Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.11 A.D.XENOPOL

IRK
A. 3. Xenopol. Istoria Rornfilor.
OMAN 1 LO
Vol. XI
''-__.9
TOEIA
mAilition
haiwArilielmn
o
DE
A. D. XENOPOL
FOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN iApi, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.
(1847t 1920)
E DITI A Ill-a, reirtauta de autor

alu sunt vremlle sub eArma multi/,
el bletul om sub vremr.
(1/RON COSTIN.
voi...umm, xi
ISTORIA POLITICA A TARILOR ROMANE
DELA
1822-1848
ED1TURA CARTEA ROMANEASCA, BUCUREST1

38506.
930-
Nationalitatea romn fusese pn la timpul la care am

ajuns sprijinit mai mult de instinct i de puterile necontiute ale sufletului poporului. Cu inceputul secolului al XIX-lea,
desvoltarea neamului romnesc intr in domeniul contiintei.

Ea incepe a fi dorit i voit de dnsul.
In .acest volum se expun inceputurile acestei mari
inceputuri care se intalnesc i pe trmul politic i pe
cel cultural, aa precum aceste dou sfere sufleteti nici
odat nu stau desprtite in viata popoare/or, ci pururea una

conditioneaz, sustine sau combate pe cealalt.
CAPUL I
ISTORIA POLITICI A TRILOR ROMINE

DELA
1822 -1848
INTAILE DOMNII NATIONALE

1. GRIGORE GHIKA
1 LOAN SANDU STURZA 1822-1828
Ocarmuirea ambilor Domni. 'raffle romane reincapusera dupa mult zbucium si multa bataie de inima iarasi sub
ocarmuiri nationale. Era Irish' numai primul pas facut catre
a lor regenerare, si trebuia ilic strabatuta o lunga si anevoioasa

cale 'Ana sa-si vada ele asigurate inteun chip mai trainic mersul
si soarta lor. Cu expunerea acestor lupte, de asta data nu sterpe
ca cele mai multe din trecutul lor, ci spornice si de viata datatoare, avem sa ne indeletnicim in paginile ce urmeaza, si tare
incheie lungul sir de imprejurari din care a rasarit, framantat

de soarta poporul roman de astazi, dar cu atat mai otelit si
mai aprins de dorul ajungerei nazuintelor lui.
Domnii nou numiti, Grigore Ghica in Muntenia si loan
Sturza in Moldova, gasira Wile in care trebuiau sa domneasca
lute stare prapadita, jefuite de Eteristi, pradate de Turci ce

zdrobise pe Greci; aproape toata populatia mai sraca retrasa
la munte sau la codri, cea bogata fugita sub alte stapaniri, si
aniline din Muntenia in Transilvania, din Moldova in Bucovina
si Basarabia. Neoranduelile si multimea de oameni rai, adunati
In tarile romne sub numele de Eteristi, hunultise talharitul intr'un chip cu totul afara din cale si cea din-ti ingrijire a noilor
domni fu de a starpi ramasitele bantuitoare ale fostelor armate
grecesti. Thlharii erau cu atata mai primejdiosi ca, ademenind
si pe pamnteni la criminalele lor apucaturi, &jail gazda s't
tainuire la ei 1. Urmarirea lor putea insa da loc la cumplite
abuzuri, prin amestecarea oamenilor nevinovati cu talhari sau
I Mai multe ordine pentru prinderea tAlharilor dintre anii 1823-1826
In Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 249, 250, 254-256, 401, 417, 420,
423-425.
ISTOBIA ROMANTGOR
10
gazde. Deaceea Sturza dispune s6 se faeg cercetArile cu mare

pAtrundere ca sA nu se lilt:Ample a se pedepsi vreun nevinovat
fgrA dreptate.
Grigore Dimitrie Ghica, Domnul Munteniei, 1822 1828.

Desen de Leca. Colectia Academiei Routine.
Domnul mai iea mAsuri pentru a stArpi gazdele *i a Arica
bordeiele i er4mile ce sunt prin pduri i prin locuri singura-
tice, iar pe cei ce vor fi locuind acolo s-i 4eze prin sate i sA-i
de prin chez4r2.
30 lunie 1823 lorga, Mudd i Doc., V, p. 559.
11
Alt greutate ce apsa asupra trilor romAne era sec-
tuirea depling a vistieriei i neputinta de a incasa &Arlie dela o

poporatie fugit i impetiat.. De aceea domnii recurg la imprumuturi de sumi adese ori cu totul neinsemnate spre a duce
de azi pang' mAini sarcinele ocrmuirei. Aa g'sim pe Sturza
imprumutnd pentru nevoile vistieriei in 1823, 400 de lei dela
Banul Enache Dimitriu i 150 de la eminarul Botescu,
incA pe partea de doi ani" (1)3.

Sturza Inc, recurge pentru acoperirea lipsurilor vistieriei la un ajutor de bani peste birul obinuit 4. El se ingrijete
ins in intAiul loc de a aduna poporul i a indemna pe toti la
lucrul harnic al campului pentruca nimene s nu rmAn f
semnturi cu indestulare, cci pArclabii i ispravnicii vor avea

a da seam ca nite patrioti ce sunt". In acel ordin Domnitorul struete din nou asupra nevoiei lucrrii pmAntului, dispunAnd s se infrAneze cei lenei, neinteleg.Atori i indrtnicl,
ingrijindu-se i pentru facerea de garduri la tarini. S se lucreze
mai mult decAt in toate alte vremi". Mai dispune a se face o
catagrafie a tuturora semnAturilor. In o a treia circular, Sturza

ordon s'A se inlesneasc cu s'AmntA de grAu i ppuoi pe cei
lipsiti, avAnd a o restitui la pAnea nou. Acei dintre locuitori

care nu vor avea boj s' fie siliti a se uni in lucrarea Omantului cu acei ce au, amenintAnd cu grea rspundere pe ispravnicii ce nu vor indeplini porunca 5.
0 a treia greutate printre cele multe sub care zceau 'raffle Romne era aceea dat la lurnin prin tAnguire lui loan
Sandu Sturza ctre Poart, fcut chiar in anul suirii lui in
scaunul M oldovei, 1822 in care el se jeluete Sultanului despre

multimea de Lipoveni, de Unguri i de Evrei toti suditi ai Rusiei
i Austriei, care au nvlit in tar din cauza rzboaelor
i a foametei, aezAndu-se In Moldova, trind liberi aparte ca

suditi de consulatele lor i cump'ArAnd averi imobile,
case de locuit, grdini i vii". Ei erau ocrotiti i de Domnii de
mai innainte ca s aib indatorite consulatele lor pentru scopurile lor osebite". Unii din aceti suditi imitnd pe egumeni
au luat moii mnstireti cu o mic plat pe an, unii pe tot
timpul vietei lor ; altii imprumutAnd pe localnici cu dobAnzi
mari, pe care sume neputAndu-le rAspunde le-au luat moiile
in a lor ocArmuire, tinAnd acele moii ca amanet " Altii
Erbiceanu. Istoria Mitropoliei, p. 256 si 404.

Hrisov din 1823 In Uricarul. V. p. 180. Comp. Kreuchely c. Miltitz,
Nov. 1822 In Hurm. Doc. X, p. 196: Ausserdem mussen die grosse unde gibs.
seren Bojaren, die sich in Iassy und in der Walachey befinden, eine Summe vor
10000 lei pera le auf 5000 Piaster ; die Kleinen aber von 1000 lei perale auf 50(
erlegen.
6 Care Constantin Sturza 10 Fevr, 16 Nov. 1823. si 3 Martie 1824, Iorga

I. c., p. 558-560.
12
LSTORIA ROMANILOR
fiind la inceput... s'au insurat cu fete bogate de pmnteni,
cu zestre mari, iar dup aceea fcndu-se suditi, s'au instrinat

pmntul trii. In sfrit starea aceea aa de fericit a supuilor
strini a indemnat pe multi moldoveni a se face suditi, sustrgndu-se dela dri i dela toate ornduelile frii, aa a dac
va mai trece un timp Moldova va fi locuit numai de supui
rui sau austriaci" Fiind vorba de o afacere international
Sandu Sturza recurge la Poart pentru a indrepta rul. Tanguirea lui Sturza (vezi nota 6).
Grigore Ghica al Munteniei, era un boier patriot i religios. Cnd avea de discutat vre-o imprejurare complicat el
petrecea noaptea in inchinare i rugciuni. Dei nu era un om
invtat, el poseda tiinta timpului, limba greceasc i cea francez, invtate parte acas, parte In coala domnease din Bucureti. Ghica se sili, de indat ce lu frnele ocArmuirei, s tm-
duiase mcar in parte rnile lsate de revolutia greceascA.

Impotriv de ceea ce fcu Sturza in Moldova, il afl'm land
msuri pentru uurarea drilor, indeplinind lipsurile din ve-
niturile averilor Tanstireti luate de Turci dela cAlug'rii greci.

Domnul se mai silete apoi a infrna pe dregtorii jkai 7. El
vroia s readucA in tail pe boerii instrinati inch* din vremile
Eteriei, i care se aflau in Transilvania ; tusk' ei il dumneau,
pretinzand, dup indemnul consulului rusesc Pini, ce eise i
el in Braov, c domnul nu ar fi fost ales conform tratatelor
dintre ambele curti, Turcia i Rusia, i merg att de departe
in ura lor contra lui Ghica, inat trimit in Muntenia pe doi
agenti un Arnut al fruntaului celor destrati, bogatul i invlatul boer, Grigore Brancovanu 8 *i un Muntenegrean, Ghit
Cutui, insrcinati s provoace o rscoal contra domnului.
Rscoala aceasta avea de scop a pune in locul lui Ghica pe boerul Nenciulescu. In ea erau amestecati i iflceanu i Filipescu
care filed toti arestati i trimii la mnstire. Cu acest prilej
Domnitorul tinu boerilor o cuvntare asemntoare aceleia
pe care vom vedea el va tine Sturza celor din Moldova 9.
Emisarii boerilor iau cu dnii pe Toma Brteanu i pe
serdarul Cristea i aduand vre-o 600 de oameni strini sub arme,
vroesc s porneasc pandurimea, precum Meuse Vladimirescu ;
dar sunt btuti i prini de Magheru, omul lui Ghica, dati in ju-
decata divanului i osanditi la spanzurnoare, singura execuComunicare de N. Iorga la Acad. Rom. asupra Pldngerii lui Ion Sandi!
Sturza Vod, din 1826 In An. Ac. Rom., II, Tom. XXXV, (text grecesc i traducere),
publicat5 tot de N. Iorga In traducere francez5 In Hurra. Doc., X, p. 340-342.

Vezi In scrisorile lui loan Ghica c. Alexandri, Bucuresti, 1884, No. I,
arestarea i aducerea la curte a clucerului Alecu Gheorghiescu.
Biblioteca lui Grigore Brancovanu a fost cercetatA de N. lorga. Vezi
Ctiteva manuscrise fi documente In An. Ac. Rom., II, Tom XXVIII, 1906 P. 521.
26 Mai 1823 In Hurm. Doc., XVI. p. 1102.
13
tiune ce se indeplini in timpul domniei lui Grigore Ghica ".

Dela o vreme ing boerii din Transilvania careli mAncase tot
comAndul In pribegirea lor, vAzAnd cA nu pot Impinge pe cei
din tarA, mai multi chiar rudenii de ale lor, a trece in contra
domnului 11, se hotArAsc s'A revinA In Muntenia unde Ghica ii

iartA i-i numete In functii.
Relatiile exterioare ale lui Ghica erau uurate prin faptul
cA Ruii fiind pe atunci indumniti cu Turcii, din pricina uciderei patriarhului grecesc, i consulii ruseti lipsind din principate, Ghica era l'Asat in pace de intrigile muscAleti. El era insA
Cu totul intrat In apele politicei austriace, care pe atunci nu era
defavorabil Rusiei 12. Negocierile dintre Rusia i Turcia pentru
reindrumarea relatiunilor diplomatice mergAnd foarte greu, Cu
cAt incordarea intre ambele puteri devenia mai rostitA, cu atAta
i rolul lui Ghica devenia mai anevoios. El se hotArte insA MA
ovAire pentru Turci i d'A concurs acestora spre a aresta i. a
le da pe mAni pe un boer dela curtea lui, Alexandru Vilara.
Acest boer era foarte bine vAzut de curtea Rusiei, pentru cA in

timpul ocupatiei dintre 1806-1812 inlesnise toate nevoile Ruilor, executAnd mai ales cu mare exactitate orinele lor privitoare la nesfAritele cArAturi In interesul armatelor. Vilara
luAnd dups cAt se vede parte la revolutia greceascA, ca unul
ce era de obArie Grec, el fuge la venirea Turcilor, in Austria,
reintrAnd In Muntenia dup amnistia proclamatA de sultanul.
Dar Turcii, pentru ali rsbuna In contra lui, pun pe paa de
Silistria s'A-1 aresteze, sub cuvAnt c'A ar fi comis jafuri i rApiri

de bani, ceeace se Indeplinete prin patru cavai Turci cu concursul ascuns al ocArmuirei 13. Cu toate acestea Turcii urmeazA
obiceiul lor de a nu recunoate slujbele fAcute. Anume ei fiind
nevoiti, mai ales dup stAruintele Austriei, a retrage armatele
lor din principate, impun domnilor romAni ca s indatoreascA
pe boeri a lua asupra lor rAspunderea pentru toate primejdiile
ce s'ar putea intAmpla Turcilor dupA retragerea trupelor de ocupatie. Dup cAt se vede dintr'o depeA a lui Gentz, Grigore
Ghica putu s'A impunA boerilor s'Ai subsemnarea monstruoasei
,, loan Ghica, Scrisori p. 9,,
" Alexandru Ghica BarbA-ros era contra domnului; fratele Mu Dimitrie
Ghica pentru el.

" Inteo depesA a lui Gentz c. Gr. Ghica din 6 Dechemvrie 1822 (Comit.
de Prokech-Osten, Depeches medites du chevalier de Gents aux hospodars de Valachie,
II, p. 153). agentul lui Metternich, spune despre ImpAratul rus : que l'empereur
Alexandre n'a pas d'autxe voeu que celui de voir l'ordre consolid dans les principauts".
" Gentz c. Ghica, 4 Iunie 1823, ibid. p. 209 nota I. Din nefericire tocmai
depesa lui Gentz In care se relata pe larg chestiunea lui Vilara a fost lAsatli afaM,
ca fArA interes, de editorul depesilor (ibidem, 229). Comp. Mitrop. Dosoteiu c. Minciaki, Martie 1823, Hurm. Doc. Supt., IV, p. 321. Comp. Mai multe acte asupra
arestArii lui Vilara, ibidem, XVI, p. 1096-1098.
ISTORIA ROMANLLOR
14
fndatoriri, in puterea trecerei de care se bucura in ochii partidei nationale, pe cnd in Moldova Ioan Sturza nu putu izbuti
din pricina inversunrei dintre el si boeri 14.
In anul 1827 se formeaz6 in Bucuresti din initiativa lui
Constantin Golescu, societatea literar care deveni mai trziu
societatea filarmonic. Din snul ei care numr ca membri
pe insusi fratii domnului : Mihalache, Alexandru si Constantin,
principele avu multumirea a numi un comitet de reforme ale
strei de lucruri existente, care trebuia s alatuiasc regulamentul de reforme prevAzut prin conventia dela Akerman. Comitetul se compunea din banul Grigore Brncovanu, banul
Grigore Bleanu, banul Alexandru Filipescu, banul Gheorghe
Filipescu, vornicul Stefan Blceanu, avnd de secretad pe lo-
gortul Alexandru Vilara si pe loan Cauneanu. Dar acest comitet

nu ajunge nici a incepe lucerile sale si este suprimat la ocuparea rusease 15.
Ghica avea pe lng6 el ca om de incredere i boer sftuitor
fn daraverile politice pe Costache Cmpineanu, om invtat

destept.
Despre inalta prere in care ampineanu sttea in ochii

domnului face dovada urmtoarea povestire. Delegatii turci
la conferinta dela Akerman in 1826 avnd a trece prin Muntenia,
Ghica le trimise spre intampinare pe un boer. F iind acesta
cam simplu, Cmpineanu observ domnului c desi era vorba

Turci, totusi ar trebui s se randuiasc pe lng ei un om
mai de seam. Se zice cs Grigore Ghica ar fi rspuns atunci
Cmpineanului : Nu cumva te-oi trimite pe dumneata, i apoi,
cnd vor veni Turcii s m vad pe mine, s zic : Da ce prost
domn au Muntenii 16". Pe lngs Cmpineanu, pentru trebile
interne, Ghica lua prerea logoftului Nestor, om petrecut
In afacerile juridice. Mai avea ine pe clucerul Trsnea, care-i

conduce toate daraverile bnesti si pe unul Mciuc, bas ciohodar, adee capul gardei palatului, Romn cu mult simt, cu
care se povtuia in multe imprejurgri, avnd Mciuc obiceiul
imbrca sfaturile sale in forma glumeat, ea' el, dac ar fi in
locul domnului, ar face asa.
Ioan Sturza, din Moldova dup ce merge vreo ctva timp
cu imprumuturi luate cum am vzut de pe unde putea, recurge
la unul mai mare in form silit dela boeri, la care contribue
.cu o sum insemnat i bancherul cel mai mare al Moldovei
din acel timp, Spiru Andrei Pavlu sau Pavli, care este druit
14 Gentz c. Ghica 13 lulie 1824, Dpeches, II, p. 346.
" Heliade, Echilibrul hare antiteze, p. 77.
" Raportatl oral de loan Ghica, fost ambasador la Londra, autorul scricAtr V. Alexandri.
16
spre multumire cu titlul de cAminar 17. Se mai ajutA apoi ca

i. colegul ski din Muntenia,
Din prezenta acestui mare bancher grec, se vede c evreii
erau ined graci, dei in numAr Indestul de mare 19

In Muntenia ing Evreii erau mult mai putin numeroi
chiar decAt in Moldova, dupA cum reese lucrul din o condicA de

mazili ai Prii RomAneti din anul 1820 care d pentru
Bucureti numArul de 127 de jidani care plAteau cae 14 lei
de cap 19.
In 1827 nefAcAndu-se roadA din pricina unei secete, domnul orAnduete sA se dea pAne la oameni lipsiti 22. Mai dispune
ca toate moiile ce s'ar afla pe parcursul dela OcnA la Sculeni
s'a' dea pAune cArAuilor sArei. ReguleazA modul cum s'A se a-
dune fAnul pentru caii potelor turceti ; adaog6 veniturile caselor podurilor (stradelor) din Iai i a cimelelor, precum i
acele ale cutiei milelor ; reguleazA veniturile mai multor politii,
futre altele ale BacAului ; infiinteazA un spital pentru angAii
bolnavi din TArgul-Ocna 21, intocmete departamentul pricinilor
streine pentru judecarea supuilor, care se fAcea totdeauna
In fata unui reprezentant al consulului puterei respective;
In sfArit mai dispune suprimarea veniturilor dregAtorilor i

le inlocuete cu lefi fixe 23.
Sturza 1i mai O, ca i Ghica, silinti de a infrAna abuzurile ce intrase atAt de adAnc in obiceiurile celor insArcinati
cu trebile publice.
Si Sturza, ca i Ghica, era un partizan sincer al Turcilor
i deci potrivnic politicei ruseti. In 1827 intorcAndu-se din
Bucureti prin Iai un agent rus Leprandi, care fusese insArcinat
a culege tirile trebuitoare Ruilor pentru trecerea armatelor
lor prin t'Afile romAne, domnul ii ordonA s'A pArAseascA orauI
pAnA in 24 de ore, cA altfelil va da peste hotar. Cu toatA interpunerea consulului rusesc, domnul nu se lasA induplecat,
i Leprandi este nevoit O treacA Prutul. In 1828 cAnd armatele
ruseti ocuparg Moldova, acela Leprandi veni cu avangarda
In Iai, i. infAtiAndu-se pe neateptate inaintea domnului, pe
cAnd tocmai acesta vorbea in salonul palatului cu mai multi

" Artarea lui T. Codrescu In Uricarul, XIV, p. 39.
" Raportul din 1825 Hurm. Doc. Supl. IV. p. 174. Hrisov din 1823 UrIcarul IV, p. 275; 1826 ibidem, V, p. 32; 1826 ibidem, p. 189. Comp. si 1804 ibidem.
I, p. 19. Vezi si nota precedent.A.
" Ureche In An. Ac. Ron-t. II, Tom. IX, 1886 p. 41.
". Uricarul, XIV, p. 296.
" Hrisoave din 1823, ibidem, XIV, p. 288; V. p. 186, 1823, V, p. 54; 1828,
III, p. 10; 1823, VI, p. 475.

" Hrisov din 1826 ibidem, XIV, p. 37. Prezentra consulilor la judectitile
supusilor era obiceiu mai vechiu. Vezi bunA oarA un document din 1793, ibidem,
XI, 313.
23 Hrisov din 1827, ibidem, VII, p. 97.
'STOMA ItOMANIL011
16
boeri despre putinta intrrei otirei ruseti, Leprandi intreb

pe domn cu ironie : Printul meu, ckt num'r de oameni vroiti
s vA las de straj?" Sturza neintelegnd frantuzete, intreb
pe boeri ce zice acel musafir neateptat? Tlmcindu-i-se vorb ele,
: Spune-i dumisale c' de

Sturza espunse cu o linite
vra s mA Ozease din poronc, s'-i urmeze datoria lui cum
tie ; iar de vra s-mi fac teremonie, ti multmesc, c n'am
trebuint de straj ruseasc6, fiind-c m pzete Dumnezeu" 24.
Din aceast purtare a lui Sturza, defavorabia Ruilor, se explic cum de el fu disgratiat de ei alfturea cu Ghica al Munteniei, ordonnd impratul Neculai, la cuprinderea principatelor, ca ambii Domni s fie inlnurati, intrucAt atrAsese asupra
lor nemultumirea prea inalt 25.
Motivul ce adogise in inima lui Sturza indeprtarea lui
de Rui mai era urmtorul : Turcii infuriati pe Greci pentru
rAscoala fAcut de ei, se hotrise nu numai a inapoia domniile
trilor romne pmntenilor, dar inc6 a inrtura pe toti Grecii,
chiar pe acei ce nu luase niel o parte la rAscoa16, dela toate
functiunile statului 26. Conform cu aceste scopuri ale Portei, gsim i pe Sturza spunnd in proclamatia lui
: Mria Sa sultanul a binevoit a inltura orii ce inrurire grecease deasupra
acestor principate, pentru ca nici o persoan din aceast natiune
s nu se mai poat amesteca in trebile trei" 27. Urmarea unor
atari nou principii de ockmuire erau s o simt in primul loc
egumenii greci din mnstirile trilor romne, inchinate &are
cele din Rssrit, cu atat mai mult cA i ei erau bnuiti de Turci,
i nu fr cuvant, a fi luat parte la mierile turburAtoare 28.
De aceea in firmanul de numire- in domnie a lui Sturza din 1822
sultanul intre altele ordon ca popii greci ce pn acuma au
fost eznd pe la pginntetile mnstiri din care se lucra felurite fle urm6ri, toti s se izgoneasa i s se alunge". Tot acest
firman mai dispunea ca s se strice temelia euttilor, coalele
greceti" 29.
In conformitate cu aceste dispozitii ale Portei,
Sturza in Moldova ca i Ghica in Muntenia alung de pretutindenea pe clugrii greci din mnstirile ambelor t'ri, care mnstiri se reiau sub administratia national, rnduindu-se un
comitet de boeri in fiecare tara, insrcinat a priveghia repararea

acareturilor i plata datoriilor acestor mnstiri, in care ele fusese inglodate de administratia destrblat a c'lugkilor greci.
DrAghici 1st. Mold., II, p. 172.
" Rescriptul ImpAratului Neculai c. Wittgenstein, 1828, Uricarul, IX,
p. 391.
" Nota Patel, c. internunciul Austriei, 10 Iulie 1822 ibidem, VI, p. 57.
Proclamatia lui loan Sturza, 29 Iulie 1822, ibidem, p. 55.

Memoar In chestiunea mAnAstirilor lnchinate din Moldova publicat In
foiletonul Zimbrului p. 1855, reprodus de Uricarul, IV, p. 429.
" Firmanul In Uricarul III, p. 232.
17
La atata numai convin ambii domni ca sa se dea cate 100.000

de lei pe an din fiecare tara manastirilor din Rasarit 30
Putin insa trebuiau sa se bucure Wile romane de reintoarcerea uriaelor avutii reprezentate prin manastirile inchi-
nate, in mnile lor. Ru0i anume dupa moartea imparatului

Alexandru 0 incheierea conventiei de Akerman in 1826, dau
pe fa-VA iara0 simpatiile pe care totdeauna le avusese &are in-
teresele Grecilor, 0 struesc la Turci ca sa impuna domnilor

romni inapoerea manastirilor inchinate in mainile egumenilor
streini. Ru0i obtin dela Turci dou firmane unul catre Grigore
Ghica 0 celalalt catre Ionita Sturza, in anul 1828, prin care li
se ordon a restitui manastirile impreuna ca toate averile lor
calugarilor greci 0 a le da sama despre veniturile incasate de
ocarmuirile munteneasca 0 moldoveneasca in decursul anului 1827e'.
Cu toata lovitura data intereselor tarilor prin o asemene
intoarcere a unei masuri luate, domnii sunt nevoiti a se supune
trufa01or Greci, ce veneau acuma furio0 pentru incercata loi
deposedare sa se vare Inca mai adanc In inima manastirilor,
din care primul \rant al reintregirei vietei romneti paruse
c vroete sa-i desradacineze.
De0 mnastirile fura inapoiate, se pusera oarecare stavili dispozitiei abuzive pe care calugarii greci ar fi putut sa le
iea asupra averilor lor : anume epitropia boerilor fu mentinuta ;
ea avea sa controleze veniturile 0 cheltuelile manastirilor, sa
ingrijeasca pentru mantuirea lor de datorii, pentru ridicarea
0 repararea acaretelor, sa privegheze darea mo0i1or in arenda,
cu un cuvant sa indeplineasca functiunile unei autoritati de
control pe langa egumenii straini. Se dispusese apoi ca suma cu
care Oda acum contribuise mnastirile inchinate la sustinerea
coalelor tarilor romne, sa fie sporit la de cinci ori pe atata cleat
fusese pana atunci, dela 5.000 la 25.000 de lei.
Pentru a intelege schimbarea dispozitiilor atat ale Ru0-
lor cat 0 ale Portei &Are Greci, este de trebuinta a ne intoarce

la schitarea raporturilor generale ale politicei orientale din
acest timp.
La expunerea revolutiei greceti am aratat care au fost
purtarea Ru0lor fata cu dnsa ; i cum, cu toata adnca simpatie de care o asemenea micare trebuia sa se bucure la poporul rusesc, oficial ea trebuia sa fie desaprobata, ca una ce lovia in principiul stabilit de s. alianta ; aceea0 contrazicere ca
0 in Wile apusene intre simtimintele popoarelor 0 politica
'o
instalarea de egumeni pAmAnteni pentru Muntenia vezi un f irman al Portei din 1826, Uricarul, I, (editia a II-a), p. 168; pentru Moldova anaforaua si hrisovul din acelas an, idem, p. 372.
ai Uricarul, V. p. 30.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor.
Vol. XI.
18
ISTORIA ROMANILOR
ocarmuirilor, ca unele ce i ele i anume Franta, Prusia i Austria subscrisese alaturea cu Rusia actul sfintei aliante.
Cat despre Anglia ea se afla acuma lute pozitie cu totul alta fan cu Poarta, provenita iarai din schimbarea daraverurilor ei comerciale, i. crezu ca trebuie sa urmeze In afacerea
Greciei o politica ceva deosebita. Anume In 1822 Rusia introdusese sistemul prohibitiv care da o lovitura de moarte comer-
tului englez cu aceasta tan ce Ora atuncea fusese ant de
Infloritor. Fiind oprit comertul englez cu Rusia, i prin aceasta
tan cu Persia i. Orientul, Anglia se vede silin a se fntoarce

iarai catre Turcia, i. ea pune in lucrare toate mijloacele pentru
a refnoi cu aceasta tan legaturile de prietenie, ce pareau compromise pentru totdeauna prin rasboaele de mai Inainte. De
acum Inainte Anglia Incepe a vedea In Turcia, un stat necesar
pentru mentinerea echilibrului politic al Europei : de acum
fnainte integritatea Imparatiei otomane va deveni maxima conducatoare in politica engleza, i. In curand In acea a Intregului
Apus ; va Inchide ochii acestuia asupra abuzurilor celor mai
vederate ale Portei, va tolera chiar acte de barbarie in contra
supuilor cretini ai sultanului, numai pentru a mantui idea
favorita, i va sili pe Rusia, intr'un mod indirect a se face aparatoarea cretinilor asupriti, favorizand astfel Insui o politica
pe care avea cel mai mare interes, a o combate din toate puterile.
Temandu-se deci Anglia ca Rusia sa nu intervina singura In

favoarea Grecilor, caci tiea ca natiunea ruseasca doria aceasta
intervenire, i CO numai imparatul Alexandru i se impotrivise,
din motive cu totul personale, propune Indan dupa moartea

acestuia (3 Decemvrie 1825), prin o conventiune Incheian in
4 April 1826, intervenirea comuna in afacerea Greciei.
Rusia dei nu putea respinge incheierea unei atari conventii, nu vroia cu toate aceste sa sprijine prea pe fan elementul
grecesc, Intrucat tintea tocmai prin purtarea ei retinuta fan

cu cererile lui, sa obtina de la Turci alte foloase politice. Nu
e v orba, Rusia protestase contra schimbarei de lucruri din prin-
cip ate in urma Inaduirei micarei de acolo ; dar aceste protestani
se refereau mai ales la snruinta ocupatiei turceti, i nu atata

la schimbarea regimului domnesc i Inlocuirea lui cu domnitori romni, 'Meat protestarea Rusiei nu putea fi interpretan
ca facuta In apararea intereselor greceti. Rusia staruia cu mare
energie ca Turcii sa-i retraga otirile din principate, Maud sa
atarne dela implinirea acestei conditii restabilirea relatiilor
diplomatice cu ei, Intrerupte In urma executiei ordonate de sul-
tan, asupra capilor bisericei. Turcia se aran asupra acestei

Imprejunri, de cea mai mare indaratnicie, vroind sa se folo-
seasc pe de o parte de prilejul ce-i dadea o mai mare autoritate

asupra principatelor, pe de alta dorind sa constranga pe Rusia
la retrocedarea unor locuri de l'anga Caucaz, pe care ea le re-
INTAILE DOMNI1 NATIONALE
19
tinea in contra stipulatiilor bine lamurite ale tratatului de Bu-cureti. Tratkile i. corespondenta nesfarit asupra acestui
punct se urmeaza pana la venirea impAratului Neculai la tronul Rusiei 32, carele hotarit a indruma o politica' mai activa
fata cu Poarta, someaza pe aceasta prin un ultimatum din 17
Martie 1826 a indeplini urmatoarele 3 puncte 33 :
Restabilirea statului quo in principate.
Liberarea deputatilor serbi.
Repararea ofenselor aduse Rusiei prin uciderea demnitarilor bisericeti.
Nici in acest ultimatum Ruii nu se ocupa' de soarta Gre-
cilor. *i acuma ei par a fi uitati de fireasca lor proteguitoare,

reprezentanta ortodoxismului, i. parasiti in voia intamplarei.
Deprini de a intrebuinta toate evenimentele numai cat ca nite

mijloace ale politicei lor, Ruii nu vedeau in amestecul lor in
trebile Greciei, decat un mijloc pentru a sili pe Poarta sa cedeze
asupra celorlalte chestiuni care-i interesau. Rusia, compromisa
fat cu Grecia prin faptul &A ea, de i o starnise de atatea ori
impotriva Portei, nu-i (Muse ajutor in momentul critic, nu

putea vroi nici inteun mod ca aceasta tara s'A scape cu totul
-de sub autoritatea turceasca, facandu-se neatarnatd. Tinta la
care Rusia tindea era o pacificare a Greciei, Malta' sub protectia
ei, obtinand dela Turci nite concesiuni care sa asigure Gre-cilor neatarnarea administrativa. Cu alte cuvidte ea vroia sa
ramana Grecii tot sub impar'Atia mahometana, pentru a avea
intotdeauna la indemana un instrument gata de a turbura i.
a silui purtarea Turciei fat cu dansa 34.
care vine tocmai
Turcii siliti prin acest ultimatum.
atunci cand sultanul Mahmud II, desfiintand Ienicerii, starpise o cauza de vecinice turburari pentru imp'Aratie, dar totdeodata (Muse o loviturd de moarte puterei musulmane, nimicind a rmata cea mai de frunte, inainte de a fi infiintat o alta
care sa o inlocuiasca se pleaca vrointei Rusiei i incheie conNentia dela Akerman in 7 Octomvrie 1826, prin care se stipuleaza : 1. Confirmarea tratatului de Bucureti; 2. o indreptare
-de graniti in Basarabia ; 3. cedarea puntelor de pe litoralul
Marei Negre, care fusesera restituite Portei prin tratatul de Bucureti i pe care Ruii nu apucase a le inapoi ; 4. indatorirea
Turciei de a recunoate Sarbilor, privilegiile stipulate prin art.
8 al tratatului de Bu. cureti ; 5. in privinta principatelor se stipuleaza printr'un act aditional : Hospodarii se aleg dintre
33 Gentz, 1 c II, p. 214, 235. 255, 264, 277, 286, 305, 310, 312, 327, 345,
347, 353, 359, 369, 378, 390, 397, 431, III, p. 14, 15, 45, i 115. Comp. protestarea
Rusiei In Paalzow, I. c. p. 27.
33 Gentz, 1. c., III, p. 115.
3' Gentz 1. c., II, p. 472.
20
1STORIA ROMANILOR
boierii indigeni cei mai bAtrAni si mai capabili, de care divan

cu consimtAmAntul Inaltei Porti' . Dac s'ar intmpla ca Poarta
sA nu poatA incuviinta pe cel ales si motivele ar fi gsite temeinice de ambele curti, atunci se va permite boerilor a propune
o altA persoan'A. Timpul domniei va fi de 7 ani si gospodarii
nu pot fi destituiti decAt pentru crime, despre care Sublima
Poart va informa pe ministerul Rusiei, si cAnd, dup6 cercetarea Malta' de o parte si de alta, se va gAsi vinovat, Gospodarul
va putea fi destituit. DacA domnul ar voi s'A demisioneze inainte,
el va putea s' o facA numai cu consimtmntul ambelor curti.

Gospodarii vor bAga in seamA reprezentkile ministrului M. S.
ImpAratului si acele ale consulilor, fAcute dup ordinul su,
asupra mentinerei privilegiilor principatelor. Aceste vor fi scutite de tribut pe timp de 2 ani si dup acest timp tributul se va
cere dup hatischerivul din 1802. Hospodarii sunt datori a face
ct mai curnd un regulament pentru a indrepta starea principatelor 35.
Cu drept cuvAnt s'a spus cA Rusia cAstiga prin aceast

conventie mai mult decAt prin un r'Asboiu 36; cAci mai inti
ea dobAndia o intindere insemnat de teritoriu ; apoi dispozitia voluntar din hatihumaiumul anului 1802, schimbndu-se
acuma in una obligatorie fat cu Rusia, principatele romAne
deveneau niste adevrate vasale ale Rusiei, c'Aci aceasta, prin
tratatul de fat'A nu se mai multumia cu protectia obsteascA

a Crestinilor, ci lua sub garantia ei niste drepturi speciale ale
principatelor, si anume acel de c`Apetenie : alegerea domnului.
Rusia devenia arbitrul intre domn si suzeran si imprtia deci

suzeranitatea de fapt cu Turcia ; ha, prin inrAurirea ei tot mai
covArsitoare la Constantinopole, ajungea a fi adevAratul suzeran,
lAsAnd Turciei numai umbra drepturilor sale. In sfrsit, vroind
s'A-si asigurare si o inrAurire direct in principate asupra purfrei domnilor, stipuleazA acel drept al consulului rusesc de a
face observatiuni, care pus in aplicare de Rusia, deprins'A a fi
ascultat Mil improtrivire deveni in curAnd mijlocul cel mai
nemerit pentru a face s'A triumfe intotdeauna in principate
interesul rusesc 57.
Conve.ntia dela Akerman, ca si ultimatul ce-i dAduse

nastere, nu contine nici o vorbA despre pacificarea Grecilor.
Rusia cum am observat-o vroia deocamdatA sA se folosease
de incuraturile Portei, pentru a dobAndi indeplinirea propriilor
sale interese, rAmAnAnd ca s'A exploateze chestiunea Grecilor
mai trziu, atunci cAnd va putea trage mai mare folos din ea.
" Conventia publicat intfti de Ch. de Morteus et Ferd. de Cussy, Recuiel
manuel et partique de trailers, conventions, Leipzig, 1846, III, p. 33.
" G. Rosen, Geschichte der Turkei, Leipzig 1866, I. p. 32.
" Neigebauer, Die Staatlichen Verhaltnisse der Moldau und Walachei,

Breslau, 1856, p. 58.
1NTAILE DO3INI/ NATIONALE
21
de aceea si Rusia indrepttia aceast prgsire a cauzei grecesti

prin acea c in acest tratat ce se ocupa de interese excluziv rusesti pe cand trebile grecilor interesau intreaga Europ. Afacerile principatelor erau deci privite de Rusia ca excluziv rusesti 38
Dar prsirea Grecilor era numai temporal-A, cci indat ce con-
venia dela Akerman fu incheiat, Rusia schimb6 fceala ce
pan acuma o arAtase in privirea trebilor grecesti 39, si inceputul 11 face tocmai prin struinta pus de ea la Turci de a li se
innapoia mnstirile inchinate din principate. Anglia, care

presimtise aceasta, incheiase dup cum am vAzut In 4 Aprilie
1826, o conventie pentru a interveni in comun in trebile Grecilor. atre aceast conventie alipindu-se i Franta in 6 Iulie
1827, incepe impotriva Portei acea lucrare colectiv, care trebuia s-i fie att de auntoare, Anglia si Franta intervenise
ins in pacificarea Greciei numai pentru a nu "Asa Rusiei o deplin libertate de lucrare, cu atta mai mult c prin o asemene
purtare corespundeau i cererilor opiniei publice, care se al-Rase
Cu a-tab putere In favoarea grecilor. Aceste trei state trimit o

flot in marea Mediteran pentru a constrnge pe poart, la
armistitiul pe baza cruia s se poat pune la cale conditiile
pcei. Flota aliat, vroind s impiedice devastarea Moreei de
cAtre acea turceasc, se intmpl o ciocnire intre ambele la
Navarin (20 Octomb. 1827), in care flota turceasc este cu
totul sfrman. Turcia furioas pentru aceast lovitur primit,
fr nici o declarare de fsboi, inchide come*" Mrei Negre
tuturor corbiilor, ceeace d Rusiei pretextul de mult cutat
de a-i declara fzboi motivnd o asemenea urmare pe aceast
msur a Turciei ; apoi pe alungarea a o multime de supusi rusi
din Turcia, pe strnirea Persiei contra Rusiei, in sfarsit pe un
manifest indreptat care supusii Portei, in care Rusia este artat ca autoarea tuturor nenorocirilor ce lovesc in Poarta Otoman.
Rusia pornea deci acest rsboi impotriva Portei in unire

cu -pride Apusului. Politica rusease, dei mai tnr, se arta
mai ghibace decAt acea btrn a tril or apusene Aceste vroise
a impedeca pe Rusi de a porni singuri impotriva Turciei,
Rusia adusese lucrurile astfel 'Mat s declare rsboi Portei
sub protectia lor, aprat despre invinuirea pentru niste scopuri iubitoare de sine, prin faptul cA ea lucra alturea cu natiile cele mai culte, pentru cauza civilizatiei ".
" Paalzov, Aktenstache dur russischen Dipomatie I, p. 5.
" Gentz, III, p. 231.

Gentz, i. c., III, P. 437. Declaratia de rgsboiu este datat din "/20
April. Ea ajunse In Constantinopole In 12 Mai. Trupele rusesti trecuserA
Prutul 1n 6 Maiu 1828. Comp. Rosen. 1. c., p. 56 si Paalzow, Aktensttiche
der russichen Diplomatie. Berlin 1854, II, p. 12. Die Admirale Codrington,
ISTORIA ROMANILOR
22
Astfel isbutira Rusii si de asta data a masca adevarata

tinta a intreprinderei lor. Tot ca aparatoare a cauzei crestine
se arata ea i acuma ; numai cat cretinii de asta data in loc de
a fi Romanii sau Serbii, erau Grecii, maduva i inima Imperriului Otoman.
Asupra situatiei Rusiei fat

document al timpului ne spune
cu 'raffle Romne, un
Demersurile consulului
rusesc tind &are aceiai tinta politic, adeca de a predomni
aceste dou Principate inteun chip desavarit, i a nu lasa
Portei cleat un titlu zadarnic, stergand pna i umbra legaturilor dintre dnsa i acei boeri cari Ii ramaseser credincioi
liana acuma" 41. lar despre consulul rus Mintiaki, un raport

al consulului prusian catre ambasadorul sail din Constantinopole ne spune, ca el conduce pe Principe in toate partite oarmuirei lui, asa c absolut nimic nu se face MI-a invoirea consulului general al Rusiei" 42.
Era firesc lucru, ca fata cu asemenea covaritoare propasire a stapanirei rusesti asupra Tarilor Rom'ane, partidul rusesc dintre boieri sa sporeasca. De aceia ne si spune alt raport
al aceluia consul, ca Rusia este astazi marea osie in jurul careja se invrt boerii. Si acei care se tineau mai innainte de partidul patriot, adeca de cel otoman, si care Ma -Cagan.* alcatuiau
marea majoritate, urmeaza acuma puternicului ivoiu" 43. Dar
aceasta plecare a boerilor pentru Rui era numai nevoita de Imprejurari, deoarece avusera prilejul de a se incredinta despre
puterea Rusiei in Constantinopole. Anume boerii nemuttumiti
cu domnia lui Ghica, voind a se jelui Portei printr'un memoriu, agentii Rui din Muntenia, Katkow i Domando, cautara
s determine pe boeri a trimite acel memoriu prin maim lor.
Boerii insa, neascultnd de indemn, 11 trimisera' dela sine. Reprezentantii Rusiei din Principate staruesc atunci la ambasadorul rusesc din Constantinopole, Ribeaupierre, ca s fac ca
memoriul s fie respins de Poartd, cerere care convenea Cu atat
mai mult lui Ribeaupierre, cu cat el se pusese bine cu Domnitorul Ghica, la trecerea lui prin Bucureti, i voea sa utmeze
mai departe a-i fi folositor. Consulul Katkow nu lipsete insa
a arata boerilor, ca ei nu pot spera nimic dela Poarta ; ca Rusia
este singura lor proteguitoare ; ca ea singura s'ar ocupa de soarta
i de privilegiile lor i in deobte de fericirea Principatului" 44.
Rigni un Hayden vernichteten dort die tiirkische Flotte am 20 Octobre 1827

und erleichterten so Russland die Erbf ',lung der Campagne gegen dei Tarkei."
" Kreuchely cAtre Miltitz, 28 Febr. 1827, In Hurm., Documente, X, p. 410,
" Acelasi cAtre acelasi, 27 Febr. 1828. Ibidem, p. 441.
" Acelasi c. steel*, 12 Sept. 1827. Ibidem, p. 430.
" Acelasi cAtre acelasi, sfarsitul lui Martie 1827, Ibidem, p. 415. Compar5
28 Febr. 1827, P. 411-412 si 14 Martie 1827, P. 415.
23
*i. boerii trebuiau A. plece capul, dei erau incredintati, c

Rusia nu-i protegue decat spre a-i stpani ; c ea nu le garanta
privilegiile cleat spre a-i ingenunchia la cel dintai prilej. Dar
ce puteau face ei in imprejurrile in care se aflau? PAr'siti de
Poart, expui la capriciul unui principe supus ordinelor consulului rusesc, trebuiau s se alipeasc6 de Rusia, spre a scpa
mcar pentru un moment ceeace mai putea fi scpat.
Cu toate aceste plecri ale boerilor ctre Rui, acetia
sunt artati de documentele timpului ca de loe mai iubiti
deal Turcii, cu toate complimentele i semnele de supunere ce

li se fAceau" 48 ; iar alt raport al lui Kreuchely dela care imprumutm aceste interesante tiri, ne spune, ea' Iumea se temea
de venirea Ruilor. Zic se temea cci cu toate pleckile elelor,
inrurirea Nordului este urt i ura crete in fiece zi In loe de
a scklea 48.
Unii din boeri mergeau att de departe in respingerea

Ruilor, Inca spuneau, e ar refuza chiar tronul in conditiile
de atarnare de curtea rusease, in care se afla atunci Muntenia.
Kreuchely vorbind inteo zi cu Banul Blkeanu i spunndu-i,
cA la o nou alegere, el ar avea sortii de a fi Principe : Ferease-m Dumnezeu ii rspunse boerul muntean, cci ce cinste
mai este oare de a fi Principe, cAnd un Domando vine la curte
s ocrasc6 pe gospodar i s-i porunceaser 47.
Dar aceast indeprtare de Rui se mrginea la clasa boerease. Poporul dimpotriv era plecat mai mult &are ei cleat
care Turci. De aceea ni se spune, ea' atunci cnd s'a aflat despre aproprierea avangardei ruse*ti, spiritele se mai linitiser
putin ; dar in spre sear Ruii nesosind, teama crescu i fuga
spori" 48.
Boerii se temeau mai mult de Rui, cci ii jigneau in exploatarea pozitiei lor ; poporul mai mult de Turci, pentru relele
ce le suferise dela ei.

Nu e vorba c' nici Ruii nu se purtaser mai bine ; dar
apsrile lor din 1806-1812 fuseser uitate, fiind intunecate
de jafurile mai proaspete ale bandelor turceti din 1821. In curnd ins. Ruii erau s improspteze iar4i grozviile ce intovreau ocupatiile Prilor Romane de care ei, i aa era s' se
reintregease iargi pe deplin, in toate straturile poporului,
indeprtarea de Rui, care prea un moment micorat, prin
pozitia cea precumpnitoare cAtigat de ei in urma Conventiei dela Akerman.
Acelasi c. acelasi, 26 Noemvrie 1827, Ibidem, p. 434.
Acelasi cAtre von Kanitz, noul ambasador prusian la PoartA, 28 Martie
1828. Ibidem, p. 442.
Acelasi C. Miltitz, 14 Martie 1827. Ibidem, p. 415.
Acelasi c. acelasi, 1 August 1828, Ibidem, p. 446.
24
ISTORIA ROMANILOR
Aceasta conventie mai impingea boerimea inspre Rui,

Cu toat6 putina lor tragere de inima care dnsii, si prin alta
imprejurare. Domnitorii Sturza si Ghica fuseser aIesi dintre boerii locali, M a fi luat parte si Rusia la a lor instituire,
contra tractatelor ; apoi unul si altul isi atrUesera asupra-le
prin purtarea lor, o extrema nemultumire din partea-Rusilor"49.

In sfarit conventia mai prevedea ca domnii sa nu mai fie numiti
ci alesi. Meat era invederat, c Sturza si Ghica trebuiau sau sa'
fie scosi, sau s'a' fie alesi din non.
Ghica isi si asternuse destul de bine lucrurile, intrand in
cele mai bune relatii cu Ribeaupierre. De aceea si gasim pe ambasadorul rusesc scriind lui Ghica in 1827, aproape de termenul
de implinire a celor 7 ani de domnie : Pun increderea mea in
ravna dumitale de ati indeplini cu credinta' insarcinarile de cinste
pe care Poarta ti le-a incredintat. Cu cat mai mult se apropie

timpul in care o schimb are a capului administratiei va putea
sa se int'ample, cu atat mai mult a voi sa-ti datorez recunostiint pentru necurmatele dumitale ingrijiri" 50.
Pe Fan& Ghica mai nazuiau la domnii mai multi candidati, fiecare cu partida lui. Asa erau Umpineanu, Iordache
Filipescu i BrAncoveanu 51.
In Moldova, Ion Sandu Sturza nu voia el singur s reiee
domnia : dar punea inainte pe fiul sat' Neculai Sturza. Se mai
arkaser amatori de domnie : Neculai Rosetti Roznovanul,

hatmanul Sandu Sturza, varul domnitorului si vistiernicul
Constantin Cantacuzino Pacanu 52 Mai era insa' un candidat,
si cel mai serios din toti, Mihai Sturza, un sincer prieten al
Rusilor pe care-I gasim inc6 din 1825 struind la Ribeaupierre,

ca alegerea de domn in Moldova sa se faca dupa vechiul obiceiu" 53. adeca numai de care boerii cei mari, crezand ca' prin
aceasta si-ar asigura sorti de izbAnd. Aceast ivire a atator
candidati la domnie impinge pe Kreuchely la urmatoarele cugetri : Alegerea gospodarului va fi inteadevAr o mare nenorocire pentru tara, prin intrigile launtrice si din afara care
fat% gre vor trebui s se petreac'a'" 54.
Conventia dela Akerman desteptase deci in o parte din
boeri, plecarea catre Rusi, in alta parte indepa'rtarea de ei. Regulamentul organic va ascuti mult aceste doua' tendinti, le va
pune lap in fat, si va inaugura lupta intre ele, readucand
Rescriptul imperial cAtre generalul Wittgenstein din 1828. Hurm., Doc.,

suplement, I, 4, p. 333..
5 Reprodus de Felix Colson, De l'tat present el de l'avenir des Principautes,
Paris, 1830, p. 43.
5, Kreuchely c. Miltitz, 26 Noemv. 1826 Hurm., Doc., X, p. 385.
Acelasi c. acelasi, 14 Ian. 1827 Ibidem, p. 397.
" Mihail Sturza c. Ribeaupierre 1825, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 97.
Kreuchely c. Miltitz, 26 Oct. 1826, Ibidem, p. 379.
1NTAILE DOMNII NATIONALE
25
iargi pe tapet vechea neincredere a Tgriior Romne in Rui,

neincredere ce alcgtuia una din vitele rgacinei partidului
national.
2. IDEILE LIBERALE IN MOLDOVA.
Mai interesantg dacg nu mai insemnat cleat istoria poMeg' a principatelor din aceste vremud este cercetarea ideilor
infiltrate de Revolutia francezg in mintile Romanilor, care
idei conduserg cu destulg repeziciune la o prefacere a stgrei lor
culturale intai i apoi politicg de a totului tot. Aceste idei aduserg o desbinare a partidului national in doug tabere care d'durg
natere celor doug partide sau tarafuri, cum se numeau pe
atunci, cunoscute mai tarziu sub denumirile de partid conservator i. partid liberal.
Documentele ne indeamng a cerceta aceastg alcgtuire
noug a vietei politice romneti, mai intgi in Moldova, deoarece
pentru Muntenia lucrurile nu apar in o aa de vie luming. Dar
leggturile cele strinse intre cele doug pgrti ale aceluiai organizm etnic fac ca micgrile din una, totdeauna sg se resfrangg
In cealalt. Aa a fost cu descglecarea ; aa cu epoca luptelor
de vitejie contra amenintgrei Turcilor ; aa cu revolta contra
stgpanirei lor ; cu introducerea inraurirei greceti i a celei franceze ; aa cu revolta contra Grecilor, cu primirea limbei romane
In bisericg, cu stgruinta culturei romneti in epoca fanariotg
i. in deobte ca toate firele istoriei ambelor Tgri Romne care
merg cat mai mult spre intreteserea lor pe aceleai stative ale
timpului, i de aceea aceste tgri au i sfarit prin a se uni in un
singur trup ; cgci unirea era doar menirea lor din vechi, de cAnd
poporatia ce deveni in ele stgpanitoare, plecase in doug ivoae
din cretetele Carpatilor, pentru a da natere in poalele lor la
o singurg albie frumoasg, sortitg a indrepta destinele neamulul
spre un viitor din ce in ce mai mandru. De aceea i micarea
spre libertate din Moldova care indruma crearea celor doug
partide, acel liberal i acel conservator, fu intovArgit de o micare paralelg in Muntenia, care rgsare i ea din actele timpului,
dei nu este intrupatg in forme aa de vorbitoare ca acea din

Moldova.
Pe cnd se fierbea marea intrebare a vietei Romnilor din

Principate : r*gmnea-vor ei, i dupg revolutia lor din 1821, tot
sub oblgduirea Grecilor, in Moldova se desemnau dou grupgri intre mg'dularele boerimei pgmntene, care ambele cereau
restabilirea domniei in mnile bgtinailor, insg inftiau doug
tabere deosebite : boerii cei mari, destrati in Bucovina i Basarabia, i boerii mijlocii i mici, uniti cu cati-va reprezentant1
ai marei boerimi, dar care reprezentanti erau condui de alte

idei asupra organizgrei politice a tgrei. Acest de al doilea grup
26
ISTORIA ROMANILOR
rmsese in Moldova a-tat in timpul turburrilor cAt i dup a

'or incetare.
Ambele tabere inteleseser s se folosease de rsvr-
tirea Grecilor, spre a aduce iar ocarmuirea in mnile pmntenilor ; dar boerii emigrati, toti membrii ai caselor celor mari,
nu se puteau uni asupra aceluia dintre ei cruia ar fi s se incredinteze domnia, i Vornicul *erban Negel, fratele Mitropolitului Veniamin, credea chiar c, dac ar fi s se aleag domnul de Moldoveni, lucrul nu s'ar putea petrece MI% vrsare de
sange" 55. De aceea in arzul, pe care boerii cei mari, destrati,
voir s-1 trimit la poart, prin Teodor Ba4 i prin mijlocirea
Paei de Silistra, dup ce cer ca s ne izbvim de acum inainte
Intru toate de domnia i oblduirea greceasc i s aib loe oblduirea prin p'mnteni", cnd vine vorba de forma acestei oblduiri pmntene, aceti boeri sustin, ca s se aeze un Sfat de
un numr de boeri i intre acetia un ba-boer, ales de cstre cei
mai iscusiti, care s ocarmuiased tara" 56 Pretextul pentru inlturarea domniei era, c' un aa guvern ar conveni trei in
chip provizoriu, neputnd, din cauza strei ei cea de plns,
sprijini cheltuelile i pompa lui Gospodar, chiar dac ar fi Moldovan" 57. Documentul din care imprumutm aceste cuvinte
numete acest guvern municipal pe child Beldiman 11 titluete
ironic de decemvirat 58
Partidul boerilor rmai in Moldova, fiind ale tuit in imensa
lui majoritate de boeri mici ce nu puteau aspira la domnie, iar
cei putin cu asemenea pretentii trgand ndej de in partea

fieckuia, el nu se gndi a inltura gospodaratul, forma veche
-de ocArmuire, dar cugeta, odat cu alegerea Capului Statului,
a schimba rndueala ocarmuirei de Ora acum i a introduce
In conducerea ei principiile ce-i fcuser calea, din Apusul
cel mai indeprtat al Europei pn la malurile Dunrei. Cativa
boeri mai primir acest nou chip de a vedea i ndjduind s
ajung6 la tron prin sprijinul partidului reformator, se puseser
In fruntea lui. Intre acetia era in primul loe Vistiernicul Ior-dache Roznovanu i, mai ascuns, ca mai srac, dar tocmai
Scrisoarea lui Negel catre Mitropolitul Veniamin, In ErbiceanuT/storia

Mitropoliei Moldovei, Bucuresti, 1888, p. 228.
" Arzul boeriori din Bucovina, In Uricarul lui T. Codrescu, VI, p. 132.
Era retnnoirea guvernului aristrocratic cenit de boeri pe timpul Ecaterinei II.
Xenopol, Istoria Romdnilor, IX. p. 129. Tot catre acest timp trebue sa fi fost
Inchipuit Logofdtul Dumitru Sturza : Planul pentru oblckluire reputdicand, care,
se deosibeste Insa de guvernul oligarh cerut de boerii destdrap. Planul, fara data,
publicat de Codrescu In Uricarul, IV, p. 285.
67 Memoriul boerilor moldoveni 1823. Hurmuzaki, Documente, Supl. I,
4, p. 25.
Tragodia In Kogalniceanu, Cronici ed. nou 1872, III, p. 419 : cei de
(adeca din tara) cereau domnie, ceilalti (din Bucovina) decemvirat".
1NTAILE DOMNII NATIONALE
27
din aceasta' pricina' mai pe gustul boerilor, Sptarul loan Sandu

Sturza.
Acesti boeri fmasi in Moldova si pe care cei emigrati
li numeau in bOtae de joc ciocoi, trimiser si ei un arz cOtre
Poart, tot prin canalul pasei de Silistra la care se intalnira"
ambele deputatii, aceea a boerilor din Cerna'uti si aceea a celor
din Iasi. Arzul acestor din urmO cerea si el restatornicirea

pronomiilor vechi cari s'au pierdut mai de tot din intrebuinf-
rile rele ale domnitorilor Greci, si s se miluiasca' Poarta a desrAd-
cina din pamntul acesta si nici odat a mai locui cu noi Greci
si Arnsauti, cu instarnicie de case si alte acareturi". Mai cerea
arzul ciocoilor si reinturnarea manAstirilor celor coplesite de
Greci, facerea de pravile in limba patriei, si sa' fim miluiti cu
oranduirea unui domn obladuitor pOmntului, din insusi neamul
moldovenesc pre care obstia 11 va alege, pe temeiul credintei
si a inchezesluirei tuturor Onintenilor, precum si Capichihaelele sa.' fie tot Moldoveni". Acest arz al ciocoilor se vedea
ins6 ea' pornia dela oameni cu idei noui, deoarece el nu se
&idea numai la interesul boerimei mari care era ss se folosease din restabilirea domniilor pmantene, ci mai continea
si alte cereri de innoire, anume : ponturile de reform ale boerilor

mici, care erau menite a egaliza cel putin pe toti membrii clasei
boeresti. Copia arzului, vAzuta de Aga Petrache Negri la Vistiernicul Roznovanu, cuprindea anume ca : randuirea Comitetului (adica a Sfatului obstesc) al ocarmuirei sO fie aceia
pe care toti, mici si mari, 'ii vor alege, si ea' tot acelasi glas
ss aiba' si un sulger cat si un logoft mare, si ca' si la Comitet
s'i la toate celelalte si On la salrar, de vor fi alesi de glasurile
obstesti, sA se rnduiasca, si putere si drept la toate sA fie deo-
potriva", cat a unui logoft mare atata si a unui satrar, decal

c glasurilor celor mai multe ss se urmeze hotgrare la once"".
Aceste sunt tocmai reformele prevazute in proectul de Constitutie, care fusese trimis prin obsteascA jalb cOtre innaltul
Devlet", dup cum vom veden mai la vale.
Arzul boerilor pribegi din Cernauti fu primit foarte rece
de Mehmet-Siri, pasa de Silistra, ca toate Ca' puratorul lui,
Vornicul Teodor Bals, rugg pe pasa in genunchi s' nu resping6
dorintele boerilor. Pasa primi dimpotriva' destul de bine arzul
boerilor din Moldova ; acesta din pricing e acestia din urmA,
inseland pe Vogoride ca' au s`d-1 cear domn pe el la Poart, ob-
tinuser dela Caimacam o tidulr de recomandare binevoitoare ca.tre pap de Silistra. Aceasta ne-o spune o scrisoare a
lui Bucsenescu cOtre Mitropolit, anume cA s'au invitat ciocoimea Iasului si au impnat toat tara si se gOteste Ionit
". Vornicul Negel cAtre Mitropolitul Veniamin, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu,

Op. cit., p. 225.
28
ISTORIA ROMANLLOR
Sturza, Pomer, Codreanu, unii zic i vistiernicul (Roznovanu)

s6 mearg6 la Silistra, s6 cear pe Vogoride domn, c4"-i bun
patriot i are moii" 60 VkAnd Teodor BaI c pava sprijine
arzul ciocoilor, se alipi i el pe lng5. ei i subsemn6 i el arzul
lor care fu trimis la Poart impreun6 cu deputatia, ce con-
tinca, In numkul fetelor ei, pe viitorul domn al Moldovei, Bal

deci trklase pe boerii emigrati care II ins6rcinar" s' cear6 dela
Poart" guvern aristocratic cu suprimarea domnitorului 61. Cu
drept cuvnt observ6 Negel, c dac6 aceasta va fi adevkat,
c Bal au iselit, credint la nici unul nu trebue s." mai aib
cinevai". Lui Bal insA trklarea Ii pro mra numirea de caimacam,
pan s6 vin Sturza s6 apuce ockmuirea.

Ionit Sturza nu era deci domnul boerilor celor mari ;
el era domnul parvenitilor, al ciocoilor, cum 11 numesc mai multe
documente ale timpului. In schimb, pentru sprijinirea alegerei

sale, domnul trebuea s'A facA o concesie clasei care-1 adusese
In scaun i aceastA concesie st tocmai in primirea principiilor
de ockmuire profesate de clasa cea nou, aprut6 in snul boe-
rimei moldovene. Boerii emigrati, cari vedeau ins c, prin

proectul supus sanctiunei noului Gospodar indat duph" intronarea lui, 62 li se rApea toat'd pozitia privilegiat6 de care ei se
bueuraser in Moldova, intreprind in contra acestui proect, al
partidului care-I sustinea i a domnului ce se sprijinea pe acest
partid, o lupt6 inverunat, interesant6 mai ales prin faptul

c" ea inaugureaz viata inteadevk politic6 a Moldovei i c'
pune bazele ce/or dotf mari partide, intre cari s'a cumpAnit
de atunci incoace puterea ockmuirei in Tkile Romne : par-
tidul liberal i partidul conservator.
Proectul de Constitutie.
SA vedem ce continea proectul
cel nou de obl'aduire al Moldovei, de avu darul s'A aduc la des-
nAdejde pe toat protipendada acestei tki 63.
" Epistola lui Bucsenescu, 24 Ianuarie 1822. Erbiceanu, Op. cit., p. 201.
Dupft ce boerii ajunserA la Constantinopole, cu recomandarea Pasei de Silistra,
ei jucarA pe Vogorid, cerAnd pe IonitA Sturza de domn.
Si Memoriul emigratilor, in Hurm., Documente, Supl., I, 4, p. 56. Scrisoarea lui Bucsenescu, In Erbiceanu, Op. cit., p. 260. Locul din scrisoarea lui Ball,
reprodusA In aceea a lui Negel cAtre Veniamin, Ibidem, p. 224. Nicolae Iorga,
Introducere la Hurm., Doc., X, Rapoarte prusiene, p. LXXII.
" Scrisoarea lui Negel cAtre Veniamin, citatA. Numirea lui Ball de Calmacam, Erbiceanu, Op. cit., p. 24 . Memoriul asupra administratiei Caimacamului Vogoridi. Hurm. Doc. Supl. I, 4, p. 55: Les novateurs de la classe
infridure r digeaient en 77 articles une constitution calque des principes
qui tendent a une entire dsorganisation et subvertissent les institutions de la
principaut. Ils la prsenterent l'Hospodar, ausitat aprs son arrive en Moldavie, pour qu'elle fut confirme.
latii cum am descoperit acest prea Insemnat document :
In volumul IV din Suplimentul I al Documentelor lui Hurmuzaki, se all
mal multe acte cari pomenesc despe o Constitu fie redactatA In 1822 de elementele
29
Cererile boerilor din acest nou plan de cal-mike contin

MI% indoial o constitutie, In intelesul obisnuit al cuvntului,
adic6 o intocmire legar a ockmuirei unui stat. De aceea i
turburatoare ale Tarei, Constitutie, care, dup. parerea boierilor celor mari, ar trebui sa duca Moldova la peire.
Existenta unui proiect de Constitutie In Molodva In anul ce a urmat Indata
dui:a Eterie Infatosa un interes deosebit. Documentele pe cari le aveam fnainte
Imi dadeau chlar aratari unde s'ar putea regasi acest act. Anume, In scrisoarea
din 16 Novembre 1823 a lui Mihail Sturza catre consilierul de stat rus Mintiaki,
se spune, Intre altele, despre Ionita Sandu Sturza, domnul de atunci al Moldovei : 11
vient de rendre une ordonnance par laquelle il autorise les factieux A s'assembler
et a voter sur la Constitution qu'ils ont rdige l'anne pass& en soixante-dixsept articles. La copie de cet acte attenlatoire est consigne dans les archives du Consu-
lat gnral de lass y" (Flurm., Doc., Supl., I, 4, p. 22). M'am gandit sa cerc a o reafla In hartiile netrebnice" ale acestui consulat.
Din fericire Consulatul rusesc din Iasi era gerat de mai mult timp de un
barbat erudit si iubitor de istorie, care si-a dat osteneala de a rasfoi vechile hartii
ale cancelariei sale si a Inserat de mai multe ori In revistele rusesti studii interesante asupra raporturilor dintre Rusia i 'raffle Romane, dupa materialele ce i
le procurau archivele Consulatului sau. (Cateva din ele au fost traduse si Inserate
In Arhiva din Iasi vo. XIV si XV). Avand norocul a ma numara Intre prietenii
d-lui de Giers, il rugaiu sa-si dea osteneala a cautti In cele vre-o 20 de lazi de documente, pastrate In podul casei Consulatului, Constitutia In chestie.
D-1 de Giers, care cunoaste foarte bine limba romana, pe langti limbile
franceza, germana, italiana, greceasca, turceasca, araba mi cele slavone, se supuse
grelei osteneli a cercetarei documentelor vechi ale Consulatului, cari pana la d-sa
ramasesera neclasate si nici macar asezate dupa ordinea datei. Dupl o muncti
Incordata de mai bine de o luna, In care aproape desnadajduisem de a mai da peste
documental mult dorit, lute zi capat o scrisoare dela d-1 de Giers, care incepett cu
cuvantul lui Archimede. Alerg imediat la Consulat, unde d-1 de Giers Imi arata un
caiet galben, dar foarte bine pastrat, In care, dui:A d-sa, se anti pretioasa Constitutie. Cum deschiseiu caietul, vazui ca aveam a face cu o copie nesubscrisa, Dar,
lucru foarte lnsemnat, acest act care mirth titlul ce se va vedei mai la vale, cuprindett
Inteadevar 77 de ponturi, ceea ce corespundett Intocmai cu aratarile din izvoarele
tiparite cari pomenesc despre el. Apoi se va vedea, din analiza acestui act, a Invinuirile aduse Constitutiei de partidul protivnic, se refereau tocmai la continutul
lui. Nu ramanea nici o Indoiala ca aveam a face cu proiectul de Constitutie pe care'l

cliutarn.
Ca a pot dobandl o copie de pe el, trebuia autorizarea Ministerului de

Externe al Imperiului Rusesc. Si aci tali statu In ajutor d-1 de Giers, sprijinind
cererea ce o facui catre acel Minister si expunandu-i continutul actului, care nu
avea nimic de a face cu interesele rusesti. Decopiarea Imi fu Invoita tocmai asupra
vacantelor celor mari. In fiecare zi, dela 1-3, orele de cancelarie ale Consulatului,
ma asezam la o masa In acea cancelarie, descifrand scrisoarea cea destul de Incurcata
a documentului, care nu numari mai putin de 35 de pagini de scris. Paream a fi

un dregator din cancelaria Consulatului, si mai multi din cunoscutii mei se mirau
ce cautam eu regulat In fiecare zi, la aceeasi ora, la reprezentantul Rusiei din Iasi.
Cand ma sculai pentru ultima data dela masa din cancelarla Consulatului,
cu documentul copiat In portofoliu, simtii o adanca multumire. Eram convins
a pusesem mana pe unul din actele cele mai importante ale trecutului nostru,
acela ce confinea cea dint& manifestare politicil a cugetdrei liberate. D-1 de Giers
fu asa de bun a-mi pune la dispozitie Inca mi un raport al Consulului rusesc catre
Curtea sa, precum si arz-mahzarul boierilor refugiti In Bucovina contra domnului
mi a uneltirilor partidului pe care el se sprijinea,cel constitutional, pe cari ambele
documente, Impreuna cu un al treilea act de asemenea inedit, comunicat de loan
Tanoviceanu, le-am publicat In anexele comunicarei mele la Academia romanli
30
ISTORIA ROMANILOR
este el artat sub acest titlu in deosebitele acte ale timpului 64Esenta unei ocarmuiri constitutionale, in deosebire de cea absoluta'
este ca in cea dintai, puterea ocarmuitoare este supus unor

legi, pe cand in cea absoluta ea st deasupra legilor : rex legibus
solutus. Constitutia Moldovei din 1822 prevede principiul su-
punerei domnitorului la legea de temelie a Ora, nu numai implicit cand arata cum au s lucreze puterile Statului, ci si explicit, prin articolul 74 care spune, ca pravilelor tarei i hotararilor celor savarsite de domn unit ci sfatul Obstesc, este supus insui domnul i sfatul obVesc, peind cdnd se schimbei acele
hoteireiri", adica ceeace au dispus organele legale ale tarei leaga
pe insasi acele organe, pana cand intervine o modificare facut

inteun chip legal, rostire nu se poate mai lamurita a principiului constitutional : domnia legilor.
Sistemul constitutional nu poate exista ins Mea' o impartasire a poporului, a vointei obstesti, la intocmirea normelor
generale de purtare a oam
; cere deci numai decAt s fie si
reprezentativ, adic s aib4 un organ care s'a' reprezinte vointa
poporului in intocmirea normelor conductoare. Proiectul nosstru tine seama si de aceasta a doua cerint a ocarmuirei constitutionale. El intrupeaza reprezentarea %ami Iii sfatul obstesc.
Vom cerceta mai la vale alcRuirea acestui sfat, i vom vedea
atunci at de departe st el de ideile noastre asupra adevaratei
reprezentri a vointei obstesti. OricAt de rudimental-A ar fi
ins aceast reprezentare, ea anea rolul ce! mare i insemnat
de a impune prerile sale domnului, de a fi mai puternica deat
el, cand era vorba de a se intocmi normele indrepttoare ale
vietei sociale. Art. 23 dispune anume, ca in cazul cAnd socotinta Sfatului nu va fi primit' de domn, el va intoarce-o sfatului cu tidul gospod, impreun6 cu anaforaua ce i-a facut-o cunoscut. Daca parerea deosebit a Domnului intruneste covArL
sima glasurilor sfatului obstesc, ea devine lege. lar daca nu va
fi primita, atunci domnul va fi indatorat a primi anaforaua, adic
sfatului, i s'A o intreaser. Deci, in caz de neintelegere intre Domn i sfat asupra unei masuri, voinfa sfatului
e precumpnitoare, iarsi recunoasterea unui principiu fundamental al sistemului constitutional : guvernarea natiei prin
Seria VI, Tom. XX, sub titlul : Primul proiect de Constitutie a Moldovei din 1,12.2
Originile partidului conservator gi ale celui liberal. Publicat i In extra's a parte,
Bucuresti 1898.
Titlul proiectului este : Cererile cele mai insemmitoare ce sd tac din partea
obqtiei Moldaviei in atocmire (sic) cu cele cuprinse prin obgleasca jaiba sa, trimisd
catre prea Maitu( Devleat gi in temetul Sfeintului si tnall Impirdlesc lerman, ce s'au
. ca sa lie obstefte sf injite aceste cereri, spre a sluji
slobozit la
ocdrmuiri de temeiu, pana ce se va putea Inliinta pravila larei tuteo desetvdritri" Memoriu asupra administratlei Caimacamului Vogoride In Moldova, 1824
reprodus mai sus nota 8.
31
ea inssi. Ideea unui asemenea sistem de ocArmuire a fost rostita pentru intAia oara in l'arile RomAne In proectul de constutitie al Moldovei din 1822. OcArmuirea mai veche a acestor
tari nu cunoaste decAt principiul absolutismului celui mai larg,
celui mai fara de hotare 66.
Divanul vechiu era cu totul altceva decAt ce cauta sa fie
sfatul obstesc in organizatia cea noua. Divanul ajuta numai
domnului cu luminile sale la ocArmuire. Domnii buni si intelepti
luau adeseori indreptarea purtarei lor dela parerile divanului.
Dar ascultarea de ele nu era indatoritoare pentru domni. Ei
puteau sa treac peste socotinta divanului, MI% ca pentru aceasta
vointa lor sa fie privita ca nelegiuita. Nu e vorba, cronicarii

tin de rau pe acei domni cari puneau in lucrare dreptul sbiei
asupra potrivnicilor lor, fara judecata divanului. Dar la aceast
hula morala se marginea sanctiunea depasirei obiceiului pamAntului. Vointa domnului, dei abatuta dela el, se punea nu
mai putin in lucrare, caci nici o lege nu ingradea atotputernicia
domneasca. In voia domnului statea tot ce-i trecea prin minte,
si nedreptatea cea mai strigatoare la cer putea sa iee fiinta, de
indata ce Domnul avea inima a o implini" 66
Cea dintAi licarire a unei marginiri a puterei domnului,
concedata insa de buna voe din partea acestuia, ne-o da cel
mai insemnat din domnii fanarioti, Neculai Mavrocordat care,
la sfarsital fiec'Arui an de domnie, dadea searna divanului de
mAnuirea banilor publici. El nu pare a fi facut aceasta numai
spre a putea lua adeverinta dela Ora despre suma ce cheltuise
dela dAnsul in interesul ei, ci si pentru putinta controlului ce o
dadea Divanului asupra mAnuirei financiare. Ca acesta era
scopul la care tindea domnul fanariot, se vede din purtarea
lui in Muntenia, unde, dei nu cheltuise nimic dela el si deci
nu avea nevoe a lua adeverinta, totusi el d'A searna si divanului

acelei OH la sfArsitul anului, spre a-i dovedi ea orice s'a cheltuit din tara a fost pentru trebile imparatiei si ale -Wei, iar &A
asupra lui nu a ramas nimic" 67. Dar, pe lAng CA exemplul
dat de Mavrocordat este un fapt cu desavArsire singuratic si
fara nici o urmare pentru viitor apoi mai este de luat in privire
CO, pe timpul lui, nici nu-i trecuse prin gAnd divanului a cere
dela Domn atare restrAngere a puterei sale, pe cAnd la 1822,
dei domnul nu se opune cererilor de reforme, ele pleaca dela

acei ce reprezentau, de bine de rdu, interesele tarei.
" Vezi reproducerea caracterului puterii domnesti In TArile RomAne,

fAcut de Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 38, mai sus vol. III p. 146.
" Mai sus vol. VII, p. 158 si p. 191.
" Acsinte Uricarul, in Letopisete, ed. KoOlniceanu, Iasi 1853, II, p. 154 si
180; cf. si Magasinul istoric pentru Dacia, IV, p. 141 si mai sus vol. IX, p. 13.
32
ISTORIA ROMANILOR.
Se poate deci sustinea, cu drept cu rant, c cea dintai intrupare a unei gandiri constitutionale in Thrile Romne s'au
facut in proectul de Constitutie a Moldovei din 1822.
Cari sunt principiile de ocarmuire primite de aceasta

Constitutie ? Ele sunt acele ale statelor moderne, intemeiate
daca in realizarea lor, ele vor fi
pe libertate i egalitate
uneori schimonosite, sa nu uitm ca trebue tinut seama de starea
ve,che de lucruri, care nu putea fi schimbata aa de azi pand

mane, fr nici o zbuciumare, far% nici o framntare launtrie.
Constitutia din 1822 proclama fra indoiala principii
absolut necunoscute pana atunci in 'raffle Romne. Acestea

sunt :
Respectul proprietelfei, preva'zut prin art. 3 i 58. Se

recunoate ins principiul exproprierei pentru cauza de folos
public. Dei exproprierea nu este mrginita, ca in Constitutia
noastr de azi, la cazurile cunoscute, i se dispune ca ea va putea
avea loe de cate ori o neapa'rata obteasca trebuinta va cere

aceasta" (art. 4), totui se refera la pravilele speciale cari trebueau sa reguleze aceast materie, i se prevede masura apartoare a aezamantului de temelie al vietei sociale, proprietatea,
hotarndu-se ca despa'gubirea sa se dea mai inainte.
Libertatea individualtl. Dupa articolul 6, nimeni nu
poate fi inchis, nici pedepsit, decat numai in intmplarile hota-
rite de pravile, intarindu-se i mai bine aceasta oprire, prin

supunerea la pedeapsa a oricui ar savari impotriva unei fete
o lucrare nevolnicita in pravila, fie macar judecator, precum
i a celui ce ar indemna sau ar porunci asemenea savarire, i acea-
sta fdrei deosebire de obra ji, cum grasuete articolul 8

Libertatea muncei i a comerfului (art. 13).
Garantarea onoarei oamenilor, mai ales infranandu-se
fara delegile ce se savareau mai inainte, cand omul privat era
expus la toate brutaliatile organelor ocarmuirei (art. 18).

Egalitatea inaintea legilor, principiu absolut necunoscut
vechei societati, intemeiata pe regimul privilegiilor i a deosebirilor de rang. In afara de art. 8, care prevede pedeapsa abuzurilor contra dispozitiilor continute In el, fra deosebire de
obrajii, art. 18 rostete acest principiu chiar in chip teoretic,
intrucat proclama ca pravila s aibei aceeai putere pentru tofi,
spre a pedepsi i a ocroti. *i tot aceeai idee mai rasare i din art.
12 i 26 cari prevad ca slujbele sa nu mai fie date pe motenire
chiverniseala", ci MI% deosebire de rang, la cei cu vrednicie
recunoscuta 38.
" Asupra acestui punct, iatA ce spune raportul lui Hugot c. Chateaubriand
din 29 Noemvrie 1823. (Rap. cons. francez. Manuscript, Bibl, Acad.): Le prince
de Moldavie fait rdiger un nouveau code de lois par sa nouvelle noblesse. Un des
points fondamentaux tablis par ce code est que tout Moldave, paysan, artisan ou
33
In afar de aceste mari principii, menite a transforma

cu totul apucAturile vechei societti, proectul mai contine si
alte dispozitii, din care unele sunt prevAzute si de constitutia
sub care trAim astAzi. Asa, el reguleaz modul imp6mntenirei
(art. 14-16) ; opreste pe str6ini de a cumpAra imobile rurale
si chiar case in orase (art. 68) ; ap'rA pe capul Statului contra
atacurilor (inviolabilitatea) (art. 11) ; dispune publicarea legi-
lor inainte de a lor aplicare (art. 17).

Proiectul mai contine apoi si articole referitoare la im-
prejueri cari, dup ideile noastre de azi, ar trebui &A alcgtuiasc

obiectul unor legiuiri speciale, precum : organizarea judec-
toreasc si chiar modul de functionare a tribunalelor (art. 24

33) ; dispozitii asupra organizArei finantelor (art. 38-39, 45,
49, 54-57, 61) ; asupra mentinerei si a rnduelei publice (art.
40 44; asupra raporturilor intre proprietari i trani (art. 53) ;
asupra oprirei Evreilor de a lua mosii in arend si a tine crasme
la, sate (art. 70).
Sunt in sfArsit si unele dispozitii particulare timpului
In care proectul a vzut lumina zilei, precum autonomia Domniei cu alegerea domnitorului de cftre obsteasca adunare (art..
1 si 72) ; regularea scutelnicilor (art. 60) ; trecerea stpanirei
manAstirilor dela Greci la pAmnteni (art. 63) ; asezarea de
scoale romnesti (art. 69) ; limpezirea hotarelor mosiilor (art.
67) ; regularea situatiei Tiganilor (art. 71) ; alatuirea de legi
speciale pentru toate trebuintele (art. 75) si dreptul de petitie
la Innalta Poarts (art. 76).
S6 venim acum la sistemul reprezentativ admis de proectul din 1822. Reprezentantul vointei tkei este, dup acest
proect, sf atul obqtesc, i se vede insematatea pe care proectul
o d acestui asezknnt, prin aceea cs in art. 71 se spune, &A
sfatul obtesc este lucrul cel mat cu dinadinsul ce se cere de ccltre
iota obtea pc-undntului". Modul ins cum este recrutat acest corp
care trebuea s6 intrupeze cugetarea si vointa poporului, ni
se va parea cu totul straniu si debe corespunzAtor ideilor noastre despre sistemul reprezentativ.
Cu tot principiul egalei indrepttiri inaintea ocrotirei si a
egalei expuneri fat cu pedeapsa, cu toat lipsa de deosebire
intre obraze cAnd era vorba de aplicarea acestor dispozitii, cu
toate cg in numirea dregRorilor este s" se ice in privire in
intiul loe destoinicia lor, iar nu rangul aspirantilor,
aceste rostiri nu rstoarn6 cu totul sistemul privilegiilor pe
care se intemeia vechia organizare. Proiectul nostru recunoaste dreptul de a conduce interesele poporului numai clasei
boeresti si nici nu pomeneste despre celelalte clase ale poporumarchand, est gal devant la justice au noble le plus titr et qu'en cas de contravention, tous doivent subir la mme peine".
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XI.
34
ISTORIA ItOMANILOR
lui, deat in articole unde e vorba de starea lor economic. Tot

atAt de putin dispune el o egalizare a claselor sociale In Indatorirea de a plAti dri. Apoi el pstreazA dregAtoriile iailsi numai
boerilor, ceeace se vede din dispozitia ca ele s fie incredintate
boerilor ftir deosebire de rang. Alcnuirea sfatului Obstesc
era iarlsi mrginit numai la elementul boeresc, afar de cei trei
capi bisericesti cari se putea intAmpla s fie din popor. Dar

aceast alatuire a reprezentrei nationale, cum am zice astzi,
era asa Intocmit fnat s'A nu mai dea numai decAt precklere
celor din protipendad. Anume sfatul obstesc se compunea dirt

cele 3 fete bisericesti, din mebrii celor patru divanuri sau departamenturi si din vechilii tinuturilor. Divanul hitAi era alatuit
din 7 boeri mari ; divanul al doilea din 5 boeri mai mici, dela
comis In jos ; iar cele dou departamenturi, acel al pricinilor
strAine si acel criminalicesc erau compuse din ate 5 boeri, fr
deosebire de ranguri, care deci putea s'A se intAmple s fie toti
din treptele mai de jos.

Cei 16 vechili dela tinuturi iarsi puteau foarte bine
s fie luati din nobilimea de jos. Dac presupunem ca s fi trimis
tinuturile numai 8 vechili din boerimea cea mic, atunci se

putea IntAmpla ca Imprtirea glasurilor intre marea si mica
boerime s se fac astfel. Boerii mari : divanul I, 7, tinuturi
8=-15. Boerii micii : cele 3 divanuri, 15; tinuturi 8=-23. Chiar
dac fetele bisericesti ar fi votat cu boerii mari, IncA nu se schimba
majoritatea care, trebuind acuma s,fie numrat dup glasuri

i nu cAntrit dup mrimea rangurilor, d'Adea dac nu totdeauna siguranta, cel putin putinta, ca conducerea trebilor
s cad pe mAna boerilor mici. De aceastA putinid Ins se spImanta protipendada. De altfel constitutia din 1822 nu cuprindea o obstie a IndrepfAtitilor poporului moldovan in afar de
clasa boereascA si, afar de cAteva principii cu totul generale,
nu lima prin nimic la indreptarea strei multimei. Era o constitutie, MA Indoial egalitar in felul ei, Ins egalitatea era
mArginit numai in cercul nobilimei.
Lupta din jurul Constitutiei din 1822.
In opozitie contra
nouei stri de lucruri pe care domnia lui Ioan Sturza prea CA
voete s'o introdua In Moldova, stteau In frunte boerii refugiati in Bucovina si cari petreceau In Cern'Auti ; iar acela dintre
ei care lima condeiul si punea mai ales piept pentru a Impiedica
ruina vechei boerimi, era vornicul Mihail Sturza (fiul logofAtului
Grigora Sturza), brbat cu tiint de carte, energic si plin de activitate, care spunea inteun rAnd, cA se simte murind, cAnd se
-vede c' treste In nelucrare" 69. Boerii se prefac a tinea la res1 Mihail Sturza c. Alexandru Sturza, 29 Sept. 1821. Hurmuzaki, Doc.,
supl., I, 4, p. 44. Toate actele si corespondenia lui Mihail Sturza suut wise In o
loarte bunli limbgt francez.
INTAILE 3)0MNII NATIONALE
35
pectul tractatelor cari inchezasuiau Moldovei felul ocarmuirei

ei. lata cum formula Mihail Sturza aceste gandiri cari nona
ne pot parea foarte stranii : Orice schimbare facuta in prin.
cipiile unei ocarmuiri este privita ca o innoire, i once prefacere

a acestor principii rastoarna mai totdeaunal asezamintele con-
sfintite prin legitimitate si carora succesiunea veacurilor le-a

intiparit un caracter neschimbator. Aezamintele cari ocarmuesc
Moldova sunt intemeiate pe autoritatea ordonantelor emanate

dela guvernul otoman, cari nu au fost decat confirmarea vechilor intocmiri ale principatului. Once abatere dela acest sistem primordial este o InfrAngere vadita a cuprinsului tractatelor i a vointei autorittei supreme" 7. Ca nu acesta era adeva-
ratul motiv ce irnpingea pe boeri la lupta, se vede depe aceea

ea' ei insisi, prin arzul lor &Are Poarta, propusesera o innoire de
un caracter cu mult mai gray, inlaturarea domniei i inlocuirea

ei, fie i inteun chip provizoriu, prin un comitet de boeri presidati de un bas-boer. Aceasta cerere a emigratilor era i ea o
rsturnare a unor aezaminte consfintite prin timp O. carora
succesiunea veacurilor le-a Intip' rit un caracter neschimbator",
i este cu atat mai de mirat ea boerii destarati sa nu fi vazut

aceasta, cand Pini, consulul rusesc din Bucureti, refugiat la
Brasov in urma revolutiei grecesti, ii mustra de mai multe ori
pentru aceasta cerere a lor, rasturnatoare a vechei stari a lucrurilor, stabilita si intarita prin tractate", spunandu-le c
nu au drept a cere o astfel de innoire", 71. Boerii emigrati mai
aduceau insa ocarmuirei lui Ionita Sturza si alte Invinuiri mai
concrete. Ei li banuiau ca jefueste tara cu ajutorul creaturilor
sale, atat in folosul sau, cat i in al acestora, precum si in seopub de a-si procura sumele trebuitoare pentru a inchide ochii
turcilor. Ii imputau ca a incasat veniturile averilor manastiresti cari la inceputul domniei lui fusesera luate de Turci dela
Greci i restituite ocarmuirei moldovene ; ca a impus poporului

dad mari si apasatoare ; c proprietatile boeresti au fost supuse
la imprumuturi suite, in contra privilegiilor de cari intotdeuna
s'au bucurat ; c5 cei mai avuti dintre birnici au fost scutiti de
plata, incarcndu-se cei mai saraci, si cate alte abuzuri finan-.
ciare de acelasi fel 72

Ca s'au impus dari i imprumuturi suite, aceasta este
netagAduit ; insa trebue luata in privire lipsa cea desavarsita
de bani, cu care Sturza avea de luptat la inceputul domniei
lui, in o tara absolut secatuita prin jafurile Eteristilor, cum am
Memoriul lui Mihail Sturza, 1 Febr. 1823. Ibidem, p. 7.
I, Docrii emigrati care Mintiaky ; 1823, 0 Memoriul boierilor emigrati
cAtre Mintiaky, 1823. Ibidem, p. 24 0 26.
" O scrisoare din 120, 3 Fevr. 1824; FIgspunsul boierilor emigrati

la scrisoarea Domnitorului Ionit Sturdza, 16 Fevr. 1824; Suplica acelora0
c. Sultan, 1824. Ibidem p. 28, 31, 60.
36
ISTORIA ROMINLLaft
vAzut mai sus 73. S'au putut comite i abuzuri, cum se comit
sub once ocarmuire ; dar in once caz domnitorul nu poate fi
invinuit c'd ar fi despoit tara in interesul lui, deoarece grac
Intl% in scaun, s'a'rac iese din el. In 1837, nou ani dup incetarea
domniei lui, gsim averea lui toat sechestrat In pretentia lui

Constantin Palade 74. Nici deci in aceste imprejurAri nu poate
sta adevgrata cauz a nemultumirei boerilor pribegi cu oarmuirea lui Ionit Sturza.
Ea trebue c'Autat aiurea, i anume In constitutia ceruni
de partidul reformator si pe care domnul era dispus a o incuviinta. Aceasta se vede chiar din chipul cum sunt formulate
nemultumirile boerilor cu regimul inaugurat de noul domnitor.
Ei incep totdeauna prin a aduce intAi invinuirile amintite, privitoare sau la Calcarea tractatelor sau la daraverele b6nesti,
dup acea ajung la adeVrata cauz6 a nemultumirilor lor,
care este reforma vechiului sistem de ocarmuire i inlfturarea
omnipotentei boerilor mari. Prin organul lui Mihail Sturza.
boerii spun, cA clauzele de cpetenie ale acestor dispozitii euvoitoare este tendinta spiritelor la principiul de egalitate care
se hrneste prin innaintrile nemeritate in ranguri. Indivizii
cari compun aceast clas au fost scosi din starea lor intunecoas
prin innaint6ri castigate pe bani. Nu se poate privi incAptanarea novatorilor, ca gospodarul s intreasc constitutia pe
care au redactat-o, decat ca o indrumare la un proect care tinde
a slbi coardele puterei legiuite si a preschimba ocarmuirea
principatului intr'un regim reprezentativ. Aceast Constitutie
este intocmit' pe principii fsturrItoare si in deobste reprobate ;
dispozitiile sale nu se pot impka cu linistea principatului
cu buna stare a locuitorilor sgi ; ea rstoarn6 vechile asezgminte

sfarmA astfel m'Anunchiul binefacerilor create prin o jum'-
tate de veac de salutar protectie. Iat urmArile

prin cari persoane de conditia cea mai intunecat au fost ridi-
cate la cele intAi vrednicii ale Wei" 75. Lucrurile care ingrij eau
In adevAr pe boeri erau principiul egalitgei i regimul reprezentativ.
Din analiza constitutiei din 1822, nu am putut vedea
nici una din primejdiile pe cari le descoper boerii in ea ; cki

fa'r indoiard c domnia legilor i m'drginirea puterei absolute
'3 Prin hrisovul ski din 1823 (Uricarul, V, p, 180) IonitA Sturza cere un aju-
tor de bani peste birul obicinuit. Kreuchely c. Miltitz, 30 Nov. 1822, in Hurm,
Doc., X, (col. Iorga), p. 196 spune Ausserdem miissen die grossen und grsseren
Bojaren, die sich in lassy und in der Walachey befinden, eine Summe von 10.000
Lei herab auf 5.000 Piaster ; die kleinen aber von 1.000 Lei herab auf 500 erlegen".
" Nota Consulului Rusiei despre procesul fostului Domn lonitA Sturza Cu
Constantin Palade, 9 Sept. 1837. Hurrn., Doc., supl., I, 4, p. 127.
75 Memoriul lui Mihail Sturza din 1823, in Hurm., Doc., Supl., I, 4, p. 7.
Mihail Sturza c. Mintiaky, 10 Noembre 1823. Ibidem, p. 22.
37
prin sfatul obtesc, garantarea proprietAtei, a onoarei, a libertAtei individuale i celelalte dispozitii continute In proiect nu
sunt principii rAsturnAtoare ale ordinei sociale. Ceeace innegrea
aa de tare In ochii marilor boieri innoirea incercatA era tocmai
lovitura datA lor prin prefacerea aezAmintelor, mai ales prin
intocmirea sfatului obtesc, alcAluit cum am vAzut, In maj
tatea lui, din boeri mici i In care hotAririle erau s'A fie luate dup
majoritatea glasurilor. Boerii nu se pot retinea de a adAogi

acest motiv, cu toatA arAtarea lui mai interesatA, la acele In
cari se pAreau c ei nu sunt decAt resfrAngerea durerilor poporului. Ei revin Mr% Incetare asupra tAnguirei lor de cApetenie,
cA domnul a fAcut chiar aplicarea practicA a acestui act, incuviintAnd parvenitilor s voteze, in puterea dreptului de nobletA
pe care le hArAzea, in toate afacerile principatului, i a hoteirt
bate intrebdrile prin majoritatea glasurilor asupra vechilor nobili ai Moldovei" 76 Ceeace nu puteau intelege boerii cei mari
era cum un atrar s'A aibA acelai glas ca un logort mare 77;
cum s'A se proclame principiul egalitAtei *i era prea firesc lucru ca s'A nu inteleagA, intrucAt pe cerul ideilor in care ei crescuserA,
nu rAsArise nici odat lumina acestui principiu.

Boerii Ii i dau cele mai mari silinti pentru a inlAtura
atare primej die. Ei cer intervenirea Turciei, a Rusiei i a Au-
striei 78 (cele dou'A dintai, ca Puteri de cari atArna soarta Moldovei ; cea din urmA ca una ce In sAnul ei boerii cAutaser adA-
postire), spre a obtinea anularea parvenitilor, izvorul tuturor

rAutAtilor cari le cAzuserA pe cap. Se gAndiau chiar cA, la caz
de ocupatie a Moldovei de otirile ruseti, s facA a se revoca
innaintrile abuzive In boerii, prin manifestul generalului ce ar
fi s iee tara In stApAnire. Mai adAogau boerii c innaintarea
mai multor sutimi de oameni scoi din Intuneric a fost o Ingrijire potrivit de domnitor pentru a avea majoritatea glasurilor" 79.
Aceasta nu se intAmpl, i soarta Constitutiei din 1822 trebue
s fie o alta.
7 Memoriul asupm administratiei Caimacamului Vogoride. Ibidem, p. 55.

71 Vezi scrisoarea Vornicului Negel, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu, Istoria
Mitropoliei, p. 225. Considdration sur le Moldavie et la Volachie, 1825, Hurm. I. c.
p. 85: Dans les Assembles du Divan, auxquelles ces insividus voudront participier ils l'emporteront par la plurarit des voix". Fotino spune in o scrisoare (N.
Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXIX, 1906, P. 7) cA multi fuseserA ridicati din
gunoiu". Tot asa spune si un raport al lui Lagau Consul din Iasi C. Damas din
7 Aprilie 1827. Hurm. Doc. VII, p. 47: Les petits boyards se croient ncessaires
it la chose publique, et revent le nivelemet des positions, surtout le rpartition
gale des places, importantes, qui circulaient jusqu' prsent dans les premires
families".
78 Scrisorile i protestele c5tre Bus, in Hurmuzaki Doc., supl., I. 4, p.
6-88; Suplici trimise la Constantinopole, 1824; Adresa refugiatilor moldoveni
cAtre ImpAratul Austriei, 1825. Ibidem, p. 59 si 81.

M. Sturza c. Al. Sturza, Noembrie 1824, Ibidem, p. 46. I. Sturza crease
In adevAr o multime de boeri noi. V. darea de seaml a lui Kisseleff, trad. de A. Pa-
ISTORIA ROMANILOR
38
Principiile boerilor mai erau calificate de fruntasul lor
aprtor, Vornicul M. Sturza, de principiile conservatoare ale-
boerilor emigrati 80; iar' incererile de ref orm erau hulite ca apu-
aturile novatorilor (nu se intrebuinta inc6 termenul de liberal)

sau, cu rostiri mai putin mggulitoare.: ale parvenitilor, crvunarilor sau ciocoilor.
Desigur, pentru intaia oar in viata politicg a Trilor

Romne, intrebuinteazA Mihail Sturza in ziva de 1 Febr_
1823 epitetul de conservator, pentru a insemna cu el tendin-
tele de pgstrare a vechei &Cad de luc:uri din partea marei hoerimi a Moldovei. In acea zi, .sunt acum aproape 100 de ani, se
ivi pentru intiasi dat termenul de conservator pentru a carac-
teriza tendintele unuia din cele dou mari partide intre cari
se frmnt viata Romnilor din Romnia liber de atunci incoace.
Partid I protivnic, novatorii, nu erau inc6 recunoscuti
ea drept la viat in statul Moldovei, Ei erau priviti ca revolutionari, ca rsturnAtori ai ordinei existente, de c.'tre tara pan acuma
legal. Si cu toate acestea, in novatorii autori ai proiectului

de constitutie din 1822, apare prima manifestare a partidului
propsirei in viata statului, ca si in celelalte ramuri ale vietei
poporului. Ei incheagg pentru prima ail, in 1822, in o lucrare
politic, ideile noui cari se infiltraser in societatea romneascA..
Ideile noui.
Am putea incheia pe calea inductiv a

ideile de ref orm ce se ivir in
inferentei individuale 81
Moldova in urma revolutiei franceze, erau rodul lsat de reprezentantii acelei mari miscri ; dar aceasta nu ar fi indestultor, cAci ne-ar da numai o ipotez 82, in loc de un fapt adeverit
care nu poate rsri in istorie, decat din mrturisirea unor documente vrednice de credint.
Din fericire, in cazul de fat posedrn aceast indicare
documental care pune in leatur ideile Revolutiei franceze
Cu reforma incercat in Moldova. Ba aceast indicare are o.
greutate deosebit, fiind dat autoritatea dela care porneste,
padopol Calimah In An. Ac. Rom. II, tom. IX. p. 94. Memoriile boierilor. c. Curtest
rusascii 1835 Uricarul VIII. p. 137. Memoriul asupra adm. caimac. Vogoridi,.
Hurm. Doc. Supt. I, 4, p. 55.
M. Sturza c. Mintiaky, 1 Febr. 1824. Ibidem, p. 6: Ces raisons aussi
premptoires que vraies vous donneront une juste ide des dispositions malveillantes des novateurs et des rsultats funestes qui en drivent, ainsi que des principes.
conservateurs des bogards migrs".
I Asupra metodei inferentei sau a inductiei individuale, vezi a mea Theorie-
de 'Historie, capitolul ultim.

e Asupra caracterului ipotetic al tuturor faptelor si cauzelor istorice nedovedite documental g stabilite numai pe calce argumentArei prin inferentil,
vezi a mea L'hypothese dans l'histoire, communication faite au congrs historque de Paris, 1900. Comp. Thorie de l'Histoire, Paris, p. . . .
39
Divanul %rei, i insemntatea pe care i-o dclur oameni timpului ; i apoi aceast dovad este intrit irked i. de alt m'r-
turisire tot att de autentic.
Anume, in 1804, pe timpul lui Alexandru Moruzi, cercurile politice ale Moldovei i mai ales boerimea cea mare fur.
Adam micate de o scrisoare" anonina, indreptat dup
se vede contra marilor boeri i in deobte a ocarmuirei
scrisoare fAcut de boerimea cea micA a Moldovei. Aceast scri-
soare, probabil fiindcg nimerea drept, produse o mare turburare in cercurile oficiale. Ea este adus de Mitropolit in desbaterile Divanului care se intrunete in completul su de 36 de
fete, dela Niculae Roset Vel Logan, Ong la Iordache Ramadan Vel Ban 83.
Dup o lung desbatere, divanul alatuete o anafor

foarte cuprinatoare (in Uricar ea cuprinde 7 file de tipar) i,
-dup cum credeau boerii, foarte puternic motivat, prin care
.se apAr boerimea i ocArmuirea contra invinuirilor aduse prin
scrisoarea anonim i cere dela Domn s ja msurile cele mai
.serioase pentru descoperirea pedepsirea fAptaului i a sotilor si, dacA i-ar avea, precum i intocmirea unui arz &Are
Poar LA, in care s se arate, a atare scrisoare s nu se socotteasc6 nici inteun chip ca din partea trei pornit, ci ca nite
mic'ri viclene i izvodire mincinoasa i rsuflat a nevAzutilor". Dei nu posedm insui actul contra cAruia boerii cre-deau cA trebue s se procead cu a-Ma asprime, totui din cuvin-
tele anaforalei putem intelege ce era cuprinsul lui. Nu putin

intristare i adAogire mhnirei noastre ni s'a pricinuit, numai
pentru cele asupra noastrci imodite i inmulfite hulitoare atingeni ; dar nici mAcar acea vrednic de toat lauda la toate
intru toate printease oblAduire a Inltimei Tale nu a putut
potoli duhul cel turburtor al unor netrebnici, pentru care nu
putem zice intrun alt chip, decAt c cu deplirtarea proniel ce-
83 latA numele tuturor boerilor marelui Divan al lui Moruzi din 1804, In
-care fu desbAtutA aceastA scrisoare". Poate fi interesant de cunoscut din cine
-se alcAtuiti boerimea cea mare a Moldovei la linceputul veacului :
Neculai Roset, Vel LogofAt Dimitrie Ralet, Vornic,
loan Canta Postelnic.
Costache Ghica, id.

Iordache Canta, id.
lancu Razu, id.
Mihail Sturza, id.
Const. Greceanu, id.
Teodor Ball, Vornic.
Neculai Ball, id.
Const. Ball, id.

Alex. Ianculeo, id.
Lupu Ball, id.
Const. Costache, id.
Grigorie Ghica, id.

Dimitrie Ghica, id.
Manolache Dimache, id.
Alecu Ball, AgA.

Iordache Ball, id.
Neculai Stratilat, SpAtar
Costache Canta, id.
Alecu Greceanu, id.
Dimitrie Sturza, id.

Costache Sturza, id.
Iordache Ball, Hatman. Dimitrie Bogdan, id.

Grigore. Canta. id.
RAducanu Roset, id.
Sandu Sturza, Vistier. Toader Ball, id.
Const. Paladi, id.

