Drept International Umanitar

Surse:

www.un.org ,
www.icrc.org;
www.crucearosie.ro ,
www.unch.org ,

Formarea dreptului international umanitar:

razboiul a fost scos in afara legii internationale in momentul constituirii ONU, dupa
cel de-al Doilea Razboi Mondial. Inainte a existat Societatea Natiunilor.
Pactul Briand Kellogg din 1927-scoate razboiului din sfera dreptului international.
Nu exista o prohibitie absoluta a razboiului inainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial
Aceasta interdictie sufera anumite exceptii:
actiunea colectiva - sistemul de autoaparare colectiva
actiunea individuala consacrarea sistemului de autoaparare individual pana la
interventia unei organizatii.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, tipologia conflictelor s-a schimbat. Inainte
conflictele se purtau intre doua sau mai multe state. In prezent, au aparut conflicte
interne.
3 CONCEPTE:
Jus ad bellum dreptul de a purta razboi - scos in afara legii cu exceptia situatiilor
prevazute de Carta ONU
Jus in bello este dreptul aplicabil in timpul razboaielor. O ratiune minima de
umanitate presupune reglementarea acestei situatii chiar daca razboiul este scos in
afara legii inernationale.
Jus contra bellum - ansamblul normelor care previn conflictul armat.
Abia la jum secolului al XIX-lea, in spatiul european macinat in acea perioada de conflicte intre puterile
europene (Franta, Rusia), se nasc primele norme de protectie ale persoanelor implicate in conflicte
armate odata cu initiativa crearii unei organizatii care sa se implice in protejarea:
persoanelor scoase din razboi
victimelor din populatiile civile.

Henry Dunant - A memory of Solferino - propune infiintarea unei oranizatii neutre,

independente, cu obiectivul de a se ingriji de situatia celor aflati in nevoie pe campurile de lupta.

1864 - Conventia de la Geneva pentru ameliorara sortii militarilor raniti din fortele armate de
campanie. La Bruxelles se adopta o Declaratie privitoare la legile si cutumele razboiului.
1868 - Declaratia de la Sankt Petersburg privind interzicerea anumitor proiectile in timp de razboi.
In 1899, La initiativa tarului rus Nicolae al II-lea are loc o Conferinta in care sunt adoptate:
- Conventia I de la Haga privind rezolvarea pe cale pasnica a diferendelor;
- Conventia II de la Haga referitoare la drepturile si cutumele razboiului aplicabile razboaielor
terestre;
- Conventia III de la Haga privind adaptarea razboiului maritim la principiile Conventiei de la
Geneva
Curs 1 02.10.2015

Page 1

Drept International Umanitar

- Conventia IV

In 1907 are loc a doua conferinta la Haga, urmare a razboiului ruso-japonez, unde este adoptat
un set de Conventii - reguli de purtare a razboiului,.
Astfel se contureaza :

Prima componenta a dreptului umanitar - DREPTUL DE LA HAGA

A doua componenta - adoptarea unui set de tratate interntionale - DREPTUL DE LA
GENEVA:

12 August 1949 - Conferinta diplomatica de la Geneva, adoptarea celor 4 conventii d la geneva:

Conventia 1 - privind ameliorarea situatiei ranitilor si bolnavilor din fortele armate in campanie
Conventia 2 - ameliorarea situatiei ranitilor, bolnavilor, naufragiatilor din fortele armate maritime
Conventia 3 - tratamentul prizonierilor de razboi
Conventia 4 - protectia civililor in timp de razboi.
Dreptul de la Geneva reglementeaza protectia diverselor categorii de persoane vulnerabile in timp de
conflict armat.
In 1977 - evolutie a dreptului de la Geneva - mai sunt adoptate doua protocoale aditionale
Protocolul 1 care se refera la protectia victimelor conflictelor armate internationale
Protocolul 2 privitor la protectia victimelor conflictelor armate non-internationale
Intra in vigoare la 7 decembrie 1978.
8 decembrie 2005 - al treilea Protocol la Conventiile de la Geneva, intrat in vigoare la data de
14 ianuarie 2007 si care a instituit o a treia emblema.
DEFINITIA DREPTULUII INTERNATIONAL UMANITAR:
este o mare institutie a dreptului international public si cuprinde norme internationale care din
ratiuni de ordin umanitar au ca obiectiv reglementarea conflictelor armate, protejand persoanele care
nu participa sau nu mai participa la ostilitati si, limitand alegerea metodelor si mijloacelor de prtare
a conflictelor armate. Pentru a putea sa discutam despre aplicabilitatea dreptului international umanitar
trebuie sa ne raportam la existenta unei situatii de conflict umanitar.
Trebuie sa existe o situatie - premisa: existenta unui conflict. In caz de conflict armat drepturile
omului pot fi ingradite. Faptul ca in caz de conflict intervine si dreptul umanitar nu inseamna ca nu se
aplica si drepturile omului sau ca acestea sunt inalturate.

