Curs 7

Fiziologie
Complianta pulmonara = distensibilitatea plaminilor si toracelui; = cresterea volumului pulmonar la
cresterea presiunii intra-alveolare cu o unitate
Valori normale: la cresterea presiunii cu 1 cm H2O toracele si palminii se destind cu 110-130 ml
Daca se reprezinta grafic presiunea intrapleurala (p) si volumul de aer mobilizat (v) in timpul ventilatiei
pulmonare se realizeaza o bucla presiune-volum deoarece curbele obtinute in inspir si expir nu se
suprapun. Fenomenul este numit histerezis si se datoreaza:
1. elasticitatii si viscozitatii tesuturilor pulmonare care dupa destindere in inspir nu revin imediat la
pozitia de echilibru
2. tensiunea superficiala a lichidului din alveole care determina o incetineala a raspunsului la variatiile
suprafetei alveolare
3. numarul inegal de alveole destinse in inspir
Complianta pulmonara scade in fibroze pulmonare, edem pulmonar, modificari ale cutiei toracice
(cifoza, scolioza, paralizii musculare)
- n inspir n cile respiratorii superioare si in plamini presiunea scade la -1 (-2) mmHg si favorizeaz
intrarea aerului atmosferic n alveole (datorit unui gradient de presiune)
- n expir n alveole si cile respiratorii presiunea devine pozitiv +1 (+2) mmHg si aerul alveoar iese
din cile respiratorii (gradient de presiune)
Schimburile gazoase alvelo-capilare
Schimbul de gaze alveolo-capilare constau in difuziunea O2 din alveole in capilarele pulmonare si a
CO2 in directie opusa
Schimburile gazoase se fac conform legii difuziunii gazelor si depind de pesiunea partiala a gazului si
de solubilitatea gazului in lichide
- presiunea partiala a unui gaz dintr-un amestec = presiunea pe care o exercita moleculele de gaz
asupra peretilor vasului ca si cind acest gaz ar ocupa singur tot spatiul vasului (legea Dalton)
- solubilitatea gazelor in lichide este importanta deoarece in procesul de schimb gazele stabat mai
multe straturi de lichid: lichidul ce tapeteaza alveola, lichidul din membrana alveolo-capilara si
plasma care separa eritrocitele de endoteliul capilar
- solubilitatea unui gaz in apa depinde de:
1. presiunea partiala a gazului (la cresterea presiunii partiale creste solubilitatea)
2. coeficientul de solubilitate in lichid (pentru CO2 este de 24 ori mai mare decit pentru O2)
3. temperatura (cresterea temperaturii scade solubilitatea)
Pentru schimburile gazoase alveolo-capilare importanta este compozitia aerului alveolar nu compozitia
aerului atmosferic. Aerul alveolar contine 13,8 14,2 ml% O2 la o p= 100 mmHg si 5,4 5,8 ml% CO2
la o p=40 mmHg. Ca urmare O2 trece din alveole de la p=100 mmHg in singele venos la p =40 mmHg
iar CO2 trece din singele venos de la p=46 mmHg in aerul alveolar la o p=40 mmHg
Schimbul alveolo-capilar pentru O2 se face la o diferenta de presiune = 60 mmHg iar pentru CO2 la 6
mmHg. Desi gradientul de presiune al CO2 este mai mic el are o constanta de difuziune de 20 mai mare
decit O2 (constanta de difuziune=coeficientul de solubilitate/GM).
Viteza de difuziune
Trecerea gazelor prin membrana alveolo-capilar se face conform legii lui Fick:
V=gradient de presiune x S x coef de solubilitate/d x GM
1

 viteza de difuziune este direct proporional cu gradientul de presiune, suprafata strbtut si