Grigorie Sturza, id.
Iordache Catargiu, id.
Vasile Roset, id.
Iordache Roset, id.
Iordache Ramadan, Ban.
In total 36 de fele apartinAnd numai la 16 familii, din cari pAnA astAzi s'au
-stans 4: Ianculeo, Dimache, Stratilat si Ramadan.
40
ISTORIA ROMANI.LOR
reqti au lost de a se sui i a se alclitui intru cinul boeresc i Intru

cari este Incuibat rutatea si cugetul rzvrtirei. Nu numai O.
nu s'au artat (re)cunoscAtori si mult5mitori, ci Ind au ajuns

intru atAt de mare nesimtire dobitoceasc', Inca lac pomenire
arttoare de un cuget a nesupunerei fran(ozeti, cuteznd a zice

si ctre stpanire cuvinte de 1ngrozire, cu chipul acesta cA, de
nu se vor Implini Mt% prelungire vointele lor, se vor ridica Cu
totii". Domnul, unindu-se In totul cu p'rerea Divanului, hotrgste ca netrebnicul izvoditor sairbavnicei scrisori purtaloare
de ocarnicti Mrlire s' se pedepseasc' dup msura cugetrei
sale, ctre care s'a alunecat din Imputinarea mintei si din fireasc6 rutatea sa" 84.
Din spusele documentului, putem culege cu sigurant ea'
scrisoarea" de care e vorba nu era un pamflet ordinar ; c'

ea arta frdelegile pe cari le comitea boierimea cea mare la
adgpostul unei odrmuiri, in care ea singur avea glas si putere ; c aceast arnare era Insotit de cereri de reform, sub
amenintare de rscoal. Acest caracter al actului precum si
constiinta, oridt de Intunecat prin interesul individual, &A'. In
fond cererile nu erau lipsite de once temeiu, explic singure

miscarea cea mare pe care actul o produce In boierimea fruntas a trei si silintele ei desperate de a arta multmirea poporului cu starea de lucruri existent. ObservAm 1ns c', dac
acesta era continutul actului, el nu este cleat o apucare inainte a reformei cerut prin proiectul nostru care si el tinde la
acelasi scop. Apoi anaforaua ne mai d o pretioas indicatiune
asupra clasei din shnul dreia pleca actul incriminat, anume

dela acei ce fuseserd urcali in cinurile boiereqti, cu indeptirtarea proniei cereti", adec fr voia lui Dumnezeu, cu alte
cuvinte dela novatori, parveniti sau ciocoi, Intocmai cum se
petrec lucrurile cu proiectul de constitutie din 1822, a druia
injghebare porneste tot dela ei. In sfarsit arAtarea cea mai de
pret a anaforalei este, d aceste idei rsturntoare erau 1nsu" Hrisovul lui Alexandru Moruzi din 1804 Aprilie g anaforaua Divanului
din 25 Martie acelasi an, reproduse de Th. Codrescu, In Uricarul III, p. 57-64.
Once s'ar zice contra modului Intocmirei colectiei de documente a reposatului
Codrescu, materialul ce l'a adunat si a carui originale s'au perdut cele mai multe,
este din cele mai pretioase, si una din dovezile acestui fapt ni-1 (IA tocmai mult
importantul document din 1804. Intr'un articol din Steaua Dundrei, 30 Noemvrie
1858 (Acte fi Documente privitoare la Renaterea Romdniei VII, p. 891), gasim
adeverirea existentei documentului publicat de Codrescu : Noi pastram, zice
articolul, fare hartiile noastxe un hrisov Inca din secolul acesta, prin care tin domn
fanariot (Moruzi)IntArise o hotArlre a unei adunari de boeri mari care osandea la
destarare vre-o cati-va boeri tineri de starea a doua, pentru c..1 prin o tanguire
Inscris, IndrAzniser4 a cere ca toate slujbele cele Innalte ale Ifirei sfi nu fie pfistrate
ca un monopol numai pentru protipendada, ci g boeril de clasa a II-a a poatA

ajunge la ele, dup merit si vrednicie. (Rezumatul hrisovului nu prea este exact ;
nu era vorba In el de surgunire, deoarece autorii erau necunoscuti).
41
flate de duhul nesupuneri frantoze.yti", adic6 de principiile
Revolutiei franceze. Ba chiar din rostirea ei cA izvoditorii scrisorii lac pomenire areitritoare de un cuget a nesupunerei Irantozeqti", se vede c fnsi scrisoarea ameninta cu revolutia, cum
fAcuser Francezii contra vitrigei lor ocarmuiri aceasta In
scopul de a fngrozi pe cea romneascA. Oricum ar fi lucrurile,
pomenirea Revolutiei franceze fntr'o anafora a divanului Moldovei din 1804, Indreptat contra unui protest fmprotiva stArei
ocArmuirei de atunci, arat fntr'un chip neindoielnic c ideile
rAsturntoare ale novatorilor fusesers Imprumutate dela marea
micare apusank i ele nu se putuser introduce In Moldova
pe alt6 cale cleat pe aceea a atingerei Cu acele idei, strApurtate fn sAnul Romnilor.
Alt document al acestui -Limp IntArete existenta acestei
amenintri cu Revolutia francezA in contra acelora ce nu voiau
s Intelea0 Incotro sufr vntul veacului" dup6 frumoasa ro-
stire a logofaului Konaki. Anume In prea interesanta corespondent dintre mitropolitul Veniamin i boierul Vasile M6linescu, corespondent ce ne-a slujit mai sus, cAnd am arAtat
amenintrile de rscoal ale sAtenilor ce umblau prin Moldova pe la 1805, Klinescu, spune In unul din fspunsurile sale
ctre Mitropolit, c" a auzit c boierii din starea de mijloc,
prin pasquelurile lor, ingrozesc cu pilda Frantiei. Se vede c
sAmnta cea rea cu bun" seam6 se ascunde In tar" 85. Notita
este pretioas6 fiinc6 adeverete i 16murete pe deplin faptul
ce autorii pamfletului din 1804 amenintaser pe ocArmuire
pe boierii cei mari cu scenele sAngeroase din Franta, i mai
este pretioas6 flick fiindcA ne arat c acel pamflet pornea dela

boierii mici.
Aceeai artare, c duhul ezvetirei venise asupra Moldovei din pArtile Apusului, reies apoi i din nurnele batjoco-
ritor de dirvunari (carbonari), dat de boierii mari, celor ce
voiau sA schimbe starea lucrurilor. Din numeroasele documente

ale tirnpului, cari dau acest epitet novatorilor, culegem urmA-
toarele Invinuiri ce se puneau pe seama cArvunarilor : Car-
vonarismul ciocoilor i legAtura lor asupra boierilor ar fi ajuns

pAn6 la cel mai de sus grad, fiind Vistiernicul Roznovanu In
unire cu ciocoii; acetia ar fi fAcut i arz asupra boierilor celor
ar fi trimis i ponturi de cererile lor ; rii ar fi fa'svetit duhurile oamenilor ; rzvrAtitorii au fost pricina agonisirei (sic) patriei noastre, au semAnat duhul rgscoalei i a nesupunerei In sufletele multora din cei proti, i neamurile de
jos s'au sculat impotriva noastr, celor dinti pAmAnteni" 86
V. A. Ureche, Istoria Roinlinilor, XI, p. 27.
Doult scrisori ale Vornicului Negel dare Mitropolitul Veniamin, din
12 Aprille si 16 Mal 1822, In Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 220, 225.
Vezi si p. 232.
ISTORIA ROMANILOR
42
In aceti novatori, carvunari, ciocoi, sau cum Ii mai numqte boierimea turburat, vedem noi originele partidului liberal In 'Pride Romne, i daca luam In privire, i Imprej urarea ca domnia nationala s'a restituit In Moldova, i ca o urmare i in Muntenia, tot dupa arzul novatorilor moldoveni,
constatm c atat micarea national cat i cea liberal au
pornit ()data ingemanat din sanul acestui partid atat de hulit,
ca deci ciocoilor din Moldova datorim noi regenerarea noastrir
nafionalei 87.
Tot lor este datorita prima idee a nevoei de a pune trile sub o dinastie straina. Un raport al lui Hugot catre Chateaubriand din 1824 spune c Moldovenii chiar care au ajunsdin pivnita In pod (adec novatorii) spun cu glas tare, ca ei
nu pot sa se ocarmuiasca singuri i ca le-ar trebui numai
un stapan strain 88.
Micarea insa spre schimbarea formelor politice, pornete in once caz, din sanul tot numai al boierirnei romane,
este de observat, ca propairea ideilor nu putea sa se faca pealta cale In PHle Romane, unde nu exista o puternica burghezime, care sa fi devenit focarul ideilor noi. Multe, putine,
cat au fost ele, ideile ce se resfransera din Apus in mintea romaneasca, luminara tot aproape numai clasa boiereasca.
sanul acestei clase Insa se Meuse o ruptura, de cand cu boieriile titrate, intre vechii boieri, acei ce se intemeiau pe o stapanire de stat indelungata, i boierimea cea nou, ieita din
miluirea, adeseori eumparata, a oblacluitorilor pamntului. Boierimea aceasta nou era cea mai multa de rang mai de jos, creata
din oarneni de rand, negutatori, oameni de casa ai boierilor

pe cari opozitia contra miscarei de emancipare ti trateaza de
slugi, oameni fr cpati, pretini nobili ce 'Ana atunci nu
eisera din satele lor droj dia societatei" 89. Aceast boierimenou eita din poporul de rand reprezenta i ea un fel de burghezime Ltd cu nobilimea yeche, o burghezime ce trebuea
insa sa Imbrace haina nobletei, spre a putea insemna ceva._
Ea dorea sa se foloseasca de situatia ei, spre a juca un rol 'in
conducerea daraverilor publice. Ea intalnea In cale-i pe boierimea cea mare care, alcatuind divanul dela logofat pana la
ban, monopolizase aceasta conducere i singura se folosea
eeonomiceste i politicete din situatia ei privilegiata. Contra
acestei, cetati a boierimei mari, boierimea cea mica incepu a
" Comp. N. Iorga, Introducerea la Hurmuzaki, Documente, X, p. LXXIII,
care admite i D-sa aceste prinelpii stabilite de noi Ina din 1893. Vezi ed. I. vol.VI.
" Din 12 Ianuarie 1824: Et qu'il leur faudrait absolument un metre-
&ranger", Rap. consulare franceze. Hurm. Doc. XVI, p. 1131.
Arz-magzar des boyards rfugis en Bukovine, inedit, Anexa No. 1;
Boierii mold. c. Nesselrode, 1825. Hurmuzaki, Documente, Supl., 1, 4, p. 85. Adresa,
refuglatilor mold. In Rusia, 1825, lbidem p. 90.
43
da asalturi ; cel dintaiu amintit in documente prin scrisoarea

din 1804, cel de al doilea, Inca si mai de seama prin proiectul
-de constitutie din 1822.
Miscarea liberala se naste deci la noi in tara intaiu in
Moldova (unde fie zis intre parenteze s'au nascut multe lueruri .pentru intaia ark' la Romani), i anume in tagma boie-reasca, impartita in doua tabere, vechii boieri cari doreau men-
tinerea pozitiei lor covarsitoare, ba chiar intarirea ei, prin intocmirea unei ocarmuiri aristocratice, si care reprezentau
conservatoare cum spunea Mihail Sturza, i partidul
novatorilor, parvenitilor, carvunarilor sau ciocoilor, acela care
-dorea largirea asezamintelor conducatoare ale tarei, ca sa mai
incapa i alte elemente in ele decat boierii cei mari, fr indoiala
o tendinfti liberal. Originile partidului liberal sunt de cautat
-deci tot in sanul boierimei, si s'a alcatuit din acei boieri cari
aveau alte idei i alte interese decat partidul boierilor conser-vatori ; dupa aceea s'a largit tot mai mult spre alte elemente.
Deosebirea partidelor in tara noastra, ca in once alta' tara

din lume, s'a facut pe baza ideilor, nu pe baza persoanelor,
-nici a claselor din cari faceau parte. Nu toti boierii eran conservatori, precum iarasi nu toti erau liberali, ci partidul boierilor liberali lupta cu acela al boierilor conservatori dela conducerea intereselor tarei. Fiindca pe atunci aceasta conducere
era numai in manile clasei boieresti, de aceea i diferentiarea
partidelor a trebuit sa se faca, la inceput, numai in sanul boierimei 9.
In partidul consevator boerii pribegi
se aflau urmatoarele fete Veniamin Costache Mitrop., Const. Bals Log., Gheorghe Cantacuzin Log., Grigo.rie Sturza Log., Dimitrie Sturza Log., Sandu Sturza Vist., Raducanu Roset Hatm.,
Alex. Bals Vist., Const. Ba4 Hatm., Alex. Mavrocordat Posteln., Alex. Ghica
Hatm., Mihail Sturza Vorn., Serban Negel Vorn., Alex. Cantacuzin Vorn., Gheorghe Ghic,a Vorn., Gheorghe Bucsanescu Spatar, (Boerii emigrati C. Imparatul
Rusiei 1825, Hurmuzaki. Documente, supl., I, 4, p. 79). Adaogim catre acestia
pe boerii opozitionisti ramasi In tara i fnchisi sau surguniti pe la manastiri, cu
lirmanul din 1824. Din acestia ne sunt cunoscuti : Log. Const. Bals, Log. Dimitrie Sturza, Hatm. Vasile Roseti, Vornicul Teodor Ball (Caimacanul lui
Sturza, care se unise Intai cu novatorii i ajunsese Caimacam ; apoi se stricase lar
.cu Domnitorul dupl fntronarea acestuia), Spatarul Epureanu, Vornicul Dimache,
Spatarul Teodor Ball, Vornicul Alex. Beldiman, Postelnicul Beldiman, Spata-rul Neculai Cantacuzin. (Mih. Sturza c. Severini, Martie 1824, Ibidem, p. 37).
Asupra a doi boieri : Vornicul Vasile Miclescu i Postelnicul Gheorghe Cuza, arAtAri le
sunt contrazicatoare. Pe cand documentul citat Ii da ca pedepsiti
4i.surguniti de Domnitor, i anume Miclescu la mosia lui, lar Cuza la Pangarati,

o Scrisoare a lui Teodor Ball catre fratele sau din 23 Februarie 1822 enumera fare
-alti boeri atinsi de carvunarisrnos, deci de partizani ai Domnului, pe Spatarul
Vasile Miclescu g pe Postelnicul Gheorghe Cuza (Erbiceanu, 1st. Mitropoliei,
p. 210).
In partidul liberal luau parte nume mai putin istorice Il mai nefnsemnate
precum : Carp, Burghelea, Hermeziu, Codreanu, Negrut, Veisa, Florea, Kogalniceanu, Ganen, Cercel, Bran, Buzdugan, Trifescu, Cornescu, Pascal, Stavru, Leca,
44
ISTORIA ROMANILOR
Sunt urme c' micarea spre egalitate ar fi ptruns i in

alte sfere ale socieftei, bunoar In der. Un raport al unui
agent rusesc, trimis din Chiinu c'tre Sfetnicul de Stat Daschkoff la Petersburg, spune c' a prima copia proiectului de con-
stitutie care, fiind ins voluminoas, (dup cum i este), nu

poate s i se trimit indat traducerea. Adaoge ins acest ra-
port 5i tirea indestul de neateptat, c6 la srbtoarea Crciunului, In momentul cnd preotul eea din altar, pentru a oferi
potirul la inchinarea credincioilor (sfintele daruri), episcopul
de Hui care slujea, a fcut la slujli o innoire care fu In de
obtie bAgat de seam, intruct tindea a stabili, c nu trebuia

s se recunoase nici o nobilime e:". Aceast innoire n'a putut
consta In altceva, fr numai in aceea c' s'a atins cu potirul,
fr deosebire, fruntea fieckuia din cretinii ce erau ingenuchiati In fata catapetesmei, fr a se incepe cu boierii cei mari
dup cum se facea mai inainte. Innorirea este inteadevr caracteristic' i arat i in Meletie, Episcopul Huilor din acel
timp, care tinea locul mitropolitului destrat, cs ideile acele ce
umblau prin clasa boierimei celei noi ptrunser i In rndurile clerului. Meletie era el insui de origine de jos, din Buco-
vina. Un antecesor al su, poate chiar tatl su, era Ionit
Brandaburul, staroste de ciocli 92

Ideile care curseser din izvorul Revolutiei franceze spre
a hrni cugetarea romanease nu se mrginir numai la imbolGrigoras, BrAnisteanu, Mere-acre, Istrate, Apostolescu Vasiliu, Iacovache, Pavlu,
Diaconescu. (Vezi adresa boerilor cAtre generalul Mircovici, Iulie, 1829, ineditg,
comunicatA de loan Tanoviceanu, In Anexa No. 4); Racovitl, VArnav, Stamatin i ativa boeri mari ca vist. Roznovanu fiul sAu Neculai Roznovanu crescut
de un Francez o mult cAlfitorit prin Europa ; apoi Constantin Cantacuzin Pascanu,
Rlducanu Roset, Alex. Ghica, Vorn. Andronachi Donici, Vist. Petrache Sturza,
Hatm. Stefan Cerchez, Vist. Grigore Greceanu. Log. Constantin Conache,
(Harte c. Kreuchely, Hurm., Doc., X, (col. Iorga, p. 349), Teodor Bals (23 Fevr.
1822 Erbiceanu ht. Min.., p. 210. Vezi si un raport al cons. francez Tancoigne c.
Damas 7 Aprilie 1827, Manuscris Bibl. Academiei). Este stranie Imprejurarea cii
boerii cei marl care stiu toti frantuzeste, In majoritatea lor, resping ideile cele none
franceze cari sunt ImpArtAsite numai de o minoritate din ei si de boerii cei mici
din care multi nu cunosc acea limbA (Comp. Pompiliu Eliade, Histoire de l'Esprit
public en Roumanie I. p. 71). Ideile franceze pAtrunsera la acei ce aveau interese
de ele si la diteva cugete de seaml din boerii mari. De aceea nu ne pare cu totul
exact principiul formulat de P. Missir In studiul ski Partizile (sic) politice g
regimul reprezentativ, Iasi 1888 p. 6, cA partizile politice In toate t,A.rile 1st recruteazA majoritatea aderentilor din aceleasi pAturi sociale pe care le reprezintA",
aducand ca exemplu pe conservatorii dela noi care se recruteazA din odraslele

fostilor privllegiati si pe liberali ce se adunii din straturile mijlocii. Au putut fi
lucrmile asa aiurea ; de sigur di nu la no! in 0111.
Consulul rusesc din Iasi c. Daschkoff 1 Ian. 1823, din arhivele consulatulul
dia bali, reprodusrt In anexele comunicArli mele la Acad. citatil mai
sus nota 63.
Melchisedek, Cronica Husilor si a Episcopiei p. 416 o 352. Comp. Erbiceanu ht. Mitrop, p. 236 si un raport al lui Lazare c. baronul de Damas din 7
Aprilie 1827 (Raporturi consulare franceze in Bibl. Academiel Romdne).
45
din i pentru reformarea asezamintelor politice. Ele se Intinsera
si se Infratira asa, ca cuprinsera tot cmpul vietei sociale si

se aratara pe ici colea cugete mai largi care cereau prefaceri
mult mai Insemnatoare pentru viata poporului roman. Cel mai
de sama manunchiu de idei reformatoare tintea la imbunata-
tirea soartei muncitorului de pamnt, cu care se incepe una

din seriile cele mai insemnate din desvoltarea istorica a poporului roman.
Corespondenta lui Vasile Malinescu folosita Ora' acum de
dou ori In cursul expunerei noastre, arata pe acest boier i ca
pe un calduros aparator al clasei taranesti, si am vazut mai

sus, cum el explica pricinile Impotrivirei taranilor la lucrarea
boierescului. Cand Mlinescu impartaseste Mitropolitului Venia-
min parerile lui asupra acestor turburari, li arata si unde s'ar

pute afla Indreptarea raului. Cand asi auzi, spune, si zisele
tranilor, ca sa stiu ce gandesc ei, atunci poate asi face o deslegare Intrebarei voastre si asi gasi vreo mijlocire a face ajutor
1mpotriva grijei revolutiei (sic) sau zorbalei. Cerceteaza 1nsa
starea taranilor si acea a boierilor ; gusta' din masa si a unora
si a altora ; ca taranii si copiii lor mannca numai marnliga
saca si uscata si de au cate vreo vaca pentru un pic de unt
sau de smntana. Oare mananca ei si pane de grail? In Izrail
fiecare Isi avea mostenirea sa".
Leacul propus de Malinescu ar fi afara de masura pe
care o luase Mitropolitul si pe care boierul pravoslavnic o Incuviinteaza, anume cetirea prin biserici a moliftelor Sf. Vasile
de a se da taranilor pentru munca lor, nu numai pamntul de hrana', ci si oarecare multImire de plata a ostenelei, care poate s o alcatueasca In o a 10-a parte sau si din
mai mult din samsntura sau din secerea panei". Cu alte cuvinte, Malinescu nu propunea nimic mai putin decat o zeciuiala
In folosul taranului din recolta boierului, In locul aceleia pe

care. pang' atunci boierul o tragea din recolta taranului, peste
munca acestuia. Malinescu mai sfatueste Insa pe Mitropolit, ca
boierii sa chibzuiasca, nu numai pentru al lor folos ci si pentru
folosul a tot norodul si evehimeria (bunul traiu) lui". Lucru

neauzit pana atunci, ca clasa boiereasca sa ceara si sa se Ondeasc la binele taranului 1 Dar Malinescu nu se opreste nici
aici. In o alta' scrisoare a lui din 1 Iulie 1804, el este de parere a se improprietri feiranii. Oricat de extraordinara ar 'rea
aceasta idee In mintea unui boier mare dela 1nceputul veacului al XIX-lea, ea reiesa limpede si l'a'murita din acea scrisoare ; caci se Intreab6 Malinescu, daca se va putea Indrepta
lucrarea pamntului numai cu sila? Eu amtivalo (ma fndoesc)
si presupun ca sunt si alte pricini a caderei pamantului. Cea
d'intai este ca Paull moOile lor nu au; de aceea nici pentru
ale altora nu au purtare de grija, si al doilea, desi nu pre-
ISTORIA ROMANILOR
46
tutindenea, dar de ebiceiu ei sunt sraci i dobitoace nu au".

Apoi cu cAt durere nu adaog Mlinescu, c eu tiu ticloia
tranilor notrii ; am intrat prin casele lor, i-am vAzut la iarmaroace, vAnznduli cea mai de pe urm pereche de boj. Adevr art, inima fierband se frma in mine, incAt socoteam
de ar fi fost cu putint s cumpr eu toate vitele din iarmaroc
i s le impart pe la toti cei ce nu au, pn cand nici un gospodar s'A nu rmn s nu aih o pereche de boi i o vacr.
La sfrit Mlinescu sftuete c dac nu vor s dea locuitorilor cte o bucat de loe de ajuns din moiile lor, unde pu-
rurea fr strAmutare s se hrneasc, apoi m'Acar s fac dup
rAnduiala Nemtilor, s le dee arend cu vade pe cat se vor

tocmi". Mai indeamn pe boieri ca s cerceteze, cum stau
t'Aranii romni din Bucovina i s vad nu vor putea imprumuta cu ceva dela acei strAini acuma locuitori de acolo, ce
odinioar au fost de o supunere cu moldovenii" 93.
Ian cum cugeta Mlinescu c' se putea Indeprta primejdia rscoalei tranilor ce pArea tot o molipsire dela Revolutia francez, pe care oamenii timpului o intelegeau tot ca o
micare pornit de trani contra nobililor acelei tri. Si era firesc lucru s'o priceap astfel, de oarece in trile lor ea nu putea
imbrca alt form cleat aceea a rzvrtirei celor apsati contra apAs'Atorilor. De aceea i Dionisie Ecleziarhul spune inteun
loc,
c' n'au avut cum s fac boierii frantuji a-i avea ru-
mni (iobagi) mai mult, ci au fAcut deslegarei rumniei Frantiei ca .1 odinioar rumniei TArei RomAneti" " (sub Const.
Mavrocordat).
Soarta Constitutiei din 1822.

Proiectul de constitutie de
care ne-am ocupat pAn aici era menit, in cugetul acelora ce-1
intocmiser, a trece in realitatea lucrurilor. loan Sandu Sturza
fusese ridicat la domnie prin sprijinul i silintele partidului
care-i ceruse, drept conditie a inltrei sale, sanctionarea reformelor propuse de el. 0 scrisoare din lai ne i spune, C Dom-
nul, dup intronarea lui, era gata de a indeplini dorinta no-
vatorilor, cand o deteptare priincioas, dar i ameninttoare,

incremeni perztoarele lui nzuinti" 95. Deteptarea veni domnului din partea Ruilor, nu tim dela care agent al lor anume,
Mintiaki sau Pini cari ambii se purtau pe atunci in preajma
Trilor RomAne, relatiile Ruilor cu Turcii fiind intrerupte din

cauza cruzimilor svrite de Turci In contra membrilor clerului ortodox din Constantinopole i a urmrei innainte a ocupArei armate a Tkilor RomAne. Inteadevr, gAsim pe Mintiaki
" V. A. Ureche I. c. Vezi si mal sus, p. 15 nota 20.
" Papiu Ilarlan, Tezaur de Monumente, II, p. 211.
" Scrisoare din Iasi din 1 Febr. 1824, Hurm., Doc., Supl, I, 4, p. 29 ; cf. p. 7.
47
scriind domnitorului Sturza, in Fevruarie 1827, i mai tArziu

ceva pe Domando, in Novembre acelai an, ea' once propunere de innoire sau schimbare in vechile aezkninte ale tArei
a fost totdeauna reprobat de ImpArat, i c actele sAvArite
de ocarmuirea moldoveneasc sunt protivnice tratatelor existente" 96. Sturza amanase aprobarea Constitutiei, fiindcA tia
ea' ea supra mai ales pe boierii emigrati i doria
vad reintrati in tae, unde nkrjduea ss-i impace cu noua stare a
lucrurilor. De aceea nu face el nici o numire nou in marile
dreOtorii, 16sAnd pe cele ce le gAsise la urcarea lui pe tron 97.
In 1823 el trimite deci o poftire de a reintra la vetrele lor,

a-tat boierilor ce se destraser in Bucovina cAt i mitopolitului Veniamin i celor ce se retrAseser in Basarabia 98. Boierii
ins6 ct i mitropolitul nu dau ascultare poftirei Domnului.

DimpotrivA ei se inteleg cu partizanii lor edmai in Moldova
i trimit. o tnguire Sultanului, in care ei protesteaz6 in contra
dgrilor impuse, contra jafurilor de tot felul i mal ca seam
contra innoirilor constitutionale 99. Boierii din Basarabia mergeau aa de departe in spiritul lor de nesupunere, c6 nici nu
voiau s'a dee principelui titlul de Mria Ta 100, Delegatia ins'Arcinat a inflia sultanului tnguirea boierilor este ing arestatg de Paa de Silistria, in urna unei intimpingri a dom-
nitorului i a boierilor ce-1 sprijineau. Ionit Sturza dobAndete
chiar un firman dela Poartil, care-1 pune in pozitie de a putea

vorbi boierilor cuvinte pe cari acetia de mult nu le mai auziser fsunnd din gura obraduitorilor. Pronia ridicandu-mA
la aceast Man' treapt, de unde eram mai mic intre d-voastre,
a v stApni, eu n'am intrebuintat nici nfrimea nici asprimea
Grecilor, socotind a v" dobAndi dragostea prin blandet. Dar
m-am am'Agit, c6 bunstatea mea v'a fkut a vA uita datoriile
ce vA supun scaunului acestuia, pe care ed astzi. Aduceti-va
aminte c noi l'am pierdut prin intrigele noastre i prin goan6
unul asupra altuia, de 1-au stpnit strAinii atAtia ani, i Dum9 Ibidem, p. 17 i 21.
" Kreuchely c. Miltitz, 30 Novembre 1823. Hurm., Doc., X (colectiunea
Iorga), p. 195.
9 Boerii emigrati c. Mintiaky, Februarie 1823. Ibidem, supl., I, 4, p. 18;
loan Sandu Sturza c. Mitropolitul Veniamin la Colincauti In Basarabia, 8 Novembre 1822, In Erbiceanu, Isl. Mitr., p. 53.
" RAspunsul boerilor emigrati la scrisoarea Domnitorului, din 16 Februarie

1824, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 31. Kreuchely cutre Miltitz, 30 Novembre 1822,
Ibidem, X, (col. Iorga) p. 196. AdaogA i jalba marilor boeri cAtre Poarta din Febr.
1824 (lorga Acte i Docum., II, p. 687) prin care boerii C. Bals, T. Bals, D. Sturza,
V. Roset, N. Dimaki, V. Miclescu, St. Roset, Gr. Bals, G. Beldiman, G. RAscanu,
Ch. Cuza, Lupu Bals, D. Beldiman. N. Cantacuzen, A. Donici, Andrei BasotA,
D. Iamandi, A. Roset, Em. Bogdan, Teod. Sturza, Arghir Cuza si Gr. Cuza protessteazA contra raction inolu e d'avoir donn le caftan (charge) plus de 400 individus".
Kreuchely c. Miltitz citat nota 43.
48
ISTORIA 110MANIL01t
nezeu s'a milostivit a ni4 drui iarai, precut"' l'am avut. Ce

voiti acum s mai faceti ? Sa'l pierdeti, ca sa ajungem mai
ran poate de cum am fost, In mnile cine tie a caror straini
din lume? Fanariotii, acei ce \TA plceau unora din d-voastre,
nu mai sunt, nici pot sa fie. Drept aceea vom lua masuri domneti, Intrebuintnd topuzul i sabia, semnele imparateti cari
ni le-au dat sultanul, spre Infrnarea celor nentelepti, i veti
cunoate de astazi Inainte ca are cine a VI stpni". Ionita
Sturza unete fapta cu cuvntul i Inchide pe mai multi din
boierii protivnici ce se aflau In Moldova, iar pe unii din ei ii surgunete pe la manastiri 101. Mihail Sturza care se pusese, In
protestarile contra domnitorului, totdeauna In fruntea tuturor,

pentru a-i apara persoana i averea, cere a fi primit Intre supuii Imparatiei Ruseti "2. Se vede Insa c parta'ia domnului
pentru boierii cei mai mici ii sumetise. Intr'o zi unul din ei,
pierzAnd o pricina la Divan, se ja la cearta cu vornicul de
aprozi, cumnatul domnitorului, i, dui:A cat se vede 11 Improaca
aa de eau cu vorba, ca vornicul de aprozi Ii trage o paling.

Boerul d o brnca vornicului care cade pe spate. Jluindu-se
domnitorului, acesta pune sa bata la talpi pe boierul indraznet
ceeace aduce o tAnguire a boierilor mici la Aip-Aga, comandantul Ienicerilor din Iai, care nu parasise Inca Moldova dupd
revolutia greceasea, i neprimind dela dansul un raspuns mul-
tumitor, se due la Curte, Intovaraiti de slugile lor Inarmate

Cu topoare, ciomege i tapoaie. Aip-Aga e nevoit sa apere pe
Domnitor cu armata lui 103 Aceasta purtare a lui Ionita Sturza,

ce s'ar 'Area neconsecuenta cu politica lui care se intemeia pe
clasa boierilor mai mici, Ii are cu toate aceste explicarea ei.
Pe langa ca vornicul de aprozi era cumnatul Domnului i ea

deci s'ar putea Intelege asprimea lui contra sumetiei boierului
mic din inrudirea domnului ce cel mare, mai era Inca Imprejurarea c domnitorul avea cel mai vazut interes de a se pune
bine cu marea boierhne care-i Ingreuia mult pozitia, prin hnpotrivirea ei i prin staruinta de a ramnea destrata, i de
sigur ca fapta unui boier mic, de a raspunde cu o brnca, chiar
unei palme date de unul din protipendada, constituia o sumetie fra smart, pe care boierii cei mari nu ar fi lipsit a o
,* Draghici, Istoria Moldovei, II, p. 167. Scrisoare din lag din 3 Februarle 1824; Mihail Sturza cAtre Severini, Martie 1824, Hurm., Doc., supl., I. 4,
p. 29, 36. Comp. Hugot c. Chateaubriand 15 Nov. 1823, Le prince de Moldavie
dclare hautement dans un divan, qu'il lui importait bien peu si les boyards mi-
grs voulaient ou non rentrer dans le pays ; qu'il n'avait besoin ni de leur prsence,
ni le leurs conseils, et qu'il ne cesserait de s'entourer de ceux qui, dans les circonstances critiques, s'taient montr les soutiens de son trone et l'appui de son gouvernement". Rap. cons, fr. Bibl. Acad.
"2 Mai multe acte tare care multumirea lui M. Sturza atre Nesselrode,
Februarie 1824. Doc., Supl., I., 4, p. 33; cf. p. 58.
us Kreuchely c. Miltitz, 29 Martie 1823. Ibidem, X (col. Iorga), p. 214.
49
invoca, pentru a indreptati invinuirile de destrablare a ocarmuirei, pe cari ei le aduceau impotriva lui Ionita Sturza. Dombul crezu ca energia, pe care voia s'o intrebuinteze fata de
protivnicii sai, nu trebuia sa slabeasca nici MO cu partizanii
lui, i de aceea aplica el acea pedeapsa' umilitoare membrului
clasei pe care se rezema insai domnia lui.
lord-VA Sturza, pe cat i partidul novatorilor pe care el
se sprijinea, era insa sub o venica amenitare, acea a impacarei
Turcilor cu Ruii, a reincaperei Moldovei sub puterea acestora
i deci a reinturnrei pribegilor, dumanii sal i acei ai cio-
coilor. Greutatea cea mai mare ce se opunea la reintocmirea

relatiilor dintre Rui i Turci era staruinta acestora de a tinea
Moldova ocupata militarete, cu toate c revolutia se stinsese.
Fata cu asemenea situatie incurcata, nu ne vom mira
daca' vom vedea pe Ionita Sturza i pe partizanii sal dorind
a intarzia, pe cat se putea, deertarea Moldovei de ingrozitoarele otiri turceti care o prdau i o pustieau mereu. Mai
multe rapoarte consulare franceze nu lasa nici o indoiald
asupra acestui fapt care de altfel ar parea neinteles din punctul
de vedere al intereselor Wei. Aa consulul Tancoigne spune
inteun rand ca intoarcerea capilor marilor familii ar face pe
boierii cei mici sa' reintre In vechea lor sfera, i boierii intori
din Basarabia ar relua in curand conducerea trebilor", i in
alt raport acela consul spune ca mai multi boieri sunt cunoscuti ca foarte protivnici deartarei Moldovei de Turci" ; i
iara'i aiurea el apasa asupra Incetinelei lucrarilor comisiei intrunita pentru cercetarea strainilor, una din conditiile deWtarei, cu toata buna vointa a consulilor pentru a-i veni in ajutor.
Principele insui se temea de cativa din boierii sai care ateptau

numai eirea Turcilor, pentru a pune in lucrare, proiectul lor de
rasturnare. De aceea i el se preface numai a da ordin pentru

grabirea lucrarilor, pe cand in ascuns le intarzia el singur 1".
Turcii insa care i ei voiau sa traganeze cat se putea mai
mult parasirea Moldovei, pun ca conditie ocarmuirei acestei
tart sa dee o chezaie ca neoranduelile nu se vor mai intampla.
Actul intocmit cu acest prilej, dei ni s'a pastrat fra
iscaliturile acelora ce-1 alcatuisera, las s'a se intrevada din con-
tinutul lui, c era lucrarea tot a boierilor noi. In toata a lui

cuprindere se vede o suflare invietoare a starei vechi ; caci
boierii se folosesc cu ghibacie de cererea de chezaie a Portei,
pentru a propune o prefacere desavarita a organizarei Moldovei.
104
Tancoigne c. Damas, 6 g 17 Sept., 4 g 25 Oct. 1824. Rapoarte con-
sulare fmnceze. Hurm. Doc. XVI.

A. D. Xenopol. Istoria Rotainilor
Vol. XI.
50
ISTORIA ROMANLLOR
Ei doresc ca tara lor s. devie iari stat stpnitor, cum
am fost dupg privileghiile cele vechi ale trei, adicg atarnat cu

adevrat i birnic, dar de sine stttor, cu pravila i cu puterea sa". Adaug autorit la aceast idee pt care o atern pe-hartie
Aa ceva este mult pentru un patriot adevrat i pentru persoanele ce tiu a judeca In politic6". Boierii cer apoi pentru
mai marea intkire a organismului politic, ca domnul s' fie pe
viat i domnia pe motenire la fiul cel mai mare sau la
o mai apropiat rud de partea brbteaser. Ei mai adaug
*Meg desprtirea puterei judeatoreti de cea legiuitoare, cernd
ca judecgtorii s numai iee parte la lucekile divanului ; apoi

desprtirea listei civile a domnului de cheltuelile trei ; dreptul
Wei de a judeca pe strini, deci desfiintarea jurisdictiei consulare i publicarea pravilelor In limba pknntului ; organizarea
unei armate nationale a ckeia cheltuial, fiind oWeasc, trebuea tot astfel pltit, adic cu contribuirea i a boerilor, de
a se intretinea, cu care prilej actul contine dureroasa afirmare,
c curajul Moldovenilor fiind nedeprins, el trebue implinit cu
numrul" ; In sfrit cererea identicg cu acea fkut prin constitutia din 1822 i care cerere adusese la desnkljduire pe boierii
retrograzi, anume c in divan sau in sfatul obtesc, socotintele s fie luate dup glasurile cele mai multe 1".
Pe cnd ins boerii cei noi cutau s scoat Moldova din.
hugaul vremilor trecute i se siliau s alatuiase un Stat
care s inceap6 a figurarisi printre altele, fiind aceasta de

shntitoare slav pentru natia noastr i temelie de slav urmailor", boierii cei vechi alatuiau intocmiri de aprare recipeoc contra domnului" legandu-se intru afurisenia cea mai
anatematisit, ca la once fel de intmplri prigonitoare ce s'ar
putea porni asupra ori ckuia din noi, s stm cu totii intru
apkarea i mntuirea aceluia ce ar cdea sub prigonire despre
once parte" 1".
Boierii cei vechi nu se dau rmai. Ei stkuesc mai departe a rmnea in afar de hotarele Moldovei i trimit mereu
2" Socotinta asupra cererei de chezasie cersuta de prea Inaltul dewIet,
facuta In 6 Iunie 1824 Iasi". Hurm., Doc., X, p. 591-596. Aceleasi idei rasar din
Legaturile boerilor Moldovei pentru alcatuirea Regulamentului" (prevazut
cony. de Akerman), Ibidem, p. 605-607. Si In ele se prevede conditia de capetenie
a reorganizarei legilor fundamentale ale Moldovei, anume ca socotintele divanului sa fie date dupa chibzuinta celor mai multi. Aceasta singura Imprejurare,
chiar Ma a lua In bagare de seama toate celelalte idei Inaintate din actul din 1824,
precum bunaoarii supunerea sl a bolerilor la clarea pentru armata, ne face a privi
acest act ca pornit din tabara novatorilor, iar nu ca din partea reprezentantilor
tined ai ollgarhiei vechi, cum sustine D. Iorga, Ibidem, p. 596 nota i i 607 nota 6.
2' Ibidem, p. 544. Actul de legatura subsemnat de 5,boeri mari : Const.
Cantacuzen Vel Log., Costache Roset Vornic, Petrache Sturza Vistier, Buhu,
Hatman si Alex. Sturza Spatar, Ibidem, p. 395. Vezi un alt act identic !Ira data.
p. 610.
51
tnguiri la Petersburg in contra Domnitorului. In 1825, gasim

In capitala Rusiei pe Necuiai Roznovanu vistiernicul, (fiul lui
Iordache, care se vede a trecuse la boierimea mare, de and
tatal lui nu fusese ales domn), purtatorul unei tanguiri a boerilor pribegi catre Impkatul Alexandru. Si In aceste repetate
eereri, dei boierii se plAng de felurite alte rele de cari ar suferi tara lor, intre altele de prelungire neindreptatita a ocupa-
tiei militare otomane, ei nu uita a aminti puterei proteguitoare ca se tem de uneltirile rau voitoare fkute de mai multi
indivizi, imbrkati MA de lege cu puterea In timpul anarchiei,

si le pare ran de numerosii sateliti cari ii despartesc de Domnitor". Ei cer in anul 1825 desfiintarea boieriilor conferite de
5 ani la o multime de indivizi, cu totul nedestoinici si nevrednici cari, prin scutelnicii ce i-au capatat, ca urmare a
inaltkei lor In boerii si ranguri, au ingreuiat sarcinele contribuabililor. Ei reamintesc necontenit spectrul ce ameninta pe
marea boierime, c acesti indivizi vor covksi, prin maj oritatea glasurilor lor, in adunkile divanului 107.
Rusia sprijinia toate aceste cereri, vazAnd ca boerii ce i
le adresau se aratau asa devotati intereselor ei, si neputnd
simpatiza cu domnitorul care se bucura de favoarea Turcilor.
In curnd insa boierii pribegi trebuiau sa repoarte izbAnda
asupra domnului. In anul urmator 1826, relatiile intre Rusi
si Turci se restabilesc prin Conventia dela Akerman, prin care
Rush obtin dela Poarta ca domnii pamnteni sa fie de atunci
inainte, numai mult numiti de dnsa, ci alesi de Divanul trilor (art. 2) si anume tot pe timpul de 7 ani, conform cu hatiseriful din 1802 (art. 11). Boerii moldoveni care in urma celor
mai proaspete turburki fusesera nevoiti sa-si parasasca patria
se vor putea intoarce slobozi fail a fi nelinistiti de nimeni,

intrnd in plina si Intreaga bucurare a drepturilor prerogativelor, bunurilor si proprietkilor lor, ca si in trecut (art. 14).
Gospodarii vor fi tinuti fara cea mai mica intArziere a se indeletnici, impreuna cu divanurile lor despre masurile trebuitoare spre a imbunatati soarta principatelor.
In puterea acestei Conventii 108, consulii imperiali revin
In posturile lor si boierii pribegi declara, indata dupa aceea,

ea' restabilirea relatiunilor diplomatice intre Rusia si Sublima
Poarta, formal proclamata, ne va face o lege de a reintra in
eminele noastre" 109. Boerii pribegi revenira in tara, cad nu
se mai temeau de o razbunare a domnului. Prin intoarcerea
107 Moldovenii emigrati cAtre Imparatul Rusiei; 1825; aceiasi cAtre Nesselrode, 1825 Ibidem, supl., I, 4, p. 75-76, 86-87.
i" Alai sus p.
0" Refugitii moldoveni la reIntoarcerea lor In tarA care Impiiratul Rusiel

1825, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 90.
52
LSTORIA ROMANILOR
lor Inapoi In Moldova, pozitia lui Ionit Sturza se gsea slbit ;

cci dac el putuse infrunta opozitia familiilor rmase In tar%
era mai greu a lupta cu toti. Apoi relatiunile intre Poart si
Rusia fiind restabilite, innauirea vre-unei miscAri cu concursul
numai al Turcilor devenia cu neputint ; trebuea si acel al

Rusilor, mai mult de at sigur cu neputint de dobandit, de
un domn ce nu se bucura de loe de simpatiile rusesti, ca unul
ce fusese rnduit numai de Poart la domnia Moldovei.

Aceast impcare a Rusilor cu Turcii inseamna triumful
partidului boierilor rusofili, a protipendadei, a dusmanilor Inversunati ai domnitorului Ionit Sandu Sturza si ai tuturor Innoirilor patronate de el. De Constitufie, de cele 77 de ponturi,
nici mai putea fi vorba ; din contra se manifest indat o pu-
ternic reactie pe care Sturza fu nevoit a o recunoaste, prin
vestita lui Ana/ora pentru pronorniite Moldovei din anul 1827,

subsemnat de 22 de boeri din clasa I, prin care Domnul
cuviinta boerilor niste privilegii afar din cale, precum nu le
avusese niciodat In Trile Romne clasa boiereasc. Prin acea
anafora se recunostea nobilimei scutirea absolut de once Indatorire &are stat i anume : 1) acea de a nu-si da liii la arman ; 2) de a nu plti dri, atat persoanele cAt si pentru ca:sele, mosiile, dobitoacele, oile si livezile lor ; 3) aceeasi scutire
pentru iazurile, morile, velnitele, berkiile si fabricile de tot

felul ; 4) de asemenea s fe scutite de &Ali, dijmele trase de
boeri din recolta locuitorilor, apoi din oranzile i buturile, pe
cari singuri boerii erau In drept s le vAnd pe mosiile lor.
Ei mai obtin scutiri de dri si pentru crsmele din orase ; iar
casele lor trebueau s fie aprate de indatorirea de gzduire.
Cu alte cuvinte, nu obtineau nimic mai putin, prin hrisovul
lui Sturza, decAt scutirea absolut de once imprtsire a lor
la sarcinele statului. Lucru mai straniu, boierii nu priveau atari
drepturi ca ceva nou, ci sustineau, cu o sigurant uimitoare,
c" asa ar fi fost in toate timpurile in Trile Romane, si

niciodat clasa boerease nu ar fi fost suprat cu nici un fel
de dri sub once cuvnt, nume sau inchipuire", neadevr flagrant, dovedit prin inteaga istorie a Trilor Romne 110.
Astfel se sfrsise primul act al luptei ideilor noue cu
starea veche i intelenit a Moldovei. Aceste idei fuseser Invinse i rpuse. Nedreptatea si neegalitatea se preau c-si Infig i mai adnc rdcinile in aceast parte a poporului romAn.
Reformele vor fi luate pe manile Ruilor care i ei vor cuta
s inlture innoirile primejdioase ale Revolutiei franceze i
vor implnta, prin conventia de Akerman, apoi prin Tratatul
din Adrianopole si prin Regulamentul Organic, In mijlocul
veacului al XIX-lea, un sistem de ocArmuire In Pride Romne,
n3 Hrisovul j anaforaua din 1827 in Uricarul II, p. 129.
53
na de Indepgrtat de ideile noue, precum nu se mai intAlnea.

niceri In Europa, i nici chiar in propriul lor stat.
Ideile 'MA semnate In mintea Moldovenilor la inceputul veacului, trebueau s se Infiltreze din ce In ce mai adanc
In toate pturile poporului i s se Intind cu cultura, orict
de slab era a ei rspandire. La urma urmelor, ajutate de Inprejurri favorabile, tot a lor trebuea s fie isbAnda, cci ideile
menite s trAeascA Ii fac drum prin toate piedicile, ca lava vulcanilor prin straturile p'mntului.
C'd ideele nu muriser, cu toat rspunderea lor din anul
1826, aceasta se vede chiar Indat dup conventia dela Aker-
man. Lazare, consulul francez din Iai ne spune Intr'un interesant raport, c boierii nemultumiti cu precumpenirea Rusiei, privesc fiecare articol din Conventia dela Akerman mai
mult ca o pricin de neIntelegere cleat de unite. Ei ar
dori o neatArnare garantat de toate puterile, neatarnare care
le-ar Invoi a Impca propriile lor interese cu acele ale Ord. Ei
ar schirnba cu bucurie o proteguire vecin i ameninttoare
cu o alta care ar fi tot aa de lucatoare, Ins Indeprtat. Ei
cereau binefacerea, fr prezenta acelui care s o aminteasa
necontenit. Impotrivirea a c4tigat pan acum mintile catorva
persoane i s'ar putea gsi Intre ele Inceputurile unei opozitii
care ar putea deveni de oarecare Insemntate"
Bine Inteles c intoarcerea protipendadei In tara nu stalljenete deal mersul ideilor liberale i egalitare, nu lug i ale
celor nationale, Intrucat i partidul fotilor emigrati dorea ridicarea i Intrirea mintei romaneti ; c'ci ei
ddeau seama, c5. Intre aceste dou curente, acel national i acel liberalegalitar, era o leetur ascuns i de tot strans care fAcea de
unul nu se putea desfura In deplina lui putere far tovria
celuilalt. Boierii de casta credeau c pot desfura iubirea de
tar% cultivarea limbei, ea' pot chiar hrni cu idei pturile de jos
ale societtei, fr ca cu toate aceste sa le dea vre-o Imprtire la viata statului, i Ms ca aceste elemente s cear drepturi egale pentru ei i sarcini egale pentru toti. Mult timp va
trebui nu e vorba s mai treac, pang ce stnca privilegiilor
protipendadei va fi prbuit in valurile democratiei.
Dup Intoarcerea reprezentantilor boierimei mari In Moldova, oamenii ei cei mai de seam, Mitropolitul Veniamin Costache i aprigul aprtor al principiilor conservatoare, Mihail
$turza, iau o parte cu totul hotArItoare la Infiintarea *coalei
Vasiliane, relnoirea vechiului aez'mnt de Invttur al domnitorului din 1634. Epitropia *coalelor, In care pe lang6 acele
m Lazare c. Afacerile straine, 7 Aprilie 1828. Rapoarte cons. franceze.
Hurm. Doc. XVI. p. . . . Vezi i Pompiliu Ellade, Histoire de l'esprit public en
Roumanie, p. 150.
54
ISTORIA ROMANILO.R
doug fete cu pgreri hotgrIt conservatoare, mai erau i alte doug

mai terse (Gh. Asaki ce era mai mult un Invgtat i un scriitor
cleat un om politic i Constantin Mavrocordat),cere prin o

anafora din 1828 catre domn, cg spre a nu lgsa SA creasc
spini i pglgmidg pre cmpul cel mgnos ce poate nate Imbelugate roade, am socotit a In mngstirea Trei-Erarchi, anum
In casa i pe aezgmntul Invechit al fericitului intru pomenirea
domnului Vasile Voevod, unde de cnd ne aduceam aminte
au urmat o coalg obteascg, s se statorniceascg In acea casg
o coalg normalg i un gimnaziu cgtre care mai in urmg sg se
adaogg un curs de filosofie i de pravili. na.
Chiar In acest an insg Ruii trec Prutul i rgsboiul isbucnete din nou Intre ImpArgtia Ruseascg i aceea a Turcului,
rgsboiu care are, atAt prin pacea cu care fu Incheiat, acea din
Adrianopole 1829, Ca i. prin cea pe 6 ani prelungitg ocupatie
ruseascg, Inriurire cea mai Insemnat asupra stgrei Tgrilor Romane In toate privirile.
3. IDEILE LIBERALE IN MUNTENIA
Inaiul izvor al ideilor liberale in Muntenia. Doug sunt

seriile de fapte ce trebuesc urmgrite In prima Injghebare a vietei politice In Thrile Romane. Una din ele privete la urzirea i
Inchegarea partidului national, a acelui partid care, alatuit
din toate curentele ce-i dilduserg natere, dorea in intaiul lor
mntuirea acestei tgri de stgpnirea greceascg, cu corolarele ei
neapgrate, reluarea pe mnile Romnilor a mngstirilor Inchi-
nate, Infiiatarea invgtgmntului national i mai tgrziu, cum

vom vedea, i. acea a unui teatru romnesc. In acest partid intrau toti boierii romni frg deosebire. De alt pgrere puteau
fi numai rAmgitele neromnizate ale familiilor greceti i
ativa Romni legati de Greci prin interese bgneti, sau Impini
cgtre strgini, prin invidia contra semenilor de aceiai treapt n3
A doua serie de intmplgri care trebue scoasg la luming,
pentru a limpezi desfgurarea mersului vietei politice, este acea
care se poartg la ivirea i Intrirea partidului libara! adecg
acel al ciocoilor din Moldova care urmgreau pe lng tintele
partidului national, din care i ei fgceau parte, i realizarea
lute() sferg mai Intinsg, a ideilor egalitare, precum : inlgturarea privilegiilor politice, impunerea contributiei asupra tuturor locuitorilor, emanciparea Tiganilor i. mai ales ridicarea i.
ImbungtAtirea soartei muncitorului de pgmnt. Acest partid
Anaforaua din 1828, vezi In Uricarul, III, p. 34.

1" Kreuchely c. Miltitz, 27 Main 1822, Hurm., Doc., X, p. 172: ,,La nomination de Ghyka fut un coup de foudre pour les Grecs, et meme il y a des Valaques qui auraient prfr de voir un prince tranger (adeal Grec)".
55
cuprindea numai o parte, mult mai restrnsa din aristocratie,

oamenii acei cu inima larga i veden i altruiste. El se intarea
insa prin adausul elementelor din popor, innaltate pe calea invataturei catre treptele mai innalte ale societatei.
Daca partidul liberal din Moldova infra chiar dela inceput
cu mare energie i cu oarecare inscenare, pe calea reformelor
egalitare In politica, bine inteles In cercul ideilor timpului

acel din Muntenia rarnne mult mai indarat ca formatie poli-
tica'.
Dar ideile liberale muntene, cari se micau mai ales pe

tarmul social i se coborau in poporul de jos, nu adunasera
In jurul lor un manuchiu de oameni identic ganditori, care sa
inchege smburele unui partid politic, ci ele ramasera reslatite In minti individuale, menite numai mult mai tarziu a da
natere unei Intrupari politice.
Lipsa de injghebare a unui partid liberal politic propriu
zis, in Muntenia trebuie sa ne mire cu a-tat mai mult, cu cat atingerea ei cu Apusul civilizat, de unde isvorisera In mintea romaneasca ideile liberale i egalitare, fu mai intensa i mal timpurie
decat atingerea Moldovei. Daca chiar raspandirea propagatorilor acestor idei in tara dela sudul Milcovului nu fu mai bogata
cleat In acea dela nordul lui, nu se poate tagklui ea exodul Romnilor spre a cerceta acele idei, chiar la obaria lor, nu au Inceput mai de timpuriu i mai sistematic in Muntenia decat in
Moldova ; i cu toate ca tot Moldovan este primul Roman pe
care-1 gasim In Paris studiind dreptul, i anume pe tanarul Bogdan In 1803 114 totui cei dintai bursieri, trimii de un organ
al statului, sunt acei din Muntenia, i sa se noteze ca cei patru
bursieri trimii de Mitropolitul Dionosie i de Banul Constantin
Balaceanu, la Piza i apoi la Paris, i anume : Eufrosin Poteca,
Ion Pandele, Constantin Moroi i Simion Marcovici sunt oamenii din popor, tocmai de acei ce puteau, mai ales fiind data
clasa desmotenita cg o reprezentau, sa contribue la intarirea
ideilor egalitare in tara ce-i trimitea. Pandele murind este inlocuit cu Petre Poenaru, iarai un om din popor. Ei pleaca din
tara prin Fevruarie 1820, pentru a se intoarce in 1825 115
114 Rally cAtre Talleyrand, 12 Martie 1803. Ibidem, suplementl, p.255. Biogralia lui Asachi. Iasi 1863, spune cA acest Bogdan er boerul ce refuzase a scoate
islicul Inaintea Domnitorului, si cliruia domnul li trimisese rAspuns cA 1-1 va scoate
Impreunl cu capul.
115 Asupra acestor bursieri, vezi Scrisorile lui Poteca", publicate de I.
}Menu In Revista nowi, I, 1888, pag. 421 si urm. P. Poenaru Viata lui LazAr" in
Analele Acad. Romeme, IV, 1872, p. 116. Gheorghe LazAr, Povilluitorul tinerimei.
Buda 1826. Heliade, Equilibrul !titre antiteze, p. 77. Paris Momuleanu, Caracterele,
1825, p. 80. Const. Radovicl din Golesti, Insemnri a ceil6toriei mete din anti 1824,
1825 ;i 1826. Buda 1826. CAtre cititori. Mai consula G. Dem. Tcodorescu, Eurosin Poteca, Bucuresti 1883.
56
ISTOILLA ROMANLLOR
In acela an &M'Id se intorc bursierii se face Inceputul

trimiterii copiilor de boieri la Paris cu cei 3 fii ai postelnicului Filip Len*, el insusi de origine francez (din negutitoriul
Linchon). Aceasta trimitere se face dup struinta consulului
francez Hugot care voi sa' dea avnt ideilor franceze pentru
a combate inraurirea austriaca' 116.
Paralel cu aceti cercentori ai Apusului recrutati din
straturile de jos ale poporului, l'ntalnim din cele de sus prin
aceste timpuri adie pornind mai inainte de revolutia grecease,
cum am Vzut, numai trei din tagma boiereasca' i anume :

Petru Manega, Gheorghe Bibescu si Barbu tirbeiu.
Vom vedea ce fel de idei erau s'a' aduca' cu ei in tai acesti
d'intai emisari ai gandului romnesc care Apusul civilizat ;
dar ceace trebue s'a ne mire mai mult este de a gasi cugefri
absolut noi pentru mintea romanease in capul unui boier mare
ce nici nu era mkar un tan'a'r inflkrat ci un om in Varsta i
asezat. Acesta e vestitul boier din acel timp, patriot si prieten al tranului, Constantin Radovici din Golesti.
Ideile acestui om vrednic 'si priceput au fost expuse de el,
nu intAmprtor, ca acele pornite din acela gand si simtire ale
lui Klinescu din Moldova, ci in chip cugetat si rumegat, pe
larg i frumos, in o limba neaoe romneasc'a, in o scriere intreags
care cauta' s le intrupeze.

Cartea lui Golescu, Insemnare a ccildioriei mele 'acula*
in arad 1824, 1825, 1826, Buda 1826 117, este de o nespus6 in.
semn'atate pentru cunoasterea timpului in care autorul a scris-o,
cki ea este o necontenit asemaluire a celor ce scriitorul vedea
In t'Afile civilizate, cu starea de intunerec si barbarie in care

zAceau cele romnesti.
Constantin Radovici din Goleti. Golescu este Impins

la critica aezAmintelor t'ami lui prin o imboldire luntrica neoprita ; cgci spune el in chip insemnator : Cum puteam, ochi
avand, s6 nu v'd ; vAzand, s'a nu ieau aminte ; lu'and aminte,
sA nu asearn6n ; asenfnand, sa' nu judec binele si s'd nu poh-
tesc a'l face aatat compatriotilor mei?" (Catre cititor). Ideea

lui fundamentara' este, e. noi am ramas in urma tuturor neamurilor" (p. 61). Din acest punct de vedere critica' Golescu
portul damelor romne, care ar fi stapanite de un groaznic lux,
pe cand in strAinatate gnelile ar fi asa de simple. Golescu ing
apasA mult mai cu seam6 asupra stkei ticloase a norodului
din tara lui, asemAnat cu acea a norodului din trile luminate
ni Raportul lui Hugot din 25 Martie 1825. Hurm. Doc. XVII, p. 18.
irt Poart si lnsemnarea german. Reise-Beschreibung von Konst. Goleti f i
este tipritil la Buda, In crAiasea Tipografie a UniversitAtei Ungare.
INTAILE DOMMI NATIONALE
57
prin care a trecut. Uneori el face asemaluirea prin aratarea
numai cat a ceea ce-i lovete privirea In locurile vazute de el.
Dinicu Golescu, dui:A un tablou aflAtor la Golesti.

Colectia Academiei Romane.
Aa bungoara gasete el ceva Cu totul neobinuit in starea onmenilor, chiar dela granita Trei Romanesti, Saii din
Braov care ar locui fn case de zid prin sate ; cu cate trei i
patru odai cu geamuri pe la ferestre ; cu paturi cu lavile, mese,
lazi, scaune, toate vopsite ; oglinzi chipmi, ceasornice, randuri
de aternuturi destule, i de masa cu prisos, i ori cate vase
58
LSD:MA ROMANILOR
spre gkirea bucatelor i Intrebuintarea mesei, i In veci 1mbrcati curat ; iar Sas cu picior gol nu se va invrednici nimene
s vaz" (p. 12).

La tranii din Austria face aceleasi bAgAri de seam :
Oamenii sunt vrednici i toti in toate lucrurile lor temeinici
regulati; artura le e foarte dreapt i semntura linee (linie)

pe urma plugului. Plugul tot de fier ; pn6 i roatele lui nu au
nici bucAticA de lemn, i s61 vad cineva i CAA sunt de bine
curat ImbrAcati la vremea muncei" ; i iarsi revine Golescu
asupra faptului care'l lovise mai malt, de sigur prin asemAnarea
luntria a mintei cu starea oamenilor din tar, c picior gol
peste putint este de a se vedea, mcar aib i 10 copii ; toti cu

cizme in picioare trebue s fie" (p. 43).
Dar Golescu nu se opreste namai la aceste comparatii
fare starea norodului celui de jos din alte tri i acel dela noi.
Sub 1mboldirea durerei de asemenele su, el face un tablou ingrozitor al strei tranilor romni, din care s reias ticlosia
lui. Vznd el boatia i buna stare a stenilor din trile Europei, el vrea s'A'si dee seama de pricinile pentru care birnicii
Trei RomAnesti care locuesc cu toate acestea Inteun pmnt
atAt de bogat si de frumos, sunt trite srkie si o ticlosie att
de mare.
El gAseste aceste pricini intai in lnprejurarea, cA ei sunt
indatorati sA dee mai multi bani decAt pot, sub amenintarea
celor mai strasnici chinuri, punAnd pe cei ce nu puteau rAspunde
Cu ochii in soare, sau cu o brn peste piintece, sau sp"An-
zurati cu capul In jos ; altora dndu-le fum. Atare chinuri i-au

adus In starea aceea de nu se vede nimic in satele lor: nici biserici, nici case, nici boj, nici vaci, nici oi, nici psri, nici pAtul
Cu semAnAturi, nici mAcar o cldare in care s se facA mgmAlig nu are fiecare, ci sunt 5-6 tovarsi pe una. Au numai niste
bordee cu o gaur pe dupA captor prin care s poatA scApa fu-
gind, cum or simti c'A au venit cineva la usA, c'Aci stie eft' nu pot
fi altii, fr numai de cei trimii spre 1mplinirea de bani, si el
neavnd s dee, ori s'l ban', ori o s'l lege si o sAl ducA
&Al vnzA pentru un an sau doi si mai multi la vre-un boier
sau la un arendas". A doua called a relei stri a poporatiei muncitoare o gseste Golescu In faptul c'd nici un boier nu-si vede
vreodat tranii, ci Ii vd numai acei ce merg s'i Implineaser.
A treia pricin6 a miseliei norodului &VA in cumplita ocarmuire
In care toti capii deosebitelor ramuri vnd dreggtoriile mai

mici : sptarul polcovniciile, cApeteniile i alte asemenea
iraturi (slujbe vndute), visternicul smesiile, isprvniciile, pn
zapcilkurile. Acestia toti caut s stoarc, prin despuierea
dela popor, sumele cu care ei fsi cumpAraser posturile lor. Apoi toate aceste dregtorii, dela cea mai mare panA la cea mai
mic, se schimbA pe tot anul, aducnd tot sugAtori noi i fl-
mnzi in locul acelor ce nici nu apucaser bine a se atura.

Iraturile boierilor, adaug Golescu, tiau aproape o sum -tot
aa de mare ca i birul -t6rei".
Nu mai putin apstoare era vnzarea husmeturilor
(adicA a drilor indirecte), precum : dijmele, oieritul, vinriciul
ocnele, tutunritul, treatoarea vitelor i zahareaua", care vnzare aducea totdeauna o incrcare dubl sau tripl a drei de
incasat, din partea antreprengrilor.
Iat colorile cele triste in care se arat mintei Golescului
celei luminate de razele civilizatiei apusene starea de plns
a clasei muncitoare din tara lui. De aceea i incheie el acest tablou ingrozitor cu inteleapta povat, &A in locul lipsei acestor
cAtiguri, pue-se gonirea leneviei, strdania prin acareturile fiecruia, deprtarea luxului i imbrtiarea economiei, i atunci
norodul va ajunge peste putini ani negreit in acea stare, in care
se afl noroadele celeilalte Europe".
Asupra mijloacelor de intrebuintat pentru imbunttirea strei lucrurilor, Golescu mai este de prere ca s se fac
fnceputul dela cultivarea mintei. El zice, c atunci vom ajunge
In lumina cea cuvincioas cand vom lua pild de alte neamuri
i vom inmulti veniturile coalelor, i cand se va hotr s se
fac din fii nobletei ce cunosc limbi streine, o at de mic so-.
Oda, spre a face tAlmAciri din cArti strine, folositoare, in limba
national. Atunci, adaug Golescu va veni negreit vremea
In care patria mea, nu zic in putini ani s se asemluease intocmai cu oraele cele mari ce am vzut ; ci mcar pasul cel dintsiu s se fac, spre a aduce norodul ei ctre fericire care pas
este curat numai unirea spre folosul obtei ce de multe ori
am cuvntat" (p. p. 71, 95, 97, 99, 100, 102, 170, 237).
In aceste veden i mai mult teoretice ale boerului muntean, dar ale cror aplicare practicA cerea numai mijloacele
de a fi realizate, precum i in prerile reproduse mai sus ale lui
Vasile Mlinescu asupra soartei tranului din Moldova, i mijloacelor de indreptare ale mizeriei in care zAcea, vedem noi
cea dintAi licrire a unui partid viitor, care va tinde la imbunttirea soartei tranului romn. Vom vedea cA acest partid va
lua deosebite forme mai mult sau mai putin accentuate, toate
ins pornind dela ideia, c6 ingrijirea statului trebue s se raporteze nu numai la clasa diriguitoare, ci i la acea pe spetele creia
aceast clas trete. i este de observat c' pe aceast tem,
mai ales i in primul loc, se vor diferenta partidele noastre politice : conservatorii j liberalii. Mai trebue s observgin
chiar dela inceput, partidul liberal-egalitar apuc dou directiuni deosebite : una indreptat asupra egalizrei politice i
reprezentat la origina ei prin ciocoii din Moldova ; alta cu reprezentanti sporadici din ambele fri, care tinde la imbunttiri sociale, i anume avAnd in vedere, clasa cea mare a 1.1-
CO
ISTORIA ROMANILOR
ranului roman. Aceste doua' directiuni se vor Incrucia adeseori ;
uneori se vor Incaleca, una in dauna celeilalte ; dar In total se

poate zice, c va triumfa directia politica, iar nu Imbuntatirile sociale, privitoare la tarani. Aceste vor aparea din cand in
cand, devenind curentul tot mai puternic cu cat vremurile vor
Inainta. Nu ramne mai putin adevarat, ca In primele lui Inceputuri acest curent, spre Imbunatatirea taranului, va fi combatut de partidul conservator ; iar partidul liberal, va Infatia
In tot cursul desvoltarei istorice lupta intre cele dou sub-curente
ale tendintei egalitare : acel politic i acel social.
Daca a se sprijini buna stare a tranului, va sa zica a face
socialism sau eu un termen nou, poporanism, atunci reprezentantii acestor doua partide, pot privi fnapoi cu mai mult
un secol la Indrumatorii acestui curent : Vasile Malinescu i
Constantin Radovici din Goleti.
Dar sa ne Intoarcem la schitarea vietei politice din Muntenia, care In deosebire de acea din Moldova, desfurat In jurul unor idei, se Invarte numai In preajma unor competiri personale. Aceste par a readuce In aceast tara jocul cel vechiu
al partidelor candidatilor la domnie, i privim deci cu o deosebita multumire, in sanul framntarilor seci i sarbede ale luptelor politice fall rost i fara insemnatate, la cele cateva idei
luminoase scaparate din mintea unor barbati ca Constantin
Golescu.
Opozitia contra donmului

La izbucnirca revolutiei greceti, frnbinat de aceea condusa de Vladimirescu, mai multe
familii de boeri munteni fug peste munti In Transilvania, precum acei din Moldova cautasera scapare In Bucovina i Basarabia. Boerii din Bucureti ce se destarasera erau dintre acei
ce nu se Inteleseser cu capul micarei taraniste. De aceea i
spun ei, In un act de multumire al lor catre Poarta, ca fugisera de frica fciranilor holi ce navalisera cu mari vrajma'ii i
rautati asupra tarei ca nite fiare salbatice i Inveninate 118.
Aceti boeri erau Romani 119, dovada cea mai buna,
revolutia lui Tudor fusese Indreptata i in contra lor, iar nu numai Impotriva Grecilor, deoarece ei o hulesc atat de eau ; i
Aricescu. Istoria Revoluftei din 1821, H. p. 168.
1" Intr'un doc. sunt subsemnate 23 de nume : Mitropolitul Dionisie : Vornicii: Gr. Baleanu, S. Samurcas, Grig. Filipescu, N. VAcdrescu, M. Cornescu,
N. Ghica ; logoletii: A. Filipescu, D. Hrisoscoleu, Man. I3Aleanu; hattnanui N.
agii : N. Filipescu, C. Cornescu, Al. Villara, Man. Florescu; cornisii : E.
Filipescu, I. Filipescu, C. Vladoianu (acestia toti din Brasov). Episc.
Vornicul Al. Ghica, Postelnicul, Arghiropol, Clucerii VIAdoianu i Otetelesanu (acestia din Sibiu). Vezi scrisoarea boerilor din Brasov cAtre boerii din
tat% In Aricescu, I. c., p. 183. Mai erau ins6 i Episc. Argesului Ilarion, Const.
Golescu (scriitorul) i Alex. Racovit. Vezi multAmirea lui Nesselrode c. acesti
boeri i condoleanta lor la moartea Imp. Alexandru 29 Iulie 1826, Hurm., Doc.,
61
numai boerii acei Cu care Tudor se putuse intelege de mai inainte

emseser In tara i apoi indreptaser micarea Vladimirescu-
lui In sensul lor, adicg pe tgrmul anti-grecesccum am vgzut-o

mai sus.
Mai multi din aceti boeri se reintorc In targ dupg chemarea
fcutg lor de Cgimgcamul Const. Negri, i mai ales se intore

Ghiculetii i cu Villara, dupg aezarea lui Grigore Ghica In dom-
nie 12.
Pentru ce lug nu s'au tutors toti? Nu mai putea fi teamg

de revolirtie, deoarece fusese cu desvArire stinsg. Apoi ei nu
aveau nici motivul acelora din boeri ce nu voeau sg reintre
In Moldova, deoarece In Muntenia nu se afla un partid de ciocoi care sg fi tins, cu ajutorul Domnului, la surparea vechilor
pronomii ale boerilor fruntai. Boerii ce nu voirg sg se intoarne
In Muntenia fuseserg ademeniti de consulul rusesc Pini ce fu
gise i el In Transilvania, ca sg nu reintre In targ, tot pentru

ca Rusia sg poatg apgsa mai cu putere asupra Portei care, dupg
stingerea revolutiei, urma inainte a ocupa militgrete Tgrile

Romne i care, in numirea domnilor pgmnteni, loan Sandu
Sturza i Grigore Ghica, nu se consultase cu Rusia, ci Ii numise
din propriul ei imbold 121. De aceea i boerii spun, In tnguirea
lor cgtre Impratul Rusiei prin care ei cer un ajutor de 500.000
de ruble, cg ei nu pot coopera la spoliarea i la ruina depling
unei ri atAt de nenorocite, primind functii dela un guvern
uzurpator"122. Dar boerii merg mai departe In supunerea
lor cgtre Rusia. Prin o alt scrisoare a lor &are Impgratul, ei
nu cer mai putin decgt contopirea desvrit a Munteniei in
impgrgtia Ruseascg i luarea ei sub stgpnirea ducelui i puternicului vostru schiptru, indurandu-se a ne intovgrgi cu celeX. p. 509. Pe langa acesti boeri marl, erau si un numar In destul de insemnat de
boeri din a II-a si a III-a clasa, cum spune un raport consular francez citat de
Pompiliu Eliade in Histoire de l'esprit public en Roumanie p. 128 nota 3.
120
Vezi scrisoarea Consulului Kreuchely catre Miltitz din 6 Noemvrie 1822
Hurm., Documente, X, p. 182: le retour de la majeure partie des boyards avec
leurs families feront reparaitre l'ancien faste".

121 Kreuchely c. Miltitz 6 Noemv. 1822, Hurm., Doc. X. p. 185: Les boyards qui sjournent encore A Kronstadt et Hermannstadt, ont deja fait entendre qu'ils ne reviendront qu'apres la fin du congrs (de Vrone 1822), et l'on suppose
qu'ils sont intics ou du moind fortifis d'une leur dsobissance aux invitations
riteres du prince, par M. de Pini qui se trouve avec eux". Comp. pentru o alta
destarare, acea din 1802. Luc de Kirico c. Mitropolitul Tarei Romanesti 26 Iulie
1802, Hurm., Doc., supl. I, 4, p. 299: Son Excellence M. de Tamara (ambas.
rusesc) croit que MM. les Boyards et votre Eminence en prolongeant votre sjour
Kronstadt, pourrait (sic) faciliter et l'aider dans la russite des ngociations entaTildes avec la Porte en faveur de la Valachie".
Petitia din 31 Mai 1822, Aricescu I. c., p. 182. Hugo c. Montmorency
10 Febr. 1823 spune : Les boyards rfugis A Kronstadt continuent d'crire a
leurs amis, qu'ls ne reviendront pas A Bukarest cette amide, moins que les Russes
ne soient maitres du pays". Hurm. Doc. XVI, p. 1093.
62
ISTORIA ROMANILO.R
lalte natii i trii pe care le fericiti" 122. Cu alte cuvinte boerii

reinoiau aproape din cuvnt in cuvnt, cererile pe care tot boerimea muntean le Meuse cu vr'o 50 de ani mai innainte Impetesei Ecaterina a 11-a 124. i cu toate acestea boerii ar fi trebuit s se gAndeasc, c stpAnirea ruseasc aducnd prefacerea
aezmintelor trei, ei ar trebui s piard i perspectiva posturilor ce le ocupau in Ora i putinta de a jefui poporul de jos, cum
observ prea bine un raport al consulului prusian din Bucurestil'5.
Nu e vorba boerii fAcuser aceast ofert att de favorabil

Rusiei, spernd ca ademenit de ea, Tarul va incuviinta ajutorul de 500.000 de ruble pe care Il ceruser prin jaiba lor anterioar. Nu tim dacA Impratul le va fi dat ceva ; dar boerii,
pentru aji da mai mare greutate, rspndiser vestea c'd primiser un ajutor de 180.000 de ruble 126. Se intelege c asemenea
apropiere de Rui care erau ru vzut. de Turci i de domnul

lor, Grigore Ghica, trebuea s indumneascA tot mai mult pe
pribegi cu ocArmuirea muntean, i deaceea gsim pe boerii
din Transilvania uneltind chiar uciderea domnitorului prin
doi panduri din fostele bande ale lui Vladimirescu : Simion

Ghit Olteanu sau Cutui, pe care domnul Ii prinde i'i osndeste la moarte, singura executie ce s'a fAcut in timpul dom-.
niei lui 127. Ceeace ins speriase pe boerii din Transilvania fusese faptul c unul dintre ei, Villara care ascultase de chem area
domnitorului, fusese arestat putin timp dup intrarea lui in
Bucureti de oamenii paei din Silistra in intelegere cu domnitorul, pentru o bnuial de imprtire in micarea eterist 128.
Boerii rmai in tax% i aceia ce se intorseser din Transilvania alcAtuiau partidul aa zis turcesc, in deosebire de acel
rusesc al boerilor destrati. Partidul turcesc era ins numit

1 al patriotilor i era mai numeros cleat acel inclinat ctre
1" Petitia aceasta de a doua este fdrA datA, probabil din anul 1822 sau din
1823. Hurm., Doc., X, p. 176,
I" Mai sus vol
1" Kreuchely cAtre Miltitz 29 Martie 1823, Hurm., Doc., X, p. 219.
126
Kr. c. M. 14 Dec. 1822, lbidem, p. 200. StrAinii judecA cu drept cuvent
foarte aspru pe boierii munteni. Asa consulul francez Hugot scrie lui Moustier
In 9 Ian. 1823: Il est impossible al un homme taut soit peu clairvoyant, de
converser quelques minutes avec les boyards, sans s'appercevoir que l'amour du
pays et du bien public leur est totalement tranger. Ils ne sont musique par la
plus vile cupidit et il n'existe peut etre par une seule exception". ibidem XVL
p. 1090.
1" OsAnditii declaraserA fnainte de a fi executati, c fuseserA trimisi In Mun-
tenia de boerii din Brasov. Kr. c. M. 1 Sept. 1826, Doc., X, p, 371, 0 descriere
pe larg a faptului lui Simion, vezi acelas din Iulie 1826 Ibid., p. 361.
" Vezi mai multe acte In Hurm., Doc., X, p. 223 si urm. (vezi i indicele
lui Iorga). Apoi N. lorga Acte i Frag. II, p. 701 si urm. ; Gentz c. Ghica In Le
comte de Prokesch Osten, Dpches iniclites du chevalier de Gentz II, p. 209. Dosoteiu c. Mintziaky Martie 1823 In Hurm., Doc., Supl. I, 4, p. 321.
63
--,
Rusi 129. Pricina de capetenie care adusese boerilor rgmasi in

tara epitetul lgudator de patrio-ti, este de cgutat in faptul ara-
tat de un document, ca pe cand cei din tara erau expusi la
toate primejdiile, cei din Transilvania petreceau" 13, si Inteadevar, cum vom vedea mai la vale, ei se indeletniceau cu lucrari
intelectuale si nici petrecerile propriu zise nu le erau straine.
Dar dei boerii din tard impartaseau pgrerile Iui Ghica

asupra puterei in care trebuea ca Muntenia sa-si caute razimul
existentei, ei erau departe a incuviinta domnului felul carmuirei lui si, inainte chiar ca pribegii sa se intoarca, o vecinic
framantare intre domn si boeri-vanzolea tara. Boerii se tnguiau,
la Poarta chiar, In contra purtarei obl'gduitorului care cauta
prin mgsuri aspre si mai ales prin surgun sa-i Lea sa reintre
In supunere. Intre cei ce suferira mai mult aceasta osand
eran boerii Nenciulescu si Al. Filipescu 131. Boerii din tara
combgteau mai ales nepotismul domnitorului care umplea
toate slujbele cele mari cu rudeniile sale. Asa un document
ne spune ca el Meuse pe fiul sail. Constantin, ban de Craiova, cu toate c abia ii infirase musteata ; pe alt Constantin
Ghica, fratele domnului, 'II rnduise caimacam de Craiova ; pe
Gheorghe Ghica, al doilea fiu al sau, 11 numeste mare postelnic ; pe alt frate al lui, Mihalache, mare Vistiernic ; pe al treilea
frate, Alecu Ghica, mare logofgt ; pe Neculai Ghica, varul sail
primar, i'l numeste Cgmgras, afara de multe rudenii si afini
mai indepartati rnduiti In deosebite slujbe grase ale Wei 132.
Apoi visteria era mncata de nenumaratele pensii date fiilor
lui, cnd era nevoit sa-i scoata pe cgtva timp din slujbg, pentru
a mai multgmi pe boerii prea nergbdatori, precum si la o multime de femei, mai mult sau mai putin nevoiase dintre proteguitele curtei ".
Boerii nemultumiti cu ocarmuirea lui Ghica aveau necontenit cuvntul de patrie pe buze, probabil spre a indreptati
,i, Kr. c. M. 12 Sept. 1827 Hurm., Doc., X. p. 430; Les boyards attachs
-comme ils disent a la patrie, c'est a dire au parti ottoman et qui positivement
forment la plus grande majorit". (comp. p. 409: Parmi les boyards il y a trois
partis politiques, savoir : La classe ottomane : par intrt gnral, la plus nombreuse ; la classe russe : l'intret du moment la guide ; la classe autrichienne ; par
intrige seulement et la moins nombreuse". Mai vezi si p. 434 si 444). Tot asa spune
si Kiipfer cAtre un comae necunoscut 16 Mai 1825 (N. Iorga. Acte fi Frg. II, p.
714) : Il est a remarquer que j'ai eu occasion de voir ici que la majorit nous
-esemble le fait tenir (sic) pour le gouvernement de Constantinopole". Kr. c. M. 13

Febr. 1827. Hurm., Doc., X. p. 411: Si quelques uns dsertrent ce qu'on appelle
le parti de la patrie, pour s'attacher au parti russe, un plus grand nombre quitte
.ce parti pour se runir au premier".
180
Kr. c. M. 14 Ian. 1823. Hurm., Doc., X, p. 205. Comp. Pompiliu Eliade
_Esprit public p. 130.
In Hugot c. Chateaubriand 26 Mai 1823. Ibidem. XVI. p. 1102.

US Kr. C. M. 27 Martie 1827. Hurm. Doc., X, p. 419.
US Acelas, 11 Novembre 1827. Ibidem, p. 432.
64
ISTORIA ROMANLLOR
calificarea lor de patrioti. Aa inteun. rnd cAnd domnul
probozete despre a lor nerecunotint pentru slijbele ce le incredintase, sumetii boeri rAspund Ne-ai dat slujbe, e drept ;
vrednici am fost oare de ele sau nu? In acest de pe urm caz,
nu trebuea s ni le dai. In cel dintAi, aceast mil nu trebue
s ne impiedece de a gAndi la bine patriei". Alt dat Filip

Len fspunde cu indarjire unui boier de casa domnului Sunt
patriot, inainte de a fi prietenul domnului" Is.
Cu toate aceste, documentele timpului ne las s intrevedem, c nu numai patriotismul impingea pe boeri impotriva
domnului, ci mai mult teama de unele reforme pe care domnul
se artase plecat a le aduce la indeplinire. Aa Ghica, inteun
rnd, pentru a putea mentinea uriaele biruri pe capul Ora-
nilor, se Ondete s-i desrobeasc de clac, despgubindu-i pe

socoteala boerilor, pentru sarcinele care ocArmuire. Dar anaforau pe care domnul o pregtea de mai inainte, pentru a surprinde mai uor subsemhturile, fu iselit numai de mitropolit
i de logoatul Cmpineanu, iar toti ceilalti boeri nu voir s-i
pun numele pe ea. Boerii intimpinau la fgduintele Domnului, c-i va despgubi prin slujbe, ea' mai intAi ei nu vreau
s atArne numai de voia stpanirei, apoi c atAtea slujbe cati
boieri sunt, nici nu se afl in tara 135. Domnul vznd ea' nu
au putut face nimic cu daca, se gAndete a supune i pe boeri
la darea vinritului pe care toat lumea o pltea, dar de care

boerii scpaser pe timpul Fanariotilor 136 Domnul avea neaprat nevoie de aceast dare, pentru a plti datoria de
5.000.000 de lei ce apsa asupra vistieriei. Principele pregtete
iari o anafora isclit de mai multi boieri ai curtei. Ceilalti

ins refuz6 isclitura, cerAnd mai intAi o rfuial, din care s
se dovedeasc pe ce s'a fcut acea mare datorie, I hotrsc,
ca On nu se va da socoteat in anul viitor 1826, nu se poate
cere nimic, cu a-Ma mai mult, c greuttile de fat au surpat
foarte mult casele boerilor" 137.
S nu se cread, c" in aceste incercki ale domnitorului,

strbdteau idei de egalizarea claselor sociale. Numai ct nevoia ascutit de a gsi bani impinse pe Ghica intr'un rnd s
cugete la despovrarea tranilor, iar in celelalte la impoVra'34 Kr. c. M. 13 si 23 Iunie 1823. Ibidem, p. 229 si 271. Pompiliu Eliade,
cuvAntul de pairie fu
francaise en Roumanie, p. 402, nota 6, crede
pentru IntAias datA Intrebuintat de Tudor si anume In scrisoarea lui cAtre clucerul Ralet (Aricescu, Isl. Rev., II, p. 47). Acest neologism nu ell InsA francez
ci grescesc, cAci Grecii Intrebuintau de mult cuvAntul icarpact. In toate manifestarile lor publice. El se IntAlneste apoi In testamentul literar al VAcArescului
credem si ma i Inainte.
Acelasi, 13 Sept. 1824. Didem, p. 293.
13. Mai sus vol. IX.

"7 Kr. c. M. 13 Marne 1826. Doc., X. p. 319-320.
65
rea i a boierilor cu sarcinile Statului, i apoi aceste idei in

forma obteasca sub care ne sunt cunoscute astazi, nici macar prin mintea Moldovenilor care cu toate aceste se apropiasera mai mult de ele, nu-i facusera cale, and numai boierii
cei mici cerusera egalizarea cu boierii cei mari, iar la o egalizare in sarcini cu poporul a intregei boierimi nici se gandi'sera% In Muntenia insa nu gasim vre o propunere de schimbare a aezamintelor chiar, nici macar In forma rudimentara
ce o intalnim in Moldova.
De aceea, bunaoara, in cererile de reforma pe care boierii

din Braov le fac catre consulul rusesc Pini, se prevad numai
imbunatatiri economice, i in privirea political se cere restituirea domniilor pamntene, dar nici o vorba nu se face despre micurarea privilegiilor boereti, prin urmare de o mi-
care care libertate i egalitate. Si lucrul nu era cleat prea

firesc, intru cat acele cereri plecau nu ca ponturile din Mol-
dova, dela boerimea cea mica', indreptate contra celei mari, ci

dela insui boerii cei cu vaza care nu se puteau nici gandi la
asemenea prefaceri ale lucrurilor 138.
Cererile de reforma' ale boerilor puteau avea tinta natio-
nala, dui:a cum se vede lucrul din acea care tindea la restituirea domniilor pamntene. Sociale insa i liberale nu erau
insa intru nimic.

Tot in directie nationala se produc acuma nite idei, plecate deasemene din sanul boerimei, contra Evreilor intai i apoi
prin intinderea cugetarei, contra strainilor in deobtie. Aceste
idei rsar cu prilejul procesului facut unor Evrei care se zicea
c ar fi raspins cu lovituri o turburare a sarbatoarei cutilor
lor. In acest proces slugerul Costache rostete urmatoarele
reri, aproape comice in straniul lor cuprins, privitoare la Evrei
i la straini. Chiar daca' Jidanii nu au fost acei ce au atacat,
spune Costache inaintea judecatorilor, incd ei trebueau sd se
tase a fi bdtuti, cdci nu au nici un drept sd se apere contra Muntenilor. Daca' nu le place sa' se supue noua, n'au decat sa se
clued de unde au venit. Nu avem nevoe de ei, i Ii vom bate
pentru a-i face sa se duca. Noi patriolii domnim acuma in Ora
i vom ti s ne purtam astfel ca sa seal:Jam de tog strtiinii.
Scapati de ei nu vom mai avea nevoe de consuli care sunt numai nite spioni. Trebue ca noi singuri sa devenim stapnii
-Wei" 139. lata, daca nu ne inelam, cea d'intii irnbinare a patriotismului la Romani cu respingerea strainilor In deobte i
acea a Evreilor in deosebi.
Vezi memoriul cel foarte lung sI nedalat, tradus din greceste, si care
fusese redactat de boerul cel mai Invdtat a acelor timpuri, banul Gr. Brilncovanu,
In Aricescu, 1st. Rev., II, p. 187-208.
ls, Kr. c. M., 28 Oct. 1823, Hurm., Doc., X, p. 252.
A D. Xenopol Morin Rondinilor.
Vol. XI
LSTORIA ROMANILOR
66
Aceast respingere a strainilor si deci si. a Evreilor care

erau fiecare ein oesterichischer Untertan", din care Romanii
au scos apelativul cel nu prea binevoitor al Evreilor de Tdrlani, Isi avea motivul de a fi, in proteguirea afara din cale a
supusilor din partea consulilor lor. In documentele timpului
gsim ornate, pentru Moldova, pricinile de uth contra strinilor, care se pot aplica din cuvnt in cuvant si. la Muntenia.
Domnul Moldovei loan Sandu Sturza se jlueste intr'un rand
Portei contra strinilor, mai ales Evrei ce au nvlit tot mai
multi In tara dela razboiul din 1806 1812 incoace. Ei fiind
foarte proteguiti de consulii lor, fac toate nelegiuirile nepedepsiti. Acesti strini au deschis pretutindeni prvlii, au cumparat
proprietti, grdini, vii, fiind ingduiti a o face de cAtre domnii
Greci care aveau interes a sta bine cu consulii ; mai luaser
Inca in arena cu preturi de ras, mosiile manastirilor ; imprumutaser cu amanet (ipotec) pe prnanturi cu dobanzi 'neauzite, luandu-le apoi, la neplat, amaneturile in proprietate, Mt%
a pzi formele prevzute de legile tarei.; ddeau falimente frau-
duloase acoperite de consuli care aveau singuri caderea de a

se amesteca in asemenea treburi, srcind astfel pe nationali.
Moldovenii vzand ce bine le merge supusilor, se fac si. ei pe
pe intrecutele supusi straini, scazand venitul -Wei si putandu-se opune ca obrznicie la toate ordinele domnesti. Moldovenii cari trec in trile vecine nu capt nici o dreptate, dac
rman ca Moldoveni. Ei trebue si acolo s se faca supusi, pentru a o cApata ; iar cand str'inii vin in Moldova, ei pun mana
pe toate, ca la ei acas, si fac tot ce vor si cum vor ; ei tr'esc
neatarnati, fiind totdeauna siguri de a fi proteguiti de consulii
lor" 1"
Evreii Ins care se Inmultisera. In Moldova In urma necontenitei lor imigrri In aceast tar., incep a-si revarsa preaplinul lor In Muntenia, si ei prind a se aseza in orasele muntene si mai ales in Bucuresti. Aceast sporire a num'arului lor
ajunge a destpta ingrijirea ocarmuirei muntene care Instiintaza pe consulul prusian, c' nu va mai invoi asezarea de Evrei veniti din Moldova in Bucuresti 141.
Societfiti literare si politice. Boierii destrati ne avand
cum s ucid timpul In uratul surgunului, cutau s-si desfteze mintea cu ceva lucrri intelectuale. Nu se poate spune
a traiul lor in Transilvania era asa de nenorocit. Ei se odih140
Arzul Domnului Moldovei cAtre Poart.1 din 29 Februarie 1826. Ibidem,
p. 340-342 .
1,1 Marele spiitar Alex. Ghica c. Kreuchely, 17 Aug. 1827. Ibidem, X, p.
427: denen aus lassy auswandernden luden auf keinen Fall zu erlauben sich
hier in Bukarest einzusiedeln".
67
nira de intrigile politice din capitala, largira conceptiile lor,

alcatuira societati litarare 0 politice in vederea viitorului patriei lor, se pusera ei insu0 pe invatatura sau supraveghiara
invtatura copiilor lor. Ei duseser cu ei cativa scriitori sau
profesori francezi cari le fura de mare folos. Printre acetia,
memoriile timpului dau numele profesorilor Vassan i Claude
Conlin. Principele N. utu, unul din destarati, scrie in memoriile sale : Reluaram invataturile noastre la Cronstadt, sub
directia profesorului noastru Seruius cu care citeam autorii
Greci i a dascalului nostru de franceza Vassan care ne punea
sa facem alcatuiri mai lungi ; dar ceeace ne-a fost de mai mare
folos, fu citirea 0 analiza ce o faceam impreuna a celor mai

bune opere pe care ni le puteam procura asupra materiilor dreptului, filosofiei 0 economiei politice" 142.
Societatea din Braov insa lucr bine inteles mai mult

pe taramul politic deal pe acel cultural. Ea redacteaza 0 trimite o suma de memorii, de jalbe, de intampinari, mai ales
la curtea ruseasca, scrise cand in grecete de boierul Brancovanu, cnd in frantuzete de profesorul Claude Conlin acte
care au ramas infundate in arhivele Petersburgului. Asupra
partei din aceasta activitate datorita lui Coulin, avem aratarea
lui insu0, pe care bine inteles ca preamarind-o spune, ea se
poate zice, ca din Cronstadt au plecat intile idei a tot ce s'a
facut in urm bine pentru tara. Pentru a fi convins despre aceasta, ajunge sa se arunce o cautatura pe tot ce este in Valachia (1844) 0 sa-1 asamaluim cu numeroasele scripte ce fura
redactate in epoca de dupa revolutia din 1821, printre care

nu a0 ave decAt s citez pe acela care cere ca tara sa fie
ocArmuita de principi batina0 pe calea alegerei. Se dadu lui
Claude Coulin o multumita insemnata pentru osteneala depusa
de el la 1844, anume o gratificare de 1000 de galbeni 0 o
pensie egal ca a celor mai mari dregatori ai tarei 143.

loan Heliade Radulescu ne mai spune ea' i in Bucureti
se injghebase o societate literal% din initiativa boierului luminat de razele civilizatiei Apusului, Constantin Radovici din
Goleti. Aceasta societate se contopi ca acea din Braov, dupa
reinturnarea boierilor pribegi, in urma Conventiei dela Akerman.
Ea numara intre membrii ei insu0 pe fratii Domnitorului :
Mihalache, Alexandru 0 Constantin Ghica, 0 din sanul ei Principele avu multumirea a numi comitetul de reforme ale starei
tarei, prevazut prin Conventia dela Akerman din 1826, co-
mitet alcatuit din Banii Grigore Brancovanu, Grigore Baleanu
1" Pompiliu Eliade, Esprit public, p. 129-131. Comp. N. Sutu, Memoires.

its Eliade, Ibidem, p. 134, clupA acte needite din arhiva d-lui Ioan I. C.
Bratianu.
ISTORIA ROMANILOR
68
Alex. Filipescu i vornicul *tefan Bl6ceanu, avnd ca secretari pe Logofetii Alexandru Villara i Ioan Cmpineanu 144.
Aceast micare intelectual care intovr'dise lucrarea politic6 nu putea r6mnea fr inriurire oare cum literar asupra
mic6rei politice. De aceea se i ivie o multime de pamflete
care aproape tot atAt de adnc turburarA mintile celor contra
cgror erau indreptate, precum nelinitise pamfletul din 1804
pe intreg divanul moldovenesc. Din documentele timpului gfl'Am c.' in 1822 umbla prin Bucureti o caricatur politied a
ckeia clieu fusese sspat la Lipsca, i care 1i Vtea joc de
marile puteri, fat Cu nep6sarea lor pentru sAngele vArsat de
Turci in innbuirea revolutiei grecetP-45.
Un alt pamflet este lep6dat in curtea palatului, i in el
principele este luat In ils, fiindc6 s'ar lAsa a fi condus de un covrigar (vornicul Belu), un cArmar (Filip Len ce se trgea din
negutitorul francez Linchou), un Tigan (Tresnea) i un ciocoi
(cAminarul Kiriak) 146.
Al treilea pamflet e indestul de nostim : El inchipue pe

un curier strin in c616toria lui prin Muntenia. Ajunge la o
pofa" i cere cai. Nu am, r6spunde pristavul potei. Unde sunt
intreab6 curierul? Au plecat toti cu Mull Voevodului pur-
Mori de corespondent politic6. Trebue numai decgt s-mi dai

cai, c'ci i eu duc tot scrisori politice. Dar nu am ; iti voi
da ins6 iepe.
Care iepe? Pristavul potei ii enumr6 cateva
i anume pe Profira Ghica sora i Sultana Zevcaridi rfscutA
Ghica nepoata Domnului. Vor merge bine intreab6 curierul?
Sub surugiul care le este drag merg foarte bine Cine-i surugiul acela? Pristavul r6spunde d. de Liehmann (secretarul
consulului austriac din Bucureti) i aa mai departe la fiece
pot alte dame i domnioare arRate ca iepe i alti curtezani ai lor ca surugii 147.
Acest pamflet dei are aerul de a fi mai mult o satied

socia16, avea i o tendint politicA, acea de a lovi in boierii
curtei partizani ai domnului, care numai ei sunt tintiti intrinsul
prin femeile lor.
In sfArit mai aducem un al 4-le pamflet care, prin cuprinsul lui, este mult mai serios cleat cele enumerate pAn'
aici i are mai curAnd aerul unei amenintri cu revolutia cum
fusese i acel al ciocoilor moldoveni din 1804. El provine dela
boerii din Braov care-1 trimeseser'A unor maici, chip ca scrisoare de recomandatie care domn i atre mai multi boeri ce
11 inconjurau. Fiecare boer este atacat in chip deosebit. Aa
144 Heliade, Echilibrul Intre antiteze, p. 77.
", Kr. c. M., 14 Dec. 1822. Hurm., Doc., X, p. 197.
1411 Acelag, 28 Noembre 1823, Ibidem., p. 254.
"7 Acelai 14 Dec. 1823, Ibidem, p. 256.
69
lui Filip, Lens i se spune, c5. el este cel inti urzitor al nenorocirilor pe care Gr. Ghica le imprstie asupra patriei lor
fi ca el va fi cel Mt& spcin.zurat" ; lui Mihai Filipescu Ii spunea
c atunci and erai surgunit erai respectat, c'ci lumea vedea

in tine pe martirul patriotismului ; dar cAnd, la intoarcere, ai
primit boieria de vornic al politiei, numai putem vedea in tine
cleat pe omul slab, sovitor fat ca datoriile care patrie, partizanul curtei apAstoare si a unui domn care departe de a se
gndi s tmdueasc. ranele adanci ale revolutiei, nu s'a artat deck ca o adevkat lipitoare ca un lup nestios care Mr%
a privi la mizeria public5. ci Mr% mil pentru nenorocita lui
roade carnea ei Oda' la oase ackora mduv vrea s
o sug". Pe iflkeanu 11 tine ru c dup ce s'a arAtat patriot in partidul opozitiei, el acuma s'a alipit de Principe pentru
a obtinea banatul Craiovei si a se ridica ca ochii ctre domnie".
Pamfletul sflueste la sfrsit pe toti boierii ca s-si pun fami-
ljile la adpost, pentru a nu le expune de a cklea sub cu-
titul rzbunAtor in momentul izbucnirei. Numai sunt Arnuti

care nu se gndesc deckt la prdciuni ; numai este slugerul
Teodor cu pandurii lui care ei singari nu stiau ce vroeau ; este
Muntenia in desnklejde care vorbeste, gata de a muri mai earand prin arme, cleat prin mizerie, sporit in fie care zi prin
lcornia unui tiran si a satelitilor s.i. Nu avem nici pistoale
nici iatagane ; dar avem ciomege i suntem mai multi de 7000
legati prin jurmnt pentru a mntui patria de apAstorii ei,
i cnd ne vom hat*, grAmada poporului se va impreuna

Cu noi, pentru a scpa odat de acesti vulturi cruzi care
spintec mruntaele" 148.
Aceast amenirrtare pornit dela boerii nemultumiti contra
domnulni, se mkginea ins numai la mijloace de ingrozire

brutal, ca mkelul c omorul, fr ca aceast amenintare s fie
pus ca o sanctiune a unor reforme inchegate in idei. Lipseste

din pamfletul acesta tocmai elementul esential care s. Lea' din
el un act politic ; lipsesc cererile de indreptare intrupate in asezdminte, deosebindu-se in aceast privire scrisoarea boierilor
mici din 1804 din Moldova care ameninta pe protipendad cu
chipul reisvreitirei franfoze.yti, dacei nu se va proceda la reformele
care se mid mai trziu formulate in proiectul de constitufie din 1822.
0 an' manifestare foarte insemnat pe terenul regenerkei natioanle, dar iarsi mut pe acel al revendicrilor liberate si egalitare, o aflm in o cerere de reforme foarte traintate, a ckeia copie s'a regsit in hrtiile Vkkestilor. Ea este
scris romneste inteun stil modernizat cu multe neologisme,
ca plenipotenfiari, provincie, tacticti,
143 Acelag 29 Februarie 1826, Ibidem, p. 340.
constitufie.
70
ISTOR TA ROMANILOR
Prin acest act se cere intAi unirea tArilor romAne inteurk

singur stat ; introducerea unei dinastii ereditare strAine si
anume din Germania de sus, adicA nu din Austria. NeatArnarea
Statului nou alckuit, de Turcia cAreia s'A i se plAtiascA odat
pentru totdeauna o suing, ca rAscumpArare a tributului. Principele s primeasc religia tArei si sA incredinteze prin jurAmAnt
atAt el cAt si mostenitorii lui, c vor cunoate de acum de

patrie aceste provincii ; &A se vor numi RomAni i nu se vor
mai strAmuta din aceste locuri ; &A. limba Statului va fi cea
romAneascA ; c el printul va trebui sA pkascA neclintit neatknarea Statului, a constitutiei i a bisericei149.
Acest act atAt de insemnat pentru desvoltarea ideei nationale, nu contine absolut nimic privitor la libertate sau la
realizarea ideei egalitare. El pornea tot dela boerii munteni
probabil dela cei din Brasov si deci trebuia sA rAmAng si el
mkginit numai in cercul revendickilor nationale.
Prin urmare se poate spune, c desi se semAnaser multe
idei liberale si egalitare i in mintea Muntenilor ; dei erau
intre ei chiar bkbati din popor luminati cu razele

Apusului, un partid liberal i egalitar ca acel ale cArui rudimente le-am aflat in Moldova lipseste pAnA la 1828 in Muntenia. Ideile acele rAmAseserA rklete ; nu se inchegaser Inc
In totalizarea unor interese de classA care singure dau nastere
unui partid politic.
Dacg legAm In gAnd cele spuse pAn aici, gsim eft* seria
faptelor care a dat nastere partidului national isi urmeazA drumul mai departe si se mentine, in tot cursul desfAsurArei impre-
jurArilor dela 1821 Ong la 1828; dar c din acel curent se

desfac alte brate, prin cresterea bogkiei apelor sale.
Mai intAi el se despArteste In dou mari ramuri : partidul

Conservator i acel al ideilor noue, ambele tot nationale, care
despArtire se manifestA intAi in Moldova, pe cAnd in Muntenia

se arat numai incoltirile zemislitoare ale acestor dou'A ramuri,
fArA a lor desAvArsit infiripare.
Dar in curAnd curentul national mai d'A natere altor indrumAri politice. Mai intAi acelei poporaniste care se intereseaz
de soarta tgranilor, i care fusese desteptat de rAscoalele trAnesti si de miscarea lui Vladimirescu ca protestki, iar de
ideile lui Mlinescu si Golescu ca mijloacele de indreptare.
Publicat IntAi de V. A. Ureche In ziarul politic Drapelul No. 3, 1897,

apoi reprodus de N. lorga In vol. X. Doc., Hurm., p. 647. Actul trebue sA f jeanterior anului 1829, deoare se cere desfiintarea cetAtilor turcesti, BrAila, Giurgiu
Turnu i libertatea comertului care ambele puncte fiind hotArlte de tratatul
de Adrianopole, nu ar fi putut apAreA In act, dadi el ar fi posterior lui 1829 data
acelui tratat. In 9 hille 1830 cetAtile Giurgiu i BrAila erau desfiintate In puterea
tratatului de Adrianopole. Kreuchely C. Camille de Royer 9 Iulie 1830. lb idem,
p. 451.
71
Tot pe atunci vedem ivindu-se i alte dou tendinti ce

par ingemanate dela a lor obarie chiar, acea a unirei fdrilor
forndne inteun sigur stat i aceea a introducerei unei dinastii
strdine in locul domniilor bastinae. Tot aa la fiinta i micarea contra strainilor in deobte i in deosebi contra Evreilor
and natere xenolobiei i antisemitismului.
Asupra mersului acestor deosebite indrumari, observam,
c curentul care ducea pe undele sale partidul national este
cand mai puternic i mai ivoios, cand este nevoit sa-i liniteasca cursul su pe dina mai putin plecata a patului sau.
Chiar atunci insa' cand ele pare a-i renega originele, nascute
din reactiunea contra stapanirilor strine, i cand vedem pe Romani plecndu-se catre Rui sau catre Turci, el tot nu dispare
Cu totul, dar e nevoit s alunece catva timp pe sub pamnt,
pana cand vremuri mai fericite i vor invoi sa' ias iarai la
lumina zilei ; caci dei partidul national se imparte in partid
rusesc i turcesc, ba chiar in o subimpartire a lor ca partid austriae, el tot nu parasete ideea intarirei neamului, prin desvoltarea mintei i cultivarea invataturilor, cum am yazut
se intampla lucrul cu boerii rusofili din Braov i Cu partidul
rusofil i conservator din Moldova.
Daca insa curentul national este un rill ce curge sub ochii
notrii in acest rastimp, i daca despartirea lui in cele doua

brate mari ale Conseryatorilor i Liberalilor se arata de pe
acum c indrumandu-i pe fata pa'mantului subcurentele lui,
.acel catre unire sau principele strain precum i poporanismul

antisemitismul se manifesta numai ca nite inceputuri, ca
nite &le mici ce se vor preface mai tarziu in brate mai puternice care vor ameninta adesea ori s intruneasca, in matciile
lor, toate apele matcei de capetenie.
In once caz este destul de interesant de constatat ca din
seria cea mare nationala care fusese transmisa de veacurile tre4.:ute, inceputul veacului al XIX-.lea arata' inramurirea ei in
seriile de fapte ce se altoesc pe bogatul ei trunchiu : acea ce
va conduce la unirea principatelor romne i la introducerea
principelui strain, precum i acele ale problemelor Inca' nedeslegate : chestia traneasca i acea evreasc.
Sirul expunerei ne va arata insa cum se vor desface inca
4i alte curente din bogatul san al vietei romtine.7ti.
4. RASBOIUL DIN 1828-1829. PACEA DE ADRIAN OP OLE
Inainte de a incepe povestirea faptelor rasboiului, sa

runca'm o ochire asupra modului cum politica ruseasca ii inchi-
puia starea i relatiile celorlalte puteri, fiinded aceasta ne va

Tamuri, cum de cabinetul de St. Petersburg indrasnea a declara
ISTORIA ROMANITAM
fr a se teme de o complicatiune europeans,

este inteadevr de admirat cu 616 ptrundere politica ruseasc judeca starea Europei, si cum prevederile ei flu% pe deplin realizate prin tripla aliantA, incheiat cu Anglia si Franta,.
sub scutul creia Rusia putu s intreprind noul s6u rsboilL
In potiva Portei. Consideratiile politice ce determinar pe Rusia la rsboiu se af1 expuse in o interesant depese a ambasadorului rusesc din Paris, Pozzo di Borgo, ctr ministrul
contele de Nesselrode, din' 28 Noemvrie 1825 150
In privinta Portei, Rusia nu cunoaste alt mijloc de eftviolenta si siluirea, intrucAt ea era obiectul ir contra cruia
se indreptau silintele, ea piedica nzuintele rusesti. Fiind
Poarta tinta suprem6 a politicei rusesti, trebuia intrebuintat
In contra ei mijlocul suprem, i aruncat totul in cumpna rsboiului, silind-o s6 se plece cu once pret in favoarea RusieL
acest rsboiu,
De aceea trebuie preatit toate pentru a se putea ptrunde
-pn la Capital, si repejunea operatiilor va micsora pericolut

lor i zdrnicia combinatiile protivnicilor. Tot atat de neaprat ar fi de a trage in partea noatr pe SArbi i in genere pe
eretinii ce s'ar arta ct de putin plecati la aceasta, iar cu deose-
bire pe Greci fr ins a-i recunoaste ca natiune sau a se lua

In privirea lor vre-o indatorire. Ar fi deajuns de a le face cunos-
cut prin agenti neoficiali, c scparea lor atarn de la hotrtrea luat de M. S. impratul ; c trebuie s6 se pregtiasa a
a urma cursul imprejurrilor dup sfaturile sale ; c ei intre
aceste se vor putea apra in contra Turcilor, cff un succes cu
at:At mai mare, cu cat dusmnia Rusiei cu Poarta ar impiedica
pe aceasta de a indrepta in contra lor toate puterile.. Armata
noastt in Georgia trebuia iarsi tinut gata. In cazul cnd
am fi nevoiti a conduce rsboiul contra Portei prf la extrem,
ar fi folositor dacg am putea face si pe Persia s iee parte la
el" 151.
Aceasta fiind unja de purtare a Rusiei fata cu Poarta,
ambasadorul se intreab care ar fi acea a Orilor Europei in

privirea Rusiei? Dac ar fi perrnis a crede in intelepciunea lor
atunti cele trei puteri continentale ar trebui s se grb easel
a declara Turcilor, c furtuna care-i amenint este productul
a inssi nedrepfatei i indrtniciei lor, i c alt mijloc de scpare nu ar fi, de Cat ca ei s primeasc interventia Rusiei,
s se induplece a incheie cu Grecii un armistitiu pentru impcarea nelinistei. Dar noi nu trebuie sA privim lucrurile numai
din acest punct de vedere" 152'.
Aktenstacke der russischen Diplomatic von Fr. Paalzow, Berlin 1854, H,
p. 52-64.
ni I. c., p. 47.
13
1. e., p: 48.
73
Si acum ambasadorul incepe a enumra temeiurile care

l'ar face s sprijine o politid egsboinid, chiar in cazul cAnd
puterile Europei ar fi potrivnice unei asemene urm6ri.
Anglia nu ar putea declara rsboiu pentru a sprijini pe
turci, mai intai din motive economice ; cci ruperea cu Rusia
ar neliniti creditul public pAn." la un oare care grad, ar spori

dderea fondurilor publice, i fAcAnd banii mai scumpi, ar jigni
pe toti aceia care speculau pe eftinftatea lor. Dad Englejii
vor fi in contra noastr, ei ne vor bloca fr4 indoial porturile ;

dar declarAndu-se ei pentru Turci, vor inpinge pe Greci in spre
noi, in potriva drora ei vor lucra Cu necesitate, i atunci noi
c4tig'm pe toti cretinii Turciei europene, in favoarea noastr.
Din contr dad Anglia gAndete a se mki i ajut pentru a
zice aa disolvarea imperiului otoman, ea va fi nevoit6 a se
da dup' sistemul nostru. Toate aceste sunt imprejurki care vor
determina pe Anglia a don i o impkare, chiar atunci cnd ar

fi urmat o rupere 153.
Austria este de sigur in intelegere cu Anglia asupra mijlocului de a face Rusiei du.; dar cu toat aceast intelegere,
nedumeririle se vor arta de indat" ce va fi nevoie a se trage
sabia. Se pretinde c printul Metternich ar fi zis d el poate
In totdeauna s'd arunce pe Anglia in potriva noastr, dac noi
am lua armele in maini ; dar Anglia va pretinde la rAndul ei
ca i cabinetul din Viena s" se hotAreasd, i atunci Austria
se va expune celor mai mari primejdii, i va trebui s'A.' se preedteasd pentru jertfele cele mai insemnate. Politica noastr
ne impune a pi de odat cu energie contra acestei puteri, i
a o convinge prin preatirile fkute, c dacA va intreprinde
o micare fu contra-ne, se va revArsa pe capul ei una din furtunile cele mai cumplite. De aceea e probabil c printul de
Metternich sau va declara Turcilor, c ei trebuie s6 se piece la
propunerile de impcare, i va arAta intrarea noastr in principate, ca urmarea unei hotAriri provocate de anii, sau se va
arunca dup placul s'au asupra altor provincii ale imperiului
otoman. In cazul intaiu am fi intelesi, in al doilea ne-am lute-
lege. De aceea e de crezut c'd printul in loc de a starni pe Anglia la rAsboiu, ii va da osteneala a o retine i a o indupleca la
sistemul impkiuirei. El tie O. dac lucrurile se inveninead,
i dad sunt aduse la extrem, Turcii vor fi alungati din Europa,
ori care ar fi certele ce s'ar nate pentru imprtirea motenirei
lor. Aceast6 intmplare ar fi pentru curtea din Viena cea mai
mai putin de dorit ; chiar o sporire de teritoriu Ind nu ar precumpni dauna ce ar fski pentru &Lisa din pozitia cea noub.,
pe care am lua-o noi prin aceast6 imprejurare" 154
153
1.
c., p. 49.
"4 1. c. p. 53 i 62.
ISTORIA ROMANILOR
74
Cabinetul francez sub conducerea d-Iui de Villle este
de asemenea protivnic Rusiei ; Insa este In neputinta de a Intreprinde ceva din caza starei launtrice a Frantei, care ar face ca
,,ase luni dupa declararea de rasboiu, atat ministrul care ar
fi propus-o cat 1 regele care ar fi ascultat-o sa se expuna unei

rasturnari sigure. Pentru a lucra In potriva noastra, ar trebui
ca Franta sa se predee In mainile Austriei i a Angliei, ceace ar
produce mai multa nemultumire de cat gelozia trezita prin
Intreprinderile noastre. Apoi ce despgubire ar putea oferi Fran-
tei curtile din Viena i Londra, pentru primejdiile i jertfele

la care s'ar expune prin un rasboiu? Nu exista nici un stat, nici
o stanch' a carora stapanire i s'ar putea concede. Ea ar fi deci
tratata ca un gladiator, pe care-1 conduci In arena' numai pentrn
plcerea de a-1 vedea murind. In sfarit unde i-ar alege cmput
de batae? Flotele sale n'ar spori puterea Angliei i. armatele
sale, daca ar voi sa se loveasc cu noi, tiu soarta ce le ateapta.
Franta deci nu se poate declara In contra noastra, pentru c`a

pozitia sa geografica, politica i morala nu-i permite a lua partea
la o legatura In potriva Rusiei" 1. 5.
Cat despre Prusia, putere pe care am vazut-o 'Ana acuma
mai totdeauna alaturea cu Rusia In afacerile orientului, ambasadorul e de parere ca. cabinetul prusian trebuie catigat prin
deplina noastra incredere, i convins ca rolul pe care i-1 atribuim
ar fi foarte potrivit pentru mentinearea relatiilor mutuale i
pentru sporirea intelegerei fericite care subsist pan acurn

Intre ambele curti" 156.
Pe langa aceste Rusia mai spera ea' tarile apusului vor

fi retinute dela un rsboiu cu dnsa prin frica revolutiunei,
caci rasvratitorii s'ar folosi de aceasta imprejurare pentru a Incerca noi turburari" 157.
Ca Rusia nu se lnelase, ne o dovedete Incheierea triplei
aliante dupa propunerea Angliei, prin care insui aceast putere Inlesnia Rusiei rasboiul In contra Portei, numai pentru a
putea fi i ea amestecata, O. pentru ca Rusia s nu paeasca sin-
gura In potriva acelei imparatii dela existenta careia Anglia

vedea, ce e drept cam tarziu, ca atarna In mare parte insui
fericirea i prosperitatea locuitorilor ei. Dar Anglia se inel
foarte ran In prevederile sale ; caci Rusia de Indata ce se vazuse

asigurata din partea ei, declara Portei rasboiu deosebit i pentru
motive particulare, i apoi cand Anglia i Franta se retraser

din lupta In potriva Portei, Rusia urma inainte duelul tareIli /. c., p. 54.
U. i. C., p. 59.
157 Depesl a contelui Lieven, ainbasador rusesc In Londra atrA contele
Nesselrode din 30 Oct. 1825, in Paalzow /. c., III, p. 4.
75
prins pentru propriul ei folos, ascunzAnd scopurile sale sub masca

indeplinirei vointei europene.
RAsboiul incepu ca de obicei prin ocuparea principatelor.
Opt diviziuni de infanterie si patru de cavalerie in num'ar total

de 105.000 de oameni trec Prutul in ziva de 7 Mai 1828, ocupnd
de indat Iasi si peste cteva zile si Bucuresti, unde asezar
pe contele Pahlen, ca sef al ocarmuirei civile si apoi inconjurnd
BrAila, singura cetate otoman pe malul stang al Dunkei, o
si iau dup un asediu de o luda' de zile pe la 15 Mai. Turcia se

.afla in pozitiunea cea mai critic6, lipsit pe de o parte de armata
Atacul cetatii Braila la 15 lunie 1828.

