Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
igienizm eficient toate suprafeele dentare, ntr-un timp minim. Anumite plante au propietati
antibacteriene si pot fi de ajutor in rutina dumneavoastra orala zilnica si in plus va pot asigura o
respiratie proaspata.
De exemplu, uleiurile de migdale, uleiurile de menta sau chiar menta aplicate la baza gingiei, poate
constitui un tratament pentru o mai buna igiena orala.
Uleiul din arborele de ceai contine mai multi agenti antibacterieni decat cele mai sus mentionate.
Adaugarea in mod regulat a catorva picaturi din acest ulei pe periuta de dinti lasa senzatia de
revigorare a gingiilor.
Ceaiul verde a fost creditat de secole ca fiind unul dintre cele mai bune tratamente naturale pentru o
mai buna igiena orala. Clatirea cu ceai verde a fost folosita de poporul chinez vreme indelungata cu
rezultate bune in ceea ce priveste igiena orala. Ceaiul verde contine si antioxidanti ce ajuta la o mai
buna imunizare a organismului.
Doua substante extrase din lemnul dulce si utilizate indelung in medicina traditionala chineza s-au
dovedit a fi experte in combaterea bacteriilor din cavitatea bucala, responsabile cu aparitia cariilor
dentare si a bolilor gingivale. Descoperirea i-a dus pe autorii ei cu gandul la strategia optima de
prevenire a afectiunilor bucale.
Licoricidina si licorisoflavanul A sunt cele doua substante deosebit de eficiente in actiunea
antibacteriana. Acestea distrug cele mai periculoase bacterii din cavitatea bucala, acelea care
determina aparitia cariilor si deteriorarea sanatatii gingivale. Cercetatorii sustin ca substantele din
radacina de lemn dulce pot vindeca afectiunile bucale in aceeasi masura in care le pot si preveni.
Radacina de lemn dulce este un leac comun in China, insa este usor de gasit si in magazinele naturiste
din Romania, data fiind popularitatea in continua crestere a tratamentelor pe baza de plante.
Proprietatile acesteia in vindecare sunt nenumarate, printre cele mai importante afectiuni asupra carora
actioneaza cu succes aflandu-se bolile pulmonare si cele digestive, extractul avand insa si efect
antiinflamator, antihistaminic, regland totodata schimbul de apa si saruri in organism.
giena bucala zilnica este esentiala pentru mentinerea sanatatii dintilor si gingiilor. Medicul stomatolog
Bogdan Baeder ne-a explicat cateva dintre "trucurile" ingrijirii corecte a gurii.
Dusul bucal - trebuie folosit dupa periajul obisnuit al dintilor. Dusul bucal este recomandat de unii
stomatologi pentru "masajul gingiei" si senzatia placuta pe care o lasa mai ales atunci cand se
utilizeaza diferite ape de gura.
Scobitori - daca nu reusiti sa indepartati resturile de alimente dintr-o plomba facuta prost sau dintr-o
carie, atunci puteti folosi aceasta metoda pentru a indeparta resturile de alimente. Insa in momentul
cand incepeti sa folositi prea des scobitorile trebuie sa va ganditi ca deja este cazul sa mergeti la un
dentist.
Apa de gura - cu exceptia apelor care contin de exemplu clorhexidina sau florura de staniu, celelalte
produse nu au un efect de reducere a florei microbiene. A clati gura pentru efectul de prospetime este
foarte bine, insa in niciun caz apa de gura nu se poate substitui periajului dintilor.
Guma de mestecat - este indicat sa alegeti guma fara zahar si, daca este posibil, o varietate care sa
contina xylitol. Guma este un substitut al periajului atunci cand acesta nu este posibil, datorita
efectului de curatare mecanica si a celui de crestere a fluxului de saliva. Aceasta contine lizozim - o
puternica substanta care elimina bacteriile care produc carii.
Purtatorii de proteza fixa (punti) au la indemana o alta solutie: sa foloseasca ata dentara speciala
care se introduce sub lucrare.
Purtatorii de proteza mobila trebuie sa-si curete de doua-trei ori pe zi proteza, la fel ca si dintii
naturali. Mare atentie insa, nu cu pasta de dinti, deoarece aceasta are elemente abrazive care vor face
ca in timp sa dispara luciul dintilor.