coeficientul de solubilitate al gazului si este invers proporional cu distanta strbtut si radical
din greutatea molecular
orice crestere a gradientului de presiune, a suprafeei strbtute, solubilitii si orice reducere a
distantei starbatute sau cu cit GM etse mai mica - viteza de difuziune
suprafaa membranei alveolo-capilar: 70 de m2 n respiraii linitite i ajunge n repiraii
profunde la 100 de m2
reducerea suprafeei de difuziune, n rezecii pulmonare, tumori, reduce viteza de difuziune
distana de difuziune = grosimea membranei alveolo-capilare, este de 0,2-10 m i este
format din mai multe straturi: stratul de lichid care tapeteaz alveola avnd la suprafa
surfactantul, epiteliul alveolar, membrana bazal a alveolei, interstiiul pulmonar, membrana
bazal a capilarului, stratul de celule endoteliale capilare (stratul de plasm care separ
eritrocitul de peretele capilar este foarte subtire, aproape ca lipseste deoarece capilarele
pulmonare au diametru de 5-8 microni similar cu diametrul eritrocitelor)
orice ngroare a membranei alveolo-capilare reduce difuziunea gazelor: mbibarea interstiiului
cu lichid n edemul pulmonar sau n fixarea n interstiiu a particulelor de siliciu, azbest in
pneumoconioze
miscarea cinetica a moleculelor la temperatura constanta variaza invers proportional cu
radacina patrata a GM. Cresterea cineticii moleculelor va creste viteza de difuziune.
Pentru ca suprafaa i distana de difuziune nu sint accesibile masuratorilor directe s-a introdus
termenul capacitatea de difuziune = cantitatea de gaz care traverseaz membrana alveolocapilar timp de 1 minut la un gradient de presiune de 1 mmHg
O2: 20-30 ml/minut in repaus efort 60 ml/minut
CO2: 400 500 ml/min efort 1200-1300 ml/minut
Singele arterial nu este saturat cu O2 n proporie de 100% ci de 96-98% datorit:
- inegalitii de aerare a alveolelor
- contaminrii sngelui oxigenat din venele pulmonare cu snge neoxigenat din
venele bronice
- trecerii sngelui venos coronarian n ventriculul stng prin venele lui Thebesius
Nu tot aerul inspirat particip la schimburile gazoase alveolo-capilare ci doar 150-200 ml, restul de gaz
penduleaza n spaiul mort anatomic (cile respiratorii).
Se descrie i un spaiu mort fiziologic = volumele de aer care nu particip la schimburile gazoase
alveolo-capilare. In mod normal, cele 2 spaii trebuie s fie identice. In situaii patologice (pneumonie)
alveolele nu sunt aerate, nu exist schimb gazos in teritoriul afectat i spaiul mort fiziologic .
Transportul gazelor n snge
- transportul O2 se realizeaz sub 2 forme: dizolvat i legat de Hb (oxihemoglobin)
A. Forma dizolvat
cantitatea de O2 dizolvat depinde de presiunea parial a gazului, de coeficientul de solubilitate
si de temperatur
n sngele arterial, la 100mmHg se dizolv 0,3 ml%
n sngele venos, la 40 mmHg se dizolv 0,11-0,18 ml%
2

 dei redus cantitativ, forma dizolvat a O2 este foarte important deoarece O2 trece din alveole
n capilare i din capilare n tesuturi sub aceast form
un eritrocit strabate in repaus circulatia pulmonara in 0,75 secunde iar difuziunea O2 din alveole
in capilare are loc in 0,30 secunde ceea ce asigura oxigenarea completa a singelui
B. Legat de hemoglobin = oxihemoglobin
se transport de 70X mai mult O2 dect dizolvat in plasma
O2 se fixeaz reversibil pe Fe2+ din structura hemului
o molecul de Hb transport 4 molecule de O2
puterea oxiforic = cantitatea de O2 transportat de 1 gram de Hb pura = 1,39 ml O2 (la
fumtori este mai mic deoarece o parte din Hb este ocupat de CO2)
Curba de disociere a oxihemoglobinei
1925 Bacroft a studiat modul cum are loc fixarea O2 pe hemoglobin
a supus sngele la presiuni pariale diferite ale O2 i a observat c nu exist o corelaie linear
ntre presiunea parial a O2 i concentraia de oxihemoglobin, curba obinut fiind sigmoid
astfel la presiuni pariale mici ale O2 afinitatea Hb pentru O2 este redus dar pe msur ce crete
presiunea crete i afinitatea pentru O2
la presiuni pariale mai mari de 30 mmHg curba ia aspect de hiperbol iar la presiuni pariale
ntre 50-100 mmHg curba devine orizontal
la p=50 mmHg saturaia n O2 este de 85% - !!!! foarte important doarece arata ca saturaia Hb
cu O2 se modifica foarte putin chiar daca presiunea p O2 scade mult (ex altitudine)
pe poriunea vertical a curbei la valori p< 40 mmHg O2 poate fi cedat uor chiar i la fluctuatii
mici ale presiunii pariale a O2
aspectul de sigmoid al curbei de disociere a oxihemoglobinei se explic prin modul de fixare
al O2 pe Hb
fixarea O2 pe cei 4 atomi de Fe2+ bivaleni se face succesiv. Fixarea unei molecule de O2 pe
Fe2+ din hem modifica structura lanului polipeptidic de care se ataseaza si a lanului
polipeptidic invecinat, O2 fiind catalizatorul propriei fixari
la nceput se fixeaz de hemul prins de polipeptidul 1, apoi pe cel asociat 2, apoi se rup
legturile intre lanturile si intre lanturile i , lanurile se ndeprteaz, se apropie i
nchid cavitatea central, expulzeaza 2,3-DPG prins de lanurile i fac posibil legarea O2 pe
hemul corespondent lanului
curba de disociere - deviaz spre dreapta cind concentraia de ioni de H,( pH), CO2, T,
concentraia 2,3-DPG si faciliteaza eliberarea de O2 de pe Hb
- deviaz spre stnga cnd pH (H), Hb fetal, ca urmare scade
eliberarea de O2 de pe Hb, fixarea de O2 pe Hb
!!!!! CO2 este cel care influeneaz n cea mai mare masura disocierea oxihemoglobinei
astfel: n plamini CO2 trece din sngele capilar spre alveole, presiunea parial n sngele
capilar , curba de disociere deviaz spre stnga i fixarea O2 pe Hb
n esuturi: CO2 trece din celule n sngele capilar, presiunea parial a CO2 n sngele capilar,
curba de disociere deviaz spre dreapta i eliberarea de O2 de pe Hb iar O2 trece in tesuturi
2,3 DPG-ul
- rezulta din glicoliza intraeritrocitara (sinteza este catalizata de 2,3 DPG mutaza din eritrocit)
- este un anion cu sarcini negative ce se leaga de lanturile ale Hb dezoxigenate si scade afinitatea Hb
pentru O2 , ca urmare creste eliberarea O2 de pe Hb
3