Surse:
Statutul Curtii Internationale de Justitie
Curs 1 02.10.2015

Page 2

Drept International Umanitar

Articolul 38
1. Curtea, a carei misiune este de a solutiona conform dreptului international diferendele care i sunt supuse,
va aplica:
a. conventiile internationale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute n mod expres
de statele n litigiu;
b. cutuma internationala, ca dovada a unei practici generale, acceptata ca drept;
c. principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate;
d. sub rezerva dispozitiilor Articolului 59, hotarrile judecatoresti si doctrina celor mai calilficati
specialisti n drept public al diferitelor natiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept.
2. Prezenta dispozitie nu aduce atingere dreptului Curtii de a solutiona o cauza ex aequo et bono, daca partile
sunt de acord cu aceasta.

PRINCIPII SPECIFICE DREPTULUI INTERNATIONAL UMANITAR:

vor reprezenta un fir calauzitor al normelor de dr international umanitar:
1. PRINCIPIUL UMANITATII
Isi gaseste expresia in asa-numita clauza Martens
Denumirea sa este de fapt numele unui diplomat rus care a avut ideea de a include aceasta
clauza pentru prima data intr-un tratat umanitar. Pana
A fost introdusa in anul 1899 in cea de-a doua Conventie de la Haga si nu exista o interpretarre
generala privitoare la sensul acestei clauze.
O interpretare a fost in sensul in care aceasta clauza ar servi pentru a arata ca dreptul
international cutumiar continuna sa se aplice si dupa adoptarea unei norme
conventionale.
O alta interpretare, mai ampla, este urmatoarea: intrucat sunt relativ putine tratate
ce reglementeaza in mod complet regulile de purtare a conflictelor armate, clauza
stipuleaza ca in materia dr international umanitar, daca ceva nu este in mod expres
interzis, nu inseamna ca este permis.
Cea de-a treia interpretare, cea mai larga, este aceea ca in timpul conflictelor armate
conduita combatantilor nu va fi apreciata exclusiv potrivit tratatelor in materie sau a
cutumelor existente, ci si potrivit principiilor generale de drept international.
2. PRINCIPIUL INVIOLABILITATII SI SECURITATI CELOR SCOSI DIN LUPTA
persoanele care nu iau sau nu ai iau parte la ostilitati au dreptul de a le fi respectate viata si
integritatea fizica si psihica, ele vor fi protejate si tratate cu umanitate, fara niciun fel de
distinctie defavorabila.
3. PRINCIPIUL PROPORTIONALITATII
Principiul ne spune ca partile in conflict nu trebuie sa cauzeze adversarilor pagube sau pierderi
decat in masura necesara atingerii scopului actiunilor militare, iar acest scop este cel de a slabi
sau distruge potentialul militar al inamicului.

4. PRINCIPIUL DISCRIMINARII SAU DISTINCTIEI

Curs 1 02.10.2015

Page 3

Drept International Umanitar

doua componente :

pe de-o parte se vorbeste despre distinctia intre civili si combatanti

pe de alta parte avem in vedere distinctia dintre obiectivele militare si cele civile
Intotdeauna membrii fortelor armate au dreptul de a ataca inamicul si de a rezista
atacurilor acestuia, dar nu au dreptul de a ataca populatia sau bunurile civile, bunurile
culturale, sau alte categorii de persoane sau bunuri protejate.

5. PRINCIPIUL LIMITARII MIJLOACELOR SI A METODELOR DE LUPTA

beligerantii nu au un drept nelimitat de a-si alege mijloacele si metodele de lupta.

6. PRINCIPIUL NEUTRALITATII ASISTENTEI UMANITARE

SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL UMANITAR

- multitudine de subiecte
STATELE

ele incheie tratatele,

sunt legate de aceste tratate si

sunt primele care trebuie sa le aplice.

ORGANIZATIILE INTERNATIONALE

au rol in mentinerea pacii si securitatii internationale (ONU, NATO)

INDIVIDUL
ORGANIZATII INTERNATIONALE NON-GUVERNAMENTALE
GRUPARI - PARAMILITARE, AD-HOC

Curs 1 02.10.2015

Page 4