Gravura In arama. Colectia Academiei Romne.
ei cea mai bund, prin m6celAria Ienicerilor, pe de alta de flota

sa distrus6 la Navarin, astfel CA, pe cand in celelalte fsboaie,
Turcia dominase in totdeauna pe marea Neagr, in acesta
Rusia ii luase locul, si fcnd din aceast mare baza operatiunilor
sale, ii aproviziona ostile cu mult mai mare usurnt. Rusii

trecur deci Dunkea Mea' a incerca nici o impotrivire, si pe la
SfArsitul lui Iulie, inconjurar centile Sumla, Varna si Silistria.
Aici ins6 intAmpinA o rezistent asa de puternic6, in cat imp"ratul Neculai, ce venise in persoan6 inaintea Varnei, Osi cu
cale a mai aduce ala oaste din Rusia, care urea' numrul Rusilor la 160.000 de oameni. Oricat erau Turcii de desorganizati,
ei se opun totusi Rusilor cu o mare energie, si daa trAdarea
n'ar fi venit in ajutorul Rusilor, Vara poate cu greu ar fi fost
76
ISTORIA ROMANILOR
luat. Campania anului 1828 trebuie ins s iee capt cu luarea

acestei cetti (sfrsitul lui Septemvrie), cci Sumla si Silistria
rezistau cu frie, si iarna cznd in acel an foarte timpuriu, Wipedic pe Rusi a merge mai departe.
Rusii, se intelege c nu lipsise a ataca pe Turci si prin

Asia, pentru a rsletii puterile lor, si campania din acea parte,
sub conducerea lui Paschevici, se art mult mai favorabi16
progresului armatelor rusesti. Acestea iau Kars, Baiazid, Ardahan si alte cetti ; dar cu bate asemenea foloase, hotrirea
r'sboiului nu putea s atrne dela expeditia asiaticA, intru
cAt Turcii ar fi putut pierde si mai multe din provinciile cele
silrace si nepoporate ale Asiei, MI% a fi pusi in o pozitie criticL
Isbnda nu putea fi cutat decAt in Europa, pe unde se mergea drept asupra capitalei, asupra inimei imprtiei. De acea
si Rusii fac, in iarna anului 1828, pregtirile cele mai insemnate-
i impratul land comanda suprem din minele bkrnului
Wittgenstein, o incredinteaz lui Diebici care indreptti in totul, prin o conducere inteligent si energic, asteptrile suveranului ski. Pe la jumtatea lui April 1829 Rusii trec iarsi DunArea si inconj all Silistria, pe cnd armata lor principal atac pe Resid pasa lng *umla, la Kulektse, si sfrm cu totul oastea otoman (sfrsitul lui Mai). Putine zile dup' aceea
Silistra este luat. Dispunnd de mai multe trupe, Diebici se
preface e vrea O. atace Sumla si face pe Resid pasa s concentreze In jurul ei toat armata sa, pe cnd in ascuns el trimite
o parte din oastea ruseasc, ca s treac Balcanii lucru in care
isbndeste pe deplin, astfel ea' In 19 August Diebici apare peneasteptate inaintea Portilor Adrianopolei, unde Rusii invingAtori dicteai pacea Turcilor buimciti iss.
Ce fceau in acest timp Franta si Anglia? Cea dinti ne
avnd nici un interes diametral opus Rusiei, nevoind pe de alt
parte a sluji planurile Austriei si ale Angliei, neputnd primi
nici o despgubire pentru jertfele ce ar fi chemat a face 159.
in sfrsit condus de un rege (Carol al X-lea), ce avea simpatii personale pentru tarul Neculai, se area' cu cea mai deplin
bun'voint ctre planurile rusesti si pentru a ajuta si ea peGreci, trimite in anul 1828 o expeditie in Morea spre a alunga
de acolo pe Ibrahim pasa, generalul lui Mehmet-Ali, care
ameninta pe Greci cu o total nimicire prin cruzimile sale cele
ne mai pomenite. Cu toate &A o asemenea urmare din partea
Frantei, nu era deat consecventa tratatului din 6 Iulie 1827

Anglia isi pune toate silintele pentru a zklrnici expeditia
Francejilor, si pentru a izbuti in aceasta, struieste la Meh"8 Rosen Geschiclde der Tarkei, I, p. 67 g urm.
".Depesa lui Pozzo di Borgo cAtre Nesseirode din 28 Noemvrie 1828.
In Paalzow, 1. c., III, p. 18.
77
met-Ali ca sd retragd trupele din Grecia, prin care pe de o parte
se nimiceste tinta expeditiei franceze, iar pe de alta se face

Grecilor cel mai mare bine, cdci scdpndu-i de dusmanii lor cei
mai neinpdcati si teritoriul lor fiind liberat de jafuri si pus-
tieri, ei bleep a se organiza sub conducerea inteleaptd a fostului ministru rusesc Capo d' Istria, si pun astfel baza statului
lor viitor.
Anglia din potrivd, vdznd cd prin tratatul de aliantd
Cu Rusia ea inlesnise acesteia planurile sale cotropitoare fmpotriva Impdrdtiei otomane, pe care am vdzut cd acuma sim-
Trecerea Dungrii pe la Isaccea si Tulcea, de dare Rusi la 8 Iunie 1829.
tia cel mai mare interes a o pstra si apdra, se 1ntoarec Incurnd

la o politicd potrivnicd Rusiei, mai ales sub presiunea opiniei
publice care cerea cu once pret intervenirea Angliei pentru
fncetarea dusmdniilor". Chiar ministru care se legase cu Rusia
prin acel nenorocit tratat isi exprimd care ambasadorul rusesc
temeriile sale, ca evenimentele s nu impingd pe fmpdratul
peste marginile cuvenite si sd nu se nascd de acolo o sguduire general a Europei" 161. Anglia deci care se temea mai ales ca flo-
tele rusesti, legndu-se cu cele franceze sd nu-i rdpeascd std-
I.
16 Depesa principelui Lieven cart Nesserode din 1 Iulie 1829, Paalzow

c., III, p. 47.
1., ibid. p. 45.
LSTORIA ROMANILOR
78
panirea m6rilor 162, nu putea cu nici un pret sd permit o avezare a Rusilor in Constantinopole. Dar pentru a se putea opune
Cu fdrie puhoiului rusesc ti trebuia o aliat, si Intrucat am v'dzut c6 Franta si Prusia nu voiau sg-i steie in ajutor in asememenea imprejurAri, ea se indreapt atre Austria, unde reusi pe
deplin.
Am v'zut mai sus cum Austria era Cu deosebire pornit
In potriva Rusiei,
si
cauza
acestei schimbAri
de
poli-
tied din ceace era in vechime, este usor de inteles. Turcii ince-
tase de a mai fi pentru Europa un izvor de spaim si de turburare, si rolul lor il indeplinea acuma Rusia, dac'd nu cu mai
mula indrAznea16, cel putin cu o mai mare consecvenfd si statornicie ; pericolul nu mai venea dela sud ci se intorsese din
partea Nordului, s'i pe cand acel ce amenintase cand-va Europa
nu fusese de cat productul urei si a fanatismului, prin urmare
a simtimntului, acel ce venea dela rusi se arAta ca rezultatul
cugetArei reci si a combin'rei politice. Pe cnd unul avea toat
pornirea si s1bdtecia patimei, acestalalt era caracterizat prin
stdruinta si dibsacia ce in totdeauna insifteste interesul.
Precum ins'd Anglia nu putea invoi asezarea Rusilor in
Constantinopole, asa Austria nu putea sA se impace cu anexarea eatre Rusia a principatelor, prin care ar fi devenit pentru
aceastd imp'ralie un vecin foarte amenint6tor. Deaceea Angla si Austria se intalnesc in politica lor si pun o stavild a armatelor rusesti, tocmai atunci cnd luand Adrianopolea, nu mai
aveau de fAcut decat un pas, pentru a pune mana pe insusi capitala impgAtiei Otomanilor. In asemenea imprejursdri insusi progresele cele atat de fericite ale Rusilor complica pozitia lor.
Dacd nici dup'd luarea Adrianopolei Turcii n'ar fi cedat, ce era
de racut ? De mers asupra Constantinopolei? Dar aicea se loviau de Englezi si de Austriaci. Ce e drept, Rusia avea un sprijin puternic in Franta si Prusia ; dar regele Frantei era bsatran ;
apoi nemultumirile cu ocarmuirea sa se adunau pe fiecare zi
si amenintau de a izbucni dela un moment la altul--ceea ce se
si intampl in anul 1830. Dae o nou5 revolutie politic6 ar face
din Franta dusmana Rusiei? Pe de alfd parte Rusia nu putea
cu niciun pret face intaile propuneri de pace, c'dci aceste ar fi
compromis toatd isbanda edsboiului. In mijlocul unei atari
greutti intelegem prea usor cum Rusia doren Cu sinceritate
ncheierea u nei pd'ci, care chiar nu ar fi corespuns pe deplin
n'dzuintelor sale 163 Turcii la rAndul lor, speriati peste m'dsursd
prin luarea Adrianopolei, erau si ei dispusi a incheie pacea. In

o asemene stare de lucruri intervenirea Prusiei, care trimite pe
1" Depep lui Pozzo di Borgo cAtr Nesselrode din 28 Noeluvrie 1828,
In Paalzow /. c., III, p. 28.
1,3 Rosen, /. e. I, p. 100.
79
generalul de Muffling la Constantinopole, fu foarte bine primita

din toate p`rtile, caci toate doreau cat mai grabnic restabilirea
unei pa'ci.
Aceasta se i. face in ormul unde se opriser pajurile ruruseti (/14 Septemvrie 1829), In cuprinderea urmkoare '64.
In privirea teritoriala Poarta cedeaza' Rusiei mai multe

cetti pe litoralul asiatic i In Europa gurile Dunarei, dela
varsarea Prutului In Dunare pan la bratul Sfntului Gheorghe, indatorindn-se Turcia a lasa nelocuita o intindere de pamnt, cale de doug ore in jos de bratul citat al Dunarei. Prin-
',--="-
Luarea Silistrei de Rusi la 30 Iunie 1829.

Gravue de aram din acel timp. Colectia Academiei RomAne.
cipatele Moldovei i al Valahiei, care s'au pus prin o capitulatie
sub suzeranitatea Inaltei Porti, i a ca'ror prosperare Rusia o

garanteaza, vor pa'stra privilegiile i liberttile care le sunt
asigurate in deosebite timpuri fie in capitulatiile ion sau in
tratatele dintre ambele imperii, fie In hatierifele Inaltei
Porti. Prin urmare se vor bucura de liberul exercitiu al cultului lor, o deplin sigurant, o ocArmuire national6 i neatarnata i. o nemArginit libertate a comertului". (Art. 5). Srbia
se va bucura de toate privilegiile i libertatile stipulate prin con164 Acte si documente relative la renafterea Romdniei publicatA de Ghenadie
Petrescu episcop de Arges, Dimitrie A. Sturza membru Academiei RomAne si

Dimitrie C. Sturza, I. p. 318.
80
ISTORIA ROMANLI,OR
ventia dela Akerman. (Art. 6). Corbiile rusesti precum

acele ale tuturor natiunilor, ce sunt In pace cu Poarta, vor putea
face negot in toat libertatea In marea Neagr i vor putea trece
prin Bosfor i Dardanele. Poarta se obligA a Oki o desdAunare
de 1.800.000 galbeni -olandezi neguttorilor rusi, care au suferit
nedrepttiri dela anul 1806 incoace, precum si o despgubire
de rsboiu ce se va hotr In urm 165, pan la plata creia, principatele romne vor rmnea ocupate de trupele rusesti. Poarta
Poarta se Indatoreste a adera la tratatul din 6 Iulie 1827 privitor pe Grecia, cu alte cuvinte a recunoaste neatrnarea ei.
Care acest tratat se adauge o conventie separat asupra
Moldovei i Valahiei, trile acele ce se bucurau In totdeauna de
o deosebit luare aminte din partea Rusiei. Aceasta contine
urmtoarele dispozitiuni :
Poarta cedeaz" Valahiei toate orasele i posesiunile sale
de pe malul stng al Dunkei. Se d principatelor voia de a stabili cordoane sanitare i carantine, precum si de a intretine un
numr de pzitori armati pentru paza lor ; ele sunt totodat

scutite de a da Portei zaharea in natur, pentru aprovizionarea
ostilor sau a capitalei, fiind aceste toate Inlocuite prin o sum
In bani adaus la tribut ; de asemenea sunt scutite de a mai da
lucrtori pentru trebuintele armatelor Portei. Pentru a da administratiei acestor provincii o baz6 mai statornicA, durata
guvernului hospodarilor nu va mai fi de 7 ani, ci ei vor fi deacum
fnainte investiti cu acest demnitate pe viat, afar de cazurile

de abdicare si de distituire din cauz de delict" 166.
malta Poart, dorind s. asigure In toate modurile buna
starea viitoare a principatelor, se leag' In mod solemn a confirma regulamentele administrative, care In timpul ocupatiei
celor dou provincii de care armatele curtei Imprtesti, vor
fi fcute dup dorinta esprimat prin adunrile celor mai notabili locuitori ai Ord, si care vor trebui de acuma 1nainte
slujeasc de baz pentru regularea luntric a acelor dou provincii, intruat, binelnteles, zisele reglemente nu ar atinge
Intru nimic drepturile de suveranitate ale Inaltei Porti".
Pentru a judeca ct cstiga Rusia prin acest tratat, reproducem aici insusi cuvintele ministrului Nesselrode, adresate prin
o depes din 12 Fevruarie 1830 c'tre marele principe Constantin 167.
Pacea din Adrianopole au mrit preponderenta Rusiei

In Orient. Ea au Intkit granitele Rusiei, au despovorat comeral s'u, au asigurat interesele sale. Faptul c Turcia este mrginit a exista numai ea sub protectia Rusiei, a pleca urechea
1" Fixata mai trial de Ru0 la 10.000.000 galbeni olandezi.
vis Doc. rena#erei Romeudei, 1, p. 326.
1,, Reproduse In Fr. V. Hagen Geschichte der orientalischen Frage. Frank.
a. M. 1877, p. 25.
INTAILE
MINH
NATIONALE
.81
sa numai la cererile Rusiei, este dupa parerea imparatului mai

potrivit pentru interesele noastre politice i comerciale de cate
ori ce alta combinatie, care ne-ar fi silit saa a intinde stapanirea noastra prin cuceriri, sau a pune in locul Imparatiei otomane nite state noi, care In curand ar fi rivalizat cu noi In
putere, cultura, activitate i bogatie. Fiindca noi nu am vroit
rasturnarea ocrmuirei Turceti, apoi cautam mijloacele de a
o mentine In starea ei actuala. Puntul important a trecerei Bosforului au fost rezolvit Intr'un senz care va pune In mirare pe
celelalte puteri, chiar i pe Anglia ; cad pavilionul Englez e
departe de a fi tratat cu aceiai consideratie ca al nostru. In ce
privete pe Sarbia, Poarta s'a plecat cu grabire la ascultarea cererilor noastre. Moldova *i Valahia sunt fnapoiate ; cucerirea
lor ne-ar fi fost cu a-Ma mai putin de folos, ca noi acuma, Irma
a intrelinea trupe acolo, putem dispune de acele de provincii dupa
placul nostru In timp de pace ca i de rasboiu. Despagubirea

va fi treaba tratarilor de fmpacare, care dei nu vor impovara
imperiul otoman cu o greutate prea nesuferita, totui vor da
In mainile noastre cheia pozitiei cu care putem lesne tinea imparatia in ah; apoi ea va aduce pe Turci a recunoate o datorie
care va aminti ani Indelungati pozitia lor fata cu Rusia, i le va
imprima In contiint siguranta peirei lor in cazul cand ar vroi
sa ni se opuna o a doua oara".

Ne vine la intaia privire greu a crede ca Rusia sa nu
fi dorit rasturnarea ocarmuirei turceti, am putea luct aceasta

depee drept Incercarea ministrului de a fndreptati politica ur-
mata de el, de a arata sub colorile avantajoase ale calculului

politic oprirea necesara a armatelor ruseti la Adrianopole.
Noi suntem insa dispui a admite de sincere aceste destainuiri
ale politicei ruseti i a crede fmpreuna cu Nesselrode, ca rasturnarea impratiei otomane ar fi facut In acele timpuri i
prejurari, mai mult eau decat bine Rusiei. Ea nu era Inca' pregain pentru primirea motenirei Imparatiei Turceti. Ea tia,
dela impartirea Poloniei, c daca poti da fiinta 'Ana i cugetalor celor mai nedrepte, singura conditie este de a nu avea
mani, de a-ti face chiar aliati din toti acei ce ar putea sa se foloseasca din actul de desbracare, i tocmai Austria, puterea
cea mai interesata la impartirea Turciei, nu era de loc fnteleasa
cu Rusia asupra modului acestei Imprtiri. Apoi Rusia atat

de ocupata in alte parti, nu avuse Inca timpul a pregati popoarele din peninsula Balcanului. Ne fiind sigura de simtimin-
tele lor catre dnsa, ba chiar In privinta Grecilor fiind pana

la un punct incredintata de lipsa lor de simpatie, ea nu putea
sa se expuna a le elibera de sub stapAnirea turceasca, inainte
de a le fi catigat mima i mintile pentru pimirea fr opunerea a dominrei ruseti, temndu-se cu drept cuvnt, sa nu le
arunce altfel in bratele Austriei. A purta insa un rasboiu i cu
A. D. Xenopol. lstoria Rominilor.
Vol. XI.
82
ISTORIA ROMANILOR
Austria, ii venea Cu att mai greu, cu eft pierderile sale in acel

cu Turcii fusese foarte insemnate ; dacg nu atka prin bgtglii,
apoi de sigur prin cumplita epidemie ce bantuise armatele rusesti in tot timpul cat tinurg dusmAniile.
Rusia deci asigurat de precumpenirea ei asupra Turciei, trebuia s' se preggteascg a-i da lovitura hotritoare, si
anume In doug directiuni : mai intgiu ea trebuia sg cgstige pe.
Austria in favoarea sa ; apoi sg-si asigure inrurirea asupra
poporatiunilor din peninsula Balcanului, incepnd cu Romnii,
poporul acel ce-i sttea mai in cale si asupra cgruia ea isi punea
In totdeauna politica la incercare, inainte de a se apuca de
lucrki mai indepgrtate.
Urmrile tratatului de Adrianopole asupra prior Romine

Urmgrile rgsboiului si ale pkei din 1829 asupra tkilor
romne, furg din cele mai insemnate. Pentru a judeca greutatea
lor, sg reconstituim treptele urcate de Rusi si a lor stgpanire.
Tratatul de la Cuciuc-Cainargi (1774) recunostea Rusiei, numai
un drept 'MCA foarte nehotArlt, acela de a protegui tgrile.
romne. Ambasatorul rusesc din Constantinopole putea, cnd
va cere nevoia, sg vorbeascg in favoarea lor, si prin insusi tratatul se stipula spre folosul lor, mai multe conditii priincioase.
Acest cgstig nu putea multumi pe Rusi, intruck era viderat
mai mult in interesul principatelor deck in acel al Rusiei. Ea
cguta deci sg-1 intindg in once chip, si folosindu-se de incurcgturile portii din 1802, ea dobndi pentru principate un hatise-
rif, in care Poarta recunostea, deocamdat din bungvoia ei,
dreptul Rusiei de a consim# la destituirea domnilor. Fiind insg

CA o asemenea dispozitie nu indatorea pe Poartg intru'nimic,
Rusia ii cere prin Conventia dela Akerman 1826, ca sg se lege
fat Cu dnsa asupra acestui punct, stiind bine cg prin o asemenea conditie Poarta si-ar instrgina de fapt mai tot dreptul
ei de suzeranitate asupra tgrilor romne. Imp'rtirea acestui

drept intre doug state de o putere neegalg nu insemna altceva
de at predominarea celui mai tare.
Glasul Rusiei fiind totdeauna cu mare greutate In Constantinopole, numai acei domni puteau fi siguri pe tronul lor
In principatele romne, si numai aceia puteau spera a fi realesi

la implinirea sorocului de 7 ani ai domniei lor, care prin purtarea lor cgtre Rusia dobndise favorurile acestei puteri168.
Astfel ambasadorul Rusiei Ribeaupierre scrie lui Ghika In 9 Iulie 1827 r
je place ma confiance dans votre zele it remplir fiddlement les fonctions honorables que la Porte vous a confides, et que la Russie voudrait sanctionner par ses
suffrages. Plus l'pogue approche oft un changement du chef de l'administration
pourra avoir lieu, plus je voudrais vous devoir de la reconnaissance pour vos soins
assidus". Felix Colson. De l'etat present et de l'avenir des principautes etc. Paris
83
Conventia de Akerman care prefacea dreptul general de

protectie in unul special de amestec la punerea in lucrare cea
mai decgpetenie a autoritgtei suzeranului numirea domnului -d'Adea Rusilor pe de o parte in maini soarta tgrilor romane,
pe de alta reducea mai la nimica dreptul de suzeranitate

al Portei. Totusi prin schimbarea domnilor la 7 ani se reinnoia
prea des aceastg punere in lucrare a dreptului de suzeranitate
din partea Portei. De aceea prin tratatul de Adrianopole (1829)
se stipuleazg ca domnii sa fie alesi pe viatg. Aceasta s'ar pgrea
introdus In folosul principatelor care suferiserg foarte mult
tocmai din pricina deselor schimb'Ari de domnie ; dar pgstrarea

dreptului de destituire, prin impreung invoire, dovedeste intr'un
chip viderat ca Rusia tindea numai sg impiedice amestecul

cel prea des al Turcilor la numirea domnilor, pgstrandu-si ne-
atins amestecul sgu la destituirea lor, o izband'A neindoielnica

a politicei rusesti.
Dar pe cat Rusii castigau prin aceast serie suitoare in
inraurirea asupra trilor romane, pe atata ei perdeau in simpatie prin alta coboritoare. Am ar'Atat mai sus cum incg depe
vremile impgrgtesei Caterina, RomAnii incepuse a cunoaste
pe Rusi in adevarata lor fire, cum inv'Atase a vedea in ei niste
asupritori cel putin tot atat de primejdiosi ca si Turcii. Atare
purtare salnicg. a Rusilor in principate, se reproduse in rgsboaiele din 1789 si 1806. Apoi Romanii suferise doug pierden i de
teritoriu, acea a Bucovinei in care Rusii fusese niste complici
pasivi, si acea a Basarabiei in care ei fusese autorii unei rg'sluiri
vgdite. Romanii deci trebuiau s'A cunoascg in sfarsit cine erau
Rusii si ce scopuri aveau ei asupra tgrilor romne ; ca nu iubirea si comunitatea religii impingea pe Rusi a se face, cu sau
fgrg v oie, apargtorii Romanilor, ci numai cat propriul lor interes si dorirrta lor de dominare, de intindere si de cucerire.
Dac mai ramasese Inca vre-o urmg de simpatie pentru Rusi
In tgrile Romane, ea fu cu totul stansg in rgsboiul acesta. Purtarea Rusilor intrecu de aceast data toate Inchipuirile ; iar
necazurile poporului sporite Inc si prin o cium'A altoit
pe o foamete cumplitg, care secera oamenii cu miile, si o boalg
de vite care reduse numgrul lor la mai putin de o pgtrime
ajunsese la un grad ne mai pomenit. Suferintele zise St. Marc
de Girardin sunt mai presus de once descriere. Niciodata n'a
fost o mai inspaimantotoare nimicire de fiinte vietuitoare"169.
Bgrbati si femei sunt pusi la carg, avand drept conducgtori

niste Cazaci care nu crutau nici b'Atul, nici varful lancei lor.
Peste 30.000 de Romani sunt luati dela lucrarea campului pentru a sluji ca vite de tras. Cei mai fericiti fugeau in munti, unde
1830, p. 43. Asupra propAsirii autoritittii ruseti In principate, comp. Eliade (I.
c. nota 7 numArul urmfitor) p. 38 g urm.
.1" Souvenirs de voyage. I, p. 225.
ISTORIA ROMANILOR
84
nu aveau alt hran decat scoarta copacilor. Mitropolitul Valahiei, Grigore, fu surgunit in Basarabia, pentruc ceruse mila
nAvMitorilor ; e drept c el se opusese ca clerul s" jiu fie smuls
dela altare, pentru a merge s'd care munitiunile de rAsboiu.
Generalul Joltuhin om crud i nemilos, edspunse la arfrile

ce i se Meuse : nu ne pas de a ti cine fac slujbele, oamenii
sau dobitoacele; numai ct ordinele s fie executate. Desordinile, delapid6rile i in sfArit Fcustele produser foametea ;
ciuma se ivi in urrnk adus prin mizerie, prin carele pline de
fniti i prin inspAimntRoarea mortalitate a boilor, ganflditi 1611 prevedere sau cAzand de osteneald pe drumuri, pe care
le umpleau cu leurile lor descompuse" 1" Chiar boieroaicele

romne care de altfel tineau mult la rui i-i chemau din toat
inima pentru a naturaliza in trile lor obiceiurile europene,

fmbidtiar de astAdat interesul sotilor lor alcAtuir intre ele
un fel de lied contra acestor mosafiri 171,
17'
Vezi : Elias Regnault. Ilistoire politique el sociale des principautls, p.
160. DrAghici, 1. c., p. 177 si Felix Colson. De Petal present et Mar des principautees
p. 451. Starea actualA a Orel Romanesti In Portofolio, reprodus de Uricarul VI,
p. 5-24. Cu toate aceste Impdratul Neculai ordonase apArarea tArilor romane de orice abuzuri. Rescriptul lui c. Feldmaresalul Wittgenstein, 1828, Uricarul IX, p. 390.
Lagan c. Laferronnays, 20 Alai 128. Ftaportul consulului francez In
Academie. Acest raport interesant nu este publicat In vol. XVII-lea al documentelor
flurmuzaki ; Asupra jafurilor rusesti In Muntenia, vezi tot acolo rapoartele dela
p. 65, 70, 72, 73, 79, 83, 87, 88, 89, 97, 102, 104-107, 114, 119, 120, 125, 137,
144, 150, 153, 157.
Din acest ramol de tAnguiri si de apAsAri reproduc pe cAteva : p. 120;

Les Boyards n'ayant point eu de rponse aux diverses reprsentations qu'ils
ont faites, dans le temps, sur les fournitures nombreuses exiges de cette province
et sur les moyens employs pour y satisfaire, une d'entrux s'est dguis, dans la
vue de parvenir jusqu'au Comte Wittgenstein et de lui remettre une requete, par
laquelle il est suppli de prendre en consideration leur pnible situation et de chercher diminuer les maux qui psent sur leur pays". ibidem; Le gnral Diebitch a
accabl les boyards de reproches et des plus violentes injures, pout avoir caus
les dsastres de Farm& par leur mauvaise volont faire les furnitures ncessaires.
Ils lui ont en vain reprsent qu'ils avaient tout ce que le pays possdait et ne
possdait pas, puisqu'ils avaient mme acht dans les Etats de l'Autriche et en
Russie, beaucoup d'objets livrs gratuitment l'armme, etc. 11 leur a rpliqu
qu'ils mentaient, et que le jour de la punition viendrait bientt pour eux". p. 147
Il ne faut rien moins que 60 61000 chariots de bois, pour confectionner la quantit de biscuit demande, et combien d'hommes sont-ils ncessaires pour abattre
couper et trasporter ce bois?... On ne s'arrte pas de pareils calculs, mai aussi
la famine s'est dclare dans les districts de Tecouch et de Falschi, et dans quelques mois, cele sera indubitablement dans toute la Aloldavie, si on ne prand pas
des mesures pour mnages devantage l'habitant. Les paysans, principalement ceux
qui ont perdu leurs boeufs, soit en charriant les vivres, soit par la maladie pizootique, qui a rgn pendant l'hiver et qui depuis quelques temps cesse de faire desravages, passent en Transylvanie. 11 est notoire que des villages qui contenaient
400 a 450 leux, n'en ont pas aujourd'hui 250 a 300. Ceux qui se trouvent sur le route
de l'arme, devienent chaque jour plus dserts". p. 158: deux paysans que le
Caimacan de Craiova avait menacs de punition (le Knout), s'ils ne fournissaient

pas ce gulls ne possedaient pas, se sont frapps de coups de couteau mort, dans
son antrichambre mme".
II
OCUPATIA RUSEASCA
I REGULAMENTUL
ORGANIC
1828
1834
I. OCUPATIA RUSEASCA
Ruii ocupase principatele romne in 1828 i luase in

locul domnilor fugiti ocarmuirea tarilor. Stapanirea lor in ele
trebuia s tina un timp destul de lung ; cad trile romane eran
sa fie deertate dupa cum s'a spus dupa plata intregei despagubiri de rasboiu 1. Din pricina lipsei de bani a Portei, ele ramasera sub Rui 'Ana la 1834.
Cu toate ca Ruii urmand politica lor traditionala, se
dadeau i acuma drept liberatorii provinciilor dunarene, ei nu
incetase de a intrebuinta i de astadat puterile acestor, spre
inlesnirea operatiilor rasboiului. Ei intocmir o ocarmuire
provizorie sub comitele Pahlen care insa neexecutand cu
toata asprimea ordinele privitoare la nevoile armatei, fu
scos i inlocuit ce generalul Joltuhin, tot atat de aprig, pe cat
de bland i indurator se aratase Pahlen. Atunci incepu acea
hatuiala a poporului roman pe care am descris-o mai sus i care
nuli mai gasete asemenele ei in analele omenirei. Siarindu-se
rasboiul, pe la Septemvrie 1829, Rusia se gandi c venise timpul
ca sa inceteze cu exploatarea tarilor romne, i intorcand cru-
zimea in blandete s caute a ademeni iari inimele fratilor
cretini la o plecare cgtre &Lisa, restabilind astfel adevaratele

ei interese in Rasarit, uitate de nevoie cat timp tinuse rasboiul.
Gndul ascuns al Ruilor ni-1 destainuiete darea de seama a
Actul aditional publicat in Acte i documente relative la istoria renaterel
Ronulniei, I, p. 329. Cl. p. 331 : les provinces de Moldavie et de Valachie seront
gardes en depot par la cour impriale de Russie jusqu'A l'entier acquittement de
la somme".
86
ISTORIA ROMANILOR
lui Kiseleff cgtre Impratul Neculai, asupra reorganizrei principatelor romne in care spune
: aezarea trilor es te o
afacere neaprat pentru buna stare a unor regiuni megieite
Cu noi qi o masura care va intari influienfa noastra politica asupra Orientului" 2.
Starea trilor romne era inteadevr cu totul desndjadus pe deoparte prin asupririle armatelor ruseti, care
ne (Mud timp locuitorilor spre
cultiva prunntul, pricinuise o foamete cumplit, peste care veni s se altoiasc o
cium omoritoare, incoronarea neapran a oricrei atingeri
mai indelungte cu molipsitele maluri ale Bosforului. Insui
administratorul trilor romne, comitele Pavgl de Kisseleff,
randuit de Rui in atare insuire dou6 luni dup incheierea tratatului de Adrianopole, in 15 Noemvrie
1829,
face despre situa-
tia trilor romne in momentul cnd el apucA ockmuirea lor

urmtorul tablou care desigur ea' nu poate reproduce in abstractele idei toat groz'via inspimnttoarei realitti : Ciuma
care se inrklcinase in Muntenia dela 1812, la inceputul rsboiului din urm s'a rspndit, in ambele principate
In anul 1829 bntuia in amndou6 capitalele, 23 de orae
300 sate. Trebuinta msurilor de carantin, tpuirea oraelor
a satelor ingreuiau mijloacele de traiu, impiedecnd aducerea pro-
viziilor de hran dela un loc la altul. Rul se mrea prin boal

cderea vitelor. Numai in trei tinuturi in rstimpul de dteva
luni, au czut mai mult de 100,000 de capte de vite, pe calea
inspre Bucureati i Dunre. Neputinta transporturilor militare aducea adesea nevoia de a se lua proviziile dela locuiitori.
Rechizitia pus in lucrare in timpul verei din 1829 a provocat
nemultumiri in popor, cu atat mai mult cA tranul se vedea
despuiat de avutul su tocmai in momentul cAnd incheierea
pcei insufla tuturor speranta in micorarea sarcinilor. Tranii
indeobte se gseau in o mizerie extrem. Neatrnat de imprejurrile rsboiului, recolta cea proast adus, mai ales prin o
pustiere ne mai pomenit fcut de lcuste, ciuma, grozava
peire a vitelor, peste care se adogeau abuzurile functionarilor
administrativi, care cutau s se acopere cu pretextul cererilor
ruseti
toate aceste provocau nemultumirea in contra Ruilor. Se mai aduga i lipsa de bani, adus prin scAderea num-
1 Darea de seama a generalului comite Pavel de Kisseleff despre administratia sa in Moldova g Valachia dela 15 Noemvrie 1829 pAnA la 1 Ianuarie 1834,
publicatA in Vol. I, al lucrArei lui A. R. Zablotkii Desiatovskii, Comitele Pavia
Kisselelf i epoca sa, material pentru istoria fmpdratilor Alexandra I, Nicolai I fi
Alexandra II, St. Petersburg 1882, 4 vol. care contine texte parte rusesti, parte
franceze. Darea de sam5 a fost tradusd in romAneste de A. Papadopol-Calimah
In Analele Academiei Romeine, Seria II, Tom. IX, p. 114 g urm. i reprodus4 de
Uricarul lui Th. Codrescu In vol. IX si X. Local citat se aflk la Papadopol, p. 141
si In Uricarul, X, p. 287.
OCUPATIA RUSEASCA. SI REGITLAMENTLIL ORGANIC 1828-1431
87
rului contribuabililor, redui In Moldova dela 51.111 la 38.748..

Peste 80.000 de chitante pentru predarea de provizie ramasese
neplatite de catre insui administratia noastra 3. Aceste rale ascutite Intunecau i faceau de o camdata s'A fie uitate acele datorite desorganizarei totale a puterilor publice, care se mote-
nise i se agravase din ce in ce cu cat Inaintase destrabalarea

ocarmuirei, i pe care Kisseleff era sa le descopere de indata ce
o stare mai putin bantuita era s'A se aeze peste 't'afile romane..
Comitete Pavfil de Kisseleff. Kisseleff temandu-se a lua
asupra-i raspunderea unei insarcinari atat de complicate, vroi
la inceput s'A o refuze ; dar fu determinat a o primi prin insui
struintele imparatului, i alegerea acestuia cazuse asupra unui
om vrednic, care se apuca de uriaa lui lucrare cu o hotarire
i o lepadare de sine Inteadevar uimitoare. Ori cate nedreptati
am fi suferit dela Rui, istoria nu va putea decat s'A recunoasca
nu numai faptele, dar mai mult inca scopurile cele bune pe

care Kisseleff le-au avut l'ata cu poporul roman. Din acestea
se poate frica intari ideia ca nu ocarmuirea centrala ruseasca
apasase trile romne ci organele ei executive de oarece indat

ce se gasete un -om_ vrednic i bun, starea Romanilor sub
Rui se imbunatatete.
Ocarmuitorul trebuia s inceapa prin ceeace era mai neaparat, stingerea molimei omoratoare. El lua ludan masurile
igienice de curatire i desinfectare a oraelor i satelor,
intrebuintand spre a determina pe locuitori a da ajutorul cuviincios, intervenirea clerului. Nu putin avu de luptat Kisseleff cu
fatalismul cel orb al oamenilor netiutori care credeau ca toate
masurile sunt zadarnice, i ca nu poti lupta contra vointei lui
Dumnezeu 4. In cinci saptamni se cura-tira 36 de orae i 3.496
de sate, iar la 1 Ianuarie 1830 ciuma incetase, i la 15 April nu
mai ramsese niciun bolnav. De i Inlaturarea calamitatei fu
datorita poate mai mult stangerei ei fireti, totui nu putin_

contribui lucrarea lui Kisseleff a atrage asupra msurilor lui
luarea aminte a publicului, i. a-1 predispune pentru primirea
reformelor ce vroia s introduca.
Pentru a apara t'Afile romane de intoarcerea boalei, el
le imprti In circumscriptii de observare, autoritatile administrative fiind indatorate a raporta Indata celor superioare cazurile de banuial.
Odat cu aceast ingrijire pentru inlaturarea ciumei, Kisseleff fu adus a se ocupa cu inbunatatirea ramului medical,
nefiind pana atunci absolut nici o administratie medicala, sau
3 Darea de samA a lui Kisseleff In Uricarul, IX, p. 396. Comp. DrAghici,

!stork Moldovei pe 500 de ani, II, p. 189.
Darea de seama eitatA In Uricarul IX, p. 339. Cf. un raport al lu Kisseleff c. Nesselrode, 10 Iunie 1831, ibidem, VIII, p. 384.
88
I8TORIA. ROMANIL011
vreun asezAmnt atinatori de medici sau farmacisti. El in-
fiint deci comitete medicale in Iasi si Bucuresti, care incepur6

a functiona pe la 1830, si aveau drept cklere a observa feluri-
Contele Paul Kisseleff

Fotografie dup originalul care se afl la Legatiunea mi din Bucuresti.
Colectia Academiei Romne.
tele boli din tar, a cerceta diplomele inftisate de medici

farmacisti, a ingriji de punerea in stare a spiteriilor a da consultatii gratuite celor lipsiti de mijloace. Se rnduir6 medici
prin districte pe unde se putuA afla, O mSur insemnat6 fu
introducerea altoirei, ca apk'toare in contra vlrsatului.
OCUPATIA RDSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1834
89
Tot In scopul aparrei locuitorilor de boale molipsitoare,
comitele de Kisseleff Infiinta o carantina dea lungul Dunrei,
numind ca inspector general al Intregei linii pe generalul Mavros, ajutat de mai multi dregatori rusi.
De abia 'Irish' se mntuise Odle romne de ciuma, si iata
ca In 1831 holera se intinde asupra lor, venind deastadat din
p'rtile rusesti. Intr'un raport al lui Kisseleff din 10 Iunie 1831,
el arata cancelarului De Nesselrode Ca pustierile pe care boala
le face in Iasi sunt M.A. seaman, lucru de care se poate ori-cine
convinge din lista mortilor dela 1 9 Iulie. Numai cu mare
greutate am putut parveni a desarta acest oras infect si neg.natos de 2/3 din poporatia sa. Cei 8 10 mii de locuitori ram* dau dela 150 180 victime pe zi, fara ca sa se poafa
face intre aceste vre-o deosebire In numar dupa clasele poporului. Bogati cat si saraci sunt tot atat de neputinciosi fatri
de biciul ce ii loveste. Din toti medicii unul singur se mai ingrijeste de bolnavi, intrucat ceilalti toti, parte au murit, parte au
fugit. Nu este nici o umflare a zice ca dela boierul cel mai bogat
pana la meseriasul cel mai nevoias, to-ti sunt loviti de asa desndajduire ca niciun mijloc, fie de convingere, fie de asprime, nu
poate sa-i indemne la indeplinirea datoriilor. Tribunalele au Incetat din lipsa de judecatori si de Impricinati "5.
De sit o atare improspatare a nenorocirei de abia Inlaturate, putea sa descurajeje pana la un punct pe Kisseleff, marimea caracterului sau se vede din aceea, ea' pe cand toti fugeau
el statu pe loe, hotarit a-si face datoria panala sfarsit, dispunand ca in caz de a lui primejduire sa fie inlocuit cu generalul
Dietrich.
El ja insa msuri nu mai putin energice spre a combate

si aceasta nou epidemie scotnd oamenii din orase la camp
In barace si imprastiind pretutindene instructii asupra modului
de a combate si a preveni molipsirea. In totul el constata ca
din 2.871.162 de locuitori ai ambelor -pi romne, se imbolnavise 33.650 si murise 20.218, care rezultat comparat cu mortalitatea din Ungaria se arata ca mult mai favorabil.
Dupa ce Kisseleff contribue la inlaturarea ciumei si a holerei, cija masuri pentru indepartarea foametei, dnd fina locuitorilor din rezervele armatei si mai aducnd alta dela Odesa.
El ja tot data o masura mai obsteasca, pentru a preveni reivi-
rea unei lipsi, infiintand coserile de rezerva, In care taranii

trebuiau sa depuna in fiece an o parte din recolta lor, preschimban la fiecare seceris, pentru a avea In cazuri de lips 6.
4 Raportul din 10 Iunie citat in nota precedent.A.
a S'a spus ca coserele fusese Inf intate de Kisseeleff, In scopul de a crea

magazii de provizii pentru trebuintele ostirilor rusesti (Elias Regnault : Historie
politique et sociale des principautis danubiennes, Paris, 1855, p. 175). Calomniarea
ISTORIA ROMANILOR
90
Ocarmuitorul dup6 ce ajunse s asigure existenta fizic

a poporului incredintat ingrijirilor lui, se apuc de reorganizat
i intocmit aezmintele lui, care se aflau cu toatele in cea mai
deplin destrblare. Aa in privirea sigurantei publice, parodia de politie ce exista mai inainte era aa intocmit incat in
loc de a impiedica furtiagurile, le inlesnea. Anume sptarul
in Muntenia i hatmanul in Moldova aveau pentru paza obtease, sub ei, o sum6 de catane ; dar aceast straje nu era
pltit, ci avea dreptul de a lua a 10-a parte din lucrurile prinse
de furat. Se intelegea dela sine c6 ea avea interes s'a' fie cAt
de multi tlhari, spre a-vi spori folosul. De aceea se incheia
adevrate tovrii filtre garda sptrease sau htm'neasc6 i.
bandele de hoti, cari niciodat nu erau prinse, de i se lsau in
aparenta' a fi surprinse, spre a indrepttii imprtirea przei.
Sptarul sau hatmanul vindeau posturile de polcovnici i
20,000 de lei, in loc de ale plti leafa. Acetia
c'pitani cu 15
la rndul lor vindeau posturile mai mici, i. catanele ins'i trebuiau s'a' pleiteasca dreptul lor de a sluji cu cte 7 lei pe lun' 7.
Kisseleff pentru a indrepta o astfel de stare de lucruri,
lu' msura foarte nimerit de a indatori pe locuitorii satelor
a nu mai gAzdui oameni necunoscuti, fcnd obtia rspunztoare de faptele unor asemenea. Se instituie apoi un cordon de
grniceri din 79 de sate de margine, care avea de aprat hotarele
trei, de trecerea oamenilor Mil cptiu. Pentru a se putea
.asigura linitea public' i a da guvernului trei i autoritatea
trebuitoare, se infiinteaz6 o straj '6 pAmnteasc, compus In
Moldova din 1.096, iar in Muntenia din 4.587 de oameni,
avndu-se totodat ca scop din partea Rusiei, de a forma in
trile romne smburile unei puteri militare, care ar putea fi
intrebuintate in contra Turciei in viitoarele rsboaie 8.
Instituirea unei politii preventive fcnd mai putin trebuitor elementul de spahn in aplicarea pedepselor, comitele
-de Kisseleff crezu c poate s mai indulceasc6 prea cruda lor
asprime. El desfiint tortura i pedepsele cele barbare aplicate
criminalilor ; ba el merse pan acolo s inlture de fapt chiar
pedeapsa mortei, inlocuind-o cu munca silnicA pe viat...3/4-
Nu putin contribui la linitita petrecerea a locuitorilor
Ilunteniei cedarea care ea a cettilor turceti de pe malul muntenesc, starpindu-se astfel cuiburile de. vecinici prdciuni din
snul chiar al trei.
intentillor lui Kisseleff se vede de pe aceea a el Infiintase atare magazii duprt

-ce Rusli sfarsise rasboiul. Si apoi chiar azi nu se discuta reinfiintarea lor, desi sub
o alta forma?
7 Darea de sama In Uricarul, X, p. 283. Comp., raportul lui Barbu Stirbeiu

xisupra starei Munteniei din 1832 In Convorbiri Merare, XXII, p. 738.
8 Depesa din 14 Aprilie a lui Kisseleff c. Nesselrode, rezumata de Papalopol-Calimah, 1. c. p. 90.
OCUPATIA RUSEASCA SI REOULAMENTUL ORGANIC 128-1834
91
Unul din neajunsurile de cApetenie ale vechiului sistem

de ocArmuire, repeta in toate ramurile ei meteahna capitalA
constatan la organizarea poliiei, anume imprtirea dreg'toriilor publice la acei ce dAdeau mai mult, spre a lor dobAndire
si care se multumiau cu o leaf de rs ce nu acopereau nici procentele capitalului dat spre obtinerea functiei. Prin stoarceri
abuzive i nedreptAti strignoare la cer, cei miluiti cu dregAtoria izbuteau ins6 a scoate depe spetele poporului incA un
cAstig insemnat peste toate cheltuielile fAcute. Asa bun
oarA zapciii (functionari analogi subprefectilor de astAzi),

dei aveau sub a lor ocArmuire plsi uneori de 10.000 de locuitori, primeau ca leafg lunarA numai suma de 15 lei adecA 2 de
galben. Samesii sau casierii de district aveau leaf cAte 100 de
lei pe lunA, i trebuiau sA plteasc5 ocuparea postului lor, dup
insemnAtatea districtului cu 5 20.000 de lei, rAspunsi marelui

visternic. SA se adaog6 la atare isvor de coruptie si graba pe care
slujbasii trebuiau s'A' o punA in lucrare, ei fiind schimbati la
fie-ce an 9.
Neexistnd niciun control, i fiecare dregAtor stiind

cu sfArsitul anului inceta izvorul cAstigului sAu, el se silia din
rAsputeri sA-1 facA cAt se poate de productiv. Mijlocul intrebuintat de ei era pe de o parte jefuirea privatilor, pe de alta apropierea banilor publici. Ispravnicii, zapcii, samesii, condicarii
In deobste tot omul ce dispune de o frm cAt de micA din autoritatea statului, ascundeau totdeauna adevArul asupra numA-
rului contribuabililor, and numai o parte din sumele incasate

dela ei la fondurile publice i oprind restul spre propriul lor folos. Nefiind niciun mijloc de garantare a intereselor private,
incasatorii banilor publici luau apoi contributia de dou6 sau chiar

de trei ori dela acei cu dare de mng, punnd adeseori pe cei ce
aveau sA plAteascA pentru cei lipsii. Uneori, mai ghibaci, combinau ambele moduri de despoiere, ceeace se intmpla mai ales
la rechizitiile in naturA. Asa bunAoarA se cerca dela un district
o sutA de care de fn ; ispravnicii le impArtiau inadins la cantoanele cele mai deprtate de local transportului i ande atare product
se fAcea mai putin ; tranii alergau inclatA sA roage pe ispravnici sA primeascA bani : treizeci, patruzeci san cincizeci de lei
de car si chiar mai mult dacA era vreme de iarn, numai
ingAcluie s nu dee Maul. Ispravnicii primeau banii i urmau
aceeasi tacticA cu toate cantoanele, pAnA la cel din urrnA, care
era silit in sfrsit a da tot fAnul cAt trebuia" 1.
Raportul lui Barbu Stirbeiu, Cono, lit., XXV, p. 740. Darea de samA a lui
Kisseleff, Papadopol-Calimah, 1. c., p. 140. Const. Radovici din Golesti, Insernnarea ceilcitoriet mete In anii 1824, 25 i 26, Buda, 1826. (Bibl. Acad. si 4.706), p. 99.
Mai vezi si un ordin al Imp. Neculai c. comitele Pahlen, 1828, Hurm., Doc. Supl.,
IV. p. 326.
10 Raportul lui Barbu $tirbeiu, 1. c. p. 743.
92
ISTORIA ROMANILOR
Drile erau impktite asupra satelor dup capriciu, mai

ales dupa favoare, fra privire la numkul adevkat al contri-
buabililor. Un sat cu 100 de locuitori platea adeseaori o dare mai
insemnata decat unul cu 500. Dar contributia catre stat, dei
mare si Ingreuitoare, reprezenta totdeauna numai o mica parte

din ce se lua ; caci toti functionarii trebuind sa-si scoata despagubirile i castigurile lor, aruncau asupra satelor cheltuieli
inzacite. Pe langa aceste lipitori statornice, se mai iveau Inca
altele trectoare, dar mult lacome, Turcii, care veneau sau
treceau prin tad.
Dar apoi cand se aruncau vr'un impozit asupra averilor
vazute a locuitorilor, vite, vin, albine, oi? Implinirea unori
asemenea se lasa cu totul la bunul plac al unor oameni care
Meuse o trista reputatie de lkomie si de nesat, ca unii ce erau
socotiti mai in stare a stoarce din impozit suma cea mai mare
cu putinta. Plangerile locuitorilor In atare i'mprejurari ramaneau neascultate, pentruca once ingradire a implinitorilor ar
fi fost potrivnie interesului guvernului.
Domnii insa Intinzand pana la asa grad abuzurile, erau
datori sa dee oarecare foloase boierilor, ca
ademeneasca
a le suporta nesuferitul despotism. Aceste foloase erau
izvorul unor noui feluri de fara de legi, Sub pretext de ajutor
pentru lucrarea pamanturilor boieresti, domnii Incuviintau boierilor poslusnici dintre tarani, scutiti de once dare, in afara
de scutelnici, care rspundeau darea boierilor In loe de a o plati
catre visterie.
Aceste dou categorii de oameni scutelnicii i poslusnicii
aparati de dari catre stat, se urcau impreun la cifra uriasa de
100.000 de familii, a patra parte a sumei tuturor contribuabililor. Se intelege ca micsorandu-se numarul dajnicilor, trebuia,
spre a se mentinea neatins venitul trei, sa se incoarde tot mai
mult contributiile pe cei impusi 11
In privirea comertului el era aproape cu totul paralizat
prin privilegiul ce-si luase Turcii de a se aproviziona ei intai
cu toate obiectele trebuitoare lor, pe preturi impuse de ei si care
nu despagubiau adese ori pe producator nici de cheltuielile
producerii. In ordinea judecatoreasca domnul era stapan pe toate
drepturile oamenilor pe care el le hotarea, si mai mult decal
atata, hotarirea unui domn putand fi revocat de altul urmator, expunea averile oamenilor la toate schimbarile provocate
de urile de partide sau de dusmaniile personale 12
In toate celelalte ramuri ale vietei publice precum In invatatura, lucrari de interes general, ingrijire de agricultura
si industrie, urma o deplina parasire i delasare deplina a merDarea de sama a lui Kisseleff, /. c. p. 140.
" Raportul lui Barbu tirbeiu I. c.,, p. 749-750.
OCI:PATIA RUSEASCA. SI REGULA.MENTUL ORGANIC 1828-1834
93
sului lor la voia Intamplarei. Iata In trasaturi generale, singurele pe care poate s le reproduca gndirea, icoana unei realitati de o mie de ori rea si mai usturatoare.
In locul acestei stari destrabalate se introduc reformele
prevazute prin Regulamentul Organic. Rusia era Impinsa,
lupa' cum spune Kiseleff, a interveni In afacerlle ocarmuirei
principatelor, de interesul i Ingrijirea pe care le datoreste la
niste provincii marginase. Ea trebuia sa caute a stabili buna
stare viitoare a locuitorilor principatelor si a da prin efectele
organizatiei lor celei noue, popoarelor crestine din rasarit,
o dovada morala a generozitatei protectiei sale, care trebuia
s mentina influenta ei asupra lor" 13.
In o singura privire masurile luate de Kisseleff se al-Mau
ca. potrivnice propasirii. Sunt acele tintitoare la cenzura scrierilor. Innainte de ocupatia ruseasca acest asezamint nu existase In Tarile Romne. E drept ca c'rtile fiind aproape excluziv cu continut religios nu puteau da motive de banuiala decAt
doar pe partea canonica. Dar pe timpul lui Kisseleff scrierile
Incepura a se intinde i In alte domenii decat cel religios i tocmai cnd ele ar fi putut incepe sa lumineze mintea, cenzura
Troia sa le curete cuprinsul. Franta fu lovita prin aceast masur' In comertul ei de librarie 14.
Din moment ce Rusii i pusese ca tinta cotropirea Imparatiei Turcesti, prin pornirea in contra ei a popoarelor crestine
ce o locuiau, ea trebuia sa atraga simpatiile acestor prin pers-
pectiva unei stari mai bune decAt aceea In care se aflau
sub apasatoarea ocarmuire turceasca. Si daca realitatea nu corespunse intotdeauna scopului urmarit ; daca' Rusii apasara,
In timpul ocupatiei principatelor, pe locuitorii lor mai greu

chiar de cum o Meuse Turcii, aceasta se intampla tntotdeauna
In contra vrointei ocarmuirei centrale, de catre organele ei subalterne, militari mai ales, care erau impinsi de nevoile momentului a uita scopul mai 'Malt al politicei rusesti.
De astadata insa omul ales de imparartul e sp indeplinia
-tinta politicei rusesti, se intmplase pentru fericirea tarilor
romne, sa fie o minte luminata si un caracter liberal si nepriliana care era sa intreaca peste masura permisa de interesele
politice ale Rusiei ingrijirea de acele romneti. i daca Kisse-
Memoriul lui Kisseleff, din 8 Martie 1832, reprodus din publicatia rusascl citatA mai sus, (p. 86 nota 2) In Uricarul, IX, p. 329. Comp. pentru ananuntimi insotite chiar de tablouri statistice sirul de memorii ale lui Bois-le-Comte, din
1834. Hurm. Doc. XVII. p. 328-403. Este cea mai desvarsitA expunere a stArii
Drilor Romfine la Inceputul secolului al XIV-le.
Cenzura In Moldova de Radu Rossetti, In Art. Ac. Rom. Comp. Lagon
e. ducele de Broglie 9 Dec. 1833 Hurm. Doc. XVII. p. 307: on a tabli une censure
sur les livres, principalement sur les natres, qui sont a peu prs les seuls qu'on
lire".
ISTORIA ROMANILOR
94
leff ar fi fost alctuitorul intregului complex de legi care poart

numele de regulamentul Organic, el ar fi imprimat si organizrei politice acela spirit liberal si de dreptate care caracterizeazA prtile introduse de el.
Si cu toate aceste in mai multe rnduri Kisseleff era s

pksease nesfrsit lucrarea incredintat lui. Asa mai inti
el vroeste s'A' se retragA in Mart 1830, din pricina unui conflict
Cu comandantul suprem militar Diebitsch Zabalkansky. Intruct rkboiul se sfrsise, impratul pentru a impca pe Kisseleff, a-1 face s'a' rmn in postul unde pn atunci chiar
dduse dovezi de inalt destoinicie, Ii incredinteaz6 si comanda
suprem a armatei de ocupatie, pe cat timp aceasta era s mai
tin 15 Putin timp dup aceea, in 14 April 1830, se inchee con-
ventia aditional la tractatul de Adrianopole, in Petersburg,
prin care se dispunea ea desertarea principatelor s'a' se facA dup
plata celui inti milion din despgubirea de rsboiu 16. Atare

reducere a termenului ocupatiei se fkuse de Rusi, mai ales din
consideratie &are Austria, in contra prerei cpiteniilor rusesti, dintre care maresalul Diebitsch sustinea cA de aceea ceruse
el termenul de 10 ani ca drept de ocupatie a principatelor de

Rusi, spernd c` in acest timp Europa se va deprinde cu ideea
incorporkei lor in imprtia rusease 17. j Kisseleff era de
prere a se prelungi pe cAt se putea ocupatia trilor romne,
mai inti pentru a Ostra Rusiei pozitia precumpgnitoare pe
Dunre, apoi spre a putea pune regulamentul in aplicare inc
sub oermuirea lui, temndu-se c dae ar fi lkat s fie aplicat
de domnii nationali, atunci toate dispozitiile privitoare la trani, la care Kisseleff -tima foarte mult, s'A nu fie inlturate
prin interventia boerilor pe lngA domni 18.
Stkuinta cea prea mare a lui Kisseleff de a prelungi ocupatia, pe care guvernul rusesc sub presiunea Austriei era dispus
s'A' o scurteze, Ii atrage din partea ministrului Nesselrode b5.nuiala c ar urmri interese personale in mentinerea ocupatiei
principatelor. Kisseleff atunci isi d'A din nou dimisia In 27 Iulie 1833. Dei de astdat retragerea lui este primita', el urmeaza
inainte a conduce ockmuirea pn la 11 April 1834, cAnd pre-
zentnd Portei lista boerilor din care trebuiau s se aleag

domnii, el prseste 01-He romne 19.
Papadopol Calimah, 1. c., p. 84.
" lbidem, p. 99. Memoriul lui Kisseleff din 8 Martie, Uricarul, IX, p. 335
Actul conventiunei de Petersburg lipseste din Documentele privitoare la renaterece
Romdniei.
17 Kisseleff c. Nesselrode, 19 Fevruarie 1832, Uricarul, VIII, p. 399.

15 Kisseleff c. Nesselrode, 3 Septemvrie 1831, ibidem, p. 386. cf. Papadopol Calimah, p. 91.
" ibidem, p. 102.
OCUPATIA RUSEASCA $1 REGULAMENTUL ORGANIC 1S28-1834
95
2. REGULAMENTUL ORGANIC ; PARTEA POLITICA $1

ADMINISTRATIVA.
Alefituirea Regulamentului.
Prin conventia de Akerman din 1826 se prevedea c spre a se indrepta gravele atingeri
aduse ordinei in feluritele ramuri ale oarmuirei interne prin

turburrile int'amplate In Moldova si In Muntenia, gospodarii
Nor fi tinuti a se ocupa fr cea mai mia intarziere impreun
cu divanurile respective de msurile trebuitoare pentru a Imbuntti starea principatelor, i acele msuri vor forma obiectul
unui regulament obstesc pentru fiecare provincie fiind pus de
indat In lucrare 20.
In urma acestei conventii Poarta d un hatiserif, Indatorind pe Grigore Ghica al Munteniei si pe loan Sturza al Mol-
clovei ca impreun' cu divanurile s alatuiasa acele legi constitive pentru ambele tri. Domnii randuesc ate o comisie ;
dar Turcii lucrau pe sub ascuns pentru zd'rnicirea Intreprin-
clerei incepute chip din ordinul lor ; apoi boerii erau protivnici
reformelor dup cum ne-o spune agentul rusesc Leprandi, In
raportul su din 1828 etre impratul, In care arat c cea

mai mare parte din boeri doresc prelungirea haosului armuirei astzi In fiint. Once guvern care ar pune stavil arbitrarului i hotiilor este pgubitor In ochii boerilor Moldoveni"
Motivul acestei tinute a boerilor sunt date de generalul de Kisseleff In darea lui de searn prin aceea c guvernul provizor
s'a incredintat c boerii au avut in vedere ingfdirea puterii
Domnitorului, dar nici clan' nu si-au inchipuit c aceast reform ar putea s ating6 sistemul propriilor lor foloase bazate pe scutelnicii, poslusnicii si pe felurite alte foloase cari, In
lips de o bun gospodrie, constituiau singurul mijloc de exi.stent al clasei boeresti 22. De aceea aceste comisii nu fac
nimica
i sunt dela sine desfiintate prin declararea rsboiului ip 1828.
Guvernul rusesc, odat cu inceperea dusmniilor i ocuparea principatelor, je el in mni intocmirea Regulamentului
trimete pe Daschkoff in -pile romne cu o instructie minis-
documente privitoare
2 Conventia dela Akermann, reprodusA In Acte
Renaqterea Romdniei, I. p. 317. Asupra epocei Regulamentului Organic, cea
anal Nina si mai complecta lucrare este aceea a mult regretatului meu prieten
Pompiliu Eliade : La Roumanie au Xl X-e sicle, prsident plenipotentiaire
1828-1834. Paris 1914.
Papadopol-Calimah I. c., p. 82. Comp. memoriul lui Kisseleff din 8 Martie
1832, Uricarul, IX, p. 30: Les causes qui ont servi d'obstacle l'excution de
.cette partie de la convention d'Akerman sont connues. La Porte n'y ayant pas
franchement adr, lui suscitait des entraves, en se servant de la classe privilgie

qui persistait dans le maintient d'un ordre de choses qu'elle exploitait A son profit".
22 Papadopol Calimah. I. c. p. 142.
96
ISTORIA ROMANILOR
steriala, asupra spiritului In care trebuiau intreprinse reformele.

Generalul Joltuhin, urmasul lui Pahlen in administrarea principatelor, institueste comisiile din boerii moldoveni i munteni,
care tncep lucrarea lor, cum spune generalul de Kisseleff, in

mijlocul vuetului rasboiului 23. Aceste comisiuni apucand sa
intocmeasca, conform instrucliilor rusuti, capitulile cele dintai
ale Regulamentului, acele privitoare la organizarea politica
a principatelor, care contineau dupa cat se vede ideile curtii
protegiuitoare, Kisseleff nu putu sa le mai modifice i le primi
astfel cum fusese redactate, de si ele nu corespundeau cu vederile lui 24. Tot -restul regulamentelor fu intocmit de comisiile
intrunite in Bucuresti ale Muntenilor i Moldovenilor, sub neincetatul control al comitelui de Kisseleff.
Comisia din Bucuresti se alcatuia sub presedintia c onsilierului de stat Mintiaki, pentru Muntenia din banul Grigore
Baleanu, vornicul Gheorghe Filipescu, numiti de autoritatea
ruseasca, iar logofatul Stefan Balaceanu i hatmanul Alexandra
Vilara alesi de adunare, avand de secretar pe vornicul Barbu
Stirbei: Pentru Moldova figurau vistiernicul Costache Pascanu
vornicul Mihai Sturza numiti de Kisseleff, iar vornicul
Costache Conache vistiernicul Iordache Catargiu, alesi

de obsteasca adunare, si avand ca secretar pe Gheorghe
Asaki. Un membru din adunarea obsteasca a Munteniei, Ioan

Vacarescu, protestand in contra presiderei comisiei de intocmire a Regulamentelor, de c'tre un general rus, in contra obiceiului Ord, care cerea ca mitropolitul sa fie in fruntea ei, este
dat afara din adunare si surghiunit imediat 25.
In timpul cat comisia lucra in Bucuresti, se ivira in tarile romane pareri deosebite asupra organizarei lor, unele cu
Discursul lui Kisseleff la deschiderea adungrei extmordinare de revizie
a regulamentului din Muntenia, 10 Martie 1831, Uricariul, IX, p. 283. Comp.
Papadopol-Calimah, p. 141.
" Kisseleff c. Butenief, 30 Oct. 1832, Uricarul, IX, p. 359: Les creux premiers chapitres du rglment ont t rdigs et prsents avant moi, par mon prdcesseur". Aiurea Kisseleff c. Orloff, anexl la depesa lui din 27 lulie 1883, ('i)
Uricarul, p. 367, repet6 c. primele capitule al regulamentului au fost redactate
dup instructiile ministeriale". Vom vedea mai jos criticile lui Kisseleff la adresa
lor.
" Heliade Echilibrul Zaire antiteze, Bucuresti, 1859-1869, p. 61, aratfi

ca VAcArescu fusese fndemnat la atare pas prin mai multi alti membri tare nu
vedeau cu ochi buni amestectil Rusilor In legislatia internl a Munteniei. Acestia
Grigore Brancovanu, Constantin BAlAceanu, Barbu VAcArescu, Constantin
Campineanu, Scarlet GrAdisteanu, Grigore Cantacuzino, loan Filipescu i Ernaerau
noil Baleanu. Ordinul de surgun al lui loan VAcArescu, vezi.In Analele parlamentare
ale Romeiniei, I, p. 67. Protestarea lui VAcArescu adeverit6 de agentul francez

Bois-le-Comte. Raport din 17 Mai 1834 Hurm. Doc. XVII. p. 386; il me declare,
spune francezul, que nous devious voter sous la prsidence du Mtropolitain.
Trois deputes valaques refusrent dfinitivement leurs adhesion au rglment".
Aiurea p. 393 adaoge : M. Vacaresco s'est fait rmarquer par l'opposition energigue
qu'il a relev contre les Russes dans le sin mme de l'assamble"
OCUPATIA RUSEASCA $I REGULANIENTUL ORGANIC 1828-1834
97
idei inaintate, sprijinind libertatea si democratia din partea

urmasilor carvunarilor din 1822 sub conducerea sp5tarului
Sion, altii cerand o intocmire aristrocratic5 care s5 m5rgineascA

numai in favoarea privilegiatilor puterea cea prea mare a domnului. Kisseleff vzand aceste apucturi care puteau s5 stanjeneasc5 lucrarea Regulamentului, chiam5 la Bucuresti pe cateva din c5piteniile fr5mantArilor si-i tine aici la gazde suite,
sub privigherea politiei, pan5 la des5vArsirea lucrrei comisiei, care Indeplineste in Aprilie 1830 26.
Aceste imprejurAri ar5tate de Deghici pot fi int5rite
si 15murite prin mai multe documente. Asa un raport al consulului prusian spune, c5 guvernul a arestat mai multi indivizi
din clasa a doua a boerilor, c5ci nu se bnueste ca clasa intai s
protesteze, fiind Regulamentul fcut in favoarea ei". In proclamatiile nemultumitilor, rspandite pe ulitele Iasului, se spunea,
c mult snge va fi vArsat pan5 cand Regulamentul s ajungii
a fi pus In lucrare" 27.
Alt document ne arat nemultumirile negustorilor, a
preotilor si a micilor proprietari de prin orase, din pricina m5sur5torilor ce se fAceau, a binalelor si locurilor lor, pe care se
asteptau s le vad supuse la dri.
0 miscare destul de Insernnat5 de acest fel se face In

Ploesti si Bucuresti, iar oamenii se purtau cu gandul de a trimite
un apel la poart 28
Mai insemnat5 ins5 cleat aceste turbur5ri fu rAscoala
Vranilor, pricinuit prin m5surile de recrutare introduse de
Kisseleff, in 1831, cand el vroi s5 infihrteze straja p5manteasc,
un fel de jandarmerie trebuitoare pentru mentinerea ordinei.

Revolutia trneasc5 avea un earacter destul de serios.
Se fsculaser satele din tinuturile Romanului, Bac'ului, Warl'Aului, Hertei si a Neamtului, In numAr de aproape 60.000 de
oameni cari se Inarmaserk punnd str5ji la intrarea satelor
si vestind satele vecine prin semnale de foc, dup5 vechiul obicei. Ispravnicul de Harl5u, Coglniceanu, fusese crunt btut
iar aghiotantul rus al presedintelui Mircovici, unul Baschievici,
fusese imbrAcat In haine murdare si pline de paraziti. Ei mai
amenintau s dee foc lasului, in cazul cnd ar urma inainte
Cu recrutarea. Aceast r5scoal5 trebui inn5busit Cu armele

prin o lupt data' la satul unguresc Sboanii unde perir mai
multi trani.
" DrAghici, 1st Mold., II, p. 181 182. Comp. proeesul-verbal de deseliidere a sedintelor comisiunei muntene din Bueuresti, 4 Iulie 1829 in Analele parlamentare ale Romeiniei, I. p. 99.
" Margotti c. Brasier, 26, Aprilie 1831, Hurm. Doc X. p. 455.
" Kreuchely c. Brasier. Ibidem, P. 457.
A. D. Xenopol. istoria Rominilor.
Vol. Xt.
98
ISTORIA ROMANILOR
Dar lucru straniu : taranii aratau c boerii le-ar fi adus

aceasta pacoste pe cap, deoarece in Basarabia care era sub rusi
recrutarea nu exista 29. Ei cereau deci sa tie sub cine la-
mane tara : sub Rusi sau sub Turci ; cad sub boeri nu voesc
sub nici un chip s mai rarnana.
Acest simptom este tot atat de caracteristic pentru simtimintele taranilor catre boeri, precum acel notat mai sus despre
invoirile boerilor de a schimba starea de lucruri existenta, arata
adevaratele simthninte ale boerilor care tarani.

In aceste micari trebue deosebite doua tendinti : una
bazata pe idei i simtiminte statornice, si care avu urmari in-
semnate asupra desfaurarei viitoare a imprejurarilor, cum erau
acele pornite din rndurile boerimei din punctul de vedere

national, precum i acele plecate din randurile boerimei mici,
din acel al egalitatei ; nu mai putin insa i incordarea tot sporita
a relatiilor dintre boeri i tarani. A doua tendinf, intemeiata
pe interese momentane, precum opozitia la recrutare sau ingrijirea pentru iinpunerea darilor, erau s dispara fat% urme
din viata poporului roman.
Aceasta era insa opozitia numai premergatoare contra
Regulamentului Organic. 0 alta mult mai adnca trebuea
strabata din straturile poporului roman contra fondului legiuirii
insai impusa de Rui Moldovei i Munteniei, cu toate c aceasta
opozitie puse mai mult timp pentru a izbucni.

Aceasta opozitie va fi inteleasa cand vom arata in ce contau schimbarile facute de Regulament in raporturile economice
sociale dintre clasele locuitorilor.
Regulamentul fiind astfel alcatuit, dupa instructiile ru-
sesti, pentru organizarea politica', i sub privegherea lui Kisseleff

pentru cea administrativa, de comisia mixta rd. din Bucu-
resti, este trimis la Petersburg impreuna cu o dephtatie de trei

membrii care-1 lucrasera : vornicul Mihai Sturza, logofatul
Alexandru Vilara si Aga Gheorghe Asaki. Se intocmete la
Petersburg o comisie compusa din aceti bojen i doi functionari
rui, Catacazi i Mintiaki, sub preedintia secretarului de stat
Daschkoff 3 care comisie mai face cateva modificari ; apoi am-
" Margotti c. Kreuchely44 Martie 1831, ibidem, p. 453, Comp. 21 Aprilie

1831, ibidem, p. 454: Ils se plaignaint qu'en Bessarabie qui est terrain russe,
D'y a pas encore t lev des recrues d'aucune espce". Comp. Mihail Sturza C.
Butenieff 12 Ian. 1836, Hurm., Doc., supl., I, 5, p. 311: L'insurrection des villages
n'a pu tre touffe que par la force des armes". Comp. Din amimtirile unui
boier moldovan, Dumitru Ghitescu, comunicare fAcutAt de mine In Analele Acad.
Rom., 1910.
Ibidem. Din toatil aceastii expunere rezultA Cu evidentA c desi Rusii au
luat prin instructiile i privigherea lor o parte InsemnatA la lucraren regulamentului, el cu toate aceste nu a fost lucrat la Petersburg, dupA cum pretinde Kuch,
Moldauisch Valachische Zustande in den Jahren von 1828 bis 1843, p. 9 g 14 1
OCUPATIA RUSEA SCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1844
99
bele regulamente, al Munteniei si Moldovei sunt trimise in-
drpt lui Kisseleff, spre a le da In desbaterea si votarea adunrilor extraordinare, ce trebuiau s fie intrunite spre acest scop.
Dup ce el este desbtut, modificat si primit de adunri, apoi
infrit de Poart, este pus in lucrare si anume la Iulie 1831 In
Muntenia si la Ianuarie 1832 In Moldova.
Mfisuri administrative. Am spus mai sus CA partea
organizrei politice a regulamentului, fusese lucrat Inc6 Inainte de venirea lui Kisseleff, care indeplini apoi rmsita dispozitiilor de natur administrativ. Fr indoial, partea cea
mai bun si folositoare trilor romne din legislatia ruseasc6
este aceasta din urrn, pe cnd organizarea politic a Statelor
era intocmit' mai mult pentru a sluji ca istrument de dominatiuni intereselor rusesti, iar relatiile dintre trani si boeri
ar fi fost regulate dup cererile pe care rusii aveau interes a nu
si-i instrina In vederea scopului de dominare.
Msurile prevkute de Kisseleff in regulamentul organic
nu sunt decAt complectarea acelora luate dela inceput chiar,
de ocArmuitorul rus spre a introduce ordinea si a inltura ablizurilesk Asa legiuirea cea nou cuprinde pe lngA regulamentarea
mai amrunfit a carantinelor, coserelor de rezerv, politici

si strAjei pmntesti, acea a ocArmuirei oraselor si imbunttirei strei lor, prin paveluirea si iluminarea stradelor, precum
si prin msurile de aprare contra focului. Se mai prevAd mijloace pentru construirea soselelor. Regulamentul infiinteaz
pentru Intia oar In -t'rile romne o contabilitate regulat
care s fac cu putint controlarea daraverilor ce incpeau pe
mainile slujbasilor Statului, reguleaz6 dreptul la pensie dup
niste
norme
fixe si
nu
numai
dup
bunul plac al
principelui, precum era mai inainte ; organizeaz serviciul

caselor publice, precum a Sf. Spiridon, a cutiei milelor,
a invtturei publice, a apelor, punndu-le toate sub controlul Statului prin epitropi instituiti la fiecare din ele ; je msuri pentru alc'tuirea unui corp de medici, infiintnd un comitet sanitar care s aib ingrijirea snttii si a igienei pubuce; intocmeste un regulament al farmaciilor, impunnd
acestora pkirea tuturor regulelor pentru ca medicamentele
date s fie in conditiuni bune si s inlture greselile primejdioase ; regulamenteaz serviciul moaselor si acel al copiilor
gsiti ; prevede pentru orase dispozitii relative la curtenia si
p'zirea m'surilor higienice, regule asupra ingroprei mortilor,
asupra ridicrei nouelor cldiri In scopul de a pzi un sistem si
a aduce infrumusetarea trgurilor ; ornduieste regimul inchiElias Regnault, Histoire politique el sociale des principaudts danubiennes, p. 168,
ceeace nici se putea face fArA concursul boierilor singuri cunoscAtori ai stArei tli-,
rilor.
lOO
ISTORIA ROMANILOR
sorilor ; instituie actele starei civile, (land intocmirea lor in
in starit alcatuete o noua organizare judecatoreasca, introducnd principiul inamovibilitatei care trebuia sa fie pus in lucrare nou ani dupa introducerea Regulasarcina bisericilor
mentului, (land impartirea dreptatei la tribunalele tinutale,

un apel la divanul apelativ i pentru unele pricini in ultima
instanta la divanul domnesc, i regulnd tot mecanismul lor
atat administrativ cat i judecatoresc. Pentru steni se intocmen judecatorii rurale, compuse din preoti i trei jurati alei
care trebuiau s judece dimineata dupa biseric afacerile de
mica insemnatate intre sateni. Kisseleff introduce pentru prima
oara in tarile romane principiul lucrului judecat pentru pricinile hotarite de divanul domnesc ; mai instituie registrele
ipotecare i acele pentru transcrierea contractelor de zestre
i a actelor de vanzare ; mai adauga dispozitii asupra facerei
hotarniciilor i mentionnd intocmirea comisiei epitropiceti,
regulamenteaza mai cu deamanuntul interesele minorilor. El
pune totodata se traduca in romanete condica lui Calimah
din Moldova, se ingrijete de desvoltarea instructiei publice in
limba nationala, ducand astfel mai departe inceputurile lui

Grigore Ghica i Ioan Sturza.
Toate intrebarile atinse de Regulament sunt tratate pe

pe cat se poate in chip amarunt, cupri nzand in articolele c
le reguleaza o suma' de dispozitii care dovedesc un spirit practic

i o adanca cunotinta in arta de a legifera.
Nu se poate tagadui c Regulamentul Organic constituie
un progres simtitor asupra starei chaotice de mai inainte. El

introduce regule fixe i statornice in locul chibzuirei momentane i a bunului plac ; rastr'nge arbitrarul, inlocuindu-1 cu
norme diriguitoare ; introduce raspunderea legala in locul
neresponzabilitatei de mai inainte. Prin regulamentul organic

se pune pentru prima oara in societatea romneasc'i ideia interesului public, i anume ca ceva superior celui individual, care
pana atunci totdeauna covarise pe celalt. Ideia Statului putem
zice ca se natea pentru prima oara la Romani, in conceptia

ei moderna, ca viata unui tot intemeiat pe norme obteti,
adica pe legi. Intr'un cuvnt Regulamentul \Organic cautase sa
prinda viata romneasca, ovainda i plutitbare in voia intamplarei, in regulele precise, fixe i nestramutate a le unor prevederi formulate in chip general ; era substituirea vietei legale
acelei arbitrare de pana atunci.
Daca insa indeobte vorbind i in multe din dispozitiile
sale, Regulamentul Organic era un progres netagaduit asupra
starei anterioare, in chip absolut el ramnea cu mult in urma
unei legiuiri ce ar fi tinut seama de aspiratiile i nevoile orneneti. El nu recunotea principiul cel mare al libertatii i mai
mult inca' nici pe :acel al egalitatei proclamate de revolutia fran-
OCIIPATIA RUSEASCA. SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1831 101
cei, i urma inainte a trata omenirea ca i cAnd ar fi isvort
din dou soiuri de sAnge deosebit, acel al nobiliIor i acel al

tAranilor. El recunostea boierilor privilegiul, cel de atAta timp
vAnat de ei, de a fi scutiti de once soiu de contributie care erau
se apese numai asupra VAranilor, pe cAnd dinpotriv toate foloase procurate de viata Statului : legiferarea, alegerea domnului, functiile, pensiile, i gradele superioare in armat erau
pstrate numai nobletei cu inlturarea desvArsitA e elementului tknesc. Cu alte cuvinte boierii erau s'A trag6 din noua
organizare toate foloasele, iar tAranii s-i duc toate poverile.
Organizarea pohtie.
Regulamentul Organic
urmrea
apoi pe lAng tinta lui legiuitoare hick' o alta care conrupea

pe cea dintAi, anume aceea de a asigura pentru totdeauna inrAurirea politicA a Rusiei in trile romAne, i anume nu numai
cum spune Kisseleff, prin crearea unei ocArmuiri model, ci
prin m'Asuri pozitive, prin intocmirea de asa natur a jocului
puterilor Statului, ca el s atArne intotdeauna de puterea proteguitoare ; ca Jute Ansa s stee ultima ratiune a existentei lui.
Un lucru trebuie s'A ne loveasc6 cAnd privim la organizarea politicA dat de Rusia -*nor romAne, anume imprejurarea c'A ea s`d introduc ca principiu de guvernAmArit sisternul
constitutional. Rusia tocmai s se facA sprijinul acestui regim,

ne poate prea in destul de curios. Ea care acas la dAnsa, nu
cunostea alt voint decAt aceea a Tarului, care inAdus once
n'Azuint spre libertate sub cele mai grele pedepse, cum putea,
Mr% a desaproba regimul sub care tria, patrona in o tarA vecin i supus ei, un sistem de ocArmuire care trebuia s" fie numai decAt o critic vie a propriului ei sistem?
Dar organizarea intrucAtva reprezentativ pe care Rusia
o introducea in principate, Ii asigura o influent din cele mai
puternice asupra mersului acestora. Mai intAi prin faptul
noua organizare se inftisa ca o reinoire a unor forme vechi
(adunarea putea doar trece drept obsteasca adunare sau divanul mai lrgit al vremurilor de inainte), ea trebuia s fie primit de popor Cu cea mai mare usurint, de vreme ce in ea traditii politice ale Ord preau respectate ; dar sub masca formei
vechi Rusia introdusese, prin mijlocirea unor modificri putin
aparente, o transformare radical, care fAcea din asez'Amintele
trilor romAne, un istrument pentru stApAnirea ruseasc,
(164:lea soarta lor in mAinile acestei puteri.
Mijloacele, prin care Rusia i asigura inrAurirea ei in
principate, erau tot atAt de simple pe cAt si de ghibace. Intr'un

sistem constitutional puterile cele mari ale Statului sunt adeseori in lupt6 una cu alta, si una din greutAtile cele mai mari
ale acestui regim este tocmai de ale pune in armonie. Rusia

g'Asi un mijloc minunat de a indeprta acest perico!, Wand
102
ISTORIA ROMAN1LOR
sa atarne impacarea filtre puterile Statului dela arbitrajul curtei

proteguitoare. Articolele 56 i 57 (formulate indentic in ambele
Regulamente, al Munteniei i Moldovei), sun. anume :
Art. 56. In caz de nesupunere sau de desordine grav
Intre membrii adunarei generale ordinare, hospodarul o disolvd,
i va fi tinut de indata a face raportul sa u cdtre malta Poarta

i catre curtea proteguitoare, cerAnd incuviintarea de a putea
convoca o alta adunare".
Art. 57. Adunarea generald ordinara are dreptul de

a expune, prin anaforele adresate principelui, nemultumirile
tarei, i chiar la vreme de nevoie a le aduce la cunotinta superioara a ambelor curti, aratand mijlocul cel mai potrivit
pentru a lor Indreptare".
Principele deci se va putea plnge impotriva adunarei
la curtea proteguitoare (cdci Poarta nu mai avea nici o insemnatate) i o va putea disolvi, iar adunarea va putea Intrebuinta
Deschiderea aduniirii generale de revizuire la Bucuresti, 10 Martie 1831.

Fotografie dupa originalul care se afta la Biblioteca Nationall
din Moscova,
Colectia Academiei Romine.
acela mijloc pentru a scapa de un principe, ceeace era totdeauna
Cu putinta, fat cu dreptul de destituire. Apoi Rusia putea

prea uor, sa mijloceasca denuntarea, din partea adundrei,
a unui principe nepldcut, pentru a nu da destituirei sale alta
fat, decat aceea ea era M'alta pentru interesul tarei, precum
vom vedea ca a i facut-o cu Alexandru Ghica din Muntenia.
Regulamentul Organic pastreaza principiul guvernului
electiv dar denatureaza modal alegerei. Natia intreaga nu mai
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1634 103
-alege pe domnul ei, luAndu-1 fr deosebire din toate clasele,

inat se putea intmpla ca pn i. clugrii s dobndeasc6
puterea suprem. Domnul nu poate fi ales cleat dintre cei 15
sou 20 de boieri pui In vkful piramidei nobiliare i la alegerea
lui se poate zice c iau parte numai boierli, Intruct din 150
deputati numai 27 reprezint clasele de jos, i acetia inc numai
meseriai i comercianti, pe cAnd tranii, marea mas a poporului, nu este de loc reprezentaa. In adunarea ordinar apoi
jail parte numai boierii, i anume trei episcopi, 20 de boeri de
clasa intai i 19 deputati, ai celor 2000 de boieri de clasa II
i III. 0 adunare deci de 42 de membri reprezint interesele
a 2.000.000 de oameni, i aceti 42 de membri sunt luati din
-singura clas6 a boierilor, inteo tug In care proprietatea fonciar se bucura inc6 de atatea privllegii 1 Plugarii, adic. cele
9/
poporatiei, sunt reprezentati in camera legiuitoare prin
insui oamenii aceia ce au interes a-i apsa cat se poate mai mult,
pentru a se imboggi din apsarea lor 31.
Chiar Kisseleff recunoate nepotrivirea unei atari organizri, in care toat puterea politics se ddea In minile acelei
-clase ce avea interes tocmai a tri din munca i ostenelele prtei
de jos. El critica compunerea adunrei numai din boieri, care
impresoar i silnicesc drepturile claselor de jos i care au de-
venit judeatori In propria lor cauz", avnd totdeauna in-
grijirea a arata, CA cele dou capitole din Regulamentul (care

-cuprindeau organizarea politic6), s'au edictat inainte de venirea lui", i cerAnd dela Butenieff ministrul Rusiei din Con-.
stantinopole,
ta s caute a lua Regulamentul din minile
Turcilor, i s introduc in el oarecare indreptri privitoare
la administratie in f olosul poporului, pe care nu-1 pulem lasa
.1n bunul plac al clasei boiereti 32"
Dar guvernul rusesc care apucase s intocmeased capitulele privitoare la organizarea politic inainte de intrarea lui
Kisseleff in ocArmuirea trilor romne, i care era departe de
a fi imboldit de aceleai simtiminte generoase, hrnite
i adugate prin simpatia isvorit din zilnicul contact cu o
poporatie intreag6 apsat i nenorocit, privia atare orgaizare din punctul de vedere al intereselor ruseti, i nu din
acel al poporului romn, i este inviderat cA pentru Rui era
neaprat, spre a putea face ca intotdeauna vrointa lor
triumfe In principate, ca s aibe plecat ctre ei clasa boiereasck
singura cu important politia. In trile romne. De aceea i

Heliade. Mimoire justificatif de la Rvolulion roumaine, Anexe III :
Requte adresse Sa Hautesse le Sultan par la lieutenance princiaire de Valachie,
4e 3 Aout 1848, p. 52.
Kisseleff c. Butenieff din 20 Decemvrie 1832, reprodusl de PapadopolsCalimah, I. c., p. 97.
104
ISTORIA ROMANILOR
instructiile guvernului rusesc, care legase chiar mainile lui Kisseleff, favoriza in toate modurile tagma boierilor.
Aceeai tendint de dominare a Rusiei in principate se
mai vadete din alte dispozitii, .1 inteun chip mult mai direct,
bunaoar la numirea inspectorului carantinelor, care trebuia

s fie comun ambelor principate i. era sa fie oranduit im-
preuna de ambii gospodari in unire Cu consulul rusesc 33. Atare
masura indreptatete parerea ca Ruii au cautat a se folosi

de intocmirea carantinelor, pentru a izola cat se poate mai
mult pe Romani de Turcia, i a priveghia once soiu de corespondent a lor, putand inspectorul sa cerceteze toate scrisorile ce treceau peste Dunare 34.
Regulamentul Organic and alegerea domnitorului unei

adunAri, in care Rusia putea s'A faca totdeauna a patrunde
vointa ei, apoi tratatul de Adrianopole dand curtei ruseti un
rol precumpanitor la destituirea principilor in caz de abatere,
iar dreptul conferit adunArei de a se plange contra domnitorului la curtea suzerana i proteguitoare, procurand Rusiei,
ori cand voia, pretextul destituirei, se intelege dela sine cum
prin asemene masuri prea bine i. ghibaciu combinate, ea cApdta soarta intreaga a tarilor romane la dispozitia ei 35.
Daca fiecare din aceste masuri luate in parte putea pArea
ca introduse in folosul principatelor, este inviderat &A din combinarea lor rezulta pentru Rusia o putere atat de mare, Meat
vechile provincii turceti se schimbau in nite anexe ale imperiului Tarilor. De aceea i viata -tarilor romane va fi, dela introducerea Regulamentului Organic inainte, aproape cu totul
condusa de Imperiul rusesc.
Acest imperiu fusese nevoit sA inconjure actiunea lui asupra
principatelor de toata aceasta retea mascata, fiind c vroia s

ascuncla de ochii Europei, lovitura data Turciei prin anexarea
tainuita a tarilor romne. Tot din aceasta pricina reduce Rusia,
prin conventia de Petersburg dreptul ei de ocupatie a acestor
OH pana la plata celui intaiu milion din contributia de rasboi,
In locul plAtei ei integrale, cum era prevazut prin tratatul din
1829. Guvernul central apoi faspinge intotdeauna propunerile lui Kisseleff, care doria pe cat se putea mai mult prelungirea ocuparei principatelor, ha chiar sustinea parerea lui Die" Art. 183 al Regulamentului Moldovei si 188 al acelui muntenesc.
" Edouard Thouvenel, La Hongrie el la Valaguie, Paris 1840, P. 227:
On doit voir dans les quarantaines moins encore une prcaution sanitaire, qu'un
but politique. La Russie a voulu sparer les principauts aussi compltament que
possible de la Turquie".
" Inca mai inainte de 4nfiintarea Regulamentului, Rusii aveau asa de mare
putere asupra mentinerei domnilor, Inca le dadea a Intelege cd numai purtandu-se
Intr'un chip placut lor, ar putea sail pastreze scaunele. Vezi mai sus p. 94 nota 19
cele ce spunea Ribeaupierre lui Grigore Ghica al Munteniei In 1828.
OCCPATIA RUSEASC.A. $1 REGULA_MENTIIL ORGANIC 1828-183 105
bitsch de a intinde aceastA ocupare atAt de mult, incAt deprinzAnd pe Europa cu ideia anexArei principatelor &are Rusia,
incorporarea lor in ea s'A nu mai lovease pe nimeni, rusii
trebuiau s urmeze aceastA politic ninuit de anexare pentru
a o alipire pe fat ar fi nevoit-o a da Austriei o compensare

de care era scutitA prin aparenta ei dezinteresare 36
Ministerul rusesc se prefAcea a se teme ca ocupatia principatelor sA" nu aduc6 pagube Muesli, intrucAt nu se stia dacA
veniturile lor vor acopen i cheltuelile de administratie. El adaugd
ea' in cugetul impAratului nu intra de loe intinderea hotarelor
pAn la DunAre, si mai putin *MCA ar don i M. S. c prin o asemenea hotArire sA" dea loe la nelinistea aliatilor ai si la ocArile neprietenilor 37. Adev'Arata pricin6 a oprirei imp.Aratului
stAlea in acest de pe urmA gAnd, formulat cam dulce prin teama

nelinistirei aliatilor. Oriol si rAspunde lui Kisseleff care stAruia
pentru anexarea principatelor, c'A mergAnd la Petersburg va

lucra in sensul ideilor lui, dar cA se terne de neisbAnd, din
cauza aliantei strAnse a Rusiei cu Austria" 38.
3. REGULAIllEiNTUL ORGANIC ; REFORMELE ECONOMICOSOCIALE
Partea insemnat a RegulaNoua ornduire a drilor.

mentului este acea privitoare la regularea conditiei celor douil
clase, singurele insemnate ale poporului romAn, boerii si tAranii
precum si a raporturilor lor mutuale.
Noua legiuire incepe prin o serie de desfiintri ale vechilor asezAminte care trebuiau s'A fie inlocuite cu nouele intocmiri. Se desfiinteazA din Muntenia repartitia irnpozitelor pe
Lude, adicA" pe asociatiile de mai multe familii impuse colectiv
la darea birului 39 ; din ambele tAri romAne se suprimA dArile
indirecte, care intrau in punga principelui, numite Rusumaturi, precum dijma, tutunritul, vinAriciul, oeritul, desetina si
vAdrAritul precum si toate atributiile unor pA'rti din aceste venituri cAtre dregAtori sau case publice. Mai sunt inlAturate si
alte dAri indirecte foarte hpAstuitoare precum cAminritul, fumritul, gArdArAritul, soponAritul, groseritul, harabagilcul, pogon'Aritul, vadra stArosteascA, cAldArAritul, cAnneritul, cunita,
" Kisseleff c. Orloff, 18 Iunie 1833, Papadopol-Calimah, p. 101, spune :
Eu vorbesc aa pentru cd privesc Dundrea ca hotarul imperiului rusesc i fdrA
sd md uit la Nesselrode (ministru) i la toti politicianii din Petersburg". Teama de
compensare ardtatd de Bois-le-Comte, raport din 17 Alai, Hurm. Doc., XVII, p.
391.
37 Papadopol, p. 101.
" Ibidem, p. 102.
" Vezi vol. X. p. 138, nota 19.
106
LSTORIA ROMANILOR
spendonia i altele Inca, ce ajutau le cheltuielele frei sau eran
legate de deosebite dregatorii.

Se mai desfiinteaza vama interna p erceput dela toate
obiectele desfacute In tara, In piete sau balciuri precum i amenzile pentru vitele de pripas, care fura fnlocuite cu o despgubire hotarita de judecatorii comunali In caz de stricaciuni pricinuite. S mai fnlatura apoi i toate prestatiile In natura precum
acele pentru popasurile ispravnicilor, zapciilor, slujitorilor,
pitanilor i trimiilor stapnirei ; de asemenea cererile de salahori de transporturi i fritocmire a podurilor ; numai putin
contributiile In orz i fn pentru deosebitele trebuinti ale Sta-.
tului. Se mai desfiintara In sfarit scutelnicii i poslunicii boerilor, randuindu-se cu toti In numarul birnicilor i dandu-se
boerilor dreptul de a lua In locul lor cate 24 de lei pe an din

casa statului dupa numarul scutelnicilor de care se bucurau.
In locul tuturor acestor dri i contribulii desfiintate, regulamentul introduce o singura dare directa de 30 de lei de
cap de familie, ridicata dela tarani sub forma cislei, i impus
personal asupra familiilor fotilor mazili, ruptai sau rupte 40.

Pentru negutitori i meseriai impozitul direct este fnlocuit cu
o patenta proportionala cu fntinderea daraverilor lor. Boerii

sunt scutiti de once impozit catre stat i pot exercita once comert fara a fi supui la plata de patenta. Mai sunt scutiti de
dri clerul i corpul academic.

Suprimarea darilor indirecte i mai ales acea a prestatiilor In natura venia MI% Indoiala In folosul poporului de jos,
mai Int'ai fiindca impozite erau nedrepte, Impunndu-se adeseaori
numai unei parti din tara, acea unde se ivea nevoia ; apoi fi-
indca dadeau loe, prin nedeterminarea lor, la o suma de abuzuri,

Cu prilejul implinirei, abuzuri de care se folosiau mai ales boerii
fnsarcinati Cu atare treab ; in sfarit din pricina c fiecare sat
cisluindu-se pentru plata salahorilor, transporturilor a materialilor sau alte prestatiuni cerute, fruntaii acelor sate hon.reau partile de contributie, ocolindu-se cat puteau mai mult
pe ei inii i dupa a lor vointa, impovorand pe cei mai saraci
Cu toata greutatea.
Dac !Lisa tranii se folosesc din suprimarea prestatiilor
In natura, acea a darilor indirecte pe care mai fnainte le plateau i boerii aduse scutirea acestora totala de once impartaire la sarcinile statului. Clasa boereasca nefiind supusa la bir,
cautase Inca din vremele Fanariotilor a se emancipa i de darile indirecte i am vazut cum Constantin Mavrocordat ridicase
toate drile indirecte de asupra boerilor urcand spre conpen-
" Asupra mazililor. Vezi vol. VI, p. 103 si X. p. 154. Ruptagi i ruptele
eran birnici stedini care Meuse tocmeal, ruptoare, cu vistleria asupra (Wei de.
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828 1831 107
sarea vistieriei birul trnesc. Nu e varb domnul grec se in-
cercase a lua dela boeri pentru aceast scutire de ari prea
marea lor autoritate asupra tranului. Dei aceast de pe urm

parte din reformele lui Mavrocordat, se desfiinta dupg esirea
lui din domnie, boerii nu uitar folosul dobndit de ei, i in
tot decursul epocei fanariote, cutar prin toate mijloacele a
inltura de asupra-le sarcina drilor indirecte. Modul cel mai
obicinuit era inapoirea sumelor incasate dela ei sub form de
mil domneascA. Dela un timp clasa boereasc Incepe a privi
favo area ca un drept, ceeace se vede mai ales din anaforaua
boerilor care domnul Moldovei loan Sturza din anul 1827, In
tare boerii au curajul s sustin c' toate timpurile dela originea trile romne clasa lor ar fi avut privilegiul de a nu
fi supus la nici un fel de dare, neadevr flagrant dovedit prin
intreaga istorie trecut a trilor romne
Dac Ins atare recunoastere a unei nedrepte uzurpri
fusese mai mult zmult dela loan Sturza cleat invoit de el,
prin Regulamentul organic ea capt o sactiune legal, i boerii
ajung In sfrsit dup mult trua asi vedea incununate dorintele lor. Kisseleff care apAra interesele tranilor, vroise s
troduc o dare funciar pe mosiile tuturor, adic si pe ale boerilor ; dar cererea lui este respins de comisia din Bucuresti
prin jurnalul su din 15 Ianuarie 1830, motivand astfel neprimirea propunerei : a se impune proprietarului indatoriri &are
steni In scopul de a-i pune in stare s-si pltease birul si a
impune totodat i proprietatea funciar, a fi a se indatori pe
aceast din urm la un impozit indoit, fr a-i l'sa nici unul
din foloasele de care se bucur aiurea" 42. Ar zice cineva c'
proprietarii puneau gratuit pmntul la dispozitia cultivatorilor, i c obligatiunele proprietarilor ctre trani nu-si aveau
echivalentul lor In munca prestat' de acestia
Desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor pare a lovi mai
mult In interesele boierilor. Se stie c' scutelnicii erau oameni
scutiti de bir cgtre stat, trebuind s-1 rspuna proprietarului
care prefceau suma de bani in un adaus de munc. Scutelnicii ins fiind tocmai
aceast pricin adesea ori apsati
de boieri cutau s se scuture de acest raport. Mai ales dup
hrisovul lui Alexandru Moruzi din 1804 dup care s mrgi-
neste scutirea lor de bir numai la unul din cele 4 sferturi,
scutelnicii nu mai aveau interes a rmnea i birnici pentru 8/4

41 Mai sus, p. 17.
Uricarul, VIII, p. 112. Kisseleff In o scrisoare c. Nesselrode din 8 Martie
1832, ibidem, XI, p. 333, recunoaste el singur : la masse des habitants paye
la vrit la noblesse directement les drois seigneuriaux ; elle lui paye indirecte-
merit les pensions et les traitements puisqu'lle supporte exclusivement le poids

des charges publiques; mais elle connait dsormais le cercle de ses devoirs". SlabA
compensare si adeseori numai teoretic.1 a unei nedreptiti inviderate?
ISTORIA ROMANILOR
108
din contributie i indatoriti catre boeri, si se lepdau mereu

de scutelnicie, In cat boierii numai Cu cea mai mare greutate
fi puteau retinea in slujba lor. Atare fmprejurare Meuse pe multi
boeri s pref ere a se lepada de scutelnici care erau trecuti In
rndul birnicilor, fiind despagubiti boierii cu o suma de 24 lei
pe an din visterie
In 1814, boerii Moldovei dobandise dela Calimah un nou

asezamnt, dupa care vistieria se obliga a le raspunde pe lng
scutelnici i doi lei pe luna sau 24 pe an, din care bani boerii
erau obligati sa raspunda la rndul lor darea scutelnicilor catre
visterie, ramnnd acestia aprati numai de havalele, adica de
munci
sfert.
prestatii In natura, iar din bir numai pe un singur
Cu alte cuvinte, prin hrisovul lui Calimah se reIntregea

scutirea totala a scutelnicilor de bir, intru cat visteria scadea
celelalte trei sferturi ale birului scutelnicilor din cei 24 de lei
incuviintati boerilor spre aces scop ".
Intelegem deci opozitia pe care Kisseleff o intalni In boeri
cand fu vorba de a se desfiinta oamenii lor de slujba 45 ; intrucat
boerii intelegeau sa casige inca cat se va putea prin regulamentele noi, dar s nu piarda nici cel mai mic drept de care
se bucurase fnainte, preferand mentinerea starei existente,
care le aduce mari foloase tocmai prin putinta abuzurilor de tot

felul ". Desfiintarea scultelnicilor i darea lor la bir cu tara
nu ar fi cu putint de stors dela boieri deal asigurandu-li-se

alti oameni de slujba care sub numele de slujbaqi volnici, se
luau de proprietari in proportia de 10 oameni la suta de familli de pe mosiile lor, pe care &Ali fntrebuinteze in interesul
gospodariei lor. Dreptul era real, legat de proprietate si se instreina odata cu ea. Ei erau scutiti de lucrarea boierescului
avand a sluji boierului la alte nevoi ale lui.
Reamintim In marile ei linii aceasta prea insemnata se
rie din desvoltarea poporului roman.
" De Bauer, Mmoires hisioriques, p. 275 : Les skoutelniks sont exempts du tribut, et si les boyards n'en veulent pas, ils recoivent toutes les capitations pour chaque skoutelnic 2 lei par mois du trsor public en ddommagement
de la libert donne au serf". Anaforaua din 1804. Uricarul, I, p. 18. Vazand
scutelnicii odihna birnicilor, de mai multe ori s'au ispitit ca sa se lepede de slujba
lor".
" Anaforaua din 1814, Uricarul, I, p. 37: si acei cu scutelnici si breslasli
care va cere trebuin%a a se alcatui ca sa-i apere si din darea birului, vor plti bical
scutelnicilor si a breslasilor dinhu acei doi lei ce vor lua din vistierie pe numdrul
scutelnicilor".
" Kisseleff c. Nesselrode 12 Oct. 1830, Papadopol-Calimah, 1. c. p. 91.
" Raportul lui Luitprandi, ibidem, p. 74. Comp. Memoriul lui Kisseleff
din 8 Martie .1832, Uricarul IX, p. 332 : La classe des privilgis ne peut done
que vouloir le maintien plus ou moins intgral de l'ancien ordre de choses".
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTIIL ORGANIC 182S-1834 109
O parte din popoSeria deefiderei eonditiei tranilor

ratia Munteniei si a Moldovei suferise cea intgi scgdere In pozitia ei Mea' dela descglecarea Fgrgsenilor i Maramuresenilor,
Intemeierea unitgtei de domnie in -Orne dela baza Carpatilor.

