Deh)CUVANT fNAINTE aa Daca studiul legilor Mecanicii este hotarator pentru aplicafiile sale practice gi pentru abordarea temeinicd a tuturor celorlalte capitole din Fizicd, atunci Astronomia ii pregateste pe cei cérora li se adreseaza, pentru intalnirea cu ceea ce insemneaza armonia legilor Fizicii in ordinea ce guverneazi Universul. Prin tematica sa, aceasti lucrare ii ofera prilejul aceluia care o deschide gi o parcurge studiind-o, de a fi, in egala masura surprins, dar si interesat, impresionat, dar gi preocupat de relativitatea migcrilor astrilor, de farmecul miscdrilor aparente ale astrilor pe bolta cereascd, de ciudafenia calendaristica a ,,disparitiei* unei zile din viaja unui om, sau, dimpotriva, a ,,repetarii* unei zile in viaja unui om, atunci cand pasul, sau zborul unui avion, il poarta pe acesta peste un anume meridian, i deci, cum se poate ajunge undeva, ,,inainte de a fi plecat acolo*, cum Luceafarul diminetii si cum Luceafarul serii sunt de fapt una gi aceeasi planeta in dublu rol pe scena cerului senin, cum ploile de stele sunt mesageri in misiune prin Galaxie, cum apropierea unei eclipse totale de Soare, intampinata de la inalfimea unui munte, se aseamana cu tabloul intunecat al apropierii unet furtuni, cum axa Pamantului fese in spatiu o panzé conica nevazuta, cum Soarele nostru isi unduieste drumul prin luminoasa Cale Lactee, cum poli geografici vagabondeaza pe suprafata Paméntului, cum stelele pot fi singuratice sau, dimpotriva, pot si-si gaseascii companion, cum unul din satelifii lui Jupiter i-a convins mai inti pe astronomi cd viteza luminii este finita, cum satelifii pot evolua pe orbite de transfer gravitationale, cum Paméntul, Soarele si Luna isi randuiesc mersul cosmic, respectandu-i legitatile, spre a se alinia din cand in cand, sau cum, paradoxal, privind in departare, un cosmonaut, aflat pe suprafata unei planete, si-ar putea vedea ... ceafa! 7 Tot aici se poate afla adevarul despre ,,zodiac* si despre zodii", despre Steaua Polaré din vremea Piramidelor, despre Steaua Polara din vremea noastra $i despre viitoarea Stea Polard, cea care peste 120 000 de ani o va inlocui pe cea actual. De aseaenead lucrarea clarificd problema misurarii timpului, folosind etaloane desprinse din comportarea astrului pe care omul pune ochii in fiecare zi — Soarele real - dar caruia ii pune in urmarire®, pentru ,,a-i corecta deficientele’, alfi doi Sori“, fietivi. Se prezinté munca deosebit de discret si dificila pe care 0 desfaigoara cercetaitori specializati, pana cand si receptionam obignuitul semnal al orei exacte. i aerile spre incepul adancurile spatiale spatiului cosmic, ste lipsiti de trimit de trimiterile spre lizari in cucerirea Lucrarea nu © Universului, ¢@ $1 Sunt presente real ne eat i icate, diferite fenomene astronomcs Sunt prezentate $1 explicate, di rite fent : atentiei ean grandoarea lor, fie prin nec io stiintific pe care il prezinta, precum si o . oe Observatoarele Astronomice in determinarile pozijil e i lor teme este una atent si fie unul a Ordinea abordarii diferitel 3. in asa fel incat confinutul luer Jeasa, in asa fel incat confinut r e | a at o atentie deosebité aparatulu prezentandu-se, intr-un cap construcfii stabile. S-a acord specific problemelor abordate, onometrie sferica. Aceasti lucrare, reprezentind Cursul de Astronomie pe sustine pentru studentii Facultafii de Stiinfe de la Uni Blaga" din Sibiu, insemneaza posibilitatea oferita tuturor a acceptindu-| pe autor ca partener de studiu, vor accepta si lucrares ca obiect de