More Sharing ServicesShare|Share on facebookShare on emailShare on favoritesShare on print
In Romania se consuma, in medie, 125 ml de pasta de dinti pe an (adica un tub si un sfert) fata de
aproximativ 600 ml pe an, reprezentand necesarul la un periaj al dintilor de doua ori pe zi.
Mai mult, romanii schimba periuta de dinti, in medie, la 2 - 3 ani, fata de 3 luni cat este recomandat, a
declarat, miercuri, la lucrarile Congresului Uniunii Nationale a Asociatiilor Stomatologice (UNAS),
directorul organizatiei, dr. Alexandru Brezoiescu.
Totusi, dupa cum a spus medicul, fata de vechile studii, se inregistreaza un oarecare progres, in prezent
utilizandu-se mai multa pasta de dinti si schimbandu-se mai des periutele.
ISTORIE
Prima referin la pasta de dini vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o
amestectur de sare, piper, frunze de ment, i flori de iris. n Roma antic se considera
c urina uman este un agent de curare a dinilor foarte bun
Totui, pasta de dini i pudra pentru dini nu au fost folosite prea mult pn n secolul al XIX-lea
n Marea Britanie. Pe la nceputul anilor 1800 periua de dini se folosea numai cu ap, dar la scurt
timp pudrele pentru dini au devenit populare. Multe erau fcute n cas, cu cret, crmid pulverizat
i sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudr pentru dini fabricat din crbune pulverizat,
dar n acelai timp avertiza c pudrele pentru dini ce se comercializau fceau mai mult ru dect bine.
Pn n anul 1900, o past de dini fcut din ap oxigenat i praf de copt (bicarborat de sodiu) a
devenit combinaia recomandat. Pastele de dini pre-amestecate au fost prima oar fabricate n
secolul al XIX-lea dar nu au ntrecut n popularitate pudra pentru din i naintea primului rzboi
mondial. n anul 1896 n New York, compania Colgate a fcut prima past de dini n tuburi
deformabile similare cu cele folosite pentru acuarele.
Fluoruri au fost adugate n pasta de dini n anul 1914 i a fost criticat de Asociaia Dental
American (ADA) n 1937. n anii '50, noile paste cu fluor au primit ns aprobarea de la ADA.
Limitele acceptabile i cantitile sugerate de fluor n pasta de din i difer n fiecare ar.
naintea celui de-al doilea rzboi mondial pasta de dini se vindea n containere din plumb. Chiar dac
acestea erau cerate, plumbul se amesteca cu pasta de din i, cauznd boli i decese. Dup al doilea
rzboi mondial, pasta de dini se comercializa n containere de plastic. Lucrul ru a fost c, deoarece
toi membrii familiei foloseau pasta de dini mpreun cu aceea i periu i se puteau transmite boli.
Pasta de dini se comercializeaz de obicei n tuburi flexibile, dei containere mai rigide sunt
disponibile (acestea avnd avantajul c, putnd sta vertical, folosesc mai puin spaiu).
Ingrediente i arome
Fluorura de sodiu (NaF) este cel mai popular ingredient n pasta de din i pentru a proteja mpotriva
cariilor; unele companii productoare de past de dini folosesc monofluoro-fosfat de sodiu
(Na2PO3F). Aproape toat pasta de dini vndut n Statele Unite conine 1000-1100 pri dintr-un
milion ioni de fluor provenii dintr-unul din aceste ingrediente active. Aceast particularitate a condus la
concluzia c pasta de dini ieftin este la fel de bun ca cea scump.
Ingrediente ca bicarbonatul de sodiu, enzime, vitamine, plante medicinale, calciu, ap de gur i/sau
ap oxigenat fac adesea parte din amestec i sunt comercializate ca fiind benefice. Unii productori
adaug i ageni antibacteriali cum ar fi triclosanul sau clorura de zinc.
Pasta de dini este ntr-o varietate de arome, de cele mai multe ori fiind variaii de ment. Alte arome
mai exotice sunt cele de caise, ananas i chiar de gum de mestecat (comercializate mai ales pentru
copii), dar i miere de albine, caramel,scorioar, molur, ghimbir, vanilie, lmie, portocal, pin. Au
mai fost ncercate unele arome, dar fr mare succes comercial, cum ar fi cele de unt de
arahide, ceai i chiar whisky. Unele paste nu au arome.