De atunci se ivise clasa rumnilor din Muntenia si a vecinilor
din Moldova. La inceput insg clasa tgranilor supusi era de-
parte de a fi redus in starea injositg in care o gsim mai
trziu. Ea poseda incg partea ei de pgmnt in proprietate,
cercAnd o stirbire numai in libertatea ei, prin indatorirea impusg

a unei ctimi de muncg In favoarea proprietarului si a dijmuirei recoltei sale. Cu incetul insg conditia tgranilor supusi se Inrgutti din ce in ce, mai ales prin inmultirea numgrului lor,
cgznd tot mai multi tgrani din pricina nevoilor bgnesti din
starea liberg In acea supusg. Putin cte putin supusia primitiv se schimbg In serbire, pierzndu-se libertatea strmutgrei.
Odatg cu aceast inlgntuire mai stransg a stgrei lor, se
petrece o prefacere In raportul lor cu p'mntul pe care 11 locuiau. Invechindu-se pe mosia ce devenise boereascg, multe din
familiile lor stingndu-se sau prefcndu-se, populatia satului adgogAndu-se cu alti locuitori ; inteun cuvnt timpul atot-cotropitor invgluind i mestecnd relatiile primitive, se pierduse
ca incetul amintirea aceea ce fiecare romAn sau vecin stpanea
cnd incpuse in acea stare, si tgranii supusi numai
decgt ca niste oameni ce se hrneau pe mosiile proprietarilor. Totusi rgingsese o urm nestearsg a vechei leggturi
dintre pgmant i locuitor, anume cg el nu putea fi vndut singur
deslipit de mosia pe care locuia, i In aceasta stg una din
deosebirile de cgpitenie intre serb robul ligan. O atare normg
indeobste respectan a obiceiului pgmntului, care cnd era Incglcatg constituia o %ea' de lege, nu se poate pricepe frg rgdgcina din care se trgea, basta proprietate a tgranului supus
pe mosia locuitg de el. Dar atta rgmAsese din vechiul sgu
drept ; ba el fu chiar intors i interpretat in defavoarea lui,
anume c dacg tgranul nu putea fi despgrtit de pgmntul pe
care se hrgnea, nici el nu avea voie a se desface de el, de unde
apoi izvor, in timpuri de neagrg nedreptate, principiul c tranul nu mai putea pgrgsi mosia stgpnului 47.
Incercgrile domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat
de a emancipa pe tgran din nedreptul lant sub care incujbase marea proprietate, nu avurg alt efect flecgt al supune la
biruri mai grele, care rgmaserg apgsnd asupra lui, cu toate
c libertatea dobndit un moment in schimb pentru acea ingreuiere dispgru inaintea revolutiei clasei boeresti, care rgsturna
pe domn impreung cu asgzknintele introduse de el 48.
Istoria Oranilor supu5i vezi In vol. III, p. 24-56,186:90, 215-216,
Vol. IV p. 148-154, V, p. 317-334, VI p. 109 145 si 121; IX p, 75 88
" Vol. IX, p. 78.
ISTORIA ROMANILOR
110
Dup aceast reamintire a desvoltrei conditiei franilor

supusi In vremile mai vechi, s'A expunem mai departe istoricul
relatiilor lor cu proprietarii, dela reformele lui Constantin Mavrocordat incoace, spre a intelege rostul dispozitiilor Regulamentului Organic in aceast privire, cu alte cuvinte s urmrim mai departe seria raporturilor dintre boeri i rani.
La inceput indatorirea Oranului supus de a face munca
cAmpului pentru proprietar, nu era mrginit prin nici o stavil.
Cum spun documentele, in vremile vechi tranii lucrau MA

soroc" 4.
Inc de pe la 1670 gsim ins pe Gheorghe Duca voevodul

Moldovei, hotrAnd jute() pricinA dintre tranii de pe BArnova
egumenul mAnstirii, ca locuitorii satului Ciorbesti s'A fie In-
datoriti a lucra In toate lunile cAte 2 zile alugrilor la trebile lor ; asijderea i clugrii s le deje loc de fan pe hotarul
satului
coseascr 5. Se vede deci c cu timpul, In urma
plAngerile repetate ale tranilor, c ar fi obijduiti cu munca
din partea proprietarilor, se stabilise nartul zilelor de munc'A

la 24 pe an. Constantin Mavrocordat nu face decAt a consfinti un obiceiu ce Incepuse a deveni obstesc, cAnd prin hrisBovul su pentru desrobirea vecinilor In Moldova din 1749 hotrste, ca slujba lor s'A fie mrginitA la 24 de zile de om
inteun an, ori la ce lucru se vor pune, i dijm se deie" 51.

Tot acel domnitor dispune ca pentru lturasi, adic5 pentru acei
ce nu eran vecini, munca sA fie numai de 12 zile, dAnd
dijm obicinuit 52.
Raportul dintre steni i proprietari fiind de tot nelmurit

prin fixarea cea cu totul neindesturtoare numai a numrului
,zilelor de munck urmau intre ambele clase frecAri mutuale,
ce ddeau loe la nemultumiri i plAngeri vecinice. Tranii pretindeau c li se cere prea mult munc peste orAnduiala tocmit ; iar proprietarii arnau din potrivA c sAtenii numai le
calc mosiile, dar slujbA nu fac precum s'ar cklea 53. Grigore
" Hrisov dela Grigore Ghica din 1773, Uricarul, IX, p. 26. Anaforaua divanului Moldovei din 1775, Mag. ist., II, p.295.Un doc. german din timpul ocupatiei
Olteniei 1719 (N. lorga, Studii i Doc, V, p. 135) spune : sed dum ipsis (baronibus)
uecesarii erant. Nu stim de unde iea Radu Rosetti stirea ca In vechime taranii
Aupusi lucrau numai trei zile pe an. (Pentru ce s'au rersculat fdranii. 1908. p. 17.
" Vezi hrisovul lui Duca din acel an In Uricarul, V, p. 233.
" Mag. ist., II, IS. 291.
52 Hrisov din 1742, Uricarul, V, p. 400. Dispozitia aceluiasi domn din
brisovul sau din Muntenia dat In anul 1746, prin care reducea numarul zilelor
de munca numai la 6 se explica prin tinta speciala a lui (vol. IX, p. 83). Tot asa se
explica i hrisovul lui Scarlat Ghica din 1768 care fagaduieste locuitorilor Instrai-
nap ce vor reveni in tara, sa fie datori a lucra stapanului In anul Intaiu mumai
3 zile, In al 2-lea 6 g In al 3-lea 9. Mag. ist., II, p. 301. J. Neculcea In Letopiseie,
p. 460.
Un doc. german din timpul ocupatiei Olteniei 1719 (vezi Vol. IX p. 66).
OCUPATIA RITSRASCA.
I REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1884 111
Ghica venind In Intaia lui domnie In Moldova, face dreptate

ambelor parti, reducnd pe de o parte numarul zilelor de munca
nurnai la 12, iar pe de alta hotarand nartul muncei ce fiecare

locuitor era dator sa indeplineasca In cursul unei zilei.
Prin un hrisov al sail din 1766 el dispune anume ca doutispre-zece zile s lucreze fieste care satean inteun an stapanului
Insa" patru zile primavara, patru vara si patru toamna,
iar cei dela satele dela margine (expusi la pradaciuni) numal
jumatate, adica sase zile pe an. Nartul muncei era : 60 de palme
pe zi aratura ; 12 prajini falcesti prasit, trei clai secerat, jumatate de falce cosit, munch' care intrecea pe aceea ce poate sa o
Indeplineasca un om 'lute zi si care reprezinta In realitate un
numar indoit, pricina pentru care nici boerii nu se opusera la

aparenta reducere a numarulului zilelor 54. Boerii se rasgandira
in cur'nd, si la a doua domnie a lui Ghica (1774-1777) ei cer
prin o anafora ca domnul s revie asupra dispozitiei sale. Prin
acea anafora, din 1775, ei expun istoricul relatiilor lor cu
aratand cum mai Intai acestia lucrau fara soroc ; iar dela
Constantin Mavrocordat inainte li s'a hotarat 24 de zile, ceeace
ar fi Cu totul neindestultor ; ei cer deci sa fie sporite la din zece
zile una, adeca la 36 pe an, si nici macar nu pomenesc de reducerea numarului zilelor la 12, facuta de Ghica In intaia lui
domnie 55. Domnul prin hrisovul sail din 4776 sau 1777, desi
recunoaste in principiu cererea, totusi gasind c starea locuitorilor nefiind Inteaceasta Indemnare n'au lasat a se Indeplini
atare dreapta i potrivita cerere", ci el lasa tot 12 zile Intr'un
an, precum fusese mai inainte. Pentru a face insa dreptate macar Intrucatva cererei boerilor, adaoge pe langa cele 12
zile fixate prin hrisovul sau din 1766 Inca urmatoarele Indatorid asupra taranilor : s faca doua claci pe an stapanului,
Intocmeasca iazurile i morile, sa deje ajutor la repararea acareturilor, sa faca cate o podvoad (cratura cu Indepartare
masurata) 56 sa care la curte cte doua cara de lemne de foc.
spune cA tAranii nu stateau otiose" lucrau fere saltem circa meridiem, et huic
quoque quasi coacti".
" Hrisovul din 1766 In Uricarul, II, p. 218.
" Anaforaua din 1775 in Mag. ist., II, p. 295.
" Hrisovul e reprodus in Uricarul IV, p. 26 cu data gresitA de 1773, Intl-a
cAt In el chiar vorbeste de anaforaua din 1775, prin care boierii ar cere ca lucruI
locuitorilor sA fie zAciuiala zilelor unui an", arAtAnd totodatA prin aceasta cd se
referA invederat la anaforaua citatA in nota precedentA. Tot asa de gresit a fost
cetit i reprodus numArul zilelor de muna acordat de Domn, redat de Codrescu
Cu 61 ( I) in loc de 12, adecA mai mult cleat chiar ceruse boerii, 36. Apoi publicarea
ruseascA i romfineasa : Alcatuirea ponturilor pentru tridatoririle dintre
moiilor qi locuitori din oblagtia Basarabiei, 16 Maiu 1829 (Bibl. Acad. col. Sturza,
No. 4107), vorbind despre anaforaua din 1775 prin care boierii cer 36 de zile si de
ISTORIA. ROMANILOR
112
Boierii ins ii cercau norocul la fie-care domn, spre a

exploata i mai deplin munca tranului. Ei readuc cererea lor
la Alexandru Moruzi in 1805 jluindu-se c' chiar acele 12 zile
pe an tranii le fac numai numrnd zile, fr s lucreze suljba
ce se cuvine unui muncitor pe o zi, izvornd din aceast pricin necontenite prigoniri intre stpani i steni". Boierii nu
obtin dela domn, care era favorabil tranilor, sporirea cerut.
Totui domnul le Incuviinteaz un nart de munc a tranului
de peste tot anul, anume 80 de prjini, adic6 o falce de arat
i grApat, 15 prjini pril, in care se cuprinde strnsul i. cratul recoltei fcute pe ele, 30 de prjini de secere cu cratul
snopilor la arie, o falce de fan cosit, adunat i cldit In stog,
patru clAci, s care dou car de lemne s' dreagA morile, s
fac ingrdituri tarinilor, i s-i dee 'MCA i dijma din toate
productele sale ; s nu aib voe a vinde buturi in sat decAt
stpAnul moiei. Dac socotim In zile acest nart de munc, gA-
pentru o falce artur grpat trebuie 3 zile cu patru
sim ;
boj 57.
Dup mazilirea lui Moruzi in 1806 &And Ruii inainteazil
In Moldova, gsim pe boieri cerand dela Rui a indatori pe

tkani s munciase 36 de zile pe an boierului, sau dac rrnan
tot cele 12 zile s fie indatorat la toti membrii familiei i nu
numai la unul din ei. cum este obiceiul 58.
Sub aceast legiuire se afla Moldova la introducerea
Regulamentului 59. Cum hotniite acesta catime de munc
pe care trebuia s o jertfeasc' tranul in favoarea proprietarului ?
Reformele prestatiilor mutuale ale boierilor i tkanilor.

In Moldova, nartul muncei fixat de Regulament e urm'-
torul :
hrisovul dat asupra ei, spune ca Gr. Ghica a refuzat cererea boerilor pana cand
locuitorii nu vor veni la o mai buna stare, si lasa In deplina putere pomenitele de
el osebite ponturi ce se numesc a vistieriei, 12 zile pe an, prin care s'au hotarat ca
lucratorii de pamant sa lucreze pomesnicilor si duma sa deie", (p. 8). Vezi si mai
sus vol. IX. p. 268.
" Anaforaua din 1805, Uricarul, II, p. 129-130: am chibzuit o ma-
surata Indatorire a slujbei anului". Din o eroare de tipar, Rossetti I. c. p. 19 pune

8 prajini palcul aratura In loc de 80. Comp. p. 20 si 21. La p. 21 Rosetti face socoteala pe care o primim g noi.
" Reinhard 26 Oct. 1806. Vezi Radu Rosetti, Arhiva senatorilor din Ki
sindu, In An. Ac. Rom., II, tom. XXXI. 1909. Memoriul I, p. 436 (80).
" Daca ne ocupam In acest studiu mai mult de Moldova o facem din pricilia a numai asupra ei exista documente publicate, care pot Inlesni asamanarea
masurilor regulamentare cu starea de mai fnainte. In Muntenia a fost Insd aproape
aceleasi raporturi, desi starea de lucruri era ceva deosebita.
OCUPATIA RUSEASCi SI REGULA.MENTIM ORGANIC 1828-1834 113
tranul era indatorit s lucreze pe an cele 12 zile traditionale 60.
CAtimea muncei pe care tranul trebuia s'o indeplineascd In

o zi era urmdtoarea : 14 prdjini ardturd in moind sau 9 in teEnd pentru fiecare pdreche de bol; 12 prdjini praild, cuprinzndu-se in ziva de prail', adunatul, cdratul productelor la
coer i construirea acestuia in caz de lipsd ; 16 prdjini secere
sau 20 prdjini cosit de gru, cuprinznd i transportul i clditul la arie. 0 falce de MI cosit impreund ca cldditul i ingrdditul stogului era socotit drept 4 zile de lucru. In afard
de atari indatoriri, mai avea de fdcut tranul o podvoadd de
indeprtare dela 8-16 oare, i cloud cnd distanta era mai
micd de 8 oare ; sd care cloud care de lemne, sau cand nu ar
avea boi,
facd un adaos de 4 zile de muncd pe an i sd dee
mnd de ajutor la repararea acaretelor. In afar% de aceste indatoriri de muncd, tdranul trebuia sd mai dee proprietarului
i dijma din recoltele sale, pe care trebuia sd o ducd la locul
ardtat de boier.
In Muntenia, conditiile muncei erau ceva mai ware
decat in Moldova. Dei la ardtur se prevedea in Muntenia
10 prdjini pogoneti, adicd 540 de stnjeni pdtrati, iar in Moldova 14 prdjini fdlceti cari in stnjeni fac numai 504, Inca
s'ar pdrea cd in Moldova se cerca mai putind ardturd decAt
In Muntenia. Trebuie insd socotitd deosebirea stnjenului muntean de 1 m. 9665 de cel moldovenesc de 2 m. 23, incAt in ralitate, 504 st. moldoveneti fac 2506 metri pdtrati i o fractie,
deci mai mult decAt 540 de stnjeni munteneti cari fac numai
2088 m. p. i o fractie 61, la prdild insd in Muntenia se cerca
numai 15 pog. sau 259 1 , de st. pdtrati, iar in Moldova 12 pr.
sau 432 de st. patrati. Seceriul era in Muntenia de 3 cldi
cate 26 de snopi de 4 palme de circumferentd, transportul lor
la arie fiind pe seama proprietarului, ceeace corespunde la
seceratul a ce! mult 6 pr. pogoneti sau 314 de st. patrati, pe
cAnd in Moldova ziva de secere cuprindea 16 prdjini pe lng
cdrat i cldit, adicd 576 de st. patrati. Cositul unui pogon era
socotit drept o zi, iar strnsul i cldditul lui la stog drept o alta,
ceeace urca pentru Muntenia cositul i clditul unei fdlci sau
a 2 1/, pogoane la 5 zile pe cAnd in Moldova, era socotit drept
4. Dei o asemdnare deplind nu putea fi stabilitd intre muncile
agricole cerute in Muntenia i acele din Moldova, totui reiese,
60 Art. 120 al regul. Munteniei ti 141 al celui moldovenesc. Fusese vorba
un moment de a se urca cifra iar la 24; dar atare idee fusese pardsit de teama
une! rAscoale. Papadopol-Calimah, 1. c. p. 91.
Reducem pentru asemAnare masurile In valoarea comunA a stAnjinilor
parati. Falcea are 80 de prAjini in lung ti 4 in lat ; pogonul 24 pr. In lung ti 6 in
lat ; prajina in ambele Ori are 3 stanjeni. Prin urmare o prAjinA fAlceasca va avea
3 st. In lung ti 12 (patru pr.) In lat 36 st. p. ; o prAjina pogoneascA va ave.a 3
st. lung ti 18 lat 54 st. p. 0 falce va avea in st. patr. 2880, iar un pogon 1296.
A. D. Xenopol. letoila Rominilor.
Vol Xl.
ISTORIA ROMANILOR
114
din cat se poate face in atare privire, ea' indatoririle impuse

tranului muntean erau putin mai usoare decat acele cerute
dela cel din Moldova.
Revenind la ctimea muncei cerute in Moldova, dad

comparAm acea cerut de legiuirea din 1805, cu acea a Regulamentului Organic, avem reduse in zile de lucru reale :
6
5
zile pentru o falce de arAtur,
5
8
2f
95
9f
),
f2
)9
4
2
ff
ff
55
4
43
99
ff
17
),
ff
f7
prsitul a 15 prjini cu adunatul sit di-atul acestora,

seceratul si transportul a 30 de pr.,
o falce de cosit i cldit,
patru clki,
cratul lemnelor,
meremeturile acaretelor,
ingrdirea tarinilor,
cele dou. podvoade.
Totalul zilelor de mund dup legiuirea din 1805.

1
Dup regulament, munca era mai grea in realitate, dei

in aparent se arta mai usoar, cci nartul ei nu mai este hotrit ca dup hrisovul din 1805 pe an, ci se dispune can mund
omul are s indeplineasc6 pe zi, dei ea niciodat nu poate fi
lucrat in decursul unei zile, ci are nevoie de 4 sau 5 zile spre
a fi efectuat, !neat urmead cA o zi de munc' dup regulament
nu corespunde unei zile efective de mund omeneasd. Iat

deci reduse in zile reale muncile Regulamentului :
pentru 14 prjini de artur, pe care Regulamentul le cere intr'o zi,

pri15. a 4 zile regul. a 12 prjini pe zi cu
adunatul si dratul recoltei,
zile
16
27
77
f7
39
79
transportul,
coasa unei flci de iarb, dup Reg. in
73
79
dou podvoade,
97
27
ff
7f
27
ff
4
2
4
6
3
53
79
)3
secerea a 3 zile regul. a 16 prj. pe zi i
4 zile,
dratul lemnelor,
patru clci,
meremetul acareturilor,
ingfditul tarinilor,
de zile de munci reale dup5. Regulament 62
01 Asupra evaluArei muncei zilelor regulamentare in zile reale, adecA at

se poate lucra in o zi, am consultat pe mai multi proprietari. DacA ltam in bAgare
de seara abuzurile ce trebuiau sA se comitA, atunci socoteala lui BAlcescu, care
scotea 56 de zile de lucru pentru Muntenia si 72 pentru Moldova, nu pare exa-
OCUPATIA RUSEASCL $1 REGULAMENTIIL ORGANIC 1828-1834 115
S cercetm acuma ce ddea proprietarul in schimb

tranului pentru munca lui, i spre a putea judeca dac Regulamentul a imbunTtit sau inruttit soarta acestui din urm,
s relu'm iarsi asem'narea futre starea anterioar i acea
creat prin noua legiuire 63.
Dup cum pare a reiesi din datele contraziatoare continute in urbariu, proprietarii erau datori s pun la indernAna
tranului
flci pentru 16 vite fruntasului, Mnat,
4
3
1
22/
2
9,
12
4
3
mijlocasului,
codasului,
strei a patra ; apoi acelasi nuIf

9,
mr de raid /*une, i pentru artur, dup gloat", adie
2
numrul sufletelor din cas ; in totul deci aproximativ 12 flci

fruntasului, 9 mijlocasului, 6 flci codasului i chiar celor mai
sgraci dela 2 la 3 M'id. Aceasta pentru moiile asezate in partea
cmpului dintre Prut i Nistru, unde locul era mai larg ; pentru moii1e dintre Prut i Siret se d'Actea Cu o treime mai putin,
iar la locurile strmte, ins spre munte, aceste din urm cifre
erau injumttite.
S vedem cAt loe d Regulamentul Organic muncitorului
de pmnt. Mai intaiu 10 prjini flcesti pentru cas i grdin, 1 1 2 flci pmnt de arAtur, 40 prlini Mnat si 20 prjini
imas independent de numrul vitelor sale ; apoi pentru o pereche
de boj 60 prjini Mnat si 60 imas, nefiind dator proprietarului a
da mai mult decat pentru patru boj si o vac. Dup atare dispozitie, in cazul cel mai bun, tranul nu putea obtinea mai
mult de 1 1 2 falce artur, 2 falci fnat i i7 8 imas, impreun
gerata. Vezi scrierea lui anonima: Question conomique des pr incipauts danubieruzes
Paris 1850. Asupra abuzurilor comise la prestatiunea muncilor, vezi cele ce spune
Badea, unul din deputatii taranilor in comisia din 1848, Aricescu, Chestiunea pro,prieteifei desbatutd de proprietari si seiteni in 1848, Bucuresti, 1862, P. 32: Lucrara
o saptamana Intreaga cu carul cu boj pentru a cara porumb la patul si nu ni se tine
seama decat o zi". Neculai Suu, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy 1849
p 89, spune : Le travail, si l'on tient compte des transports et des rparations
obligatoires, ne peut Ore excut en moins de 30-40 jours rels". R. Rosetti.
Pentru ce s'au rdsculat faranti, p. 51 da cifre ceva deosebite. Constata trisa si el Ingreuierea muncii prin Regulament.
o Comparatia suntem iar5ii nevoiti a o margini la Moldova, pentru Muntenia lipsindu-ne documentele asupra starei inainte de regulament..
In editia !ataja, admisesem dupa urbariul lui Moruzi, reprodus de Co-
drescu In Uricar, II. p. 130, cifre mai mari ; 20 de falci pentru fruntasi, 12 p. mijlocasi si 8 pr. codasi. Alt urbar Irisa, nu se stie al cui, da cifrele din text, Magazin
istoric pentru Dacia, II, p. 306. Temandu-ma ca sa nu fi citit Codrescu gresit ciVele (o dovada de cetire gresita primesc mai callad cifrele mai mici ale urbarului
din Mg. ist., cu ata mal mult a ele corespund cu aratarile lui Kisseleff cA pamantul satenilor ar fi fost redus la 4. Daca am primi cifrele urbarului lui Moruzi,
ar fi trebuit sa cred a a fost redus la 4 sau chiar la 14 Nu se poate tagadui,

In once caz, o simtitoare reducere a pamantului.
116
ISTORIA ROMANILOR
Cu locul de case, in totul maxium 5 1/2 Mei de loe pentru
intreaga lui gospodrie.
Redueerea pfimntului dat IAranilor.

Dac comparm
intinderea de pnaant incuviintat tranului prin Regulament
cu aceea ce o avea dup legile vechi, gsim c' ea a fost redusei
prin noua legiuire la mai pufin de jumtate, pe cdnd ditimea
de mundi cured a fost sporit'd, incat si in privirea raporturilor
dintre boieri si trani, tot clasa acelora a fost folosit, si precum indeobste regulamentul organic a fost favorabil boierilor,
recunoscAndu-le niste drepturi si privilegii noi de care niciodat ei nu se bucurase, astfel fu sporit tot in a lor favoare si
exploatarea elementului trnesc, dandu-le asupra muncei acestuia o mai mare intindere In schimb pentru mai pulin indatoriri din parte-le.
Atare rezultat fusese obtinut de boieri printr'o crancenA
indrtnicie si inclestare de pretinsele lor drepturi, din care
Kisseleff cu toat autoritatea lui nu putu rupe niel un crAmpeiu.
El arat de mai multe ori personajelor politice cu care sttea

In legAtur prerile sale asupra relei intocmiri a stipulatiilor
privitoare la daraverile dintre boieri si trani. Asa lute scrisoare a sa ctre Butenieff, ambasadorul Rusiei la Constanti-
nopole, el spune c5. ar trebui numai decAt s'A se introduc oare-
care schimbri In atare dispozitii, care fiind redactate numai

de boieri nu au avut in vedere decat interesul exclusiv si ru
inteles al propriettii ; c' comitetul insrcinat cu a lor redactare ar fi lsat s se strecoare prin nebAgare de seam sau in
chip precugetat asezri ce ar putea da loe la ineAlcAri care ar
fi ingreuietoare si putin echitabile pentru tran ; c adunarea
general de revizie, compus6 deasemenea numai din boieri,
se grAli poate pentru aceleasi motive a invest acele clauzule
cu a ei int'Arire. In curAnd insA neajunsurile esir la lumin,
si este neaprat a se adopta in privirea dispozitilor de care e
vorba niste amendamente, cu atAta mai mult c astfeliu cum
sunt concepute intocmirile actuale dau putinta princepelui si
adun'Arilor, ale c'Aror interese de proprietar sunt identice, de a
intrebuinta toate mijloacele vechiului regim pentru a zdrobi
clasele de jos". Printre dispozitiile care ar trebui schimbate
sau lmurite, Kisseleff enumr hot'Arirea pretului de despgubire pentru muncile nefAcute, lsat la arbitrul proprietarului,
imprejurarea cs nu se face nici o deosebire in prestarea muncilor
pentru acei trani care din pricina ingustimei mosiilor nu ar fi
putut obtinea intregul pmnt propus de Regulament. Mai

ales insemnat este ins urmtoarea observatie a administratorului rus, privitoare la intinderea prnAntului concedat t-
ranilor din Moldova, despre care spune c6 Regulamentul, ,,dei

a mentinut numrul de zile de munc6 fixat de vechea legislatie
OCTJPATIA RUSEASCIt SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1834 117
(am Vzut c' chiar 1-a sporit), el nu incuviinfeazd stenilor ace-
lai spaliu de p'dmdnt, i in loc de a determina ceeace se afla

nehotgrAt in vechea lege, el lag s subsiste pentru evaluarea
muncei clauzule invederat ingreuietoare pentru steni, si care
o devin incA si mai mult de cnd spafiul de trdm la care aveau
dreptul pdat acum este comparativ redus la jumtate" ". Kisseleff se desp'rti chiar de principatele romne tot cu gAndul
la tranii pe cari cAutase s-i scoat din ghiarele boierilor
dar in care silinti isbutise att de putin. El spune in mesagiul gu din urni ctre adunarea din 1834: o alt pricin
plugarilor. Treapta
acea de locuitori fiind cu totul incredintard la sprijinirea si
nu mai putin insemntoare este aceea a
bunvointa stpnirei si a mAdularelor acestei adunri, asteapt
dela D-voastr pzirea nestilmutat a drepturilor ei. Cand

inteleptele legiuiri ce privesc la ei se vor pune in lucrare cu
acea curtenie de cuget si neprtinire cu care s'a cumpnit a
lor alcAtuire, cand msurile contra slujbaVlor # a nesdfioasei
ldcomii a arendgilor (nu indrsnia s spun a proprietarilor)
se vor pzi cu strpicie, atunci numai muncitorul plugar v
va rsplti cu bogtia, cu productia si cu linistea, dreptatea
ce yeti arAta-o c'tre dnsul" 65.
Urmrile restrngerei pmntului concedat locuitorului

fu fatal pentru economia traiului su. Intreaga lui subsistent
o trgea din vite. Ingustandu-i-se locul de fnat si de psune
el fu silit s restrngA cultura lui de animale. Regulamentul,
reduchl catimea p'mntului dat in chip obstesc la ceeace maiinainte se d'Adea codasului, reduse pe toti tranii in stare de
codasi, adic cu maximum patru boi avutie. Mijlocasul de acum
inainte nu va mai avea decAt doi boj, precum avea in vremuri
vechi starea a patra, iar codasul ajunsese inteo stare aproape
necunoscun timpurilor de mai inainte, adics de a se hrni numai
din munca bratelor lui, cu palmele" dupg rostirea obicinuit.
*i. s" nu se cread c' numai in Moldova ctimea Omantului fu redus din ceeace era mai vechi. *i in Muntenia se pe" Kisseleff c. Butenieff, 2 Aprilie 1832, Uricarul, IX, p. 339 si 340-342:
Elles (les clauses du rglemnt moldave) n'accordent pas aux villageois le mettle
espace de terrain et laissent subsister pour revaluation du travail des clauses
videmment onreusess pour les vilageois et qui le deviennent encore plus, depuis
que l'espace de terrain auquel ils avaient jusqu'ici droll, est comparativement rcluit
de moitid". Acelasi lucru reies5 din tAnguirea deputatilor Orani In divanul ad-hoc,
In sedinta din 18 Dec. 1857: Inainte de Regulamentul Organic sriteanul avea
10, 16, 20 de Mid, rddicA vite, tsi prindea nevoia. Cu Regulamentul munca s'a tin
povArat, iar pdmantul s'a micsorat". (Buletinul desbaterilor divanului ad-hoc,
1858 No. 2 . Tot asa observa si strainii ce vin prin Orile romftne. . .
. .
Reise durch einen Theil Ungarns, Siebenbilrgens, des Moldau und Bukoeina in
Jahre 1805, Pest 1811, p. 105 : Der moldauische Bauer ist von seinem Herrn
mit grundstuchen reichlich ausgestattet.
" Reprodus de G. I. Lahovary In Cono. Iiierare XXIV, 1890, p. 242.
ISTORIA ROMINILOR
118
trecu acelai lucru, caci daca zilele de munca sunt mai putine
la numar in Muntenia decat in Moldova i pamantul dat este
mai restrans. In acea tara anume se puse la dispozitia locuitorului, in afara de 400 stanjeni patrati pentru casa i gradina
(in Moldova 10 prajini falceti, adica' 30 stanjeni X 12 = 360
de stanjeni patrati), 3 pogoane de pamant pentru aratura,
cate12 pogon pentru fiecare cap de vita' ima, maximum pentru

numarul de 5, i cate un pogon de fanat ; in totul deci vreo 11
pogoane, ceeace in %id, de cate 2' 2 pogoane la falce, face mai
putin de 5 1 2 raid, catimea de parnant data taranului moldovan. Si insui atare catime este inca reclus prin faptul ca,
dupa un amendament al aduhrei de revizie, locul de fanal
dat taranului se micoreaza dela 5 pogoane la 3, pe motivul
.ca taranul ar avea coceni, paie i mohor", .1 atare amendament, lucra caracteristic, trece cu aproape unanhnitatea glarurilor, (pe cand la toate celelalte exista' o majoritate i o minoritate), anume 43 din 44 membri prezenti 1 singurul ce se
impotrivete lui este vornicul Barbu Stirbeiu, domnul de m ai
tarziu al Munteniei. Regulamentul Organic pastreaza obiceiul
vechi de a se da pamant de catre proprietarii tranului ajuns
la majoritate (pe atunci 25 de ani), in schimb pentru munca
ce era indatorit a face. Acest drept este numit al insuratului,
insa fara cuvant, deoarece Regulamentul prevede ca taranul
chiar neceisc1torit la 25 de ani sa intre in datoriile i drepturile
clacaiei. (Art. 125 lit. j) 66.
Ne-am putea atepta cel putin ca Regulamentul Organic

sa suprime erbirea tranului i sa-i dee libera voie de a se stra-
muta unde 1-ar povatui interesul. Se i proclam principiul

acesta civilizator i umanitar, dar boierii iau m'Asura de a incunjura invoirea stramutarei de atatea conditii ingreuietoare,
incat principiul insmi ramane o litera moarta. Anume tranul
trebuia, pentru a se putea stramuta : 1) s'A previna pe ispravnic

i pe proprietar cu 6 luni inainte ; 2) sa plteasca proprietarului in bani echivalentul muncei sale i a celorlalte indatoriri
pe un an de zile (fixarea sumei se lasa la arbitriul stapanului,
deoarece nu era indicar prin Regulament) ; 3) s'A plateasca
la casa comunala impozitul pe un an ; 4) s'A lase in folosul proprietatei casa i plantatiile sale fra nici o despagubire ; 5) sa
achite capitatia lu pe totii anii ce mai ramaneau pana la noul
recenziment, ce se fcea la 7 ani, al ara decat in cazul cand
Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 562. Reg. org. Art. 125 lit. j:
,,Orl care satean dupl ce ajunge la vrasta legitima de 25 de ani, este

dator i fund necdsdtorit a face lucrul hotArat In paragrafele de mai sus.
Se Intelege el proprietarul Ii va da pAmantul ce este randuit prin asezamAntul sus arAtat". Si era firesc lucru sA fie astfel, de oare ce din fie
care cas5 numai un singur om era tima s Indeplineascl munca ampului,
<lupa obiceiul vechi.
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1834 119
visteria ar vrea s-1 stilmute cu cisla in noua sa aezare (dispozitie Man' iar6i la placul organelor ocarmuirei, care erau
intotdeauna s6 fie in partea proprietarului). Este invederat cA
nici un Oran nu ar fi fost in stare ss indeplineasa astfel de
indatoriri i e deci libertatea de a se strAmuta era ca i nescris'A 67 Kisseleff puse piept i aici pentru a indulci m5car
intructva soarta franilor, dar in zadar. El scrie necjit atre
Butenieff jluindu-se contra bkboilor din Moldova, (boierii
din clasa I care purtau barb), cari ar fi cei mai turburAtori
intriganti din top oamenii cu barbA care viermuiesc sub': ea"ciula cerului. Adunarea compus4 din boieri nu a fcut altceva
cleat a incleca drepturile claselor inferioare ; fiind constituiti judecnori in propria lor cauz., este lucru firesc ca s6 caute
numai a-i spori propriile lor privilegii in dauna acelora ce nu
sunt reprezentati nici aprati de nimenea'; au mers atat de

departe Meg printr'un articol viclean al clkei au legat de pmant pe steni, cari sunt liberi de drept, i in toate zilele tind
a face din ei nite robi pentru a-i aiAsa inc6 i mai mult" 68.
Kisseleff merge atAt de departe in ap'grarea intereselor muncitorilor Mat el voiete a face s se introduc6 nite modific'ri
In dispozitiile privitoare la raporturile dintre boieri i tArani
prin ambasadorul rusesc din Constantinopole, pe care-1 roagA
s." lee inapoi regulamentele ce fusese inaintate sultanului, spre
a introduce in ele schimbrile trebuitoare. Ambasadorul se

teme ins de a da urmare cererei lui Kisseleff, pentru ca nu
cumva Turcii s'd se foloseasc6 de imprejurare, spre a teggna
Tried i mai mult recunoaterea nouei legiuiri 66. *i Cu toate
aceste Kisseleff se fericete c a putut obtinea in favoarea tranilor conditiuni fr asenfnare mai favorabile cleat acele
continute in instructiile ministeriale i eh' a putut reprima in-
cercArile de impotrivire ale castei nobiliare prin singurul mijloc
al ratiunei, fr a recurge la m5suri constrngtoare 70 Intelegem deci din aceste vorbe ale lui Kisseleff unde st6tea temelia impotrivirei boierilor contra vederilor prea liberale ale
guvernatorului rusesc, anume in instructiile ministeriale. Pe
de an' parte ni se pare eft' Kisseleff voiete a se inela singur
" A. G. Golescu, De l'abolition de servage darts les principauts danubiennes, Paris, 1856, P. 37.
"Kisseleff c. Butenieff, 30 Oct. 1832. Uricarul, XI, p. 358: ,...Te suis depuis
15 jours A batailler avec les barbes moldaves qui sont assurment les plus turbulents intrigailleurs de tous les hommes A barbe qui pullulent sous la calotte du ciel".
Aiurea el adaoge c..1 pozitia mea este foarte delicatA si nu stiu la ce rezultat voi
esi ; eu singur sunt nevoit sA al:dr pe acesti oameni (tArani) contra unei oligarhii
lacome si turbate". Kisseleff c. Nesselrode, 16 Ianuarie 1833, Papadopol-Calimah,
1. c. p. 99.
" Kisseleff c. Butenieff, 2 Aprilie 1832, Uricarul IX, p. 338. Butenieff
c. Kisseleff, 26 Ianuarie 1833, Papadopol-Calimah, p. 99.

74 Kisseleff c. Orloff, 27 lulie 1833, Uricarul, IX, p. 370.
120
ISTORIA ROMANILOR
asupra lucrrei mai mult suite pe care o Meuse, constrans fiind

atat de instructiile ministeriale cat i de opozitia inverunata
a:boierilor, nand inalt atat de mult in repetitie randuri bine-
facerile aduse poporului de jos prin intocmirea Regulamentului, pe care el insui am vAzut cat de amar Il critia tocmai
In atare privire. Astfel dupk cele ark-Late mai sus privitoare la
raporturile dintre boieri i trani .1 care dupa insui pa'rerile
lui Kisseleff erau ingreuietoare pentru cei din urrna", cum poate
el sa' arkte c izbutise a face sk se primiasca de casta nobiliar,
la care singura apartine reprezentatia nationala, dispozitiile

unei legiuiri protivnice intereselor sale r 71 In privirea exploataei muncei teneti am v`zut c boierii catigase prin
Regulament, and taranilor mai putin psmnt deckt inainte
pentru mai multa muna, i aceasta tocmai acuma and, prin
deschiderea navigatiei pe Dunaea i Marea Neagra", proprietarii erau sA se foloseasc mai mult din productul muncei trneti, recoltele pamantului, pentru care se ofereau preturi
din ce in ce mai urcate.
Asupra sporirei pretului grnelor la acea epoch', avem o vie
dovad in vorbele preotului Neagu, in comisia de proprietari

i de trani instituit. de Revloutia din 1848, i care spune,
a a venit vremea sa vie Englezi, Francezi i altii, s dee ate
lei 250 pe chila de gilt', 75, 80 i 90 pe chila de orz. Acum care
de care din proprietari sa-i dearte magaziile de producte i
umple casele de aur i de argint. Acuma ce fac proprietarii, and ii vsad casele pline de atata avere? Alearga" ziva i
noaptea a mai gsi un petec de pa'mant, sk-1 rkscumpere" 72
Tot in acest sens vorbesc i proprietarii mari in Incheierea majoritstii lor din divanul ad-hoc al Moldovei : Astazi
In urma repedei desvoltri a comertului, agricultura a luat o
intindere aa de mare, Inca putine moii de camp au Ina locuri pentru creterea vitelor. Asta'zi and preturile pa'mntului
s'au suit la un grad proportional cu acea desvoltare ; and pe
de an' parte pretul muncei, din cauza inmultirei bratelor i
a inlocuirei lor prin maini, n'a putut crete inteo aceeai proportie, Regulamentul Organic i aeza'mntul de fat au trebuit s'a" punk i au i pus in m6sura mai potrivita anuala va71 Ibidem, p. 369. Mai vezi alte locuri In care Kisseleff IIi laud opera,
Ibidem, p. 368, si Kisseleff c. Nesselrode, 26 Septemvrie 1832, p. 355.
Vezi i Kisseleff, Cuvantare la deschiderea adunlrei de revizie, Hum.,

Doc., supl., I, 4, p. 363: La hausse considrable des produits de la terre, en assurant d'un cot aux propritaires des revenus bien plus levs". Cum era mai
fnainte, nu o spune Mihail Sturza In un memoriu al sail din 1829. Hurrn., Doc.,
supl., I, 5, p. 32: Le vil prix auquel les habitants sont, faute de concurrennce,rduits a livrer leurs crales aux Turcs Kapanlis qui ne permettent aux batiments
d'aucune autre nation de s'approvisionner dans le port de Galatz".
OCIIPATIA RIISEASCA SI REGITLAMENTIIL ORGANIC 1828-1834 121
loare a pmntului ce proprietarul d tranului, cu munca

pe care acesta o d celui intaiu" 73.
Dac starea boierilor se pru a.' sufere o tirbire prin
desfiintarea scutelnicilor i poslunicilor, acetia fur inapoiati

cel putin in parte clasei boiereti, prin aa numitii slujbai vol-
nici, oameni iari scutiti de dri i indatoriti a presta slujbe
boierilor, pe care acetia aveau voie s-i aleagA din zece familii
unul. Kisseleff pare c." vrea s se inele pe el insui cand spune
c, de i masa locuitorilor pltete direct ctre nobilime dreprile boiereti i indirect inc lefile i pensiile ei, ea singur
suportand toat greutatea sarcinilor statului, totui ea cunoate
deacum inainte cercul datoriilor sale i tie ea' in gal% de ele
nu mai are nici o obligatie" 74.
Indatoririle clasei trneti sunt pozitive i neindoiel-
nice, iar foloasele sunt puse numai in perspectiv, i anume

dac s'ar fi gsit o ocArmuire care s aplice cu sinceritate Regulamentul. Deaceea i Kisseleff, tiind at de mult vor atrna,
dela punerea in practic6 a legiuirei, urmrile ei asupra soartei
tranului, se temea s incredinteze de indat aplicarea ei domnitorilor indigeni i cerca ca inceputul s se fac tot sub ocrmuirea provizorie ruseasc.
In rezumat, Regulamentul Organic, In privirea ornduirei
interne a claselor sociale, poate fi caracterizat, cum au fcut-o
revolutionarii din 1848 in tnguirea lor &are Poart, C prin

el boierii s'ar bucura de toate drepturile : scutire de dri ; func-tiuni publice, legiferare, onoruri, pe cand tranul poart toate
greuttile Statului 75.
Restrngerea pmntului avu un efect duntor asupra

gospodriei tranului. El avand nevoie de mai mult pmnt
de ima i fanat, cleat acel incuviintat de Regulament pentru
maximul de vite prevzut in el, lu tot prisosul ce-i trebuia,
cu chirie dela boier, indatorndu-se a i-1 plti in bani sau mai
curnd in munc, de care boierul avea nevoie pentru a cultiva
cAt mai multe grne.
Din aceast nevoie a tranului de a lua pmt cu chirie
dela boieri, se explic cderea lui tot mai adnc in lanturile

acestui din urm. De aceea ministrul Rusiei Nesselrode, spunea, ea proprietarii se folosesc de nevoia de pmnt a Oranului, pentru a zdrobi pe acest din urm prin preturile pe cari
tranul are nevoie, peste acele hotrite de Regulamentul Organic". Acela lucru este adeverit de rostirile reprezentantului
proprietarilor in comisia propriettei din 1848, Len, cand in" Sedinta div. ad-hoc din 16 Dec. 1857 (Buletin) Acte i Doc. de A. Sturza, VI
74 Memoriul lui Kisseleff din 8 Martie 1832, Ibidem, p. 333.
75 I. Heliade, Mmoire justificatif de la rvolution roumaine, annexe III,

Requete a M. le Sultan, 3 Avril 1848. p. 52
122
I8TORIA ROMANILOR
clreptatete suirea chiriei pmntului cu aceea, c slobozindu-se schelele rei, dupa ce s'au suit preturile, au trebuit
se urce i chiriile" 76 Pe aceasta imprejurare se va altoi tot
-mai mult chestia agrara dela noi din tara, care va domina tot
mai deplin viata politica.
Este de observat, ca taranul avea mai mare nevoie de
pamant decat proprietarul de munc, deoarece acesta putea
sa-i aduca muncitori de peste hotare. De aceea i zice loan Io-
nescu in comisia proprietatei din 1848, ca taranul neavand
material de lucru, este mai in pericol decat proprietarul lipsit

de brate" 77. Ca proprietarii obinuiau Inca de pe atunci a aduce
lucratori agricoli de peste hotar, ne-o spune incheierea majoritatei proprietarilor mari din divanul ad-hoc al Moldovei, care
vorbete inteun loc de nahnirea de argati i de lucratori din
alte tari, precum Bucovina, Galitia i Transilvania".
Rusia cautase prin legiuirea intocmita de ea In
romane sa catige in favoarea ci clasa boiereasca, jertfindu-i
,cu totul pe tarani. Daca ea izbuti, pentru mare parte din boierime, a o atrage In apele ei, cugetele mai alese din aceasta clasa
nu se lasara ademenite de interesul personal, pentru a jertfi

cu totul pe acel al Intregului din care faceau parte.
Dar Regulamentul avu mai ales un mare efect asupra
ideilor egalitare i deci i de libertate, prin ascutirea tocmai
regimului privilegiului care ii infipse mai adanc pironul In

sufletul poporului roman.
De aceea se explica nemultumirea intregei clase apasate
.cu aceasta nedreapta legiuire, i deci indreptarea ei in contra
Rusiei care o impusese i a privilegiatilor ce se foloseau de dansa.
daca masele neculte nu puteau cleat s sufere mai ascutit

boldul nedreptatei, i s ridice numai spre izbavire mainile
catre cer, partea aleasa a boierimei romane, acea heanita cu
idei liberale i egalitare, ajutata de acele elemente din popor
care se inaltasera catre sferile mai superioare, prin cultivarea
inteligentei, ridicara glasul i chiar bratul atuncea cand li se
ivi prilejul potrivit, tarand in ivoiul croit de ele i masele adnci
necontiute ale poporului.
Vom arata in curand cum se Incordara tot mai mult raporturile intre privilegii i ideile egalitare in timpul domniilor
regulamentare.
Taranii care Incercasera rascoale in curand inabuite
In contra recrutarei, nu indraznira s le reinceapa, cu toata

greaua lovitura ce le-o dadu Regulamentul Organic. Aceasta
" Comitele de-Nesselrode, dupl informatii dela consult, c. Miltitz, 20 Fetoruarie 1841, Doc., Hurm., X, p. 506. Lens In seant.a a III-a a comisiei proprietAtei.
Anui 1848 tn Principatele Ronutie, III, p. 393.

" Seanta a 6-a a comisiei proprietAteL Anul 1848 tn Principatele Romeine,
III, p. 474.
OCUPATIA RUSEASCA $1 REGULAMENTITL ORGANIC 1828-1834 123
nu insemna' !Ina' c4 ei 11 primir Cu capetele plecate i fara nici

impotrivire. Mai intaiu gsim mai multe tnguiri ale lor pentru
ingreuierea muncei, precum i pentru cruzhnile in cererile indeplinirei, ei nu mai putin i pentru ingustarea pOmantului. Deasemeni
mai multe rapoarte ale ispravnicilor arata cate nemultumiri

provocase in tara aplicarea nouei legiuiri. In curand insa nemultumirea se manifest inteun chip mai gray, prin bejania
peste Prut in Basarabia din partea Moldovei, peste Dunre
In Muntenia. Ocarmuirea ingrijitO orandui o cercetare prin
logoratul Lupu Bal. Cu timpul ins6 oamenii se deprinserd cu

raul, se linitira i primira cu capetele plecate pacostea de legiuire.
78.
Regulamentul Organic era rau vazut de Turci, care bineinteles se impacau greu cu ideia ca o tara supus6 lor s fie
regulamentat de alta putere. Ei intelegeau apoi prea bine
uriaa inraurire pe care Rusia trebuia s'o dobandiasca in principate prin organizarea cea nous. Deaceea Poarta dupa ce eautase s zklarniceasca lucrarea comisiei instituite conform conventiei de Akerman, se silia acum, neputand respinge legiuirea
intocmita de rui, cel putin s tragneze pe cat va putea aprobarea ei 79. Opozitia turcilor contra Regulamentului era cu
atata mai fireasca cu cat intetit de Austria care se teme ca
mai bunO organizare a prilor Romne nu numai sa faca

a inceta emigrarea populatiei lor in provinciile austriace, dar
chiar s provoace o ieire a poporului din aceste din urm6 catre

cele dintaiu 80. Austria mai era apoi nemultumita ca Regulamentul supunea la da'ri pe toti negutatorii i meterii, i pe
acei supui austriaci, ceeace o facea sa piard influenta ce o

avea mai inainte in principate, prin imprejurarea ca supuia
78 Asupra nemultumirilor i tInguirilor t5ranilor contra Regulamentului,

gdsim intai o arAtare In Cuvantarea lui Kisseleff la deschiderea sesiunei a 2-a
a adunArei obteti din Moldova" Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 4: D'oa vient cependant que dans certaines communes se soient manifestes des inquidtudes et
qu'elles aient &late en plaintes formelles jusqu'auprs de la Vice- Prsidence?
C'est que le paysan, repouss dans ses justes rclamations, ne trouvait contre
l'avidit du propritaire ou plus souvent du fermier, qu'un froid dni de justice".
adrea confidentiala a lui Kisseleff c. Mircovici arata teama guvernatorului
despre nemultAmirile pe care restrangere,a pAinfintului putea sa le detepte tare
Arani: Le conseil administratif ne devra pas perdre de vue, ni la disposition
des esprits, ni combien les innovations les plus salutaires exigent de mnagements,
toutes les fois qu'elles peuvent etre envisages comme onreuses ; car la rpartilion d'un espace de terrain dtermin peut parattre desagriable et la masse du paysans, accoutums jouir de l'etendue de terrain qui leur convient". Adresa din 14
Martie 1832 In D. Sturza Scheianu, Acte i legiuiri relative la chestia hiranului,
I, 2, p. 100. Tot aci p. 130 jalbele Oranilor Comp. Radu Rosettl, Petinfintul, Satenit
stapanii, p. 444.
Kisseleff c. Nesselrode, 26 Septemvrie 1832, Uricarul, IX, p. 356.
" Kisseleff c. Diebitsch, 13 Mai 1830. Papadopol Calimah, 1. c., p. 88. Kis-
seleff C. Nesselrode, 12 Oct. 1830 ibidem, p. 91-92. Kisseleff c. Nesselrode, 8 Martie
1832, ibidem, p. 97.
ISTORIA ROMANLLOR
124
austriacA, scutind de impozite, era cutat6 chiar de multi 134tinai 81.
Rezultatele oeupatiei rusqti. Ocupatia ruseasc6 dintre

anii 1828-1834 a fcut Mt% indoial un bine Trilor Romne
Intruck le-au subtras mai mult ine cleat inainte de sub corupta *i conrup6toarea ocArmuire turceasc i a pus bazele
unei stri mai ornduite 'in haosul i d'rpAnarea ce exista
mai inainte ; a intro dus ideia stabiliatei i a legei in locul vecinicei schimbri i. a nesigurantei care mncau mduva poporului romn : statornicie in ocarmuirea superioar prin ae-
zarea domniei pe viat ; statornicie in dregnorii fcndu-se

numirile pe 3 ani, cu dreptul de a fi intrziat in caz de destoi-
nicie, In locul pierzAtorului schimb anual al dregtorilor ; statornicie mai ales in aezarea drilor, care deveniau o afacere
de legislatie i. nu mai puteau fi impuse dup bunul plac al principilor ;
statornicie in justitie prin introducerea binefchlo-
rului principiu al lucrului judecat. Regulamentul Organic deprinse pe popor cu ideia &A statul este creat, nu pentru multumirea scopurilor private ale celor ce-1 conduc, ci pentru ingrijirea intereselor publice. El a mai favorizat, precum vom vedea
la locul cuvenit, cultura i desvlotarea national i a recunoscut 'Ala la un punct comunitatea de interese ale ambelor
OH surori, prima realizare in practic6 a inceputului unirei lor.
Dae aceasta este partea cea bun a ocupatiei ruseti

i a Regulamentului Organic, apoi ele avur i o alt bogat
In culori negre care lua cu o mn" ceace ddea cu cealalt.
Autoritatea turceasc nu fusese respins spre a lAsa loe unei
libere desvolVri, ci fusese inlocuit cu acea ruseasc, care chiar
dela inceput se arta foarte ap6s5.toare. Regulamentul era un
organ minunat pentru aceast inrurire, care schimba *He

romne din paalcuri turceti in guvernamente ruseti. Inluntru, Regulamentul, care incepuse a introduce ideia drepttei, o necunotea, tocmai inteun punct care, mai ales prin
obtimea lui, trebuia s loveasc mintile drepte i echitabile,

nedreapta intocmire a raporturilor dintre frani i proprietari.
Era firesc lucru ca emanciparea dobandit in& o parte
a vietei romneti s voiase a se intinde asupra intregului ei ;
ca respingerea apsArei turceti 5.6. fac nesuferit ins tituirea
acelei ce o inlocuise ; ca ideia drepftei introdus in unele prti
din organismul Statelor goinne s caute a ptrunde in a lor
intregime : iat pentruce micarea inceput prin Regulamentul
Organic nu se putea opri aici, ci trebuia s meargA mai departe
spre viata deplin i denan a unui popor liber i de sine
ststtor. Odat cu noua viat introdus in trile romane in" Kisseleff c. Nesselrode, 27 Mai 1830, Papodopol Calimah, /. c. p. 89.
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 182&-1831 125
taiu prin restabilirea domniilor nationale, apoi prin reformele

Regulamentului, se trezi din nou in adncul sufletului lor acea
veche nazuinta dupa" libertate i neatarnare, pentru care se
varsase a-Ma sange generos in timpul perioadei eroice a istoriei lor. Multe pericole era sa infrunte din nou poporul roman,
de multe ori era s-si puna in cumpana intreaga lui existenta,
cleat s sufere martirul de a fi in veci smerit". Se credea doar
menit, el odrasla poporului rege, spre alte destinuri cleat de
a satura pungile turcesti sau a sluji drept vita de carat la ostirile rusesti. Vroia s ajunga si el odata in rndul popoarelor,
el care simtia crt fiinta lui constituia o puternica individualitate, c sangele sail se cobora din strabuni cari fusese odata
fala neamului omenesc. lata ideile care framntau totdeauna
a lui minte, sub domnia turceasca, sub acea a Grecilr din Fanar
ca si sub acea a rusilor. Ideia originei sale nu-1 parasise nicidata' aici a stat scaparea lui ; cad once s'ar zice de imprejurarile exterioare care au favorizat desvoltarea lui, daca nu
ar fi fost un smbure ce a putut fi favorizat, cum s'ar fi nascut
frumosul arbore ce se 'Malta astazi?
Cat despre intrebarea daca suntem datori recunostint
Rusiei pentruca, oricum ar fi, ne-a scapat de sub stapanirea
turceasca, la aceasta se poate raspunde c slujba ce ea ne-a
facut-o n'a fost intreprins in interesul nostru, ci in al ei propriu, pentruca ea, dupa cum spunea insusi Kisseleff, prin proteguirea noastr sa-si intemeieze mai bine inraurirea asupra
popoarelor Orientului, spre a putea cu ajutorul lor darapana
mai bine imparatia mahomedana. Recunostinta ins este un
sentiment ce nu se poate naste si nu poate fi datorit decat pentru
o fapta neinteresata. Apoi scoaterea noastra de sub apsarea
turceasca nu a devenit folositoare cleat intrucat a fost urmata
mai tarziu de inlaturarea de peste capetele noa stre si a celei
rusesti ; de altf el daca aceast din urma ar fi putut s se implante in corpul Tarilor Romne, 'Ana la adancimea acelei
desradacinate a poporului turcesc, ne-am fi pierdut sub ea inch'
mai curand fiinta noastra de cum am fi putut-o pierde sub turci.
Acestia ne ucideau cu incetul storcandu-ne viata materiala ;
rusii vroiau s ucida sufletuI, inlocuind in corpurile noastre
sufletul romnesc cu acel rusesc ; nu atacau numai forma materiala ci substratul intelectual. Daca dfsci trebuie sa ne ferim
c prin actiunea Rusiei am scapat de asuprirea turceasca, trebuie s o facem cu atat mai mult c prin aceea a Europei am
scapat de protectoratul rusesc. i apoi se mai cuvine oare Rusiei s vorbeasca de recunostint, ea care si-a infipt mana in
corpul Tarilor Romane, rupand a patra parte din intregimea
lor, ca incoronarea unei izbanzi repurtate in contra acelora
din asuprirea caror vroia tocmai s ne mntuie.
III
DOMNII LE REGULAMENT ARE

1 834 1848
1. ALEXANDRU GHICA IN MUNTENIA 1834
1842
Sub acest nume se cuprind domniile, ce sau perindat In
prile Romne sub imperiul legiurei Regulamentului Orga-
nic lsat de Ru0 ca norm* legiuitoare la 1834 cAnd au prsit

Principatele i pn la anul 1848 cnd izbucnete revolutia In
contra protectoratului rusesc.
In timpul domniilor lui Alexandru Ghica 1834 1842 0*
a lui Gheorghe Bibescu 1842 1848 In Muntenia 0 a lui
Mihail Sturza 1834 1849 in Moldova se petrec dou6 serii
de fapte care intresc tot mai mult viata politic In Trile Romne. IntAia serie este dat de tendinta ambelr ramuri ale
partidei nationale de a se emancipa din inn'bu0toarea epitropie rusease. Pe cnd ins grupul conservator al partidului national dorea mntuirea, ba chiar ascutirea Regulamentului Organic care-i asigura aa de mnoase privilegii, elementele liberale doreau mntuirea poporului romn de regimul privilegiului, i indemnarea lui spre o viat de libertate i egalitate.
Dar ambele aceste ramuri tindeau la emanciparea de sub tutela
rusease.
Aceste dou micri,
cnd merg mn in mn, cnd
se Incrucieaz, i cu toate c ambele contribuesc la innltarea
contiintei poporului, totu0 ele sunt uneori reprezentate prin

personalitti, care sunt In lupt intre ele. Ceeace unete toate
sufletele romneti In avntul lor etre emancipare este tendinta national ; ceeace le desbin este acea dui:a libertate
egalitate. A.a se intlnesc boieri care ridicau sus steagul demnittii nationale, cutnd s scuture jugul strin i s lumineze.
DOMNIME REGULAMENTARE 1834-1848
127
fnainte neamul prin invAt6tur ; dar care nu voiau s6 aud
de f) libertAti lsuntrice, i mai ales nu voiau s' li se pomeneasc4 despre egalizarea claselor sociale. Sunt alti boieri, i
Ina nume mari ale poporului, cari i ei, InflAarati de doTIT
Alexandru Dimitrie Ghica, Domnul Munteniei, 1834 1842.

xinta de emancipare, se pun 1 In fruntea miarei liberale i

egalitare. Pe de an' parte elementele ridicate spre lumin din
poporul de jos sunt In cea mai mare parte partizani ai natio_nalittei, libertAtei i egaliftei fntrunite. Dar se firtainesc i
ISTORIA ROMANILOR
128
intre aceste elemente pornite din rnduri, oameni alipiti prin

interesele lor personale de boierii cei retrograzi, i cari le imprteau deci prerile. In sfrit se Intlnesc i fete de acele
ce tot la strini se inchinau i. se supuneau creznd cA numai dela
ei va veni scparea i mntuirea. Aceti boieri ins se intalneau
Cu acei nationaliti conservatori, in nzuinta pstrrei regimului
privilegiilor.
Se vede de aici ce impestritat era corpul politic al T-
rilor Romne, chiar dela inceputul infiriprei vietei sale, i era

firesc lucrul s fie aa, de oarece niciodat alctuirea par tidelor politice nu se face pe temeiul imprtirei in clase sociale,
ci numai pe acel al ideilor, prin cari se apropie adesea ori elemente din straturi deosebite i. s indeprteaz elemente din
acela strat.
Artielttl aditional. Cu toate c Regulamentul Organic

domnii rnduiti pe viat, s fie alei de aa
numitele adunri extraordiare, totui Ruii temndu-se ca
dispunea ca
domnii alei s nu le aducA greutti la conducerea trilor dup

bunul lor plac, se inteleg cu Turcii i stipuleaz6 prin articolul 2 al tratatului de Petersburg, ca gospodarii Valahiei
i Moldovei s fie numifi de abele curti prin comun consimt-
mnt, dar nu numai pentru astdat i ca un caz cu totul

particular" 1 Modul numirei era s fie aa c Ruii aveau
s propun domnul pentru Muntenia, iar Turcii pe acel pentru
Moldova,
Alexandru Ghica fiind recomandat
ca domn al Munteniei, Poarta
Il
de Rui
recunonte i-1 numete in
aceast insuire.
Astfel puterea care impunea Romnilor legiuirea i

atta ingrijire ca ei s o respecte, ddea ea singur exemplul
cum s o incalce 2. Alexandru Ghica al Munteniei mergnd la
Constantinopole impreun cu Mihai Sturza al Moldovei, ca
s-i ja Investitura, de i fur obligati de a sruta papucul sultanului, flu% in deobtie primiti cu mult mai mare consideratie de cum se obicinuia pn atunci, i anume in loc de a fi tra
Acte si documente privitoare la renasterea Romdniei, I, p. 338. Subsemnarea
firmanului de numire a ambilor domnitori era fAcut.1 In ziva de 10 Aprille 1834.

Logan c. Broglie 10 Aprilie 1834. Hurm. Doc. XVII. p. 324. .
2 Vaillant La Roumanie, II, p. 304 Elias Regnault, Histoire politique et sociale des principauts danubiennes, p. 176. La intrigile privitoare la numirea lui
Ghica se refer% depesa lui Orolff c. Kisseleff, 26 Ianuar 1834, Uricarul, IX. p. 383
La seule ide fixe qui occupe Ahmet pacha (le vizir) c'est la nomination de l'hospodar au gr de son parti. Vous savez autant que moi les &tails de toute sa lutte avec
Vogoridi et compagnie; au moment oil votre lettre arrivera Constantinopole
Il y aura une bataille gnrale entre les favoris et les confidents du sultan". Si
consulul francez Cochelet C. Broglie 20 Oct. 1835 Hurm. Doc. XVII p. 528 spune :
que l'lvation des Hospodars a leurs dignits a t irgulire, n'tant pas le 1.6sultat des votes de l'assemble".
DOMNIILE REGULAMENTARE 183I-1848
129
tati numai Cu traditionala cafea, luar parte la un 'Hinz srbtoresc dat de vizir in onoarea lor 3. Se cunostea cA sultanul nu mai cunostea pe proprii lui vasali ci pe acei ai impratului Rusesc.
De si Ghica fusese desemnat de Rusia, ea nu inceta de
a-1 inconjura de agenti mai devotati inc'A intereselor sale, si
anume intAi de Greci element care care am vzut cum Rusii
intoarser acum toat a lor ingrijire. Astfel pe lAng5. generalul

Mavros, capul carantinelor ambelor tri, numit inc6 dup
timpul ocArmuirei provizorie, Rusii mai fac s se numiasc6
de agent al domnului in Constantinopole logoftul patriarhiei
Aristarhi care struise mult pentru acest post la generalu Orloff 4. Pe lng acesti Greci i rusii mai las la retragerea lor
militari din a lor armate pe lngA." domnul nou numit ; asa pe
ofiterii superiori rAnduiti in capul militiei romAne Odobescu
Solomon, Garbaschi, Banof 3.
O asemenea priveliste a unei atArnri mai mari, inc de
puterea proteguitoare, de cum fusese tara sub Turci, nu putea
s nu treziasc o impotrivire in cugetele mai neatArnate ce se
aflau printre boierii munteni. Am vzut eft' inc din timpul
ocArmuirii provizorie, se gsise boieri care nu se temur de a infrunta cumplita putere a Rusiei, si protestase contra prezidrei comitetului regulamentului de un functionar rus.
Acuma sufletul opozitiei se concentr in Ion CAmpineanu
fiul lui Scarlat, boierul invtat de pe vremurile ultimilor
fanarioti. Crescut in mijlocul unei familii adpate la isvorul patriotismului, inzestrat cu cunostiintele timpului in limba
greceascA, prin studierea sub dascli ca Vardalah i Comita,
iar in limba francezA prin invtturile unui refugiat Lauren9on,
care-1 deprinse 'MCA si mai mult a pretui liberatea i vrednicia
omeneascA,
i toate aceste bune seminti c'Azute pe pmntul
mnos, al unei naturi nobile i generoase, CAmpineanu era omul

menit Cu deosebire a sprijini interesele i onoarea national a
RomAnilor, inteun timp cAnd tendinta de dominare a puteri-
lor celor mari vroia s le loveasc i s.' le doboare. In 1831 cAnd
se reinfiint ostirea romneascA, CAmpineanu fu unul din cei

din-LE ce intr sub steagurile ei, cu gradul de maior, conform
rangului su civil de paharnic. Aici restrAnse el leaturile de
3 Draghici, II, p. 133.

a Orloff c. Kisseleff (vezi nota 2): le factotum d'Achmete pacha est le dragoman Aristarchi ; c'est un homme tout a fait nous ; je m'en suis servi utilement
a Constantinople ; il est comme tous les Grecs du Phanar ; il m'a supli de vous le
recommender ; sa marotte a lui est d'dtre nomm homme d'affaires de l'hospodar prochain Constantinople". Comp. Vaillant, II, p. 366.
5 Regnault, p. 182. $i un articol din jurnalul Portofolio din 1836 spune

ca din 5 ofiteri ai statului maior al lui Ghica numai 2 ar fi Romani". Uricarul
VI, p. 21.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.
Vol. XI.
130
ISTORIA ROMANLLOR
prietenie Cu Neculai Golescu, loan Voinescu, Neculai Teologu,

Dmboviceanu i alti tineri ofiteri. Dupa aceea facnd cuno-
Uinta lui Heliade, infiinta inpreuna cu el societatea filarmo-,

nica in 1833. In anul urmator Campineanu este ales deputat
al judetului Braila, i intrand in adunare el se gasi, aici alaturea
Cu fostul sau ef de regiment, vornicul Emanoil Baleanu i Cu
doi prieteni din copilarie Iancu Ruset, i Grigore Cantacuzino,
cu care in tinerete visase imbunattirea soartei Romniei.
Aceti patru barbati au pus baza principiilor care trebuiau sa-i
conduca la reformarea regulamentului, cautand a se folosi de
dispozitiile cele bune cuprinse in el. Ei forman un grup moderat
i. nebagat in seama la inceput dar pe MO care se adunara

cu incetul toti acei deputati care doriau binele i inaintarea
tarei, in cat mai putin de doi ani grupul lui ampineanu
deveni majoritatea camerei iar tot ce era mai bun *i luminat
In tara ii dadea al sau sprijin. 6
Opozitia din adunare, concentrata in partidul in capul
caruia era Ioan Campineanu, i catre care se adausera' i. dumanii personali ai domnului, incepu a critica actele ocarmuirei
i mai ales amestecurile prea batatoare la ochi ale consulului
rusesc i placerile prea josnice ale guvernului catre puterea
proteguitoare.
Consulul Ruckman impune domnului a trimite adunarei

o mustrare, prin care denunta' pe turburatori opiniei publice,
invitand adunarea a nu mai asculta de povetele lor, i. cere
dela prqedintele ei, mitropolitul Grigore ea sa' starpiasca din
sanul adunarei acel spirit periculos, contra cruia va fi nevoit
sa intrebuinteze asprimea. Adunarea atinsa prin atare mustrare
publica, o respinge cu energie, i in protestul ei invinuiete pe
domn de trandavie i pe minitrii sal de necapabili 7.
Tocmai in anul 1836 cand se petreceau aceste imprejurari
se sfaria perioada legislativa, i trebuia &A se faca alegeri noi.

Cu toate silintele domnului i ale consulului de a impiedica pe
membrii opozitiei sa patrunda in adunare, ei sunt realei i Inca
in mai mare numar decat in cea trecuta. Ruii insa nu tin seama
de curentul poporan ce cretea impotriva lor, i indata dupa

deschiderea edintelor nouei adunan, Ruckman cere prin un ofis catre domn ca sa intruniasca inteun cod unitar toate legile
adaose catre regulament dela promulgarea lui incoace i totodata sa' se introduca in Regulament un articol nou, care dispunea
loan Ghica, Cuvdnt de primire In Academia Romdnd in Analele Academiei, Rom. II, Tomul III, sectia II, p. 48. Aceiasi boieri dati ca alcatuind opozitia
din Adunarea, de Chateaugiron c. Mol, 26 Apr. 1838, Hurno. Doc. XVII. p. 700.
7 Felix Colson. De Petal present et de l'avenir des principautes. p. 11, Comp.
Valliant, II, p. 385, Regnault, p. 185. Inca din 14 Martie 1836. Ruckman se plangea
de l'esprit d'insubordination de l'assernble". Cochelet c. Broglie, Hurm. Doc.

XVII. p. 594.
DOMNIILE REGITLAMUNTARE 1834-1848
131
cA pe viitor ori-ce modificare ulterioarA pe care gospodarii ar

voi sA o introduc6 in Regulamentul Organic, nu va putea avea
loe i nici fi pusA in lucrare decAt in urma unei autorizatii speciale a sublimei Porti cu consimtAmAntul curtei rusesti". Consulul aratA cA atare articol ar fi fost desbAtut de adunarea de revizuire, dar cA din gresealA ar fi fost lAsat afarA din textul regulamentului tipArit in 1832 8.
Adunarea care cuprindea in sAnul ei membri din aceia
care revizuise Regulamentul, era convins cA articolul cel nou
nu exista pe atunci in corpul legiuirei, dei acum el se afla in
textul original al Regulamentului unde insA el nu putuse fi introdus decAt in urmA. Convingerea lor fu intAritA de Eliade
care tipkise in tipografia lui Regulamentul in 1832 Mil acel
articol care nu se aflA in textul dat atunci la tipar.
Adunarea rAspunde c Regulamentul manuscript contine inteadevAr cAteva rAnduri dui-A care once dispozitie administrativA sau schimbare ce s'ar putea face Mr% invoirea curtei
proteguitoare ar fi privit ca nulA. Acest articol insA nefiind
tiprit prin ordinul fostului guvernator, generalul Kisseleff,
a trezit acuma luarea aminte a adunkei in scopul de a se convinge despre adevArul unui asemenea adaus, i dupA ce a luat
In bAgare de seamg toate imprejurkile, a rArnas convinsA cA
domnul general Kisseleff, dup.-A toatA dreptatea nu putea face
un atare articol a ditional, de oarece se afl in contrazicere fAtisA
cu toate privilegiile acestei tAri". Aici adunarea enumAr toate
La principaut de Valachie sous le hospodarat de Bibesco, scrisa de un partizan al politicei rusesti aduce atare versiune a consulului rusesc, p. 43: Le baron
de Ruckman avait en outre insist qu'on y rtablit la clause portant que. nul changement ne pourra dtre fait, etc., clause qui se trouvait dans l'acte original du rglment organique sous la signature de tous les boyards, membres de l'asesmble
extraordinaire de rvision, mais qui n'avait point t insere par inadvertance
dans le texte du rglment imprim". CA articolul a fost adaos In urna se vede din
originalul regulamentului (In arhiva camerei deputaIilor), fiind ultimul articol
seris mai strans decat textul de pana la el. Se lasase un loc alb la sfarsit,chip pentru
a se adriogi alta ceva, care s'a pus insa pe o MA 'Thera a parte, intrebuintandu-se
locul gol spre scrierea articolului. Am constatat eu Insumi acest fapt Cu totul extraordinar, dar e WI. Regulamentul fu luat de un agent rus (poate chiar Kisseleff I I>
trimis la Constantinopole, In 1831, si Innainte de a fi fost trimis acolo, el fu supus
la operatia introducerei articolului final. CA textul Regulamentului fusese adaos
la acea epoca, se vede din o adresa a lui Ruckman c. Ghika, 28 Iulie 1834, Hurrn.
Doc. Supl. I, 41 No. f64: M. de Butenieff, en remettant au ministre ottoman
le texte de Rglement (in 1831, Inaintea punerei lui in lucrare), a jug ncessaire
d'y joindre une claus en forme de conclusion (ca articol final) qui porte qu'il ne
sera introduit dsormais aucun changement dans la lgislation du pays". Dar

consulul pe atunci explica cd aceasta clauzula ne se rapporte qu'aux disposition
londamentales" i nu la cele ordinare. (Mai vezi o adresa identica trimisa de Minliaky lui Sturza tot din 28 Iulie 1834. Hurm. Doc. Supl. I, 5, p. 65). Prin urmare
In 1831, cand Regulamentul fusese trimis la Constantinopole clauzula era acum
introdusa, dar nu de Butenieff, ci de cancelariile rusesti din Muntenia, cu ajutorul
caligrafului cari copiase intregul text al Regulamentului i Introdusese la urma
articolul final. Asa povesteste lucrurile i Heliade.
ISTORIA ROMANILOR
132
textele lor tratate i hatierifurilor care recunosc tgrei Munteneti dreptul legiuirei lguntrice 9.
Ce putuse motiva o atare cerere ant de nepoliticg din
partea Rusiei?
Ocarmuirea lui Alexandru Ghica fusese destul de spornicg in rezultate in primii ani ai domniei lui, i cu toate cg lucrArile adungrei legiuitoare se intinsese asupra deosebitelor ramuri ale trebuintelor -tgrei, nicgeri nu depgise hotarele puse
de Regulament, ci lucrase numai strict In limitele lui la desvoltarea aezgmintelor Munteniei.
Aa se Meuse legi i se luase dispozitii noi asupra organizgrei mngstirilor, recrutatiei militiilor, se luase mgsuri mai
temeinice pentru aezarea pazei hotarului Dungrei ; se regulase
despggubirile pentru scutelnici i drepturile la pensie ; se
ordonase expulzarea vagabonzilor peste granitg, i tinerea
aceste in 1834.
In ordine alfabeticg a actelor strei civile
In anul 1835 se oprete luarea in arendg a moiilor de cgtre
subocarmuitorii plgilor, care intrebuintau autoritatea lor
spre a sili pe trani s le muncease degeaba ; se hotrete
ca nimene s nu mai poan intra in slujbe deet cu atestate
din coale. In 1836 se declarg Brgila de portofranc, se strgmun

reedinta judetului Olt din Slatina in Turnu-Mggurele pe
malul Dungrei, se rnduete o comisie pentru unificarea i
indreptarea mgsurilor, se pun in randuial farmaciile intocmindu-se i o corporatie a spiterilor, se regulamenteazg cursul
monedelor. In sfrit in 1837 se oprete exploatarea i stri-
carea pgdurilor mgngstireti i se determing noua intocmire a

rangurilor boiereti i a slujbelor conspunzgtoare 10
Dacg insg Ruii nu puteau fi ingrijitii despre apueturile
domniei lui Alexandru Ghica, pe de alt parte ei nici nu aveau
nevoe de introducerea acelui articol nou In Regulament, in-
trucat stavila pe care vroiau sg o put-L.6 unor incereri de reforme

exista inteun alt articol (52 al Munteniei i 55 al Moldovei),
aceasta votat frg tggadg de adun'rile de revizuire, i care
articol dispunea cg. orice act sau hotgrare a adungrei generale

i a gospodarului, care ar fi protivnic privilegiilor principatului sau tratatelor i hatierifurilor date in favoarea lui, sau drepturilor curtilor suzerane sau proteguitoare, trebue sg fie privit
ca_nul i nefAcut". Zicem cg, Rusia nu avea nevoe fan.'
Cu acest articol de celglalt, dacg ea intelegea a impiedica inoi" Adresa din 21 Iulie 1837. Analele parlamentare, VII, p. 532, subsemnatil de
21 deputati din 33. Vezi procesul-verbal al sedintei in care se voteazA adresa, 10
Iulie 1832, ibidem, p. 35. Se vede cA adresa de protestare a adinarei a fost redactatA de profesorul Const Moroiu, fost burster In 1822. Barit In Foaia pentru
mink, No. 20, 30, 1848, reprodusn de Anal 1848 In principate, II, No. 464, Cf.
Vaillant, II, p. 389-391.
10 Buletinul ()tidal al fdrei Munteneti, pe 1834, 35, 36 si 37.
DOMNIILE EEGULAMENTA.BE 1834-1848
133
rile, numai in ceeace privea dispozitiile fundamentale adica

parea constitutionala a regulamentului, ceeace singur putea
pretinde dupa dreptate. Daca ea insa intelegea prin noul adaus
a rapi tarilor romane, dreptul chiar a legiuirei interne, in laun-
trul constitutiei regulamentare, atunci este invederat ca ea
cerca un lucru absurd, si ca vroia numai sa-si cerce puterea

asupra poporului roman, deoarece atunci nu pretindea nimic
mai putin decat a lua in deplina epitropie intreaga viata a acestui popor. 0 atare interpretare a clauzei restrictive era insa
combatuta chiar de unele organe ale politicei rusesti. Asa in
o nota a consulului rusesc catre Alexandru Ghica din 1834, se
gseste c ambasadorul Butenieff comunicand Regulamentul
Inaltei Porti, ar fi adaus o clauza ca s nu se mai introduca
e acum inainte nici o schimbare in legiuirea tarilor romane,
lgmurind consulul lui Ghica ca atare oprire nu se poate referi
decat la dispozitiile fundamentale ale legiuirei, adica la drepturile i prerogativele principiilor, la atributiile adunrilor, perceperea impozitelor, drepturile i indatoririle clasei agricole,
-organizarea municipalitatilor, a militiei si a carantinelor ; dar ca
In afara de atare puncte principale, ar fi in ordinea naturala a
lucrurilor de a prevedea ca pot sa fie dispozitii secundare ale
regulamentului, care sa aib nevoie de a fi modificate sau complectate"11. Cat de adevarate erau aceste observatii se vede in faptul c insus Kisseleff, dupg votarea Regulamentului,
modificase prin legi ulterioare dispozitiile lui, silit de nevoia
de a indrepta dupa aratgrile experientei noua legislatie a Ord si de a desvolta in amanuntimele lor urmarile principiilor
continute in acel act" 12.
Daca luam noul adaus cerut de Ruckman in 1838, in
sensul explicat de insusi el lui Ghica cu patru ani mai inainte,
atunci el nefacand decat sa repete dispozitiiile continute in
articolele 52 si 55 ale Regulamentelor Munteniei i Moldovei,
era de prisos ; daca insa vroia sa i se dea intelesul de a impiedeca absolut once autonomie legiuitoare a tarilor romne, atunci
era nedrept i periculos. In ambele cazuri cererea introducerei
lui era jignitoare demnitatei poporului roman, amintindu-i
pozitia sa inferioara i atarnata de atot puternicia Imperiului
Rusesc. Boerii care stiau ea Regulamentul continea articolul
opritor al atingerei dispozitiilor de temelie (52 si 55), nu intelegeau
ce era de nevoe repetarea acelei dispozitii, la incheerea intregei

legiuiri. Ei sustineau deci, c i in articolul a caruia recunoastere se cerca de consul, pe motivul ca fusese omis la tipar, ar
" Ruckman c. A. Ghica, 28 Iulie 1834. Hurm. Doc. Supl. IV, p. 464.
'2 Kisseleff c. secretariatul de stat, 14 Noemvrie 1832, ibidem, p. 411.
ISTORIA ROMANILOR
134
trebui s se inteleagA tot despre bazuri 13 adecA despre principiile fundamentale.
DacA Rusia insA vroia cum am spus, prin atare cerere
cerce din nou puterile asupra poporului romAn, nu se poate tAgAdui cA m'Asura luat era destul
de nimeritA. i inteadevAr in scurtul rAstimp care despArtea
inceputul ocupatiei rusesti de anul 1838, se petrecuse in spiritul
public al poporului muntean o schimbare datorit cultivArei
fiilor de boeri prin ri strAine si a multor oameni din popor
prin scoalele infiintate In tar tocmai din ingrijirea lui Kisseleff ; numai putin desvoltArei bogAtiei prin deschiderea comertului care trile apusene, in urma liberArei navigatiei prin
tratatul de Adrianopole ; apoi inceputurilor de culturA literar
stiintificA ce se manifestase pe ici pe colea si mai ales concentrArei intrigei miscAri nationale In societatea filarmonicA 14.
Era cu neputin ca atare trezire a poporului romAn cAtre constiinta de sine s'A nu se resfrAngA i asupra vietei sale politice,.
si atare lucru se si intAmplA in crincena opozitie ce se n'Ascu
adunare, cAnd se ceru recunoasterea articulului non introdus in
textul Regulamentului. De aceea opozitia In contra adausului
nedrepat i jignitoare
cerut de Rusi, insemna mult mai mult cleat ceeace pArea cA este
era o opozitie contra amestecului strAin in afacerile lAuntrice

ale tArei ; era prima lucire a dorului dup'A neatArnare ce aprindea
orizontul inc6 atAt de intunecat al vietei romAnesti.

CAnd Ruckman aflA despre impotrivirea adunArei la un.
ordin impeirtesc el i pierdu cu totul cumpAtul diplomatic,
printeo adresA care domn Ii rosteste adAnca lui mirare
asupra intAmpinArilor ridicate de adunare, in contra schimbArilor

introduse in noua redactare a Regulamentului ; cA el se astepta
ca adunarea obsteascA a Munteniei, pAtrunsA ca acea a Moldovei de scopurile binevoitoare ale Rusiei asupra principatelor,
s'A fi urmat o linie de purtare asemAnAtoare care ii era prescris

prin datoriile ce nici odatA nu le va putea infrAnge nepedepsit.
Protestez deci In chipul cel mai formal inpotriva unui demers
atAt de neregulat i atAt de contrar respectului datorit celor
dousA inalte curti, care nu admite nici o abatere dela litera transactiilor incheiate si a cAror mentinere vor sti sA o impunA
toat'A intregimea ei" 15.
" Procesul-verbal al comisiei de unificare a Regulamentului, din 23 Martie-
1837. Analele parlamentare, VII, p. 128: Comisia socoteste eS pulsul acestul
period (fraz5) unde se zice : once modilicalii, tntelege In sine modificatii la bazurile(bazele fundamentale) Regulamentului, i ar fi bine sA se adaoge lang cuvantut
modificatii, cuvAntul bazuri".
" Aceste fapte vor fi expuse cu toate amAruntimile trebuitoare In capi-
tolul Mersa( culturei romdne dela 1822-1848.

'8 Felix Colson, p. 99.
DOMNIILE REOULAMENTARE 1831-1848
135
Si Cu toate aceste opozitia din camer avea pe deplin
Ldreptate. Dintre membrii delegati in comisiune spre a cerceta

textul regulamentului i anume Stefan Bleanu, Emanoil Bleanu, loan Cmpineanu, loan Otetelianu, Grigorie Cantacuzino, Iancu Ruset i loan Filipescu, cei doi dintai fcuse parte
din adunarea de revizuire, stefan Blceanu, fiind chiar unul
din secretarii acelei adunri ". Intrebati de colegii lor, ambii
foti membrii ai adunrei de revizie, ei declarar c nu aveau
cunotiint de atare articol. Cum am v'zut apoi in tipAritura
Regulamentului din 1832, dei Menta' dup6 originalul lui de
.cdunci, nu se cuprindea acel articol. El era invederat datorit
unei introducen i posterioare.
Cu toat dreptatea cauzei lor, boerii simteau ce grea va
fi lupta Cu atot puternica Rusie, i la ce se expuneau acei ce
t--
Adunarea general a Boierilor in Bucure0, 15 1ulie 1837.

Desen de Raffet.- Colectia Academiei Romne.
indrzneau a ridica vocea contra unei cereri, a &Arda respingere
putea s aduc asupra curtei ruseti bnuiala comiterei unei

fapte necorecte. Toti boierii se infiorau de situatiunea ce li se
fcea, dei pe de alfa' parte simteau peste putint de a se pleca
unei cereri atat de nedrepte i care ii btea joc aa pe fat de
amoarea i contiinta lor. Se hotrir deci, once s'ar intmpla,
sa se opun ; dar ei vroiau s'A aib in partea lor i pe domn. Ei
Aeputar la Ghica pe Heliade care II determin s'A se uneasc
:cu boierii, sau cel putin s nu-i aib de ru pentru tinuta lor
Analele parlamentare ale Romemiei, I. p. 65.
136
ISTORIA ROMANILOR
din adunare. Domnul chiar se intlni cu capii opozitiei inteo.

noapte la grdina lui Scufa i se stabili o intelegere intre ei,.
cernd domnul ca s-i se comunice de mai inainte tot ce erau
hotkiti boierii s fac in adunare, pentru ca domnul s poat
ltla msurile trebuitoare fat Cu consulul rusesc. Heliade era s
fie mijlocitorul acestor comuniari. Ministerul lui Ghica nu
fu pus ins in cunotiinta acestor tratki, temndu-se domnul
a nu fi pant atr Rui, inat Ghica se afla in strania pozitie

de a incuraja pe asciins impotrivirea, pe care guvernul su,
ce asculta mai mult de ordinele consulului rusesc, era s o com-
ban. Minitrii se i pun cu toate puterile pentru sprijinirea
articolului bnuit, antAnd originalul manuscript in care se afla..

Opozitia se sprijinia pe Regulamentul tiprit de Heliade, i pe
and discutia luase o mare aprindere, se auzeau de pretutindene
strigte a.' nu cunoatem acel articol ; protesnm insui in nu-
mele Rusiei ce se zice proteguitoarea drepturilor patriei noastre, In contra acestei inalari a autonomiei ce ne este garantan" 17. Ministrul Barbu Stirbei
dklea mai ales aparentele unui aprig stkuitor pentru primirea adaosului, luand
o camen de alturea pe Heliade i pe Cmpineanu, le spuse
a cele ce le vorbea in adunare ca ministru erau ale slujbei

ale datoriei ; alce in amen intre patru ochii, spuse el lui Heliade, te felicit de ideia ce avui de a nspndi Regulamentul
tip'rit in 1832, i dac se va putea mntui autonomia
domniei tale vom fi datori pentru aceast izbnd". Ian deci
care erau simtimintele adevrate chiar a acelor oameni care
erau tinuti prin pozitia lor oficial, a sprijini interesele ruseti..
Ruckman ins vsznd impotrivirea adunkei la cererile
sale, se indrept, dup`d instructiile guvernului su, la Constantinopole i zmulge dela slbiciunea sultanului un firman, prin
care se impunea adunrei muntene primirea articolului aditional18. Manopera ruseasa era ghibace, cci arunca toat unciunea unei atari siluiri asupra Portei ; nu constituia ins mai
putin o nou vklin alcare a regulamentului organic, care
prin articolul su 53 dispunea disolvarea adunkei in cazuri de
desordini grave i turburki in snul ei, iar nu impunerea vrointei
guvernului prin ajutorul firmanelor turceti. Ian cum intelegeau Ruii s aplice regulamentul. Era doar aceasta, in partea
lui politic, mai mult un instrument de dominare deat o intocmire legiuitoare.
Heilade. Echilibrul mire Antileze, p. 96.

Regnault p. 188; Vaillant II, p. 393. La principaut de Valachie sous It
hospodorat de Bibesco, p. 45, numeste cu drept cuvAnt acest act : un coup d'tat
extra rglmentaire. Mai comp. asupra introducerei articolului bAnuit : Les prim-
cipauts danubiennes In Revue independante, VIII, 1843, p. 542 st Neigebauer

Die Donau) arstenthilmer, I, p. 6.
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848
137
Ruckman nu se multumete cu firmanul obtinut, ci prin

o adresg cgtre domn, ce trebuia comunicatg adungrei, amenintg
pe membrii din opozitie cu o pedeaps exemplarg ce era s

loveasc' la caz de repetare, In capi i in acei ce s'ar lua dupg
{Ignii" 19. Cu toate acestea baronul de Ruckman regreta foarte
mult di atare necuuiinli au putut sei se inteunple in Muntenia

In timpul ocdrmuirei sale" 2
Actul de silnicie in contra adungrei fu urmat de altele InAreptate contra membrilor ce indrgznise sg ridice capul. Emanoil Bgleanu i Ioan Cmpineanu furg surghiuniti; loan Filipescu destituit din postul sgu de cap al politiei ; Grigorie Cantacuzino, naturg pornit i aprinsg, ii pierde mintile i viata ;
Joan Otetelianu i Iancu Ruset furg persecutati Ong ce cerurg
iertare dela Rusia ; insg de atunci dela 1831 de i dateazg cg-derea lui Ghica, dei attia i aatia devenirg victime, dateazg
declinul protectorului excluziv al Rusiei, atacat in fata lumei
la Islaz in 1848 i desfiintat formal .prin tratatul de Paris din
1856" 22.
Purtarea cea indoit a lui Ghica in afacerea articolului

aditional, Ii stricg att fatg cu Ruii, cgt 11 discredita in ochii
partizei nationale. Inteadevgr Ruii aflnd plecarea secretg
ReprodusA In Intregime de Vaillant II, p. 307.
2 Nota lui Ruckman din 17 lulie 1837 In Felix Colson, p. 105 Comp, G.
Chainoi (loan Ghica), Dernire occupation des principauts danubiennes Paris, p.
-41. Cuvintele raportate de Calson sunt autentice. Vezi discursul lui Ruckman c.
boeri 20 Mai 1838 Hurm. Doc. XVII. p. 705.
21 DupA regulament dregatorii statului putean fi deputati. Ordinul de
surgun contra lui CAmpineanu 3 Noemv. 1839: din malta poruncA a curtii suzerane, polcovnicul, CAmpineanu se trimite In surgun la Filipesti i deci nu mai
poate Ti deputat". Analele parlamentare, IV, 1, p. 79. Asupra surgunirii i arestArei
lui CAmpineanu, vezi mai multe rap. din 1839-1840 in Hurm. Doc. XVII.
22 Heliade, Echilibrul Mire Antiteze, p. 98. Un rAsunet a acestor turburAri
din adunarea asupra cArora, lucru straniu, nu existA In numeroasele rapoarte consulare franceze nici o amAnuntime, este continut In raportul lui Chateaugiron C.
Mol, 7 Alai 1838. Hurrn. Doc. XVII. p. 702: Particle additionnel qui a caus
tout le dsordre de la fin de la dernire sssion". Alt rAsunet In alt raport al aceluiasi
11 Mai 1838, ibidem. p. 703: les bojards protestent contre la violation mani-
feste de leur pacte sociale, le Rglement organique, publi par la presse en langue
valaque d'apres l'original francais".
ARA scrisoare din 18 Alai 1838 ibidem, p. 704: le mcontentement que l'Empereur, son souverain, avait ressenti de la conduite de quelques dputs (valaques)
pendant la dernire session de la chambre". Discursul lui Ruckman c. boieri,
20 Mai 1838 ibidem p. 705: S. M. l'Empereur a t vivement affect des derniers
676nement de l'Assamble gnrale de Panne passe". Altul din 26 Mal 1838,
ibidem. p. 706 : les deux Cours exigent que les articles qui ont caus tant des
dbats Panne dernire, et (loot le rejet a t le prtexte de la cloture prmature
de la chambre, fassent maintenant partie integrante du Rglement Organique".
Adoage Sakellari c. Knigsmark 11 Aug. 1837; ibidem, X, p. 486: Une discussion trs orageuse Sc souleva dans la sance de l'assamble". Mitropolitul Neofit
v. Nesserlode, 31 Dec. 14 ibidem Supl. 1, 4, p. 501 : Depuis les dplorables
dsordres de la session de l'anne 1837". Toste aceste rAsuflAri aduc dovada invideratA a faptelor raportate mal mult dupA izvoare mai putin hotArItoare.
ISTORIA ROMANILOR
I38
a domnului catre partida pe care o zdrobise, nu mai puteau

avea incredere in el; iar partidei nationale de ce folos puteau
sA-i fie simpatiile lui Ghica, ca'nd pe fat" el sustinea pe Rusi

chiar cerea in .interesul lor firmane dela Poart? Partidul national se convinse c'd Ghica tinea mai mult la putere decat la popor ;
el crezu c plecarea Domnului ctre dnsul nu fusese decat o.

prefcnorie, si de atunci se instreina" cu totul de domn. Si cum
s6 nu se fi frgit mereu indepArtarea dintre Ghica
partida national, cand el urmeaz6 inainte purtarea lui nesigur4 i sovAitoare? Era bun ins6 far% curaj, omenos Mfg
prieten al Ord dar mai mult Inca' al postului s'au", cum
Il caracterizeaz6 prea bune un contimporan 23 Asa bungoar6
In chestia ce tinea atata de inima tuturor, acea a redestepfarei
nationale, Ghica se pleca din inim spre atare miscare i ar fivrut s-i dee sprijinul s'au ; dar era necontenit retinut i impiedicat de consulul rusesc care Il sp6imnta far incetare cu putinta destituirei.
Sovgirile lui Ghica. Ruckman era anume cu totul de
alt prere cleat Kisseleff, asupra rolului culturei nationale
la poporul roman. Pe cand Kisseleff pusese legiuirile grecesti
pe romneste, deschisese scoale romne i invoise iesirea unor
foi periodice in bimba romn, nelAnuind c aceastg miscare cu
ineeputuri atat de nevinovate putea s'a se intoare in contras

acelora ce o favorase, Ruckman mai pdtrunator, descoperise
indat c izvorul de unde plecase opozitia in contra Rusiei era
tocmai inceputul desvolfrei limbei romnesti i prin ea adaneirea constiintei nationale, care cereau la randul lor de corolar
neapsrat vrednicia existentei, i deci scuturarea jugului rusesc_
Sprijinirea limbei romanesti de care Kisseleff fusese datorit
opiniilor liberale ale celui ce o indrumase, ale aceluiasi om care

regreta CA se &Muse reprezentarea trei numai boerilor, i care
dorea s revizuiase raporturile dintre boieri i frani, in scopul
de a favoriza mai mult pe acesti din urm. Kisseleff este 'Ms.-a
o anomolie in sistemul rusesc, o suflare liberal in salmi despotismului. Adevilrata politiea ruseasc fa cu miscarea nationaM
a poporului roman o va prezenta nu Kisseleff, ci Ruckman,

Daschkoff, Duhamel i toti ceilalti agenti devotati ai ideei absolute.
Un francez Vaillant fusese chemat Inca' din 1829, sub

ocarmuirea lui Kisseleff, de marele ban Gheorghe Filipescu,
epitropul scoalelor, spre a organiza pe o noua' baza" colegiul
dela Sf. Saya. Scoala prosperase de minune, i insusi Kisseleff
Marturisi c' nu vkuse nici chiar in Europa un colegiu mai
bine diriguit si un pedagog mai ghibaciu. De indat lush' ce.
" Vaillant, II, p. 409.
DOMNIILE REGULAMENTABE 1834-1848
139
Buckman. ajunse consul In 1835, el cera s retrag lui Valliant

directia colegiului i catedra de literatur ce o profesa. Aceast
prima concesiune fcut politicei intunecRoare a lui Buckman,
fu urmat In curAnd de altele care loviau tot mai mult lu gndirea cea mare a partidei nationale i. liberale, luminarea poporului. Anume In 1835 adunarea voteaz6 in unannnitate cumvrarea a 500 de exemplare din dictionarul limbei romne a
lui Vaillant. Rukman cere ins i obtine dela Ghica nesanctiomarea acestui vot, prin care se dAdea o lovitur culturii romneti i deci partizei nationale, atingndu-se tot odat i inte-
resele unui Francez, ca tara cruia Rusia sttea pe atunci In

dumnie, din cauza amestecului ei in revolutia lui MehemetPentru a rscumpra actul defavorabil, Ghica numete pe
Heliade membru In epitropia coalelor, i Ii ajut la imprimarea

tabelelor pentru Invtmntul mutual In litere latine. Totodat
Ghica se declar de proteguitorul teatrului national, pe. care
zocietatea filarmonic vroia s-1 trezeasc la viat. Dup cateva
Teprezentatii domnul, plecAndu-se iargi cererilor tonsulului rusesc, retrage ajutorul su bnesc, i. teatrul national este nevoit
s inceteze reprezentatiile sale. In acelai timp, domnul se arat
darnic fat cu o trup german6 24.
NeIncetatele ovgiri ale domnului fat cu partida national, o Insteinase tot mai mult de el. Vznd ea loviturile
aduse fr Incetare tuturor intreprinderilor societtii filarm onice,
de a ridica nivelul cultural al poporului romn, se formea z. In
sanul acesteia o al-CA societate politic, secret, compua din

Heliade, Cmpineanu, Cantacuzino, Voinsecu i alti patru memlori al csror nume este tcut de Heliade, avnd de scop a forma
stng in adunare, cu Indatorire a sustine guvernul in cele
legale i patriotice i de a i se opune In once abatere. Ea cuprindea In snu-i oameni devotati sinceri ideilor ce reprezentau
din care bunoar Ioan Cmpineanu desrobise pe Tiganii si
inch' din 1834, ca conditie ca cei liberati s nu se insoare cu
acei inc." robi, ca s nu cad Inapoi In sclavie25.
Cum am artat mai sus, purtarea ca dota fete a lui Ghica,
-11 compromitea i MI6 ca Ruii !neat acetia nemultumiti cu
-ocArmuirea lui se hotrlse
rStoarne. Organul cel mai puternic de scpare al lui Ruckman era mitropolitul Neofit, care,
prin repetate raporturi atre curtea ruseascA, inegrea din ce in
ce mai mult pe domnitor. In unul din 31 Decembrie 1840, Neofit

24 Vaillant, II, p. 400. Dictionarul lui Vaillant poarta titlul: Vocabular
urmat de un mic vocabular de

comonime de I. A. Vaillant fost profesor de literatura frantuzeasca In colegiul na-Vona' i Intemeietorul pensionatului din Sf. Saya. Bucuresti, Tipografia Valdbaum
1839 In 8180 +190 +XI pagini. vezi G. Bengescu, Bibliographie franco-roumaine,
Paris.
portdref romeinesc-franfuzesc i franfuzesc-romdnesc
" Heliade. Echilibrul mire antifeze, p. 85.
140
ISTOR/A ROMANILOR
spune cA dup6 inchiderea prin firman a adunArii din 1837, o

putere discretionarA fu incuviintat autoritAtii princiare ; dar
domnul nu intrebuint puterea lui cea nemArgiinit'A in interesul
OHL Mitropolitul zugrAvete apoi in culorile cele mai negre
efectele ocArmuirii lui Ghica asupra stArii locuitorilor 26. Ruck-
man vroia s se foloseascA de ambele curente opozitioniste,

acel national i acel personal reprezentat mai ales prin mitropolitul Neofit, spre a rAsturna pe Ghica, aa c surparea lui
s'A nu par a fi opera Ruilor, ci rezultatul nemultumirii Ord
ca domnia lui.
Tocmai atunci insA Ruckrnan din pricina unui scandal
amoros provocat de el in Bucureti, este inIocuit cu Titoff,
diplomat mult mai ghibaciu decAt prea infocatul sAu predecesor. Pe cAnd afacerile Munteniei incApeau pe mAinile acestui
meter, puterea cea mai potrivnicA Rusiei, Franta, trimitea, in

1839, in Bucureti un agent nu mai putin iscusit i purtat
prin trebile Orientului Adolf Billecocq, Acesta ajunse in Bucureti in tiinpul luptei celei mai incordate intre Ghica i cele
doug opozitii. Nu-i trebui mult spre a se convinge c'A partidul
national greia calea, i. slujia fArA s'A vreie scopurile consulului
rusesc. CAteva luni de petrecere in Muntenia i un studiu adAn-
cit al faptelor Ii descoperise toate primejdiile protectoratului.
Trecutul ski diplomatic ii atrsese i pAnA atunci luarea aminteasupra politicei ruseti ; dar niciodatA nu vAzuse el desvoltAndu-se
cu atAtA metod'A i. unitate ghibacele intrigi din Sf. Petersburg

i cuceririle pline de amenintAri pentru viitor ce se indepliniau
la umbra cancelariilor. Dela malurile Nevei pAnA la muntii Epirului, dela golful Finlandei pAngla capAtul Adriaticei, el vedea
aceea lucrare micAtoare, neobosit, ascunsA, inlAntuind in
mrej ele sale Austria i Turcia, fAcAndu-i creeaturi in ambele
imperii, aici revolutionar i. fAcAnd apel la nationalitti, dincola
misticA i. invocAnd ideea religioasA, cAnd umilitA i. desmiera-
toare, and mAndr i poruncitoare. In principate tarul predomnia prin consulii sAi, in Grecia i Bulgaria prin eteriti,
In Serbia i Bosnia prin misionan, in Constantinopole chiar
prin aurul i amenintArile sale. Absolutismul trgea in tAcere
un cerc imens in jurul Apusului, apropiindu-se pe zi ce merge
de Mediterana, de unde trebuia s'A se arunce in inima Europei 27.
Billecocq pentru a combate covAritoarea influent a Rusiei, se hotArA sA deschid ochii principelui asupra deosebirii
celei mari de tendinti ale celor dou'A opozitii, din care Rusia
26 Hurm. Doc. Supt., IV, p. 500. Rusia Ins6 nu uitase nici opozitia boerilor
si In rAspunsul lui Nesselrode c. mitropolit, ibidem, p. 505, nu uit sg-iaminteascit
si de purtarea lor.
2, Regnault, p. 1007.
141
vroia sa-i faca o arma combinata spre a-1 rasturna. Agentul

Frantei vroia s arunce pe principe in bratele partizei nationale i impotriva Rusiei, a carei scopuri cotropitoare se manifestau pe fiece zi. Consulul rusesc Daschoff ce inlocuise pe Titoff,
inaintat ca ambasador la Constantinopole, se silia din potriva

a intari invrajbirea dintre Ghica i partida nationala, pentru a
indeparta cat mai mult elementele a caror apropiere puteau
devina primejdioase politicei ruseti. El specula mai ales pe doua
insuiri ale domnului, care putea l'Asa sA prinda mai bine in-.
trigile lui : moliciunea caracterului sau i teama lui de rgsturnare.
Biserica Sf. Gheorghe din Bucuresti, 13 lulie 1837.

Desen de Ralle&
Colectia Academiei Rom5ne.
Opinia publica era pe atunci foarte intkitata prin per-
secutiile carora fusese expus maiorul loan Campineanu. Marele

boier patriot, vazand ingenunchiarea la care Ruii vroiau sa
aduca tara, se hotki, dupa ce firmanul impusese adunkii introducerea articolului aditional, In Regulament, s mearga la
Poarta pe cat i la curtile Frantei i Angliei, pentru a protesta
contra silniciei Mente tarii sale, luand cu sine ca secretar pe
un Francez ce fusese in aceeai insuire la consului francez din

Bucureti, Chateaugiron, anume pe Felix Colson.
Campineanu mergea s stkuiasca la puterile Europei pentru
mantuirea poporului ski de epitropia ruso-turca, a obtinea dela
Turcia rdscumpararea tributului, a asigura puterea suverana

prin principiul ereditatii, o scoate ockmuirea de sub inraurirea straina, a lucra pentru unirea tarilor romne a face
ISTORIA ROMANILOR
142
s se bucure toate clasele de o stare bun i chiar la sfrit in-
trunirea tuturor Romnilor de pretutindeni inteun stat mai
mare romnesc".
Cmpineanu fusese solicitat apoi i de revolutionarii poloni
la o lucrare comun contra Rusiei in care lucrare ei vroiau s.
atrag5. i pe Mihai Sturza, Domnul Moldovei ; Campineanu
fusese mult sprijinit de consulul englez i. de Francezii Vaillant i Colson secretarul lui Cmpineanu. Franta i Anglia
erau pe atunci protivnicele Rusiei i. Eftimie Murgu, profesorul
de filosofie ce se strmutase din Iai in Bucureti, Meuse cauz
comun.' cu ei.
Poporul romn fiind pe atunci cu totul necunoscut in
Europa, protestarea lui Cmpineanu nu ei la nici un rezultat.