- sinteza sa creste in alcaloze, altitudine, efort fizic, hipoxie cronica, sub actiune ahormonilor tiroidieni
si androgeni si asigura o adaptare mai buna la mediu
- in anemie si hipoxie cronica eritrocitele contin mult 2,3 DPG ce faciliteaza descarcarea O2 de pe Hb si
reprezinta un mecansim secundar de adaptare la hipoxie
- perfuziile indelungate cu glucoza hipertona (20 25%) scad 2,3 DPG-ul si impiedica eliberarea O2 de
pe Hb
- in Hb fetala creste afinitatea Hb pentru O2 deoarece 2,3 DPG-ul se leaga mai slab de lanturile gama
- Hb patologice nu fixeaza 2,3 DPG, ca urmare creste afinitatea Hb pentru O2 si face dificila eliberarea
lui de pe Hb
Transportul CO2
- se face sub 3 forme:
A) forma dizolvat reprezinta aproximativ 7 - 8% din totalul de CO2
- cantitatea de CO2 dizolvata depinde de presiunea partiala a gazului
- astfe in sngele venos: CO2 la p= 46 mmHg se transport 2,75 ml% iar in sngele arterial la p=
40 mmHg se transport 2,4 ml%
- spre deosebire de curba de disociere a O2 in cazul CO2 exist o corelaie liniar ntre presiunea
parial a CO2 i cantitatea de CO2 din snge (cu ct presiunea parial cu att concentraia )
- nu exist saturaie
B) combinat cu Hb sub form de carbaminoHb sau carbamat de Hb
C) bicarbonat de Na: 70 80% din totalul CO2
- se formeaz n capilarele din esuturi prin fenomenul de membran Hamburger
Reglarea respiratiei
Pentru a realiza un aport adecvat de O2 in functie de necesitatile ventilatiei pulmonare si circulatiei
organismului si pentru a elimina CO2 respiratia trebuie sa se adapteze continuu prin mecansime de
reglare.
Reglarea respiratiei:
a. nervoasa
b. umorala
a. reglarea nervoasa importanta pentru mentinerea constanta a compozitiei gazelor din singe
- exista 2 mecanisme ce controleaza nervos respiratia:
- voluntar sediu in scoarta cerebrala, isi exercita efectul direct pe motoneuronii ce
comanda muschii respiratori
- automat centri sint localizati in bulb si punte iar eferentele trec prin cordoanele ventrale
si laterale ale maduvei spinarii
I. Centrii bulbari
-

in bulb exista 2 tipuri de neuroni:

a. inspiratori ce formeaza grupul dorsal de neuroni (neuroni si )
descarca impulsuri in timpul inspiratiei
se gasesc in 2 arii circumscrise dispuse bilateral, una adiacenta nucleului tractului solitar si alta
rostral de nc. ambiguu

in nc. tractului solitar se proiecteaza fibrele aferente ale nervilor IX si X ce transmit informatii
de la baro si chemoreceptorii sinocarotidieni si cardioaortici legat de nivelul presiunii arteriale
si de concentratia O2 si CO2 din singele arterial si de pH
- grupul dorsal are rol principal in generarea ritmului respirator
b. expiratori formeaza grupul ventral
- descarca impulsuri in expiratie mai ales in cea fortata
- se gasesc in vecinatatea nc. retroambiguu
- cind sint activi neuronii inspiratori devin inactivi cei expiratori si invers
- in acesti neuroni impulsul se genereaza spontan: explicatie: depolarizarea lenta a celulei pina la un
prag critic cind apare potentialul de actiune (asemanator cu celulele excitoconductoare din miocard)
- acesti neuroni comanda contractiile si relaxarile ritmice ale muschilor repiratori in ritm de 1216/minut.
II. Centrii pontini