Apa- solvent universal

Apa are proprietati fizico chimice neobisnuite fata de alte lichide. Comparativ
cu lichidele obisnuite care devin mai dense cand se racesc, apa isi atinge densitatea
maxima la temperatura de 4 grade Celsius. Sub, dar si peste aceasta temperatura, apa are
o densitate mai redusa. Acesta este cauza pentru care, de exemplu, marile si lacurile
ingheata de la suprafata in jos, iar gheata pluteste pe apa. Deoarece gheata este mai putin
densa decat apa lichida, iar apa ingheata de la suprafata in jos, a fost posibil ca si in
perioada glaciara viata sa persiste in adancurile oceanelor, acesta fiind izolata de
frig.Daca acest comportament al apei ni se pare banal pentru ca ne-am obisnuit cu el,
merita mentionat faptul ca aproape toate celelate substante chimice sunt mai dense in
stare solida si ingheata de la fund spre suprafata.
Formarea solurilor se leaga tot de densitatea apei si reactia acesteia la variatiile de
temperatura. Stim cu totii ca apa isi mareste volumul la inghet. Atunci cand apa din
interiorul unei roci ingheata, creeaza o presiune uriasa in interiorul acesteia si, in cele din
urma o sparge, sfarmand-o in bucati. Astfel, isi aduce apa contributia la formarea
solurilor.
Apa reuseste sa transporte caldura mai usor decat oricare alt lichid cu exceptia
mercurului, ceea ce face ca temperatura sa fie aproximativ aceeasi in diferitele parti ale
organismului. Aceeasi proprietate a apei este responsabila si de metinerea relativ
uniforma a temperaturii pe verticala, in oceane si lacuri.
Apa are tensiune superficiala ridicata care explica de ce insectele pot merge pe
apa sau cum se formeaza picaturile si de ce apa se poate ridica prin trunchiurile copacilor,
sfidand legea gravitatiei.
In stare naturala, apa nu este un bun conductor al electricitatii, dar mai bun decat alte
lichide datorita ionizarii proprii si anume abilitatea de a reactiona si a forma ioni de
hidroxid OH- si hidroniu H3O+.
Multe din aceste proprietati neobisnuite ale apei pot fi explicate prin felul in care
moleculele de apa interactioneza intre ele.
Apa are o molecula unica, in forma unui V, cu un atom de oxigen la baza si doi de
hidrogen la cele doua varfuri. Molecula de apa este polara. Polaritatea este data de
combinatia de un atom de oxigen in varful moleculei cu incarcatura negativa si doi atomi
de hidrogen incarcati pozitiv. Astfel, in doua molecule de apa apropiate, atomii de
hidrogen incarcati pozitiv vor atrage atomii de oxigen incarcati negativ. Aceasta asanumita legatura de hidrogen este cauza pentru care apa are o temperatura de fierbere
inalta si un punct de evaporare ridicat, deoarece ruperea legaturilor de hidrogen necesita
energie in plus. Asta explica totodata si capacitatea ridicata de acumulare a caldurii.
Apa este un minunat solvent universal datorita polaritatii moleculei de apa si a
tendintei acesteia de a forma legaturi ale hidrogenului cu alte molecule. Apa dizolva
substante anorganice si organice care contin atomi capabili de a forma legaturi de
hidrogen cu moleculele de apa.

Apa dizolva mai multe substante decat oricare alt lichid. In natura, apa nu este
chimic pura. Apele naturale contin cantitati variate de substante, de la gaze si saruri
dizolvate, la substante organice si bacterii. Apa este o parte vital in multe din procesele
metabolice ale organismului : este solventul universal al materiei vii, fiind cadrul
molecular in care se desfasoara procesele vietii.

Punct de topire
Punct de fierbere
Densitatea maxima la 4C
Tensiunea superficiala la 20C
Masa moleculara
Neelectrolit

0C
100C
1g/cm
72,75 mJ/m2
18,01 g/mol
Apa pura nu conduce curentul electric

Pe langa proprietatile prezentate anterior, apa este cel mai usual solvent din viata
cotidiana.
Exemple de utilizari ale apei ca solvent:
Preparea diferitelor bauturi

Prepararea otetului

Preparare de medicamente

Preparare de bauturi gazoase