Pentru el ins avu urmri foarte grele. Domnul sub apArarea
RuOlor cere dela Poart un firman de arestare contra lui Cmpineanu, inc6 de pe cand era la Paris. Cu toate cA el afl despre
aceast ingsur luat in contra lui, pleacA inapoi spre Muntenia ;
dar este prins in Caransebe, arestat de autorittile austriace
trimis la Bucureti, unde este inchis, intAi in mnstirea Mrgineanu. Mare micare se fcu in Bucureti la vestea arestrii
lui Cmpineanu, i poporul indeobte cu tinerimea coalelor
In frunte se hotrir s-1 elibereze cu puterea 28
In anul 1840 se face un complot contra lui Alexandrit
Ghica, ai crua conspiratori erau tot cei amintiti mai sus. Complotul este ins descoperit i nu putu avu niciun efect 29.
Domnul ingrijit, 11 transfer dela Mrgineni Intel) mnstire mai apropiat. de Bucureti, la Plumbuita.
Lucrurile incordndu-se mereu intre domn i opozitie,
care sporia fr incetare rndurile ei i simtindu-se de toti c."
disgratia in care Ghica czuse la Rui trebuia
aduc rsturnarea, mai multi boieri intre care Cmpineanu, Vilara i Filipescu Vulp ins6rcineaz6 pe loan Ghica In 1841, s duc o scri" Pe atunci se cantau viersurile urmAtoare :
Aideti frati la Margineanu
SA scdpdm pe Campineanu.
Vezi Vaillant II, p. 403. Comp. loan Ghica, Scrisori c. Vasile Alexandri, p. 144.
Vezi l Hurm. Doc. XVII, p. 761. Campineanu scapd din Inchisoare tocmai In 1841',
ibidem, p. 149. Vezi I Cuveiniarea de primire a lui loan Ghica in Academie, Analele Acad., (mai sus, p. 137, nota 21). La aceastA cdlatorie a lui Campineanu se
abate gandul lui Nesslrode cand Inteo a dresd C. Mitrop. Neofit, 20 Fevr. 1841,
Hurm. .Doc. Supl. I, 4, p. 507 li spune: L'orsqu'on songe surtout it ces hommes
qui sont partis du sein de Tassemble, pour se rendre a l'tranger, et y conspirer
contre le repos et la tranquillit de leur pays".
Scrisorile care constata legaturile Polonilor cu Mihai Sturza i Campineanu,
vezi In Neculai Krefulescu, schitA biograficd de A. D. Xenapol, Anexe. Asupra
cAlatoriel lui Campineanu la curtile europene, vezi si Hubert c. Mol, i Fevr. 1839
In Hurm. Doc. XVII, p. 732. Vezi si p. 736 si 739.
" Asupra acestei miscAri vezi I. C. Filiti, Turbureiri revolufionare in Tara
Romdneasca, in An. Ac. Rom. II, tom. XXXIV, 1912 p. 20 (7).
DOMNIILE BEGULAMENTARE 1834-1848
143
soare lui Mihai Sturza, domnul Moldovei, prin care i propuneau

domnia si a Munteniei, la caz de cAdere a lui Alexandru Ghica.
loan Ghica, prezintat domnului de Mihai KogAlniceanu, primeste ca r'Aspuns cA atare combinatie nu ar fi bine vAzutA de
Rusia, si deci nu o poate primi. Ioan Ghica rAspunde domnului
cA principiul unirii e inscris in Regulamentul Organic, luAnd
indrAzneala a ad'Aoga : audaces fortuna juvat", cuvinte la
care domnul intAmpinA ea' acel care rspunde inaintea lui

D-zeu si a oamenilor de soarta unui popor trebuie sA fie
prudent 30.
In curAnd ins6 alte pasuri ale domnului Munteniei, pro-
vocate prin intrigi rusesti, trebuiau s'A-1 indepArAteze Inc i mai
mult de popor i de partida nationalk reprezentanta nAzuin-
telor sale.
Anume pela 1841 incepe o agitatie foarte mare intre SArbi
Bulgari, care dupA cAt se spunea, trebuia s'A fie combinatA
cu o miscare in Muntenia ce avea de scop rAsturnarea lui Ghica.
Domnul je din data' mAsuri foarte energice pentru aji apAra

tronul i aresteazA pe mai multe persoane bAnuite de amestec
In complot : Filipescu, Marin, Blcescu, Sotir, Profesorul de
filosofie Murgu, Cesar Boliac, Vaillant complicat si el in afacere,
scapA numai prin protectia consulului francez, care Il trece in

Moldova 31.
Fiindc5. Heliade, unul din membrii cei mai influenti ai
partizii nationale, putea s devinA prin struintele lui Billecocq
legAtura de unire intre ea si domn, apoi consulul rusesc se

hotrgste a se folosi de complotul bulgAresc, spre a pune intre
domn i Heliade o zAzanie, care s-i indepArteze pentru totdeauna unul de altul. Prin mijlocirea unui Francez s'Arman,
doctorul Tavernier, Daschkoff denunt6 pe Heliade lui Ghica
cA ar fi amestecat in rscoala bulgarA, i domnul care credea
cA atare uneltire este indreptat in contra scaunului sAu, ordon arestarea i punerea sub judecat a lui Heliade. Dei acesta
izbuteste a se curAti de invinuire, nu rAmAne mai putin indusmAnit cu domnul. Daschkoff se sileste ins6 tot prin asemenea
uneltiri a introduce desbinarea i In sinul insusi al partidului
". Ion Ghica, Scrisori, p. 149 si 185. Valliant, II, p. 405 : les boyards
valaques dsirent la runion des deux principauts sous la souverainet de MichelStourza". Cunostinta facuta de loan Ghica Cu domnul Moldovei li procura
In 1842, catedra de geologie dela Academia Mihaileana. Cu toate acestea un raport al lui Ducos consulul francez din Iasi C. Broglie, din 11 Dec. 1835, Hum.
XVII. p. 568 spune: le prince M. S. se flatte que la Rusie runira

ces deux provinces en un seul Etat, a la t8te duquel elle le placera lui mame
avec le litre de Roi des Daces. Il m'en a parl moi-mme, au commencement
de son rgne".
31 Vaillant, II, 405. Regnault, p. 204. Asupra acestor dou comploturi,
Doc.
vezi lucrarea lui Filiti citate In nota 31. Vezi asupra acestui complot din 1841 si
Billecocq c. Guizot, 3 Mai 1841 Hurm. Doc. XVII. p. 807.
144
ISTORIA R0MAN1LOR
national, potrivind lucrurile astfel incAt sA se creadA ca intrigile ar veni dela domn, i prin asa chip s'A mai sporeascA desbinarea intre domn si partida nationalA. Consulul rusesc IntrebuinteazA tot pe doctorul Tavernier spre a aduce la indeplinire i aceast intrigA in sAnul societlii filarmonice, care
alimenta mai ales nAzuintele nationale. Anume Tavernier declarA Intr'o zi In sAnul societtii cA fusese cercat de a fi cumpArat
de unul din membri, pentru a-i da otravA spre a ucide pe un

pictor polon refugiat In Bucuresti, acelasi membru care cu
cAteva zile mai inainte provocase la duel pe Aristias, pentru o
criticA pe care acesta o Meuse asupra unei piese de teatru serse

de el. Atari scandaluri indepArteazA pe oamenii de treabA din
o societate a cAror membri se abAteau la fapte degrAdAtoare.
BAnuind ei cA asemenea intrigi le veneau tot de acolo de unde
pornise acuzarea lui Heliade, anume dela domn unit cu consulul rusesc, ii aprind si mai mult pornirile contra lui Ghica 32
Domnul ins6 care nu avea nici un soiu de principiu conducAtor, si care sovAia necontenit fare aplecarea inimei lui
cAtre partida nationalA si a favoritorului ei consulul francez,
teama de Rusi ca s nu-si piard6 subredul scaun, comite
cu prilejul rAscoalei Bulgarilor, un act invederat dusman politicei rusesti, probabil dupA indemnul consulului francez, anume
pune s'A prindA i s'A aresteze bandele de Bulgari, Greci i Albanezi ce vroiau sA treacA pela Galati si BrAila peste DunAre.
Sabia de onoare trimise de sultan lui Ghica i multmirile strA-
lucite date ofiterilor ce luase parte la imprAstierea bandelor,

semn invederat c'A Ghica lucrase In interesul Portii, trebuiau
sA taie i ultimele fire ce retineau alt sabie, aceasta atArnat
asupra tronului lui Ghica din partea Rusilor. AducAndu-si ei
aminte si de purtarea indoioas6 a lui Ghica cu prilejul introducerii articolului aditional, ei vroiau s se mAntuie de un domnitor care mai mult incurca decAt sprijinea interesele lor, Rusii
se hotArtrA sA facA intrebuintare de articolul din Regulament,
care Invoia adunArilor a se tAngui contra domnului la Mande
curti, mijloc cu atAt mai usor de pus in lucrare, cu cAt relatiile
dintre Ghica si adunare erau din cele mai rele. Incordarea dintre aceste dou'A puteri, hrAnit totdeauna de Rusi, fusese dusA
la culme in 1841 prin urm'Atoarea imprejurare : Regulamentul
Organic nu dispusese nimic in privirea acelor tArani, ce in loe
de animale de plug posedau oi sau cai, precum nu regulase

modul alcAtuirilor intre trani i proprietari, pentru pAmAntul
luat de cei dintAi peste m'Asura regulamentarg, prin Invoieli

bunA voe. Proprietarii gsise chipul de a face din aceste alcAtuiri un mijloc cumplit de ap 'Asare a tranului, prefAcAnd Invoielile de bunA voie In de acele suite. Alexandru Ghica in In" R e g na u It , p. 208. lieliade, Echilibrul mire antileze, p. 86.
DOMNIILE RE LAMENTARE 1834-1848
145
grijirea lui pentru cultivatori, incunotiinteazA pe adunare

despre starea In care tranii sunt adu0 prin asemenea acte,
cerndu-i a hotri maximul prestatiunilor la care puteau fi obligati stenii. Adunarea refued a statua ceva asupra adresei printipelui. Tocmai atunci expira mandatul ei, i trebuiau s se
fac noui alegeri. In timpul pn la efectuarea lor, Ghica a

un ordin ispravnicilor a nu executa conventiile pentru adaus
de pmnt deck in msura in care ele erau incheiate 0 de aren-
da0i statului. Aici ins el intmpin protestarea consulului

rusesc, contra msurii drepte i binefkkoare luate de el, cel
dinti act de opozitie fsti a reprezentantului Rusiei contra
lui Ghica 33.
Opozitia sustinut de consulil rusesc se prezint inaintea
alegtorilor, 0 cu toate silintele domnului care erau cu totul

paralizate prin dumnia consulului, izbutete a ptrunde In
noua adunare in mare majoritate. Ca raportori ai rspunsului
la adresa tronului, sunt ale0 protivnicii cei mai neimpkati ai
lui Ghica, Alexandru Vilara 0 Gheorghe Bibescu, 0 rspunsul
adunkii nu este deck un lung ir de invinuiri la adresa domnului, multe din ele justificate, intruck anii de pe urm ai domniei lui Ghica fusese intrebuintati In lupte seci In loe de o sporpied lucrare.
Rspunsul adunrii sf'rete prin cuvintele : numai atunci
principe, cnd totul va fi reintrat in legalitate, cnd toate abaterile vor fi incetat, cnd increderea distrus prin crude desamgiri va fi restabilit, dud fiecare va incepe s inteleag6 c'
afarg de lege nu poate fi nici o scpare, c' guvernul drept 0
nepktinitor vegheaz' asupra tuturor totdeauna gata a multumi 0 pedepsi in chip legal ; numai atunci se va putea aduce
o judecat sigur 0 asupra legii care reguleaz proprietatea,
lege a ckei incercare nici nu a fost inc6 fkut" ".
Aceast anafora fiind comunicat ambelor curti, suzeran
0 proteguitoare, conform articolului respectiv din Regulamentul
Organic care, de ast clat nu avea trebuint de a fi &Meat,
in truck ddea putinta politicei ruseti de ali ajunge tinta
prin a lui mijlocire, Rusia cere randuirea unei anchete la care

Poarta consimte, uitnd sub apsarea cererilor ruse0i, i purtarea lui Ghica favorabil ei In afacerea complotului bulgilresc, i sabia de onoare cu care 11 cinstise. Se randuiesc In
" La principaut de Valachie sous le hospodorat de Bibesco, 51. Apare atunci
o brosur in Paris intitulata : Paul Kisselef 1 et les principauts de Moldavis et de
Valachis, par un habitant de la Valachie, 1842, in care se laudA mult ocArmuirea
rusasca, defimandu-se acea a lui Ghika.
" Adresa reprodus6 in multe scrieri. Intre altele si in Valliant, II, p. 412-428
Daschkoff complimenteazA cu toate aceste pe Bibescu pentru spiritul de moderatie ariltat de el in redactarea adresei. La principaut de Valachie sous le hospodorat
de Bibesco, p. 99.
A. D. Xenopol. 1storia kornfinilor
Vol. XI.
10
146
ISTORIA ROMANILOB
anchet delegatul rusesc Duhamel si acel turcesc Chechib Effendi, care urmnd tot sistemul cel vechiu turcesc, de a pleca
urechea cgtre cel ce ddea mai mult, fr a rspinge ins nici
sumele oferite de parea cealalt, iea dela Ghica 4,000 de galbeni ; dar rivalii domnului dndu-i 15,000, Turcul se uneste in
totul cu prerile lui Duhamel, care conchidea la destituirea
domnului. In urma raportului comisiunii de anchet, Alexandru
Ghica este depus in 7 Octombrie 1841 3" .
Infanterie romneasd defilnd In pas alergitor. Bucuresti 16 tulle 037.

Desen de flatlet. Colectia Academiei Romne.
2. GHEORGHE BIBESCU IN MUNTENIA 1842-1848

Opozitia in Adunare. Domnul cel nou fusese ales conform dispozitiilor Regulamentului Organic dup cum predecesorul su fusese destituit prin aplicarea acelorasi norme. Dac5.
Rusia Ii incercase de doll:A ori puterile pe calea extralegal,
si anume la asezarea in scaun a primilor domni si la supunerea
impotrivirei adun'rei prin firmanul sultanului, ea pstr o

tinut in destul de nepstoare la alegerea noului principe,
" Regnault, p. 219 si 229. Deaceea Turcia stA la gAnduri mal tArziu and
era sA numiasa pe Alexandru Ghica caimacam in 1856: La Porte a jug que
l'ayant destitu de son rang d'Hospodar, il ne serait pas de sa dignit, en le choisissant pour caimacam, d'avouer qu'ele avait eu aulrefois la main lorcee". Thouvenel c. Walewsky, 6 lulie 1856. Doc. Renaqterei Romdniel, III, p. 607. Ina din
1836 Nesselrode cerca lui Buenieff ambasadorul rusesc pe Mug PoartA ca sA
impunA lui Alex. Ghica mai multA ascultare de consulul rusesc s'il ne eut pas
courir la chance d'une enquete et s'exposerait infailliblement A la hante d'urm
destitution". Hurm. Doc. XVII, p. 627.
147
-tiind bine cA va putea totdeauna sg-i indoae vointa dupg cerintele intereselor sale, mai ales dupg exemplul fulgergtor pe
care-1 dgduse In persoana lui Ghica.
Inteadevgr, printre cei 37 candidati care se inscrisese
la inceput pentru tronul Munteniei, numai tirbeiu i. Umpineanu ar fi putut sustinea o luptg serioasg cu Gheorghe Bibescu in privirea tiintei i. a vazei dobAndite. Dar Cmpineanu
fusese scos din numgrul candidatilor, fiind rgu vgzut de Rui
pentru cerbicoasa Iui impotrivire cnd cu desbaterea articolului
de adaus Regulamentului Organic, pe cuvnt a ar fi fost surgunit prin un firman al Portei, care deci nici odatg nu l'ar putea
Intgri. *tirbeiu era frate cu Bibescu, care remase deci ca singur
candidat avnd sorti de izbndg. Iat pentru ce el obtinea In
sanul adungrei extraordinare o majoritate atat de impungtoare.
Din cei 37 de candidati la tronul Munteniei, 16 lepgclandu-se
de voia lor, mai rgmneau 'Md. 21, numgr indestul de respec-
tabil. Pentru a introduce o rnduialg In lucigrile alegerei i
totodat a le prescurta candidatii flag impgrtiti in 4 serii dintre

care 3 de 5 candidati fiecare, iar cea de pe urmg de 6. In fiecare
serie, voturile erau date de toti aleggtorii pentru fiecare candidat in deosebi, punnd in urna fiecgruia o bag' albg pentru
sau una neap-6, contra. In seria intai banul Gheorghe Fili-
pescu c'p'tg cele mai multe glasuri pentru alegere anume 84;
In a doua logortul Barbu tirbeiu precumpgni cu 91 de bile
albe, a treia serie incuviintg cele mai multe voturi logofgtului
Emanoil Bgleanu in numgr de 79; in cea din urmg insg Gheorghe Bibescu cgtigg izbanda asupra tuturor, cu 131 de voturi
i fu proclamat 36.
Cabinetul rusesc se arga foarte multumit de rezultatul

obtinut i ministrul de Nesselrode scrie consulului Daschkoff
cg alegerea tnrului Gheorghe Bibescu au rgspuns in totul
dorintei noastre. Noi vg rugni de a rosti donanului cele mai
cglduroase ale noastre felicitgri pentru a lui alegere. Ii yeti
impgrtgi instructiile noastre i ii yeti face cunoscut In acelai
timp tot ce noi ateptgin dela a lui ocarmuire. El va ti, nu
ne indoim, a aduce la implinire sperantele noastre i a se face
astfel vrednic de inalta idee pe care impgratul a dobAndit-o
despre principiile, caracterul i. taIentele sale deosebite" 37.
" Dupl registrul original pAstrat In arhivele camerei deputatilor. Scrutinul fu deci nominal, si fiecare candidat a fost supus une Incerari In parte. Ailtgrile fAcute de protivnicii principelui Bibescu, ca ar fi fost astfel potrivitl candidatii In serii, ca sa se ImpArtaseA voturile fare ei pe cAnd In seria lui Bibescu concurentii lui erau cu totii personaje Ma InsemnAtate (Regnault, Ristoire politique
et sociale des principauts, p. 231), ar avea Inteles, numai In cazul cand votul s'ar
fi fAcut prin bilete serse pentru toll candidatii din o serie deodatA, lucrul ce nu se
IntAmplA. Alegerea lui Bibescu a fost deci rostirea vointei adunArei.
" Regnault, I. c., p. 235.
ISTORIA ROMANELOR
148
Bibescu fusese nsascut In 1804 In Oltenia. Tat1 gil era

marele vornic Dimitrie Bibescu iar mama lui Ecaterina Va.cgrescu coborkoare din Safta sotia lui BrAncovanu. Dimitrie
trimise pe fiul su la Paris la 1817 unde petrecu 7 ani,
Gheorghe Bibescu, Domnul Munteniei 1842-1848.

Desen de Venrich.
Colectia Academiei Rom'ane.
Cu deosebite studii, i reintr In tara In
1825. Dup ocuparea trei de Rui in 1828, Gheorghe Bibescu
fu numit membru in comisiunea de alcluire a Regulamentului
indeletnicindu-se
Organic, pregtind deosebite proiecte de legi,
mai ales de
DOMNIILE REGULAMENTARE 1631-184S
149
acelea ce priveau la partea judecgtoreasc. Kisseleff ii

incredint postul de director la departamentul drepttei.
Pe cand se afla in atare insusire, se introduc in proiectul Regula-
mentului Organic, asa cum fusese intocmit de comisia din Bucuresti, niste schimbri de cAtre o comisie ruso-turc intrunit'
In Constantinopole, in care intre alte se adaogea la articolul
205 care prevedea pedeapsa la ocn pe viat pentru acei care
ar intra pe teritoriul muntean frg a face carantin', alineatul &A
strinii care ar contraveni la acel articol rmneau s fie judecati de autoritatea competent. Bibescu se opune la atare
modificare, artand c6 orice crim sAvarsit pe teritoriul muntean nu a fost judecat pn acuma decat de judectorii trei
oricare ar fi fost caracterul nationalittei vinovatului ; schimbrile din Constantinopole ar fi deci o atingere grav in protiva unui drept pe care tara l'a pus totdeauna in lucrare si care
ar putea avea de rezultat de a zdrnici intocmirea carantinelor". In urma acestor observatii deosebirea intre strini si
nationali In privirea pedepsirei pentru contraventii la regulamentul carantinelor este inlturat si art. 205 este formulat
in chip obstesc pentru once incletori 38.
Bibescu trecu mai trziu la ministerul afacerilor strine,
din care se retrase putin timp dup.-a suirea in scaun a lui Alexandru Ghica 39.
Gheorghe Bibescu era deci un om luminat, partizan al

progresului si cu toate ea' incA -tank (nu implinise patruzeci
de ani), deprins cu trebile si cu ocarmuirea oamenilor. Alegerea

lui, care ca once act de a cest fel nu putuse fi cu totul subtras
inruririlor ascunse, nu rmnea mai putin un eveniment de
o mare insemntate in viata poporului roman, cci arta intoarcerea lui la autonomie dupg veacuri intregi de o vieat in-
lntuit. De si alegerea lui fu salutat ca o fericit izband

de ctre cabinetul din Petersburg, Bibescu care nu putea uita
c' era Roman si nu putea inbusi simtimintele sale nationale,

fcu in ziva chiar a intronrei sale un pas ce nu prea convenia
programului rusesc. Vroind ca inltarea lu s dobndease
In spiritul poporului toat insemntatea ce o avea, si a arta
c6 vechile vremuri de demnitate si autonomie revenise cu el,
Bibescu apru in ziva Incoronrei sale imbrcat in costumul
lui Mihai Viteazul. In anul urmtor Bibescu se duse la mnstirea Dealul uncle ingenuchie si srut mormantul in care se
33 Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 279. Comp. Questions relatives
le rejonte du rglement organique soumises par le prince G. Bibesco, alors qu'il
dad slcretaire d'Etat au Dpartement dela justice et S. Ex. le general Kisselel I In
Domnia lui Gh. Bibescu de fiul sAu Principele Gh. Bibescu, 1, p. 36.
3 Quelques mots sur la Valachte, Paris, 1856, p. 10 note si In apendice sellsoarea principelui G. Bibescu c. fiul s?iu Neculai din 15 Noemvrie 1851, p. 99.
et
160
LSTORIA ROMANILOR
pstra capul eroului muntean 40. 0 atare amintire, invietoare

a gloriei trecute a poporului romn, nu prea putea fi pe placul
Rusiei, care rsturnase pe Alexandru Ghica tocmai pentru prea
marea lui plecare atre partidul national, i. revenise cu grbire
dela visurile politice ale lu Kisseleff la practica temeinie i
real a lucrurilor.
Bibescu se suise in tron honrit a lucra la desvoltarea
Wei. Adunarea convocat in 18 Februarie 1843 se arat foarte

bine dispus care noul domn, i o atare intelegere !litre puterile Statului ddea putinta Indeplinirei a numeroase reforme,
de care tara avea mare nevoie, cu toate acele indeplinite sub
ocarmuirea, i ea lumina-Ca', a generalului Kisseleff i sub acea
a lui Alexandru Ghica.
Mai multe proiecte de legi trimise de guvern in sinul adu-
nrei fur votate fr opozitie. Se institui un preedinte al
sfatului administrativ extraordinar ; se verificar socotelile anului
1840; contribuabilii atribuiti ocArmuirei temnitilor fur trecuti sub acea a capilor de tinuturi, aducndu-se prin aceasta
o economie de 47.000 de lei, bani ce fin% intrebuintati la fscum-
prarea de Tigani dela fetele particulare n ; trei excadroane

de cavalerie fur infiintate, sporindu-se numrul infanteriei
cu 1.440 de oameni, spre a intri paza pichetelor Dunrei ; casa

pensiunelor i a scutelnicilor fu reorganizat i pretul rscum-
prrei in bani a zilelor de clac, datorite de Oran, fu redus

In a lui favoare dela 2 lei 11 parale pentru muncitorii cu bratele, la 1 leu 20 de parale ; pentru acei cu 2 boj dela 4 lei 30
de parale, la 2 lei 10, i. pentru acei cu 4 boj dela 8 lei 20 parale, la 3 lei *i. 10. Socotelile anilor 1836 i 1841 furl. apoi verificate i se adause la venitul oraelor taxa pe crtile de joc.
Domnul propuse in semn de recunotint din partea trei care
generalul Kisseleff ca s-i se ridice un monument pentru care
adunarea voteazA suma de 15.000 de galbeni ; dar generalul
refuzand a primi o atare onoare, at timp inc6 era in viat,
4 Regnault, p. 236. La principaut de Valachie sous le hospodorat de Bibesco par A(dolph) (Billecocq), Bruxelles, 1848, p. 122, spune Ma cuvant a principele ar fi ridicat un monument lui Mihai Vite.azul. Un anonim (Heliade?) publica
asupra acestei tinprejuari o poezie plina de foc ; un altul scrie In proa o meditittle asupra tarinei lui Mihaiu : o aria Manta, odor prea scump Romanilor ;
tu ai lost mai cu deosebire podoaba g fala Romanier. Foaia pentru minte, 1844.
41 Ideea emanciparei Tiganilor s'a copt intai In Muntenia. In 1835 esa aici
o disertatie asupra robiei pe care cenzura o Impiedeca a se aspandi. In 1836 acelas
autor, a caruia nume nu se cunoaste, scrie maiorului Voinescu o scrisoare pe care
acesta o comunica lui Costache Negruzzi, pe atunci deputat In adunarea Moldovei.
Negruzzi aspunde autorului : am cetit scrisoarea d-tale vrednica de un om ce

simte a a venit vremea a ne itndrepta. Am si facut un proiect pe care sa-1 supun
aduniirei, si daca s'ar Incuviinta macar In parte, voi avea multumirea a zice ca
este fapta d-tale". Gel Intaiu boier care au desrobit Tiganii fu loan Campineanu.
Foaia pentru minte, 1864, p. 316.
DOMNIrLE REGIMAJIBNT.A_RE 1834-1848
151
banii fui% intrebuintati mai tArziu la lucrAri de folos public.

orasului BrAila este organizar; leafa reprezentantului
din Constantinopole sporit dreptul de embatic este restrAns
numai la orase si orAsele, i forma in care el putea fi constituit
este regulamentat. Se introduc inc6 m4i multe dispozitii judeckoresti si se impune skenilor o clacA de 6 zile pe an pentru
punerea in stare a drumurilor i podurilor. In sfArsit se hotAresc conditiile arendArei mosiilor mitropoliei si a episcopiilor ".
PAnA acuma cuvintele rostite de Bibescu la deschiderea adunkei nu fusese date de gres, cA el spera a fi tot atAt de bine
vkut ca domn precum fusese ca coleg al reprezentantilor tArei ".
Atare armonie trebuia ins6 curAnd s'd fie zdruncinatA prin
neintelegerea ce izbucni intre domn si adunare dela o nou

reformA proiectatA de Bibescu, privitoare la regimul dotal.
DupA codul Caragea, zestrea ce se fAgAduia se protimisia a
se plAti mai intAi decAt cei ce au imprumutat pe fAgAduitorul
In urma fAgAduielei zestrei, adecA intAi aceea ce se inzestreazA
e zestrea ce i s'a fAgAduit ei, i apoi se rAfuesc imprumutAtorii
celui ce s'a M'Ocluir ". Atare dispozitie devenea periculoas6

In sistemul legei vechi, care primea in once procese dovada
prin marturi, de oarece de indatA ce un debitor avea. o fat
mAritat, el iscodea o fAgAduint de zestre, pentru a-si putea
m'Anca creditorii. IatA pentruce se \T'Ad asa de des in publica-
iile timpului reclamatiile dotale", care impiedecau cu totul
desvoltarea creditului public. Principele Bibescu vroind s'A in-
drepte aceastA stare de lucruri, propune prin proiectul sAu,

c dac'A femeia intrebatA de judeator va rkpunde sub a ei
subsemnAturd cA nu are pretentii privitoare la zestrea ei,
nu va mai avea dreptul a invoca privilegiul ei dotal asupra

creditorilor ipotecari, i chiar in cazul cAnd atare privilegiu
ar putea fi invocat, aceasta nu se va mai face decAt din ziva
legalizkei actului dotal, conform dispozitiilor Regulamentului

Organic, si in sfArsit el spunea si simple fkiAduieli de zestre
formalitAtei inscriptiei, intocmai ca
conaituirile desAvArsi te. Principele propunea inc6 de a se inlAtura ca protivnicA
pripcipului civilizatiei pierderea in folosul bkbatului a jumAtkei din zestrea femeei necredincioase, precum i invoirea instrAinArei zestrei pentru a face ca bArbatul s'A se urce in rangurile
boieriei 46.
Condica No. 92 a tuturor dispozitiilor legiuitoare pe anul 1843, In ar/dva
camerei deputatilor.
" Cuvantul de deschidere a adungrei din 1843, In Buletinul oficial, pe acel an.
44 Pentru zestrea 17. Bujoreanu, Colecliune de legiurile vechi i noud,
Bucuresti, 1873, p. 462.
at A se vedea Buletinul oficial dela 1833 prima lui esire pAnA la anul 1843.
Registrul No. 92. al adunarei deputatilor. Legea a fost publicatit de Principele Gh. Bibescu In scrierea lui citata In nota 3, II, p. 81.
132
IBTORIA ROMANILOR
Dispozitiile proiectului lui Bibescu erau pe deplin indrep-
tAtite inaintea ratiunei si a echitAtei, si dad ele intAlnir in

adunare o impotrivire aproape intr'un glas, ea nu-si poate gAsi
alt explicare decAt in interesul privat al deputatilor, a familiilor sau prietenilor lor, care vroiau s'A mentinA in legiuirea
Orei regulele despoietoare pe care principele doria s'A le in1Ature. Proiectul este respins, intAiul semn al luptei ce era sA se
incing6 intre domn si organul legiuitor al Orel ".
Bibescu, fire ceva prea vioae, lu respingerea unei legi
bine f AcAtoare ca o ocarA personal'A. El se grAbi de a inchide
adunarea cu atAta mai mult cA se preg'tea a merge la Constantinopole spre a-si lua investitura. In timpul lipsei sale vroind
sA incredinteze frAnele ocArmuirei in mAini sigure, el se Ondeste a numi pe fratele s'Au Barbu 5tirbeiu de cap al departamentului trebilor din lAuntru. Inainte Ins6 de a lua aceast
m'AsurA care era sA jigneasc mult pe ceilalti boieri, principele
cere sfat prin o scrisoare dela generalul Kisseleff care prin rAspunsul lui ii spune cA : de si el nu ar pune de loc In parale15
pe *tirbeiu cu Mihalache Ghica (fratele lui Alexandru Ghica
celui destituit, care si el nemultumise pe boieri prin numirea
fratilor sAi in insAmnate locuri), totusi vAd in el pe fratele gospodarului si prin urmare o plecare fireasd a incuviinta actele
vornicului, care este in Muntenia axa in jurul druia se invArte
toatA ocArmuirea. Nu e vorba CA dad struiti pentru numirea
lui, cabinetul imperial nu poate sA v'o refuze" 48 In urma acestei incuviintAri a guvernului rusesc, Bibescu si numeste pe
tirbeiu la ministerul internelor. Apoi plead. la Constantinopole
uncle este primit cu cinste si bun'AvointA, si legAturile In care
el intr cu deosebiti mari demnitari ai Portei ii usurar mai
47 Ponegritorii principelui Bibescu care scrisera mai tarziu asupra domniei lui, se slujira mal ales de legea asupra regimului dotal pentru a-I ataca. El li
1nvinuira ca ar fi vrut prin acest proiect sa Incuviinteze barbatului dreptul de a
ipoteca averea femeei lui". Regnault, p. 238; La principaute de V alachie sous le
hospodart de Bibesco par Adolph Billecocq, p. 129. Proiectul lui Bibescu nu confine
nici un cutuInt asupra unui drept atilt de anormal, si scriitorii cari atribue lui Bibescu
atare iscodire sunt sau nestiutori sau de rea credinta. Ei pun Irma aceasta
pretinsa dispozitie In legatura cu afacerile particulare ale domnului. Sotia lui,

Zoe Brancoveanu, fiind catre acel timp atinsa de nebunie, Bibescu vroia sa se
desparta de ea, aceasta boall fiind pe atunci un motiv de despartire. Se imputa
principelui ca ar fi avut de scop a-si ruina sosia, !mine de a o lepada. Gasim din
potriva pe principe, imediat dupa constatarea legal& a nebuniei femeei lui, lepadandu-se de averea ei cea foarte Insemnatoare, si instituind asupra ei o epitropie
care sa ingrijeasca de interesul copiiilor comuni, epotropie compusa din episcopul
de Buzcu, marele ban Filipescu, logofatul Baleanu, logofatul Vilara si paharnic
Opranu. Buletinul 01 icial, 1844. No. 140, p. 557. si atunci ca si acuma calomnia
era arma cea inai Indemanatica contra protivnicilor.
" Kisseleff c. Bibescu, 14 Iunie 1843, in ,,Rgne de Bibesco, corespondance
el docoments 1843-1856 par le prince Georges Bibesco, corespondant de l'Iinstitut
1, Paris 1893, p. 194. Aparut In traducere romana, Bucuresti.
153
tarziu negotierile mai multor afaceri, mai ales acea de o mare

insemnatate a vamilor trei.
In timpul lipsei sale, partidul potrivnic cauta a injgheba
un nou complot bulgaresc la Braila in felul aceluia care compro-.
misese pe Alexandru Ghica, sperand s" aduca caderea Bibescului. Complotul irisa descoperit, fu innuit de ocarmuire,
Cu toate c Ruii i de astadata nu-1 vazuse cu neplacere, fiind,
indreptat contra celor mai de moarte dumani ai lor, Turcii 49.
malta opinie pe care Ruii o aveau despre Bibescu Ii invoiete
a indeplini un act ce era mai curand favorabil portei otomane,
pentru care aceasta fi aduce sincerile sale multumiri O.
Concesia Trandafiloff. Reintrat in tara, principele Bibescu rechiama adunarea in 12 Ianuarie 1844, cauta prin cuvntul sal.' de deschidere a pune un frau opozitiei zicand ca
ar nadajdui ca cinstita adunare va Ostra in toate desbaterile
sale linitea i vrednicia" 91. Mai multe proiecte de legi i sunt
votate, i se parea ea inverunarea trecuta fusese cu totul uitata, cand o alta chestie, mult mai grav decat legea asupra
regimului total, vine sa arunce din nou desbinarea filtre cele
doua puteri ale Statului muntean.
Aceasta chestie se referia la concesia unei exploatari a
minelor cerute de un supus rus, Alexandru Trandafiloff.
Articolele 178 i 179 din Regulamentul Organic continea
asupra exploatarei minelor, urmatoarele prescrieri. Art. 178:
Cand se va descoperi niscaiva mine in pamantul vreunui
particular, acesta slobod va fi s'A le lucreze singur ori s le inchirieze altuia, dupa vointa lui, dand stapanirei a zecea parte
In natura' sau platind visteriei a zecea parte din catig, scotnd mai intai la amandoua intamplarile toate cheltuielile
lucrarei". Art. 179. Iar de se va dovedi crt stapanul
unde s'au gsit aceste mine, dupa sorocul de optsprezece luni

ce-i va da domnul, nu va avea mijloc de a le lucra singur, nici
va voi a le inchiria altuia, atunci domnul impreuna cu obinuita obteasca adunare vor chibzui de vor gasi cu cale, mijloacele spre a lucra acele mine, dand stapanului moiei a zecea
parte din catig, dupa ce se vor scoate toate cheltuielile lucrarei, i pe Muga aceasta despagubindu-se dupa cuviinta pentru
" Gazeta de Transilvania, 1843, p. 306 observd cd ,,acest complot ar fi

fost Incurajat de o mare tal% bine cunoscutd principatelor".
" Rafaat-pasa c. Bibescu, 1 Decemvrie, 1843, complimenteazd pe Bibescu
,,asupra rdvnei ce pusese In a face sd cadd uneltirile vinovate a unor Inchipuitori de turburdri". Regne de Bibesco, p. 211. Actele citate dupd publicatia principelui Bibesco, a fost utilizate de mine fn original. In timpul tipdrirei volumului
acestuia au apdrut si publicatia principelui. Asupra acestui conflict al cdrui fire
sunt complicate, vezi Filiti, op. cit. (mai sus p. 143 nota 31) P. 242.
Buletin oficial pe 1844, p. 9.
154
ISTORIA ROMANILOR
stridciunea ce vor fi pricinuit mosiei sale sApatul si lucrarea

minelor" 52
Intemeiat pe aceste dispozitii ale Regulamentului, Alexan-
dru Trandafiloff, ce se tldea ca reprezentantul unei societti

miniere, aduce la cunostiinta domnului prin o cerere din anul
1843 dorinta socientei sale de a intreprinde o cercetare a minelor Munteniei, i cere invoirea de a trimete pe dti-va mineralogi in Carpati spre a face exploilrile trebuitoare. El adaug6
la cererea lui rugAmintea d dac proprietarii in pgmntul

cgrora se vor gsi metalurile, in curgerea de 18 luni legiuite
prin Regulament, nu vor avea mijloace a le lucra singuri sau
nu se vor intocmi pentru lucrarea acelor mine cu societatea
prin contracturi legiuite, la o asemenea intmplare, societatea
s fe Incredintat despre partea stpnirei, c dreptul ei insem-
nat prin art. 179 din regulament va rmnea pe seama socientei nu mai putin de 12 ani, dup6 intocmirea ce se va face in
vreme dup'd sus arnatul soroc, care se va incepe din ziva slobozirei poruncilor, pentru care societatea roag acum pe In61timea Voastr" 53.
S insemn'm depe acum c cererea lui Trandafiloff cuprindea un punt potrivnic dispozitii art. 179 pe care tocmai
se sprijinea, anume fixarea epocei dela care trebuia s inceap
curge punerea in intarziere a proprietarilor pentru a-si expploata minele lor. Trandafiloff cerea dela domn ca sorocul de
18 luni s fie socotit dela data ordinelor principelui, cu alte
cuvinte, dela data autoridrei date geologilor ssi de a parcurge
muntii Wei, pe cAnd Regulamentul Organic intelegea ca s'a"
1nceap acel soroc pentru fiecare proprietar qi particular din
momentul in care mina fiind descoperit pe psmntul su, el
ar fi fost pus in intarziere de principe de a se apuca de a ei extragere.
Principele Bibescu, in doriina lui de a impinge tara
inainte in toate directiile, de a deschide toate comorile bog5.tiilor sale ascunse, nu vzu in propunerea lui Trandafiloff dedt
partea industrial si folositoare trii si se hotAri a-i primi cererea,
.care era in acelas timp dIduros sprijinit de consulul rusesc.

El o recomand deci sfatului administrativ extraordinar, care
prin incheierea lui din 19 August 1843 d voe ca mineralogii
d-lui Trandafiloff s'a" se preumble pretutindeni prin muntii
tsrei ; s" urmeze vence incerdri pentru descoperiri de mine,
-ca Trandafiloff s" se poat tocmi si invoi cu proprietarii acelor
mosii unde se vor g6si mine, and st5pAnirei o list6 anume
,atAt de proprietarii ce vor primi a se invoi, ct i de cei ce nu.
-ar primi a se tocmi ; pentru cei dintau spre a fi cunoscuti st" Analele parlamentare ale rometniei, I, p. 264.
53 Dimitrie A. Sturza, Chestiunea Trandal Hoff In Revista Noud, 1, p. 242
165
pnirei indatg i a urma exploatatia, iar pentru cei de al doilea

s se punti la cale guvernul asemeinat dispozifiilor art. 178 i 179
al Regulamentului Organic; in fine ca sorocul de 12 ani s se
socoteascd pentru I iecare mind in parte din ziva in care se va da

aceastd voe"
Pgrerea sfatului se mArginea strans in limitele legei ; el
nu incuviinta dintre cererile lui Trandafiloff cleat invoirea

de a exploara muntii, invoke care nu lega infra nimic ; nu se
opunea la tocmelile de bung voie intre proprietari i societate,

tocmeli invoite prin art. 178 al regulamentului ; admitea termenul de 12 ani, intruckt o exploatare de atare naturg nu se
putea gndi frg un termen oarecare ; dar, in contra cererei
Rusului, dispunea ca acel soroc sg curgg pentru fiecare mind
in parte dela data punerei in intrziere, i prevedea in deobte
pentru proprietarii ce nu ar primi a se tocmi, aplicarea dispozitiilor Regulamentului, art. 179, adicg punerea in intarziere,
dui:A trecerea de 18 luni, luarea mAsurilor din partea domnului,
impreung cu adunarea, pentru exploatarea silit a minelor.

Ordinul principelui care departamentul din lguntru prin
care i impsrtgete pgrerea sfatului, ordin datat din 21 Octomvrie 1843, intgrete acea pgrere, repetind anume cg dg voe lui
Trandafiloff s exploateze prin buna tocmeald i invoiald cu pro-
prietarii vence metal ar putea afla" 55.

Png acuma nu se putea gsi nici cea mai micg cglcare
a legei din partea organelor ocarmuirei. Singura chestie delicat, acea a concesiei impuse proprietarilor care nu ar fi in
stare a exploata minele lor, era pgstratg in intregimea ei aplicgrei ulterioare a dispozitiilor art. 179 care prevedea concursul
adungrei.
Cum sg se explice atunci furtuna ce se ridicg in snul adungrii impotriva acestor mgsuri incepgtornice luate de domn?
Trandafiloff vgzndu-se in stgpanirea incuviintgrii sfatului

.1 a intgririi domneti, imprgtie in toatg tara o publicatie care in
temeiul incuviintrii obtinute propunea particularilor ce ar fi
dispui a conceda minelor lor de bung voie, un model de contract,

prin care acetia d'Adeau companiei dreptul de a circula pe toate
moiile lor, in scopul de a descoperi mine i dacg s'ar ggsi, acela
de a incepe lucrrile de exploatare. Contractul pgstra proprietarilor facultatea de a trimite un delegat din parte-le pentru a controla cAtimea venitului, din care trebuiau sg primeascg a zecea
parte. Aceastg publicatie nu se raporta prin nici unul din arti-
colele sale la concesia care trebuia sg fie impusg de guvern acelor

dintre particulari ce ar refuza a se intelege cu compania 56 Unit
5' Ibidem, p. 243.
" Ibidem, p. 243.
" lbidem, p. 243.
ISTORIA ROMANILOR
156
insA Cu actele anterioare, Men' ca nici unul din ele s'A' fie precis
cunoscute, ci mai mult depe spuse, proclamatia lui Trandafiloff
rAspAndi in toatA tara ingrijirea cea mai mare. Proprietarii
impini de instinctul de conservare, se speriarA cu totii de drepturile concedate companiei, vAzAnd in ea o atingere a propriettilor lor. AmestecAnd inchirierea de bunA voie a minelor ce
s'ar gAsi pe moiile lor cu exploatarea silit prevAzutA de art. 179
al regulamentului, i. tiind c'A termenul de 18 luni fusese cerut
prin petitia introductivA a lui Tandafiloff a fi numArat dela
eirea poruncilor domneti, proprietarii priviau publicatia lui Tran-
dafiloff ca o punere in intArziere pentru exploatarea minelor

lor, care nici mAcar nu erau descoperite i se ateptau ca socie-
tatea intemeiatA pe incuviintarea ocArmuirii s'A inceap6 a s'Apa

i desfunda moiile lor i. a intreprinde lucrAri pe ele, MA deose-
bire de proprietarii invoiti sau neinvoiti. Ei se mai temeau

ca luciArile minelor s'A nu detragA pe muncitori dela lucrul pAmAntului, precum i de conflictele in care ar putea s intre cu
societatea ruseascA, care fiind atAt de puternick era totdauna
sA fie sprijinit de ocArmuire pe cAt i de justitie. Apoi ce garantii

se d'Adea oare proprietarilor cA la sAvArirea sorocului de 12 ani,
ei ar fi mAntuiti de amestecul primej dios al societAtei pe pAmAn-
turile lor ? Era chiar firesc lucru a se atepta ca ea s'd cear'A o

prelungire a concesiei, cu ant mai mult cu cAt ar fi bAgat capitaluri, ridicat clAdiri i executat lucrAri. Nu era vorbA de nimic mai putin, aa gAndeau proprietarii, decAt de o desmAdulare a dreptului proprietAtei din partea unei companii sustinute
de un puternic imperiu, contra cAreia once luptA ar fi zadarnicA,
oricare ar fi fost incAlcArile ei, care incAlcAri ar fi putut crete
pAns la deposedarea aproape deplinA a proprietarilor de moiile lor.
Dei atare intAmpinAri nu aveau pAn atunci nici un temeiu, ele 1i aveau pricina mai adAnc6 in teama pe care totdeauna poporul romAn o arAtase pentru protectia ruseascA,
teamA ce se mai arAtase odat, cAnd intrase pentru intAia
oarA in relatii cu Rusia pe timpul lui Cantemir, stipulAnd
In tratatul lor cu Petre cel mare c" Ruii s'A nu aibA dreptul
de a se insura in tarA nici de a cumpAra moii in ea 57. *i atunci
fusese vorba numai de a impiedica pe Rui de a deveni supgrAcioi vecini ; acuma ei vroiau s'A se stabileascA pe insui moiile
proprietarilor I
Atari temen i erau poate inchipuite ; dar ele existau in

mintile oamenilor i trebuia tinut seamA de ele. Adunarea ins
care se fAcu ecoul nelinitei publice, in loe de a pune chestia pe
adevAratul ei tArAm, i a arAta domnului motivul ingrijirei
lumei, cu toate cA ea avea actele in mAnA i. putea judeca in
5, Vol. VIII, p. 113, articolul al 9-lea.
DOMNDLE REGULAMENTARE 1834-1848
157
depling cunotinta de cauza cele ce se Meuse, ia in contra guver-
nului o pozitie dumana 0 confundnd, ca i neluminata parere publica, concesia incuviintata lui Trandafiloff de a se intelege cu proprietarii prin bune tocmeli conform art. 178 din
Regulament, cu chestia concesiei suite prevazuta de art. 179,
adunarea, zicem, rostete temerea ca nu cumva i compania
ce s'au aratat cu dorinta de a descoperi i a exploata mine razamata cu incredintare pe imputernicirea ce dobandete in
temeiul prezisului intarit jurnal, nu va primi a asculta niel o
propunere cat de dreapta i pravilnica, puind inainte dupa
trecerea de 18 luni expiratia acestui soroc, din ziva insemnatri
In publicatele exemplare, sub vre-o propozitie ca s'ar fi pazit
legiuita forma, in vreme ce aceasta se cuvine sil se indeplineasdi
In parte catre fiecare proprietar lasat in a sa vointa sloboda,

ca sa incheie contract de inchiriere cu cine ar putea gasi 0 precum folosul l'ar povatui". Adunarea in puterea acestor argumente, care erau toate fara obiect, intrucat concesia principelui nu se raporta decat la tocmelile de buna voe, i de loc la ex-
ploatarea silita prevazuta de art. 179, nu cere dela domn, in

afai de desfiintarea publicatiei lui Trandafiloff, nimic mai
putin decat acea a jurnalului sfatului administrativ investit
Cu aprobarea lui insu 58.
Principele care avea pentru el dreptul 0 legalitatea, a(Mile ranit prin atare cerere necuviincioasa, nu vede in pretentia adunarei deck reinvierea spiritului de rasvratiri, de
care mai daduse data' dovezi, la proiectul asupra zestrei, 0
vroind sa" arate lumei c nedrepte erau imputarile ce i se aduceau din partea adunarei, 0 ea corecte erau lucrarile sale, este
adus prin insu atare tinuta a sustinea mai departe concesiunea

incuviintata, a careia pericole poate indestul de reale insu0
domnul le-ar fi intrevazut, daca adunarea ar fi luminat pe principele in loe de a-1 ofensa. *i ea Bibescu se convinsese in curand ea temerile publicului nu erau cu totul neintemeiate, se
vede din aceea ca la sfar0t, cu toed inchiderea adunarei, el
respinge concesia Trandafiloff. Acum era insa de desbatut o
chestie de legalitate, pe care domnul o avea pe partea lui, 0
ideea dreptatei trebuia inainte de toate sa iasa triumfatoare.
Domnul deci rspunde adunarei, c nu numai ar fi eit
din hotarele intru care se marginete prin a sale atributii, dar a
0 calcat toate regulele bune cuvinti 0 a cazutului respect catre inalta obladuire, cerand prin al salt raport desfiintarea
unui jurnal ce s'au intarit de care noi, fara a lua macar ostenneala de a se patrunde de a lui cuprindere ; ca el nu a facut cleat ceeace datoria 11 povatuia sa fac catre once alta companie
" Reprodusa adresa adunArei in intregime de Dim. Sturza in Revisla noud
citat, p. 245.
ISTORIA ROMANILOR
158
s'ar fi inftiat Cu asemenea cerere : a-i da adic voe de a se

preumbla prin munti spre descoperire de mine, consfintind
drepturile proprietarului pentru ceeace se atinge de particularnicele invoeli 0 supunnd once alt lucrare din partea acelei
companii la dispoziVile articolelor 178 0 189 din Regulamentul
Organic". Domnul poruncete totodat ca toate actele acestei
afaceri, att cererea lui Trandafiloff, rezolutia principelui ce ::
recomanda sfatului, prerea acestuia i infrirea domenasa
s fie de indat tipArite, pentruca publicul s poat' judeca
prin el insu cs guvernul nu fusese inspirat in toat aceast
afacere decAt de dorinta de a face binele -Wei 59.
Cu toate cA adunarea, dup o mai coapt chibzuire se
convinse c6 se incurcase, cerAnd domnului anularea unui jurnal al sfatului care nu contravenia prin nimic dispozitiilor legale,
tutu nevroind s recunoasc c' ar fi gre0t, ea mentinea in
noua ei adres cstre principe chipul ei de a vedea schimbnd

lush' observatiile sale pe care le raporta acuma la termenul, de
12 ani:care soroc pentru ca s' se dea, de s'ar fi judecat folositor, trebuia, ca o adogire la pravil, s se aeze dup formele
legiuite de art. 55 al regulamentului" 60 adic cu concursul adunrei. In 4 Martie 1844 Bibescu rspunde la aceast nou adres, pronuntnd inchiderea adun'rei. Intetit ins de Ru0,
care fusese adnc jigniti prin opozitia ce omul lor Trandafiloff
intalnise in reprezentatia trei, el nu se oprete numai la aceast msur intern, dar cere dela Poart, indemnat de Rusia
un firman pentru suspendarea acelei adunri pe timpul cat

trebuia s mai tin'.
Impotrivirea adunrei fu pentru a doua oar inbuOt

prin o procedare ce nu era de loc prevzut de Regulamentul
Organic, intervenirea unui firman al Portei, ca i pe timpul lui
Alexandru Ghica, cnd Rusia vroia s introduc articolul aditional la legea fundamental a trei. i trebuie insemnat c5.'
In ambele cazuri era in joc tot un interes rusesc ; a cruia aprtor Poarta avea slbiciunea a se constitui, luAnd asuprli
urciunea msurilor constrng6toare 61..
Chestia aceasta a concesiei miniere cerut de Trandafiloff desvlete caracterul domniei Bibescului. Domnul do-
ritor de a impinge Tara lui in calea progresului 0 creznd eft' a

gsit in societatea ruseasc un mijloc de a realiza vederile lui
vroia prin o strict aplicare a legei s fac ca Muntenia s se
59 DouA ofise ale principelui Bibescu, din 14 Fevruarie, unul c6trA sfatul
administrativ si al doilea cAtra adunare, ibidem p. 246.
60 A doua adresA a adunArii din 29 Fevruarie, ibidem, p. 248.
" Intersul guvernului rusesc In chsetiunea Trandafiloff este dovedit prirk

o depesA a impAratului Neculai, C. consulul Daschkoff, In care fi rosteste indianarea
lui contra mitropolitului care se pusese In capul opozitiei In afacerea concesiunei_
La principaut de Valachie sous le hospodorat de Bibesco, p. 137.
foloseasca din lucrarea minelor ei. Adunarea in Ice, de a destainui domnului ceeace se credea a fi primej dios In concesia
ceruta, fi facu o opozitie sistematicA, imputandu-i cu tot atat
de putin tact cat si temeiu, c ar fi incalcat legea, ceeace Domnul nu facuse inteun nimic. Iritat cu drept cuvAnt, Bibescu
vrea sa dovedeascA lumei &A el nu depasise nici de cAt Regula-
mental si c'd imputarile adunarei erau facute fard cunostiinta

de cauza, sau din un scop eau voitor. In acest chip o desbatere
care interesa viitorul Ord fu impinsa pe un tAram personal,
unde amorul propriu ranit intuneca tot mai mult perceperea
limpede si linistit'A" a chestiei insasi, si acest amor propriu din
partea principelui era pe deplin indreptatit ; nu era vorba de
nimic mai putin cleat de prestigiul lui de cap al statului. Astfel fu el impiedicat de a lua in bagare de seama temerile rostite
de opinia publica si care nu erau lipsite de once temeiu, iar Bibescu, prin sprijinirea din ambitie a concesiei Trandafiloff, risca
de a-si pierde simpatiile supusilor sal, care credeau ca principele o sustinea numai fiindca venia din partea unui Rus.
Totusi se vazu in curAnd CA mintea treaza a lui Bib escu
fusese atinsa de temerea obsteasca, si de indata ce nu fu turburat si intetit prin opozitia fax% inteles a adunarei, el nu
IntArzie a vedea mai limpede in afacerea concesiei si dadu pe
deplin dreptate opiniei publice, raspingAnd cererea lui Trandafiloff cu toate ca adunarea fusese inchisa si apoi suspendata
dupa cat se vedea, in scopul de a se trece concesiunea. In deor
sebire de ceeace se IntAmplase sub Alexandru Ghica, cAnd suspendarea adunarei fu insotlt de impunerea primirei articolului
aditional acuma, cu toate ca adunarea este din nou suspendata,

atare masura nu mai este insotita de impunerea primirei concesiei.
Rusul vazandu-se lasat in ingaimala, paraseste pe proprietarii

privati si se abate asupra mosiilor bisericilor si a manastirilor ;
dar de astadata insusi principele si cu sfatul sail resping propunerea societatei rusesti.
In tot timpul cat tinu lupta pentru chestiunea minelor.
Bibescu fu in vesnica corespondent'A cu autoritatile rusesti si
mai ales cu comitele Kisseleff. Acesta se arata ingrijit de impotrivirea pe care domnul o intalnea in adunare. El amintea lui
Bibescu ca atunci cand comisia regulamentar desbAtuse drepturile gospodarului, se cauta de a i se lua putinta de a reveni
la abaterile Fanariotilor si se avea in videre de a se intari
pe cAt se putea intervenirea aristocratiei in afacerile gutarilor romne sfatuia pe
vernului" 62. Fostul ocArmuitor al
Bibescu sasi modereze purtarea, a nu infrunta asa de mult opozitia si a cauta mai mult s'A o s'Ape. In o scrisoare curioasa el
.zise
ea' In o tara ca a voastr5 ande demoralizarea este bgti62 Kisseleff c. Bibescu 1 Mai 1844, Rgne de Bibesco, p. 232.
ISTORIA ROMANILOR
160
nas de dou' veacuri, vederile drepte si folositoare nu sunt indesturtoare pentru a inriuri o adunare legiuitoare. Trebuia
inainte de toate eutat un sprijin in oamenii cei mai cinstiti,

si chiar in acei ce sunt sunt mai putin corupti. Trebuia cu once
pret s6 se formeze o majoritate in adunare pentru a o avea in
public; trebuie cAtigat precum se obtine iubirea copiilor prin

juerii de tot soiul, pe care oamenii vostri de tot felul cu
sau fr barb5, doresc a le avea, si pe care trebuie s' le
dai ori cAt respingere ai simti a o face" 83. Kisseleff se

indrept chiar el insu etre mai multi boieri influienti
litre altii ete Constantin Cantacuzino, rugndu-i s ptirgsease opozitia contra domnului si a-i da sprijinul lor in
lucerile sale ". In timp ce agentul de epetenie al politicei
rusesti in principate d'dea sfaturi lui Bibescu asupra modului
cum trebuea s infleag6 aplicarea regimului asa zis constitutional cu care Rusii inzestrase Vrile romne, guvernul lor respingea toate plngerile trimise lui de boieri contra princepelui
prin organul mitropolitului 65. Dar atare lupt fu sfrsit6 precum am vAzut prin intervenirea unui firman al Portei eliberat
lui Bibescu tot prin mijlocirea cabinetului rusesc. Ministrul
de Nesselrode scrie in aceastA privire lui Bibescu : dae
concursul Portei otomane s'ar intmpla a fi cerut din parte-vg, pentru a pune in ornduial mAsurile ulterioare a
cgror lucrare
vi
s'ar putea p5rea neapkat in interesul
Munteniei, rog pe Inltimea Voastr5 a se intelege in atare

priviri cu dl. de Daskoff, si a pune cu el la cale demersurile ce
ar fi de fcut direct la Constantinopole pentru a obtinea dela
marele senior puterile de care ati crede a avea trebuint. Consulul nostru general este inskcinat a se face mijlocitorul cererilor voastre pe lng6 dl. de Titoff si acela la rndul sAu le va
sprijini la Poart" 66,
Mfisuri Muntrice Bibescu mntuit prin suspendarea

adun'rei de grijile ce-i aducea, se pune din nou pe lucru, pentru
a-si inzestra tara cu asezilminte folositoare. In primul loc se
ocup de clle de comunicatie care lipsiau aproape cu totul. Cu
ajutorul legei de prestatiuni de 6 zile pe an de clae pentru drumuri din partea tranilor, pricipele intreprinde construirea
mai multor sosele, din care una mergea dela Cladova la Orsova,
trecnd prin niste locuri muntoase ce trebuir strlAtute prin

mai multe lucrri de art. 0 alta pleca dela Rul Vadului spre
13 Ibidem, 14 Aprilie 1844, ibidem, p. 221.
" Kisseleff c. Cantacuzino, 14 Aprilie 1844, ibidem, p. 228.
" Mai multe plAngeri ale mitropolitului cal% cabinetul din St. Peters-
burg In decursul anului 1844, In Hurm. Doc. Supl., IV, p. 526-542.

" Nesselrode c. Bibescu 2 Mai 1844, Regne de Bibesco, p. 238.
D0MN/1LE REGULAMENTARE 1834-1848
161
a ei la CAineni dincolo de Ramnic. 0 a treia intre Tm I

CAmpina. El incepu i aezarea marei arterii a tArei care trebuia s'A lege Bucuretii cu Ploeti i Buzeul pe de o parte, de
alta cu Piteti i Craiova. In acela timp el face sA se ridice un
mare pod peste Olt, a cAror valuri iuti nu fusese ine supuse prin
lucrri omeneti. Apoi oraul BrAila fu fnzestrat cu un cheu i
acel al Giurgiului cu lucrri de protectie Inpotriva innecArilor

DunArei. In Bucureti principele face s se usuce m1Atinile
Cimigiului, i Kisseleff refuzAnd s'A primeascA ridicarea monu-
mentului ce vroia s'A i se Incline de adunare, Bibescu intrebuinteazA cei 15.000 de galbeni votati in acest scop, la infrumusetarea sorlei ce primi numele de oseaua lui Kisseleff 67 Un
mare pojar mistuind partea cea mai impoporatA a capitalei,
Bibescu vine el insui pe locul nenorocirei, pentru a Incuraja
prin prezenta lui lupta in contra elementului distrugAtor, i
dupA ce focul se stinge, el face s'A se impArteascA intre jertfele
lui o sumd InsemnatA luatA din cassa Statului i a diverselor aezAminte, la care adaogA i el 200,000 de lei din propria lui avere.
0 chestie care preocupa mult pe principele Bibescu era acea a vAmilor. Turcia, prin tratate noi incheiate cu deosebitele
puteri, ridicase dreptul de intrare asupra mArfurilor strAine dela 3% la 5%; dar stipulase In acela timp, mai ales dup5 stAruintele
Austriei, ca nartul s'A nu fie schimbat In privirea principatelor romAne, in care mArfurile ar urma inainte a nu fi supuse
de eat taxei de 3%. AceastA stipulatie lovia Wile romAne cu
o indoitA nedreptate : intAi jignind autonomia lor, prin impiedicarea de a regula ele inile interesele lor comerciale ; apoiimpunAndu-le o pierdere materialk nefAcAndu-le sA se foloseaseA
de urcarea taxei din impArAtia ce-i luase dreptul a trAta pentru ele ; In cAt violarea dreptului de autonomie se fcea inc6 i
in dauna lor. Bibescu desvoltk In scopul de a feri pe tara lui
de aceastA indoitA loviturk o activitate insemnatk care este
la sfArit incununat de o deplinA izbAndA, puterile primind
sporirea dreptului de intrare i pentru Muntenia. Principele d'Adu
dovezi de o mare ghibAcie diplomatick in negocierile cu cele
trei puteri interesate : Turcia, Austria i Rusia, procedAnd cu
fiecare din ele Intr'un chip deosebit, potrivit cu situati a i cu
interesele lor. Care Rui el protesteazA in puterea dreptului
de protectie pe care 1-ar avea asupra tArei, scriind ambasadorului lor din Constantinopole &A Vmile Valahiei au f ost totdeauna cu totul neatArnate de acele ale Turciei, care nici nu
are interes a se amesteca in ele, de oarece toate taxele sunt Incasate in folosul visteriei muntene. Nu tiu cu toate aceste prin
" Scrisoarea prin care Kisseleff refuzA monumentul, 7 Iunie 1843, Rdgne
de Bibeseo, p. 192. Asupra tntrebuintArei celor 15.000 de galbeni, Bulelinu oliciar

1843, p. 293.
.A. D. Xenopol. lstoria Rominilor.
Vol. XI.
11
ISTOBIA. ROMANILOB
162
ce fatalitate a trebuit totdeauna s fim supui sistemului vamal

primit de Poarta i sa suportam toate urmrile lui, oricat ar fi
fost ele de ruinatoare pentru noi. Cat timp 3% a fost m'Asura
tuturor drepturilor de importatie in imperiul otoman, am fost
silii a ne supune i a primi productele cu care strainatatea ne
inneaca numai cu aceasta tax de ras, pe cand ale noastre sunt
supuse taxelor celor mai neauzite". In virtutea acestor consideratii principele cere lui Titoff, ca daca nu este cu putint'a
O. se obtina libertatea de a regula noi inine relatiile noastre
comerciale, ceeace nu ar fi decat urmarea fireasca a pozitiei poli-
tice ce ne este recunoscut i garantata de tratate, cel putin sa

nu fie permis a se stipula pentru principate clauzele exceptionale in scopul de a ruina aproape de tot comertul lor" 6. Pe
cnd Bibescu cerea astfel intervenirea Rusiei in favoarea intereselor tarei lui, cauta pe de alta parte a determina pe Austria
sa cedeze staruintelor lui, prin argumente de cu totul alta natura.
In o scrisoare adresata princepelui de Metternich, el regreta'
faptul ca Austria s'A fi neingrijit pana atunci de a-i alipi prin
legaturile interesului pe un popor care se gsete la portile ei,
i a caruia stare infloritoare i civilizata, departe de a o jigni
nu ar putea avea decat rezultate tot ata de folositoare ambelor
tari care se invecineaza, i a caror apropriere mai intima atarna
numai de initiativa celui mai tare". Bibescu atingea aici cu
ghibacie coarda cea mai rasunatoare a politicei Austriace, care
consta in a retinea prin interese economice comune aparate in
afar, membrele de altfel ra'chirate ale monarhiei sale.
Ajutat i prin bunele relatii in care se afla cu oamenii
cei mai de seama ai Turciei 70, domnul aj unge dupa multe silinti
a vedea modificat intai tratatul Turciei cu Austria, apoi cu celelalte state, cari primesc cu toatele sporirea taxei de import,
pentru Muntenia, dela 3 la 5%. Bibescu mai izbutete tot
prin aceleai rapoarte cu demnitarii Portei i in urma unei
scrisori personale catre sultanul 71, a face ca Muntenia s'A fie scu-
tita de varna in Turcia pentru obiectele de prim necesitate

i s'a nu plateasca, ca i natiile prietene ei, decat 5% pentru
celelalte.
Prin staruintele principelui Bibescu se obtinuse doua fo-
loase insemnate ; intai sporirea taxei de import a marfurilor

care trebuia sa deie un adaos de venituri ; al doilea i ceeace
era mai insemnat decat catigul material, recunoaterea drepturilor tarilor romne de a spune i ele cuvantul lor, cand era
" Bibescu c. Titoll, 11 lanuarie 1845. Rgne de Bibesco, p. 165.
11 bibescu c. Metternich reprodusA In Quelques mots sur la Valachie, p. 35.
70 A se vedea In atare privire Reschid pasa c. Bibescu 21 Mai 1848, Raque
de Bibesco, p. 323.
n Din 1843, ib'clem, p. 157.
163
vorba de a lor interese, drept ce fusese ingropat de atata timp

prin dispotismul Turcilor, si dup aceea inghitit de protectoratul rusesc.
Dacg principele Bibescu stgruise pentru a izbuti in afacerea drepturilor de vamg externg in ambele scopuri argtate,
el isi propuse pe de alt parte a inlgtura vgmile ce existau intre
ambele principate si a aduce astfel intre ele o uniune vamalg,
prin care interesele lor comune sg fie mai puternic inchiegate.
In urma unei asemenea ingsuri se putea citi in condiVile
vnzgrei vgmilor din 1853, cuvintele mult insemngtoare : Oriunde in aceste ponturi se pomeneste de granit, margini sau
botare, se intelege sub aceast numire unja inconjurgtoare
amndoror Principatelor" 72. Astf el incep romnii a se de-
prinde cu hotarele unei patrii comune care trece apoi, dela daraverile comerciale, la intreaga lor viat in toate manifestrile
ei. *i. lucru iargsi foarte caracteristic, cu prilejul acestei uniuni
vamale, ggsim in organul transilvgnean, Foaia pentru minte,
inima i literatura din 1843, atribuindu-se pricina inapoierii,
romnilor in faptul, c niciodatg Moldova si Muntenia nu au
alatuit o unire intre ele, ci au fost vesnic dusmane si sfsiate
chiar innguntrul lor prin imprecherile boierilor. Numele Milcovului, riu cobitor de nenorocire, in loe de a spla odat pgcatele politice ale natiunei Moldo-Romne, astgzi lenes, desprteste nu numai trupul in privinta geograficg, ci si politic
In toate privintele" 73.
Articolul este ins impiedecat de cenzura austriacg de a urma
mai departe. Cat invtturg din toat aceastg inchegare I
Indrumarea unirei intre Moldova si Muntenia ; interesul desteptat la romnii din Ardeal pentru aceastg unire, si opunerea
Austriei la astfel de ngzuinti.
Bibescu mai vroia chiar pentru a impiedicatconcurenta pe care
Moldova si cu Muntenia si o fgceau in vnzarea sgrei, s

uneascg impreun arendarea salinilor celor doug tri ; dar neputnd izbuti in acest de pe urin tel, el egg cel putin sg
organizeze inteun chip mai sistematic exploatarea ocnelor,
aducnd din strgingtate oanieni speciali intru aceasta.
Principele mai ja mAsuri energice pentru starpirea ciumei
vitelor, care decima turmele, aplicnd si mai imbuntAtind
'Meg msurile prev'zute de Regulament. Siguranta publia
crestea pe fie ce zi, cu toate c' pedeapsa cu moartea era prgsin' in fapt. In afarg de complotul bulggresc care fu grabnic
ingbusit, dupg cum am argtat-o mai sus, nici o alt miscare turburgtoare nu nelinisti domnia Bibescului, pang la acea din
1848, care-i puse capgt. El isi mai d silinti pentru a infrna
72
Buletinul Olicial al Alunteniei 1853 Alai 21.
" Foaia p. minte inima f i literatura, 1843, p. 124.
164
LSTORIA ROMINILOR
Mil de legile dreatorilor, motenirea cea mai trist a timpurilor i cea mai greu de desrd'cinat. Chiar in ziva intronkei
sale el amenintase pe dregkorii cei lacomi i necinstiti, ea' vor
fi atini de asprimea legilor 74. Dar silintele sale nu izbutir cleat
a micora rul i nu a-1 tmdui, atat de inrklcinat era deprinderea de a se imbogti pe seama publicului.
Principele mai desfiinteaz adaosele de contributii ce
obicinuiau a se percepe pentru deosebite nevoi ; tocmelele satelor cu recrutii care se ofereau a face slujba armat, pentru
a descrca de ea pe restul poporatiei, indatorind satele de a
contribui, odat pentru totdeauna, cu 300 de lei pentru procurarea tuturor lucrurilor trebuitoare recrutului ; cheltuielile
pentru ridicarea pichetelor de straj dealungul Dunkei, uurind prin atare scutiri poporatia cmpeneasc', i descArcnd
casele comunale de cheltuieli abuzive. In urma acestor msuri,
numitele case inftiau la sfritul lui 1846, o rezerv de 3.000.000
de lei. Domnul mai ja initiativa de a infrina abazurile pe cari

stenii le suferiau din partea arendailor, atAt in ceeace privea
lucrul clcei at i asupra prisosului de pmnt care era dat
de arendaii acelor dintre tranf cari vroiau s intreprind o
cultur mai intins, i pentru care In loc de a se determina pretul prin o alckuire voluntar, dup cum o prevedea Regulamentul Organic acesta era impus de arenda sub o form foarte
apstoare. El face apoi ss functioneze in chip regulat coerele
de rezerV, construiete czrmi la Bucureti, Craiova i Ocna
precum i 290 de pichete noui pe Dunke, incepand dela Orova
pan la Siret. In sfArit organizeaz corpul pompierilor, 'fuzes-
trandu-1 cu toate uneltele trebuitoare, i indeamn pretutindene municipalittile oraelor a ingriji de imbunttirea i infrumusetarea lor, impodobindu-le cu grdini in felul Cimigiului din Bucureti, precum se face intre altele la Turnu-Severinului cu frumoasa grdin depe malul Dunkei.
In privirea finantelor, Bibescu ajunge a echilibra veniturile cu cheltuielele, cu tot sporul acestora, motivat de numeroasele lucrri de folos public intreprinse de el. In anul 1846
toate datoriile erau pltite i casa central)." dispunea de o rezerv de 4.000.000 de lei. Principele mai sporete i cifra
armatei, ii &I o nou organizare i ii procur cateva tunuri.
El mai obtine ca s fie primiti cativa tineri romni in coala
cadetilor din Petersburg. El imbunttete mcar in parte
starea mizerabil a inchisorilor, ridicAnd cldiri mai potrivite
atAt la Ocnele Mari at i in mai multe districte. El mai ja m" Ordinul domnului cgtre sfatul administrativ, 30 Ianuarie 1843, Bul.
olic., p. 29. In cuvantul rostit la Incoronarea lui, In 14 Fevruarie 1843, ibidern,
p. 46, el zice : a sosit vremea a sc6pa patria noastra de relele deprinderi care s'au
introdus In sanul ei".
DOMNDLE REGULAMENTARE 1834-1848
165
suri pentru repararea mnstirilor indigene cari cAdeau in ruin
csci in dar' de datoria care ne priveste, spune el in cuvantarea lui etre adunarea din anul 1846, pentru scopul
sfnt
al acestor asezminte, se mai adauge un altul nu mai putin
-sacra' pentru noi, anume c' pe zidurile lor sunt serse o mare
parte din analele istoriei noastre, si sub boltele lor sunt pstrate
amintiri scumpe inimilor noastre" 76.
O imprejurare care ddu mult b'tae de cap principelui
Bibescu, fu acea a mn'stirilor inchinate etre acele din r-
srit. Romnii redscAnd la viata national, suportau dup

inrturarea fanariotilor cu o v'zut neplAcere i sil rm'Asitele
domniei lor, in clugrii greci cari umpleau cele mai frumoase
din mdstirile trilor, cu ata mai mult c' ei sperau, in timpurile ce urmar imediat dup revolutie, s' fie mntuiti si de
acest rest uricios al stpnirei strine 76 Dar rusii simtind in
curnd nevoia de a sprijini din nou elementul grecesc, Il impusese cel putin in forma egumenilor mnstiresti, ei acuma trilor romne. Stiindu-se sprijiniti de marea impArgie, sumetia
lor nu mai cunostea nici o margine. Numai cu cea mai mare

greutate se induplec6 ei a primi cele trei puncte urmtoare
care s' mai mrgineasc atot puternicia br. Anume ei consimt ca mosiile mnstiresti s fie arendate la mezat public,
ins acesta s fie supraveghiat de consulatul rusesc si nu de
autorittile romane. : se mai- indatoresc apoi a sfrsi reparatiile acaretelor in cel mai scurt timp i in once caz pan in termenul de nou ani ; dar si aici fr a fi supusi controlului organelor Trilor Romne. Se mai leag in sfrsit a vrsa pe fiecare
an in casele asezmintelor de bine lacere si de fotos public o
contributie de un milion de lei, cu conditia de a fi scutiti de
toate celelalte indatoriri impuse de cititorii mdstirilor.

lata' deci la ce concesiuni se coborau atot puternicii egumeni greci, i aceasta inc fats cu Rusia si nu cu radie Romne,
de care in trufasa lor mndrie nici vroiau s stie, ca i cnd nu
din asezmintele lor si-ar fi tras ei uriasele lor folosinti I
Rspunsul fcut de principele Bibescu ministerului rusesc,
care-i transmite propunerile grecilor, este vrednic de amintit.
El fi spune Mea' inconjur c a vroi s'A se hotrascA chestia locasurilor sfinte dup' bazele propuse ar fi a se atinge adnc simtimntul national, si a se da o desmintire la toate antecedentele politicei imperiale, care incuviintnd protectia ei ape-
toare celor dou tri, au urmat pan acuma ca principiu nestrmutat, de a inltura tot ce ar putea da nastere la temed
CuvAntul de deschidere al adun5rei din 1 Decem. 1846 in brosura : PI-frutal
Bibescu Matutea opiniei publice. Bucuresti, 1858, p. 65. In editia france7.1 a aceleiasi
lucrdri. Quelques mots sur la Valachie, la p. 75.
76 Mai sus, p. 16.
166
ISTOBLA. 110MANILOR
despre stingerea celui mai mic al lor privilegiu 77. Tot pe atunci
prinzand principele pe doi egumeni greci cu oarecare abaten,
ordond a fi izgoniti din mnastirile lor, si chiar dati afara din
tara peste hotar, aratandu-le astfel ca tot aveau oarecare putere autoritatile trei ale cAror amestec in daraverile lor
grii stralni Il faspingeau cu atata mandrie 78
Dei silintele lui Bibescu in privirea manstirilor inchinate
izbuti numai a le desfiinta eforia lor speciala nu este. mai putin
adevarat c si el a fost unul din acei ce au luat parte la o lupta
pe care timpuri mai fericite trebuiau s'o duca la deplina izbanda..
Din toate masurile luate de Bibescu pentru indrumarea propsirii Munteniei, cea mai insemnata, aceea care atinge interesul
neamului si nu nnumai al poporului, a fost fra indoiala inlaturarea hotarului vamal intre Muntenia si Moldova, cea intai msura
practica, care unifica interesele poporului roman din ambele

tari, indrumnd astfel introlocarea lor.
Scopurile principelui Bibescu in privirea trii lui sunt
documentate mai intai prin rostirile sale publice la deosebite
imprejurari. Am raportat mai sus locul din cuvantul sau de
deschidere a adunarii din 1846 in care vorbeste de mnastiri
ca de pastratoarele analelor trii79. In aceeasi cuvntare el
spune ; am dat tarii mele tot ce puterile mele mi-au invoit
pana acuma, regretand necontenit de a nu fi putut face mai
mult. Se poate ca in urma acelei slabiciuni obtesti legate de
firea omeneasca, uneori sa m fi inselat ravna ; dar cercetnd
bine yeti gasi chiar in fundul greselilor iubirea cea mai arzatoare a binelui public". Ca aceasta era in adevar cugetarea lui,
si ca nu era fatarita numai de nevoia vietii publice, se vede din
regsirea ei in scrisori private, ce nu erau menite a fi obstite.
In o scrisoare care comitele Nesselrode el spune : va vor marturisi !Ara' inconjur c imi iubesc tarisoara mea cat i pe d-voa-
stra marea voastra patrie, i c daca n'ar atarna deal dela

mine de a-i creea inalte destinuri, nu a sta la indoiala a varsa
pentru dansa pan la cea de pe urmA picatura a sangelui meu..
77 Ivlemoire de S. A. S. le prince Bibesco sur les monastres des principauts de Valachie et de Moldavie dedis aux Saints-Lieux, 20 Septembre 1843,_
Rgne de Bibesco, p. 101.

78 Instructions de S. A. S. le prince Bibesco Aristarchi Bey, 1845, ibidem,
p. 134. AmAnuntimele asupra luptei inversunate sustinutA de Bibescu, cu obraznicii
cAlugAri greci ce erau IncA sprijiniti de Rusi si de Turci, vezi In capitolul respectiv
La Question des Saints Lieux din publicana principelui G. Bibesco, p. 59-144.

Dorinta lui Bibescu de a vedea restrAnse legAturile care uniau ambele
principate se aratA Ina cu prilejul stAruintelor Mute pe lAngA autoritAtile moldovenesti, pentru extrAdarea indivizilor implicati In complotul bulgAresc, care se
refugise la Galati. In scrisoarea lui Bibescu C. M. Sturza din 9 Ianuarie 1844, Uricarat lui T. Codrescu, p. 300, el fi zice ca: Les autorits moldo-valaques devraient
se pntrer de la solidarit qui existe entre les deux pays et entre les chefs de eur
gouvernement, pour se preter en pareille circonstance un appui mutuel, qu'on ne
se refuse mme entre gouvernements non lids par une telle communaut d'intrets",
DOMNIILE REGULAMENTAIM 1834-1848
167
Dar o atare iubire, oricat ar fi de vie, nu ma orbete asupra

hotarelor putinciosului. Inlauntru acestui hotar deci voi face
tot ce va atarna de mine pentru fencirea ei, avand deplina incredere ca mergand pe aceasta cale, voi avea sprijinul guvernului imperial" 80.
Bibescu lasa adunarea suspendata pentru tot restul perioadei legiuitoare pan in anul 1846 cand sfarindu-se mandatul ei, tara trebuia sa proceada la noui alegeri. Principele
11 aduce atunci aminte de sfaturile date de Kisseleff, ca ar
trebui sa se sileasca a obtine o majoritate in adunare. In loe
Insa de a intrebuinta mijloacele conrupatoare indegetate lui
-de Kisseleff, el ajunge la ace/a rezultat pe calea legala, aplicnd
trict dispozitiile electorale continute in Regulament, i care-i
-dadeau putinta a restrange din reprezentarea tarii numarul
boierilor mari, care se inregimenta aa de uor In opozitia sistematica. Rana atunci adunarea se alcatuise mai in totul din
boieri mari, care dei stateau cu locuinta in Bucureti, avand
moiile prin districte, ii puneau candidaturile acolo pe unde
aveau proprietatile lor, impotriva articolului 46 al Regulamen-
tului Organic, care dispunea ea' cei 18 deputati af judetelor

precum i acel al oraului Craiova vor fi alei printre boierii
cei mai de seam sau fill de boieri, care locuiesc in parlile unde
rebuje sei se Mai alegerea 81 Bibescu dispune prin convocarea
pentru alegeri ca aplicarea legei de astadata ar trebui s aiba
loc i c boierii domiciliati in Bucureti nu vor mai avea dreptul
a-i pune candidatura in tinuturi 82 Aceasta masura la care
boierii nu se ateptase i care le veni ca un trasnet pe cap, provoaca in sanul lor o micare nemaipomenita i protestari tot
atat de vii pe cat i de neintemeiate la Poarta i la cabinetul
de Sf. Petersburg 83. Textul insa cel neindoielnic al legii care
au dadea loe niciunei interpretari, lasa izbanda pe partea domnului. Prin atare masura principele se apropie de partidul democratic in sensul de atunci, adica de toate elernentele altele
de cat boierii cei mari ; deocamdata cel putin de boierii cei mici,
care putura i ei s intre in adunarea cea cu totul inchisa de

Regulament, tuturor celor ce nu erau boieri.
Adunarea din 1846 se i arat mult mai plecata decat
cea suspendata, a card opozitie fusese in toate cazurile, chiar
,cand ar fi avut motive indestulatoare, de un caracter personal
i veninos. Principele putu deci sa urmeze inainte lucrarile sale

de reforma. Dupa verificarea mai multor socoteli atat ale viste" 20 Mai 1843, Itgne de Bibesco, p. 86.
" Analele parlamentare, I, p. 121.

82 Ordinul lui Bibescu asupra modului cum era sl fie facute alegerile, Bu-ietinul olicial, 1846, p. 233.
" Plangerea mitropolitului C. Kisseleff, 27 Martie 1841. Hurm., DoC.
-Su pl., IV, p. 554.
168
ISTORIA ROMANILOR
riei ct
i ale mitropoliei i eforiei scoalelor si ale spitalelor,

camera si cu guvernul iau mAsuri pentru a inlAtura pierderea insemnat ce ameninta Statul prin scAderea venitului ocnelor ".
Contractul intreprinderii extragerii sArii se sfArsise, i intre-
prinzAtorii care exportase mari ctimi de sare in Turcia, nu

vroiau sA mai deje acelas pret pentru noua perioadd. Bibescu
atunci Ii amenint5 de a intocmi exploatarea ocnelor in regie,
ceeace determinA pe contraccii a compensa reducerile pretului

aren7ii pentru cei doi dintAiu ani Cu un spor al celor trei din
urm'A 85. Veniturile municipalitstilor sunt sporite cu acele ce
proveniau din monopolul cArtilor de joc ; politia capitalei estereorganizatA si atare asezAmAnt este introdus i in portul Alexandriei pe DunAre, unde era necunoscut pAnA atunci, acest
oras c'ApAtAnd insemnAtatea ca punct de devArsare a productelor c mergeau cAtre portul Brilei. LucrArile publice luAnd
o desvoltare insemnItoare, Bibescu organizeazA pentru supravegherea lor un serviciu special, sAmburele din care se desvoltA mai tArziu, ministerul lucrArilor publice. Pentru a scurta
procedura care fAcea s'A treacA un proces prin patru instante,
domnul desfiinteazA pe cea de a patra, curtea de revizie, dispunAnd ca procesele s'A fie sfArsite dupA hotrirea divanului, in-
tAritA de principe. El mai introduse in acelas timp o tax de
timbru asupra cererilor in judecatA, pentru a creea un venit S tatului i totodat5 a mai infrAna prea marea usurintA a intentArii
proceselor. Mai face sA treacA o lege asupra naturalizArii mari
mici cu dispozitii mai usoare pentru primirea aceleia a supusilor moldoveni. Aceasta depe urmA lege care urmAria acelas_
scop ca i inlAturarea \T'Amar intre ambele principate, acela
de a apropia poporul romAn din t'Afile surori, este formular

In chipul urmAtor Prin exceptie, intemeiat pe legAturile
ce unesc principatul Moldovei de acel al Munteniei, oricine va
fi nAscut Moldovan, locuind i petrecAnd necontenit in principatul Moldovei, dacA va don i s'A se aseze in acel al Munteniei,
va obtine naturalizarea prin simpla sa asezare aici i in urma

cererii lui cAtre domn, fArA a mai fi supus la celelalte conditii
continute in articolul 379 al Regulamentului" .
Unul din actele cele mai de seamA ale principelui Bibescu
fu emanciparea Tiganilor Statului si a celorlalte asezAminte
publice. El incepuse desrobirea acestui nenorocit neam de oameni cu m'Asura amintitA mai sus, de a intrebuinta o economie
de 47.000 mii lei la rAscumprarea Tiganilor oferiti spre vanzare de particulari. In 1844 el ja mAsur mai radicalA de a declara desrobiti pe toti Tiganii autoritAtilor publice, chiar si pe
" Condica legilor anului 1846 In Arhiva camerei. Comp. Ouelques mots sur
la Valachie, p. 43.
Condica legilor din 1846, Arhiva camerei.
DOMNIILE ItEGULAMENTARE 1834-1848
169
acei ai mndstirilor inchinate fcnd iar asupra acestora un

act de autoritate i pregAtind prin atare dispozitii emanciparea
tuturor robilor de mai tarziu. Productul dat de contributia
cdreia erau supusi Tiganii, deveniti liberi, este intrebuintat tot
la rscumpdrarea celor de vndut, i numdrul celor liberi de-
venind tot mai Insemnat, rdscumpArarea ceIor rdmasi incd sub

stdpani sporia pe fiece zi, incat principele putea cu cuvnt rosti
cu o dreaptd mandrie, in discursul sdu de deschidere a adundrii
clin 1848 cd desigur fiecare din domniile voastre domnilor deputati s gandeste cu fericire c in putin timp pmntul Munteniei nu va mai hrsdni decat oameni liberi 86.
Aceastd cuvntare a principelui din 1 Februarie 1848 nu
trAda nici inteun chip preocuparea lui cu frdmantdrile revolupei ce trebuia sd-1 rstoarne patru luni mai tarziu. i inteadevdr revolutia nu se fAcu in contra domniei Bibescului, ci In
contra protectoratului rusesc.

Dacd ma' principele Bibescu se ardtase pand acuma apdrtor Intrucat se putea al intereselor nationale, i chiar Meuse
oarecari pasi pe calea liberalismului, deodatd Il vedem luand
o mdsur care trebuia s loveascd adnc In simtimntul national,
anume desfiintarea invdtdmantului romnesc, i prefacerea scoalei dela Sf. Saya In un colegiu francez.
Lucru cam neasteptat, domnitorul care la clddirea teatrului se aratd atat de infocat aprdtor al limbei romnesti, in
scrisorile sale cdtre un profesor dela colegiul Louis-le-Grand
din Paris aratd, c coalele care de 25 de ani intrebuinteazd1imba romneascA ca element principal, nu au dat nici un rod,
precum nu vor produce niciodatd nimic bun, cat timp instructia
superioard se va tail In rgasul cel rdu in care a fost aruncatd,
prin unul din acele excese ce le aduc reactiile". Dupd ce arat.
cum limba lui Omer fu gonit din scoalele noastre i cdzurdm
In excesul opus, adicd nu mai vrtirdm decat romneste", Principele adaoge : Intelegeti insd, ea' o Ihnbd a-tat de sdracd
care nu are nici literaturd proprie, nici traducen i de nici un fel,
e foarte putin putincioas de a slujI de cAlduzd a luminrii".
Arat apoi cum din astd cauzd, multi tineri Romani se duc
In Paris, spre a-vi desdvarsi studiile, indeprtndu-se astfel,
cu mare durere pentru pdrinti, de cdminul strdmosesc". 87
Bibescu spune deci profesorului francez, a are de gand
a intocmi in Bucuresti un liceu francez In care limba romneasc nu va fi intrebuintatd cleat In mod 14turalnic, fiind
' Ouelques mots sur la Valachie, p. 88.
8, Un articol din Bukarester deutsche Zeitung, No. 32, din 1848. Anul 1848
In Romania, Acte f i Documente, I, p. 329, spune,: Man wiinscht die ersten Familien des Landes dahin zu bringen, ihre Kinder hier die gymnasialstudien machen
zu lassen, damit sie nicht in so zartem Alter ihre warme Anhiluglichkeit an hub
Vaterland verlieren".
170
ISTORIA ROMANILOR
de altfel inlocuitA prin limba francez, Oda' cAnd vom fi dobAndit in graiul national, cArtile neapArate i vom fi format profesori In stare de a se sluji de ele In mod rodnic la diferitele
cursuri de tiintA i de istorie 88 Pentru a putea atrage profesori
francezi, Bibescu cere i obtine dela Salvandy, ministru de
Instructie al Frantei, ca aceti profesori ce vor veni In Muntenia
s'A nu-i piardA pozitia lor In Universitatea francezA 89
Nu vom cercet cum ii inchipui Principele sA ajungA a
dobAndi cArti i profesori destoinici in graiul national, cAnd
cultura lui era sA fie pArAsit i inlocuit cu limba francezA,
pentrucA, dup cum vom vedea la cercetarea aceleiai imprejurAri
inlAturarea invtAmAntului national In Moldova de cA-
tre Mihail Sturza unde lucrurile se arat mult mai limpezi

decAt in Muntenia,
aceastA mAsur a fost luatA In ambele
trl deodat, i deci indegeteazA o imboldire comunA care, presupunAnd o intelegere premeratoare, nu putea veni decAt din
afarA, i anume dela Rui. Bibescu cautA deci prin cuvintele
lui, nu s indreptleascA, ci mai mult s'A acopere mAsura luatA,
prin argumente mai mult sau mai putin bine inchipuite. Lumea de atunci care cunotea imprejurArile In care domnul
er nevoit s'A fAptuiascA, tiea CA el lucrase silit, i cA, tot
Ruii impinseserA la distrugerea invAtAmAntului in limba na-
tionalA, in care cei ce cugetau i toti cei ce iubeau neamul,

vedeau, singura cale cu putint de a ei de la Intuneric spre
lumin. 99
IndatA ce scAnteia plecatA din Paris puse focul i In Mun-
tenia, comitetul revolutionar compus din Constantin Roseti,

loan Ghica, fratii Golescu i maiorul Voinescu propuse domnului
de a se pune in fruntea micArei, cunoscAndu-i simtimintele,

MA de care ar fi fost o nebunie de a destinui capului tArei o
atare micare. Bibescu insA le rAspunde cA nu ar fi sosit 'MCA
timpul, i vAzAnd c adunArile din casa lui Roseti tot urmau
inainte, ordonA Incetarea lor. Fratii Goleti mergAnd la moiile
lor, propun tranilor desfiintarea clAcei ; guvernul insA, sub o
stranicA apAsare a consulului rusesc, ingrozete .pe trani, silindu-i a refuza oferta patriotilor boieri. Se formeazA un al
doilea comitet sub Heliade, cAnd tocmai sosesc din Paris fratii
BrAtianu. Comitetele se contopir in unul singur compus din
Costache Roseti, fratii Goleti, loan Heliade, fratii BrAtianu
Dimitrie i loan, maiorul Tell, Magheru, loan Ghica, fratii
Costache i Neculai BAlcescu, maiorul Voinescu, Cezar Boliac,
Scrisoarea principelui Bibescu cAtre D. D. profesor la liceu Louis-leGrand, 14 Mai 1847. Dorruzia lui Bibescu, I. p. 335-337.
" Gorespondenta cu Salvandy. Ibidem, p. 338-342.
" Vom tratft mai cu amAnuntime aceastA interesantA Intrebare mai jos
ia capitolul cultural.
171
altii incA, care trhnit pe Ioan Ghica la Constantinopole, pe

Dimitrie Brtianu la Pesta ; iar Heliade, Tell, *tefan Golescu
Costache Blcescu sunt rnduiti In judete spre a incepe mi-carea care la 7 Iunie era gata a izbucni. Comitetul revolutionar
mai face o ultim cercare lngA Bibescu care rmne ins
de ast dat nemicat. La 9 Iunie dimineata sosete din Telega
tirea c la Prahova, Izlaz i peste Olt revolutia a pornit, semnul pentru capital. Costachi Roseti, maiorul Voinescu i altii
sunt arestati, iar Golescu i loan Brtianu se travestesc spre
a scpa. Ruptura intre domn i comitetul revolutionar era deplin. Bibescu vroind s arate nep'sarea lui despre partea
erii, iese la preumblare in trsur deschis, Insotit de ministrul
su Vilara. Trei tineri Inarmati se arunc trite birj, ajung

trsura domneasc, trag asupra Bibescului, dar nu-1 nimeresc,
zdrobindu-i numai epoleta 91. Aceti tineri erau Dimitrie Kretulescu, Grigore Peretz i Al. Paleologu. Ei eiser infierbn-
tati dela o gustare la Cesar Boliac, de unde plecase in tesurg dup Bibescu 92 Domnul se duce atunci la cazarm
spre a reinoi jurmntul Wirei, dar fiind primit ea rAceal,
face s inceteze arestrile i cearc a negocia cu brbatii
Acetia Ins nu-i las timpul de a se gndi, cci a doua

zi 11 Iunie sosind in Bucureti proclamatia dela Izlaz din 9
Iunie i adresa care domn, prin care era rugat a se pune In
fruntea miNrii de liberare a poporului romn, capii din Bucureti urmati de o multime de mai bine de 10.000 de oameni
merg la palat spre a inmna acele dou acte Bibescului i a-1
ruga s subsemne proiectul de constitutie 93.
Bibescu nu crezu eft' poate s se pun in gura tunului
pentru a conduce o revolutie a csdrei neputint o prevedea.

El nu putea pedealt parte s pstreze tronul M.I.5.' a zdrobi
o parte din popor ce se pornise cu rscoal In contra Ruilor,
pe lngl c sprijinul lui In armat era indoielnic. Cu toate
subsemnase proectul de constitutie In ziva de 1/ Iunie i numise
un minister cerut de popor din membrii partidului revolutionar
anume pe N. Golescu, N. BAlcescu, Tell, Heliade, Magheru,
*tefan Golescu 0 Constantin Roseti, dou zile mai trziu, In

14 Iunie, Bibescu prsete tronul i tara i se retrage In Transilvania. Retragerea lui Bibescu a fost datorit numai Ins4
hotririi sale 0 nu unui ordin din partea Ruilor, ceeace se vede

din Imprejurarea ea' consulul Kotzebue credea eft' Bibescu subsemnase constitutia din buna lui voie i c' se dkluse In partea
" loan Ghica Amintiri din pribegire dupd 1848, Bucure3ti, 1890, p. 25.
" Bxpunerea luat.1 din Pruncul romein din 17 Iunie 1848, confirmatA de
Aminitrile lui loan Ghica, p. 24 $1 urm. Comp. o scrisoare a lui N. 1361cescu o.
I. Ghica, Ibidem, p. 39.
" Neculai Kretzulescu, Schij biograficii, de A. D. Xenopol. 1913.
ISTOBIA ROMANILOB
172
revolutiei, ceeace-1 face a notifica domnului plecarea lui

ziva de 12 Iunie In o scrisoare foarte rece i concisg, in care
protesta formal in contra orickei Innoiri introdusa" cu sfaierea
Regulamentului Organic 94.
Astfel se sfari domnia lui Gheorghe Bibescu.
3. DOMNIA LUI MMAI STURZA 1834-1849
Reforme. Ca i Ghica i Bibescu in Muntenia, Sturza

trebuia sa se sileascA a scoate tara lui din noianul de barbarie
i de neoranduial in care se afla, prin desvoltarea ma'surilor
aezate de Regulamentul Organic, i intreaga lui domnie Infatoaz4 in atare privire o spornicA lucrare, In care vedem pe
domn In lupt6 cu apucaturile invechite i inrAdkinate, silindu-se a aduce oameni i aezaminte la o mai hula i temeinia
randuialA.
El incepu irul ref ormelor sale prin desfiintarea a trei
judete ale Moldovei, care erau prea mici pentru a suporta cheltuielele unei ocarmuiri aparte, anume Herta, pe care II alipete de Dorohoiu, Harla'ul de Botoani i Carlig6tura de Iai 95.
Se apuca apoi domnul de regularea starei oraelor, ce

infatoau un haos gat In privirea ocarmuirei lor l'auntrice cat
i in acea a aspectului lor exterior. El intocmete prin sfatul
administrativ nite instructii, care aveau de scop de a regulamenta principiile electorale prevAzute de Regulamentul Organic pentru alegerea membrilor eforiilor or4neti. Este curios
pentru vremile noastre, in care drepturile electorale card a fi
incurajate de atata garantii contra amestecului administratiei,
a afla cs sunt acuma abia 50 de ani alegerea consilierilor comunali se preidea In Iai de ministrul de interne, lar in judete de
prefecti (ispravnici) i c secretarii biurourilor erau numili de
preedinti. Intelege oricine la ce se reduceau alegerile In atari

imprejura'ri, i cata' valoare putea avea dispozitia articolului 9
al ace1ora5i instructii, cuprinzatoare c fiecare aleator va
serie tainic numele persoanelor, pe care el de buna" voie le-ar

socoti, fAr vreo inraurire, privire sau sila" particularnic6".
Cerand i supuii straini dreptul de a lua parte la alegerile mu" Kotzebue c. Bibescu, 12 Iunie 1848, Hurm. Doc. Supl., IV. p. 567;
Dans les circonstances actuelles le consulat gnral de S. M. l'empereur de toutes

les Russies doit ncessairement cesser ses fonctions. En annoneant son dpart a
S. A. le hospodar de Valachie, le soussign prenant en considration que cet tat
de choses a t amend en contravention flagrante aux dispositions du rgIment,
organique, bas sur les stipulation du trait d'Adrianopole, proteste formellement
contre toutes les innovation qui viennent a'etre introduites".
Manualul administratio al principatului Moldovei, Iasi, 1855, I, p.
71-76.
173
nicipale, Sturza Ii respinge pe motivul cg ei nu ar plAti patenta

ca pgmntenii.
In privirea Ingrijirei materiale a oraelor dispune ca fa-
tadele zidirilor sg se facg dupg planul arhitectului oraului,
Mihail Sturza, Domnul Moldovei 1834-1849.

Desemn de Negulici 1842.
organizeazg mai cu deamgruntul slujba pompierilor. Tot

In scopul apgrgrei de primejdia focului, ordong indepgrtarea
velnitelor din orae ; Indatorete pe locuitori la curgtirea Ortilor de strade ce treceau pe dinaintea caselor lor, fnfiinteazg
i
174
ISTORIA ROMANILOR,
o companie de fanaragii, inmultind numrul fanarelor dela

cele patru ( 1) care luminau oraul pe timpul Fanariotilor.
Regulamenteaza In deosebi politia oraylor, impartind capitala

orayle mai mari in despartiri potrivite cu numarul locuitorilor ; oprete jocurile de carti i de noroc, exercitiul medicinei
de etre persoane neindrituite ; supune pe otelieri i. hangii la
indatorirea de a intiinta poliia despre calatorii sositi ; introduce manualele servitorilor, ordona strpirea cnilor vagabonzi,
reguleaza Indatoririle birjarilor, ornduind 'Ana i modul cum
trebuiau s tin randul, cnd ese dela teatru, i cte alte de
asemene feliu
96
Supuii straini nu vroiau sa sufere executia pentru datoriile lor &are locuitorii tar& Mihai Sturza dispune c dupa
trei incunotiintri sa se paasca la Implinire in contra supuilor, fara atingere de persoana lor, bine intales in unire cu consulatul respectiv, i domnul hotarete chiar ca supuii straini
s poata fi arestati la caz de insolvabilitate, ceeace nu se prea
impaca cu principiul ca persoana lor s'a" fie respectat. Se mai
jazz masuri foarte aspre spre implinirea alcatuirei proprietarilor cu negutitorii exportatoni de grne, spre a nu imputina
strica creditul patriei, de oarece adese ori proprietarii luau
arvon i apoi refuzau a-i tinca legaturile" 97.
Locuitorii sateni sunt feriti prin masurile domnitorulu
de o multime de abuzuri, ramaiti inradricinate In obiceiur
i care erau cu atata mai greu de starpit. De i aplicarea lor
din atare pricina nu se va fi putut face in toata intinderea,
totui luarea lor dovedete o ingrijire a ocarmuirei de soar ta
poporului de jos, lucru Cu desavarire necunoscut pan la
ocarmuirea generalului Kisseleff, pe care acea a lui Sturza cauta
s'o duca mai departe.
Aa gasim pe Mihai Sturza oprind tocmele ce obicinuian

a se face, ca taranii s plateasc in munca dobanda unor bani
imprumutati, prin care se robia adeseori munca Vranului pe
vecie, el ne putnd nici data raspunde capitalului ; de asemenea
oprete incarcarea cu dobnzi peste acea legiuita, a tuturor

fmprumuturilor facute de proprietari locuitorilor pentru hrana
i ba.utura ; nu mai putin bataile i silniciile facute lor de catre

amploiatii subalterni ; de a se implini unii tarani pentru datoriile altora, obiceiul barbar i abusiv rrnas din timpurile de
urgie ale vremurilorvechi ; pe ispravnici, zapcii i privighetori
a nu intrebuinta munca taranului in folosul lor sub niciun cuvant 1 cu amenintarea urgiei domnului, spre a pune data un
cap.-A unui abuz inradacinat c, oarmuitorul putea sa se foroseasca.' in largul lui de munca i averea ocarmuitorului. DomDespre efori, ibidem, I, p. 126-379.
Ibidem I, p. 379 389.
175
nul declara totodata prin porunca de oprire, in aceasta privire

ca invoieste satelor tanguiri prin jaloba indreptata direct catre el, prin un trimis al lor. Taranii mai avand obiceiul de a-si
vinde munca la alte fete, afara de aceea ce erau datori conform
Regulamentului Organic a o presta proprietarului, Mihai Sturza
dispune ca acei care ar alcatula munch' oameni depe mosiile
altora sa ramana pagubasi de banii dati, pedepsind domnul,

nu pe taranii ce se alcatuiau, ci pe acei care li provocau. DomnuI mai opreste pe proprietarii de vii a-si vinde cu hurta rodul
inainte de a sti cat au esit ; pe crasmari a da bauturi pe datorie
locuitorilor, pentru care li se lua, panea In preturi de nimic,
sub pedeapsa unei amenzi in folosul cutiei mileler ; pe neguttorii ambulanti (coropcari) a unbla cu marfuri prin sate, in*eland pe locuitori la cumparaturi, invoindu-le numai cat a
merge la iarmaroace 98.
Pe langa aceste aparari date locuitorilor ca lucratori de

pamant, li se mai incuviinteaza si altele in insusirea lar de carausi. Mai intai li se da voie indeobste sa-si pasuneze vitele pe
mosiile unde ar poposi, platind cate doi bani de jug. Apoi fiindea' erau expusi, la Galati din partea negutatorilor greci cat si
spre Bucovina de catre comisionarii jidovi, a li se retinea o parte
din china alcatuita, pentru motivul CA ar lipsi din painea Incarcat'A, dupa facturile lor, domnul ordona ca contractele de
chirii sa fie facute inaintea politiei, insemnandu-se catimea
incarcata, pretil alcatuit si suma primita ca arvuna, indatorand pe comisionan i a cantari marfa la granita Moldovei, si
a plati aici deplin carusilor, dup care numai sa se treaca In
Bucovina, spre a nu expune pe carat* In o tara straina la capriciul comisionarilor.
Locuitorii fiind asupriti si la munca campului prin masoristea cu prajina Impovaratoare care le adaugea lucrul peste
catimea statornicita prin Regulament, Domnul introduse si
aicea o masura oficiala. Opreste globirea samavolnica a stricaciunilor facute de vitele scapate din lanuri sau tarini, randuind a se fixa gloaba numai dupa o preteluire a daunei comise.
In 1844 Sturza se hotareste a regula prin o dispozitie
legiuitoare neintelegerile ce proveniau din neputinta proprietarului de a da sateanului pamantul hotrit de Regulament.
Ea dispuse ca la locurile stramte, la munte, In locul ogorului
de 11/, Mid aratura ce li se dadea la camp, sa li se dea tot fanet, fara insa a avea dreptul a lua dijma din recolta fanului
nici a le impune o munca oarecare pentru aceasta scutire de dijma. Daca proprietarul nu avea de unde Indeplini atare masura
de loe, s'A se poata muta sateanul ; daca proprietarul nu ar avea
9 Ididem, 1, p. 395-407.
ISTORIA ROMANILOR
176
nevoie de munca saleanului prevAzutA prin Regulament,

primeascA In schimb cate 48 lei, iar pentru tiatul cherestelelor
s'A urmeze invoieli intre proprietar i locuitor 99.
Agricultura iara'si primeste dela domn imboldiri spre propAsire, luandu-se mAsuri pentru imbunaltirea rasei vitelor, starpirea boalelor lor 100,
dandu-se pov'Atuiri locuitorilor asupra
modului de cultura' a pAmAntului 101.
OrAndueste apoi pe lang6 coserile de rezervA, prevAzute

de Regulament, ca o m'Asura' complinitoare, tarinilor de rezervA, fiecare sat fiind obligat a lucra cate de attea ori 8 peajini pe Cali locuitori avea, din ogorul comun de arAturg, cu precAdere asupra oricArui altui lucru, i productul acestui pqmAnt
s-1 depunA prin ingrijirea privighetorului in gropile de pAne
sau In cosere 102. Cu toate aceste nici acest msurA luan In
1843, nu fereste pe locuitori de lips6, dovadA despre faptul netAgAduit c dei ocarmuirea tindea a Indrepta relele, ele erau
prea adanc InrAdAcinate pentruca msurile luate pe hartie s
se introducA indat si In practica'. Asa In 1847 se iau deosebite
alte chibzuinti, pentru a se asigura locuitorilor hrana de
peste an; anume se opresc proprietarii, depe mosiile de unde
s'ar afla tAranii in lips6, a vinde toti ppusoii, indatorindu4
a Ostra o analoghie de 3 merte de gospodar, avand aceasta
a li se intoarce in urmA de locuitor sau In bani sau In naturrm.
Se iau mAsuri pentru starpirea l'Acustelor, uciderea lupilor
se reguleazA timpul cAnd vAnatul este Invoit.
Supusii strAini se apucase ca timpul si de agricultur,
care dupa' deschidera navigatiei MArei Negre devenia pe fiece zi o indeletnicire mai productivA ei lua In posesie mosii
de ale proprietarilor, imbrAcAndu-se cu drepturile lor l'ata cu
locuitorii, privitoare la muncile i prestatiile ce erau datori s.
fac'A. Adese ori se iscau pricini filtre posesori i locuitori din
asemenea daraveri. Supusii strini alergand la pro tectia consulilor, paralizau once m'Asura' luate de guvern i aduceau cele
mai mari nedreptAti locuitonlor, fr ca acestia s poat ga'si
undeva mijlocul de a le inlAtura. Mihai Sturza pune energice
stAruinte pe Muga' consuli, arnAndu-le c dritul de a linea
mosii in posesie s'ar cuveni numai pmantenilor i ca' numai
prin tolerare se bucurau de el si strAinii ; c ei nu puteau fi
deci fi indrituiti
insusi drepftile proprietarilor asupra locuitorilor sateni, dreptAti pe care nu le pot ei avea decat
punan du-se la aceleasi datorii ca i pAmAntenii, i ordon ca
" Ibidem, p. 431. Vezi i nota dela acea pagin6.
loo Ibidem, p. 446-450.
loo. Ibidem, p. 451.
Ibidem, p. 455.
los Miden; p. 460.
DOMNIILE REGIILAMENTARE 1824-1848
177
-supuii straini, in privinta relatiilor lor Cu satenii, sa fie considerati ca pmnteni 104.
Din vremlilelvechi rmase un obiceiu, izvorul celor mai
vaj nice abuzuri, anume oamenii ce aveau vre-o pretentie,
ales cei mari fa cu cei mici 1i fceau dreptate singuri; aa
bunoard pentru despagubirea de daunele pricinuite tranilor
pretentii de incalcare de hotare, precum i de acele pentru garduri, anturi i alte ingradituri, dare afard din case sau depe
moii, punnd adeseori fra drept pe partea mai mai slabd in
nevoie de a reclama la justitie i expunnd-o un timp indelungat la lipsa folosintei dreptului ei i la cheltuielile unui proces.
Domnitorul prin repetate ordine, care de care mai severe si mai
ameninttoare pentru dregtorii tinutali, le poruncete a nu

tolera asemene acte de insovolnicie", a restitui imediat pe
acel scos cu puterea din o situatie oarecare, MI% privire daca
ar avea sau nu dreptul In partea sa, In starea in care fusese, Indreptnd pe acel ce se credea jignit care calea legal a judeca.til or 105.
Mihai Sturza je o serie de msuri pentru starpirea fcdtorilor de rele i aezarea odihnei publice. Intai obliga pe lo-cuitori a rspunde unul pentru altul de furii sau gazdele ce s'ar
descoperi In vreun sat, indemnand prin atare msuri pe sdteni
la o vecnicd privighere i denuntare a fctorilor de rele oploiti In sanul lor 1O6
pe megiesi a sari intru prinderea
talharilor, supunndu-i la din potriva' la rspundere. Reguleaza
apoi pozitia vagabonzilor celor nenumrati ce se purtau prin
tar, ordon'and pentru acei straini ce 'nu ar da garantie, sa fie
scoi din tara. Se prevd pedepse foarte grave pentru gazde
punndu-se pe o treapt cu fptaii, anume acea a mortii 107.
In sfarit intocmeste niste regule de pazit in descoperirea vinovatilor i procedau pentru judecarea lor. Pentru a starpi apoi
alt ru, de care sufereau mai ales locuitorii sateni, furtiagurile
de vite, se introduc biletele de vanzare 108.
Mihai Sturza ja msuri multiple pentru a imbuntti
xegimul inchisorilor, prevzand o cheltuialli In bugetul statului

pentru hran, imbrdcaminte, incalzitul i luminatul arestatilor
de asemenea se ingrijete de boalele lor, dispunand ca acei suierinzi sa" fie cautati 'sub paid in spitalele oraselor ; dar aci era
atat de fcut in cat chiar dup 16 ani de silinte a le ocdrmu1" Ibidem, p. 474 si 478.
Ibidem, p. 481-485.
1011 Pentru a avea o idee despre multimea tAlharilor, reproducem cuvintele

inceputului unui ofis din 1835 Februar 9, ibidem. p. 493, dei verdeata primAverei
Ina nu s'au desvalit, fAcAtorii de rele au izbucnit cu indestul, de unde obraznicia
lor la mai multe locuri de aratil".

