sud a tarii, in landul Baden-Wrttemberg, acolo unde sunt plantate culturi ca vita-de-vie si
pomi fructiferi. In ceea ce priveste turismul urban, acesta infloreste n centrele urbane de tipul orasului Bremen. Turistii au
posibilitatea de a admira monumentele arhitecturale de tipul cladirii Reichstagului sau Noului Castel.
Cea mai renumita sarbatoare este Oktoberfest, festivalul berii, care adun an de an mii de iubitori ai acestei bauturi.
Atractiile turistice sunt destul de diversificate, cele mai cunoscute atractii din tara in cauz sunt: Karlsplatz , fantana Richard
Strauss, Marienplatz , turnul AlterPeter , Parlamentul Bavarez, Teatrul National , celebrul parc din Munchen,Chiemsee - cel mai
mare lac din Bavaria.
De asemenea, din punct de vedere turistic, Germania este o tara culturala, cu numeroase castele , manastiri, centre importante in
Dresden, Leipzig si Weimar. Este una dintre cele mai populare destinatii turistice, desi in cea mai mare parte reconstruita in urma
razboiului, ofera un peisaj parca neschimbat de secole, iar renumitele castele isipastreaza aerul medieval.
Totui frumuseea Germaniei st la baza zonelor rurale care sunt de mare interes, att pentru turiti ct i pentru locuitori. Regiunile
turistice cele mai vizitate din Germania sunt Frisian de Est i Insulele de Nord Frisian, coastele Mrii Baltice de Holstein,
Mecklenburg Vorpommern i, Valea Rinului, The bavarez i Pdurea Neagr, i Alpii bavarezi.
3

n ceea ce privete Romnia, aceasta dispune de un foarte bogat potential turistic variat, cu obiective naturale, sociale, religioase si
culturale deosebite.
Turismul in Romnia se concentreaza indeosebi asupra peisajelor naturale si a istoriei sale bogate. Traversat de apele Dunarii,
Romnia are un scenariu sensibil, incluzand frumosii si impaduriitii Carpati, Coasta Marii Negre si Delta Dunarii, care este cea mai
mare delta european atat de bine pastrata si conservata.
n ultimii ani, Romnia a devenit o destinatie preferata pentru multi europeni (mai mult de 60% dintre turistii straini provin din tarile
membre UE), rivaliznd i fiind la concuren cu tari precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staiuni precum Mangalia, Saturn,
Venus, Neptun, Olimp i Mamaia (numite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe timp de var. n timpul
iernii, staiunile de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Brasov sunt destinaiile preferate ale turitilor strini.
Asemenea Germaniei, Romnia este o tara culturala, cu numeroase castele , manastiri, centre importante i orae medievale.
Datorit atmosfelei lor medievale i datorit castelele aflate acolo, numeroase orae transilvnene precum Braov, Sibiu
,Sighioara, Cluj-Napoca sau Trgu Mure au devenit importante puncte de atracie pentru turiti.
De curnd s-a dezvoltat i turismul rural, carse concentreaz ndeosebi asupra promovrii culturii folclorice i tradiiilor.
Principalele puncte de atractie le reprezint Castelul Bran, mnstirile pictate din nordul Moldovei,bisericile de lemn din Transilvania
ori Cimitirul vesel din Spnca.
Un alt punct turistic este reprezentat de staiunile balneo-climatice. Acestea atrag peste 800.000 de vizitatori. cestora li se adaug i
pesionarii care primesc de la Casa Naional de Pensii bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la
pensionari, dar nu toi ajung n staiuni. Din pcate, doar 10% dintre turiti sunt ceteni strini.
Din punct de vedere al resurselor naturale i al resurselor turistice antropice, Romnia este foarte bine reprezentat, principalele
atracii turistice o reprezint elementele de etnografie, folclor, arta popular, rezervaiile naturale , statiuni balneo-climaterice
precum i fondul cinegetic romnesc.

Turismul este foarte strns legat de civilizaie i cultur, ntre ele instituindu-se o relaie de interdependen. Prin valorificarea
resurselor naturale, umane i financiare puse la dispoziia sa, turismul genereaz efecte economice i sociale care duc la creterea
eficienei economice, a progresului i a civilizaiei.
Capitolul al II lea
Analiza comparativ a punctelor tari i slabe ale dezvoltrii turismului n cele dou ri
PUNCTE TARi

PUNCTE SLABE

Germania

Romnia

Germania

Romnia

Turism dezvoltat atat din punct de

vedere urban ct si rurar

Existenta resurselor
turistice precum: paduri,
rauri,lacuri,etc

Costuri destul de ridicate in

comparatie cu alte destinatii
europene

Lipsa unei infrastructuri

Magazine si supermarketuri
inchise in cursul zilei de
duminica

Primeste anual aproximativ

peste 30 de milioane de
turisti straini

Datorita dezvoltarii turismului ,

Romnia a devenit o
destinaie preferat pentru
muli europeni (mai mult de
60% dintre turitii strini
provin din rile membre UE)

Existenta numeroaselor
statiuni celebre pentru practicarea
sporturilor de iarna
ex Alpii Bavarezi