Istorie
Desoperiri arheologice n morminte egiptene datate circa 3.000 .d.Hr. dovedesc, c prima periu de
dini a fost un mic b care se mesteca. A fost de fapt bucata subire a unei crengi, care a fost defibrat
la un capt. La unele popoare primitive, asemenea bei oare se folosesc i azi (de ex. Miswak).
n Imperiul chinez au fost inventate circa 1.500 d.Hr. primele periue de dini cu perii. Acestea aveau
ns forma unei pensule. Periile proveneau de la gtul porcilor domestici i erau prinse de beioare de
bambus sau de oscioare.
Comercianii au adus aceste perii n Europa. ns aici au fost considerate periile ca prea tari. n Europa
se folosea la cea dat peri de cal. Medicul francez Pierre Fauchard, care este considerat
tatlstomatologiei moderne, a criticat n manualul su din 1728 periuele de dini ineficiente, prea moi
confecionate din pr de cal. La acea dat, dinii se cur au mai degrab cu burei.
Englezul William Addis a fondat n 1780 prima firm care producea periue dedini n mod
profesionist din oscioare i peri de vac. periua de din i era un articol de lux al celor bogai.
Cu inventarea nailonului n 1938 a devenit posibil fabricarea ieftin, n mas a periu elor de din i.
Prima generaie de periue de dini era ns att de tare, ncat putea s rneasc gingiile, prin urmare
nu erau de recomandat. De abia n 1950 a devenit disponibil nailonul mai moale, care se potrivea mai
bine.
Splarea dinilor a devenit destul de trziu un obicei larg raspndit. De exemplu, n Statele Unite, de
abia dup cel de al doilea rzboi mondial. Asta deoarece soldaii au fost obligai s se spele pe dini i
au adus acest obicei n familiile lor.
!
COMUNICAT DE PRES
1"
"
2"
"
3"
"
Nr.$de$consultaii$i$tratamente$stomatologice/1$locuitor n$Romnia,$
1970=2008
Nr.de.consultatii/1.locuitor.
Anul.
30
1991 1994 1997 2000 2002 2005
anul
kg
kg - valoare brut
4"
"
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
2006 2007 2008 2009
Nr.$consultatii$si$tratamente$stomatologice$ $
Nr.$consultatii$si$tratamente$stomatologice$n$policlinicile$particulare,$Romnia,$200692009
Anul$
""""
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
Bihor Braila Bacau Iasi Valcea4 Prahova Constanta Bucuresti
Nr#de#consultatii# in#policlinicile# particulare
Nr.#de#consultatii#stomatologice#n#policlinicile#particulare,#pe#judee,#Romnia,#2009#
"
6"
"
i apoi Polonia (3,1 ori), din care cei mai muli trebuiau s fac regulat un
tratament. Pe de
alt parte respondenii din Malta (1,7 ori) i Irlanda (1,8 ori) au fost la
medicul dentist, n
medie, mai puin de dou ori pe an.
o Majoritatea (50%) europenilor intervievai n acest studiu au declarat c
ultima dat cnd au
vizitat un medic dentist a fost pentru un control de rutin sau tratament
de curare. O treime a
apelat la un medic dentist pentru un tratament de rutin i aproape o
cincime a mers pentru
tratament de urgen.
De departe, motivul principal relatat de persoanele intervievate pentru c
nu au consultat un
medic dentist n ultimii doi ani este faptul c problemele lor dentare nu au
fost suficient de
grave (33%). Al doilea motiv menionat cel mai frecvent pentru a nu
consulta un dentist a fost
absena dinilor naturali (16%), urmat ndeaproape de costul ridicat al
examenelor de rutin i
al tratamentului (15%).
Trebuie avut n vedere c n unele ri este obligatorie vizita la medicul
dentist o dat pe an
sau chiar la fiecare ase luni pentru ca persoanele asigurate s continue
s beneficieze de
asigurarea medical.
Pentru Romnia, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul
de rutin sau
tratamentele de curare (27%), tratamentul de rutin (31%) i
tratamentul de urgen (40%).
Prevalena edentailor vrstnicilor, 65-74 de ani, sursa WHO Global Oral Health Data Bank
i Oral Health
Country/Area Profile Programme, 2000
Referine
Familia mea
are
dini sntoi!