101 Ibidem, p. 494.
ios Ibidem, p. 502.
_A. 0. Xenopol. lstoria Rominilor.
Vol. XI
12
ISTORIA ROMANLLOR
178
irii, starea lor In 1850 era fnc Ingrijitoare. Pe la unele tinuturi o singura odae i cu o gaura In pamant slujesc de fnchisoare
la mai multe zechni de oameni. Cea mai mica despartitre

fntre sexuri, tare presupusi i faptasi, fare gradul vinei lor
nu exista; si pe langa aceste apoi chiar incaperile de astazi sunt
In ruine" 109.
In anul 1838 se Incheie de guvernul Moldovei conventia

pentru extradarea vagabonzilor si a dezertorilor In frnparatia
Austriei. Atare fncheere a unei conventiuni Intre Statul Moldovei i imprtia vecina, In curand repetata si fa-0 cu Muntenia, are o mare Insemn'Atate. Dela tratatul lui Dimitrie Can-
temir cu Petru cel Mare 1711, -Wile romane de tot Ingenuchiate

sub Turci, in timpul domniei fanariote, pierduse cu totul ve-
chiul lor drept de a fncheie tratat cu celalalte state, fnradacinandu-se tot mai mult fncalcarea turceasc'A care ne impunea
tratatele incheiate de Poarta Otoman'A. Cel nti semn al reInvierei noastre internationale este aceasta conventie pentru extradarea dezertorilor, in care micile principate romane stipuleaza drepturi de o potriva cu puternica imparatie austriac.
Era cea intai recunoastere a existentei juridice a statului roman, prima sa reintrare In randul natiilor recunoscutem. Consulul austriac frisa abia fncheiase conventia, i vroieste a-i da
o interpretare In sensul unui amestec direct al Austriei In carmuirea interna al Moldovei, cerAnd voie a fntra militia ei din Bu-
covina, spre a prinde pe dezertorh ce ar fi fugit in Moldova.

Sturza respinge insa o atare cerere, ca neconforma cu glasuirea conventiei fncheiate
Numarul Evreilor sporind far% fncetare In Moldova,
atrasi fiind in ea cu cat se desvolta mai mult avutia publica,

Mihai Sturza ia mai multe m'suri pentru a le regula pozitia. Ordona o catagrafie a tuturor Jidovilor a-tat din Iasi cat si din provincie, dispunand ca numai aceia sa fie ingaduiti a ramanea In tara
care ar avea un rmjloc de existenta asigurat, anume o meserie
sau un capital, si acestor Jidovi inscrisi In o condica sa li se

elibereze un bilet de statornicie In tara, care s'a le slujeasca'
la stramutarile din loe ce le-ar fntreprinde In launtrul Vrei.
Ordona dregatorilor marginasi s'A nu ingadue intrarea In tara
a jidovilor fat% paspoarte, i la intrarea lor s li se ie pasportul,
Inlocuindu-1 cu un bilet de libera petrecere de timpul paspor-
109 Man. adm., I, p. 545.

110 Ibidern, I, p. 564. Comp. Mitilineu Colecjiune de tratatele qi convenfiunile
1?omdniei Cu puterile strdine, Bucuresti, 1874, p. 74 si 80. Actul deja p. 78, declaratia
principelui Moldovei In favosrea comerciantilor austriaci din 1784, este un hrisov
al lui Alex. Mavrocordat, i fSr cuvAnt a fost cuprins de dl. Mitilineu In culegerea
lui de tratate.
RAspuns consulatului din 1883, Man. adm., p. 519.
DOMNIILE REGITLAMENTARE 1834-1848
179
tului, urmAnd ca la implinirea termenului s'A fie numai decAt

indatorit a pArsi tara. Toti acei ce nu ar putea dovedi posedarea unui capital sau a unei meserii, sA fie priviti ca vagab onzi,
fr a se primi mAcar inchizgluirea invoit supuilor strgini,
toti acei ce ar intra in tarA fArA pasport s'A fie priviti de asemenea ca vagabonzi i izgoniti peste hotar. Jidovii s fie opriti
a tinea Duminicile i srbtorile dughenele deschise ; s'A nu
poat lua moii in arend i nu poatA cumpra vii, indatorindu-se pe acei ce aveau cumpArate a le desface 112
Evreii deci devenise, pe timpul lui Mihai Sturza, un element insemnat al locuitorilor Ord, i vroim s'A aruncAm aici
o ochire indrApt, asupra introducerei lui in sAnul poporatiei
romAne, in care au ajuns astzi atat de numeroi.
S'a pretins de unii scriitori evrei c'd neamul lor ar fi tot
atAt de vechiu intre RomAni ca i colonizarea romang, intemeindu-se pe mai multe inscriptiuni care pomenesc de oameni
din neamul Itureilor inmormAntati in Dacia n3. Itureea era o
provincie dela nord-estul Palestinei, a cAreia locuitori trAiau
dup feliul Arabilor, in chip nomad, sub corturi sau prin peteri.
Iutureii erau uit popor siriac, amestecat cu elemente arabe,
al nu erau Evrei, ne-o dovedWe religia lor inchintoare de
stele, i luptele purtate impotriva Evreilor pentru pstrarea
neatArnrei. CAzAnd sub Romani dela organizarea Asiei prin

Pompeiu, ei se intAlnesc adese ori slujind in armatele romane,
precum in luptele africane ale lui Cesar 114, i deci nu este de
mirare a intAlni o cohort de Iturei in Dacia, unul din ei purtAnd
-chiar numele de Decebal i rudele lui iar nume dacice. Prin
urmare se constat c' singura dovadA a Evreilor despre autohtonismul lor in Dacia nu se lovete, intrucAt este vorba de un
reprezentant al Sabeismului stelar i nu de unul al Judaismului
monoteist.
Cu toate aceste Evreii sunt destul de vechi in frile romAne
dela Dunre ; anume Ina pe timpul lui $tefan cel Mare am intAlnit pe un Evreu in Moldova, rscumpArAnd dela -Mari pe
o dam polon 115.
Evreii fiind un popor fr patrie, Mr% tara, i purtAndu-se

gsi actpostul traiului, pentru ce oare
prin lumea toat spre
112 lbidem, p. 516-530, Cu deosebire p. 525 : nefiind cunoscuti si primi%1
de ocArmuire a tinea mosii In posesie" si p. 527, pentru oprirea de a eumplra vii"
Akner et Milner, Die riimischen Inschrillen in Dacien, Wien, 1865

N-ro 208, gdsita tn satul Bretia romaneascA din comitatul Huniedoarei care pomeneste despre unul Albanius, Balvi filius decutio alae augustae Itureaorum; N-ro
865: augusta Ituraeorum i 867 pe Barcathes Decebali filiu eques alae augustae
Ituraeorum, domo Ituraeus,hic situs est. Zanis Decebali filius, /3araMna, Bilabi
filius e Bricbelu fratri heredes posierunt".
114 Vezi notitele din autorii vechi asupra Itureilor, cuprinse In Pauiy, Realenciclopaedie des classischen Allerthumeg, Stuttgard, 1836, IV, p. 337.
"5 VOL IV, p. 108.
180
'STOMA ROMANILOR
i Odle romne nu ar fi fost colindate de ei? Tau pang prirt

epoca Fanariotilor, numarul lor pare a fi fost foarte restrans.
i numai de atunci incoace ei incep a se inmulti. Aa vice-con-
sulul francez din Iai, Parrant, spune in raportul lui asupra

starei Moldovei din 1798 ch.' ar exista in aceasta tara' inca o
alta clasa de oameni, aceea a Evreilor, a caruia numar ar fi insemnat, dar este mai despretuita Inca decat ceilalti supui. Ei
sunt cu toate aceste une ori crutati de ocarmuire careia procura
multi bani. Ca i pretutindene aiurea acest fel de oameni, totdeauna deosebiti, fac banda aparte i se ocupa cu negutitoria,
schimbul de bani i in deobte de tot se potrivete cu spiritul
sail de economie. Mai ales in Moldova trebue spus de Evrei
cele ce zice de ei in Polonia un autor francez, ca ucid comertul
i descurajeaza pe putinii negutitori cinstiti, care ar vroi sa-1
faca sa infloreasca" 116.
Tutu numai comequl mic fiind in mnile Evreilor, ei

erau departe de a face averi mari din el. Cel mare i. insemnat,
al vitelor, era purtat de Greci i. mai ales de Armeni; de aceea
Evreii, dei in destul de numeroi, eran grad, i dovada cea
mai bung este ca afacerile de banca ale tarilor romne nu se faceau
prin mijlocirea lor, ci prin aceea a bancherilor greci, din care cei
mai vestit era Andreiu Pavili din Iai, iar in Bucureti raiaua
greceasca Meitani care platea tuturora celor ce-i incredintase,
bani 120/ dar lua dela Domn i dela cei ce se imprumutau dela
el 180/0.
Evreii incepura a face stare la noi in tara abia dup ce se

stabili curentul Romanilor catre strAinatate, cnd cei mai multi
din avuti boeri ii mncara moiile amanetndu-le la Evrei.
Odat ca acest spor de catig, se deschide Evreilor i un altul,
acel al comertului grnelor, care incepe in tarile romne dupa
deschiderea navigatiei pe Marea Neagra. Se intelege dela sine
ca cu cat sporea linitea i avutia Munteniei i mai ales a Moldovei, cu atAta se ingramdeau in ele mai multi Evreii ei devenira cu deosebire numeroi tocmai pe timpul lui Mihai Sturza.
Inmultirea tot mai mare a meseriailor i negutitorilor evrei

aduse o concurent periculoasa celor pamnteni. Organizarea
breslelor ar fi putut sustinea comertul i industria romana
daca s'ar fi intarit, pe cand din potriva ea tocmai se slabete cu.
cAt ne coboxim catre vremile noastre mai ales prin impunerea
starostelui din partea vistieriei, in loc de alegerea lui de breasla
i intarirea lui de autoritatile religioase. Starostele devenind
astfel omul guvernului, i acesta avand interes a spori numa'rul
negutitorilor, spre a adogi cifra contributiilor platite de ei
peste an, impunea corpului breslei la fiecare cercetare anuala
lle Doc. col. Hurm., Supl. II, p. 184. 0 anafora a bolerilor din 5 Iulie 1805,.
spune cA s'au umplut targurile de Jidovi". Uricarul, I, p. 19.
DOMITIILE RDGULAMENTABE 1834-1848
181
a izvodului negutitorilor, tot mai multi parta0 la breasla, pe

cand interesul ar fi fost a restrange concurenta. Dela o vreme
se impune bresle/or a primi pe toti acei negutitori sau meseriai ce ar plati darea cuvenita cutiei ei
Tiganii.
In ceeace privete pe Tigani, Mihai Sturza
pusese baza emanciparei lor prin legiuirea lui din 1844, prin
care desrobete pe Tiganii domneti i manastireti.
Tiganii sunt vechi In tarile romne, unde se raspandira
din regiunile dela sudul Dunarei, care ele Insui fi primise dirt
Asia, peste Helespont. Aa In un hrisov al lui stefan Duan
regele Serbiei din 1348, se pomenesc nite Tigani fierari, pe care
regele fi Indatorete a da pe fiecare an manastirei Arhanghelllor cate 40 de potcoave de cal in. Curand dupa aceasta data
chiar 0 dela cea dintai aparitie a documentelor Munteniei,
gasim In aceasta tat% i anume In Insuire de robi. Aa un document din 1387, ne arata pe Mircea cel Mare daruind fare altele
manastirei Tismana 40 de familii de Afigani 11.9 In anul 1388
mnastirea Cozia primete dela acela domn un dar de 300 familii de tiganilm. In Moldova dei fi vedem pentru fntaia oar%
In diplome de pe la 1428, cand Alexandru ce! Bun d' manastirei Bistrita 31 atre de tigani 0 13 de Mari, totui ei trebuiau
sa fie existat de mai mult timp alce, deoarece poarta numiri
In mare parte romneti precum : Cernat, Coman, Maria, Mircea , Nicola, Toma, Vlad. Numirile serse de Mircea i Vlad,
neobinuite In Moldova, ne arata c Tiganii venise aici din tara
Romneasca 121. Se vede a In vremile mai vechi Tiganii nu erau
In o stare aa de rea dupa cum fi aflarn In cele mai noue, ceeace
nu este cleat prea firesc, fntrucat i conditia lor trebuia sa se
Inrautateasca paralel cu aceea a vecinilor i Rumanilor. Multi
din ei nici nu cazuse In roble, precum se vede aceasta din un
document al anului 1612, prin care un Tigan Dumitru se vinde
Cu toate ale sale negutitorului Stan, care sa-i fie tigan de moie
0 de stramoie, dirept un cal 0 dirept 600 de bani, 0 mi-au

dat hier 20 de ca. dirept 200 de bani de mi-au facut ciocane,
0 mi-au dat o pareche de foi dirept un galban 0 am /uat eu
J11 Asa 1nsA pe timpul ocArmuirei provizorie rusesti in 1833 se intocmeste

o legiuire care invoia tuturora negutitorilor sau mesterilor a deschide dugheanA,
plAtind area lor la acea bresla. Man. adm., II, p. 2. Asupra lui PavIli vezi Man.
DrAghici, 1st. Moldovei pe 600 de ani. Asupra lui Meitani vezi Raportul lui Hugot
C. Damas din 30 Dec. 1825. Hurm. Doc. XVII. p. 42-43.
118
In Arh. ist., III, p. 192.
Didem, p. 191-193.
Foaia Soc. Romanismului, II, p. 30-32.
Hasdeu Arh. ist., I, 1, p. 121. Comp. Emil Picot et George Bengescu,
Alexandre le Bon, 1882, p. 46. Din aceastA stabilire a lor Waif in Muntenia se explicA
pentru ce ei, chiar In Moldova, vorbesc bimba romArdi mal mult dupli dialectal
muntean.
ISTORIA ROMANILOR
182
Dumitru Tiganu ughi 3 de m'am pltit de un Turc ce mi-a c'zut asupra" 122. Intrucat acest Dumitru Tiganu se vinde atunci
lui Stan ca sg-i fie Tigan de nioie i de stramoie, deci rob, este
fnvederat ca mai inainte el era liber. lata pentru ce .1 intalnim
Tigani avand proprietati de pgmant, lucru ce nu se incape la
rob, care este insu proprietatea altuia. Un document dela
Ioan Voda cel Cumplit din 1572 Octomvrie in 15, intgrete
Tiganului Nicola o treime din o cincime din satul Bolotetii,
Cu loe de moarg in Apa Putnei pe care loc Tiganul Il cumpgrase Cu 120 de zloti tatareti in zilele lui Alexandru Lpuneanu,
dela Toma i sora lui Stana.
Cu cat devenea mai depling introducerea arbirei intre

tarani cu atata se cobora tot mai jos i conditia Tiganilor, care
ajunser cu totii robi ai persoanei dupg cum erbii ajunsese
robii pgmantului.
Documentul lui Constantin Mavrocordat din 1749 din
Moldova, ne spune In ce stare se aflau robii Tigani Ei puteau
fi vanduti i impartiti fall a se privi la legaturile de familie
ce-i uneau, dati in foi de zestre, pui in casele boiereti, la once
fel de slujbe, deosebindu-se tocmai de vecini, care dupg drept
nu puteau fi impui la atari indatoriri. Tratarea lor era foarte
crudg ; puteau fi batuti in voia stapanului, pui la torturg pentru cea mai micg vin, i chiar uciderea lor nu va fi fost pedepsit
timpurile de nedreptate in care ei traiau. Sobornicescul
hrisov din 1785 mai imblanzete barbaria cea nesupusg a despgrtirei familiilor, prin deosebite masuri prevgzute la capit.
15, litera a i b" 123
Regulamentul Organic mergea mai departe pe aceastg
cale. El vede in tigani nite oameni, i-i face obiectul unor dispozitii legiuitoare. Calcand pe urmele Regulamentului, Mihai
Sturza ja deosebite mgsuri privitoare pe Tigani. Dei oprete

cununia intre robi i slobozi in cazul cand la atare cununia
s'ar fi invoit stpanul robului, acesta se elibera dela sine impreung cu toat progenitura ce se n'atea din el. In cazul cand
se intmpla atare cununie far tirea stapanului ea rmnea
sfanta i robul era dator sa se rascumpere din robie, pltind
un pret determinat care, la caz de neavere se inainta din
fondul veniturilor bisericeti. Copii ngscuti din o casatorie
intre o fatg slobodg i una roab urmau, ori cum ar fi fost intocmita impreunarea, totdeauna soar ta libertatei. Domnul
mai hotgrate ca un rob ce ar oferi stgpanului ski pretul ca

care el a fost cumparat sg se poatg desrobi i far% voia stgpgnului. SA nu se poatg face vanzare de Tigani fgra a lor inscrisa
Vol. VI, al aeestei istorii, p. 112.
lorga N. Doc. Callimachi, I, p. 426.
183
declaratie c' nu voesc a se fscumpgra. Impiedicg reintrarea

In robie, chiar i de bunA voe a tiganilor, odat desrobiti .
Dei Mihai Sturza nu indr5zni a dezrobi pe toti tiganii,
el Thicu aceasta pentru acei ai statului i acei mn'a'stirWi, prin
o legiuire votat de obteasca adunare din 1844, prin care declarAndu-se liberi pe aceti din urms, li se invoete i c'snoria
cu Moldovenii ; apoi lund m'Asuri de a-i stabili In chip statornic pe moiile boerilor, i (land mai multe foloase celor ce s'ar
statornici pe loc, caut s-i indemne la pgrsirea vietei vagabonde 125
Mihai Sturza are o tinut destul de energic6 fat" cu con-
sulii streini lucru in deobte indrAsnet i primej dios In acele timpuri in care RomAnii tremurau fnnaintea oricAror strini. Aa,
In exploatarea sArei, Mihai Sturza respinge intAi pretentia
consulului austriac, care elcnd dreptul de monopol al Sta-.

tului Moldovan vroia sA exporteze sare din tall 126. Domnul
pentru a spori veniturile din acest monopol obtine dela Poart
invoirea transportului s'Arei pe Dunre; apoi un alt drept mai
mare, acel al plutirei vaselor moldovene sub steagul lor atat
pe Dungre, sultanul invoind atare drept locuitorilor Moldovei
ce este o proprietate a clironomilor impgrAtiei mele"127. El
cautA apoi s" Incurajeze navigatia pe Prut i pe Siret, spre mai
lesnicioasA coborre a grnelor la Galati.
Tot In interesul comertului mai infiinteazA ocArmuirea
lui Mihai Sturza iarmaroace de vite de mai multe ori pe an,
la Thrgul Nou i la Cornul Luncei pe granita Bucovinei, spre
a nu fi expui la vicleugul cump rAtorilor In
strine,
care unindu-se, fac de multe ori pe negustori s" se desfac' de
vite cu preturi injosite". Deasemenea sporete numArul iarmaroacelor interne, spre a da loc la o mai grabnic6 desfacere a
vitelor i deci la ieftenirea cArnei. Potele, singurul mijloc de
transport mai indemnatec a acelui timp, fur iar4i obiectul
unei ingrijiri deosebite, oprindu-se abuzurile i b'tile pe care
c'artorii se credeau In drept a le imprti surugiilor, silindu-i
s mearg mai repede, ceeace pricinuiau adeseori vTrnare
duc pe la
sau moarte cailor, sau a se abate din drum, ca
moiile lor, adeseori la mari IndeOrtgri ; apoi regulndu-se
pozitia surugiilor fat cu antreprenorii,
i determinndu-se
anume cazurile cAnd ei erau egspunz6tori pentru peirea anima-
lelor 125.
Mare nevoie filceau lui Mihaiu Sturza deosebitele consulate ale puterilor stfine, mai ales prin incuviintarea supu114
Man. adm. II, p. 48, 56, 58.
1" Ibidem, 49.

Ibidem, p. 88, 98.
Ibidern, p. 107.
11s Ibidem, p. 122 i urm.
ISTORIA ROMANII,OR
184
siei la unele fete pamantene, ceeace le aducea scutire de dad

catre Stat, si folosul unei aparari mai puternice in interesele
si incalcrile lor, precum s'a va"zut mai sus la acei dintre supusi
ce luau mosii In arenda. Pe atunci se fugea de cetatenia romana
i In loc ca strainii sa nazuiasca a o dobandi, fnsusi Romnii,
care de care, se intreceau a se lepada de (lama, din pricina ca
Statul Roman fiind slab, lar puterile europene avand mare

autoritate In launtrul Wei, era de invederat folos oamenilor
a se tinea *de protectia acestora. Mihai Sturza 1nsa lupta cu
energie pentru a micsora pe cat se putea numarul acelora dintre
supusii sai, cari alergau la scutul strainului, cerand ca consul atele
sa dovedeasca insusirea de supusi ai proteguitilor lor, i oprind
pe acei respinsi dela o protectie, de a mai recurge la alta, ci
considerandu-i numai cleat ca Moldoveni 129. Mai introduce ma-
sura de a nu se recunoaste de agenti ai consulatelor prin dis-
tricte (practori sau starosti) decat persoane 1nvestite Cu un exequatur din partea postelniciei13.
Mihai Sturza se ingrijeste de intocmirea cailor de comunicatie, dupa principiile cuprinse in Regulamentul Organic. In
domnia lui se facu cea dintaiu osea In Moldova, care strabatea
intreaga tara In lungul ei, dela Mihaileni, la granita Bucovinei,
trecand prin Dorohoiu, Botosani, Iasi, Vaslui, Barlad, la Galati.
Se mai face apoi o alta ramurd dela Targul Ocnei la Bacau,

care s sluj eased la transportul sarei. Artera de comunicatie
a fost croita asa, pentru a alimenta portul Galatilor cu productele Intregei tad, care puteau rasbate 'Ana la soseaua centrala. Intocmirea soselei se facu cu zilele de lucru ale taranilor,
la cari eran indatoriti prin Regulament.
Mihai Sturza se hotaraste apoi a face sa Inceteze pozitia
cea cu totul aparte a bisericii, care facea din ea un stat in statul
Moldovei, nesupus la nici un fel de control din partea organelor

ocarmuirei, si Cu toate ca nu merge pan. a-i suprima Cu totul
autonomia, ceeace era pastrat vremurilor mai noi, totusi pune
biserica, si mai ales averile ei, sub inalta privighere a ocar-
muirei. Prin o legiuire din 1844, el constituie toate veniturile

atat ale mitropoliei cat si ale episcopiilor Inteo singura casa,
cu administratia in
; ornduieste ca mosiile bisericilor
fie arendate prin forma mezatului dinaintea mitropolitului si
a episcopilor, totdeauna Insa sub controlul capului departamentului bisericesc ; lasa la dispozitia capilor bisericei 5/, (la
episcopi 4/0 din care trebuiau sa ingrijeasca de biseric apoi
de lefile personalului ; la Iasi si acele ale decasteriei. Celelalte
la Iasi, 3/7 la episcopii, erau sa fie intrebuintate in repararea
acareturilor, intretinerea seminariilor, faceri de bine 1ncnviintate
Ibidem, II, p. 163-169.
u. Ibidem, p. 172.
185
de domn i cheltuiala departamentului bisericesc. Banii adunati
din venituri erau sa steie in o lada cu dou chei, una pastrata

de mitropolit, cealalta de capul departamentului, din care erau
sa se elibereze de dou ori pe an sumele cuvenite mitropolitului i episcopiilor131. Vom vedea cum aceasta m'Asura care
umbla sa se intocmeasca Inca din 1842, aduce demisionarea
mitropolitului Veniamin. Dei prin ea nu se ating intru nimic
averile manastirilor inchinate, ha nici macar a le celor parnantene, care ramn a se ocarmui de sob orul lor, totui se iau dispozitii pentru apararea de distrugere a padurilor depe moiile
ziselor manastiri. Motivele cari fac pe Mihai Sturza s intinda
legiuirea apar.Atoare de paduri i asupra manastirilor inchinate,
erau c s'au vzut nazuirea din partea unora egumeni, de a
taia iieingradit aceste paduri, i a desfiinta un fondos ce este
deopotriva cu acel In pamAnt, ceeace nu ar putea fi ingaduit,
deoarece padurile ar constitui un fondos statornic i nu anual
ca celelalte producturi ; c precum nu este iertat a se instraina
prin vanzare de veci, decat numai ca schimb o avere mnastireasca, aa nu poate fi pozvolita nici starpirea padurilor" 132.
Mihai Sturza care fusese inainte de domnie membru in

epitropia invataturilor publice, trebuise s pastreze dorinta ce-I
insufletia Inca depe atunci, spre desvoltarea invatamntului,
i de aceea Il i vedem danduli mari silinti, pentru a aduce la
inflorire cultura mintilor. In hrisovul sau, prin care intarete
driturile coalelor din capitalie, din 8 Noemvrie 1840, Sturza
amintete ca Inca de pe cand era sinepitrop al coalelor, nu a
pregetat a pregati viitorimea lor In parte, introducand in ele

limba nationala, ca un organ mai lesnicios al raspandirei cunotintelor". In anul 1835 Mihai Sturza deschide Academia, care
purta numele lui, spunnd In discursul sau inaugural, ca ajun-
gaud tinerimea scolastica la grad de a putea Invata tiintele

filosofiei. Noi in urma Organicescului Reglement am poruncit
a se infiinta Academia". Cu Academia Mihaileana s'a indrumat
studiul invataturilor superioare in capitala Moldovei133. Pe lang
Academie se infiinteaza un cabinet inzestrat cu deosebite instrumente de fizica, chimie i astronomie precum i o bibliotec.
Se mai creeaza o coala de inginerie, o coala de frumoasele
arte i un institut de arte i meteuguri, o scoala de fete i un
muzau de istorie naturala, infiintat de societatea medicilor
naturalitilor din Iai, sub conducerea doctorilor Zotu i CiIbidem.
2" lbidem, p. 295.

1" Vez! Memoriul meu asupra tntroducerei Inv5tAmantului superior In Moldova, fkut cu prilejul serbArei de 50 de ani dela tniiiMarea acelul InvgAmant In
Xenopol Erbiceanu, Serbarea colara dela iai. Acte f i documente, Iasi 1885, p.
142 si urm.
ISTORIA ROMANILOR
186
Se organizeaz5 totodan i seminarul dela Socola,

introducndu-se in el i studii de teologie mai inalte, menite a
forma pe membrii clerului superior. Domnul ornduiete apoi
-i trebile coalei armeneti, dispunnd pe lng altele, ca filtre
obiectele de studii, s fie i limba roman5 135. Paralel cu atare
desvoltare a invtAturilor Sturza dispune ca nimeni s'a' nu
hac 134.
rnai poat indpea in functiile Statului, dad nu va poseda
-atestate de invtturi i anume : de gradul I pentru postul

de copist, de gradul al II-lea pan" la cap de mas5." i gradul al
III-lea para la cap de sectie 136.
Mihai Sturza supuse unor regule i viata monahiceasc.,
fcnd nite aedinnte speciale pentru manAstirile Neamt,
Secu, Varaticu i Agapia i lu m6suri pentru infranarea neornduielelor ce se comiteau in man5stiri. Supune deasemenea
unor regule administrative bisericile de mir, hofrnd ca epitropiile lorrs nu dep5easc5 niciodat bugetul ce ar fi fost incuviintat de departamentul bisericesc 137. Tot In ingrijirea
Mihai Sturza intocmirea actelor de natere, a celor

de cununie i de inmormntki.
SAnnatea publid de aprarea dreia se ingrijise Regu-
lamentul Organic, este deasemenea obiectul unei harnice c5utri

din partea odrmuirei domnului Moldovei ; intre altele se iau
msuri pentru cercetarea fAinei i a crnei, spre a nu fi stricate
-d'Id se d5deau in consumatie, i se instituiesc doctori de cfartaluri in orne i doctori a mbulanti pe la sate ; deasemenea se
regulamentead meteugul moaelor, a spiterilor i a droghi-
tilor ; dispune a se da doctorii gratuite sracilor. Doctorii erau

pe atunci de toate natiile Bavareji, Prusieni, Badenji, Austrieni, Franceji" 138, numai romni nu, i aceti deosebiti doctori
prescriind retetele fiecare dup o alta' farmacopee, aducea pe

spiteri in confuzie la preatirea medicamentelor. Sturza ia m5.sura a se numi o comisie de doctori i de spiteri cari s alctuiasd o farmacopee moldoveneasd ; unifid apoi taxele medicamentelor in toat tara. Se intocmete o legiuire am5nuntit5
-asupra altoirei ; se fac deasemenea dispozitii amnunte asupra
carantinei oamenilor, cAt i a vaselor, ce ar intra in porturile
Dunsrii, i mAsuri de sAn6tate pentru dobitoace. In sfarit se
mai reguleaz mersul epitropiei Sf. Spiridon, a oraului Galati
declarat de porto-franc, i in tot timpul ocarmuirei lui Sturza
lupt din rAsputeri pentru a face pe dregAtori s inte1eag5.
spiritul noilor legiuiri, cari dutau a introduce legea in locul
1,4 Man. adm., II, p. 301, 343 51 359. Comp. I, p. 39.
Idem, II, p. 381.

lbidem, I, p. 57.
Ibidem, II, p. 418.
In Ibidem, II, p. 460.
UI
DOMNILLE REG1TLAIIENTARE 1834-1848
187
arbitrarului si dreptatea in locul abuzului. Nu rAmAne ludoial ca atare activitate, pe care cu dinadinsul am schitat-o In
destule amAnuntimi, spre a arAta ce sarcinA urias'd aveau domnii
In acele timpuri, dovedeste insusi ocArmuitoare eminente, si o

ingrijire de lucrul public care era ceva cu totul nou In tArile
romAne, unde pAn" atunci domnii se indeletnicise numai cu
afacerile lor personale. Pentru prima oarA incepea s6 se simt
ocArmuirea si prin partea ei cea bunA, si numai apArea ca o
npaste csazut pe capul poporului.
CA" roadele ei nu vor fi fost asa dui:4 cum se arat inflorirea de pe hArtie, si c'A multe din dispozitiile luate nu pAtrundeau
In realitatea lucrurilor, cine o va putea tAgAdui? Dar in once

caz, o parte din numeroasele mAsuri tot va fi intrat in lumea
ce erau menite a reforma, si nu se poate contesta c5. dela Regulamentul Organic intAiu, mai mult apoi dela domniile lui A.
Ghica si Gheorghe Bibescu in Muntenia si dela a cea a lui Mihai
Sturza In Moldova, dateazA prima transformare a societAtii

romAnesti, din starea chaoticA a vietei orientale cAtre acea
orAnduit a apusului civilizat.
Lupta lui Sturza eu eonsulii rusi. Dar s'A nu se creadA

&A activitatea lui Sturza putea s'A urmeze linistit mersul ei reformator. /n tot timpul domniei lui, el avu s'A lupte cu greutAti
politice insemnate, cari ne mai rArnAn de schitat spre a hideplini tabloul acestei domnii.
In anul 1835, abia un an dup6 a lui intronare, se face o

miscare in contra lui Sturza din partea unor boieri nemultumiti
Cu domnia lui. Pricina acestei opozitii nu era atAta in fAua ocAr-
muire a domnului, pe care l'am vAzut silindu-se a fndrepta
starea t'Arei si care nici nu avuse mAcar timpul a lAsa s5 ias6

la luminA relele sale insusiri, cAt mai ales in invidia pentruce
soarta favorase pe Sturza si nu pe altul cu domnia, care altul
oricare ar fi fost el, de ar fi imbrA'cat el atare vrednicie, era sA
fi fost si el combAtut, precum era combAtut acuma Millai Sturza.
Obiceiul schimbArilor, inrAdAcinate de veacuri in tArile romAne,
precum stArnise fndat o .opozitie contra lui Sandu Sturza si

Grigorie Ghica, precum trezise una interesant6 si personal5
contra lui Alexandru Ghica si Gheorghe Bibescu, astfel trebuia
numai cleat, chiar frA nici un motiv, sA provoace o miscare
in contra lui Millai Sturza. CA guvernul lui trebuia s'A trezeasca
si nemultumiri, nu era decAt prea firesc lucru, intrucAt nici

un guvern pe pAmAnt, fie el cel mai intelept, nu poate ajunge
s'A multumeased pe toat Iumea ; dar opozitia boierilor nu tintea
numai la combaterea ocArmuirei, la schimbarea sfetnicilor dom-
nului, ci la schimbarea insusi a lui, la Inlocuirea lui cu unul
188
ISTORIA ROMANILOR
din ei. Boierii anume nu puteau uita un lucru, c' i domnul

se trgea tot din rndurile lor" 139.
Un numr de deputati din adunarea obstease anume :
logofetii A. Ghica, Gr. Ghica si C. Sturza, postelnicii A. Mavrocordat, G. Ghica si C. Catargiu, vistiernicii N. Rznovanu
A. Sturza, hatmanii C. Bals. Gr. Ghica si An. Bason, agii A.
Bals si A. Ruset, vornicul N. Greceanu, sptarii I. Basot,
M. Cantacuzino si A. Popiu pe lng ativa boieri mici Impreun
cu alti boieri nedeputati, alatuiesc o tnguire care ImpAratul

Rusiei, insotit de un memoriu amnuntit in care imput domnului o sum de cAlcAri de lege, fcute de el mai ales In scopul
de a se Imboeiti. Spun boierii In jalba lor c'tre tar, c5. ndjduiam
c' ocArmuirea domnului pmntean va urma dup exemplul

Lei frumos dat de acea rusease ; dar optsprezece luni de ptimiri Insemnate, de cAlcArile cele mai deadreptul si cele mai
3/Mite impotriva duhului i a cuprinderei Regulamentului, ne-au
adus In nevoie Sire de a depune tnguirile noastre la picioarele
tronului Imprestei voastre mriri. 0 adunare abtut in
ei prin nenumrate nelegiuiri, dregtoriile puse la mezat,
dreptatea vndut la cel care d mai mult ; cinstea, proprietatea i toate sotialnicile inchizsluiri cAlcate fr mustrare de
cuget prin jignirea Regulamentului, a legiuirilor i formelor,
aceasta este Sire a noastr vrednic de tnguire stare sub carmuirea domnului Mihai Grigore Sturza" 140
Memoriul deslusitor al acestei tnguiri pune in socoteala
lu Mihai Sturza o sum de abuzuri, intre altele i acele c domnul
ar favora pe supusii rusi, la cumprare la mezat a vmilor,

tnguire ce putea fi foarte adevrat, dar care-si avea pricina
zemislitoare nu in vointa domnului ci in atotputernicia Rusilor,

si care tnguire era in once caz foarte naiv fiind fcut &are
Imp'ratul Rusilor 141.
Toate tnguirile Ins, greu de con trolat, in privirea relei

imprtiri a drepttei din partea domnului i in deobste toat
nemultumirea boierilor cu purtarea domnului se explic5. In
destul, dac lunn In privire capetele cele mai de seam. ale Invinuirei i cari sunt : 1) c' domnitorul Sturza Intorcandu-se
dela Constantinopole,
i gsind tara In rea stare din pricina
1" Memoriul boierilor anexat cal% j5luirea trimis5 ImpAratului Neculai

In 9 Noemvrie 1835, Uricarul, VIII, p. 120-159 (p. 125). Boerii revin adese ori
asupra temei favoritA ; aa p. 137: Domnul de acuma uitAnd cA ieri IncA se afla
In aceastA tagrnA din care au esit spre a fi In6ltat la vrednicia sefului tArei". Prea
drept observa deci Cogalniceanu, Histoire dela Dacie, des Valaques transdanu,biens et de la Valachie, Berlin, 1854, P. 411 : Tous les boyards voulaient 6tre
princes tous &ant gaux, ne voulaient par se donner un suprieur".
Uricariul, VIII, p. 123. Reprodus In originalul francez In Hurm. Doc.
XVII, p. 536 538. Numele subscriitorilor este continut In un raport al lui Cochelet
Brovlie, 18 Dec. 1835, ibidem, p. 579.
141 Ibidem, p. 134.
DOMNITLE 3EG1TLAMENTARE 1834-1843
189
unui an de lipsa, cere dela adunare voia de a intrebuinta banii

-scutelnicilor ca imprumut spre a cumpara paine de peste hotar,
pretinzand boierii ca prin atare m'sura, lipsindu-i de banii
-scutelniciior, se pune in sarcina proprietarilor indatorirea de a

hrani pe acei din a lor locuitori care n'ar avea mijlocul de a-si
indestula a lor familii, insarcinand in acest chip pe aceleasi

persoane cu a doua povara grea si samovolnica, pentru c' cea
mai mare parte a proprietarilor se alcatuieste din boieri. 2) Ca
domnul ar fi tras soseaua pela Mihaileni, proprietatea lui, spre
mai marele sau folos. 3) C' au arestat pe un paharnic loan Ciorneiu la politie, unde numai betivi, vagabonzi si inselatori se
arestau. Prin aceasta au vroit sa arate tagmei boieresti cata

uraciune are asupra ei si cat de putin stimariseste ale ei privilege. 4) Ca ar fi impartit titluri la persoane ce nu se aflau
In slujbe, iar altora le-au dat ranguri mai inalte decat acele
potrivite cu ale lor posturi, boierind multe persoane a caror
nume nu figura in foaia dregatorilor Statului" 142
Noi credem ca ceeace suparase mai fait pe boieri nu fusese
atata banii luati de Sturza din casa Statului, pentru cheltuielile
investituirei pe cari boierii tgaduiau a le fi facut el in Constantinopole, nici nedreptele lui judecati, cat mai ales lovirea in
privilegiile lor; prin deturnarea banilor scutelnicilor dela a lor
menire, supunerea boierilor la aceleasi pedepse cu oamenii de
rand, si ingrosarea randurilor boieresti' ca persoane nesimandicoase. lata adevarata cauza a nemultumirilor boierilor, si este
In destul de curioz de constatat ca Mihai Sturza, care fusese
organul tanguirei boierilor pribegi in contra lui loan Sandu
Sturza, pentru ridicarea claselor de jos in randul privilegiatilor,

este nevoit sa recurga la acela mijloc spre a sustinea in contra
boierimei celei mari143.
Ca' justitia era cinstita aceasta era un fapt pe cat de trist

atat de netagduit, si daca justitia se putea cumpara, cum nu
s'ar fi putut cumpara favorurile si alte foloase? Dar aici pricina
raului era cu mult mai adanc ; era mostenirea lasata de un
trecut lung si uricios, plin de nedreptati, de hrapiri, de coruptie
si de nemoralitate, un trecut precum mai had nici un alt popor
pe lume nu l'au avut indaraptul sau. De atare napaste de mostenire nu am scapat nici astazi, cand Inca' tot apasa asupra
noastra urmele lui cele atat de adnc inradacinate. Ce trebuia
sa fie, cand deabia Incepea poporul roman sa se scuture de ele,
nazuind Care o viata mai omeneasca?
Domnul afland despre acea tnguire care nu avea nici

un rost legal, intrucat nu era rostirea majoritatei adunarei,
pune pe presedintele acesteia, mitropolitul s traga la raspun1" Ibidem, p. 128, 133, 137 i 139.
"3 Mal sus, p. 50.
190
ISTORIA ROMANILOR
dere pe autorii ei. Boieril venind Inaintea adunrei, nu mai au

curajul pgrerilor lor, ci sustin c' subsemn5turile din petitie nu
ar fi ale lor. Adunarea ins i exclude din sAnul ei conform articolului 53 din Regulament 144.
Cabinetul rusesc este micat de atare tanguire. Kisseleff,

ce era In cele mai bune relatii cu Mihai Sturza, a c'ruia Insuiri
eminente le cunoscuse Inch' depe cnd lucrase impreun in
Moldova, In timpul ocarmuirei provizorie, ii serie
srtuete
prietenete de a liniti spiritele, de a readuce la el pe nite oa-
meni pe cari tara ii respect, i din cari ctiva se vAd printre

subscriitorii memoriului. Ba chiar ar fi de neapArat nevoie
de a inlocui pe ctiva din oamenii
cu altii mai bine vzuti
de opinia public5, i care prin prezenta lor In sfatul principelui
ar da mai mult cumpAnire guvernului" 145. Cu toate c' cabinetul rusesc fusese impresionat intrucAtva de tnguirea boierilor, ea nu avu nici o urmare pentru domnia lui Mihai Sturza.
Domnul 1ns luase i msura de a provoca o contra manifestare care aproba purtarea i ruda actele ocarmuirei lui,
manifestare subsemnat de 413 persoane Inc din anul 1835 1413

Sturza imbrti5. ins i. sistemul de impcare recomandat
lui atat de Kisseleff cat i. de baronul de Rukman, consulul

general al Rusiei in principate. Acesta 11 sfAtuise s Indeprteze din minister pe logortul Sturza i pe vistiernicul Bal,
oamenii lui Neculai Canta, (prescurtare din Cantacuzino),
care Mihai Sturza ar trebui s se desprteasc, intrucAt nu i-ar
aduce decAt incurcAturi, i. s' se apropie de obtia boierilor,
a cArora concurs ar aduce ocarmuirei lui putere .1 popularitate" "7. Mihai Sturza i modificase ministerul su asupra alegerilor efectuate In 1837, i care dklur un rezultat favorabil
ocarmuirei, despre care Sturza iWiint,eazA pe consulul rus din
lai, Besak, comunicndu-i i lista celor alei 148. Dup izbanda
electoral, Sturza se gandete Ins5 a schimba des'vrit sfatul
su, i anume el vroia s5 indeprteze din postelnice pe Costin
Adresa adunArei Mr% domn din 25 April 1836, Uricarul, VIII, p. 162.
La aceastA discordie se refera un loc din articolul publicat de un Englez in Portofoliul, 1836, Uricarul, VI, p. 3. Sturza puse sil se publice o Intampinare la In-
vinuirile aduse prin jaiba boierilor. Din aceasta s'a publicat numai o parte in
Uricarul, IX, p. 1 i urm. DrAghici, Isloria Moldovei pe 500 de ani, II, p. 202 atribue
gresit opozitia boierilor ingerintei guvernului In alegeri, care nu se facura in anul
1835-36, ci In anul urn-16ton Adaoge asupra legalizarei, Cochelet c. Broglie 5 si
19 Fevr. 1836. Hurm. .Doc. XVII p. 590 si 591.
"5 Kisseieff c. Sturza, 1 Fevruarie 1836. Doc. col. Hurrn., Doc. Supl. IV,
p. 116.
"1 Ibidem, p. 134.
"7 M. Sturza c. Buckman, 21 Fevruarie 1838, ibidem, p. 137. Acest N.

Canta(cuzino) este fiul lui Ienake C. care la randul sAu era fiul lui Constantin
C. MAgureanu. Acesta avuse de p5rin0 pe Matei C. Magureanu din Muntenia.
148 M. Sturza C. Besak, 3 Noemvrie 1837, ibidem, p. 134.
191
Catargiu, pe care-I numise acolo numai din pricina c tatl

su dispunea de multe voturi In alegeri, dar de cari acuma,
dup izbnd, vroia s se desfac, imputndu4 mai multe intrigi, menite a pune desbinarea fare domn i vistiernicul Ne-culai Roznovanu, care umbla dup' locul lui Catargiu. Besak
consulul rusesc, amestecat i el In intrigi, i care pusese pe un
servitor al lui Roznovanu s fure hrtiile stpnului su, spre
a le aduce la consulat, nu vroia s primeasc6 cu nici un pret
intrarea acestui boier, cu care se indumnise prin actul artat,

in combinarea ministerial plnuit de domnitor. Altd imprejurare ins ingreuia i mai mult reconstituirea ca-binetului.
Am vzut c' baronul de Rukman cerea indeprtarea lui Neculai
Canta i a partidei lui din afaceri. De aceeai prere era la
inceput i consulul rusesc din Iai. Dup' constituirea adunrei,
nu tim din ce motiv, Besak se intoarce a favora pe Canta
a cere mentinerea lui in treburi. Sturza se temea de o latelegere intre Canta i Catargiu, dac ar fi excluO, care Impreun cu consulul rusesc din Iai s creeze greutti ocrmuirei
sale, i de aceea 11 vedem pe deoparte jluindu-se la Ruk-
man pentru purtarea subalternului ski, pe de alta struind

pe lng el ca s revin asupra antipatiei pe care i-o inspira
Canta i
invoiasc6 a-1 numi preedinte al divanului domnesc,
spre a rupe astfel unirea ameninttoare de opozitie, ce s'ar
plnui intre cei doi puternici boieri, Catargiu i Canta 149.

Iat o pagin' fr indoial interesant a istoriei parlamentare a acelui timp, pe care, dac am atins-o, a fost numai
In scopul de arta gruttile fenomenale cu care aveau de luptat
domnii regulamentari, cnd pe lng6 intrigile i nemultumirile
luntrice, mai trebuiau s iee In bgare de seam i acele ale
consulilor ruseti, din care uneori chiar acel din Iai, nu era
inteles cu acel din Bucureti, pe Ing6 eft' mai interveniau ,i urile
lor personale in contra cutrui sau cutrui boier.

Dar amestecul foarte legal al Rusiei, intructva avea de
scop controlul aplicArei Regulamentului, nu se mrginea numai
la afacerile politice. El mergea mai adnc, atingnd o parte

foarte delicat a daraverilor publice, acele judecAtoreti. In
fiecare proces mai insemnat, de indat ce o parte se credea
jertfa, adeseori inchipuit, dela regulele statornicite, ea recurgea
la intervenirea consulului rusesc, care se grbia a cere de indat
lmuririle dela logofetia drepttei, cereri ce constituiau o veci-
nic6 amenintare pentru toti acei ce ctigase vreun punt in

desbaterile judectilor 15. PArtile impricinate nu se multumiau
141 Aceste interesante amAnuntimi In scrisoarea lui M. Sturza c. Ruckman

21 Fevruarie 1838, ibidem, p. 137.-140.
160 Mai multe cereri lAmuritoare In procesele Stefan Catargiu cu Gheorghe
Sturza, Atanasie Beker cu Arghir Alevra, razesii de Suceveni Cu Constantin Canta-cuzino ibidem, p. 128-129.
ISTORIA ROMANILOR
192
ins6 numai Cu cererea intervenirei consulare, pentru a indrepta

vreo abatere intAmplat sau presupus in cursul judecAtei, ci
chiar i dupg sfArirea unei pricini prin o hotArire desAvArit,
intAritA de domn, acei nemultumiti cu judecata, adicA toate fetele
ce pierdeau pricinile, se indreptau cu recurs la consulatul rusesc,
care cerea adeseori revenirea asupra hotArArilor luate. Un astfel
de amestec era de fel a compromite cu totul mersul justitiei,

i Mihai Sturza nu lipsete a infAtia observatii, tot atAt de
temeinice pe cAt energic formulate, contra unui control care
anula increderea in justitia tArei, i mai ales atingea atat de
greu autoritatea domneascA, chemat a intAri dup cum spunea

articolul 364 al Regulamentului, inteun chip nerevocabil, hotArArile judecAtoreti. El arta cu drept cuvAnt cA amestecul
consulatului in pricinile desAvArit hotArAte va aduce o atingere primejdioasA principiilor Regulamentului, deoarece toti
acei ce vor cAdea in pretentiile lor, mAguliti prin speranta de
a rAsturna lucrul judecat, vor ridica plAngeri la autoritatea
ruseascA, fie i numai spre a incerca o izbAndA indoielnicA. Dela

suirea sa in tron se judecase insA 40.000 de pricini, i un num'Ar
tot atAt de mare de pArti date rAmase trebuiau s fie nemulthmite cu hotArArile rostite. Dac se va ingAdui facultatea recursului, urmArile ar fi de natur a paraliza cu totul lucrarea
justitiei. Apoi dacA s'ar admite atare mAsurA, cuin ar putea
consulatul s'A verifice toate procesele? OricAt de versat s'ar
presupune c ar fi el in trebile tArei i in legile ei, nu ar fi cu
putintA ca sA nu lase o atare cercetare in ingrijirea i judecata
subalternilor sAi. La urma urmelor deci un amploiat al consulatului Imperial, va revizui i cash hotAririle infrite de domn151,
Mai invocA domnul i argumentul slAbirei autoritAtei lui,

prin desconsiderarea hotArArilor imputernicite de el, i efectul
cel rAu pe care o atare desconsiderare l'ar avea asupra rolului
sAu de proteguitor al celor slabi contra incAlcArilor celor puternici 152. IntAmpinArile lui Mihai Sturza produser6 efect asupra
curtei din Petersburg, i Besak primi pe la Ianuarie 1838 ordinul de a nu se mai amesteca in afacerile judecAtoreti153.
Rusia ins'A intindea, in dorinta ei de a pune protectoratul
In lucrare in toat deplintatea lui, luarea ei aminte i asupra

ocArmuirei financiare. In 1837 ivipdu-se un deficit in acoperirea cheltuielilor prin venituri, ocArmuirea ruseasc consimti
c mare greutate a incuviinta cele 2 110 a itionale votate de adudu
narea obteascA pentru acoperire a lm, cu conditia ins'A anumitA
ca pentru anul 1838, bugetul s'A se echilibreze cu mijloacele
161 Vezi dou comunicAri ale lui M. Sturza c. Besak din Octomvrie 1837,
ibidem, p. 130-133.
Sturza c. Ruckman, 21 Fevruarie 1838 ibidem, p. 142.
151 lbidem, p. 144.
DOMNITLE REGULAMBNTARE 1834-1898
193
obicinuite. In acest an deficitul reinoindu-se, i anume in cifra

de 478.538 de lei i neputndu-se gsi nici un alt mijloc de implinire a lui, majoritatea adunrei voteaz6 iari/1,10 aditional.
Consulul rusesc protesteazA imediat contra acestui adaos i unin-
du-se cu opozitia din adunare, anume cu logofetii Canta i Catargiu, cere dela domn a anula votul rostit. Dei in fond agentul
rusesc putea s corespund vederilor cabinetului imperial, care
nu vroia s se urce drile, totui forma In care el cerea dela

Sturza a se ajunge la acest rezultat, anume desaprobarea vo-
tului majorittei i primirea opiniei minorittei, lovia in chipul

cel mai gray in demnitatea domnului, care se vedea silit a respinge prerea partizanilor i sustintorilor si, i a primi pe acea
a protivnicilor. Besak vkand refuzul domnului de a se supune
cnd mai ales exista un mijloc foarte legal de a se anula votul
majorittei, anume inapoierea lui cu observatii din partea domnului pentru clcarea legei fundamentale, 11 amenint a-i comunica cererea lui in o not oficialA cu indatorire de a o infAtia
adunrei. Sturza fcndu-1 s inteleag5 urmrile periculoase
ale unui atare demers, care ar arta opozitia ca sprijinit de

consulul rusesc in contra domnului, Besak atunci intrebuinteaz alt sprietoare, anume ruperea relatiilor sale cu ocarmuirea principelui. Sturza vzndu-se atat de greu amenintat,
se hotrete a tia nodul gordian, oferind implinirea deficitului
din propria lui avere, hotgrare pe care o comunic atat adunrei cat i consulului prin o not din 1 Martie 1838. El ins
se jeluiete ministrului Nesselrode, despre purtarea necorect
a consulului su 164.
Desbinarea intre consulul rusesc i domnitorul Moldovei

trebuia s sporeasc 'MCA' in loc de a se liniti. Anume Besak
aflnd de tnguirile domnitorului in contra lui se arunc tot

mai mult in partea opozitiei, inconjurndu-se cu capii ei : logcatul Gheorghe Catargiu, fiul ski Costin, Neculai i Ioan
Canta i Gheorghe Catacuzino, care uneltiau compromiterea
ocArmuirei lui Sturza, spre a-1 putea rsturna. In curand o nou

intrigA trebuia s" ascut i mai mult incordarea litre domnitor
i consulul rusesc. Doi membri din adunare demisionnd, se

fcur in Iai alegeri suplementare. Pentru a acopen i probabil
ingerintele electorale comise de administratie, se hotrr ctiva

partizani de ai principului, a-i face un act de multumire pentru
rnduiala cea deplin cu care alegerile fusese fAcute. Aflnd

Sturza cA o asemenea mrturie a boierilor ar fi eau vzut de
consulul rusesc, el ordon s se distrug4 actul, cnd abia purta
pe el vreo dou subsemnturi. Besak ins" nu vroi s scape prilejul de a lovi in domnitor ; el chiam la consulat pe promotorul
1" M. Sturm c. Nesselrode, 4 Martie 1838, ibidem, p, 155. M. Sturza c
Besak, 1 Martie 1838, lbidem, p. 148.
A. D. Xenopol. lstoria Rorninllor.
Vol. XI.
18
194
ISTORIA ROMINILOR
ideli, logofkul Constantin Sturza pe care-I incarcA cu mustrki

In fata altor persoane, slujindu-se fat cu el de vorbe ocArtoare, amenintAndu-1 cu toat asprimea pentruc indeAsnise
a subsemna mkturisiri favorabile pentru domn, dup ce mai
inainte tot el dkluse altele protivnice. Mai chiam pe vornicul
Stefan Catargiu insrcinat provizoriu cu agia oraplui i pe
ispravnicul de Iai, mustrndu-i cu asprime pentru a fi subsemnat actul arkat i intiintAndu-i
vor pierde locurile.
Sturza este nevoit fat Cu apsarea consulului a schimba pe
aceti doi dregkori ; dar se jluiete contra purtArei lui Besak la
consulul general din Bucureti, baronul de Rukman 155.
Sturza ing care fusese nevoit, din pricina consulului,
s jertfeasc4 pe doi prieteni, lovete in el, inlocuind pe Constan-
tin Catargiu omul consulatului, in postelnicie, cu principele

Neculai Sutu. Aceast msur duce la culme incordarea dintre
consul i domn, i Sturza tuteo scrisoare csAtre Rulunan, il pre-
vine despre relele urmri ce ar putea s'A le aib4 reintegrarea

lui Costin Catargiu, i loviturile nemotivate ce-i sunt date in
fiece zi prin apucAturile neexplicabile ale d-lui Basak 166. Cu
toate aceste e nevoit a primi pe Catargiu ca membru extraordinar in sfat. Pentru a pune ins odat un capt acestei opozitii sistematice a consulului rusesc, Mihai Sturza se indreapt
de ast dat cstre Ministrul Nesselrode, arkAndu-i cum Besak
se fkuse organul tuturor intrigilor urzite in contra lui, cerAnd
o anchen', din care s'a se poat vedea dac faptele domnitorului me-
ritase o asemenea purtare din partea consulatului. El protestA

contra scopurilor ce i se puneau in socoteal, arkAnd cA devotamentul su la vederile binefkAtoare ale puteri proteguitoare este de motenire in neamul lui ; relatiile lui de familie
11 leag prin multe pArti Cu pAmAntul Rusiei ; fii lui crescuti
la Berlin, dup dorinta rninisterului impArtesc, se pregkesc
a sluji pe augustul protector al patriei i printelui lor ; propriettile sale de motenire i cele dobndite sunt imprtite futre teritoriul Basarabiei i acel al Moldovei" ; toate aceste imprejurki ar dovedi in destul ministrului, pe partea cui stA dreptatea i adev'Arul in lupta lui cu consulul rusesc. Nesselrode
d de asa dat'A ascultare cererilor lui Sturza, i revocAnd pe
Besak, numate in locul lui in Iai de consul pe Kotzebue157.
De abia ins sosit in Moldova i Kotzebue apuc pe urmele

lui Besak. Si anume neintelegerile se ivesc iari dela vecinicile
intrigi ale boierilor spre a se suplanta unul pe altul in dregtoriile statului. Si cum s'A nu se fi intmplat frecki i nemul15, Sturza a Ruckman 22 Martie 1838, Ibidem, p. 162.
Sturza Ruckman, 1 Aprilie 1838, lbidem, p. 173.
151 Tanguirea lui Sturza c. Nesselrode este din 9 April, din aceeasi zi cu
ordinul de Inlocuire al lui Besak. Se vede a ea lusese bot.Arlt fria lnainte de prlmirea tiinguirei lui Sturza de cAtrA Neselrode. Ibidem, p. 175 si 177.
DOMNIrLE BEGULAMKNIARE 1894-1848
195
tumiri, dud consulul rusesc putea sA se amestec,e in toate dara-
verile statului, cand at:At domnitorul at i toate instantele

judeatoreti i administrative, nu putean face un pas Mr% a
nu fi controlate, dojenite i silite a reveni asupra botArtrilor
lor prin ordinele primite dela consulat? Aa Kotzebue cAtigat chiar dela venirea lui, de loan qi Neculai Canta, capii opo-
zitiei contra domnului, promite celui dintAi a-i dobAndi sau rangul de logofAt sau preedintia divanului Moldovei de sus, lucruri
ce neputnd fi incuviintate de Sturza, zizania se vra Intre

fare domn i noul consul. In curnd acesta d lui Sturza mai
multe lovituri care aduceau in discredit i desconsiderare autoritatea lui. Pe atunci tocmai construindu-se oseaua care eea
prin bariera Socolei, la care se intrebuintase oameni din judetele prin care trecea, Iai i Vaslui, un dreator dela consulatul
rusesc Samson, pus IA indoial de boierii potrivnici domnului, denunt6 consulului cA s'ar comite o multime de abuzuri
la lucrarea acestei osele i mai ales acela &A principe/e fntrebuinta 200 din acei oameni la lucrgrile propriei sale grAdini de
pe acea osea. Sturza rAspunzand invinuirilor aduse, consulul nu se multumete de rAspunsul dat, i cere rAnduirea unei
anchete mixte, compusA din delegatii domnitorului i ai consulului rusesc, care 86 cerceteze denuntarea adus. Sturza rnduete pe principele Neculai utu i pe boierul Stoianovici, care
ImpreunA cu dragomanul consulatului cerceteaz4 imprejurgrile
din care reiese &A indatoririle impuse tranilor se intemeiau
pe dispozitiile Regulamentului158.
Hatmanul Grigore Ghica recomandnd domnului pe

unul Iftixnie Stamati, spre a fi boierit cu rangul de caminar, se
dovedete In urnf ea' insuirile lui Stamati nu-i dAdeau drept
la aa boierie, i consulul rusesc cere dela Sturza revocarea decretului, spunndu-i fr5 Inconjur c5. publicul ar ti c6 acest
rang a fost pltit ; c6 dei nu invinuete ocArmuirea de o atare
fapt vrednicA de dispret, totui nu va atrage mai putin asupra
ei b'nuiar c ar specula cu cinurile de boierie". */. cu toate
aceste acela consul care se scandalizase de numirea lui Stamati
In rangul de caminar, ceruse tot contra legei numirea lui Canta
In postul de logort. In zadar Sturza roag6 pe consulul rusesc,
i la refuzul acestuia pe baronul de Rulunan, ca sA treacA cu vederea greala In care domnitorul fusese indus, arAtnd cA fiinta
unui caminar mai mult nu ar putea produce nici un rAu, pe cnd
retragerea unui decret public ar aduce asupra domnului ruine
" Kotzebue c. Sturza, 15 August 1838; riispunsullui Sturza din 18 August ;
Kotzebue c. Sturza, 19 August ; Sturza c. Ruckmann 91 Sept. Alta din 7 Oct.

lbidem, p. 192, 193, 197, 204 I 216.
ISTORIA. ROMANILOR
106
desconsiderare 16, Kotzebue apoi reinoieste iaasi amestecurile in daraverile judecAtoresti, primind un protest al caminarului Spiru contra unei hotArAri definitive, i un altul al vechilulai casei Gadella, mustrAnd pe presedintele divanului, care
In un proces al unui supus rus, dupg ce primise la desbateri pe
dragomanul consnlatului, Il excluse din sedintA la rostirea hotgrArei, cu toate c presedintele nu Meuse decAt s" aplice dispozitiile articolului 327 din Regulament. Consulul cere in urma
acestui incident ca logofetia sA prescrie divanului modul de
procedare ce ar avea de urmat in afaceri de acest fel, ceeace
iarAsi era o mAsur lovitoare in neatArnarea instantelor judecAtoresti, consfiintitA de art. 318 al regulamentului.
Heat de plecat era Sturza a nu jigni pe Rusi, aceste
amestecuri neindreptAtite si mai ales lovitoare in vaza i poziia
de domn 11 aduc a se plAnge si in contra lui Kotzebue.
dup6 cum se fAcuse in contra lui Besak, cu toate c reinnoirea
tAnguirilor putea s'a punA in o luminA false ocArmuirea domni-
torului. Totusi Sturza nu stA la gAnduri a arAta pe Kotzebue,

ca pe organul opozitiei in contra domnitorului, ceeace face prin
un memoriu adresat ministrului Nesselrode pe la sfArsitul anului 1838 160.
Capul opozitiei contra lui Mihai Sturza era logofAtul Neculai Canta, boier de sistemul vechiu si care dusinsAnia pe domn
din motive personale. Sturza Ii intorcea invinuirile, spunAnd

cA ar trage foloase nedrepte din pozitia lui, i c de aceia el s'ar
opune in totdeauna la regularea ocArmuirilor averei bisericesti
ademenind si pe mitropolitul la impotrivire asupra acestui punt.
Mihai Sturza pentru a elimina atare element periculos, din
trebile statului, cere dela Rukman, ca sau s'A surghuniascA
pe Canta la mosia lui sau s'A impunA consulului din Iasi a cere
indepArtarea lui din adunarea tArei 161 VAzAnd insA c era greu
de a obtine inlAturarea lui, din pricinA mai ales a favoarei de

care logofAtul se bucura pe lAngil consulul rusesc, Sturza se hotAreste a impAca pe boierul asvrAtitor
dA logofetia drepttei. Lucru curios insA, domnitorul primeste atunci observatii
dela Titoff consul Rusesc din Bucuresti, inlocuitorul lui Rukman ; consulul general arAtA pArerea sa de au lui Sturza asupra numirei ; dar lucrul fiind Meat, nu-mi rAmAne astAzi deck a reinoi o stAruint pe lAng6 alteta voasta, rugAmintea
de a da domnului Canta cAt i unchiului s'Au, mitropolitul Mol-
dpvei, serioase prevestiri cerute de imprejurAri ; cAci dacA purtarea lui Canta in noua sa dregAtorie ar da prilej la noue bAnueli,
rezultatul neinl'Aturabil ar fi indepArtarea lui din ea si inchiderea
Kotzebue c. Stwza, 14 Sept. 1838; RIspunsul lui Sturza, 30 Sept.
Apelul 141 Kotzebue, lOct., Ibictem, p,202,209 i 214. Mai vez1 Sturza c, Ruckman,
7 Oct. Ibidem, p. 218.
DOMNITLE REGULA MENTARE 1834-1848
197
pentru totdeauna a putintei de a reintra vreo dat in afaceri" 162

Apoi dacA era grea conducerea ocarmuirei fatA cu amestecul
neincetat al autorittei ruseti, ca ea mai mult trebuia ca dnsa
s se complice, cAnd intalnim intre reprezentantii puterei proteguitoare neintelegeri asupra purfrei de urmat i p'rerei contrazictoare 1 Nu se poate tgAdui cA trebuia o mare ghibcie
in mnuirea puterei, spre a o mentine in astfel de imprejueri.
Aceste venice intrigi i hrtuieli, mai ales din partea
reprezentantilor puterei proteguitoare, aduser inteun rnd'pe

domnitor la ideea chiar de a abdica 163.
Conjuratia eonfederativ a Comisului Leonte Radu.

Mult
mai interesant decAt aceast opozitiei personal contra Domnitorului Moldovei, ne pare ing cea de a doua, intemeiat pe alt
conceptie a vietei de Stat i care dei, mult mai slab6 ca efect

decat aceea a boierilor mari, are mult mai covaritoare insemntatea in ea insi, ca una ce-i tegea puterile, nu mai mult
din trecutul istovit, ci din viitorul cel plin i bogat.
In 1839 ocarmuirea Moldovei a de urma unui complot
ce tindea a rsturna starea de lucruri in fiint, i care ar fi putut avea urmri insemnate, dac nu ar fi fost innbuit chiar
In leagnul lui. Un boier din treptele de jos, Comisul Leonte
Radu, uneltete aceast micare, impreun cu vreo alti 80 de
ini, intre care intalnim i cteva nume de boieri mari : &Andulache Miclescu, Beizadea Costache (Sturza), i Beizadea
Iorgu (Sturza), Toader Hurmuzald, StefnicA Ruset, Iancu Prjescu, Iorgu Cnn'u, Cuza, inirate ins MA titluri de boierie,
dar care de sigur dup numele lor de familie, erau boieri. Multi
din conjurali eran boieri din cinurile cele mici, precum SO.tad, Paharnici, Comii, Pitan, Sulgeri, Medelniceri, i. iari
multi oameni Mfg nici o urm de boierie, ceeace este cu att

mai straniu, cu c't vom vedea c noua intocmire cuta, ca i
Constitutia din 1822 din Moldova, s loviasc in boierimea mare
numai in folosul celei mici, iar nu i in acel in neboierilor.
Citm cteva nume din persoanele cari nu par a fi fost
boieri : Marinescu, Gal, Bodnriciu, Negoit, Melinte Gnescu,

Garabet Missir (Armean), Costache Catichi, Scobihorn, Cost.
Tone, Cost. Elefteriu, Gh. Manole, Cost. Stamatin, Filip Scortescu, Rudi Botez, V. Botez, N. Eni, Climenti, Cost. Grecu, Al.
Balica, Viinescu, M. iflceanul".
30 Ibidem. p. 220.
161 Sturz,a c. Ruckman, 24 Ianuarle 1839, ibidem, p. 222.
3" Titoff C. Sturza. Sep. 18 9, ibidem, p. 225.

in M. Sturza c. Nesselrode, 3 Dec. 1843. Hurm., Doc., supl., I. 6, p. 429.
u4 Vezi lista conjuraplor gasitft Intre hartiile Comisului Leonte Radu,
Hurm., Doc., supl., I, 6. p. 110. Aceste persoane ce nu par a fi fost boieri sunt arii-
198
ISTORIA ROMANILOR
Complotul urmarea ca scop o rascoala cu armele in mana,

ca sa statorniceasca puterea Regulamentului harazit", i deci
nu era indreptat contra legiuirei introdusa de Rusi ; dar dorea
modificarea ei potrivit cu nemultumirile ce s'au iscat i cu
imprejurarile de fa-W. Cu toate acestea Conjuratia confederaEva" cum ii zicea Intovarasirea rasturnatoare, cerea ca regulamentul sa se aplice, fra ca ocarmuirea local sa aiba trebuinta a cere deslegari i invoiri intru cele legiuite i inta,
rite prin aceasta lege, si aceasta autonomie o pretindea chiar
fata cu puterea suzerana care de altfel nu trebuia s fie inlturate, ci sa ramae In statoguo" (sic). Era indreptata insa
In contra rosienestii protectii care, ta s poata ajunge scoposul
ce'l are intins de mai bine de un veac, a castiga sub a sa domnie
principatul acesta, s'au sarguit pe de-o parte a slabi aici inriurirea Inaltei Porti, si pe de alta parte a intemeia a sa influent
(sic) In lucrarile din launtru". De aceea i Conjuratia cere, ca
In locul acestei influenfi, sa se ceara la curtile Angliei, Frantei,
Austriei, i Rusiei, ca toate la lain s protijariseasccl aceast
tara i sa o pue la cale precum se vor indura". Mai cere apoi,
ca Domnia la noi s fie mostenitoare, i domn sa ne putem
alege dintre principii straini" ; apoi ca sa se pan indupleca
pe domnul Valahiei si pe acel al Sarbilor, ca in unire, aceste
trei printipaturi sji poata alcatui o confederatie, potrivita
cu acea a Germaniei".
Conjuratia tindea deci a asigura starea Moldovei prin
matoarele mijloace prin autonomia ei fata cu Turcia, fax%
a-i respinge suzeranitatea ; prin respectarea legiuirei impusa
de Rusi, inlturand insa amestecul acestora ; prin inlocuirea
protectoratului rusesc Cu acel al tuturor puterilor europene ;
prin introducerea unei dinastii straine in scaunul Moldovei
In sfarsit, prin injghebarea unui inceput de confederatie a statelor dunarene.
Tot atat de interesante sunt schimbarile pe care conjuratia le cere in starea launtrica a Ord. Mai intai inlaturarea
voevodului Mihai Sturza, ca unul ce a fost randuit Impotriva
Regulamentului, (sic) Ma a fi ales de publicul i filnd el pentru

Moldova aceeace Neron si Caligula au fost pentru Romani".
Se mai cere apoi slabirea aristocratiei adeca dela Vel-satrar
pana la Vel-logoft sci fie boier i boier, alcatuind generalnicul
seim In care dupti mulfimea glasurilor s se aleaga 32 de depu-
tati, din care prezidentul numit bas-boier sa fie un om cu cel

mai mare rang, cinstit, procopsit i cu cea dintai avere, iubitor de patrie i fat% de nici o pata Domnul sa nu poata da deputatilor nici slujbe, nici rasplatiri".
tate la instructie de ministrul trebilor din 16untru si de Vel-postelnic, ca persoane

neinsemnate". Interogatorul lui Leonte Radu, Hurm. Doc., supl. I, 6. p. 130.
199
Pana aici noi vedem reinnoindu-se de care Conjuratia

confederativa, cererile boierilor celor mici din Constitutia lui
Ionita Sturza din 1822, ceeace ne dovedete, ca ideile aparute
atunci in ce privete organizarea launtrica, nu pierisera, ci numai cat se retrasesera in launtrul mintilor, pentru a reaparea
la lumina acuma in 1839, dui:a 17 ani de aparenta stangere ;
caci i atuncia se stinsese la mArginirea privilegiilor politice
ale protipendadei, la intinderea unei egalitati politice in boierimea cea mica, aa c glasul unui atrar sa fie acelai cu al
unui logofat mare. Aceasta restrangere a intinderei drepturilor
numai In clasa boiereascd, cu excluderea desavarita a poporului, se mai vede apoi din alte cereri ale conjuratilor, precum
Vederea 1asi1or, 19 'tine 1837.

Colectia A cademiei Romine.
Desen de Rallet.
din aceea, ea' numai nobilii SA aibk dreptul de a fi alei in obteasca adunare, i mai ales din aceea, ca i alegatorii sa fie nu-
mai nobili (Litera I). In sanul nobilimei insa nu se mai facea
nici o deosebire, i. mini*trii erau sa fie alei de marele seim din-
tre boieri cei mai cinstiti i buni patkioti, bine inteles a MA

deosebire de rang i dui:4 multimea glasurilor.
Aceasta marginire a intinderei drepturilor numai fare
boieri este ing de astadata in destul de stranie de oarece, cum
am vazut, intalnim intre conjurati i un numar destul de mare
de neboieri, nedeosebiti prin nici un titlu care sa le infloreasca
numele. Si inteadevar cam greu ne putem inchipui, ca oamenii
de rand sa-i fi pus soarta in cumpana, pentru a veni numai
In sprijinul boierimei, fie chiar a acelei mici, afar% decal daca
admitem, ca boierimea mica pentru care ei se jertfeau, le MO-
200
ISTORIA ROMANILOB
duia, c dad va lua trebile pe mainile ei, toti tovaraqi ei de

gaud i de fapte vor primi i ei cinuri de boierie, cu atat mai mult
ca boierimea cea mica avea interes de a-i ingroea randurile,

temndu-se cu drept cuvnt, ca aceste sa nu fie rarite prin pu-terea covaritoare a atragerei boierilor celor mari. Numai aa
ne-am putea explica purtarea de altfel cam prea altruista a reprezentantilor poporului, intre care mai ales ne intrebam ce eautau cei doi Armeni' ?
Am vzut insa c programul reformelor din 1822 fusese
depait de acel al conjuratilor din 1839, prin acele privitoare
la relatiile din Mara ale tarei, despre care nu se facea nici o
vorba in constitutia lui Ionita Sturza. Dar nu numai in aceasta
privint este mai bogat i mai infratit manunchiul de schimbari
cerut de Conjuratia confederativ'. Si in ceeace privete reformele launtrice, propirea ideilor aduse un spor de propuneri
noui care se resfirau pe paginile protocoalelor".
In trebile ocarmuitoare se prevedeau impartirea tarei, pe
deasupra judetelor, in cantoane sau mici guvernuri, alcatuite
din cate 4 judete 165. 0 noire insemnata este insa acea preva-
zuta la art. B, lit h, care dispune ca la tribunalele tinutale,
sa se adauga ind cate doi membri alei unul din partea treptelor (razeilor) i. unul din partea locuitorilor (tranilor) ; iar
la ispravnicat sa se adauge pe langa ispravnici cate patru comisad care s se aleaga : fug doi dintre boieri, unul dintre trepte
iar unul dintre locuitori", Zicem c noirea este insemnata,
fiindc este cea dintai cerere de primire i a oamenilor din popor
In dregatoriile statului. In dad de aceste se schitead o prefacere aproape deplina a mainei ocarmuitoare.
Ponturile" aceste noue mai cer insa in alte priviri slobozenia tiparului, a gandirei i scrierei care sa nu fie sub cenzur,
(art. 7) ; dreptul de a taia moneda marunta de argint sau de ara-
ma i cu marca cuvenita adica in armaturul Wei sa se arate

tuiuri i, printre coarnele bourului, semnul lunei" (art. 10) ;
crearea a dou decoratii (ordine") una tivila i alta militareasca (art. 11) ; sa se randuiasca ambasade la Constantinopole sau oriunde s'ar cere, din pamantenii cei mai vrednici,
invtati in limbi straine i buni patrioti, lipsind cu totul capuchihaile greci sau alti straini" (Lit. V) ; de asemene sa
se izgoneasd egumenii greci, i in locul lor s'a se rnduiasca
dlugari moldoveni, iar averile bisericeti sa se iee pe seama
stapanirei" (Lit. O); sa se faca drumuri i osele ca in Austria ;
s se aeze un bane" (o banca) de imprumutare prin bancheri
straini ; s se introdud fabrici i sa se deschiza MI de metaluri
sa se opreasca prin large aducerea de peste hotar a marfurilor
165 O propunere nouA (a
lui P. P, Carp) a renviat
urmA pe acepi guvernatori al Conjuraiei din 1839.
In
timpurile din
DOMNIILE REGITLAMENTARE 1834-1848
201
de manufactura, producturi ce se pot face si aici, spre a nu se

scoate banii din tara fara trebuinta, i spre a se da indrumarea
la deschiderea de fabrici. (Lit. R, b, c, d.) Un articol foarte insemnat este urmatorul care se refer% la ridicarea creditului tarei,
anume cererea, ca pricinile de daravere s'A se caute fara rAnd,
fara forma si in once vreme sau loc, si cAnd dovezile vor fi neprihanite, &A se implineasca, fail a se ingadui apelatii, dela
once fat si din once avut, care aceasta mult va inainta negotul". (Lit. R, g). Jidovii si strainii de peste hotare sa fie opriti
dupa vechiul obiceiu a posesui in Moldova moii cu sate, (Lit. T),
sa se sloboada Tiganii coroanei si acei mAnastiresti; iar
pentru Tiganii boeresti s li se inabunatateasca soarta, ca sa nu

mai fie socotiti in rAndul dobitoacelor" (Lit. H). In privirea
*minor, proiectul din 1839 contine slabe indrumari de imbundtatire, dovada ca acei ce-1 alcatuisera nu erau plecati catre poporul de jos. AtAta se cerea, ca adunarea sa ieie din nou in tratatie predmetul boierescului locuitorilor, in fiinta vechililor
ambelor parti, idee ce se va pune chiar In lucrare In revolutia din 1848 i cu asa masuri, incAt sa lipseasca trebuinta
de a urma invoke" ; iar in privirea stramutarei liberei a locuitorilor, o ingradeste mai tare, fiindca s'a dovedit ca asemenea
stramutare, este pentru insasi paguba si saracia satenilor". (Lit. F).
In sfArsit mai notam, ca vrednica de amintit pentru cugetul

ce confine, dispozitia ca sa se izgoneasca luxul si sa se ridice
moralul si bunele moravuri, spre a se putea reinnoi patriotizmul
in inima Moldovenilor" (Lit. *) 166.
intAi
Domnitorul descoperind aceasta conjuratie, comunica

traducerea actului autograf pe care politia pusese
mAna, consulului general al Rusiei Titow, din Bucuresti, spu-
nAndu-i ca nu a voit sa dee lucrul in vileag, spre a nu face zvoana,
si'l intreaba daca nu ar fi bine, ca pe faptas sa-1 dee peste hotar

In Basarabia, de unde venise in Moldova 167
consulul se une-
te cu parerile domnitorului de a nu da rasunet afacerei si de

a iscodi lucrul mai adAnc prin o procedura neformala, si apoi
sau a pune pe Radu sub privegherea politiei, sau a-1 izgoni in
Basarabia" 168. La interogator Leonte Radu cauta intAi sa tagaduiasca ; dar fiind infundat cu infatisarea insusi manuscrisului
sail, se apara spunAnd, &A acest proiect fusese urzit de reposatul Aga Alecu Roset si ca el nu mai scrisese cele spuse". Fiind
izgonit in Basarabia, pe drum Radu spune insa celor ce-1 condu-
ceau, ca a facut o fapta eroiceasca si neuitata" 169. Dupa de-
lee Protocoale 0 plan de reorganizare a Orel Intocmite de comisul Leonte

Radu pentru Conjurgia confederativa a Moldovei, Sept. Oct. 1839, Hurm., Doc.,
Supl., I, 6, P. 82-96.
Le' M. Sturza c. Titow, 31 Oct. 1839, Ibidem, p. 125.

lag Litow c. M. Sturza, 7 Noemv. 1839. Ibidem, p. 127.
leg Interogatorul lui Leonte Radii. 18 Noemv. 1839. Ibidem, p. 130.
202
ISTORIA ROMANILOR
punerea lui Neculai Ene, cel ce pusese ciorna actului pe curat,

Radu se ducea adese pe la Beizadea Iorgu Sturza, la Pstaveni
i la Sptarul Costache Burghelea, la Slobozia i la Logortul
Costache Sturza, la Ruginoasa, apoi la Criveti, la Buhui ,la
Roman, i pe aiurea ; a la Radu, in vremea alatuirei hrtiei,

venise unul Ionia. Botezatu i un armean Garabet Missir dela
Roman" 170 Din persoanele citate de Ene, gsirn in lista conjuratilor i pe cele dou beizadele, Iorgu i Costache, pe care
Ene le d ca din familia Sturza ; apoi pe Ionia Botez ot Roman
i pe Garabet Missir Armanul tot de acolo" 171 Preotul Sachelarie Alexandru Dumitriu, acel ce denuntase pe Radu, intre-
te depunerile lui Ene, in privirea leaturilor tainice dintre
Leonte Radu i baizadea Iorgu Sturza. Mai adaog6 ins preotul Sachelarie, a vzuse o scrisoare a lui Radu &Ire Costache
Burghelea, in care Radu 'Ii spunea a a atigat i pe *tefan

Catargiu ; iar Burghele, a arui scrisoare o deschisese i. trsese
copie depe ea, intelegnd a se lucreaa o posn mare, ii rspundea a va atrage in parte lor i pe Sptarul Cuza". Acest
Sptar Cuza se vede trecut in lista conjuratilor numai cu numele &Au de Cuza, fr titlul de boierie ce'l avea 172.
Din boierii cei mai aatati din aceste mrturii i amestecati in complot, tim a. Costache Sturza fusese artat de
Domnitor, ca unul din acei ce-i fAceau opozitie in adunare ; a
la el se tinuse intrunirea nemultumitilor in ziva de 12 Noemvrie 1839, i a fusese surgunit de Domnitor 173,
Din toate acestea reiese, a in conjuratie erau amestecati
i ativa boieri mari, din acei nemultumiti cu domnia lui Mihai
Sturza pe care conjuratii tindeau s-1 astoarne.
Ministrul Nesselrode trimite felicitri domnitorului Moldovei pentru ghib'cia cu care descoperise i innbuise complotul, i pune in vedere consulului rusesc, s indemne pe domni-
torul Trilor Romne, s arate cea mai deteapt veghere,

In mijlocul uricioaselor uneltiri care se urzeau in Muntenia i
Moldova". Ministrul se mai area* apoi ingrijit de legturile ce
se stabiliser in Paris intre mai multi Moldoveni : un Mavrocordat un Ghenadie i un Filitis cu ati-va Munteni demagogi care
a profesa principiile celei mai curate democratii" 174. Mihail
Sturza pune indat in vedere, tatAlui lui Mavrocordat, rtcirea fiului s"u, i capt rgkluinta c-1 va strmuta la Berlin.
,7, Depunerea lui N. Ene, 19 Noemv. 1838. Ibidem, p. 132.

171 Mai sus p. 197 text si nota.
171 Depunerea preotului Sachelare Alexandru Dimitriu, 19 Noemv. 1839.
Ibidem, p. 136.
M. Sturza c. Rukman, 3 Noemv. 1835. Hurm., Doc., supl., I, 5, p. 280
Raportul AgAi din las!, 13 Noemv. 1835. Ibidem, p. 285. M. Sturza c. Rukman
despre boierii surguniti, 16 Noemv. 1835. Ibidem,. p. 288.
174 Nesselrode c. Titow, 2 Ian. 1840. Hurm., Doc., Supl., I, 6, P. 175.
DOMITrILE REGITLAMEN'rARE 1834-1848
203
Ghenadie care era un tnr ce se tinea de casa lui Mavrocordat

va urma pe stapanul sau tot acolo. Cat despre Filitis, Domnul
sustine, c el este strain de tara Moldovei" 175.
Se descopera insa curand dupa aceea in Iasi o asociatie
secreta care nu numara decat vreo 9 10 membri, i In fruntea
careia stateau : un militar din compania pompierilor, un
Vanr profesor dela scoala Trei Erarhi i doi preoti, iar restul
aka-tuft din indivizi ce nu erau in nici o legatun cu slujbele
Orel, sau de minori ademeniti prin niste antari strlucite in
folosul binelui public". Dei guvernul constata, ca aceasta societate nu urmarea nici o tinta criminala, totusi o disolva, ca
fiind de natura ascunsa ; alung6 din tan pe ofiterul de pompieri, da afar' pe profesorul dela Trei Erarhi i iarn pe
176.
In rspunsul su catre Titow caruia fi impartaseste cele

ce Meuse cu demagogii din Paris, Mihail Sturza se foloseste de
prilej, pentru a se plange contra deslantuirei liberalismului
care-si face \rant in Muntenia, mai ales el el pare a fi incurajat
de ocarmuirea acelei tri, i poate deci avea o innurire pierzatoare asupra spiritului locuitorilor Moldovei" 177. Adaoge ca
protestarea opozitiei din adunarea munteneasca contra articolului introdus prin frauda in textul Regulamentului a fost
privin cu bucurie de patriotii moldoveni". S'ar parea chiar
Ioan racarescu, glasuitorul protestatiei din 1831, venise prin
Moldova *land spiritele prin prezenta lui" 178.
Tocmai pe atunci, 1838, facandu-se in Muntenia incerca-
rea infiinnrei unor scoale satesti, M. Sturza privind aceasta

intreprindere ca primejdioasa, Domnitorul adaoga in scrisoarea
catre consul, ca" el nu voeste sa cerceteze, daca scoale pri-
mare deschise in fiecare comuna sunt potrivite cu starea morala

a trei, si pot adoogi buna stare a locuitorilor. Dar daca ideile
pe care ele mijlocesc a le propovedui printre poporatia cmpului, sunt de o natun pierzatoare ; daca tablourile ce slujesc
la invanmntul mutual incep prin a califica statele Valahiei

Moldovei de state constitutionale ; dacA inteun ahnanah
ce mi-a cazut in maini se poate ceti, ca Romania este un principat constitutional ; daca deci intr'o tan a card limb i reli"5 M. Sturza c. Titow, 2 Februarie 1840. Ibidem, I. 6. p. 189.
171 Comunicare McutA Consulilor. Iunie 1841, Ibidem, p. 339.
177
Sturza c. Titow, 2 Ferbuarie 1840. Ibidem., p. 190.
171 M. Sturza atribue corumperea spiritului Moldovenilor Intre altele II:
i l'appaition de temps autres, mme en dernier lieu, d'missaires valaques

(que je m'abstiens de nommer, pour viter d'odieurses personnalits"). Hurm.,
Doc., supl., I, 5, p. 614. 0 not pusA de editorul volumului supl. I, 5, din Doc.,
Hurm., aratii a pe conceptul acestui act, se observ c randurile puse aici Intre
parentez au Inlocuit pe cele urmAtoare, primitiv scrise : dont le plus rcent, le
Logothte Jean Vacaresco est gnralement reconnu comme faisant partid
la
faction
anarchiste" .
204
ISTORIA ROMANII,OR
gie sunt identice, ii permit a rsdi in minti idei anarhice,

cum pot eu rspunde, nu numai de siguranta viitoare, dar chiar
de singuranta de fat a Moldovei" 179.

Pe atunci chiar amintirea numelui de Constitutie inspi-
mnta pe partizanii ordinei. Acetia &eau, ea' omenirea trebue

s' stee pe loc, spre marea fericire a claselor imbuibate de bunuri care, bineinteles, ea' nu-i puteau gsi tocmeala in schimbri ce nu erau s folosease decat celor desmoteniti.
Tot in acest inteles sunt concepute instructiile venite din
Petersburg care Domnitorii Trilor Romne, indat dup a

lor numire in scaunele lor. Mintiaki spune domnitorilor, c5-i
este recomandat cu deosebire de a atrage marea aminte a gos-
podarilor asupra tot ce ar putea ar'ta o oarecare tendint a

tinerilor spirite, de a se lsa trte de idei liberale, i asupra
nevoiei de a impiedica prin toate mijloacele prop'irea ideilor

rsturntoare ; a veghea ca regulele asupra cenzurei stabilite
de preedinte (Kisseleff) s fie mentinute fr nici o abatere ;
de a tinea redactiile ziarelor din Iai i Bucureti in marginile
prescrise ; de a se ingriji i a da tineretului o cretere inteleapt
i moderat ; de a impiedica cu toate puterile spiritul de noire
i de turburare care s'ar putea arta in capetele neexperimentate
setoase de a da trilor lor o existent politic6 deosebit de acea
asigurat lor prin aezmintelor in fiint ; in sfrit de a detepta pe gospodari, s se p'zeasc totdeauna de a primi in oameni fr cAp6taiu care s'ar introduce in ele, pentru
rile
a strni turburgri" 180
InVtturile ruseti cdeau pe un frm foarte roditor,

intrucat Mihai Sturza era de aceiai prere, in privirea nevoiei
de a innui ideile rsturntoare".
Am fost totdeauna convins fspunde M. Sturza lui Mintiaki, c' ideile. privite ca liberale nu pornesc decAt dela un
egoismu vinovat care caut interesul su personal In rsturnare i anarhie. FL% indoial, eft' dumanii cei mai neimpkati
ai ordinei sociale sunt maximele ineltoare i rsturnroare
care rtkesc tinerimea neexperimentat, asupra adevratelor
baze ale fericirei publice" 181 Aiurea M. Sturza adaog, ea' voi
indrepta luarea mea aminte cea mai serioas asupra purtrei
acelora care, adpndu-se in strintate cu principii fale, ar
fi umpluti cu doctrine pierztoare, i-mi voi face o datorie de
a innbui once temdint care ar putea avea de rezultat a compromite linitea 16untric a trei" 182.
179 lbidem.
ISO Minciaki c. M. Sturza, 28 Iulie 1834. Hurm., Doc., Supl., L, 5, p. 66.

18/ M. Sturza C. Minciaki, 8 Aug. 1834. Ibidem, p. 71.
Ifii Memoriul lui M. Sturza din Noemvrie 1835. Ibidem., p. 275.
DOMNIILE REGULAMENTARIB 1834-1848
205
Tocmai In 1839, cand Moldova fierbea de patimile rasvratitoarei Felix Colson fostul secretar al Consulului francez
din Bucureti i care, pe la 1839, devenise secretarul lui loan
Campineanu i plecase cu el la Paris, publica o broun francen
intitulata Precis des droits des Moldo-Valaques, in care combate inraurirea abuziva pe care Rusia i-o insuise asupra principatelor. Broura fiind trimisa i in Iai In cateva exemplare
la singura librarie ce se afl pe atunci in acest ora, Kotzebue,
Consulul rus atrage luarea aminte a Domnitorului asupra acestei
i este confiscan
de ocarmuirea moldove-
brouri care
neasca" 183.
*Chimele eomplieaii.
Inpacarea lui Canta mai stainpan' putin micarea opozitionista, i Sturza conduce trebile cu
destula linite 'Ana la 1842, aa ca In acest an domnitorul

crezu ca poate chiar s paraseasca tara pentru cat-va timp,
spre a-i cauta de snatate la Mile dela Karlsbad i a face o
caTtorie prin Europa. In acest an facndu-se noile alegeri pentru
obteasca adunare, ca totdeauna s pue iarai o desbinare mai

ascutin intre domn i cti-va dintre boieri, care nici data nu
se intorsese atre el cu toan iMma. Se spunea chiar ca Costachi
Conachi, Grigore Cuza, Racanu, Mihai Pacanu, Sandu Miclescu, Costin Catargiu i Alexandru Raznoveanu vroiau sa
protesteze contra alegerilor dar ea fusese intori dela gandul
lor de logofatul Constantin Sturza. Intamplandu-se insa tot
atunci sa vina in Bucureti trimiii Portei i a Rusiei, spre a cerceta invinuirile aduse lui Alexandru Ghica, cati-va dintre opozanti i anume fratii Roznovanu, Mihaiu Pacanu i Costache
Canache ii propun a face i ei o tnguire contra ocarmuirei lui
Sturza. Kotzebue insa, care dela reintrarea lui Neculai Canta

In slujba nu mai dumania pe Mihai Sturza, se pare c le-au
dat sfatul a nu intreprinde un atare demers care nu ar avea
niciun sort de a fi primit, Mtn.' cat nu ar primi ca in Muntenia
dela autoritatea de drept, majoritatea adunarei 183. De i Kotzebue denuntase in mai multe randuri abuzurile pe care el crezuse
a le descoperi in ocarmuirea domnitorului, cabinetul rusesc nu

daduse crezare parilor sale, i modul cum Mihai Sturza conducea trebile era aprobat ant de curtea ruseasca i de cea turceasca, care se pregatea chiar a felicita pe Sturza pentru fntelepciunea purtarei sale 185.
183 Principele G. 5utu c. Titow, 13 Oct. 1839. Hurm., Doc., supl., I, 6, p. 114.
Dota scrisori ale logofnului C. Sturza c. Mihaiu Sturza din 1 si 8 Ianuar

1842, Hurm. Doc. Supl. I., 4, p. 231 si 232. Comp. Kotzebue c. Sturza, 13 lulie
1842, Ibidem, p. 239.
1" C. Sturza c. domn, 15 Iunie 1842, lbidem, p. 234: dans un entretien

que j'avais eu avec Mr. de Kotzebue au sujet de l'approbation de votre administration, 11 paraissaft s'tonner que le cabinet gnral n'avait pas pris en consi-
206
ISTORIA 11011ANILOR
Cu toate acestea jeluirea insotitg de un memoriu al lui

Mihai Sturza in contra consulului Kotzebue este lgsatg la o
parte de ambasadorul Butenieff cgruia Domnul o trimisese
prin principele Hangeri, Butenieff argtnd acestuia cg se mirg
cum domnul a putut trimite un asemenea pomflet contra

unui organ al Curtei proteguitoare i c cea mai mare dovadg
ce i-o poate da este de a nu-i rgspunde. 186.

Anul care aduce asupra domniei Bibescului greaua complicatie a chestiunei Trandafiroff, este i. pentru acea a lui Sturza
plin de incercgri, prin un eveniment tot att de incurcgtor, demisia mitropolitului Veniamin.
Anume in 1843 Ianuar in 26 mitropolitul Veniamin se

retrage din arhipgstoria Moldovei, imprejurare care pusese in
o mare micare pe toatg poporatia Iaului, deprinsg a vedea
In vrednicul mitropolit un adevgrat .pgrinte sufletesc al norodului Luarea de ziva bung a mitropolitului Veniamin dela
popor dup abdicare, a fost o sceng din cele mai jalnice care
se pot inchipui. Toatg mitropolia era un iarmaroc plnggtor,
In care nu se vgzu alta o zi i o noapte de at plngeri i suspin.
Bgtranul cu uile deschise primea pe fite care in mijlocul salonului, 11 imbrtia i plngea, cernduli iertgciune de once
ar fi greit el norodului ea a ezut in scaun, zicand iertati-mg
oameni buni, iertati-mg fil mei ; iertati Cretinilor pe smeritul
sgracul monarh Veniamin care nu duce astzi nimic cu sine
din aceastg slavg ce au avut, cleat pgcatele ce le-au fgcut in
lume". Pentru a preintmpina o turburare, domnul ingriji ca
mitropolitul sg piece noaptea din ora, spre mngstirea Slatina,
unde dupg patru ani era sg-i fie i sfritul zilelor.
Asupra pricinei demisiong'rei mitropolitului Veniamin, se
vorbeau multe in acele vremuri. Boerii opozanti spuneau
fusese silit la atare pas de cgtre domnitor, care doria s punk'
In locui o altg persoang. Aceastg versiune 'Mg nu merit crezare, intruat vom vedea eft' alegerea noului mitropolit dgdu
destul de lucru, nu numai domnului, ci chiar trei intregi, prin
combaterea unui candidat sustinut de Ru.5i, i deci nu este de
crezut c Mihai Sturza sg-i fi adus el singur o greutate aa de
mare pe cap, ca aceea de a fi nevoit sg se opun puterei proteguitoare, tocmai in o chestie de religiune. Mai de primit este
pgrerea sprijinit i de ultimul cronicar al Moldovei, Manolache DrAghici, care atribue retragerea lui Veniamin (Wei administratiei moiilor mitropoliei in seama departamentului bisericesc. Prin atare legiuire votat in 1844, dar propus incg
&ration ses rapports ; ceci me fait croire qu'il soutiendrait le mme opinion envers
le gnral Duhamel. T. Bale c. domn, 25 Iunie 1842, ibidem, p. 235. Vezi un memoriu
a lui Sturza contra lui Kotzebue, 1842, ibidem, p. 254.

L. Butenieff c. Hangeri. Ibidem, I. 6. p. 443.
LO7
din 1842 i pe care mitropolitul Veniamin nu vroi s o atepte,

se infiinta un control asupra administratiei mitropolitului.
Se vede ca arhipastorul, care dispusese in tot timpul

lungei sale demnitati de toata averea mitropoliei dupa deplina
lui voe, intrebuintand-o nu e vorba In chipul cel mai desinteresat,
nu putu ingadui atare punere a lui sub epitropie, i se retrase

din scaunul arhipastoresc 187.
Retragerea mitropolitului Veniamin dklu Rusiei prilejul

de a Incerca s se amestece in biserica moldoveneasca, anume
ea patrona de candidat la scaunul arhipastoresc al Moldovei
pe egumenul unei mngstiri, care fagduise Rusiei unirea bisericei moldovene cu acea ruseasc. Agentii ruii incepura a cutreera satele, cu liste de subscriere in acest scop, i obtinura
consimtamntul a o multime de preoti skaci i netiutori. Membrii clerului Malt care se temeau insa ca atare contopire sa nu-i
lipseasca de posturile lor, se opusera la uneltirile Rusiei, i sprijiniti de domn in ascuns alesera de mitropolit pe Meletie Brandaburul, episcopul de Roman 188
Mihai Sturza care era necontenit combkut de boierii cei
mari, cuta sa le micoreze influenta, ridicand necontenit la
rangul de boeri mari de acei ce On la el fusese in clasa a 1I-a.
De altfel el nu combatea boerimea in sine. Dar intrucat sistemu
Regulamentului Organic era bazat pe boierime, i incuviinta
acestora singuri rolul politic in tara. Mihai Sturza trebui sa

caute a slabi impotrivirea lor, inmultindu-le numkul cu de
acei nou creati devotati lui. Astfel pe cand la inceputul domniei lui, se gasea numai cifra de 853 boieri, la eirea lui Sturza
din tug, in 1849 se aflau 3750 de privilegiati ; hare acetia,

boeri mari erau 381 i anume : 18 logofeti, 60 vornici, 3 hatmani, 3 vistiernici, 52 postelnici, 102 agi i 143 spatari188.
Purtarea lui Mihai Sturza, foarte inteleapta daca o consideram din punctul de vedere al situatiei sale fata cu cei doui
suzerani ai Moldovei, trebuia s trezeasca in tara insai o opozitie din ce in ce mai energica. Purtarea lui care tindea pe de o
parte la exacta indeplinire a prescrierilor regulamentare, pe
de alta insa, in cadrul tras de ele, a introduce in tara ordinea,
progresul i civilizatia, trebuia s nemultumeasca ambele
partide in care se despktise boerimea Moldovei. 0 parte din
Legiuirea publicat In Manualul actin., II, p. 261. Comp. Manolache
DrAghici, 1st. Mold., II, p. 203 si urm. Atare legiuire fusese votatit IMAM in Mun-
tenia, Ina din 1840, In timpul vacantei scaunului mitropolitan. Vezi regulamentul publicat In Doc. col. Hurm., Supl. Doc., IV, p. 486.
Vaillant, La Roumcwie, II, p. 432. Drtighici, II, p. 206.
N. Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849, p. 57 si
61. Lista boierilor Moldovei dui:A acele ale secretariatului de stet din 1851. Bibl.
acad. col. Sturza, No. 3596), d urmAtoarele cifre cam deosebite, explicabile prin
deosebirea de timp : 18 logofeti, 61 vornici, 3 hatmani, 1 vistiernic, 48 postelnici,
108 agi, 132 spatari.
208
ISTORIA ROMANILOR
boieri, anume acei tineri, adpati la civilizatia Apusului prin

creterea lor In tarile straine, nu se puteau Impaca cu aezamintele consfintite prin regulament, anume cu robia Tiganilor,
erbirea taranilor i institutia boierescului, cu privilegiile nobililor mai ales ca acel MI% absolut nici un temeiu al scutirei de
dri i cate alte ramaiti pastrate de Regulament, pentru a
nu lovi In pozitiile catigate. Ei cereau deci reforme In senzul
mai larg al cuvntului, pe care Insa Mihai Sturza, chiar daca

ar fi vroit a le introduce, precum dovedete inceputul emanciparei Tiganilor, nu o putea face far% a lovi In Regulamentul
Organic, temelia pe care se flinglta toata viata de Stat a -Wei
sale, i aceea care-i daduse lui chiar domnia In ea. Tinerii ma
ce reprezintau atari idei fnaintate, pleiada conclusa de Mihail
Kogalniceanu, neputnd Intelege aceste motive ale domnului,
1'1 combateau din principiu, i pentru a ajunge la scopul lor,
rasturnarea lui, se adaogiau catre cealalta opozitie formata In
contra-i, fnsa care avea cu totul alte motive, apararea interesselor lor individuale, lovite tocmai i amenintate prin prea
liberalele masuri ale lui Sturza. Inteaceti boieri, drept capi ai
opozitiei putem numara pe Costache Conache, loan i Neculai
Canta, N. Roznovanu, Lupu Bal, Dimitrie Ghica tatal lui
Nicu Ghica, (care acest din urma facea parte din opozitia de
principii, fiind om tnar). Aceti boieri nu putean suferi reformele lui Sturza, i mai ales erau jigniti prin oprirea banilor
scutelnicilor i celelalte Masud pe care le-am vazut criticate
cu amaraciune In tanguirea boerilor catre Rusia din 1836; nu
mai putin prin prea deasa Inltare a boerilor de rangul al II-le
In acel Intai, precum se face cu Petrache Carp, Veisa, Burchi
i altii, precum i fntregul sistem de ocarmuire al lui Sturza,
care cauta s puna dreptul i legea In 1ocubunuIui plac i al
a rbitrariului 190.
Domniile regulamentare pusese In lumina cea mai vie,

contrazicerea intre dorintele i nazuintele Romnilor i starea
1" Asupra domniei lui Sturza au plutit pururea Mullen de cor tie. IatA
cele culese de agentul francez Cochelet chiar in anul al 2-lea al domniei lui Sturza
1835: Hurm. Doc. XVII. p. 528; On croyait que, ne devant plus rien dsirer
du cot de la fortune, puisqu'il possde plus de 240 ruffle francs de rente, incl.&
pendamment de sa liste civile de 1.200.000 piastres, il metrait toute son ambition
a faire le bonheur du pays. Toutes ces esprances ont t &cues. On ne savait
pas que le prince Stourdza serait domin par la plus vile de toutes les passions,
celle d'un soif insatiable de l'or. Une fois arriv au pauvoir, il a cherch tous les
moyens d'augumenter son immense fortune. II s'est fait rendre compte des principoux procs, en litige, il a influenc les jugements, il en a dcid quelquesuns, avant gulls eussent psss par tous les dgrs de juridiction, et la voix publique l'accuse de s'tre enrichi de cette manire". Alt raport al lui Cochelet c. Broglie 23 Oct. 1835 Ibidem, p. 533 aratA cum Mihai Sturza vindea boierilor marile
dregAtorii ; lui Neculai Conta vistieria pentru 14.000 de gElbeni, i lui Aex. Bals
dupA aceea pentru 10.000 de galbeni.'
209
de fapt sub care erau incujbati. Daca ei suferise mai inainte

apasarea turceasca, atat directa cat i prin mijlocirea Grecilor
Fanarului, acuma li se substituise pe cap o alta nu mai putin
amenintatoare, acea a Ruilor. Dar poporul roman se trezise
la viata, in mare parte prin sprijinul Ruilor, care cautau
acuma s confisce in favoarea lor toate puterile lui. Trebuia deci
numai deat, daca Romnii aveau sa traiasca, sa scuture
acest nou jug apasat pe grumajii lor, de o mn ce se dadea de
prietenoasa, dar sub care ei simteau, ca treziti la contiinta

de sine o durere Inca' mai vie, deal acea ce o resimtiau and,
mai putin treji, gemeau sub calaiul Otomanilor. Trebuia deci
incercata o silinta de a se mntui O. de acest nou amestec al
strinului in trebile lor. Trebuia odata sa se poata ajunge visul
traiului neatarnat, dupa care se sbatea de atata timp. Atare
vis, dorinta dupa libertate i starea de sine, explica revolutia
din 1848, pe care lug pentru a o intelege pe deplin trebuie sa
arunca'm intai o ochire asupra desvoltarei proprie a inteligentei
romne, in decursul epocei ce desparte cele doua mari micari
nationale, care dadura o forma noua vietei poporului roman.
A. D. Xenopol. Istoria Romlnilor
Vol. XI.
CAPUL II
ISTORIA CULTURALI
VELA
1822 -1848
MERSUL CULTUREI ROMANE

DELA 1822-1848
1. PROPMIREA 1NTELECTUALA PELA 1822-1034
Soeietatea literarfi. Pretutindeni in expunerea desrurarei evenimentelor petrecute dela reintroducerea domniilor
nationale Oda' la marea micare din anul 1848, se simte c
In dosul lor fierbe o putere ascuns, care impinge pe unele din
ele la suprafata, pe altele le coloreaza inteun chip deosebit.
Un puls datator de viata Incepe a bate in corpurile Oda* acum
lncezite ale tarilor romane ; o voint proprie incepe a se mani-
festa in poporul lor ce pana acuma nu artase decat palidul

reflex al vointelor straine. Curentul national, ce se afundase
tot mai adnc sub pmant in decursul domniei straine, aparea
iar la lumina', atrgand in sclipitoarele lui unde soarele civilizatiei. Renaterea Romnilor spre o viata proprie, pipita un
moment in veacul al XVII-lea i dup care el nazuise In tot
decursul celui al XVIII-lea, putea in sfarit sli ja sborul in
lume. Limba lui, despretuit pan' acuma de lumea oficiala,
ba chiar de o buna parte din clasa cea inalt, cultivata numai
pe apucatele de &are un suflet generos i. o inima patriotic,
revenea iar la onoare ; ideea originei inane, din care se cobora

poporul roman, se inalta iarai ca un soare stralucitor pe orizontul intunecat pfina atunci de nourii strinismului. Inteun
cuvnt o viata noua ptrundea in sanul poporului roman, i
de asta data o viat adevrata, nu o galvanizare a unui corp
mort, o viat ce corespundea propriului fel al fiintei ce era sa
insufleteasc. Dupa ce am expus urmarea faptelor exterioare
ale istoriei sale din acest fstimp, sa ptrundem cu mintea in
reteaua gandirilor ce-1 micau, in mobilele suflete*ti care determinau lucrrile corpului.
214
ISTOBIA ROMANI:LOB
Care era starea mintei romneti in momentul cand revolutia din 1821 curati Muntenia i Moldova de domnia straina ?
Am vazut ca in afara de dorinta de a scapa de stapnirea elementului fanaroit, cugetarea romaneasca ii Meuse
vnt prin mai multe manifestari, i ca deci doria sa ajunga la
lumina. Seminarul dela Socola, coalele de inginerie in limba
romna dela Iai i Bucureti, incercarea de reprezintare teatrala organizata de Asachi in 1817 in capitala Moldovei, testamentul literar al lui Ienache Vacarescu, care lasa ca motenire neamului sau creterea limbei romneti *i a patriei iubire
inspiratia lui Gheorghe Asachi, resimtita pe ruinele coloseului
din Roma in care el canta:
Un Roman al Daciei vine la stramoi ca s sarute

Tama de pe-a lor morminte i sa 'nvete a lor virtute,
aceste i alte manifestri cercetate mai innainte aratau ca po-
porul roman se saturase nu numai de predominarea politica

ci i de cea culturala a straini/or, i doria
vada tara
direa puse sub aceeai indreptare nationala, romneasca.
O alta nazuinta tot a-tat de mare i de puternica framnta
fiinta lui. Atingerea mai multor personaje din neamul lui Cu
Apusul civilizat, fie direct prin calatorii intreprinse in europa fie
prin cetirea scrierilor franceze la care Romnii se deprinsese inc
din vremile Fanariotilor, trezise in ei o neastamparata dorinta
de cultura, de eire din noianul de intuneric, netiinta i corup-
tie in care erau cufundati. Se arata aicea un curios fenomen

ereditar. Dup mii de ani de viata, Romanii recunoteau ca
toata desvoltarea lor de pana atunci fusese straina de propria
lor fire, ca
aruncati de soarta in Rasaritul Europei, ei ramasese aici tot o frntura a Apusului, de care doreau acuma
sa se apropie cel putin cu mintea, daca cu corpul trebuiau
ramna in veci desprtiti. Ca un semn necontiut dar cu atat
mai puternic a innaltei pretuiri in care Romanii tineau civilizatia europeana este termenul cu care se insemnau aceste
calatorii in luntru. Cu alte cuvinte oamenii cultii stateau in
casa, in biserica, in launtrul marelui templu ; ceeace inseamna
csa noi Romnii eram aa de departe de ei, stateaum in afarell.
Fericita fu imprejurarea c cultura fanariota trebuise sa impinga pe Romanii din principate catre poporul francez, deoarece
prin atingerea cu civilizatia acelui popor se intari in el spiritul
latin, amenintat a fi slabit in Odle de peste munti prin influenta
atat de eterogena de firea romaneasca, a Nemtilor i Ungurilor.
Aceast rostire nu se mai aude astAzi. Ea a cAzut in desobijnuinVi. Vezi

insA N. Gane in Novele, p. 335; Romanii care se duc In Muntru de invatA pricopsala acelor popoare".
MERSUL ctritruREI ROMANE DELA 18E2-1848
215
Inca' din vremile fanariote am intalnit mai multi Romani,
trimitnduli copii la invatAturi in Europa apuseana i mai

ales in Paris, i am cercetat intipririle ce le adusese cu el boerul muntean Constantin Radovici din Goleti din calatoria fAcut6 de el in Elvetia pentru a-*i pune copii la invlatur 2.
Golescu vedea sc6parea Ora lui din haosul in care era
cufundat, numai in dobandirea luminilor, i anume prin o cultur nationala, izvorat din o lucrare comuna spre bineIe obtesc.
Aceasta ideie care insufleti pe toti acei .ce puser umarul
spre a scoate pe poporul roman din barbaria in care putrezia,
a fost formula-CA.' pentru prima oar in memorabila scriere a lui
Constantin Golescu.
Nu mult timp dup rostirea dorintei Golescultii, O aflam
o societate infintandu-se tocmai spre indeplinirea scopului

amintit, traducerea de crti strine in limba romneasca. Si
inteadevr c atare nevoie era cea mai simtit ; limba romana
se slbatcise cu totul prin starea inapoiet in care fusese Ora-
sita' in decursul epocei fanariote, i este insmnata in atare privire marturisirea aceluiai Golescu, care spune cA dupa ce incepuse a scrie intiparirile sale in limba romaneasca, sttu mult
timp la ganduri, daca nu ar fi mai bine sa le scrie in grecete, aci
foarte des intampinam veden i de lucruri ce nu le avem numite
In limba national" 3. Se vede c dup ce se intoarse din caltorie, se puse pe munca, i gsi rostirile trebuitoare ideilor sale,
de oarece descrierea caltoriei e scrisa in o frumoas i s'Analoas limbA romana. Sofietaua dorit de Golescu se infiint
ins in Braov de Romnii emigrati din Muntenia, cand cu grozaviile Eteriei.
Anume boierii refugiti ascultand de indemnurile consulului rusesc Pini, retras i el in Transilvania, nu vroesc s recunoase domnia lui Grigore Ghica, i t'aman in Braov i dupa
intronarea domnului pmantean. Ei se constituesc in o societate
secreta', a careia tint era fsturnarea lui Ghica. La care lucrau
cpiteniile mai btrne, precum Neculai VAcarescu, socrul su
Grigore Baleanu, Constantin Cmpineanul, episcopul Ilarion,
loan Campineanu. Emanoil Baleanu, Emanoil Florescu i batranul Geani. Pentru a Oinui ins acest scop, mai multi boieri
tineri retinuti pe lang6 ceilalti erau insarcinati cu lucr6ri literare,
precun ca traducerea de crti din limba elina, i cu alc'tuirea
unui dictionar i a unei gramatici romane, pentru care se lucepuse pregatirile inca de mai inainte de cAtre Gheorghe Golescu.
Boierii batrni i tineri se mai desrtau i. cu petreceri, din care
cea mai obinuit era vnatul. Mai era i o trup de ()pez% italiana
care juca in o sal de bal improvizata ca sal de teatru. Dar
a Vezi vol. X (cap. Ideile rev. franceze note 43-48. Acest vol. mai sus p. 57.
Insemnare a calaloriei mele Constantin Radovici din Golesti, 1826, P. 106.
S
ISTORIA ROMANILOR
216
fiindca numai boierii pribegi sustineau acea trupa, iar localnicii
nu, ea fu nevoita sa paraseasca Braovul in curand. Aceasta

imprejurare ne dovedete c mintea boerimei muntene era mai
desghetata pe la 1822, decat acea a Sailor i a Ungurilor, pentru
a nu mai vorbi de Romanii din Braov. Despre poporatia locala
spunea un Braovean mai detept : lasati s joace un urs pe

scena, i Braovenii vor veni toti" 4. La 1826 insa boierii din
Braov, se intorc in tara in urma schimbarei politicei ruse*ti,
unde Constantin .Golescu face cunotinta lui loan Heliade Radulescu, i ambii doritori de a impinge pe poporul roman pe
calea culturei, pun ideile lor la un loc 1 alcatuiesc un program de
regenarare care trebuia tinut secret, dar lucrat din rasputeri
spre a lui treptata realizare. Puntele acestui program erau :

Sa se inalte coala foasta a lui Lazar la gradul de colegiu
sa se creeze o alta In Craiova dupa modelul ei.
Sa se infiimeze coli normale in capitala fiecaruia judet,
prin elevii eiti din colegiu.