Crearea de noi produse

turistice: Dracula, SuperSki in
carpati, Agroturism in
Romania etc

Existenta resurselor
turistice precum: paduri, rauri,lacuri,
monumente ale
naturii etc

Romnia dispune de un
potenial balnear unic n zona
Europei

Cea mai dezvoltata industrie turistica

Detine printre cele mai mari agentii
tour operatoare

Zone afectate de poluare

Lipsa grupurilor sanitare n
numeroase obiective turistice
O prezen extrem de mica de
branduri internaionale

Lipsa utilitatiilor in anumite zone

Promovarea insuficient a
potenialului turistic
Lungimea total a
reelei drumurilor publice
din Romnia este de 78.836 km
Reeaua de ci ferate
din Romnia avea 11.002 km de linii
n exploatare, din care 3.950 km
(35,9%) sunt electrificai i 2.965 km
(26,9%) suntlinii duble
Numar restrans de aeroporturi,
momentan in Romania exista doar
17 aeroporturi.

Ramura de transport este

foarte dezvoltata,existand
numeroase tipuri de
transport:auto,feroviar,
naval, aerian,maritim.

Existenta numeroaselor
statiuni pe Riviera Romn

Lipsa parcrilor i a grupurilor

sanitare n numeroase obiective
turistice

Atmosfera medievala i
existenta castelelor pe
teritoriul romanesc, numarul
turistilor a crescut comparativ
cu anii anteriori

Capitolul al III-lea
Analiza comparativ a indicatorilor care reflect locul turismului n economia celor dou ri n anul 2014
Indicatori

Germania
Valoare abs

Contribuia
direct a
sectorului
turismului i
cltoriilor la
crearea PIB
Contribuia
total a
sectorului
turismului i
cltoriilor la
crearea PIB
Contribuia
direct a
sectorului
turismului i
cltoriilor la

Valoare
relativa

Romania

Pozitia in
clasamentul mondial

Valoare abs

Valoare
relativa

Pozitia in clasamentul mondial

145,202.0
mld. $

3.8 %

81

3,183.4 mld. $

1.6%

66

166

343,468.0
mld. $

8.9%

102

9,879.4 mld. $

4.8%

62

157

37

204.9 mii locuri de

munc

2.4%

59

131

2,841.9 mii
locuri de
munc

6.7%

ocuparea forei
de munc
Contribuia
total a
sectorului
turismului i
cltoriilor la
ocuparea forei
de munc
ncasrile de la
turitii strini

4,982.0 mii
locuri de
munc

51,177.2
mld. $

11.7%

66

467.4 mii locuri de

munc

5.5%

64

148

2.9%

152

2,182.2 mld. $

2.5%

74

157

Capitolul al IV-lea
Formularea concluziilor analizei comparative
Conform analizei efectuate la capitolul 3 putem trage urmtoarele concluzii:
- Dintre cele doua tari contributia directa a sectorului turismului si calatoriilor la crearea PIB, Germania se claseaz pe o pozi ie mai
bun fa de Romania avand n vedere valoarea absoluta, Germania fiind pe pozitia 3 iar Romania pe pozi ia 66 n clasamentul
mondial. In ceea ce priveste valoarea relativ Gemania ocupa locul 81 n clasamentul mondial fa de Romania care ocupa locul
166.
- Dintre cele doua tari contributia totala a sectorului turismului si calatoriilor la crearea PIB, Germania se claseaza pe o pozitie
superioara fata de Romania avand in vedere valoarea absolut, Germania fiind pe pozi ia 3 iar Romania pe pozitia 62 n
clasamentul mondial. In ceea ce priveste valoarea relativa Germania ocupa locul 102 in clasamentul mondial fata de Romania care
ocupa locul 157.

- Dintre cele doua tari contributia directa a sectorului turismului si calatoriilor la ocuparea fortei de munca, Germania se claseaza
pe o poziie mai bun fata de Romania avandin vedere valoarea absolut, Germania fiind pe pozi ia 7 iar Romania pe pozitia 59 in
clasamentul mondial. In ceea ce priveste valoarea relativa Germania ocupa locul 37 in clasamentul mondial fata de Romania care
ocupa locul 131.
- Dintre cele doua tari contributia totala a sectorului turismului si calatoriilor la ocuparea fortei de munca, Germania se claseaza pe
o poziie mai bun fata de Romania avand in vedere valoarea absoluta, Germania fiind pe pozitia 8 iar Romania pe pozitia 64 n
clasamentul mondial. In ceea ce priveste valoarea relativ, Germania ocupa locul 66 n clasamentul mondial fata de Romania care
ocupa locul 148.
- Dintre cele doua tari incasarile de la turistii straini, Germania se claseaz pe o pozitie mai bun fata de Romania avand n vedere
valoarea absoluta, Germania fiind pe pozi ia 6 iar Romania pe pozi ia 157 in clasamentul mondial. In ceea ce priveste valoarea
relativ Germania ocupa locul 152 n clasamentul mondial fata de Romania care ocupa locul 157.

Bibliografie

1. http://www.wttc.org/
2. www.wikipedia.com