12 Septem brie 2012
ZIUA MONDIAL A SNTII
ORALE
INFORMARE
Contexul)mondial)
Contexul)mondial)
lumii'dar'i'n'cadrul'aceleai'regiuni'sau'ri.
'
! Rolul' semniKicativ' al' factorilor'
socioDcomportamentali' i' de' mediu' n'
bolile' orale' este' evideniat' ntrDun' numr'
extins' de' anchete' i' studii'
epidemiologice.'
! Cu' ocazia' Zilei' Mondiale' a' sntii'
orale,' Federaia' Dentar'
Internaional' ndeamn' toate' prile'
interesate' s' recunoasc' i' s'
sublinieze'importana'sntii'orale'pentru'
o'societate'sntoas.''
Afeciunile)orale
Dei' cele' mai' multe' afeciuni' orale'
sunt' prevenibile,' ele' sunt'
responsabile'pentru'un'mare'procent' al'
afeciunilor' cronice' n'
ntreaga'lume.'
Afeciunile' dentare' au' drept'
consecin' durerea' i' suferina' i'
absenteismul'de'la'locul'de'munc'i'co
al.'De'exemplu,'numai'
n'SUA,'adulii'angajai'pierd'mai'mult'de'
164'de'milioane'de'ore'
de' lucru' anual' datorit' bolilor'
dentare' sau' vizitelor' la' dentist.'
(U.S.'Surgeon'Generals'oral'health'repor
t).''
Bolile'periodontale'i'ale'gingiilor'au'fost'
asociate'cu'complicaii'
ale'sarcinii,'diabet'zaharat'i'alte'boli'sist
emice.'Cariile'dentare'
netratate'afecteaz'serios'calitatea'vieii
'unei'persoane.'''
'
Istoric)al)Zilei)Mondiale)
a)Sntii)Orale
! a' fost' adoptat' de' Adunarea'
General' a' Federaiei' Dentare'
Internaionale,' reprezentat' de' mai'
mult' de' un' milion' de'
dentiti' i' chirurgi'
bucoDmaxiloDfaciali'din' ntreaga'
lume,'pe'
26'octombrie'2007;''
!
a'fost'celebrat'pentru'prima'dat'pe'1
2'septembrie'2008;'
! a'fost'aleas'pe'12'septembrie:'
!
'n'onoarea'fondatorului'Federaiei'Dentare'Intern
aionale,'Dr.'Charles'
Godon,'care'sDa'nscut'pe'12'septembrie'1854'i'
'
! pentru' a' celebra' totodat' aniversarea'
Conferinei' Internaionale' a'
Organizaiei' Mondiale' a' Sntii' pentru'
ngrijirile' Primare' de'
Sntate' de' la' Alma' Ata,' Kazakhstan,' care' a'
avut' loc' pe' 6D12'
septembrie'1978'
Campania)2012:)scop)i)
obiective
!'
Sensibilizarea'populaiei:'cu'privire'la's
ntatea'oral''i'a'
factorilor'de'risc''
!
'''''''mbuntirea'utilizrii'msurilor'eKic
iente'de'prevenie,'att'
la'nivel'individual'ct'i'la'nivelul'comuni
tii'
! ' ' ' ' ' ' ' ncurajarea' tuturor'
membrilor' asociaiilor,' guvernelor,'
organizaiilor'neguvernamentale,'massD
mediei' i' altor' entiti' s'
foloseasc'ocazia' oferit' de'
Ziua'Mondial'a'Sntii'Orale' de'a'
organiza'activiti'la'nivel'comunitar,'na
ional,'regional'i'global,'
pentru'mbuntirea'sntii'orale.'
'
Link-uri :
http://www.euro.who.int/en/what-we-do/data-andevidence/databases/
european-health-for-all-database-hfa-db2
http://ec.europa.eu/health/major_chronic_disease
s/conditions/oral_health/
index_en.htm#fragment3
http://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-HealthProfiles/EURO/Romania/
The World Oral Health Report 2003
http://www.egohid.eu/Documents/CATALOGUE
%202005.pdf
http://www.egohid.eu/Index.htm
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/e
bs_330_en.pdf
http://www.insse.ro/cms/rw/core/search/search.ro.
do
http://www.ccss.ro/public_html/
http://www.eudental.eu/index.php?ID=35918