SA' se infiinteze coli primare in fiecare sat.
SA se scoata o foaie in limba romana.
Sa se desfiinteze monopolul tipografiei.
Sa se incurajeze oamenii destoinici intru aceasta, a traduce
din lucrarile sraine in limba romana, care traducen i sa se tipreascA.
SA se puna temelia unui teatru national.
S'A se staruiasca spre a ei din regimul fanariot, prin re-
forme intelepte sau reinnoirea vechilor aazaminte ale tArei.
Spre realizarea acestor tinte pe o cale legala, a caror formulare ramanea deocamdata secreta intre Heliade i Golescu,
se forma' o societate de fa-0 sub numele de societate literata, la
care luara parte mai toti boierii din capitala, intre care toti trei
fratii domnitorului Grigore Ghica : Mihail, Alexandru i Constantin. edintele se tineau la Constantin Golescu, i. cele d'intai
luciari ce se cetira fura gramatica lui Heliade, tiparita in 1828
la Sibiu, i dedicata membrilor societatei i acea a lui Gheorghe
Golescu, tiparita mai tarziu, in 1840. Se mai cetira apoi traduceri din Lamartine : Desperarea, Providenta la om, Lacul, Ruga
de sara i din Boileau, Arta poetica. Aceste incercari umpleau
de bucurie inimele membrilor societatei, care vedeau c limba
romana, condamnata pana atunci a fi limba celor zii Vlahi
mojici", era in stare a reproduce cugetari inalte.
In sanul acestei societati incepu a se forma o opinie nationala, asupra celor trebuitoare poporului roman, spre a alcatui
inteadevar o natie, i sub influenta acestei societAti, Grigore
Ghica avu multumirea a numi un comitet care sa alcatuiasca
Prince N. Soutzo, Mmoires, p. No. 45.
IIEBSUL CULTUREI ROMANE DMA 182-1848
217
nouele regulamente de organizare ale Munteniei, prevazute prin

conventia de Akerman".
Un elev al lui Heliade trebuind s plece la Craiova, spre
a deschide coala de acolo, anume Stanciu Caputineanu, fu

initiat i el in secretul scopului total al micarei intreprinse, i
toti trei, Constantin Golescu, Heliade Radulescu i Stanciu
Caputineanu jurar in biserica din Goleti de a-i da toate silintele spre indeplinirea intregului program. Tot pe atunci Constantin
Golescu intemeiaza o coala primara pe moia lui Goletii, a
careia conducere fu incredintata lui Aron Florian profesor adus
de peste munti 5. Rasboiul insa precum i moartea lui Cons-
tantin Golescu impratier' societatea literara, care invie mai

tarziu sub o alt forma.
Observam c aceasta unire a talentelor spre scopuri civilizatoare, desfiinta hotarele atat de innalte radicate de formele
vietei, intre clasele sociale. Alta dovada a aceluiai fapt avem in
o scrisoare a fiilor de boeri care invatau in Paris, i anume :
Sovetnic Margeala, Alexandru Len, Nicolae Baleanu, Constantin
Brailoiu, Dimitrie Golescu, Constantin Len, loan Vladoianu

i Costache Filipescu, scrisoare trimisa lui Eliade, cu prilejul
ieirei celui dintai numar din Curierul romtinesc, la -1 Martie
1829, in care scrisoare odraslele boiereti scriu editorului Curie-
rului : Trebue s titi c in vinele noastre curge sane roma-
nesc i ca inimile noastre nu se pot impiedeca de a salta de bucurie cand all ea se infiinteaza la noi aezminte folositoare" 6
Tot in acest sens gasim o alta scrisoare a tanrului fiu de
boier, Constantin Brailoiu, unul din subscriitorii scrisorei catre
Heliade. Brailoiu lauda in ea foarte mult sarguinta tovaraului
sail de studii, omul din popor, Petru Poenaru care, spune Brailoiu s'a apucat In special de studiul puntilor i a oselelor i
de acel al ridicarei planurilor ; aceasta ramura, la care se aplica
Poenaru, fijad foarte important i folositoare atat lui in parte
cat i tarei indeobtie" 7.
Acestea sunt cele din-Lai simptome ale unei apropien i a
mintilor peste hotarele naterei, ale unei infratiri a cugetelor
pe temeiul talentului, i deci recunoaterea, ca i acesta are drep-
tul de a-i face cale In lume. In aceasta apropiere, gasim noi

primele urme ale democratizarei societatei romneti, serie ce
va deveni cu timpul atat de puternica.
5 Heliade, Echilibrul !titre antileze, p. 77 O. urm.

Curierul romeinesc, 1829, No. 25. MultAmiri aproape identice trimise luI
Gh. Asaki pentru Albina romdneasal, apArutA la Iunie 1829. Vez! No. 48.
7 CitatA de Pompiliu Eliade In Histoire de l'esprit public en Roumanie",
p, 242. ArAtarea lui Eliade, cA aceastA scrisoare s'ar gAsi In Hurmuzachl, Documente,
X. p. 622. este gresitA; acolo este alt.1 scrisoare a lui BrAiloiu, care Ina nu vorbeste
de Poenaru.
218
ISTORIA BOMANIL011
E drept ca izvorul acestui curent statea in vechea deprindere a caselor mari boiereti de a ridica din straturile de jos
odrasle catre acele superioare, prin care ridicare se improspata
cu sange nou boierimea romana. Dar deosebirea intre sistemul
cel vechiu i acestalalt nou, st in faptul, &A mai innainte, egalizarea se facea nu pe baza talentului element democratic,
ci pe baza boieriei
element aristrocratic. Mai inainte omul
de jos devenea de seama, pentru ea' se urca in rangurile boerimei.

Noul curent cerea ca boierul sa devina de seama, cu cat se urca
pe scara talentului.
In 1820 mitropolitul Dion.isie Lupu trimite la invtatura in Italia, la Piza, 4 tineri din
straturile de jos : Eufrosin Poteca preotul, Shnion Marcovici,
Constantin Moroiu i loan Pandele care murind, este inlocuit
cu Petre Poenaru. Aceti bursieri, cei d'intai din 'raffle Romane,
se intorc indarapt pela 1825-26, aducand cu ei idei noue, subte
din invtaturile Apusului, despre care ne dau oarecare desluBursierii 'I ineeputurile ziaristieei.
iri scrisorile lui Poteca.
In ele aflm mai intai convingere bursierilor, ca banii,

la noi nu sunt pierduti, i va veni timpul sa se laude cu noi
nu numai acei ce ne-au trimis, ci i toata Valahia" 8 Fiindca
se facea bursierilor greutati cu trimiterea banilor, Poteca scrie
Epitropiei coalelor,ca cel putin sa le trimita cheltueala intoarcerei
lor in tara, unde vor semna sau putinele idei ce le-au cules pe
acolo, sau grail pe intinsele ei esuri". Poteca nu se ruina a

arata, ca el e om de jos, nascut mai aproape de pdure cleat
de curtea domneasca' ; dar, adaoga el, 0'6411 mei cei adevarati

din care se trage tot neamul omenesc, sunt cerul i panaantul ;
iar Dumnezeu imparatul lumei adeseori obinuiete a scoate din
noroi pe cel umilit i-1 aaz printre fruntaii norodului". In
aceste vorbe se vadete contiinta lui Poteca despre valoarea
talentului fata cu naterea. El ne mai spune ce simti el, la vestea
ca tara lui i-a redobandit domnia parnanteasca : In anul
trecut cand era patria in jaf, inimile noastre se topeau de intristare.
Intr'acest an cand patria i-a dobandit privilegiurile sale, i
cand ocarmuirea s'a incredintat in mnile fiilor sal, am inceput

i noi a salta de bucurie".
lateo frumoasa scrisoare catre Mitropolit i catre Ebria
*coalelor, in care Poteca raspunde cu o mare indrazneala la
mustrarea ca nu ar invata lucruri folositoare ca matematicele ;
c ei doara n'au fost trimii la lemne in padure" el ii arata
credintele lui in cele ce ar trebui facut, pentru a scoate norodul
Valachiei din starea intunecatkin care zacea : Cinstirea preotilor,
Intdii bursieri romdni in strdindtate, scrisorile lui Eufrosin Poteca" de
1. Bianu. Revista Noud, I, p. 422.
MERSUL CIII/rIIBEI ROMANE DELA lanisui
219
spune el, (Poteca insui era preot) aezati cu lefi cuviincioase,

Mi% a cere nici un ban dela acei dintre ei ce ar putea sO invete
pe copii ; izgonirea nedrepntei din Vlachia O. facerea unei legi
politice*ti care sO hotOrasc6 dAjdiile de acum inainte asupra
veniturilor fiec6ruia, fOr deosebire, dela divaniti pOn6 la plugari
i. la hnnitorii de dobitoace ; slobozirea robilor cretini, pentru

cA filtre noi cretinii nu este rob i slobod, ci toti suntem una
In Hristos Isus, Domnul nostru cOci de nu vom urma in
acest chip, numai cu o biatO coal6 de matematici nu se poate face
nimic bun spre fericirea norodului".
Fiind mustrat pentru cele ce scrisese, Poteca nu se d
inapoi, ci Infrunn incA cu mai mare putere stOpanirea, spunnd

O : acei ce nedrepntesc omenirea i pe sOraci fAcuti intocmai
dup chipul lui D-zeu, asupra unora ca acetia va cAdea urgia
cerului, sfrmarea i. risipirea, ca praful ce-1 spulber vntul
de pe fata pAmntului" 9.
*i. aceste idei nu erau ale unui tAngr, ci ale unui om de 36
ani, preot i insurat, care desigur incoltisen la el inc6 inainte

de a pleca din tan, dar pe care stninAtatea le copsese i le desAvArise.
Pe IngO Poteca i ceilalti tovargi i. la fel ganditori cu el,

se va mai intoarce In curand in Muntenia i. tnkul boier Constantin Bniloiu, acel ce Muda ant de mult pe Poenaru, i care
intr'o scrisoare &are tanl s'Oil spune, cO boierii din tan ar trebui
sO se uneascA cu guvernatorul rus, comitele Pahlen, pentru a nu
scApa frumosul prilej, de a-vi implini toti datoria ce au, de a se
gandi sil asigure lericirea biefilor farcuzi; sA stabileascA legi bune
i s6 intemeieze de dreptate o nou ocArmuire, spre a ne asigura
un viitor fericit". Prin alta* scrisoare, Br'Ailoiu se ruga de tanl

s'Ou s-i trimitO cOrti romneti, ca sel nu'i uite limba" lo.
Tot aa i. tnOrul Costantin Filipescu ce InvAta In Paris

spune, In o scrisoare atre tanl sOu, redactan In limba francez6 :
Dacg strOinul are nevoie de indobitocirea nrei, a noastr e
datoria de a lumina poporul ; i dacA are nevoie de o vecinia
samavolnicie i de a lingui patimele celor mari, noi avem nevoie

de a le opune legi i aez5minte care g pun6 un fi-Oil toturor
poftelor ; dac6 are nevoie de un cap electiv pentru a ne desbina,
a ne sfAia i a se interpune in neintelegerile noastre, noi avem
nevoie de o putere ereditarcl i epitropisitoare care sO-i tae toate
aceste n'Adej di. Vrau deci s'A intru In sistemul nu, iubite tan
i In acel al unchilor mei, pentru a ajuta In silintele pe care ei
le pot concepe, pentru lericirea i neatdrnarea fiirei" n.
Ibidem, p. 424, 425 51 428.
le Scrlsoarea studentului C. Brailoiu din Geneva ciare tatl lui, din 17

Iunie 1828 Hurm., Doc., X, p. 621, unde se all si analiza pe scurt a celorlalte
scrisori.
Din o scrisoare a lu Const. Filipescu dintre anli 1825-1828, reprodusti
'STOMA ROMANI:MR
220
Toate aceste idei privitoare la desvoltarea national precum :
intarirea organismului politic prin unire, ereditate, autonomie

si neatarnare, nu mai putin acele ce tinteau la prefaceri sociale,
ca imbunatatirea starei taranilor, desrobirea iganilor, egalizarea
impozitului, recunoasterea indreptatirei talentului, umblau prin
capetele oamenilor din acest rastimp, si ele vor deveni radicatoare
de fapte, cu cat actiunea personalitatilor ce le reprezentau va

ajunge mai puternic simtita. Din aflarea unor asemenea idei
In mintile generatiei dintre 1831 si 1842, se explica opozitia cea
tot mai puternica impotriva Rusiei ce se arata in Muntenia,

dela introducerea Regulamentului pana la sfarsitul domniei
lui Alexandru Ghica.
Alta' parghie cultural, cu toata' neinsemnatatea ei Meepatornica, fu introducerea ziaristicei in 'raffle Romne.
Inceputul se facu prin publicarea Curierului romeinesc,
redactat in Bucuresti de loan Heliade Radulescu, al carui intai
numar apara la 1 Martie 1829. Ceeace indemnase pe Rusi a
invoi lui Heliade scoaterea acelei foi, fusese dorinta de a face
cunoscut Romanilor izbanzile lor rasboinice. Cu toata aceasta
menire a ziarului, care il impiedeca de a deveni un organ de regenerare, el deveni ceva insemnat prin faptul rpedei comunicari a vestilor in limba nationala ; adaugindu-i-se Ins curand
dup a lui esire un suplement literar, el incepu a raspandi in
sanul poporului cunostinta mai multor incercari in limba romneasca.
Cu acest prilej s schitm seria istorica a desvoltarei primordiale a ziaristicei romanesti. In 1790 se planuise tot de Rusi
esirea unui ziar Courrier de Moldavie care urm sa fie tiparit

pe o coloana in limba Orel, cealalt in frantuzeste, i care ziar
era menit s apara numai cat timp armata va ramnea si cartierul

ei de iarna. Ziarul dupa cat se vede nu a aparut. Ceva mai Inainte in 1789 o societate de carturari romni din Ardeal voia sa
publice la Sabiu o W allachicher Zeitung 1/ir der Landmann. Zia-
rul era sa fie scris romaneste, destinat pentru stiutorii de carte

in aceasta limb. Editorul era sa fie unul Martin Hochmeister.
Se vede c era o intreprindere germana calculata a castiga pe
sama Romnilor, dar din cauza lipsei de abonati, intreprinderea
nu a putut lua fiinta. Doctorul loan Molnar de Mfillersheim,
Roman, profesor de oculistica la Academia din Cluj cere la 1
Decemvrie 1793 voia de a scoate un ziar romanesc, voie ce nu i se
incuviinteaz. Molnar voind s swan' ziarul fara incuviintare,

el este oprit pe temeiul ca nu era timpul atunci &and primejdin arhiva familiei Filipescu de Pompiliu Eliade, Ilistoire de l'Esprit public en
Roumanie p. 276 280.
MERRIL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1M8
221
dioasele idei franceze bntuiau lumea, ca s nu inourajeze cumva

propagarea lor.
La 1795 se aletuete In Ardeal o Societate filosoliceas0

a neamului romdnesc In mare (sic) prinfipatul Ardealului, care
societate voiete a publica o scriere periodicA i tipografia Iui Petru Bart din Sbiu publicA la inceputul acelui
an o Intiintare In care se spune intre alte indemnri spre sprijinirea intreprinderei cA revista va aprea Miercurea i Smbta
cnd i pote in prtile Trei Romneti pornete". *i in adevr
c aceast innoire literail trebue s fie dus la capt Cu sprijinul boerilor din Muntenia. 0 foarte cald chemare fu trimis
lui Enache Vckescu In Muntenia aducand pentru intaia oar
ideia unei conlucrAri intelectuale a Muntenilor cu Ardelenii.
Se vede Ins c chemarea ctre boierii munteni rmase Mil nici
un rsunet, deoarece revista nu apru. In 1814 Alexici Lazr
incerc4 la Buda tiprirea unei foi pentru Novele (In sensul de
tiri none) care trebue s apar de dou ori pe sptmn i.
Lazr ine voia s dobAndeasc prenumra(i (abonati) la foaie
lui, care neivindu-se de niceri, ea nu poate iei. In 1817 Toader
R. cocea translator romn la Lemberg vrea s infiinteze pentru
Romnii din Bucovina o foaie literar.
Crestomatieul Rominilor.
Apru ins In 1820 numai
m'nunchiul" (numrul inti din aceast publicatie). 0 incercare mai serioas intru cAt va este Malta' In 1821 de Zaharia
Carcalechi care publicA In acest an Biblioteca romdneasai intocmit
In 12 peirli dup numrul celor 12 luni, intdia oar tipritet pentru
nalia romdneasc. Dar nici aceast incercare nu se mntinu.

In sfrit in anul 1827 M. R. Rosetti publicA din indemnul lui
Golescu, o gazet : Rosseti care se intitul Daco-Roman
asculttor tiintilor politiceti, trimete de acolo In Moldova un
fel de proclamatie dat din 15 Maiu 1827 In care spune &A tocmai
acel entuziasm m izgoni in Saxonia unde este parnasul Ger-
maniei i unde planul cArtei inc6 in Paris 11 presupusesem In rod

s prefac (fusese deci mai innainte in Paris), mai ales inlesnirea
i desvArirea tiprirei crtilor puse cea Intai i deosebit a

mea bgare de seam. Pentru aceea am intemeiat apucrile
nule care mai ales spre creterea culturii daco-romneti pentru
citirea crtilor i. prin intemeierea unor tipografii care cu ajutorul D-lor Breitkoph i Ertel (Hartel) tipografi de aici, trebuincioasele limbei noastre le-am aezat i prin care greuttile cele
mai innaintea tiprirei crtilor daco-romneti in putere sau
cu totul le-a indeprtat". Dar se vede c se mrgini numai
la acea proclamatie. Png la Curierul romanesc din Bucureti, i Albina romneascA din Iai, toate incercrile de
foi periodice romneti czur din cauza lipsei de interes
a societtei pentru care ele erau plnuite de unii viatori.
ISTORIA 1107saNELOII
222
Abia dela 1829 fnainte gazetAria romfineascA fncepe a prinde

puteri trainice 12.
ReInfiintate de Kisseleff dup6 bntuiala cumplitelor epidemii, fncep i ele a lucra In sensul propirei. La
prima ispitire (examinare) fa'cut la coala Vasilian4 din Iai,
se face o serbare deosebit la care asist i mitropolitul. Curierul

Romdnesc. publicA o dare de seana a acestei serbAri atl de Insemnate pentru vremile de atunci, arAtnduli cu atAt mai mult
mult6mirea, cu ct doi din profesorii coalei ieene, Enache

Halunga i Andrei Moldovanu, fuseser formati la coala din
Sf. Saya 13. Gazeta lui Heliade care fusese Invoit6 a iei pentru
un interes rusesc, publicarea vestilor rgzboiului, devenia acum,
prin puterea lucrurilor i fa'rg voia Ruilor Incetul cu Incetul un
organ i al intereselor nationale romneti.
Dar aceast finpingere spre Infatire a cugetelor romne*ti
este mijlocia chiar i de Regulamentul Organic, care, fiindl ucrat
de boierii romni Insufletiti de spiritul national, ca Asaki, Stirbei
altii, ei strecurar cateva articole care desigur nu poart pe
ele pecetea rusascA. Aa ambele Regulamente, acel al Moldovei,
acel al Munteniei, prevkl cA InvAtAmntul s'a" se dee In limba
nationed, aceasta pe temeiul, ea' s'ar aduce fnlesnire colarilor
In desdva'r0rea limbei patriei, dar 0 pentru ct bate trebile puNice, erau sd se trateze in aceasta limbd care este i acea intrebuin(aid in bate slujbele sfintei credinfi" 14.
C6 acest articol fusese stilizat chiar de Asaki se vede depe

faptul cA el reproduce ideile expuse de dnsul In anaforaua din
1828, cAnd ceruse dela Epitropia coalelor In care Asaki era
membru, fnfiintarea coalei Vasiliene, i In care InvAtatul moldo-
van spune : Mai trebuitoare deckt a altor limbi este cultura
aceleia a neamului insd0, in care se fac sfintele rugdciuni i se

tractarisesc bale pricinele i care este cea mai puternicd legiiturti
spre pdstrarea i imbundtegirea neamului i insuflefirea dragostei
cdtre patrie" 15.
Gaud se atribue deci Ruilor sprijinul invg6turei In limba
romneascA, cum spune o brour din 1858 16 se uit, c' Regulamentul fu alatuit mai ales de boieri, i c4 daca li se atribue lor,
Vezi asupra tuturor fncercArilor mal vechi, introducerea lui I. Bianu la
volumul Publica fiunile periodice romdnefli, 1913. Comp. introducerea lui M. KogAlniceanu la Dacia iterar, 1840 si Barit In Foaia pentru minte, 1844.
11 Curierul Romdnesc din 2 si 12 Aprilie 1829.
" Analele parlamentare, I, p. 355. Comp. Regul. Organic al Moldovei.
Uricarul, III. p. 33.
" Questions de l'instruction publique en Moldavie par un dput du divan

ad-hoc, Iassy, 1858: Le comte de Kisseleff, plnipotentiaire du gouvernement
provisoire russe, favorisa la fondation d'coles publiques et le dveloppement
de l'sprit national".
MERSC.TL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848
223
cu drept cuvnt, msurile apstoare ce se luar In privirea

tranilor, ei nu pot fi de de alt parte despoiati de cinstea sprijinirei invtmntului romanesc.
Kisseleff a fAcut de sigur destul pentru Romani, primind
acest sistem care, cum vom vedea, a adus In curand roade primejdioase pentru stpanirea rusasc.
Nu e vorb, c6 pe atunci Ruii, inselati prin caracterul
scrierei romnesti i prin multimea cuvintelor slave, mai ales
din c6rtile bisericesti, apoi lipsind
studiile asupra graiului
Romnilor
ne credeau de Slavi, ceva deosebiti de Rusi asa
cum erau SArbii i Bulgarii, dar in once caz de un neam cu ei.
Deaccea niel nu credeau ei, c trebue sA ne combat in desvoltarea Umbel noastre. 'Cnd ing mai tArziu Heliade serie o brosued in care arat6 pe RomAni ca membri ai familiei latine, el este
amenintat a fi surgunit de Catre Rusi, i scap numai prin intervenirea Domnitorului. Pe timpul lui Bibescu gAsim insusi
pe consulul Dascoff cerAnd lui Bibescu s6 opreascA pe Heliade
a tiOri Curierul de ambele sexe cu litere latine '7.
Alt articol mai
insemnat din Regulament pe care noi
11 .credem introdus tot prin boieri cari heneau, cum am N/uzt,

ideea unirei in cugetul lor, anume articolul 425 prevede, cA :
Origina, religia, obiceiurile i asenfnarea limbei locuitorilor
ambele Principate, contine elementele unei uniri intime care a
fost intArziatsa i impiedicatA prin imprejurAri intamplkoare
de a doua mn" ; c foloasele i urmArile binefAcRoare ce ar
izvori din intrunirea acestor dou popoare, nu ar putea fi puse
la indoial ; cA elementele contopirei poporului Moldo-Valah
sunt chiar puse in acest Regulament, prin asemgnarea administratiei ambelor t'a'ri". Pe temeiul acestor considerAri, art. 426 al
Regulamentului prevede instituirea unei comisiuni mixte din

partea guvernului ambelor Principate, cu menirea a preface
inteun singur trup legile moldo-valache, identitatea legislatiei
fiind unul din mijloacele cele mai potrivite pentru a aduce la
indeplinire aceast unire moral6".
Bois-le-Comte, agentul Frantei trimis in RAsArit de ducele

de Broglie in 1834 pentru a supraveghia uneltirile lui Mehemet-
Ali pasa de Egipt si de a da seam6 prin rapoarte amAnuntite

despre starea de spirit a Moldo-Valahilor, spune c ideea intrunirei celor dou principate inteun mare ducat al Dachiei,
a prima chiar nu de mult oarecare incurajare din partea Rusilor;
c'a' o instructie comunicat de d-1 Mintiaki comitetului reformelor,
arat foloasele ce ar rezulta, dacg s'ar restrange din ce in ce mai

mult legAturile ce le unesc, asa ca sA nu facA cleat o singur
Vez1 Heliade, Repede arunditurd de ocht asupra originei
fi
limbei Ro-
rruinilor i Equilibrul mire Antiteze, p. 69. Barit, Parti alese din Istoria Transit-
oaniei, III, p. 135.
224
ISTORIA ROMANILOR
natie. Unul din comisan, vistiernicul Iordache Catargiu, luand

act de aceastO recomandare, propuse unirea arnbelor provincii
sub o singurA ocarinuire ; dar Catargiu adAugand clauza ca
principele ce ar fi sA se aseze sA nu apartina nici uneia din cele
trei mari puteri incunjurRoare, Rusii vAzand ca prin aceast
restrangere li se lua mijlocul de a pune Wile unite sub un
principe de casa lor, nu se mai mtereseaz4 de aceast chestie" 18.

Noi credem ca in spusele lui Boi-de-Comte trebue deosebite
dot& lucruri : Ideea unirei care este de obOrsie romaneascA,
introdusa ca si invaTmantul in limba nationalA, de boierii alc6tuitori Regulamentului in aceastA legiuire, si desbaterea provo-
can' de Catargiu privitoare la principele strgin, pe care Rusii
bine inteles c6-1 doreau din casa ruseascA. Comisia cerand garantii
tocmai In potriva acestei eventualitati, face pe Rusi s'A lese la

o parte aceast parere. DacA Rusii ar fi propus unirea si principele strain, WA nici o restrangere, atunci respingerea acestui
din urma ar fi atras si rspingerea propunerei privitoare la unire,
pe care cu toate aceste noi o gAsim in Regulament 19.
Este interesant de cunoscut pArerile ce le avea redactorul Curierului asupra limbei ce se introducea pentru intaia
(para., ca organ obstesc de cugetare a poporului roman. Costache

Negruzi, care aflase de lucrOrile lui Heliade de pana' atunci pe
framul limbei romanesti, ii ceruse mai multe sfaturi in chipul cum trebuia s'A mlOdieze aceast limbA Wspunsul lui Heliade
este insemnat atat prin ideile sAnOtoase ce contine asupra ca'ei

ce trebuia apucatA spre cultivarea lhnbei romanesti, cat si prin
faptul c contine o critia, oarecum prevestitoare de toate fatcirile in care poporul nostru a cazut in aceast privire, rfciri
de cari, lucru curios, nu s'a putut apOra insusi acel ce le biciuise.
O limb6 zice Heliade, cu cat se lucreaza', cu atat se cultivA, se
reguleazA si se desOvarseste, legiuindu-se fiecare termen, fiecare

frazA cum sA se zica' si cum sa se scrie. Cand am inceput a scrie,
fiecine a putut sa mA vazA un scriitor care incepe, care nu are

experient si prin a carui pan'A de abie au trecut cateva vorbe
18 Hurm. Doc. XVII, p. 394. Acest raport e publicat si In Moniteur Universe'

din Paris, 18 Sept. 1859, datat din 17 Martie 1834. Rapoartele lui Bois-le-Comte
In numAr de 9 (Hurm. cit. p. 328-403) sunt tot ce s'a scris mai temeinic asupra
stArei Orilor romfine din acel timp.
" C. Hurmuzaki si loan Maiorescu in brosura lor Desvoltarea drepturilor
Principatelor Moldo-Valahe, Bruxelles 1857, reprodusA in Acte si Doc, relative la
Renasterea Romdniei de A Sturza, C. Sturza si Ghenade Petrescu III, p. 207, spun
cA comitetul de reforme de atunci a propus unirea sub un princip,, ereditar
strAin si e adevArat cA cabinetul din San-Petresburg si-a dat invoirea, ca aceastA

propunere sA o dee in desbaterea adunArei constituante de atunci ; insA dupA ce
la aceast proiect s'a adaos clauza, ca viitorul domn sA nu fie din casele domnitoare
vecine, a cAzut tot lucrul : de unde se vede ea ideea uniunei n'a iesit delaRusia ;
dar poate cA Rusia ar fi adoptat-o dacl Principatele ar fi dat tronul unui principe
rus, ca cu incetul noul stat sii se incorporeze in Rusia".
MERSDL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848
225
i cateva fraze ale limbei intregi. Scriind am vrut sa fiu inteles,

i prin urmare am respectat vorbele i frazele cele vechi i. obicinuite sub forma in care se aflau, care dei vicioasa, da Irma sa
inteleag cetitorului aceea ce s'a gandit scriitorul". Principiile
dupa care Heliade se conduce in desvoltarea i imbogairea

limbei, sunt dreptul cuvant care-I povauete s'A romanizeze
zicerile cele noue dupa cum le-au grecit, latinit, italienit, Grecii,
Romanii i Italienii ; apoi armonia care'l impinge a face scutire
de pravila, cand urechea delicata trebuia sa fie ranita de aspri-
mea intimpinului celui urat, i in sfarit energia, fall de care

limba ii pierde toat a ei putere, cand e silita a se tart, zabovndu-se de lungimra zicerilor, ca s'A ajunga la a sa tinta".
Heliade, urmaind pe cat putea atari principii, traduse mai
intaiu carti de tiinta, precum un curs de matematica, unul de

logica, scriind totodata i o gramatica, (acea cetita in edintele societaei literare), in scopul de a Inzestra limba cu terminii
necesari pentru rostirea ideilor din care se compun acele tiinti.
Dupa ce ii forma limba *tiintelor sau a duhului, el pai &are
acea a inimei sau a simtimantului, punanduli i aici ca maxima
conducatoare de a nu strica limba cea legiuita ()data de moii
notrii, i tinandu-se pe cat se putea in drumul literaturii celei
sfinte sau bisericeti. Se apuca deci de tradus lucrari insemnate literare, vroind sa vada pe cat se mladie limba i cat este
de destoinica sa exprime acele idei ant de frumoase inalte 1
pline de patima", i ca rezultat al tuturor Incercarilor sale ne
spune Heliade, ea' limba au aflat'o destoinica, caci ea i-a fost
invatatorul i singura l'a povauit cum trebuia s'o maie ; i

cine o va asculta, cine nu va ei din regulele prescrise ale na-
turii ei, va ajunge in scurta vreme departe, cad fra a se rataci,

merge de a dreptul Mfg a se abate niciodata. Vorbele-i lipsesc
i frazele ; urzirea sau scheletul ei este mare, elegant i nobil.
Energia nu-i lipsete, armonia se simte pretutindeni i cand
va sa fie zugrav, vezi insui natura". Tot atat de intelept res-
pinge Heliade, ideia unui dictionar ca mijloc de cultivare a

limbei, ideie atinsa de C. Negruzzi in scrisoarea care el. A
fi inceput dela un dictionar, dupa a mea p'Arere, nu era bine ;
cad erau sa se adune cativa neIncercati in limba, i sa puna
nite pravili care ceilalti sa le pazeasca in paguba lor, iar legiuitorii dupa o mai lunga experient s'A se caiasca de ceeace
au facut, sa schimbe dictionarul dup ce lumea s'a invatat data

eau, adic'A dupa ce a stricat pe biata tinerime, ca legiuirea lor
eita dintr'un cap fara judecata i experienta" 20. Asemenea

20
Corespondenja frdre Heliade 0 Costachi Negruzzi, In Cono, lit., VI, p. 178.
Scrisoare din 27 Iulie 1836. Asupra inceputurilor literare ale lui Const. Negruzzi
avem mai multe interesante amAnunte In comunicarea Cu acest titlu a lui Iacob
Negruzzi in An. Ac. Rom. II, XXXII, 1909.
A. D. Xenopol. Isloria RomAnilor.
Vol
XI.
15
ISTOBIA ROM.LNILOB
226
idei OnAtoase i intelepte aveau o nespus" insemnaate pentru
vremile acele In cari limba romn'a" isi cAuta Inc albia in care
s6 curg". P5strnd respectul traditiei In scrierea ei, autorii care
dAdeau tonul In scrierile acelui timp, Indrunrafa" in literatura
roman5. o Indreptare sAn5toas6, pe care nu o mai putur abate
nici una din rAtcirile de mai tArzi.u. Unei atari miscki sAn'a"toase, chiar dela fnceput, datoreste limba roman6 desvoltarea
ei cea grabnia i minunan, Incat din putira i Ingust", cum
era calificat pe la sfrsitul veacului al XVII-le 21, s" ajung6
ast6zi un organ de cugetare pe cat de mldios pe a-tat si de frumos
si de maestru In forrnele sale.
Regulamentul Organic prevede ins i Intemeierea unui
inv46mnt In limba nationa15.
coalele In Muntenia.
SA' cercetrun ce se Meuse Odd
amnia In privirea scoalelor din Muntenia. Lafax se Intorsese
In Transilvania in 1821, unde putin dup aceea mud in 1825, In
locul lui rAmase deocamdat loan Heliade Rdulescu, unul din
discipolii lui, care s-i continue lucrarea. Asupra acestei dselii a sale ne spune Insusi Heliade in o scrisoare ekre Const.
Negruzzi din 1836: m'am pus In mijlocul zidurilor celor d-
'innate dela Sf. Saya, un biet aschlas cu 10 de lei pe lun,

Inconjurat de cativa scolari s'raci, hotrti i fanatici In ho-
ArArea lor, si am inceput lectiile mele dela gramatic, Odd

cnd am sfarsit cu dnsii un curs de matematic6 si de filosofie
In limba national" 22. Grigore Ghica, ja mAsuri pentru a se
reorganiza scoala romneasc5., deoarece acea greceasc fusese
suprimat6 din ordinul turcesc. Incilperile dela Sf. Saya fiind
Ins'a" cu totul armate, cursurile cele noue se deschid in hanul
lui *erban Vod, cu trei profesori, fraliii Pop si anume
prednd gramatica, Iordache aritmetica i clasul inferior, iar
Alecu caligrafia. Grigore Ghica Ins pune s repareze. zidirile
Sfantului Saya si strknut In 1826 inapoi scoala In ele. Corpul
profesoral este cu totul prefkut i ImbudatAtit prin faptul c trei
tineri trimisi de mitropoli tul Dionisie Lupu in strAin6tate i anume
la Piza In Italia, Eufrosin Poteca, Constantin Moroiu i Simion
Marcovici, intorcandu-se In tarLinaugureaz4 cursuri mai Inalte
la colegiul romnesc, ntre altele Eufrosin Poteca acel de filosofie.
Conform cu atare principiu, Regulamentul Organic dispune infiintarea unui coleg,iu menit pentru invtarea a 100 de
elevi, copiii de ai dregnorilor publici, Intretinuti in scoal pe
socoteala Statului, precum i o cas de crestere pentru 150
fete orfane ale dregRorilor, iarsi crescute cu cheltuiala public.
" Vol. VII, p. 80.
" Corespondenta lor citatA mai sus, nota 22, /. c. p. 182.
MERSIN, CIIIHIJREI BOILINE 4:}ELA 1822-1848
227
Banii trebuitorii la intretinerea acestor aezminte era O. fie

adunati din o retinere de 2 parale la leu, adia 5 0/0 asupra lefilor. Se mai prevede i infiintarea de coale primare in fiecare
capital de judet, in care trebuiau s se invete cunotintele
elementare dup metoda lancastrian. OcArmuirea provizorie
ruseasc ingrijete in sfAl-it i de punerea pe romAnete, a condicei lui Calimah ce rm'A'sese pAn atunci netradus.
De unde provenea oare atare silinti ale ocArmuirei ruseti,
pentru desvoltarea invtturei publice, i a limbei romne?

Trebuie s'A' ne amintim &A intAmplarea alegerei tocmai a lui
Kisseleff, ca ocArmuitor al trilor romAne, adusese in fruntea
lor an om liberal, i cu gAnduri favorabile romAnilor cu idei
de progres inaintate, care apoi aprinzAndu-se pentru lucrarea
de regenerare a poporului romAn, intreprins de el, vroia s6 o
condua in toate privirile la un bun rezultat. Fiind ins c el
cerea multe concesii dela boieri, era firesc lucru ca i el s le
incuviinteze in schimb unele din cererile lor, i cAnd intAlnim
In comisia ce au lucrat Regulamentul Organic oameni ca Mihai
Sturza, Barbu Stirbeiu i Gheorghe Asaki, care totdeauna
luptase pentru bimba romAneasa, nu trebuie s6 ne mai mirm
a intAlni in articolele lui, i dispozitii care intindeau la reinvierea ei 23. Tot din initiativa lui Asaki pe care ingrijitorul de
interesul romAnilor, Kisseleff nu putuse s i-o imbrtieze,
se orAnduete o comisie care s adune isvoarele din cari s'A se
lumineze geografia i istoria trilor romAne 24.
Msurile pentru reinfiintarea coalelor fusese luat inc6

din anul 1830, inainte de promulgarea Regulamentului Organic,
pe cAnd se lucra numai la alctuirea lui sub privigherea car-
muirei provizorie ruseti. Foasta coal secundar, din hanul

lui *erban Vod, se redeschide in acel an sub cei trei frati Pop
care propuneau aceleai cursuri ca i mai inainte, G. Ioanid
care preda limba elin, ce revenise in onoarea sub ocArmuirea
ruseasc, proteguitoarea Grecilor, Eufrosin Poteca istoria sfAnt
i Simion Marcovici aritmetica i franceza. In 1831 cursurile

insa, deabia redeschise, se suspenda din nou din pricina holerei,
ce bAntui tara cu o furie aproape tot atAt de mare ca molima
ciumei de care abia se mAntuise. Cu prilejul redeschiderei cursu-
" Comp.-Question de l' instruction publique en Moldavie par un dput du

divan ad hoc, Iassy, 1858: Le comte P. Kisseleff, plnipotentiaire du gouvernament provisoire russe, favorrisa la fondation d'coles publiques et le dvelope
pement de l'esprit national". Nu credem cA inhiativa acestor mAsuri s fi fost
datoritA lui Kisseleff, care le ar fi luat pentru motivul cA ar fi vrut a si atragsimpatiile locuitorilor, umblAnd dupA tronul Orilor romAne, cum 11 bdnueste o
bro5urd contimporanA. Poids de la Molodvalachie dans /a question de Orient par
M O. agent diplomatique, Paris, 1838, p. 20. E drept cA In Rusia cbiar se credea

atare lucru, si se bAnuia lui Kisseleff cA el doreste a se prelungi ocupatia ruseascA
In principate In propriul lui folos, bAnuire de care se supArA peste mAsurA generalul.
Aron Florian, Manual de Istorie chat de lorga In Prinosul Sturdza, p. 30.
ISTORIA. ROMANILOE
228
rilor se intocmete de cAtre eforii coalelor, A. Filipescu, St.

Blkeanu i Barbii *tirbei, un regulament al coalelor publice
din principatul Trei Romneti, care se pune in lucrare cu
inceperea anului colar 1832-33. Dup acest regulament cursul
invtturilor se impArtia in patru ramuri : 1) clasele inceptoare, 2) umanioarele, 3) invtturile complementare, 0 4) cursurile speciale cari se confund ins adeseori cu invTturile complementare. In umanioare se fceau studii secundare pe lng
gramatica romn, invtndu-se geografia, aritmetica, istoria,
limba francez, la care mai trziu se adusese i cursuri de
latin 0 de elin. Invtturile complementare se asemnau cu
cursurile actuale de liceu superioare cuprinznd : geometria,
algebra, latina, 0 elina, istoria literaturii, logica, morala, fizica,

chimia i arheologia, iar in cursurile speciale urmau s se fac
studii superioare de matematic aplicat, legi 0 agricultura

practicA.
La 8 Octombrie 1832 se impart umanioarele pe clase in
numr de 4, punndu-se in clasa a treia 0 a patra limbele clasice.
Mai existau inc i cursurile complementare in care se propuneau retorica, geometria 0 algebra predate de Gheorghe
Pop, 0 pravila civil i criminal cu profesorul C. Moroiu. Se
vede deci c, de0 pravilele erau clasate ca cursuri speciale,
ele se predau sub numele de cursuri complementare. In 1833
Septemvrie in 7 se face al doilea examen (cel intiu se tinuse
In 1832, cinci luni dup redeschiderea cursurilor). Numrul
elevilor ce frecventau cursurile de umanioare 0 cele complementare se urca la 264. In 1833-34 se adaug inc6 dou clase,
a V-a 0 a VI-a, pe lng6 cele patru de umanioare. In clasa VI-a
se propunea retorica prin S. Marcovici, limba francezd prin C.
Aristia, sintaxul limbei latineti prin Hihl, acel al limbei elene
prin Gheorghe Ioanid i complectarea aritmeticei prin Gheorghe
Pop. Cursurile complementare cuprindeau in acel an, in clasa

I-a sintaxul limbei latine, prin Hihl, geometria plan, prin
Gheorghe Pop 0 algebra prin D. Pavlid ; iar in clasa II-a se
propunea trigonometria tot prin Pavlid i dreptul comercial
prin Moroiu 25.
Care aceast desvoltare a invtmntului se adaoge ins.

In curnd o nou imboldire spre culturg, in o nou' intovr4ie
intelectual. Din vechea societate infiintat' in Braov, rmsese loan Cmpineanu ca pstrtor al statutelor ei ; din acea
literatur a Bucuretilor rmsese in aceea0 insu0re Heliade.
Ioan Cmpineanu, ne spune Heliade, depozitarul unor statute i eu depozitarul altora, dei diverse, ins avnd
" Alexandru Vitzu, Studii asupra tnodiamdntului secundar din Romdnia

Bucuresti, 1889, P. 17 si urm. In mare parte dup arAtarile lui OrAscu, ce a fost
scolar dela Inceput In scoala din Sf. Saya.
MERSUL CM/ITEM ROMANE DELA 1822-1348
229
acela scop national, ne invoirm a ne da mana i a continua

mai departe fapta" 28. Adauganduli aceti doi i pe Constantin Aristia Grec, Insa cu iubire i devotament pentru patria
lu adoptiv i care inzestrase limba romna, cu o foarte buna
traducere a unei parti din lijada lui Omer, se constitue In 1833
pe la inceputul ltu Octomvrie, societatea ilarmoniccl, care
unnrea cu deosebire desvoltarea artistica a poporului roman,
i anume acea a muzicei i a artei draniatice. La ea luara parte,
ca i la societatea literar din 1827, aproape toti boierii capitalei, i din contributiile lor se deschse o coala pentru invatarea acelor arte, In care de cea dramatica deveni profesor Aristia,
ce fusese trimis Inca depe timpul domniei lui Caragea (1812-1818)
de fiica lui, domnita Ralu, femee distinsa i cu apucaturi artistice, la Paris, spre a studia tragedia sub vestitul Talma. Profesor de muzica deveni un italian, Bongianini, iar Heliade care
era i directorul coalei preda literatura. coala se deschise in
20 Ianuarie 1834 27. Examenul cel intaiu al elevilor, care erau

25 de beti i 5 fete, se tinu in 29 August, dupa abia 7 luni de
o spornica munca. Era sa fie tinut mai curnd ; dar fiindca
elevii pregatise piesa Mahomed In care se atingeau credintele

religioase ale turcilor, i fiindca tocmai pe atunci venise in
Giurgiu un paa cu treaba', examenul se amana pana ce acel
paa a plecat din tara" 29i nu era lucru mic isprava adusa de
societatea filarmonica, in scurtul rastimp de 7 luni, daca ne
gandim c Ralita Mihalache care juca rolul Pahnirei, cand
intrase in coal, nu tia nici ceti, i trebui s inceapa' dela slovenire 29 Totul trebuia creat i actori, i repertoriu, i scen,
i decoruri, i muzic, inteun cuvnt toate elementele teatrului,
i numai entuziasmului ce se aprinsese In sufletul poporului
roman, la flacara redeteptarei simtimntului national, poate
explica, asemenea minuni, de altfel neintelese. Dupa acea prima
incercare ce izbutise peste ateptarea tuturor, mai urmara Inca
alte reprezentari, precum Amfitrionul, Casatoria silit, Vicleniile lui Scapin, Triumful amorului, Badranul boierit, Gradi-
narul i mai ales cele doua tragedii ale marelui poet italian
Alfieri, Saul i Virginia care fura reprezentate In 1836, in al
treilea an al existentei coalei. Tragedia Saul fu pregatit cu
multa ingrijire. Vestea despre aceasta reprezentatie era socotit ca un adevarat eveniment". Intiintarea facuta de Heliade spunea intre altele c aceast initiativa trebuia !mu" Heliade, Echilibrul Mire antiteze, p. 79.
" Vezi T. Burada, Cercetdri asupra coalei filarmonice din Bucurefti tu
Convorbiri literare. XXIV, p. 1 i urm.
" Burada I. c., p. 13, nota 1, dup5 spusele lui St. Mih5ileanu, contImporan
Cu IntAmplarea.
" Dare de seamA asupra examenului In Curierul rorndn, reprodusg de Burada
I.
c. p. 19.
230
ISTORIA BOMINILOR
rajatA intrucAt era o coal de moralA i culturA care era s6

insufle publicului prin exemple vii inaltele simtiminte de patriotism, religiositate, cettenie, cunotinta drepturilor i a
datoriilor, ascultarea de legi i de cei mai mari : ea' educatia
unui popor se adaoge mult prin teatru, dar c acest metod istoric
trebuie sA inceap cu clasicitatea care contribuie la formatia
spiritului, limbii si a inimei". Succesul piesei rAspunse cu totul
ateptrii. Lumea ce venia nu ine6pea in sa15., dar nu voia sA
pArAseascg cassa pAn.' nu i se da bilete pentru a doua repre-
zentatie. Nu putin inflAcArare a mintilor ctre bine i frumos

detept aceast reprezentatie a vestitei tragedii italiene, tocmai
adic6 a acelor elemente sufleteti de care mai ales era lipsit
societatea romanease a acelui timp ". Vom vedea Ing cum

trebuia ca i aceste felicite inceputuri s se cufunde iari in
intunerec i s disparA, dei ele rsar6 pe firmanentul ce-1 luminase, urmele focului lor, vecinic nestins.
S vedem ce urmare luase mersul
$coalele in Moldova.
culturei in Tara sor, Moldova ? Inceputul coalelor romneti
mai inane dateaz6, dup cum am vzut, in Moldova, incA din
timpul Fanariotilor, precum seminarul Veniamin pe care intemeietorul lui incercase chiar s-1 inzestreze cu profesori din
Transilvania, i coala lui Asaki, care se inchide In 1819, dup
5 ani de o spornic6 activitate 31.
Ce mai rAmase din Seminarul dela Socola dup vrtejul
Eteriei? Nimic sau mai nimic: Cel mult o coar elementar de
popi, unde se mai invta numai cantkile bisericeti. In 1828
Ins venind Ruii, ei puser nite cuptoare lngsd zidirea seminariului, care aprinzAndu-se dela focul lor, arse Cu desvArire,
'Mat seminarul trebui s inceteze. El se redeschise tocmai in
1834.
Putin timp inainte de a intra Ruii in Mol dova, in ultimul

an al domniei lui loan Sturza, Asaki intorcndu-se din Viena,
aduse cu el un document dela Gheorghe *tefan, domnul ce
urmase lui Vasile Lupu in scaun, din care se constat c bitemeietorul coalei din Trei-Erarhi inzestrase plzmuirea lui cu
venitul a trei moii Rchitenii, Tm6senii i Iuganii din judetul

Romanului 32. Intemeiat pe descoperirea lui Asaki el fiind numit
membru in epitropia coalelor pe l'ang6 cei de mai inainte Constantin Mavrocordat, Mihai Sturza i mitropolitul Veniamin, cari
mai epitropisau numai dou6 coale tinutale, de oarece acule din
1 Ramiro Ortiz, Per la fortuna del teatre alliriano in Rumania, p. 18 unde
sunt citate toate izvoarele contimporane.
3' Acest Volum p. 214.
82 Reprodus In Uricarul, III, p. 279. Hrisovul original al lui Vasile Lupu
nu s'a reaflat. A lost probabil luat de cdlugArii greci.
MERSUL CULTURE' BOILANEI DELA 1822-1848
231
lai fusese desfiintate33 epitropia dupg o intelegere luat cu

domnitorul, Ii face o anafora in anul 1828, In care propune cg
spre a nu lgsa sg creasc6 spini i pglgmidg pre cmpul cel ingnos

ce poate nate Imbelugate roade, Intru cat focul din vara trecutg a ars 0 a surpat casa coalei domneti, am socotit cg in
m'ngstirea Trei-Erarhi, anume In casa 0 pe aezginntul fnvechit al fericitului Intru pomenire domnului Vasile Voevod, unde
de cAnd ne aducem aminte au urmat o coalg obteascg, sg
se statorniceascg In acea casg o coalg normal 0 o gimnazie,
cgtre care mai In urmg s se adauge un curs de filosofie 0 de
pravili". Aezarea gimnaziului In Trei-Erarhi era sg fie numai
vremelnicA, Ong i se va putea Inlesni o statornic6 casg, cnd
apoi ar urma in Trei-Erarhi numai o coalg normalg"
De oarece mo0i1e coalei nu-i puteau fi inapoiate decgt
prin un proces cu cgluggrii greci 35, apoi loan Sturza recurge
deocamdatg la alte mijloace bgneti pentru IntAmpinarea cheltuelelor coalei ce vroia s Infiinteze. Anume sporete darea
de 5.000 de lei impusg nfngstirilor Inchinate la 25.000 pe an,
mai ales cg strAmo0i notri ctitorii acelor mngstiri, Inzestrndu-le, prin a lor documenturi glgsuesc ca sg fie a lor danie
spre ajutorul celor folositoare obteti aezgmnturi". In
1 Ianuarie 1828 sg.' deschide coala numitg Vasilian6 dupg numele lui Vasile Lupu. Cgluggrii greci protestarg din rgsputeri
contra aezgrei coalei In incgperile mngstirei lor ; 0 la ce!
Intai examen public la care asista 0 mitropolitul Veniamin,
egumenul grec al mngstirii s'a Inrtiat In miezul adungrii,
spre a arunca anatema in contra acestei Inchipuite uzurpatii a
drepturilor sale ; dar zelul sgu nechibzuit i atrase indat o fulgergtoare apoplexie" 36. In coala normalg se invgta gramatica,
catihismul, aritmetica i Incepgtoarele Invg.tAturi In timp de
doi ani, toate predate In bimba romng, i caligrafia. In gimnaziu al c'ruia curs era s ting patru ani, se petreceau bimba
lating maica limbei noastre" ; iar In limba romng : religia,
filologia, biografia, logica, retorica, poezia, istoria, matematica,
morala, economia pgmnteascg, istoria naturalg i arheologia.
Pe langg aceste trebuia sg se infiinteze 0 un curs de limba elineasa, indatg ce casa coalelor era sg se mai uureze de sar" Asaki, Chestia Invcifeiturei publice In Moldova, p. 13 : In cursul desbinA-
rilor politice Intre Rusia o Turcia care re/ineau In Inggimeala interesele Ord
pan la conventia de Akerman In 1826, pcoalele publice lipsite de toate mijloacele
au rAmas !liaise In sir de pepte ani".
" Anaforaua din 1828, Uricarul III, p. 34.
" Asaki, Cvestia fund fdturei, p. 14: Referindarul s'au investit cu plenipoten/ia spre a reclama prin canalul Tribunalulul punerea In lucrare a actelor
dAnuirii". Acest proces /ine pAnA la 1846 and se hotArApte In favoarea pcoalci.
Vezi anaforaua din acel an si Uricarul IX, p. 61.
" Asaki, Cvestia tnailaturii, p. 14.
232
ISTORIA ROMANILOR
cina cheltuelelor. Profesori erau s'a" fie economul Constantin

Faca, iereul loan Silvan Sakelarie, Vasile Fabian 0 Gheorghe
SAulescu, sub privigherea referendariului coalelor Gheorghe
Asaki. Din acetia, Fabian era singurul din profesorii transilvAneni, adu0 pentru seminariul dela Socola, care mai rmsese In Moldova " ; iar Skilescu fusese trimis de mitropolitul
Veniamin pe la 1820 la Hios, unde Invlase tiintele in cea
mai renumit6 universitate a Greciei din acel timp, care universitate numAr'd peste 500 studenti 38
De abia se deschisese coala din Trei-Erarhi, 0 In 7 Mai
1828 Ru0i trec Prutul. Aceast nou incercare de intemeiere
a culturei nationale ameninta deci s." fie rpit6 de puhoiul armatelor ruseti, dup6 cum fusese nimicit reorganizarea seminarului Socolei de vrtejul revolutiei. Ru0i vroiau s'a" prefacA
localul seminarului dela Socola 0 acel al coalei din Trei-Erarhi,
In spitale, precum o fAcur6 cu localul celei din Sf. Saya In Bucureti. Prin energicele stAruinti ale mitropolitului Veniamin,
ele scap6r6 de atare pericol, 0 In curnd dup aceea, venind
ca administrator in trile romne inteleptul Kisseleff, el sprijini
chiar 0 renaterea culturei In Moldova, dup cum am v'zut
CA Meuse cu acea din Muntenia. Tau localul seminariului,
fiind mistuit de flacki, precum am arAtat mai sus, numai *coala
Vasilian6 se putu bucura de ocamdat de aceast" sprijinire.
In 1829 se face primul examen al coalei, la care asist mai
multe autoriati. In darea de seam6, publicat In Curierul romnesc al lui Heliade din Bucureti, acesta felicit pe Romnii
din Muntenia pentru izbAnda coalei lor cu atAta mai mult ch"
doi din profesorii ei, Enachi Halunga 0 Andrei Moldovanu, fusese formati In coala din Sf. Saya 39.
Sistemul propunerei obiectelor, a scrierei 0 a cetirei In
clasul elementar, era acel lancastrian, adecA acel mutual, in
care profesorul este ajutat de monitori sau de elevii cei mai
inaintati, ce purtau pe atunci numele de edatori. B6ietii st5.teau In nite bAnci In fata p'retelui, pe care erau atArnate nite
table cu litere sau silabe, 0 de care copiii erau desp'rtiti prin
cercuri de fier. edatorii fAceau pe Mieti lutori aminte asupra
formei unei litere ; apoi ordonau scrierea ei, efectuat6 de elevi
Cu degetul pe nite table de n6sip. *edatorii observau cele serse
0 apoi indreptau greelele 0 dup6 aceea dkleau ordinul :
drepteaz6 primare", 0 unul din bgieti, care purta acest titlu,
tedgea Cu o mala (instrument de lifuit tencuiala) peste tablele
" Vezi Cuudntul funeral rostit de elevul &ill V. Popescu Scriban la moartea
im V. Fabian, '7 April 1836. Xenopol si Erbiceanu. Serbarea scolard din Iasi, p.215.
a G. Chassiotis. Instruction publique chez les Grecs depuis la prise de Constantinople jusqu'a nos fours, Paris, 1861, p. 63.
" Curierul romdnesc din 2 si 12 Aprilie 1829.
MEMEL CULTUREI ROMA.NE DELA 1822-1848
233
de nsip, pentru a le netezi i a se procede in urm la scrierea

altei litere 40.
Scpat de pericolul desfiinfrei ei de care armatele ruseti, coala Vasilian adu peste un altul pe care nu-1 putu
inltura, epidemia ciumei din 1829 care %inn pn In Aprilie
1830. In acela timp Asaki lucrnd la Bucureti in comisia prelucrrei Regulamentului Organic, aceste dou imprejurri tinur
coala inchis 011'6 c'tre sfritul lui Martie acel an cnd atunci
Asaki reintorcndu-se in Iai i epidemia stingndu-se, cursurile putur fi din nou reincepute ; ha se adgogi chiar la frivt-
turile in destul de elementare ale coalei normale i un curs

de legi, a eruia introducere, cam nepotrivit cu gradul de cunotinti al elevilor, este indrepttit de vornicul Mihai Sturza,
In cuvntarea rostit de el la ispitirea (examenul) din 1831, pe
motivul c4 sistematica paradosire a legilor trebuind a se incepe tocmai peste 6 ani, epitropia a gsit de cuviint a orandui
deocamdat mAcar un curs practic de legislatie"41. El fu incredintat lui Hristian Flechtenmacher, Sas din Transilvania,
carele in curgere de 18 ani n'au incetat a da publice dovezi
de cunotinta legilor, fiind asemine i la alctuirea condice! po-
liticeti (a lui Calimah) impreung lucttor". Cursul era s fie

de doi ani i era s se predee in el dreptul roman din care fusese extras indirect condica .civil a Moldovei, avnd a fi urmat
de un hotrit numr de tineri din clasa boiereasc 42
In Februarie 1831 izbucnete ins epidemia holerei, care

compromise din nou mersul coalei. Cu toat ivirea boalei,
cursurile se tinur pn la Mai, cnd devenind periculoas, se
hotri inchiderea lor, dup' o grabnic6 imprtire de premii conform noatelor din semestru. La aceast serbare, elevii executar i un cor din opera Moisi de Rossini, cntat de ei, sub conducerea renumitului Harpist Paulicec 43. In Februarie 1832 sub
ocArmuirea generalului Kisseleff se tina cel inti examen re-
gulat la coala Vasilian ce fusese bntuit pn atunci de

attea pericule. Ca i la cercetarea sumar din 1831, asistar
la aceast solemnitate toate autorittile cele mari ale trei ;
In fruntea lor mitropolitul ; apoi clerul innalt o multime de
boieri i de popor. Obiceiul de a se face din examenul tinerimei
un fel de serbare national, obiceiu ce se nate odat cu reinfiintarea invtmntului in limba romn, ne arat cuna de
i cu cugetul Meg neluminat, Romnii, odrasle ale Apusului,
tieau s pretuiasc in'ltimea invtturei.
poi
" Aceste i alte amAnuntirni culese dela oamenii contimporani In Xenoi Erbicanu. Serbarea colar dela laqi, p. 125.
41 Albina romeineasc, 1831, p. 73.
" Ibidem, 1830, p. 141.

43 T. Burada, Calendar musical pe 1877. p.-33.
234
ISTOBIA. 110MINIL011
Tot pe atunci intglnim 0 mai multe coale private tinute

cu deosebire de Franeezi. A.a In 1831 acea a lui Victor Cuenin ; In 1832 o alta sub directia lui Lincourt, Chefneu i Bagarre 44, i lucru mai extraordinar, 0 un pensionat de nobile
demoazele like de boieri, tinut de sulgerul T. Burada, care

dgdea el insu0 lectii de muzia, clavir i chitar" ".
Ca 0 In Muntenia ocarmuirea generalului Kisseleff
opera acestuia, Regulamentul Organic, dgdurg avnt invAtgmntului national. Prin acea legiuire se dispunea i in Moldova
infiintarea unui colegiu pentru invgtgtura fiilor dreggtorilor
Statului intocmirea de coale primare prin judete, aceasta
ing mai rstrns deal in Muntenia 0 anume nu in toate: ci

numai in Roman, Hui, Galati, Focani, Brlad i Botoani.
Dup ce in 1832 se infiinteazg colegiul fiilor de slujba0, in anul
1833 Mihai Sturza, in cuvntarea rostit de el ca epitrop al

coalelor, putea spune cu mndrie, cg mai multi din tinerii
ce invgtase in coala din Ia0 se invrednicise a fi intrebuintati
ca profesori la coalele tinutale 46.
Desvoltarea invgfturilor in coala din Trei-Erarhi deteptase In tineret ideea nationalg. Ei se aflar' In curand jigniti prin imprejurarea cg in mngstirea inchinatg, in incgperile cgreia se tinea coala, se slujia numai In grecete, i cg
nu se auzea nici un cuvgnt romnesc ingltat in onoarea lui Dumnezeu. *colarii cerurg deci dela egumenul grec s le invoiascg
a ceti mkar apostolul in limba romng. Grecul le rgspunse
cg mgngstirea fiind greceascg, o atare cerere ar fi neadmisibilg.

Gheorghe Asald ins izbutete a scoate dela mitropolit un ordin
In sensul cererei colarilor. Bazat pe acest ordin, un colar se
apucg in ajunul Epifaniei s ceteascg apostolatul in romnete.
Egumenul infuriet Ii zmucete cartea 0 o aruncg la pgmant.

A doua zi colarii venind in mai mare numr i vroind s impung cu sila cetirea apostolului in limba romng se incinge
o btae tare ei i argatii egumenului amutati de el asupra bgietilor. Gh. Sgulescu intervenind i spunand colarilor s pgrgsase biserica, numai astfel se putu impiedeca moarte de om.
Asaki insg plngndu-se la Kisseleff, acesta dgdu ordin a se
invoi i slujba romneasc', spunnd eft' nu poate primi ca Grecii
s impung limba lor in biserica Romnilor 47. Am vgzut apoi
44 In acest pensionat af15.m in 1832 ca premianti pe elevii Mihaiu Kogal-
niceanu i Grigore Sturza fiul lui Mihai Vornicul. Albina romeineascd pe 1832, p.
245.
" Albina rornelneascd pe 1831, p. 74.

4, Albina, 1833. p. 118 La p. 72 al aceluias an se afl o c51duroas6 mult5mire a obstiei orasului Btirlad cAtr epitropia scoalelor, pentru propasirea constatatii In InvAtlitura copitlor, la examenul tinut 3 luni dui:a deschiderea scoalei.
Tot asa la p. 125, din Galati.
" Acest episod e povestit dupA mArturii contimporane de V. A. Ureche In
MERSUL CIILTUREI BOMANE DELA 1822-1849
235
cg tot Kisseleff pune sg se traducg codul lui Calimah in limba

romng, care traducere se indeplinete de Hristian Flechtenmacher, Damaschin Bojinca si Petrache Asaki. Pentru acela
motiv ca i in Bucuresti, el invoeste eirea Albinei rorntineqli,
a cgreia prim numg'r apare in 1 Iunie 1829, trei luni dupg aparitia Curierului romnesc in capitala Munteniei.
Avntul cultural constatat chiar pentru aceastg perioadg
indestul de bntuitg a istoriei tgrilor romne, dela 1822-1834,
cgpgtase ins pe lngg miscarea indeplinitg in ele insusi, o imboldire insemnat dela adunarea tot mai numeroasg in sinurile
lor a elementelor tinere, odrasle de boieri, ce studiase sau cglgtorise prin Europa apusang, indreptare ce-si luase avntul
incg de pe vremile Fanariotilor, i care se urmgri inainte fgr
Intrerupere i tot sporind mereu din an in an, png In vremile
In care trgim. Asa Constantin Golescu spune in descrierea algtoriei lui, cg incg inainte de el mai multi din nobila tinerime
a patriei sale, dupg ce sgvArise cursul invgtgturilor in Evropa
cea luminatg, in patrie se intorsese" 48! Dintre acesti tineri luminati amintim pe loan Vgcgrescu, care dupg cum singur arat
In o scrisoare a lui din 1829, invgtase la Viena dela anul 1810
png la anul 1819 49; apoi pe Barbu Stirbeiu, Costache Cantacuzino, Costache Filipescu, Gheorghe Bibescu, Vlgdoianu,
Brgiloiu, M. Margealg, Alexandru Len, Bgleanu si D. Golescu,
dintre care o parte care studia in Paris, feliciteazg In 1829 pe
Heliade pentru scoaterea ziarului Curierul in bimba romng 50.
Din Moldova se pare cg numgrul tinerilor ce umblau dupg in-
vgfturi pe la universitgtile strgine era mai restrans; Afar

de acel Bogdan care invgta jurisprudenta la Paris, incg prin
1803 si de Asaki care studiazg intre anii 1800-1813 la Lemberg,
Viena si Roma, mai intalnim un alt Moldovan I. M. K. Rossetti dupg cum am pomenit mai sus u. Ceva mai tarziu intalnim pe Petru Monega trecnd in 1818 bacalaureatul in litere la Sorbona, apoi pe Gh. Bibescu luAnd in 1819 o inscriptie de drept si pe Barbu *tirbei care ja trei inscriptii
la aceeasi materie in 1819 si 1820. 52. Desi curentul privat al
Moldovenilor cgtre Apus a precedat pe acel al Munntenilor,
In Moldova trimiterea de tineri pe socoteala statului, incepe
mai pe urmg in ea. Pe cnd in Muntenia intlnim pe Eufrosin Poteca, Simion Marcovici, C. Moroiu i Pandelea, inlocuvantul rostit la inaugurarea statuei lui Asaki In Iasi in 14 Octomvrie 1890, Bucu-
resti, 1890. P. 28.
Insemndri de ecildlorie, cAtre cetitor.
" Publicatii In Curierul romelnesc din 1829.

" Dup6 arAtArile lui Ioan Gbica Comp. Albina romdneascd, 1829, p. 182.
" Mai sus p. 215.
" Pompiliu Eliade, Histoire deTEsprit publique en Roumanie, p. 221, 254,
dupa condicile UniversitAtii din Paris.
236
ISTORIA ROMANILOR
cuit mai apoi dup moartea lui cu P. Poenaru, trimii in
Piza i Paris ina. din 1820, in acest an intalnim din Moldova,

trimis numai pe Gh. Sulescu i anume la Hios In Grecia
i nu in Apus 53, iar la Viena " cei intai tineri trimii din
Moldova de &are stat la studii, in Europa sunt tocmai din
1834: Teodor Stamate pentru matematic i fizia Anton Vellini pentru logic i metafizie, Costache Zefirescu pentru tiintele technice, Anastase Ftti pentru jurisprudent', Leon Filipescu pentru astronomie, Alexandru Costinescu pentru ingineHe, acetia toti la Viena, iar Dimitrie Popovici pentru literatura francez, fu trimis in Franta la Luneville 55.
Poporul romn, stos de cultur, se aruncase asupra ei.
Era firesc lucru s inceap prin o lucrare de asimilare care nu
putea da mult prilej la proprii produceri. Inceputul incercrilor de scrieri in limba romn se fcur mai ales spre a intmpina nevoia neaprat de crti didactice. Aa intlnim in
primul loc abecedare parte simplu romneti, parte pentru
invtarea limbei ruseti, ce se studia in trile romne in timpul
ocupatiei lor de Rui, sau pentru acea a celei franceze, gre-
ceti, dup6 reintroducerea in coli a limbei eline. Apoi tot pentru
invltura limbei gramatici, precum acea a lui Heliade, tip-
rit in 1828 i acea a lui Sulescu din 1833; un curs de retoric"

de Simion Marcovici tipkit in Bucureti in 1834. Pentru celeMite invtturi gsim parte manuscrise care se copian de colari, parte tipArite cursuri de geografie, aritmetia. .1 de metod
de Gh. Sulescu, geografia tiprit in 1834 in tipografia mitropoliei de Vasile Fabian, un curs de mitologie 1830 de Stanciu
CAputineanu, profesor coalei nationale din Craiova, o prescurtare a istoriei universale tlmilcit dupg limba elineasc de
Chir Grigorie 1826 in Bucureti, o istorie a imperiei rosiene,

compus' de consilierul de stat i cavaler Ivan Candanov, tradus de Gh. Asaki, eit' in 1832, pe timpul guvernului provizor rusesc din tipografia Albinei. InvTtura bisericeasc'd
care i mai inainte se preda in limba romAd, urmeaz i acuma
a da natere la deosebite scrieri. Dintre tiintele matematice

intlnim afar de manuscriptul lui Sulescu, i de acele ale
lui Asaki pentru coala lui de inginerie, un manual tip'rit pentru
seminarul dela Socola, in 1830 de A. Teodorescu profesor, i
o traducere a aritmeticei lui Francoeur pentru Sf. Saya din
Bucureti, Malta' de Heliade in 1832. Din filosofie aflm o loghic flm6cit acum intiu pe limba patriei de Chir Grigore,
episcopul Argeului 1826, o adunare de pilde filosoficeti t'6163 Relalia istoricd asupra coalelor din Moldova In Buletinnl o/icial, 1838.
No. 35, Albina rom. 1834, p. 205.
64 Albina rom., pe 1829 p. 182.
65 Mai sus, nota 8. Stamati i Costinescu sunt unchii mei dup5 mam5,
MERSUL OULTUREI ROMANE DELA 1822-1818
237
macite de pe limba greceasca de Constantin Golescu, autorul

insemnarilor de caltorie, 1826, elemente de filosofie morala
traduse de acela, 1827, un manual de patriotism tiparit in
Ia*i, 1829, de Iancu Nicola, i filosoful indian talmacit din
frantuzete de Iancu Buznea in Iai, 1834. Afar de aceste tiparituri, se intalnete un curs intreg de filosofie manuscript
de profesorul din Sf. Saya Eufrosin Poteca 56
In aceste putine manuale se incheie biblioteca coalelor,
In primele timpuri ale infiintarei lor, i aceste mijloace de invaValued, sunt cele mai multe nemetodice i ru alctuite. Totui
acest material, ori cat ar fi fost el de inferior atat in fond cat i
ca forma, alcatuete temelia pe care s'au ,Inaltat invtamantul
romanesc, i ca atare merita a fi cunoscut.
2. PROPMIREA L1TTELECTUALA DELA 1834-1848.
*coala din Sfantul Saya exista Inca din 1831, data reorganizarii ei cu cursuri de invtaturi secundare, care se tot
addogira pe fiece an, Oda' ce in 1839 ea se gasete intocmita
Cu 4 clase elementare, 6 de umanioare, i dou clase complementare care reprezintau invatamantul superior, impartite fiecare in dou sectii, din care in una se Invatase materii*tiintifice, precum geometria, algebra, trigonometria plana i sferica, iar in cealalt cursuri de drept i anume acel civil roman
i roman i acel comercial, primul sambure al facultatilor de
drept i de tiinti din Bucureti57.
In Moldova aflam in anul 1834, intemeindu-se coala cen-
tral de fete pe cand seminarul dela Socola este pus iarai in

putinta de
redeschide cursurile sale. In coala Vasiliana
erau intrunite in germene i fr desvoltarile trebuitoare, toate
cursurile invtturilor ca i in acea din Sf. Saya, ba Inc inteun
chip mai nedeplin inca, nefiind impartita coala In clase i urmand predarea dupa materii. Aa in 1833 aflm c coala Vasiliana era organizata in chipul urmator. O clas elementara in
care se invatau cetirea, scrierea, numeratia i rugaciunile ;
o clasa numita normala in care se invatau gramatica romana
Oda" la verburi", geografia Europei, cele 4 operatii aritmetice, intaiele cunotinti i religia ; un gimnaziu in care se preda
retorica, introducerea i Intaia parte a elocutiei, istoria universal prescurtata 'Ana la Constantin cel Mare, fractiile ze" Toate aceste scrieri au fost expuse In original, tipArituri sau manuscripte la expozitia didacticA, ce s'au organizat cu prilejul Sarblrei de 50 de
ani a infiint5rei InvAtAmAntului sJperior In Moldo,a. Vezi Xenopol l Erbiceanu. Srbarea colard de la a0, Catalogul expozitiei, scoala romlnl, pa 243
urm.
" Vitzu, I. c. p. 24, care reproduse programul scoalei pe acel an.
ISTORIA ROMINILOR
238
cimale i numerele complexe, limba latin, geografia celorlalte
prti ale lumii i religia. In afar de aceste cursuii, ce reprezentau clasele elementare .1 umanioarele din Bucureti, mai
erau *i lectiuni extraordinare, care imprtiau caracterul cursurilor complementare, i. in care se inv'tau codul civil, limba
ruseascA, limba elin, limba francez, cea germadA, caligrafia
i desemnul.
Care sfAritul anului 1834, Mihai Sturza, pentru a rspunde la o cerint obteascg, de a infiinta un curs de invtAturi mai inalte, in care s poat studia acei care sfArind gim-
naziul Vasilian, nu puteau merge in strinAtate, se hotrte

a incununa, ca principe, lucrarea pe care o incepuse ca epitrop
al coalelor. Mind ins c'A localul pentru aezarea Academiei",
nu era 'MCA gata, apoi spre a nu se l'Asa neintrebuintat se-
mestrul curgtor, s'a hot'Arit deocamdat, pAn la solemna instalatie a Academiei, in paradosurile gimnaziei Vasiliene, a se
incepe fr preget cursul anului I de filosofie, dup sistemele
de alte academii intrebuintate anume : logica, algebra i istoria
universal rezonat" 58. In 1835 insA cumprAndu-se o cas anumit, se deschid cursurile Academiei Mihilene in ziva de 16
Iunie. In cuvAntarea sa de inaugurare, domnitorul amintete
fazele prin care trecuse metoda de a parodosi invtturile in
Jimba nationalA cu ajutorul acelor clasice, prin care in epoca
noastr foarte au sporit luminarea in lume", felicitAndu-se impreunA cu epitropii c de pe cAnd era membru in epitropia coa-
lelor, vAzuse ostenelile lor incununate cu dorita ispravA".

Adaoge principele cA acum ajungAnd tinerimea scolastic la
grad de a putea invta tiintele filosofice, am poruncit a se
Infiinta Academia" 59. La inceput se organizeazd numai patru

.clase care mai tArziu se adaoser Ong ce ajunserA la epte.
Ele full impoporate cu elevi care proveneau parte din acei ce
sfArise gimnaziul, i care intrar in clasele superioare ale Academiei, parte cu elevi din pensionatele private ale lui Kukulli,
Curius i Sachetti, care se deitarA mai cu totul de elevii innaintati. Pensionatele erau pline mai ales de, fii de boieri, care
trebuind s fie primiti gratuit in internatul institutului aezat
lAng6 Academie, se intelege uor interesul boierilor de ali pune
odraslele in aceast coal, in loc de a plAti pentru ele in stabilimentele private. Odat cu aceast organizare mai deplinA a
gimnaziului din Academia MihileanA, incet6 acest curs la coala
Vasilian, care rAmase numai cu invtturile elementare. Profesorii ce fusese la clasele gimnaziale din coala Trei-Erarhilor,
furA strmutati la Academie. Intre acetia insemnm pe Eftimie Murgu, doctor in filosofie, mdular al universittei din
,8 Albina rom., 1834, p. 374.
P9 Ibidem, 1835, p. 185 51 unn.
MERSITL CULTUREI ItOILLNE DELA 1822-1848
239
Pesta, diplomat cezaro-cresc, pravilist si profesor de filosofie" ",
care fu adus In 1834 de peste munti insarcinat cu acel curs

provizor, mai inalt infiintat inca. In localul scoalei Vasiliene,
cu 6 luni inainte de deschiderea Academiei. Programul studiilor
In ambele scoli iesene cuprindea in 1837 urmatoarele materii :
in clasele incepatoare din scoala Vasiliana, cetirea, scrierea,
numerarea i sfintele rugciuni. In clasele normale se invata
In cea dintai catihismul, cele patru operatii ale aritmeticii, geografia i cetirea
; In a doua istoria biblic, fractiile
regula de trei, sintaxa romana, elementele limbii latine i caligrafia. Academia Mihaileana cuprindea dou clase gimnaziale,
In care se invata aritmetica panla proportii, limba latin, cronologia pana' la caderea imperiului roman, geografia Europei
religia. In a doua restul aritmeticei, limba latin, geografia
partile celelalte ale lumii, cronologia pana la descoperirea Americii si religia. Urmau apoi dou clase de umanioare ; In ceadintai se invata retorica, cronologia pana la pacea de Vestfalia,
sintaxa latina, algebra, geografia veche, limba elin, religia
morala, iar in a doua aplicarea retoricei, mitologia, istoria literaturii i versificatia, cronologia pana in zilele noastre, geometria teoretic, poezia latin, geografia patriei, cuprinzand sub
aceasta denumire ambele principate i sintaxa
Cursurile superioare, smburele din care se desvolta universitatea din Iasi, erau reprezentate la Inceput prin dou clase :
acel de filosofie in care se predau logica, metafizica, estetica,
istoria nationala i matematicile inalte i acele aplicate, precum
fizica ; i acel de drept, In care se preda dreptul public si acei
privat al diverselor popoare, acest din urrna singur in limba
francez, tinut de un Francez C. Maisonnabe, intrucat cum
spune programul, acest curs fiind inca nou in Europa, si o
culegere de codici ai deosebitelor natii, fiind tiparita numai in

limba francez, paradosul se va face in aceast limbr. In afara
de acest curs de drept public in frantuzeste, mai linea inca
Flechtenmacher doua altele : de dreptul natural si de drept

civil in limba romana. Tot in 1837 mai deschide i doctorul
Cihac, un curs de istoria natural In Academie. In 1838 se mai
creiaza pentru Alexandru Costinescu, o catedra de geometrie
arhitectur, si una de chimie pentru Constantin Zefirescu.
In locul lui Eftimie Murgu ce trecuse In Muntenia, se adusese
tot din Transilvania, ca profesor de filosofie, pe doctorul Petru
Cmpineanu.
Aceste deosebite cursuri adnceau necontenit sfera cu-
getrii i latiau cultura In sanul poporului roman. Unde se mai

" In traducerea unui doc. din 1639 fAcut4 de Eftimie Murgu, el se tal-
tuleazg doctor al pravililor 11 profesor de filosofie o a dreptului naturii". Iorga

Studii l Doc. V. p. 542.
240
ISTORIA ROMINILOR
auzise pnA atunci rAsunnd de pe catedr, cuvinte ca acele

rostite de Flechtenmacher la deschiderea cursului s'au de drept
natural, cnd profesorul spunea : veti putea sA ajutati intru
intemeierea drepttii, depArtarea abuzurilor si metehnelor
nesti (care nu sunt altele de cAt despotismul judeetoresc, nestiinta, nesilinta, nerbdarea, luarea de min.' si hatArurile) i
spre mngAierea celor obijduiti". Asemenea vorbe rostite dintr'un

loc si de o gur" autorizat de un om inVtat, de care totdeauna
Romnii au avut respect, trebuir s" facA in atmosfera atAt

de conrupt a timpului efectul unui organ curlitor.
Pe cnd in Muntenia incepea lupta politic intre domn
intetit de Rui si adunarea cea insufletit prin aprinsa inim6
a lui Cmpineanu, care lupt trebui s" lese mai in umbr indeletnicirile culturale, in Moldova dup o scurts rocoire a
catorva boieri nemultmiti domnia cea mult mai ghibace si
care tia sri inconjure mai bine greuatile, a lui Mihai Sturza,
Irisa loe mai departe pentru avntul gAndirii.
A saki vAzAnd rezultatul strAlucit al incercsrilor fAcute in
Bucuresti, pentru intemeierea unui teatru national, provoac

in Iasi in anul 1836, infiintarea unei socienti asemenea cu acea
bucurestean6, menit6 a intemeia un conservator filarmonic
dramatic, in care s" se invete arta jocului scenic. Acela ea"sunet 11 Oseste propunerea lui Asaki in Iai, pe care-1 intAlnise
aceea a lui Heliade in Bucuresti, i o subscriptie bogat la care
je parte intreaga boierime, aduce la indeplinire dorinta invtatului. Elevii scoalei iesene fac progrese tot atAt de repezi ca
i acei din Bucuresti, i in anul urm6tor se reprezintA pe scena
teatrului de varietAti 61 din Iai, piesele Lapeyrouse si Vkluva
viclean', cea dintAi o melodramA cu cntece, cea de-a doua
o comedie. Se dau in urni piesele Petru Rares-Vod i Contrabanda sau Intunecimea de lunA, imitatii de Gheorghe Asaki.
Directia conservatorului era incredintat logofkului Catargiu,
lui Vasile Alecsandri si lui Asaki. Insemnate ins5, au fost progresele elevilor in muzicA, deoarece furA in stare sri joace,
dup doi ani abia dela infiintarea coalei, anume in Februarie

1838, greaua peed Norma, cntat pe un text romnesc prelucrat tot de neobositul Asaki.
Tot cAtre acest timp societatea tiintelor naturale din Iasi,
se pune in legAtur5. cu Europa apuseanA. Originile ei dateaz
MO de prin 1830, cnd doctorul Cihac, incepe a provoca intruniri
ale medicilor din Iai, pentruca prin cetirea revistelor streine
" Teatrul de varietAti fusese zidit In 1832 de fratii Fourreau, pe plata

PrImariei pentru reprezentatiile lor. ArzAnd, nu s'a mat reconstruit. Vezi T. Burada, Cercetri asupra conseruatorului filarmonic-dramalic din lai, las, 1888, p.
8, nota 2. Aceast scriere ne au folosit In expunerea desvolt6rei teatrului In Moldova.
MERSITL CULTURE/ ROMANE DELA. 1822-1848
241
desbaterea intreb6rilor atingtoare de medicin, s menting

pe practicieni la fnltimea stiintei europene. El fmpreun cu
doctorul Zotta aletuiesc curAnd dup aceea statutele unei
societeili de medici qi naturaliqii din Icqi, care obtine aprobarea
guvernului In ziva de 18 Martie 1833, sase luni inaintea fntemeierii societtii filarmonice din Bucuresti. Doctorul
prin relatiile ce le avea cu colegii s'Ai din trile apusene, fAcu ca

tAnAra soicetate iesan s'A fie poftit In anul 1838 la congresul
naturalistilor din Friburg. Isi poate inchipui cineva mandria

multumirea tuturor RomAnilor cugettori, cand vzur c
poporul lor a c'Arui aspiratii mai nimeni nu le stia, a &Ami avezare geografic era chiar aproape necunoscut, era chemat s'A
sad la massa stiintei departe in Apus, al'Aturea cu acele popoare
btrane in culturg care purtau de secoli intregi pe umerii lor

chivotul civilizatiei. Doctorul Cihac trimis de Mihai Sturza, spre
a reprezenta Moldova la congresul dela Friburg, spune In cuvAntarea rostit de el aici, ch inainte de a tratarisi de obiectul
ce mai cu sam este de firea fndeletnicirilor acestei adunri,
potrivit lucru va fi de a finpktsi o stiint despre o natie de
bastin roman, de curAnd intrat in cariera sistematic6 a civilizatiei prin a sa plecare de a se lumina". Atunci pentru prima
oar Europa apusan se atingea cu Orne dela Dunre pe catea
intelectual ; ha atunci pentru prima ara multi chiar din marii
Invtati ai Apusului deprinser a cunoaste numele Romnilor.
CAnd cetim asemenea lucruri, ne pare CA ele trebue s'a se fi pe-
trecut de foarte mult timp, i cu toate acestea nici un yeac nu

ne desparte de acele vremuri, in care poporul roman era fnc6
asa de neinsemnat, asa de necunoscut I Societatea medicilor
naturalistilor din Iasi se bucur in curAnd de o cald lmbrtisare din partea fnvtatilor apuseni. Mai multi din marii fruntasi
ai stiintelor naturale fsi fAceau o onoare de a Insira, fntre titlurile lor, si pe acel de membru al socientii medicilor i nattira-
livtilor din Iasi. Asa fur' A. de Humboldt din Berln, Ad. Brong-
niart din Paris, G. Struve din St. Petersburg, I. Berzelius din

Stockholm, C. F. Oken din Zurich si altii inc'A 62
DacA ne fntoarcem iarsi privirile la scoale, aflm o Intindere neincetat a lor peste tot cuprinsul trii, fnfigAnd In
deosebite puncte luminoasele lor facie. La Galati unde scoala
se deschisese In 1832 cu 44 de scolari, In 1839 se numrau 111;

la Focsani crescuse numrul lor dela 16 la 100 si la Hui dela
15 la 110 63. Tot in acest an se adaoge ine osopan.' tinutal la
Bacu, sub profesorul Constantin Platon
coala. din Barlad
" Albina rom., pe 1838, P. 376. Comp. Xenopol q1 Erbiceanu, Serbarea
gcolar de la lagi, p. 153. Istoricul societatei de medici si naturaligti, fAcut de N
Beldiceanu, In Buletinul societtifei medicitor fi naturaligtilor din lagi. 101887, p. 3.
" Albina rom., 1839, p. 251, 255.
" Ibidem, p. 319.
A. D. Xenopol. Istoria
Vol. Xl.
16
242
ISTORIA ROMAN1LOR
care exista ined din 1820, Cu un dascAl din Ardeal ca invttor
si Cu un program care cuprindea gramatica, aritmetica, geografia si theologia" adic catehismul, fusese intemeiat pe
mosia Zorlenii a lui Al. Calimach, Boierul Costache Conache
contribuise Cu 5000 de lei la cldirea localului 66. Un numr de
18 elevi ai seminarului celui reinfiintat in 1834, sfrind In
1839 cursul invtturilor, sunt hirotonisiti de preoti i trimii

pe la bisericile stesti, seminarul aflndu-se pe atunci sub directiunea jurisconsultului Damaschin Bojinca. Teodor Stamati
incepe a face observatii meteorologice si a le publica in Albina
romneasc ; celedintiu au fost inserate in numrul dela 19
Ianuarie 1839. In 8 ale lunii Noembrie 1838, fiind ziva onomastic6 a domnitorului, si tot odat patronul Academiei, cu prilejul serbrii indoite ce se face, Mihai Sturza druieste Academiei 600 de tomuri alese, care aveau a fi inceputul pentru infiintarea unei biblioteci publice, a cruia regulament se intocmeste in 17 Noembrie 1840. In acela an se infiinteaz coala
technic pentru arte i meserii, pus sub directia lui Carol Mihalik de Hodocin, i inzestrat cu sase atelii sub maitri adusi
din strintate 66. Se aduc in acela an instrumente de fizic
si de matematic, cu care se intocmeste un cabinet care s'a' slu-
jase la predarea cursurilor respective. Intre acestea erau si

instrumente de dagherotipie, cu care Teodor Stamati scoate
mai multe v'zute ale Iasului 67.
Rpit de acest vartej spre cultur si invttur, hatmanul
Anastas. Basot infiinteaz in 1838, pe mosia lui PomArla,
o coard pentru invlarea copiilor de trani, ceadinti coal
steasc de 'sistemul nou rsrit pe pmntul Moldovei 68.
pe cnd am vzut c in Muntenia atare scoal fusese intemeiat

de Constantin Golescu inc Cu 11 ani mai inainte. Curnd dup
Baot alti doi proprietari organizeaz asemntoare coale pe
mosiile lor, anume clucerul Fundtescu pe mosia Bozienii 66 si
logoftul Lupu Bals pe alti Bozieni proprietatea lui, care aceasta
din urm avea i un internat pentru 24 de srmani si orfani
hrniti si educati pe cheltuiala lui. coala lui Bals era pus6 sub
directia lui Haliciu, fost elev al Seminarului dela Socola. Tot
atunci arhimandritul Veniamin Rosseti egumenul mnstirii
Doljestii, infiinteaz o scoal primar in zisa mnstire, punnd-o sub directia lui loan Costea, fost elev al scoalei Vasiliene 70. In 1841 logoftul Teodor Bals infiinteaz o scoal pri" Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXIX, 1906, p. 195 (31).
Ibidem 1840, p. 212, Comp. 1841, p. 103.
Ibidem, 1840, p. 318.
Ibidem, 1838, p. 102.
Ibidem, 1839, p. 383.
7 Ibidem, 1840, p. 13.
MERSUL CIILTUREI ROMANE DELA 1822-1848
243
mail in Darabani uncle fiii sAtenilor aveau a primi o invAtAtur potrivit cu starea lor" n.
Tot in anul 1838 se face in Muntenia cel dintiu pas spre
infiintarea unui invAt'Amnt oficial stesc, Regulamentul organic prevedea numai a-Ma, ca tarcovnicii (paraclisierii), satelor, pentru leafa ce vor primi, s illy* i pe copiii stenilor ;
dispozitii care punea numai o ingreuiare pe o clas inferioarA de
dreatori, Mil a li se da nici un mijloc de a indeplini atare indatoriri ; nici locul de coal, nici cArti, nici material didactic,
pe lng6 &A nu posedau nici cunotintele trebuitoare ; putea
fi privit chiar ca ne,scris acea posedare. De aceea nici nu vedem
luandu-se vre o mAsur, nici de ocarmuirea provizorie ruseascA,
nici bungoar de Mihai Sturza, in intreaga lui domnie, de a se

aplica aceast dispozitie a Regulamentului Organic i a se infiinta invtmntul stesc. In Muntenia insA intlnim o incercare de a se da natere i unui atare aeiAmnt, care dei nu au
izbutit la inceput, totui au lsat urme care au adus o izbnd
mai trziu.
Anume in 1838 ministrul din luntru al lui Alexandru
Ghica, fratele sAu Mihalache Ghica, deteapt pe eforia coalelor
ca s infiinteze coalele steti 72 De pe atunci se primise principiul cA coalele steti s functioneze numai iarna, rAmAnnd
ca vara copiii s'A se indeletniceascA cu ajutorarea pArintilor la
munca cmpului. Pentru a se injgheba ins aceste coli era
de trebuint mai ales dou6 elemente ce nu se puteau improviza,

anume invAtAtori i inc6peri. Pentru a forma pe cei dinti, se
prev.zu de eforie msura cea cu totul neindestulAtoare de a se
-aduna trcovnicii de prin sate pe la coalele din capitalele judetelor, spre a deprinde, in curs de dou luni, invAtAturile inceptoare, care apoi s" le predea la rndul lor copiilor din sate
In timpul iernii. Prcovnicii ins refuzau de a veni, neavnd cu
te teal in orae in cursul celor dou luni. Eforia cere atunci dela
departamentul din luntru s se dee din cutia satului, cheltuiala
mncArii pentru cele dou luni. Cutia era ins adeseori seatuit
de bani, din pricina deselor apeluri la mijloacele ei. Si apoi in
dou luni ce puteau inv'Ata trcovnicii dela nite profesor! ce
i ei erau cu totul slabi in tiint, mai ales cand era vorba de a
se da invAttur stenilor MI% crti i cu ajutorul unor tabele
lancastriane aduse din Paris, a cAror intrebuintare cerea experient i cunotinti? Tot aa de ru stteau lucrurile i in ceeace
privete incAperile. Eforia ordonase s se fac vr'o 2000 de
n Ibidem, 1841, p. 121.
" Adresa din 24 Ianuarie 1838 reproduse de V. A. Ureche, anexa 7 si 8

a studiului au ,5coalele sdlett din lionidnta, istoricul tor dela 1830-1867, Bucuresti, 1868 p. 48. Am urmat acest studiu In desvoltarile din text. Scoalele anterioare buniioarA din veacul al XVIII-le ce se Intlinesc In unele sate, V. A. Ureche,
Jam* Romeinilor I, Bucuresti, 1891, p. 258 erau scoli de preotie.
ISTORIA ROMINILOR
244
locuri ; dar nici nu dadea fondurile trebuitoare pentru zidirea

lor, nici nu arata macar de unde sa se iee ; atata se marginise
a ruga pe manastiri si pe proprietari sa ajute la zidirea localurilor de scoale care erau sa fie mai ales lor spre folos 1 Cu toate
numeroasele ordine date, cu toata nesfarsitele corespondente
urmate, scoalele satesti ramasera tot o dorinta neimplinita
Rapoartele revizorului scolar Vasile Jorj constata inca in
1840 Ca in intregul district al Ilfovului, lnga capitala, chiar
sub ochii ocarmuirii, numai doua scoale se aflau intr'o stare
ceva mai buna in privirea localului ; Ca' in celelalte sate nu erau
deloc case pentru scoale ; cal se invata in tinda invattorului
care dei fara nici o competinta, se prefacea a tine scoala, spre

a se folosi de cei doi lei de familie pe care satenii erau inda-
doriti a-i plat lui. Pana in 1848 chestia scoalelor satesti nu

urneste din loc.
Daca am atins acest punct, care au dat rezultate negative in silintele spre propasire, am facut-o numai spre a arata
uriasele greutati cu care avea de luptat generatia acelui timp.
Totul trebuia creat din nimic ; once element lipsia, si totus se
incerca de toate : literatura fra limba, teatru fail actori si Ma'
repertor, scoale fara profesori, Ma local, fara carti si material
didactic, presa MI% libertate de a scrie. 0 lupta uriasa se Mein-
sese de cateva individualitati marcante pentru a imprastia

intunecimea in care zacea natia romana. Isbanda a fost a lor
pentru ca aveau incredere, pentruca stiau ea civilizatia se
naste sub sfortarile muncei si ca once pas facut in directia ei
nu ramne neroditor. Once plazmuire cat de mica a lor devenia
simburile unui progres mai Mare, asemenea bulgarului de za-
pan' ce porneste, o minge depe crestetul muntelui, si ajunge

In vale un potop rasturnator. Acadentia din Iasi se imbogateste dela 1840 inainte cu alte cursuri noue. Se adaoge la
inginerie o catedra de geometrie descriptiva cu care este insarcinat Alexandru Costinescu. Leon Filipescu, intorcndu-se
si el din Viena in 1842, se creaza pentru el un curs de agronomie. loan Ghica din Muntenia, invatat la Paris, si care
venise in Iasi cand adusese scrisoarea boerilor munteni prin
care propuneau domnitorului Moldovei coroana ambelor principate in 1841, 1'AI-inane aici, si deschide in 1842 un curs de mineralogie si geologie ". In 1843 se adaoge ca profesor de legi
pe langa Campeanu care inlocuise pe Flechtenmacher, retras

In pensie, Neculai Docan, care preda in anul al III-lea dreptul
roman si acel civil. Tot in acel an Noemvrie in 24 Mihai Kogalniceanu deschide cursul sau de istorie nationald la Academie,
cel intai curs deosebit tinut in -raffle romane asupra materiei
acesteia. Pana atunci se propusese cate ceva din istoria tarilor
73 Alb. rom. 1842, p. 81 i 321.
MERSUL CITLTUREI ROMANE DELA 1822-1548
245
romne numai printre evenimentele istoriei universale. Koglniceanu care se indeletnicise mult timp cu istoria poporului
romn, scriind istoria lui 'MCA de pe cnd Invta la Berlin, la
vArsta de 17 ani 74, se inflcrase pentru obiectul su mai mult
de cum putea s o invoiasc atmosfera ruso-aristrocraticd a
timpului. El spune In cuvntul su introductiv la cursul ce-1
deschidea eft' : inima mi se bate cnd aud rostind numele lui
Alexandru cel Bun, *tefan cel Mare, Mihai Viteazul : dar domnilor, nu m ruinez a v zice c aceti brbati sunt pentru
mine mai mult de eat Alexandru cel Mare, decat Anibal, decAt Cezar ; acetia sunt eroii lumei pe cnd cei dintai sunt eroii
patriei mele. Pentru mine Mafia dela Rsboeni are mai mare
interes cleat lupta dela Termopile i izbanzile dela Racova

i dela CAlugreni Imi par mai strlucite decat acele dela Maraton i Salamina, pentru cA sunt cAtigate de care Romni.
Chiar locurile patriei mele Imi par mai plkute, mai frumoase
decAt locurile cele mai clasice ; Suceava i Targovitea sunt
pentru mine mai mult cleat Sparta i Atena. Baia un sat ca
toate satele pentru strin, pentru Romn are mai mult pret
decAt Corintul, pentruc In Baia, avanul 60' al Ungariei,
Matei Corvin, viteazul vitejilor, craiul crailor cum ii zicea Sixt

al IV-lea, fnit de sabia moldovan, fu pus in fug i uit drumul patriei noastre". Dac ins In acest loe al cuvntrei sale,
Mihai Koglniceanu atingea numai coarda patrioticA, aiurea el
se alunec5 pe trmul politic, amintind In cuvinte tot atat de
adnc simtite chestia unittii i deci a unirei neamului romanesc : Eu privesc ca patrie a mea toat acea Intindere de loc
unde se vorbete romnete i ca istorie national istoria Moldovei intregi inainte de sfdqierea et, a Valahiei i. a fratilor din
Transilvania". Greu cuvnt rostise aice Koglniceanu, i numai focul tineretii explicA In gura lui astf el de indrzneal.
Inainte de sfierea ei?" Dar prin cine fusese sfiat Moldova?
De Austriaci in 1775, cu consimtmntul su cel putin fr
Impotrivirea datorit de Rui i de inii acetia In 1812. i asemenea cuvinte se rosteau depe catedra unei coale publice,
inteo tail a crui guvern nu putea s se mite nici s rdsufle
decAt cu invoirea Rusiei ! Rpit ins de farmecul docventei
*i cu inima plin de adevrurile ce se revrsau fr voia din ea,
Koglniceanu nu se teme a lovi mai departe in insi consti-
tuirea societtei ai cAreia fii era chemat a lumin. El spune

mai departe : cA o aristocratie ignorant, sprijinit de Poartil
i de der, pe de o parte tine In lanturi un popor de mai mult
de dou milioane de oameni, iar izvoarele avutiei publice se
intrebuinteaz numai in folosul unor familii privilegiate". A" M. Kogalnitshan, Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de
la Valachie, Berlin, 1854.
246
ISTOBIA ROMANLLOR
eeasta critica justa lovea insa drept in fata starea de lucruri

existenta, si un asemenea profesor devenia un pericol nespus
pentru regimul timpului de atunci. De aceea i guvernul Ii mul-
tumi, in curnd de osteneala ce vroia
da 75.
Tot in acest an 1843, se mai deschide un alt curs, acel de

economie politica tinut tot de loan Ghica alaturea cu acel de
stinte naturale si pe care-1 preda 'Ana in 1845 76.
Pana la 1843 se inmultise scoalele judetene, mai JuninVandu-se una in Tecuci care numara in acest an 54 de elevi, in
Botosani cu 124 de copii. Se creaza apoi scoale primare de sui Pacurari, si se infiinburbii in
: la Targusor, Tataras,
teaza doua scoli militare, una in Iai i alta in Galati.
Invatatura se latea si se adncia necontenit. Scoalele
primare, fiind tot mai impoporate, trimeteau tot mai multi
elevi destoinici in Academia din Iasi si in colegiul din Bucuresti, care la rndul lor produceau, barbati distinsi ce parte rainneau in tara, parte se duceau in Apus sa caute incununarea
invataturei lor. Aceasta desvoltare a studiilor avuse ins un rezultat insemnat, anume restrangerea numrului privilegiatilor dela functiile statului, i inlocuirea lor, in contra chiar a
dispozitiilor Regulamentului, care le pastra asemenea indeI etniciri, tot mai mult cu oameni din treapta de jos a societatii.
In scoalele din capitale erau primiti insa dupa obiceiul rmas
din epoca fanariota nu numai fii de boeri, i ci acei ai breslelor,
precum mazilii, negutitorii, preotii. Prin intermediul acestor
din urma insa era deschisa cariera invataturei chiar i tranimei, caci fiii de trani care invtase in scoalele satesti de preotie, ajungand in tagma preoteasca, puteau sa-si vada copii lor
petrecand tot cursul invatturei, ba chiar s fie trimisi in strai-
natate de unde sa revina cu o aureola de invatatura care sa
faca din ei minunea contimporanilor lor. Astfel fusese Teodor

Stamati, Leon Filipescu i Anastasie Fatu, toti trei fii de preoti
deci din originea lor tarani ; de indata de deveneau invatati
erau daruiti cu un cm n de boerie. Asa dobandise Vasile Popescu,
Scriban, i loan Ionescu fu de preoti, rangul de pitan i
odata
prima treapta a boeriei urcata' iar fi putut sa suie mai sus, precum o Meuse Gheorghe Asaki, care si el fiu de preot ajunge la
sfarsit a avea rangul de Aga, adica a face parte din boerimea
76 'We Cumintul introductiv la cursul de istoria Nafionald rostit In 24 Noemvrie 1843 In Academia mihaileanA, tipArit In fruntea Letopisefilor fcirei Moldovei, publicate pentru IntAiasi datA de M. CogAlniceanu, Iasi 1852, p. XXIII,
XXVIII, XXXIV si XXXVII. KogAlniceanu spune In rAspunsul sAu la cuvAn-
tarea comitetului scolar la impArtirea premiilor In 1860, Mon. Of. al Moldovei

No. 238; 29 Iulie 1860: cAnd eu cAteva luni am putut fi profesor de Istoria RomAneascA In Academia MihAileanA, nu era lucru usor i nepericulos a grAi adevArui"
Vezi lectia de deschidere a cursului din 23 Noemvrie 1843: Despre Importan fa Economiei politice In Foaia stiintificd si iterar din 1844, p. 57.
MERSDL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1648
247
cea mare. InvAttura deschidea deci cariera functiilor i fiilor

poporului. In 1835 Alexandru Ghica in Muntenia i in 1842
Mihai Sturza in Moldova iau dispozitii ca nimeni sA nu mai
poat intra in slujbele statului f6rg atestate de urmarea cursurilor invTturilor, i anume pentru postul de scriitor se cerea
atestatul sgvririi cursului primar, pentru acel de ef de biu-
rou, atestatul de gradul al II-lea, iar pentru postul de ef de

sectie acel al gradului al III-lea 77. Aceste dispozitiuni, reinvierea unor vechi legiuiri ", care totdeauna favorase pe tiitorul de carte, trebuiau s'A jigneasc pe mare parte din boeri,
anume pe acei ce se vedeau exclui de c6tre capacifdtile poporilui de jos dela nite indeletniciri ce fusese in toate timpurile
privilegiul lor exclusiv. Se forma deci in -t6rile romne un partid protivnic intregei mieri de regenerare i mai ales coalelor, anume cursurilor mai inalte din colegiul Sfntului Saya
i din Academie ambele coale care d'Adeau propirei imbol-
direa cea mai mare.
Aceast parta' se intalnea in gAndirile sale cu agentii
guvernului rusesc. Cand Kisseleff d'duse un oarecare avnt

coalelor nationale in timpul ocArmuirei provizorie i prevkuse
prin Regulamentul Organic mijloace mai insemnate pentru a
lor intocmire, el era Mea' indoials departe de a se gAndi la efectul
pe care deslAntuirea cugefrei poporului romn trebuia s6-1

aib6 asupra mersului trebilor.
El crezuse c6 inv6t5tura publicA va ajunge numai a forma

obVeasca bunet cugetare intemeiat pe cel mai sandios moral",
i nu se ganduse c acea bun5 cugetare i acel s6n6tos moral
trebuia s tintease la fsturnarea unei stri de lucruri ce era

bazat tocmai pe nedreptate i deci pe nemoralitate.
Oamenii ce reprezentau adev'gratul sistem rusesc, precum baronul de Ruckman i nu idealiti in politic` ca Kisseleff, inteleser in curAnd incotro tindeau silintele uriae fkute
de partida nationalg, pentru a trezi in poporul romAn o viat6
contiut6 de sine. De indat ce guvernul rusesc v`zu e desvoltarea poporului supus lor apuca pe nite &Al ce nu erau acele
ale propriului lor stat, se hotsri s le pun6 carAt i de atunci

incepu acea sistematic6 prigonire a tuturor plAzmuirilor partidei nationale, pAn' ce ajunse la sfArit a pune cutitul la os, distrugAnd invtmntul superior, fptuirea ei cea mai de seam6.
Cand vom cunonte desfAurarea acestor lupte purtate in

aparent6 contra domnilor din scaun, dar a cAror mnA era numai siluit de puterea proteguitoare, nu ne vom mai mira de
" Mai sus p. 133, nota 10 8i p. 185.

" Vol. X. p. 166 i urm.
7 Comp. Art. 364 al regulamentului Valahiei cu Art. 418 al celui moldovenesc.
248
ISTORIA ROMANILOR
pornirea unanim a trei inteligente contra Ruilor, care culmina In revolutia din 1848. Toat viata poporului roman, dela
reintemeierea domniilor nationale, era bazat pe ideea culturei
romneti; oricine se atingea de ea lovea in cele mai scumpe
visuri, i trebuia s fie privit ca cel mai Inverunat duman.
Romanii se apropiase de civilizatia care cu lumina ei cea vie
le luase deodat ochii. Deprinzandu-se ins cu ea, ei vroir
s aprind i. asupra trei lor acel soare strlucitor, i a pune
i pe poporul lor In rndul oamenilor. Dup ce fi Fsase s guste
din rodul cel oprit, acuma vroiau
fntrce Aceasta era
peste putint, fr sfrm area sau a corpului reinsufletit, sau

a celor ce vroiau s-i rApeasc din nou viata. Adevrul i dreptatea triumfar de ast data', i ceeace secoli intregi de vitrigi
destinuri ne refuzase cu struint, puturm Indeplini in decursul epocei ce ne desparte de acel timp de restrite. Pentru
a izbuti trebuia Ins luptat cu hotrire i brbtie contra unei
puteri ce era un colos, l aici st onoarea poporului romn c
el, mic i slab, nu pregeta a fncinge lupta cu un uria a c'rui
suflare era Indestultoare pentru a-I zdrobi. El care mai inainte
v'zuse In Rui mntuitorii existentei sale, poporul de aceeai
religie cu el, pravoslavnicii drept credincioi, acuma indat
ce ei vroir s-i rApease inaltul bun al culturei nationale, se
fiitoarse In contra-le, da.nd pe fat tintele ascunse ale purfrei
lor, i artndu-i In ceeace erau In adevr, puterea ce vroia
s se substitue pe capul poporului romn copleirei turceti,
cu singura deosebire c pe cand Turcii ne ruinau material,
Rui. vroiau s ne pstreze corpul pentru a se sluji de el, dar
aveau o tint i mai duntoare aceea de a ne rpi sufletul, i.
aceasta cand? tocmai In momentul cand glasul redeteptrei
fl trezise din mormnt 1
Rui crezuse c' poti lsa ca un popor s se detepte pe calea culturei mintei abstracte, fr ca acea cultur s reflecteze
i asupra formatiilor concrete ale vietei ; c pup s-i lai s
gandeasc fr a-i da voe s flptuiasc. Ei crezuse, orbiti prin
despotismul lor, c' poti face i cu gAndirea ceeace lucrezi cu
cu corpul. Nu tiau c gndirea, ()clan deslntuit, caut s
prefac lumea dup (lama i nu se pleac ea la formatiile lumei ;
nu tieau sau nu vroiau s' tie c' desvoltarea national a Ro-
mnilor nu se putea Indeplini Mfg libertate, i c pentru a do-
bndi pe aceasta din urm trebuia rsturnat sistemul Regulamentului, organul de dominare a Ruilor In principate ;
deci once avant al culturei nationale, trebuia s conduc la
opozitie contra lor. Dac.' ins ei crezuse aceasta la inceput sau
dac poate Kisseleff, ademenit prin vederile cele liberale, se

entuziasmase mai mult de plzmuirile sale dect le calculase rezultatul, Ruii nu IntArziar a se' convinge de adevr.
Am vzut mai sus cum Ruckman ceruse indeprtarea lui Vail-
MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848
249
Jant din directia colegiului dela SI. Saya 80, multi din membrii socientei filarmonice rcand parte i din adunare, era
peste putint ca imboldirea data' de ea curentului na-
tional, s'A nu ptrund i in reprezentarea politic a trei, ceeace

se vzu bun oars in votul privitor la dictionarul lui Vaillant.
Ruclu-nan invinui deci societatea ctre domn de conspiratoare
i ea incepu a fi ru vzut de ocarmuire. Prin influenta acesteia
se introduc in societate mai multi membri indoelnici, in privirea simtimintelor lor, care in loc de a conlucra la scopul comun, se almea' de scandaluri. Aa unul din pretinii societari se
almea' de aledtuit o dram, ce nu era dect o caricatura', i pe care
Aristia ii permise a o critica. Autorul prefcndu-se a se simti
ofensat provoc6 pe Aristia la duel. Membrii societtei tiind

e guvernul de atunci euta inadins pretexte pentru a acuza
sociatatea, se silir s' impace lucrul. Am vzut apoi cum tot
prin uneltirile ruseti se intmpl scandalul provocat de doctorul Tavernier care aduse desfiintarea societtei filarmonice 81.
Partida national lovit prin atare manopere, pe care le

tntelegea ea de unde ii tegeau obria, 1i rsbura in contra Rusiei, prin crncena opozitie din camee impotriva introducerei articolului aditional 82 Tot pe atunci Heliade serie o
lucrare intitulat : RApede arunctura de ochiu asupra originei
i limbei Romnilor", in care el sprijinia origina lor latin6. Ruii se suprar atAt de ru pe Heliade pentru rostirea unei atari
pgreri inct vroia s*-1 surguneasc6 83, lucru de care scap numai
prin intervenirea domnitorului, pe care 1-am vAzut cum ovia
in purtarea lui intre partida national i interesele ruseti.

Oare pentru ce se sup6rau Ruii aa de tare pentru o intre-
bare de simpl teorie? Lor nu le plcea afirmarea din ce in ce

mai rostit a poporului romn, &A.' face parte din familia latin
i deci nu din acea slaucl, idee care putea inrdcinndu-se, s
indepkteze tot mai mult pe proteguiti de proteguitori. DacA
ei la inceput, prin organul lui Kisseleff, ingduise pan6 la
un punct o desvoltare national, o fkuse tocmai fiinde pe

atunci dincoace de Carpati, ideea originei romane fiind 1110
latent, i neaprnd la lumin in toat puterea ei, Ruii care
poate cu bun credint credeau pe Romni un grup de Slavi
ceva deosebiti de Rui, nu gseau de ru de a le invoi desvoltarea national. De indat ins6 ce cunoscur in cotro se indreapt
o asemenea desvoltare, anume &are revendicarea unei origini,
alta deat aceea ce, in netiinta lor de imprejurki, le pl"cea

" Mai sus p. 139.
81 Barbu Catargiu In o criticl In Gazela tealrulut nalional, No. 12 Heliade,

Echilibrul Intre anteteze, p. 62 Comp. mai sus p. 144.
" Mai sus, p. 98.
8, Heliade, Echilibrul filtre ankteze p. 69.
260
ISTOMA ROMANILOB
a o crede poporului roman, ei luara toate masurile trebuitoare

pentru a stavili o asemenea pornire, 0 de aici se explica lupta
de mai tarziu, atat de inverunata a Rusiei, contra desvoltarei
culturale a Romanilor, ea care la inceput parea CA le deschidea
calea inspre dansa.
Odat insa cu lovitura adusa micarei din Muntenia, pen-
tru infiintarea unei scene romane, Ru0i trebuiau sa innabue

0 pe aceea ce dupa exemplul ei luase natere in Moldova cu o
izbanda cum am v'Azut tot atat de mare. i aici Rusia 0 partida reactionara din Ora se sluji de arma uneltirilor pentru a
distruge in scurt timp cladirea ridicat cu aka truda. Prin
diferite manopere i intrigi incepu a se insinua in spiritul Orin-
tilor ce-i aveau copii lor in conservator, &A acei colari nu ar

invata carte, 0 aveau de gand sa se faca actori, ceeace in
timpurile acele era privit ca degrAdAtor, simtind publicul
pe atunci cea mai mare respingere pentru acei ce imbratoau

cariera teatral, ca fiind oameni fr capkai, 0 dac ei invoise
intrarea copiilor in coala, o Meuse MI%
da seama de rezultatul la care ea tindea. In urma acestora, elevii incepura
a se retrage ; guvernul impins de consulul rusesc refuza a mai
da subventia anuala de 200 de galbeni, i directia conservatorului in asemene grele imprejurari, se vzu nevoita a suspenda
cursurile i reprezentatiile. In zadar partida nationala cauta
sa impiedice ruina strdniilor ei, aratnd prin o cerere care
directia conservatorului cu &CA mahnire se vedea obtia publica lipsit de o petrecere atat de placut care adusese i cate-va alcatuiri in bimba moldoveneasca ce cu vreme fagaduia
o propa0toare deplinire" ". Apoi tocmai ceeace indemna pe
partida nationala a cere urmare inainte a teatrului, putinta

prop4irei limbei romneti, era pricina ascunsa a desfintrei
lui i sprijinitorii ei apasand asupra aePstei imnreiurari, inta-
reau Inc gandirile protivnice.

Ru0i insa vzura in curand ca nu era in destul a se lovi
In teatru pentru a se stavili avantul national. Alt focar Il intretinea inteun chip poate Inca 0 mai puternic, anume acel
al coalelor. Aici insa ei se loviau de dispozitiile cuprinse in
insu0 Regulamentul lor, 0 care prevedea infintarea de coale
nationale. De aceea i sttura ei mai mult la ganduri pana
ali intinde mana i asupra lor. Ei care daduse in mai multe
randuri exemplul violarei Regulamentului pe partea relatiilor
1,4 Burada, Cercetrile asupra conservatorului I ilarmonic dramatic de la i
(1836-1838), Iasi, 1888, p. 38-41 unde sunt reproduse subsemnAturile boierilor
patrioti care sprijinesc teatral. Cu toate aceste teatrul ruinat In Iasi se redeschide
In Botosani uncle un tanAr plin de talent dramatic Costachi Carageali, care ajuta
cu 100 galbeni de Iordachi Harney, incepu aice un ir de reprezentatii, Intre altele:
Saul de Alfieri In traducerea lui Aristias. Vezi un articol de Iordachi Harnav
publicat In Foaia pentru minte din 1839.
MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848
251
din afarA, se temeau ss adaogA i un altul la violarea lui pe

partea din l'Auntru ceeace ar fi incurajat nerespectarea i incAlcarea de cAtre insui poporul supus normelor lui. Cand ins6
vAzurA efectele de tot primejdioase stApanirei lor pe care coa-
lele Il pregAteau, ei numai stturA la ganduri de a rAsturna

propria lor plAzmuire, mai ales cand, precum vor vedea-o, interesul lor era atat de strain unit cu acel al partidei reactionare, periclitat. i ea prin adunarea tot crescAtoare a luminilor in staturile poporului.
Cat catigase noua generatie din rAspandirea invAtAturei
chiar pentru inAltarea simitimantului vredniciei, se poate vedea din urmAtoarea imprejurare petrecut cu invAtAceii mai
inaintati al clasului de filosofie al lui Murgu din coala Vasilian'A.
La 1834 se luase dispozitia ca examenul i impArtirea

premiilor la coala de fete din Iai, sA se facd in localul dela
Trei-Erarhi. In ziva serbArei copilele purtand cate o lentA in
colorile nationale, (pe atunci pentru Moldova ro i albastru),
se adunar in sala cea mare a coalei. Murgu ins6 dumanul
tuturor pompelor i festivittilor, nu l'As6 pe elevii si s'A meargA
sA priveasc serbarea, decat dupA ce ii sfari lectia. Cand
scAparg, ei alergar in sala cea mare, care find plinA de lurne

trebuirA sA se indesascA pentru a-i face loc. Referendarul Asaki
le spuse atunci s se retragA din salA, spre a nu stinghiri publicul. Elevii luar aceastA indepArtare a lor din sal, drept o
insult cumplit aduse colarilor celor mai inaintati ai clasului
de filosofie. De indatA se sfAtuirA cum s-i riisbune i redactarA o tanguire cAtre referendar, care se sfarea prin cuvintele indfaznete : o asemene ruine se spald cu sange". Profesorul Necului MiicArescu dAdu jaiba referendarului, in momentul cand eia. Ea avu de efect eft' toti subscriitorii ei furA
dati afar. din coalA, pentru vr'o dou'A sAptAmani.
Era greu ca in lectiile profesorilor care propuneau diferitele materii, s nu se atingA uneori intrebAri care loviau
direct sau indirect in o stare de lucruri ce era atat de expusA
la critici de tot felul. Am vAzut mai sus efectul produs de
cursul lui KogAlniceanu. Se petrecur i in alte imprejurdri
scene nu prea plAcute pentru stApanii zilei. Era obiceiul ca in
afar de examenele partiale ale fiec'Arui clas, in care se intrebau toti elevii, sA se dee la sfarit i unul general, la care luau
parte numai elevii cei mai distini, dirora apoi li se impArtiau
premii. Se rosteau adeseori, mai ales in clasul de retoricA,
poezii sau buc'Ati de prozA atingAtoare On la un punt de starea
de lucruri existente, care trezia critica in once pan'A nazuia sa

se apropie de hartie. Intr'un an Neculai Ionescu, (fost profesor
la universitatea din Iai i eminent orator in camera romanA
in un indelungat numar de ani), declamA
Cu
mult foc o
ISTOMA ROMANILOR
252
'
poezie de Gh. Asaki, intitulat : Pe fintirimul unui sat. Ajuns

la versurile :
Nobili plini de fantazie, mAndri 'n titlul ruginit.

De ce 'n urA aveti sleanul ? cAnd ai fruntei lui sudoare
Au ngscut m'Arirea voastr s'avutiilor odoare ?
Crut5 timpul vreodat dritul unui evghenist
Ori frumuseta, avutia nu tree ca al noptei vis?
Neculai Ionescu accentuAnd cu atAta eldur acest loe
din poezie, incAt principele Mihai Sturza care prezidA skbarea
il opri de a merge mai departe.

Toate aceste si multe altele asupra ckora timpul au in-
tins vglul uitArei, desteptase in elementele conducAtoare ideea
c'd prea ieu vint mojicii".
Se hotki deci in curAnd in sAnul elementelor st'ApAnitoare ale socientei romAnesti, consulii rusesti, partida retrograd si domnul ce era prins in mrej ele acestor dou puteri,
descAptinarea invAtAmAntului romAnesc, prin suprimarea cursu-
lui sAu superior. In Moldova istoria acestei suprimki dela Academia Mihailean inflisazs mai multe peripetii, din care se
poate cu deosebire cunoaste lupta de interese care aduse ciuntirea inv6t6mAntului romAnesc. De aceea vom expune toate
acele interesante amkuntimi.
Inc6 din 1839 dup intrigile profesorului francez Maisonnabe care vroia s-si mAriasc6 ocupatia si leafa, erau s'A se
schimbe pe limba francez cursurile de stiinti din Academia

Mihailean6 ; dar protestkile energice ale mitropolitului Veniamin impiedecaser atunci stirbirea invAtAmAntului romAnesc 85.
In 1843 mai multi boieri, intetiti de consulul rusesc, ce-
rurA dela Mihai Sturza, ca s'A desfiinteze cursul superior dela

Academie. Domnul recomandil cerearea boierilor care obsteasca
adunare. Presedintele acesteia, Alecu Ghica (tatul principelui
Grigore Ghica domnul Moldovei 1849-1856), capul partidei
progresiste care forma pe atunci inc*A majoritatea in adunare
si era sprijinit in ascuns si de Mihai Sturza, ordon6 s'A i se
aducA inainte in camerile adun6rii chiar, pe trei din cei mai
buni elevi, spre a se convinge prin el insusi despre imputarea
aduse limbei romAnesti. Se infAtisarA elevii Teodor Codrescu,
Emanoil Mortun si Emanoil Filipescu, care aveau toti trei cAte
o micA lucrare, doveditoare cum se poate reproduce in limba
romAn6 once stiint si ideie. Presedintele examinAnd acele serieni
{radii peste cAteva cuvinte tehnice, asupra eArora le fku intrebare, cum de le-au introdus in scrierilor lor, dacA nu cunosc
derivkile din limba elin'A ? Elevii ins dovedir in chip satis" Gazeta Transilvaniei pe 1843, p. 202.
MERSDT, CULT17RET ROMANE DELA 1822-1848
253
fVtor nu numai c cunoteau derivarile i posedau cunotinta

limbei eline ; dar a se putea reproduce pe deplin in romanete
cugetrile tiintifice. Dnd preedintele peste cuvntul afinitate, boierii din opozitie care se adunase din preun6 cu toar
camera In jurul preedintelui, se aninar de acest cuvnt, sustinnd c elevii stria limba romneasa, neputnd intelege
poporul un asemenea termin, pentru care ar fi trebuit pus
cuvntul de inrudire. Dupa' o lunga discutie, elevii ajunseiii
a dovedi c cuvntul afinitate trebuie se fie inteles de popor,
care cunoate cuvinte de fin, find, din care el sa' derivA ;
acest cuvnt este mai potrivit de cat acel de inrudire, pentru
exprimarea notiunei tiintifice, intru cat poate cuprinde In el
i legAtura dintre animale i plante, pe and terminul de inrudire s'ar referi mai r'astrans numai la legnurile de familie
ale omului. Proba eind In favoarea elevilor i a invAtmntului romnesc, glasul opozitiei amuti i partida progresista putu
sca'pa in acel an coala romneasa de pericolul ce o ameninta.
Astfel mantuirg pentru moment acei trei destoinici elevi invat'amantul national, eind biruitori din o incercare pentru care
mai mult le tremurase iMma de cat la toate examenele prin
care trecuse, Asaki ce urmrisecu o nespus4 strangere de suflet toate peripetiile acestei drame, ra'suflA din adnc, and
Vazu indep'artandu-se vijelia ce amenintase cu o moarte timpurie munca intregei sale vieti.
Totui numai amanan, nu inla'turat fusese sugrumarea
invtmntului national din Moldova. Opozitia In contra lui
cretea pe zi ce merge, desbinandu-se tot mai multi din acei
membrii ai partidei progresiste, care nu vroiau s6 se strice cu
consulul rusesc. Insui Mihai Sturza frnnntat necontenit de
partida reactionar5, i ternandu-se poate de o micare in contra
sa, in dosul areia tiea pe consulul rusesc, se pleaa i el In
partea acelor care doriau desfiintarea invaTmantului romanesc. El uitase sub imperiul acestei temen, scopul pentru care
luptase o viata' intreag, i se hota'ri s punA cutitul la trunchiul unui arbore pe care el nsu Il cultivase i crescuse cu
atata ingrijire. In opozitia ce incepu a se ivi contra lui Mihai
Sturza &are anul 1846, i pe care domnul o ameninta a va
simti greutatea bratului stsapanirei", juca un mare rol i pRinuita desaptanare a invatamntului. Cuvintele rostite cu
prilejul inchiderei sesiunei din 1846, aveau de scop a damoli
pe cele cateva spirite indarAtnice, ce se opuneau la disfiintarea
invAfamntului superior romnesc, ce era ss fie propus6 in o
sesiune extraordinara in cursul verei aceluia an.
Vestea despre mkelurile pe care ta'ranii revoltati din
Galilia le comiteau asupra nobililor, atrase cu deosebire luarea
aminte a boierilor. Incepuse ca o adiere a revolutiei din 1848.
Ea era presimtit de toti ; nelinitea era In spirite, furtuna se
ISTORIA ROMANILOR
254
apropia. Ca prin instinct ridicar privilegiatii mAna spre ap-
rare. Cea inti grij a lor fu de a -Ma izvorul, unde se adpau mintele claselor de jos, i care le inlta adese ori peste
nivelul atins de acele ale claselor superioare. Aristocratia inteligentei, singur indrepttit a domni chiar de natur, se rescula in protiva pozitiilor uzurpate. Trebuia secat fntana de
unde se hrnea aceast inteligent ; trebuia lovit invtmntul ei.
In sfrit se mai adAoga la toate acestea i urm'toarea
imprejurare. Cnd se infiintase cele dod clase de interni, aa
numitii alumni i stipenditi In gimnaziul Vasilian, ele primise
o tratare cu totul deosebit : alumnii, fii de boieri, locuiau In
catul de sus al coalei, stipenditii In acel de jos ; ei mncau
la dou mese deosebite, alumnii In tacmuri aduse de pe acas,
In blide de faiant sau de cositor, cu fa-VA de mas aternun. inaintea lor, cu ervete, grfi cu ap i pahare de Milt ;
stipenditii pe lemnul gol, in strchini de lut i cu linguri de
lemn, iar apa lor sta In o putid din care ii luau cu o ulAsaki li ddti toate silintele pentru a terge aceast
deosebire defim'toare, i izbuti Oda' la un punct a o inlcic'.
tura. In clas apoi alumnii ocupau bAncile din-1M iar tipenditi erau relegati In cele dela fund. Cu timpul ins fiinde
fii oamenilor srmani, care sirntiau c viitorul lor atrna dela
silinta ce o vor pune la invttur, dobndeau note mult mai
bune decAt acei ai bogdtailor nobili, apoi cu incetul se intoarse
azarea elevilor in bnci, i cei din urm ajunser la rndurile din-UAL iar cei ce fusese in frunte merser de impodobir
coada. CAnd se deschise Academia Mihailead, i se infiinta
institutul cel nobil prevAzut de Regulament, stipenditii rmaser deocamdat tot in coala Vasilian ca interni, suindu-se
II-BA In catul de sus, Orsit de alumnii ce trecuse la Academie, i veniau la clas aici sub privigherea pedagogilor. Cu
incetul ins fiii nobililor incepur a pgrsi Academia, vzndu-se intrecuti i dati rmai de copiii poporului de jos. Internatul nobililor deOrtndu-se mereu, locurile erau umplute de
stipenditi, i intrarea acestora in cetatea nobililor impingea
i mai mult pe acetia la retragere. Pe la 1846 coala ajunsese
aproape In totalitatea ei un azmnt de folos numai pentru
poporul de rnd, i atunci nobilii care 10 pusese copiii lor iar
in pensionatele prvate, de unde Ii scosese la deschiderea interna tului, sau i trimisese in Vri strine, gsir c' coala romaneascA era de prisos, intruct le crea numai Cat o concurent
periculoas,
era un izvor de idei rsturntoare a fericitei
stri in care se aflau 86.
Si despre scoala din Sf. Sava observa un corespondent al gazetei Transilvaniel din 1843, p. 238, ca ar fi ceva singular a !litre scolarii din Sf. Saya nu
prea se vad nume de ale boierilor celor mai de frunte".
MEUSUL
De aceia i cea
BOMANIO DELA 1822-1848
255
lovitur dat scoalelor fu desfiintarea
internatului, att acel al stipendistilor at i acel al fiilor de
boieri. Pretextul unei asemene msuri fu c s'ar afla mult mai

folositor, ca sumele ce se cheltuiau cu tinerea unui numr mrginit de tineri, s se intrebuirrteze intru informarea scoalelor
reale". O dovad inviderat c i Rusia a trebuit s fie amestecat, in aceast desfiintare a invtmntului, se vede din
aceia cA ea invoieste cAlcarea rtis a unei dispozitii a regulamentului, art. 421, care prevedea internatul 87, apoi din faptul
c aceast ciuntire se face in ambele OH de odat.
Gheorghe A saki care Mil indoial a trebuit s sufere cel
mai mult, vzndu-si astfel ruinat munca vietei sale, arat
In chipul urmtor pricinile ce au adus aceast schimbare : CAteva persoane inriuritoare prin a lor pozitie, care deprinse a
considera dregtoriile aductoare de cfistig ca o clironomie privilegiat a familiilor mari, erau departe a incuviinta un sistem
de invttur public, care indnuia fr deosebire cu toate
acele cunostinti pre cei avuti, ca si pre cei s'raci, i de care
isti din urm dese ori se folosiau mai mult. De aceia s'au
insuflat neincrederea in tintirea acestui sistem, si se aflau oameni care intrebau oarece va face numeroasa ceat de filosofi,
111W tar att de mrginit? 88
Desfiintarea internatului era ins numai innainte mergtoarea loviturei desvrsite, pe care invtmntul national trebuia s-1 primiasc, prin acea dat cursului su superior, ceeace
face in 1847, inlocuinduse cu materii care trebuiau s fie pre-
date in limbi strine, francea german sau rusease, dup
inlesnirea ce se va infAtisa in aflarea de potriviti profesori".

Nu numai limba romn fusese inlocuit in propunerea obiectelor, ci chiar clasele fusese reduse dela 7 la 4, ingrmdindu-se
materiile care formau obiectul cursului superior, toate in acei
patru ani, i aceste materii trebuiau s fie predate in limbi

strine ; Cu alte cuvinte se desfintase cursul superior al inv-
tmntului national, ce fusese intemeiat cu 12 ani mai inainte,

dndu-se o fatal lovire in desvoltarea i propsirea invttu" In Bucuresti se sporeste In 1846 plata pentru internii solventi deja
40 la 60 de galbeni pe an, si pentru externi se introduse o platii de 3 galbeni. BuIetin gazetd oficiald a Munteniei pe 1846, No. 17, p. 67. 0 Instiintare oficialA publicatA In Curierul romdn din 1847, p. 69, spunea : Pensionatul din Si. Saya, astAzi
se reguleazA pe un picior cu totul mai inaintat si pdrinfii cu milloace de a putea piad
hotrdt vor avea a se ferici de nouele Intocmiri. Guverul lusa a prevAzut s
pentru cei cu mai putine mijloace, si totdeauna onorabila Eforie a dat voie la barbati ce s'au ariltat cu cereri a deschide pensionate cu preturi mal scAzute".
Cveslia Invajciturei publice, p. 21. Inteun articol din Foaia pentru minte
inirnd ;i literaturd din 1847, p. 30, se spune cd dupA ce un tAnAr se fAcea dobA de
carte, ocarmuirea se vedea nevoitA a-i da chivernisalA In slujbele statului". Scoalele slujiau anume pentru pregAtirea functionarilor.
266
ISTORIA ROMANILOR
rei nationale 89 Reducerea claselor atrase dup sine pe acea a

profesorilor, i epitropia coalelor multmete in 1848 mai
multor profesori ai claselor inchise pentru slujbele aduse, Ostrndu-le dreptatea de a fi protimisiti la loe de vacantie" 90
Clasele Academiei astfel reduse se compuneau din colegiul in I i H, unde se invtau In romnete o parte din materiile
ce se predau mai inainte in cele 4 clase ale gimnaziului i din cla-
selele extraordinare, in limbi strine, a cror curs era iari de

doi ani : clasul I i al II-lea de francez, in care se invlau i
limbile german i ruseased 91. In acest curs ar trebui s se predee
In limba francez, urmtoarele obiecte : limba latin i elin

retorica, istoria universal, logica i morala, istoria natural,
fizica i chimia, legile patriei cu vasilicalele, stilul diplomatic,
economia politic i matematica aplicat la arta militar 92
Aceasta era ins numai pulber aruncat in ochi, pentru a orbi
publicul asupra intinderei drmrei pricinuite. Inteadevr
toate aceste materii erau s fie predate de un singur profesor,
Etienne Malgouvern, special numai in limba i literatura francez, inct i cursul intreg se mrginea numai la studiul acestor materii. Cursul superior al invtturilor Academiei fusese
schimbat inteun pensionat francez.
Fril indoial ea' o atare tirbire adus unui ram de cultutut% national, care se bucura de simpatiile tuturor celor cu judecata neintunecan de interese individuale, trebuia indrepttin' . Domnul nu lipsete de a da aceast satisfacere opiniei publice, punnd s se editeze o brour care continea toate actele
privitoare la aceast intrebare. In adresa domnului etre obteasca adunare din 5 Fevruarie 1847, gsim ca motiv al m-
surei luate : cd limba romn n'ar fi inzestrat cu trebuin-
cioasele erti pentru invtturile mai 'Mahe ; &A dregAtoriile pu-
Mice, n'ar putea fi incredintate de at la oameni cu oarecare
stare, pe cnd cealalt parte a centenilor se dAdea la indeletnicirile negotului, a meteugurilor i a lucerei pmntului, de
unde ar urma ca dae am da tot acea invttur treptelor so-
ciettei care se gsesc in imprejurri deosebite, ar fi tot aa

precum de a supune la una i aceea hran deosebite soiuri de
vietti". Din aceste dou motive invocate de domn, acel din-IL,
lipsa ertilor era numai pretextul, iar cel al doilea era cel adevArat, eci chiar dae ar fi existat ertile, nu imnea mai pu0 Chestia Invelfaturei publice.
90 Condica rapoartelor date departamentului bisericesc pe 1850, No. 35.

Report din 22 Oct. 1849. In Arhiva uniuersihifei din Iasi.
" Programul examenelor din Fevruarie i Iulie 1850 In Buletinul oficial
pe acel an p. 65 i 193.
" Proiect de reorganizarea fruktfeiturilor publice In principatul Moldovei,
Iai, 1847, p. 33.
MERSUL CULTUREI ROMANO DELA 1822-1848
257
tin In picioare temeiul ea' nu se puteau hrani cu acela nutret

vietati de fire deosebita 1 93.
Acelai mod de argumentare este intrebuintat de Mal-
gouvern, directorul colegiului francez infiintat pe ruinele Aca-
demiei. Starea sociala a trei, spune el, facand din posturile
politice i administrative unul din privilegiile aristocratiei, cunotintele speciale ce se cer dela functionarii cei multi formeaza
un privilegiu in fapta, pe care guvernul trebuie sa-I multumeasca,
pentru a sprijini dreptul i predomnirea capacitatei. In adevar
el se sili s faca o Incercare i negreit ca intreprinderea ar fi
fost coronara' de succes, daca din inceput puitorii in lucrare
a unei vointi aa de l'Amura manifestate nu s'ar fi abatut din

cale, proiectand o amestecare prea grabnica i prea omogena a
dona clase de oameni, din care una se simtia putin predispusa
a se infrati cu cealalta" ". Acest motiv, singurul care au determinat lovitura data Academiei in 1847, de i marturisit cu o naivi-
tate
ce-i
gseste explicarea numai cat in predomnirea pe
atunci a tot puternica a spiritului de casta, este totui con-
siderat de Malgouvern ca neindestulator, pentru a indreptati

inlaturarea limbei nationale, din coala cea mai 'Malta a t'ami.
El fi mai cauta' cateva poprele i le gasete, in gustul familiilor
pentru limbile straine ; in putina valoare ce o invatatura data
In limba romana ar avea pentru multe persoane ; in Imprejurarea

c Moldova ar trebui s'A se civilizeze prin limba franceza, precum
se civilizase Franta prin limbile clasice ; in sfarit in cunoscuta
imputare aduse limbei romaneti ca ea fiind inca nedesvoltat,
nu ar putea sluji de organ gandirilor stintifice. Malgouvern

gasete adevarata deslegare a problemului invataturei publice
In unirea aristocratiei talentului din copilul poporului, cu aristocratia titularnica a copilului de boier" 95. Cum era ing aristocratia talentului s'O jasa la lumina, daca i se inchidea calea
manifestarilor sale, aceasta uit s ne o spuna sfrmatura
aruncata in departare din vulcanica eruptie a revolutiunei franceze", cum numete Malgouvern pe profesorii francezi, care
pe la inceputul veacului se adapostise in Moldova, ca dascli,
pe la casele boiereti. Un partizan al reformei invatamntului,
lucru curios dup cat se vede un student din Paris, care ramasese tot in ideile ruginite ale clasei privilegiate apara in chipul
urmator planuita decapitare a Academiei 96. S'a nu se spuna
ca se inmormanteaza egalitatea, Intrucat egalitatea nu exista
nici in natura, nici in societate, caci nici intalegerea, nici munca
" Proiect de reorganizarea Inveitaturilor publice in principalul Moldovei

Jai, 1847.
Collges ou evolution de l'instruction publique en Moldavie in L'Enseignement, revista didactia francezo-roninna din 1849, p. 15.
" Clature des cours aux derniers examens collegiaux, ibidem p. 9.
" Foaia pentru minte, Mima si literatura, 1847, p. 57 51 242.
A. D. Xenopol, lstoria Rominilor.
Vol. XI.
17
LIFITORLA. ROMANILOR
nu este deopotrivA la toate ; prin urmare cine este mai ager

cine munceste mai mult adunA mai mult, decAt acel mai mArginit si mai slab ; asa dar in societate trebuie s'A fie bogati
sAraci, i invAtAtura unuia trebuie s fie deosebit de aceluialalt ;
unul are trebuintA de chiverniseli, altul nu. SAracul are gratis

bogatul are gratis invAtAtura lite-
invAtAtura profesional ;
rarA", in alte cuvinte tot teoria oficialA a deosebirei hrAnei

dupA vietAti.
Se vede din aceste temeiuri aduse de sprijinitorii reformei

invAtAmAntului, tinta pe care o urmAreau cu realizarea ei.
Era de a impiedica pe poporul de jos a se mai urca pe treptele

superioare ale societAtei, si mai ales la imbrAcarea cAtre functiuni.
Ei trebuia s'A rAmAnA vecinici smeriti pe lAngA indeletnicirile
lor, iar tagma priveligiatilor s'A nu fie expusA concurentei talen-
tului pe care vAzuse cA nu o putea sustinea.

Dac ins6 asemene pAreri din partea celor cu idei inapoiate
nu pot s'A ne pung in mirare, cu atAt mai mult trebuie sA ne loviascA imprejurarea cA intre sustinAtorii reformei intAlnim
bArbati ca Costache Negruzi unul din stAlpii miscArei de regenerare. El tine o cuvAntare in adunarea obsteascA a Moldovei,
In ziva de 18 Fevrurie 1847, in care spunea c oamenii, care
i aflA interesul in starea scoalelor cum eran pAnA acuma, au
inceput a rAspAndi vorba c coalele se desfiinteazA, cA limba
patriei se izgoneste, eft' scopul este de a 1111151:m0 invAtAtura
stinge luminarea duhului ; vorbe deserte scornite de interesul particular. S'a desfiintat tinerea elevilor in scoalA, pentrucA
nu s'a gAsit alt mijloc ca sA se stArpeascA demoralizatia ce se
incuibase in ele ; i dacA s'a propus ca facultAtile s'A se invete
In limbi strAine, este ca in limba romAneascA acum deodatA in
asemenea stiinti nu se vor preda, pentrucA lipsesc cu totul cArdacA nu cumva i profesorii" 97. *i cine spunea acestea ?
Unul din cei mai desAvArsiti mesteri in mAnuirea limbei romAne.
De aceiasi pArere era si logofotul Conachi cu toate cA era un

om cult si chiar erudit. Intrebat de mitropolitul Veniamin ce ar
cugeta despre sporirea invtAturilor in Moldova, Conachi Ii rgspunde prin o scrisoare din 13 Ianuarie 1837, cA se cuvine a imbrAtosa alte limbi prin scoli pentru invAtAtura tiintelor, pentru
cA" a noastr moldoveneascA, lipsind autorii i inscrisurile lor,
lipsesc mijloacele pAsirei inainte". Acesta era ma numai pretex-
tul ce acoperea fundul gAndirei rostit tot de el in urmAtoarele
rAnduri : adevAratul inceput de civilizatie ar fi a invAla pe norod

" Romania lUerar, 1855, p. 213 si 216. De aceea nu prea Intalegem de uncle
a esit scrisoarea dat de Em. Conachi Vogoride ca a logofAtului Conachi bunul
sAu. (Editia a 1I-a a poeziilor lui, las, 1888, p. 327, In care ar spune ca : Asa dar
1nchei ca stiintele trebuie s4 se Invete In limba moldoveneasc5". Si Al. Papadopol
Calimah sustine pgrerea gresit c Conachi ar fi pretuit limba romAnA ca organ
al cugetArii stiintifice. Cone. Lllerare, XIX, 1885, p. 926.
MDRSUL CULTUREI ROMAND ,DELA 1822-148
catihisul, cum trebuie sg lucreze pgmAntul,
s grijeascg
vietgtile si cum sg se ajute in sine si gospodkia sa cu casnice
lecuiri i oblojele, iar starea cea deasupra norodului care la
noi se zice boiereascg, pe l'Ang6 de aceste s invete cum
trebuie s judece i s cArmuiase pe norod, care invtIturi
se incheie In acele ale credintei, etichiei, matematicei, doftoriei
administratiei" 98. Tot pe atunci Insg loan Ghica sustinea
drepturile talentului ori in ce straturi sociale el ar rgski, combgtAnd atare tendinti uciggtoare de once progres.
Astfel desfiintase Sturza insgs acele asezgminte, la a cgror
Infiintare luase o parte atat de activg : dkluse cu piciorul in ro-
dul muncei ckeia se devotase cu atAta cgldurg Ineg dela

1814, de cAnd intrase ca membru in epitropia scoalelor,
si la care lucrase f'r' Incetare In curs de treizeci i trei de ani.
El care alfdatg rostise convingerea cg paradosirea invgtturilor in limba national ar fi cea mai potrivit cu trebuintele
acestei tki", acuma se lepgda de d'Ansa, si nu doar fiind-cg
incercarea i-ar fi dovedit rgutatea sistemului aplicat Ora atunci.
N'avea decAt sg-si arunce ochii In juru-i, si ar fi rgmas uimit de
neingsurata propgsire Indeplinitg in curgere de mai putini de

20 de ani ; inmultirea centrelor de luming, cu profesor formati
In scoala din Iasi, predarea cursurilor celor mai grele in limba
nutionalg, desvoltarea i fmpodobirea limbei romAnesti, toate
aceste pasuri Insmnate pe calea culture', domnul cu o sterstur de condeiu le arunca iarg'si in umbra din care esise. Nici
nu ne putem gAndi c' Mihai Sturza, boierul invlat i pretuitor
al Invtturei, care considera ca titlul ski cel mai de mAndrie
reinvierea InvtgmAntului national, s-1 fi distrus asa din bun
placul lu. Nu rginOne nici o Indoial eg a trebuit sg fie silit,
siluirea nu-i putea veni decat dintr'e singur parte, din acea
a Rusiei. O adeverire a pgrerei ea' Mihai Sturza In contra vein-
tei sale retezase coroana invgtAmOntului romAnese, se vede din

Incercarea lui, fcutg cu un an mai tOrziu, de a reintroduce gramatica limbei romOne, chiar in cursul superior francez al Academiei, pe motivul c multi elevi ce au urmat pe la pensionate
private, sunt lipsiti de cunostintele gramaticei i stilului romOnesc, neapgrate tinerilor." Pgrerea cg Rusia 11 Impinsese atAt
pe eI ct i Bibescu la descgpgtinarea InvOtgmAntului, se MCAreste Meg si mai mult, cAnd bggm de seamg cg desfiintarea
invtmAntului superior se Indeplineste de odat in ambele tki
romOne, dovadg e o singur mAn tia insg In acelas timp
trunchiul sgu In amndou. Nu e vorb, Bibescu, pare a fi luCrat din convingere la atare distrugere, ademenit prin ghibacele
uneltiri ale consulului rusesc. El fsi fgcea un titlu de laudg din
asa numita reform a invgtmAntului, care ar fi avut de scop
3 Reprodusl euvAntarea lui Negruzzi In Gazeta Transilvaniet, 1847 p. 98.
ISTORIA ROMANILOR
260
de a retinea in tar% o suma de fii de boieri ce mergeau sa-i

culeaga tiinta in -Wile straine, deslipindu-se de familie i de
tara lor i indepartandu-se i cu inima de ele. El scrisese unui
profesor dela colegiul Louis le Grand din Paris, rugandu-1 a-i
ajuta la infiintarea liceului francez, ce era sa se intocmeasca
In Bucufeti 99. Este invederat c buna credinta a domnului
Munteniei a fost surprinsa de Rui. Caracterul cel entusiast,
aprins i doritor de imbunattire a lui Bibescu a putut fi uor
ademenit a vedea, in crearea unui bun colegiu francez, un mijloc de a impiedeca emigrarea copiilor care -Pile straine. Ca
acest motiv insa ii avea radacini numai in mintea domnului,
i c altele fusese acele ce adusese desfiintarea invatamantului
superior romanesc, ne o dovedete fara nici o umbra de ludoimprejurarea ca el este luat data' cu masurile lui Mihai
Sturza din Moldova, i pe care le-am vzut cu deamaruntul
din ce imboldiri erau motivate lo.
Daca insa Rusia sprijinita de partida reactionara, izbuti
a nimici inceputurile de cultur, ce erau mai mult sau mai pulin in legatura cu Statul, asupra directiei caruia ea avea o inraurire atat de covaritoare, ea nu putu s tina in fraul cuvenit
alta manifestare culturala, care mai ales adnci in Romani contiinta de sine, i hrni tot mai mult in mima lor nazuinta dup
o viata proprie, libera i vrednica de om. Aceasta fu micarea
literara care lua dela 1838 incoace, un avant din ce in ce mai
puternic, i la a carei expunere ne trage randul.
3. MISCAREA LITERAILI DELA 1822
1848
Am studiat aiurea mersul activitaIdeea originei romane.

tei literare a poporului roman in decursul veacului al XVIII-lea,
i am constatat atunci doua imprejurari insemnate din aceasta
parte a vietei sale : intai faptul c avantul dat de marii scriitori
ai veacului al XVII-lea, i de reintroducerea limb ei romne In
biserica nu se stinsese in decursul stapnirei element ului grecesc ;
al doilea ca din imprejurari particulare Romani lor de peste
munti se desvolta in acela rastimp la ei o puter flied micare
iterar, tocmai pe taramul acela acaruia cultivare era mai de
" Scrisoarea din 14 Maiu 1847 In Quelque mots sur la Valachie p. 95. Comp.
Cuvantare de deschiderea adunarei din 1848, ibidem, p. 88.
0 corespondenta
din Bucuresti, 2 Ianuarie 1848, publicata de Organul Lumindrei al lui Cipariu, Blas,
1848, No. LVII, p. 318, spune ca are sa se fnfinteze aici o Academie, la francaise",
ca s'ar astepta profesorii pariziani, dar se crede c pana la primavara nu vor
veni".
i" Tot la linboldire rusascil trebuie atribuita revenirea colegiului Sf. Sava
din 1846, la ortografia cirilica, dui:4 ce adoptase acea a literelor latine. Gazeta
Transilvaniei, 1846, p. 346.
MERSITL CIII/rIIIIEI ROMAN& DELA 1fes-1848
261
lipsg poporului romn, pe acel national. Ea retnviese i retntgrise Incg prin cercerri mai intinse i mai adncite ideea fundamentalg a regenergrei poporului romn, acea a originei sale
din Romani, idee pusg pentru intAia oarg. In curs mai cu deosebire de scriitorii moldoveni ai veacului al XVII-lea, cu vlgstarele ei dtgtoare de viat : Imboldirea spre culturg, pentru
a se inlta iargi acolo de unde se coborAse, struinta
Romnilor neIntreruptg pe pgmntul Daciei i. unitatea
neamului
romnesc.
Aceste idei
care ti aveau
rgdgcina
In realitatea lucrurilor i erau oglinda adevgrului, de indatg ce

pgtrunseserg in coqtiinta poporului romn, nu mai puturg fi
inngbuite i-i slujirg de pArghie deschisg pentru ali lumina
mintea i a se civiliza, de far conducgtor in cotro sgli strmute
mersul. Gaud limba romng deveni organul firesc de rostire al
gAndirllor, aceste idei fur cele dintai ce pgtrunseserg prin ea.
CAnd In Ardeal o atingere mai de aproape cu cultura apuseang
impinse mintea Romnilor, spre dobandirea de lumini, cele dintgiu ce se aprinserg in ea fur tot acele idei mntuitoare. De
aceea i. de colo inainte ca cat se Inplnta mai adnc cultura
apuseang In sufletul natiei romne, cu att se Intgriau mai
mult aceste idei. Ngscute intl pe trmul istoric, In ambele
rnduri cnd ele apgrurg, se intind i cuprind tot orizontul intelectual, ImpingAndu-1 a le da fiintg In toate formele sale de
manifestare, In liric pe at i In satirg, In epopee eat i In novelg, in limbg cAt i In gramaticg, i chiar toate cellalte strgduiri spre culturg i Insuirea ideilor civilizate are In ultima
analiz de tint tot Intrirea nationalittei i desvoltarea limbei
ca organul ei cel mai de seamg. Ceeace predomnete in Intreaga
culturg a poporului romn este nota patriotic, i era firesc

lucru ca desvoltarea lui s apuce pe aceastg cale, Intruct el
trebuia inainte de toate s-i afirme existenta, faggduitg ca o
fire a parte de dumanii ce-1 inconjura ; iar afirmarea existentei

nu se putea face frg o rgsfrngere vecinic6 asupra ei a tuturor
manifestgrilor culturale.
Micarea literarg a poporului romn, zgmislitoarea ide-
ilor nationale s'a clgtinat In mai multe rnduri ca o cumpgng

mare atrnat peste piscurile Carpatilor, plecndu-se mai tare
cnd lute parte cand In alta. Aa, cu Inflorirea mintei roma-
neti In veacul al XVII-lea, cu deosebire la scriitorii Moldoveni.

Tot aa cgtre tnceputul veacului al XIX-lea, cAnd in Moldova i Muntenia gAndirea romneascg se zbgtea in cgtuele
grecismului, cu insemnata Inflorire literarg ce izbucni In Transilvania. Dupg intemeierea ei, ridicgtorul culturei romneti
iargi se pleacg cgtre cmpia mai libel% a regiunilor romne.
Anume incheierea Sfintei Aliante i sistemul absolutistic
Ingrozitor ce fu urmarea neapgratg a unui astfel de act, hinglaui
pretutindene In Apusul Europei strgbaterea gandirei, i ca att
262
ISTOBIA BOMANILOR
mai mult trebuia s fe impiedicata odraslirea ei intre Romanii

Ardealului. Episcopii lor, atat cel unit cat i cel neunit, erau con-
stituiti raspunzatori pentru linistea poporului supus la a lor

obladuire, i anume cu nimic mai putin decat Cu capetele lor.
Cum ar fi indraznit ei s dea avnt spiritului, avnt care cerea

neaparat libertatea manifestrei sale? Chiar in Blaj unde oamenii
se mai puteau provoca la drepturi castigate, si mai dispuneau de
unele fonduri, se incuiba dela 1815 inainte o stagnutiune spaimntatoare care tinu peste 15 ani. Cenzura cartilor ajunsese a fi
strict pana la ridicul, fiindu-le frica pana si de cartile rituale,
pretinzand ca si ele s'A fie cenzurate. Carti scolare precum
gramatica latino-romana a lui Gheorghe Sincai, nu se mai puteau retipari. A se mai trimite tineri in afara la vre-o universitate nu se mai putea, decat numai la Viena, si aci irisa numai
la patru ani cate doi. Guvernatorul Banfi afland ca la Blas ar
fi peste 200 de scolari la invatatura, se sparie i intreaba pe
episcop ce are s'A faca cu ata-tia indivizi tinuti prin
care pot deveni periculosi pentru tara? O asprime cumplita

controla programele ; studiului istoriilor universale, si al stiintelor naturale era inlaturat din Blas" 101 Daca mai adaogam
catre aceastea i batrnetele cele adnci al episcopului Ioan Bob,
care moare in 1830 in varsta de 91 de ani i nu era de loc dispus
a sustinea lupta cu ocarrnuirea, atunci vom intelege starea pe loe
a mintei romnesti din Transilvania in rastimpul dela 1821-1837,
de altfel nu prea explicabila dupa inflorirea cea ata de puternica ce o presedase numai decat.
Numai pe taramul didactic se mai mentinea un slab fir
din activitatea Merara nationala ce apusese, publicndu-se dela
1812-1837 mai multe abecedare, gramatici i dictionare 102.
Daca se iveste unde i unde cate o manifestare literara de alta'
natura, i anume pe taramul national, ea se arata pe calea privan, in epistole serse de unii invatati transilvaneni catre colegi
din trile romne. Asa bunaoara scrisoarea doctorului in drept
Vasile Pop, cel adus de mitropolitul Veniamin in Iasi ca director la seminarul Socola, catre traducatorul psaltirii in versuri, poetul moldovan loan Pralea, in care invatatul transilvanean cauta s'a dovedeasca neaparata nevoie a studiului limbe
latine, i in care loare altele se fericeste c' din indurarea pro-
videntei au dobandit ambele principate domni din s'Aun' san,

101 Baritiu, Par fi alese din istoria Transilvaniei, I, p. 557.
10' Dintre ele enumerArn : Gramatica macedond-romcind de Boiadji 1813,
Ortogralia de Diaconovici Loga 1818, Bocoavna de normd cu stove romdnesti si
latine de Moisi Fulea 1830, Gramatica romdnd de Diaconovici Loga 1822, Dicfionarul romdnesc-latinesc i nemfesc de loan Bob 1823, Dicfionarul romdnesc-latinescuriguresc i nemfesc din Buda 1825 Graznatica daco-romlind de loan Alexi 1826.
Vez! Baritlu. Pdrfi (dese, I, p. 608.
MERSUL CITI/ITREI ROMANE DELA 1822-1848
263
dela care multe pot astepta muzele 103. De asemenea preotul

Moise Soranul Novacul serie futre anii 1825-1830 un rspuns indreptat contra profesorului ungur Andrasi, carele depunndu-si tot simtul de iubire si de adevr, zise public in scoala
din Alba Iulia c5. Romanii s'ar trage cu vita din talharii trimisi de prin temnitele Romei". Raspunsul rmne insa netipara 104. Numai In glasul mai alegoric si ascuns al poeziei se
putur intrupa unele cugetari ce aveau raport cu poporul cAtre

care se indreptau. Astfel Vasile Aron, m.ort in 1822, serie mai
multe poeme : Pirarn i Tisbe, Narcis qi Echo, a ca'ror subiecte
erau imprumutate din metamorfozele lui Ovid, irisa' prelucrate
in chip poporan, si Leonat i Doro/ata, o poema' cu caracter
moral ; iar loan Barac tipreste in 1831 vestita poem Arghir
qi Elena o alegorie sub care se ascunde cucerirea Daciei de
Traian o prelucrare artistico-poetic a unui basm romanesc 1O5.
Toate aceste avura' o mare inraurire asupra poporului, intru
cat aceste alctuiri, concepute cu totul conform geniului su,
erau cetite cu mare ravna.
Dac ins curentul national nu se putea manifesta In
Ardeal la lumina zilei, el se mentinea in afund In toat puterea

lui, hrnit de marele plzmuiri ale apostolilor romnismului
si urmnd in t'acere spornicei lor imboldiri. C el era numai
comprimat s'i nu 'M'abusa, se vede depe cumplita lui izbucnire in revolutia din 1848.
Daca' Irisa Romnii Ardealului nu puteau aduce In desbaten i publice chestiea nutionalittei lor, ei erau primiti inainte
a-si imbogali mintea in scoalele Ardealului, catolice sau unite,
unde ei adunau, pe lang6 studiile obligatoare de teologie, si
acele cunostinti din care se adpase si marii lor invttori. Astfel
tara de peste munti ajunse a deveni pentru intregul neam romnesc, chiar in timpul de asuprire a manifestrilor literare
de acolo, o rasadnit de oameni invtati si patrioti. De aceea
intalnim imprejurarea, de altfel cam neinteleas, a inteun
timp cand producerea literard era asa de slab dincolo de Carpati si ea din contra' incepuse a curge dincoace de ei, Romanii
din principate s''si aduca tot de peste munti puterile cele mai
de seama in invatamant. Aceasta cu ata-La mai mult cu cat
scoala din Blas fAcuse Mea ceva progres, inmultindu-se si adancindu-se invataturile ce se predau In ea si anume in limba romana. La inceput, simpla secara' elementar, se Introduse In
103 Scriaoarea lui V. Pop c. loan Prelea 1 Octomvrie 1827 In Arune Pumnul, Lepturariu IV, p. 114. .,
104 Pumnul Lepturariu, IV, partea 2, p. 37
103 Vezi In Hasdeu, Cuvinte din Batreini, II, p. XXXVII si urm. Combaterea pArerii cA Barac ar fi prefacut pe romaneste o lucrare ungureascA fAcutii ea
insAsi dupA un erudit itaian.
ISTOBIA I/OMANI:LOB
264
ea, pe timpul episcopatului lui Grigore Maior (1772-1782),

studiul filosofiei i al teologiei, sub profesura calugkilor Samuil Micu i Stefan Pop. In 1829 Timoteiu Cipariu incepu a
preda in limba romana filosofia germana", deschizand astfel
Romanilor i alte orizoane cleat acele cuprinse in clasicii latini.
In 1831 guvernul preface gimnaziul din Bla in liceu, inmultind corpul profesoral cu Simion Bgrnut pentru filosofie i istoria universala i Neculai Marcu pentru fizica i matematica.
Simion Barnut mai ales prin elocventele sale lectii asupra drep-
tului natural, la inceput, 1831, In limba latina, dela 1834 in
cea romang, detept in mintea ascultatorilor cunotinta drepturilor fireti, nu numai ale indivizilor ci i ale popoarelor, critied indirectg dar puternica i convingatoare a stkei poporului
roman cel lipsit tocmai de toate drepturile "6.
Atingerea eu mintea a Ardelenilor.
In veacul al XIX-lea
incepe indeobte un curent de atingere a culturii romneti
de ambele parti ale muntilor i mai ales de patrundere a ideilor

regeneratoare de neam de dincolo de Carpati in principatele
romne. Acest curent a inceput ca toate curentele istorice prin
lucruri sporadice i fall legatura de continuitate, pentru a se
infiripa apoi in o curgere ne.ntrerupta .cum se prind strecuraffle izvoarelor din pickuri rzlete in sivoaie de apa.
Cea din-IL atingere in care macar lic'rete inteligenta
este procurarea de teascuri de tipografie de catre Muntenia dela

Ardeleni107. A doua data de purtarea diaconului Coressi din-
coace i dincolo de munti pentru tiparirea unor ckti slavone
In Muntenia, i romane in Transilvania, sub imboldirea Sailor

din Braov 19. Tot din perioada introducerii limbii romne in
biserica gasim Catehismul Calvinesc i biblioteca lui Udrite
Nsturel din Bucureti, care cgrti deteapta pe mitropolitul
Varlam a scrie Rspunsurile lui 109. De acolo innainte s'ar pgrea
ca relatiile mintale intre Romanii ambelor laturi ale muntilor

se inchid pentru mai birie de 150 de ani 1 Cu toate cg invatatii
Ardealului dela sfkitul veacului al XVIII-lea i inceputul
celui al XIX-lea cunosc Letopisetele tkilor romne, lucrurile
lor, chiar cele tipkite, precum Cdlindarul lui Micu sau Istorie
pentru inceputul Rorneinilor, a lui Petre Maior, nu se vad a fi
fost cetite dincoace de munti. Tot aa de putin cunoscute sunt
incerckile lor limbistice, de oarece Enache Vacarescu cand
serse Gramatica lui, crede c el, face inceputul in aceasta ramull i nu tiu ca avea predecesori ardeleni 110
100 Papiu Ilarian, Istoria Romdnilor din Dacia superiora, I. p. 201.
1" Mai sus vol. VII, p. 67.
Joe Mai sus vol. VI, p. 186.
Mai sus vol. VII, p. 65.

lis Mai sus vol. X, p. 269, 281.
Ili
MDRSTJL CUI/fUREI ReMANE) DELA 1822-1848
266
C' tot ardelenii erau mai tiutori de micgrile intelectuale
ale Romanilor din principate cleat acetia de ale lor, se vede

din aceea c' initiatorii unei publicri periodicei cer lui Vdcrescu sprijinul lui pentru intreprinderea lor 111.
In curand ins era s se stabileasc un curent de strmutare al elementelor culturale transilvnene ca profesori la
coalele din Muntenia i din Moldova, prin care se infiltreaz
tot mai adanc i se intrete in cugetul deteptat al Romanilor
de dincoace de piscuri, ideea cea mare, zemislitoare de atatea
urmri fericite, originea romn a poporului roman. Curentul
incepe cu Lazr in 1816. Dup el vin alti patru profesori adui
de mitropolitul Veniamin pentru seminarul dela Socola 1820,
din care rmne ins in Moldova numai Vasile Fabian. La
1826 Golescu aduce pentru coala lui pe Aron Florian 112. Mai
merg apoi in Muntenia loan Maiorescu ca director la coala

din Craiova, trecand de aici ca director la seminarul dela Socola din Moldova, i apoi intorcandu-se la Bucureti ca profesor de istorie113; Radu Tempea (fiul protopopului cu acela
nume, autorul gramaticei romne), care se strmut impreun
cu Veniamin Tudor ieromonahul, ca profesori la seminarul
dela Rmnicul Valcei, la infiintarea lui in 1835; Neculai B15escu viitorul membru in comitetul revolutionar din Transilvania la seminarul din Bucureti ; Gavril Munteanu la acel
din Buzeu. David Almgeanu la coala dela Vlenii de Munte,
loan Procopie la Craiova, A. Treboniu Laurian la Bucureti.
In Moldova vin gal% de scurta trecere a lui loan Maiorescu
la Socola, Damaschin Bojinc ca rector seminarului de acolo,
dup aceea jurisconsult al statului ; profesorii de filosofie Eftimie Murgu 1834 i Petra Campeanu 1835 i Mihalic de Hodoczin administratorul coalei de arte a lui Mihai Sturza.
Profesorii transilvneni erau ins crescuti In coala german i nu se put impiedeca o ciocnire cu directia cultural
francezA care se motenise i se adncise in straturile conducaloare ale Romanilor din principate. Cel d'intai semn al acestui
antagonism se vede in un articol al lui Ioan Maiorescu profesorul
ardelean din Craiova trimis in forma de corespondent cAtre

Foaia literarcl din Transilvania in 15 Fevruarie 1838. In aceast
corespondent se atacA Franta ca cea mai mare inverunare,
spunandu-se ; Un materialism gros s'a lsat ca un nor greu
pe Tara Romaneasc. De unde? Din Galia (Franta) ; o beletristic6 lunecoas am:4We mai pe toti. De unde? Din Galia.
0 judecat stricat, un gust primejdios, o silint opintit nu mai
in Mai sus vol. X p. 270.
us Mai sus, p. '217.
us V. Gr. Pop, Conspect asupra literaturei rometne fi a scriitorilor el, Bucurqti, 1876, p. 165.
266
ISTORIA ROMANILOR
pe lucrul din afara, un lux grozav, darpanator. De unde? Din

materialismul frantozesc ; o uuratate, o nestatornicie, o procop-
sint. superficiala. De unde? Din beletristica franceza". Maiorescu
insa trece dela critica directiei la aceea a elementelor ce o reprezentau in trile Romane, spunnd c' cel mai mare rail e
ca nu avern profesori invatati sau cel putin care i-ar indeplini
datoriile lor din contiinta i. ferbintala patriotica". Daca
rerea lui teoretica indreptata contra inrauririi franceze nu atata
atat de tare cugetul, cu atat mai mult o fad' atacul personal
al profesorilor care deslantui contra lui Maiorescu o furtuna
cumplita. Toti profesorii din Bucureti cerura cu cea mai mare
staruinta pedepsirea indrasnetului lor coleg. Maiorescu era cat
pe ce A.-0 piarda postul i este nevoit a se ruga de iertare foarte
aratnd imprejurarile lui personale care 1-ar aduce la
nenorocire daca ar fi scbs din invatamant. Arunca vina pe zetarul dela tipografie care ar fi omis cuvntul multi de langa
pro fesori, aa c. Invinuirea lui care tintise numai pe unii, se
indreptase contra tuturor.
Dar nu numai partea personala fu atinsa in raspunsurile
fcute lui Maiorescu. Profesorul, Francezul Antonin Roques
scrie in 18 Mai 1838 in Foaia literard un raspuns in care gasim
pe langa altele multe, i fraza caracteristica ; E adevarat ca
in tara noastra s'a Intins oarecare gust de galomanie, dar slava
Domnului c'd nu domnete trebuinta care invoaca nemtomania".
Roques apoi indreptatete galomania prin aceea c oricare e

scris sau scrie romanete, scrie negreit mai bine cleat acel ce
nu o cunoate de loc 11
Deci, dela primul atac adus invinuirii franceze de susti-
natorii culturii germane, se gasira aparatori i-ai celei d'intai 114.
Literatura In Trile Romne. Daca insa rile romane

din poalele Carpatilor cautau sa-i hnbogateasca cunotintele
prin invatati adui de peste munti, ele inapoiar fratilor lor

din acele regiuni slujbele aduse de ei, trimitndu-le la randul lor
producerile renascutei lor literaturi care se pute desvolta Inca'
in voie in tarile romne.
Redobandirea domnilor nationali i reintroducerea limbei

romane, ca organ oficial de intelegere, provocase in chip firesc
o imboldire a cugetarei romneti care se manifesta in curand
In forme literare. Pe lang cartile de coala, incepur s" apara
In numar tot mai mare producen i ce tindeau a intrupa frumosul
In graiul stramoesc, i ceeace devenise o exceptie in ultimele
timpuri ale Fanariotilor se gramadea tot mai mult spre a deveni
obtesc. Zilot Romanul i Naum Rmniceanu in Muntenia se
114 Un episod din istoria culturii noastre de V. A. Ureche In Cony. literare,
XXV, 1891, p. 449.
MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-184S
267
intrec Cu Beldiman in Moldova spre a biciui i lua in batjocura

pe Grecii cei rasturnati i alungati. La 1822 apare in Muntenia
o culegere de poezii cuprinzAnd intre altele o Odd' rivnitoare
spre inveirdturcr, In care poetul necunoscut plange patria lui,

pentru c tot sufere defaimari i aude hula strainilor 116. Tot
pe atunci Iancu Vacarescu, care rostise Inca' din vreme dorinta
ca sermanul corb muntean iar acvila sa se faca", incoarda

mai mult struna patriotica, scriind, sub intiparirea evenemen-
telor din 1821 poeziile : Sfatuire i rugaciune, Cantec romAnesc,

Buna vestire, Glasul poporului sub despotismu, i altele fried.
Culegerea poeziilor lui, ce apare in 1830, cuprinde pe langa

acele enumerate, inca i altele de continut patriotic, precum
Glasul lui Mihai Viteazul, Hai Romane, hai voinice i frumoasa
lui Apostrora la Milcov pe care'l intreaba : de unde-ti vine

numele, parau fara putere, ce despartirea neamului ai indraznit
a cere" ? i care incheie cu prevestirea unirei, caci desprtit

ori departat, fratele e tot frate". Paris Momuleanu, care scri-
sese inca' din 1817 Oda lui la deschiderea coalei lui Lazar, publica in 1825 o culegere de poezii intitulata Caracterele, in prefata carora fericete pe poporul roman c acum ar avea domn
stapanitor din fii patriei, din insu sangele i madularele
ei, parinte a tot ce-i cinstit, Roman ce lucreaza pentru binele
folosul patriei. Pe langa mai multe poezii de dor, Momuleanu
sale ei Plangerea i tanguirea patriei despre nedreptatea ce

i s'a facut de care straini pre care i-a primit In sinu-i ca pre
fiii sai."116. In editia publican in 1837 chiar in anuI mortei

sale, el mai adaoge inca altele, precum Patria, Memoria celor
trecute, Cantarea catrA Dumnezeu, toate inflacarate de cel
mai curat patriotism.

Mai infocat insa decat el, i facAnd s rasune aproape
numai struna patriotica, este Vasile Carlova, care inteo
frumos curgatoare, inflacarat de dragostea trei, scrie O noapte
pe ruinele Targovitei, i and vede dupa secoli de adormire
iarAi inviind otirea romana in 1831, el scrie vestitul ,,Mar,
oda otirei romane, cu ocazia innaltarei steagului national in
1831", inscriindu-se el singur in rAndurile ei. Mandru i fnsufletit striga Carlova : Steagul falfae in vant ; arme1e lucesc,
i slava iesa iarai din mormant". In timp ce poetii cautau

s'A detepte inima, alti scriitori lucrau la trezirea con*tiintei
nationale pe calea reflexiva. loan Heliade marele staruitor in
aceasta directie, staruia neincetat prin adaosul literar dela Cu-
ns Rost de poezie adecd stihuri acum tntdi aladuite in limba romdneascd

1822 (Bibl. acad. No. 2875).
116
prefata poeziilor lui Paris Momuleanu publicat4 In Bucuresti In
1837. (Bibl. acad. Nr. 2883). In brosura din 1825 Caracteruri" (Bibl. acad. Nr.
2875), nu se afla cuprinsa plAngerea patriei ce pare. a fi posterioarl acelui an.
263
ISTORIA ROMANILOB
rierul romanesc 0 dela 1836, prin foaia literara, Curierul de ambe
sexe, la inavutirea organului de cugetare national al limbei

romane, 0 la redeteptarea iubirei propriului neam. Pe langa
culegerea poeziilor sale aparute in 1835, el se ocupa in diverse

alte directiuni i scrie intre altele o lucrare insemnatoare pentru
intarirea ideei latinitatei noastre, Paralelismul Mire limba italian?qi acea romein. La 1835 Aron Florian, profesorul adus
de Golescu la 1826 de peste munti, care ajunsese profesor la
Sf. Saya, publica Idee repede de istoria prinfipatului feint RumneA, punand in introducerea la aceasta scriere, pe celelalte
natii sa tina urmatoarea cuvntare unui popor MI% istorie :

Inceputul ce ai este necunoscut, numele ce'l porti nu este al
tau, nici pamantul pe care locueti. Soarta ta aa a fost ca sa
fie totdeauna cum eti. Leapadate de inceputul tau, schimba-ti
numele sau prime0e pe acela ce ti-1 dau eu ; ridica-te 0, du-te
din pa'mantul pe care locue0i, caci nu este al tau 0 nu mai
munci in zadar, caci nu poti fi mai bine de cum eti". Aron
se arata in aceasta introducere, pe cat cunoscator al faptelor
istorice, pe atata stapan 0 pe manuirea limbei romneti. Dupa
ce expune in trasaturi mari faptele insemnate ale istoriei romane, ajungand la epoca regenerarei, el prquete dupa adevarata ei valoare lucrrile lui incai, Micu i Maior. El spune
prea bine ca prin ea 0 prin alte imprejurari politice se dete
o lovitura electrid duhului romanesc 0 se puse temeiul renaterei sale". Venind apoi la greutatea de a se scrie o istorie
a tarei, el exclama nerabdator *i cu toate aceste trebuie s'a
facem odata un inceput, fie cat de slab, caci intr'alt chip Tara
Rumaneasca niciodata nu va avea istoria sa ; va umbla totdeauna in intuneric 0 va suferi toate atacurile"
In Moldova pe langa Beldiman care dupa ce scrise Jalnica tragedie, mai traduse din limba franceza mai multe lucrari literare ; pe langa eroticul i pasionatul Conachi, care-0
cnt iubirile i. placerile lui aratnd ca puteai spune lucruri
gingae i duioase 0 din Oda gur' romneasca, iar nu numai de
pe varful limbei celei greceti. Gheorghe Asaki vrednicul tovara al lui Heliade Radulescu, in silintele puse spre redeteptarea contiintei nationale, urma inainte pe langa scrierile lui
didactice, a trata 0 toate soiurile de genuri literare, cautand
sa deje in toate partile o spornica imboldire. Intre alte scrieri
ale lui patriotice, citam Legenda lui *tefan cel Mare 0 mumei
lui la Cetatea Neamtului, i Testamentul politic al marelui
domn, pentru ilustrarea crora el concepuse inca' de pe cand
era in Roma, nite tablouri, executate dupg aratarile lui de
Ideea de istoria prinfipatului ((Ira Rameinesti de Florian Aron profesor de istoria generala In colegiul Sr. Saya din Bucuresti Tomul I, (singurul ce a
esit) Bucuresti, 1835, P. VI si XXI.
MIDRSITL cuuraBEI ROMANE DELA 1822-1818
269
un pictor italian Ambele aceste lucrari a le lui apar in 1833
i 1834. Tot pe atunci Alexandru Hrisoverghi scrie Oda la ruinele cetatei Neamtului, vrednica paralela a cntarei lui Carlova la acele ale Targovitei,Impartaind i soarta poetului mun-
tean de a se cohort In groapa, fara a ajunge macar deplin in

vrasta barbatiei.
Rana pe la anul 1837 productia literara nu este insamnata nici in tarile romne, Cu toate ca ea tot intrecea pe acea
a Ardealului, care era aproape cu totul inabuita sub apasarea
absolutismului. De aceea vedem pe Romnii de peste munti
facand mari jertfe spre a-i procura cele ce eiau din condeiul
fratilor din principate. Aa Mina oara. Curierul romtinesc al
lui Heliade, era trimis peste Carpati, inchis ca scrisoare, platindu-se mult pentru a-1 dobandi pe aceasta cale 118 De pe la
acel an inainte incepe insa pe de o parte a slabi in Ardeal apasarea guvernului, i deci spiritul comprimat 'Ana acuma a-i
lua iari zborul spre ideea nationala ; pe de alta in trile romane, starea mai linitita a locuitorilor sub ocarmuirile lui
Alexandru Ghica i Gheorghe Bibescu in Muntenia, i mai
ales a lui Mihai Sturza in Moldova, Indrumeaza o epoca de inflorire a literaturei romane a careia lucrari i astazi Inca pot
sluji de modeluri. Productia literara nascndu-se acuma pe

toata intinderea regiunei locuite de Romani i transmiterea
rodurilor ei dela o parte la alta ne mai fiind impiedecata ca
mai innainte, se incinge in toate trile lor o spornica activitate

literara, care trebuia, lovindu-se tot mai mult de o stare po'Rica ce nu raspundea de loc nazuintelor poporului, sa produca
o ciocnire : revolutia din 1848.
Cu cit Maghiarii cautau

Unitatea sufletului romanese.
s se emancipeze de sub tutela absoluta a Austriei, cu atata
aceasta deslega frnele ce retinuse 'Ana' atunci manifestarile
culturale ale popoarelor deosebite de natiunea maghiara. Acestei
imprejurari fu datorita invoirea data lui Gheorghe Barit, de
a deschide foi periodice in tara de peste munti. In 1837 el face

sa apara Foaia Duminicei, care aducea numai articole cu totul
neofensive, de cunotinti generale. In 1839 ta se prefacu in
Foaia pentru Minte, Inim i Literature-1, i in acela an Barit
editeaza drept complinire a Foaiei literare i una politica : Gazeta Transilvaniei.
Foile romaneti din toate tarile romne, devin organe

de mare pret pentru inarirea unei alte idei tot atat de insemnate, tot atat de spornica in urmarile sale ; acea a unittei neamului romnesc i a solidaritatei intereselor sale, ori unde ele
Baritlu, Pdrii alese, I, p. 615.
270
ISTORIA ROMANILOR
s'ar afla. Cu un an incA inainte de a se transforma Foaia Duminicei in Foaia pentru Minte, Inimdi Literaturd i de a aparea Gazeta Transilvaniei, Vasile Pop directorul de cateva
luni a seminarului Socola, proclamase sus i tare principiul
ea' o natie nu se poate osebi firete prin munti inalti, riuri
mari sau alte hotare politice, ci numai acolo inceteaz6 o natie
unde inceteaz limba care o unete"119. Acest principiu caut
s-1 pun'a" in practied ambele foi tansilvAnene, devenind organe
de rostire pentru interesele tuturor Romnilor, arAtnd tot
a-Ma ravn6 i iubire pentru semnele propirei lor, fie ele manifestate in Transilvania, fie in Moldova sau Muntenia, fie ele
chiar In Ortile subjugate, precum Besarabia. Ori unde se mica
o suflare romneascs, era salutat cu bucurie de organele transilvgnene ; ele reproduceau luceri literare din Moldova i Muntenia, ca i acele ale fiilor patriei mai edstrnse in care acele
organe apAreau ; producerile transilvane la rndul lor erau reproduse de foile periodice ale principatelor, 'Men rolul cel mare
al ziaristicei romne din acele timpuri, era de a propaga i intAri ideea unittei neamului romnesc, i deci acea a dreptului
s'Au de a se uni in un singur tot, deocamdat cultural i intelectual, inainte de a p'i pe tArmul politic.
Aa in 1839 Foaia pentru Minte, dup ce incepe un studiu
asupra mai multor inscriptii, reproduce din Curierul romd nesc
constituirea SocietAtei tiintelor naturale din Jai. Curierul
insui luase acea tire din Albina romdneascd. Intr'un articol
intitulat Literaturg, arat unitatea limbei tuturor Romnilor.

Curierul rorndnesc fcnd oarecare observAri, asupra unui articol din Albina ieand : Doctorul i. coteleta", Albina ea'spunde Curierului prin un studiu, in care analizeaz observrile
lui, tot din punctul de vedere al limbei de obtie a neamului
romnesc, la care iarsi egspunde Curierul. Foaia pentru Minte
reproduce toatA aceast5. polemic5.. Apoi adauge in coloanele
ei intreaga traducere pe care Aristia o Meuse din Iliada lui

Omer, poezia Insrarea de CArlova, de asemene o cuvntare
-tinut de elevul din seminarul Socolei, Ioan Teodorescu, rectorului Damaschin Bojinca, in care multmete acestuia pentru
sfaturile ce le adresa elevilor, pline de entusiasmul national",
i pentru traducerea teologiei morale, pe care Bojinca o f6cea
spre uzul elevilor, sfarind cu cuvintele : Bucurati-v &A sunteti
luminnorii fiilor patrioticeti, care cu aprins6 ravng voesc
ali lumina prea iubita lor patrie i a o scoate din adncul intunericului necunotintei".
In anul 1840 Foaia pentru Minte, reproduce biografia

lui Gheorghe Laz6r de Heliade, in care spune ea' catedra lui
semAna a amvon ; cu mnile pline arunca el in once ocazie
ii Precuvantarea la Disertafia despre tipograliile rotridnesti, Sibiu, 1838.
MERSUL curfruam ROMANIC DE1JA 1822-1948
271
smintile rumanismului i a nationalitatei". Mai publica apoi

i cuvntarea lui Lazar, la fntronarea mitropolitului Dionisie
Lupu. De asemene mai multe lucrari din Albina romemeasca",
II-Are altele una intitulata Lexicografie, In care autorul se mandrete cu imprejurarea ca astazi (1840), aazamnturile cele
mntuitoare favoresc pe Moldo-Romni i trebile statului, Invataturile i politica se trateaza In limba lor nationala" ; o
poezie tot din Albina in care se canta: Sosete timpul, vine!
Moldova se renate" ; apoi frumoasa nuvela a lui Costache
Negruzzi, Alexandru Lapuneanu, darea de sama a serbarei
aniversarei Academiei din Iai; o critica a unui anonim asupra
Hronicului lui Cantemir, in care sustine struinta Romanilor
de a stnga Dunarei ; Arzul magzar al boierilor din 1821; Paralelismul fare limba romna i cea italiana de Heliade i articolul lui Mihail Cogalniceanu, aparut In Dacia literal% (1840) :
A. Demidoff In Moldova.
In 1841 Foaia pentru Mink aduce din tarile surori altele multe, urmatoarele lucrari : din Dacia literal% Semne
de viata nationala In Besarabia", Discursul lui Al. Hajclau
eforul coalelor din Hotin ; o Biografie a lui Sincai de M. Kogalniceanu, la care Foaia adauge mai multe alte tiinti din
viata lui ; apoi din alte izvoare descrierea cadrului I din istoria
Moldovei, muma lui Stefan cel Mare ; Cuvantul rostit de loan
Maiorescu, In numele corpului Kofesoral din Craiova In 14
Octomvrie 1840 inaintea domnitorului Alexandru Ghica ; schi-
tarea vietei lui Mihai Viteazul de Florian Aron, extrasa din

vol. I, al Istoriei Valahiei; mai multe nuvele de Costache Ne-
gruzzi; fabule de A. Donici ; relatia starei Invataturilor In Moldova de Gh. Asaki; de acela Legenda Dochiei i a lui Traian,
ca o Descriere a unei urc'ri pe muntele Ciahlau, etc., etc.
Si aa mai departe in fiecare an se adaogea tot material
nou, cules din toate tarile locuite de Romni, care sa Intareasca
tot mai puternic chitul ce lipia la o lalta madularele rchirate
ale nationalitatei lor in un tot nedespartit.
Acest material devenia ins pe fiece zi mai de valoare,

nu numai relativ la poporul roman, dar chiar absolut ca producere literal% ca care s'ar fi putut mandri once popor. Oglindind tot mai putemice In el razele nationalitatei, le rasfrngea
din snul sau ca un soare stralucitor, care arunca lumina sa
asupra intregului popor, din inima caruia el rasarise.
Astfel In Transilvania aparuse marele limbist i nationalist
Timoteiu Cipariu, care urmnd cu consecventa ideile aprute
de marii sai antecesori, vroia sa intoarca limba romna la formele archaice, spre a o apropia cAt-mai mult de muma ei, latina ;
loan 1VIaiorescu care apara latinitatea limbei romne contra

tuturor celor ce o atacau, aratnd &A formele ei sunt mai apropiate de latina, din care se trage decat acele ale tuturora limbilor
ISTORIA 11011ANILOR,
272
surori, Gheorghe Barit, aparatorul cel calduros i neobosit al

tuturor intereselor romaneti, intemeietorul organelor celor Insemnate de publieitate, in care el lua In mana aceasta aparare;
August Treboniu Laurian care publica la 1840, Tentamen
criticum in linguam romanicam care de i gresit din raciacina
ca conceptie limbistic'A, pornia prin gandirea, ce-i daduse natere tot din ideea mam'A a desvoltarei noastre, idea romana,
ducand la culme exagerarile ei. Dintre poeti amintim numai pe
unul, dar pe acel ce au stiut mai ales s'A infiga In sufletul romanului dorinta de a renate din pulbere la via, Andreiu
Mureanu, cu singurul sau product, de valoare dar acelai singur
In felul lui, o da lui Deteapta-te romne din somnul cel de
moarte" 120.
Filologia i istoria de ambele pfirti ale Carpatilor.

Daca'
'Mg In Transilvania, unde apasarea straina nu incetase nici un
moment, si ameninta s stinga iarai lacia nationalitatei, abia
aprinsa dupa atatea greutati, literatura trebuia s iee dela sine
tnai mult caracterul unei polemice contra atacurilor aduse din
partea protivnicilor, i s'A umble mult mai mult dup apararea
intemeierea ideei nationale, decat dupa plazmuiri estetice,
In tarile minarle, tocmai redobandirea voiei de a trai ca romani,
impinse pe popor spre cautarea idealului in maestrele forme
ale poeziei. Deaceea cu mult mai bogate se afara Moldova si
Muntenia o:leal Transilvania In productii inspirate de Muze,
cu toate ca nici ele nu lasa la o parte apararea nationalitatei
romne ; dar pe cand In Transilvania pana i poezia se coloreaza
tot de acest puternic simtimant al conservarii rasei, in principate, desvoltarea spiritului national se face In sensul adaogirei comoarei sufleteti; se tinde la sporirea pozitiva a valoarei
nationale, pentru a auca ce aloa' ra In contra strainilor.
In Muntenia intalnim intaiu urmarea inainte a lucrarei

i literatorilor, cu care Incepuse renaterea gandirei
romaneti. In primul loe pe Heliade, care tinnd In mainele
sale tiparul i organele de publicitate, era sufletul vietei intelectuale a Romnilor din Muntenia. El impingea In toate parpoetilor
tile pe tineri la scris i la producere, spunand In o scrisoare catre

Costache Negruzzi, ca suntem intr'un timp i In o stare, cand
daca putem nu trebuie s lasana nimic s'A intarzie ; caci e destula
vreme decand In harta Europei suntem socotiti ca un norod

iar nu ca o natiune, pentruca n'am avut nimic din cate se alcatuete ea" 121 Cu un an mai Inainte l'am aflat scriind aceluia
Cea fritai poezie publicata de el a fost Glasul unui Ronzar' In Foaia pentru
Minte, 1843, p. 234, o pregatire la vestita sa oda.

Scrisoarea lui L Heliade C. Cost. Negruzzi din 15 Oct. 1836, In Convorbiri likrare, XII, p. 375.
MERSUL CIIIMTREI ItOMINE DEtA. 1822-1848
273
Negruzzi frumoasele lui principii i poveti pentru cresterea

limbei romne 122. In o alta scrisoare din 1837 Heliade trimite
lui Negruzzi opt coli tiparite din traducerea dramei lui Victor
Hugo, Maria Tudor, si fi multumeste din partea lui Aristia

pentru observatiile facute de Negruzzi asupra unei traduceni
a prietenului sau123. In acelasi an, Heliade raspunde lui Negruzzi c primeste cu placere propunerea lui de a traduce pe
Tasso, impartind lucrarea intre ei, i anume asa c Aristia
sa traduca Cantu' I, Heliade pe al II-lea i Negruzzi pe al III-lea

asa mai departe pana la sfarsit. Mai intreaba in aceasta scrisoare si ceva vesti politice, rugandu-se insa de Negruzzi i nu
arata scrisoarea l nesubsemnand numele lui in ea 124. In 1839
11 aflam pe Heliade cu preocupari de alta natura, anume raportand lui Negruzzi despre pretul unor teascuri i litere, cerute
de Kogalniceanu, probabil pentru instalarea tipografiei, din
care au esit Dacia Literara125. In acelas an Heliade, necajit nu

stim din ce pricini, trimite o scrisoare plina de humor priete-
nului sau dela Iai, in care se roaga sa-1 ierte daca i-au dres
sau mai bine i-au stricat vre-o doua versuri, cad zilele aceste
numai poet nu sunt, i cand ma apuc de astfel de lucruri mai
nu stiu ce fel de zam neagra scoate pe nas o biata pana de
&ea', facuta' pentru a sbura, dar Inghezuita intre trei degete
convulsive ale unui om ce-si blastama soarta c e nascut RomAn

si au invatat trei buchi, ca sa se apuce s scrie, iar nu s'aptica sa
invete mestesugul potcovarier 126, l cu toate aceste Heliade nu
se descuraja, ci .tinea sus si tare steagul nationalitatii steag

pe care scrisese : desteptarea prin minte.
Alaturea cu Heliade gasim pe Cesar Boliac, care in 1836

scoate o foae Curiazul, ce avea de scop a desradacina maracinile si a curati si polei limba romn6" 127. Ceva mai farziu
apare Balcescu, care incepu cariera lui literal% prin un studiu
asupra puterei armate la rom'ani, publicat de el in Magazinul
istoric pentru Dacia apoi el insereaza tot aici mai multe cercetari
pe cat originale pe atat i pline de patriotism, precum : cu-
vntul preliminar despre izvoarele istoriei Romanilor, Romnii

Fanariotii, loan Tautul marele logoft al Moldovei, Logofatul
Miron Costin istoricul Moldovei, Postelnicul Constantin Cantacuzino i altele inca, premergatoarele studii la marea opera
Mai sus, p. 247.
111 Scrisoarea din 4 Ianuarie 1837 Cono, lit. XII, p. 417.
114 Ibidem, XIII p. 77.
Ibidem, p. 363. Mai multe scrisori de ale lui Heliade cAtre Minovici din
Ardeal privitoare la tipografie, In N. lorga, Scrittorit mireni, In Ac. An. Rom. II,
tom XXVIII, 1906, p. 262 (22) i urm.
iss 22 August 1839 Ibidem, XIV, p. 155.
1" Asa o caracterizazA Boliac tnsusi In o scrisoare a lui cAtrft C. Negruzzi
din 1838. Cono, lit, XV, p. 74..
A. D. Xeaopol, Istoria Rominilor.
Vol. XI.
IS
'STOMA ROMANILOR
274
a vietei lui, Istoria lui Mihai Viteazul pe care moartea nu-1

ingdui s o isprveascA. Colaboratorul Blcescului, Laurian,
trata in Magazin partea veche a istoriei romne, cutnd s
pun mai ales in lumin strnsa legAtur ce ne alipia de Romani.
Magazinul istoric ctig mult in a lui valoare i prin faptul

c' el public aproape toate culegerile cronicilor muntene, care
desvleau imprejurrile istorice ale poporului muntean, inat
astfel se apropia tot mai mult istoria trecutului de prezentul
instat de ea. 0 multime de documente, primite in aceeai revist, stabileau cu mai mare autoritate mai multe puncte din
cele nesigure 128
Era firesc lucru ca incerckile mai de seam intreprinse
de Romni pe trmul cercetrilor s se intind in cmpul istoriei,
intrucat numai prin al ei studiu se putea contribui la intrirea

ideei nationale, i precum in Ardeal micare de regenerare a
mintei romneti se manifesta mai ales prin serien i istorice,
astfel i in Prile Romne ea se indruma intre altele i pe aceast

cale.
In Moldova aplecarea mintii ctre istorie fusese intiu

pornit pe calea frumosului imbecnd mai multe legende i
figuri ale trecutului in hainele mai mult sau mai putin tesute
pe fondul adevgrului de inchipuirea peotick Aa puseser Novelele istorice ale lui Gh. Asachi ; Alexandru LIpuneanu de
Constantin Negruzzi i poema lui in versuri care tot o legend
red un episod din viata marelui Stefan, sub titlul de Aprodul
Punce. Tot pe atunci Koglniceanu adun materialul pentru
publicarea insemnatelor cronici moldoveneti i scotea Deft'
cu 5 ani inaintea eirii Magazinului Istoric, in anul 1840 Arhiva
Romneasc, menit in mare parte la publicarea de documente.
Nimic nu ne arat mai frumos i mai convingnor nevoia studiilor istorice i cunotinta desvoltrii trecute pentru un popor
decAt Koglniceanu in prefata la Arhiva Romneasc unde
citim : ,S' ne tinem de limba, de istoria noastr cum se tine
un om in primejdie de a se ineca de prjina ce i se arunc spre
scpare. Istoria romanease mai ales s ne fie cartea de cpetenie, s ne fie polodiul nationalittii noastre. Inteinsa vom
invta ce am fAcut i ce avem s facem ; printeinsa vom prevedea viitorul, printeinsa vom fi romni. Cdci istoria este
msura prin care se poate ti dac un popor propete
sau dac se inapoiaz. Intrebati istoria i yeti ti ce sun-
tem, de unde venim i unde mergem. De unde venim i

unde mergem, trecutul i viitorul, iat' toat tiinta noastr,
iat mijlocul de a ne cunoate. Fie ca Dumnezeu s ni pstreze
romani, fie ca soarta s ne nimiceasck trebuie s fim mndri
18 Magazinul istoric pentru Dacia cuprinde 5 volumuri, cel I apArut In

1845, II pi III In 1846 ii IV i V In 1847.
MERSIJL MU:MET ROMANI!) DELA 1822
1898
275
de veche slava a stramoilor. Faptele noastre de azi sunt aa
de mici, aa de neinsemnate, potrivindu-le cu faptele Romanilor

celor vechi, it-left daca ne-am lepada de slava lor, cu ce ne-am
mai infatia inaintea marelui judecator. Natiile ca i oamenii

indeosebi ii au sola lor pe pamnt i sunt raspunzatori de petrecerea lor de aici jos. Omul este raspunzator de poftele sale,
natia pentru slava ce a catigat, pentru pamantul ce i s'a dat 129.
Ian' parerile lui Kogalniceanu asupra insemntatii istoriei, cari pareri daca nu sunt in totul tiintifice, sunt Maltatoare i patriotice, lucru ce era mai ales de nevoie In acele
timpuri.
Poezia.
Daca ins is toria tintea In chip reflexiv i contiut la desvoltarea ideei nationale, numai putin contribuie la
acela scop, dei pe o alta cale, plazmuirile poetice care se inmultiau pe fiece zi, sub condeiul unor talente reale, impinse
de tendinta dupa viata a poporului roman, la afirmarea acesteia inaintea lumei.
Printre stele mai mrunte de pe cerul literar al Munteniei : Balacescu, Boliac i chiar Bolintineanu In primele lui
plazmuiri, apare stralucitor luceafarul celui mai mare din poetii
Munteniei, Grigore Alexandrescu, care intrunia pe langa focul
adanc al iubirei de tail, o maretie a cugetarei i o putere de
rostire neasemanata. Caci cu ce poezie nu numai din ale noastre
dar chiar ale celor mai vestiti straini nu s'ar putea masura
Umbra lui Mircea ? Lucru insa i mai neateptat, Grigore Alexandrescu e tot atat de mare i in un alt gen, pentru care se cer
Cu totul alte insuiri, cleat inim calda i. simtire adnca, in
fabula, cu tonul ei glumet i mucator, a careia invataturi lush'
iscusitul poet tie sa le intoarca spre folosul neamului.
In Moldova productia poetica, este Inca' mai bogata decat
In Muntenia. Pe langa Asaki ce urmeaza inainte, in spornica

lui activitate, a atinge i taramul poetic, apar G. Saulescu,
Vasile Pogor care traduce Enriada lui Voltaire, M. Cuciureanu,
Basarabeanul cavalerul Stamate, Alexandru Donici fabulistul,
Costache Negri 130, care publica o serie de poezii In Foaia
liin-
lifica i LUerara, i deasupra tuturor poetilor tuturor tarilor

romne, regele poeziei romane, Vasile Alexandri.
Daca' vreunul din oamenii ce au manuit condeiul au avut
o inriurire asupra desvoltarei culturale i nationale a Romanilor ; daca vreun glas a fost ascultat cu drag din coliba OM In
'29 Arhiva romeineascci. 1860 Introducere.
Fiul lui Costache Negri mare postelnic sub Calimah. Hurm. Doc. Xt
p. 55. Nu este nici o fnrudire hare Costache Negri 1 Caimacamul Grec al
Munteniei din 1821.
276
ISTORIA ROMAIILL011
palat ; daca vreun poet a tiut s facas rasune, In limba poeziei artistice, struna inimei poporului, apoi de sigur ca a fost
Vasile Alexandri.
Cu toate ca, chiar absolut vorbind, cele mai multe din

plazmuirile lui sunt juvaerud neperitoare, totui mai mare
poate Inca a fost rolul lui de Invietor al simtului national, de
cantaret al tuturor momentelor mad din irul de evenimente
la care au asistat. i numai din acest punt de vedere al Infaurirei lui asupra consolidarei simtimntului national, ne vom
ocupa cu Insemnatoarea lui personalitate. S'ar parea ca un
fel de predestinatie l'a facut sa se liana' In Moldova, tara aceea

In care trebuia mai ales Incordata iubirea neamului, pentruca
dela jertfile ce i se vor cere va a-Lama Inchegarea, In un corp
mai Intreg, a rasletelor provincii ale neamului roman. Am vazut
din cele expuse pana acuma, c plazmuirile mintei romaneti
se aratase ca lucrari de valoare aproape exclusiv pe taramul
national. Poporul, patria i trecutul, iata cele trei mari izvoare
de unde cursese cele mai frumoase ale lui inspiratii. Alexandri
nu se marginete numai a Imprumuta din viata poporului roman
motivele inchipuirilor lui. El se coboarai mai adanc In sufletul
aceluia, Imbracand In stralucitoarea mantie a imaginatiei ideile,
simtimantele i credintele lui aa In neasemanatele margarintare care se chiama Doina, Baba Cloanta, Sora i. Hotul,
Cinel-Cinel, Craiu-Nou, Strunga, Fat-logort, Visul, publicate
toate In Foaia tiinfifith i Literaret din 1844, i reproduse de
Curierul de ambe sexe din Bucureti, i de Foaia pentru minte
din Transilvania. In aceste poezii, pe lnga c limba este mentinuta pe cat se poate In sfera cugetrei poporane, apoi i forma
je adeseori acela caracter, Meat Alexandri apare ca poetul

poporan, per excellentiam, cu deosebire numai c In loc de a
se terge necunoscut In dosul plsnauirilor lui, ca barzii poporului, numele lui crete pe fiece zi, Oda' ce umple intregul orizont cu via lui lumina. Alexandri era insa s faa Inc'a un pas
In identificarea lui cu simtimantul poetic al poporului roman ;
era sa-i culeag propriile lui inspiratii, poleindu-le forma intr'un
chip mai desavarit, fr6 a se simti ins6 c juvaerul poporan
trecuse prin atelierul poetului artist, cci Alexandri el Insui
era un poet poporan, cel mai mare din toti 131
Tot atat de national ne apare Alexandri In piesele sale

de teatru, Iorgu dela Sadagura sau Nepotul e salba Dracului,
reprezentata In Iai In 1844, i In Bucureti In 1845, In care
cauta sa biciuiasca, toate moravurile cele uricioase .1 Intelenite

ale timpului.
131 latA cum trebuie apretuitA publicatia poeziilor poporane de Vasile
Alexandri, I nu din punctul de vedere falkloristic, cum fac mai multi critici
MERSUL CIIIRIIREI ROMANE bELA 1822-1848
277
Astfel micarea literal i desvoltarea geniului poetic luau

pe fiece zi un al/Ant mai mare, rdsfrngand necontenit razele
lor invietoare asupra nationalitdtei neamului romnesc, deschizandu-i orizoane noue indreptndu-i tot mai mult spre
iMma spre iubirea ei, mintea spre a ei imbogdtire. Deaceea
nici micarea literal% nu fu apdran de prigonirile ocArmuirei,
suferind i. ea lovituri, ca i celelalte manifestdri culturale. Aa
foaia Aldutd romneascd, fondan de Kogdlniceanu in 1839, fu
opritd putin timp dupd eirea ei, din cauza unui articol, Filosofia vistului, tradus din rusete, dar considerat de guvern ca
atingdtor politicei ruseti 132. In 1840 Kogdlniceanu scoate o
noud foaie, Dacia Literarei, care avea de scop a se indeletnici
numai cu literatura nationald, fie din oricare parte a Daciei,
numai bung sd fie" ; i ea este oprin, dupd un an de eire, din
pricina laudei aduse de KogdIniceanu lui Alexandru cel Bun al
Moldovei, laudd ce pdrea o criticd a guvernului din 1840133. In
1844 se face a treia incercare tot a lui Kogdlniceanu, in unire
cu Alexandri, Ioan Ghica i Panaite Bal, de a intemeia un
organ al literaturei romne. Numele sdu era sd fie ProptiOrea;
dar guvernul care se temea de un asemenea cuvnt, nu invoi
atare numire a revistei. Fondatorii atunci ldsard, In mod i
mai insemndtor incd, titlul foaia in alb, punnd ei sub locul
liber explicativul : foaie tiintificd i literal% : Nici aceasn foaie
insd nu trebuia sd aibd o lungd duran ; i ea fu supriman din

pricina publicdrii discursului lui KogdIniceanu asupra Istoriei
Romnilor limit In 1843 la Academia MihAileand care-i adusese
i destituirea din profesorat.
Greu mergea deteptarea intelectuald a Romniei impiedecan deoparte de guvern i de Rui, de alta neimbrdtiata
i nehonrn de popor, aa ca sd poan dobAndi vlaga trebuitoare spre a se impotrivi loviturilor dumane.
Ortografia.
In toate publicatiile ce apdreau se urmdrea
i tendinta latinizdrii ortografiei limbii romne. De mult incd
se incepuserd incercdri in aceastd privire. Aa Luca Stroici
marele logont din 1593 scrie In acest an. Tani Nostru" cu litere
latine dupd ortografia polond. Petru Schiopul in corespondenta lui
cu Papa se iscdlete cu litere latine. Nestor Ureche subsemnd

tot aa un act din 1612. Ilinca fiica lui P5tracu Voevod scrie
o frazd in cloud documente din 1660 cu litere latine.
Soimisovici episoc catolic din Ohrida scrie cteva cuvinte
romneti cu litere latine. Vito Piluzzio tipdrete In 1677 un
catechism romnesc cu aceeai ortografie. Samoil Micu, sincai i Petru Maior incercard de mai multe ori introducerea
via V. Alexandri, opere complecte, Proza I, p. 557.
111
Idem.
ISTORIA ROMANILOR
278
alfabetului latin i ei sunt initiati in Prile Romne de LazAr

Heliade Rdulescu 134. Incet, *Meet se amestec6 alfabetul latin
In scrierea ciril pra ce (cum vom vedea-o mai jos) unde domnitorul Alexandru Cuza s scoat In chip oficial Iiterile cirilice
din scrierea romn i se introduc cele latine in anul 1860.

Poporul roman aspira la viata care nu se putea desvolta sub inatuOrile aps'rei, i tocmai o atare Il zugruma
atat din colo cat i dincoace de Carpati. Peste munti, Ungurii, emancipAndu-se tot mai mult de stApanirea austriacg,
cAutau s"-i intind ea'strnsa lor fiint pe socoteala poporului romAn; nationalitatea acestuia era amenintat in a ei
existentA. Dincoace de munti, Ruii siluiau mana domnitorilor, spre a-i impinge s ingdur ori-ce manifestatiuni culturale i nationale. In ambele pArti tot esenta poporului, urea
lui particular era periclitat. Deaceea i revolutia pornit
in contra elementelor apAsAtoare, se fcu in toate rile locuite de Romani, in numele i pentru apArarea, nu atit a
vietei materiale, 61 a celei intelectuale. Aici st insemnAtatea
acelei micAri.
Cllatiile in Obedeanu, Grecii in Tara Romcineasa, p. 650-652.
TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina
Grigore Dimitrie Ghica

Dinicu Golescu
Atacul cetatii Braila la 15 hmie 1828

Trecerea Dui-aril pe la Isaccea si Tulcea de catre Rusi la 8 Iunie 1829
Luarea Silistrei de Rusi la 30 Iunie 1829 .
Contele Paul Kisseleff .
DesChidcrea a dunarii generale de revizuire la Bucuresti, 10 Martie 1831
Alexandru Dimitrie Ghica Domnul Munteniei 1834 1842
Adunarea generala a Boierilor In Bucuresti, 15 Iulie 1837
Biserica Si. Gheorghe din Bucuresti 13 Tulle 1837
Infanteria romaneasca defiland in pas alergator, Bucuresti 16 lulie 1837
Gheorghe Bibescu
Mihail Sturza
Vederea Iasilor, 19 lulie 1837
10
57
75
77
79
88
102
127
135
141
146
148
173
199
TABLA DE MATERIE
Pagina
Introducere
Capul 1. Istorla politiell a prilor Romfine dela le2^-1818 .

1. Iniiiile domnii nafionale .
Grigore Ghika si loan Sandu Sturza 1822
1828
Ocarmuirea ainbilor Domni

Idelle liberale In Moldova
Proectul de Constitutie
Lupta din jurul Constitutiei din 1822
Ideile noui .
Soarta Constitutlei din 1822 .
ldeile liberale In Muntenia
Intaiul izvor al ideilor liberale din Muntenia
Constantin RadoNici din Golesti
Opozilia contra domnului
Societati literare g politice
Rasboiul din 1828-1829. Pacea dela Adrianopole
.Urmarile tratatului de Adrianopole asupra Tarilor Romane
II. Ocupalia Ruseascci fi Regulamenlul Organic 1828-1834
OcupaIia ruseasca
Comitele Pavel de Kisseleff
Regulamentul organic4 partea politica si administrativa
Alcatuirea Regulamentului .
Masuri administrative .
Organizarea politica
Regulamentul organic ; reformele economico-sociale
Noua oranduire a clarilor
Seria decaderei conditiei taranilor
Reformele prestatiilor mutuale ale boierilor si taranilor
Reducerea pamantului dat Oranilor
Rezultatele ocupapei rusesti .
III. Domniile regulameniare 1834 1848
1. Alexandru Ghica In Muntenia 1834-1842
Articolul aditional
Sovairile lui Ghica
6
8
9
9
9
25
28
34
38
46
54
54
56
60
66
71
82
85
85
87
95
95
99
101
105
105
109
112
116
124
126
126
128
138
ISTORIA ROMANLLOR
282
Pagina
Gheorghe Bibescu In Muntenia 1842-1848.

Opozitia In Adunare.
Concesia Trandafiloff
M5suri l'Auntrice
Domnia lui Mibai Sturza 1834-1849

Reforme
Ewen
Tiganii
Lupta lu Sturza cu consulii rui

Conjuratia confederativ5. a Comisului Leonte Badil
Ultimele complicatii
Capul II. Istoria cultturalA dela 1822-1818

I. Mersul calturei Rome;ne dela 1822 1846
PropAsirea intelectuald dela 1822-1834
Societa tea literal%
Bursierii si Inceputul ziaristicei
Crestoma ticul RomAnilor
5coalele
Scoalele in Muntenia
Scoalele In Moldova
PropAsirea intelectual5 dela 1834-1848
Miscarea literar5 dela 1822-1848

Ideea originei romane .
Atingerea cu mintea a Ardelenilor
Literatura In Dille RomAne
Unitatea sufletului romAnesc
Filologia si istoria de ambele parti ale Carpatilor
Poezia
Ortografia
146
146
153
160
172
172
178
181
187
197
205
211
213
213
213
218
221
222
226
230
237
260
260
264
266
269
272
275
277

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.11 A.D.XENOPOL

Enviado por

Dados do documento

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.11 A.D.XENOPOL

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

IRK

A. 3. Xenopol. Istoria Rornfilor.

E DITI A Ill-a, reirtauta de autor

ED1TURA CARTEA ROMANEASCA, BUCUREST1

Nationalitatea romn fusese pn la timpul la care am

desvoltarea neamului romnesc intr in domeniul contiintei.

odat nu stau desprtite in viata popoare/or, ci pururea una

ISTORIA POLITICI A TRILOR ROMINE

INTAILE DOMNII NATIONALE

1 LOAN SANDU STURZA 1822-1828

a lor regenerare, si trebuia ilic strabatuta o lunga si anevoioasa

incheie lungul sir de imprejurari din care a rasarit, framantat

lute stare prapadita, jefuite de Eteristi, pradate de Turci ce

gazde. Deaceea Sturza dispune s6 se faeg cercetArile cu mare

Grigore Dimitrie Ghica, Domnul Munteniei, 1822 1828.

Domnul mai iea mAsuri pentru a stArpi gazdele *i a Arica

bordeiele i er4mile ce sunt prin pduri i prin locuri singura-

30 lunie 1823 lorga, Mudd i Doc., V, p. 559.

INTAILE DOMNII NATIONALE

Alt greutate ce apsa asupra trilor romAne era sec-

tuirea depling a vistieriei i neputinta de a incasa &Arlie dela o

incA pe partea de doi ani" (1)3.

semnturi cu indestulare, cci pArclabii i ispravnicii vor avea

mai mult decAt in toate alte vremi". Mai dispune a se face o

catagrafie a tuturora semnAturilor. In o a treia circular, Sturza

lipsiti, avAnd a o restitui la pAnea nou. Acei dintre locuitori

Sandu Sturza ctre Poart, fcut chiar in anul suirii lui in

scaunul M oldovei, 1822 in care el se jeluete Sultanului despre

i Austriei, care au nvlit in tar din cauza rzboaelor

i a foametei, aezAndu-se In Moldova, trind liberi aparte ca

Erbiceanu. Istoria Mitropoliei, p. 256 si 404.

6 Care Constantin Sturza 10 Fevr, 16 Nov. 1823. si 3 Martie 1824, Iorga

fiind la inceput... s'au insurat cu fete bogate de pmnteni,

cu zestre mari, iar dup aceea fcndu-se suditi, s'au instrinat

duiase mcar in parte rnile lsate de revolutia greceascA.

niturile averilor Tanstireti luate de Turci dela cAlug'rii greci.

in ura lor contra lui Ghica, inat trimit in Muntenia pe doi

publicat5 tot de N. Iorga In traducere francez5 In Hurra. Doc., X, p. 340-342.

Biblioteca lui Grigore Brancovanu a fost cercetatA de N. lorga. Vezi

INTAILE DOMNII NATIONALE

tiune ce se indeplini in timpul domniei lui Grigore Ghica ".

domnului 11, se hotArAsc s'A revinA In Muntenia unde Ghica ii

le da pe mAni pe un boer dela curtea lui, Alexandru Vilara.

Acest boer era foarte bine vAzut de curtea Rusiei, pentru cA in

Dar Turcii, pentru ali rsbuna In contra lui, pun pe paa de

Silistria s'A-1 aresteze, sub cuvAnt c'A ar fi comis jafuri i rApiri

Ghica pentru el.

gortul Alexandru Vilara si pe loan Cauneanu. Dar acest comitet

Ghica avea pe lng6 el ca om de incredere i boer sftuitor

fn daraverile politice pe Costache Cmpineanu, om invtat

Despre inalta prere in care ampineanu sttea in ochii

cam simplu, Cmpineanu observ domnului c desi era vorba

In afacerile juridice. Mai avea ine pe clucerul Trsnea, care-i

INTAILE DOMNII NATIONALE

spre multumire cu titlul de cAminar 17. Se mai ajutA apoi ca

erau ined graci, dei in numAr Indestul de mare 19

chiar decAt in Moldova, dupA cum reese lucrul din o condicA de

Bucureti numArul de 127 de jidani care plAteau cae 14 lei

ca toate moiile ce s'ar afla pe parcursul dela OcnA la Sculeni

s'a' dea pAune cArAuilor sArei. ReguleazA modul cum s'A se a-

In fata unui reprezentant al consulului puterei respective;

In sfArit mai dispune suprimarea veniturilor dregAtorilor i

lor prin t'Afile romAne, domnul ii ordonA s'A pArAseascA orauI

cAnd tocmai acesta vorbea in salonul palatului cu mai multi