studiu, spre a infrunta nu numai necunoseutu elemente de tr sitatea. Un bogat material grafic ilustrativ este prezent in) infelegerea problemelor abordate. Concluziile, observatiile $i pe parcursul intregii lucrari sunt evidentiate spre a se impune’ Nu lipsesc problemele pe care autorul le propune, oferite soluii detaliate, spre a putea constitui un ghid de probleme asemanatoare. Parcurgand paginile lucrarii veti descoperi intenfia autorului nent in compania cititorului, de a nu-l lisa singur pe acesta, de fiecare data nofiuni de care are nevoie in infelegerea tematicii 2 Beneficiarii acestei cérfi pot fiz studengii Facultajilor eee care vor gisi aici materiale Preuniversitar, aan ae et ‘sitar, in cadrul curriculum-ului la dispoz Pentru Astronomie; elevii din invdjdméntul liceal, care ; Profesorii de fizica din inyi a Preocup’, in cadrul Centrelor de oe te a manfa a elevilor Cupringi in aces! a mantul Preuniversitar, care vo E fe Pp oe lor suplimentara; tofi aceia pentru care a Ponentii loturilor olimpice ale Rom © parte din problemele cu care s-au’ 14 Je-au avut cu autorul in cadrul cursurilor de pregatire € testelor de selectie, organizate de-a lungul anilor de Nationale, fie la Facultatea de Fizica de \a Universit t fie la Facultatea de Fizicd de la Universitatea din ©) fie Olimpiadele Nafionale din diferite orase ale {arii, in vederea partici lor la Olimpiadele Internationale de Fiziea, é Acest Curs de Astronomie poate fi acceptat ca un ghid al imaginare, in care autorul va invita sd-1 insofifi, plecdnd din de apropiat, dar atat de necunoscut, al Paméntului, spre adancurile pline de mister ale Galaxiei, acolo unde..... nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaste na of Autorul va fi fericit daca, citindu-i paginile acestei noi cari, vA veti descoperi in permanent dialog prietenesc cu el, incercand impreuna infelegerea tuturor problemelor prezentate, Pentru cd, asa am scris si aceasta noud carte: cu gé la dumneavoastra, cu respect pentru dumneavoastra, in dialog permanent cu dumneavoastré, prietenii mei, elevi, studenfi, profesori, cunoscuft necunoscufi! Autorul sandumihail @yahoo.comCUPRINS 1, SFERA CEREAS' 1.1. Bolta cer a Sfera cerea: i 3. Coordonate geografice Localizarea unui astru pe sfera cereasca .. temul de coordonate ceresti orizontale Sistemul de coordonate ceresti orare Sistemul de coordonate ceresti ecuatoriale.. Miscarea anuala aparenti a Soarelui. Sistemul de coordonate ceresti ecliptic: os 1. Ls | 1. 1 1. 1 1 . ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE SFERICA. 2.1. Triunghiul sferic .... 2.2. Formulele fundamentale ale trigonometriei sferic« 2.3. Transformiari de coordonate ceresti ... ca ANOTIMPURILE TERESTRE.. 3.1. Succesiunea anotimpurilor terestre 3.1.1. Probleme rezolvate 3.2. Zonele climatice terestr 3.2.1. Probleme rezolvate S . MISCAREA DIURNA APARENTA A ASTRILOR 4.1. Variatia coordonatelor ecuatoriale ale Soarelui.. 4.2. Miscarea diurna aparenta a stelelor la diferite latitudini 4.3. Miscarea diurnd aparenta a Soarelui la diferite latitudini .. TIMPUL {N ASTRONOMIE.... . Timpul solar adevarat Timpul sideral. Inegalitatea zilei solare adevarate cu ziua siderala Timpul solar mediu Ecuatia timpului.. Analemma w . Timpul universal 5.9. Timpul legal 5.10, Linia schimba"6.1, Precesia €°2, Nutafia axei lumii $1 @ Po vi ale rotafiei proprit ee fat. “problema r vat 6.4, Precesia pendulului Foucaul f tortei Coriolis asupra coi 6.5, Migcarea polilor terestri pe supra mpul efemeridelor . i 6.6. Timpul efemeriael : 67 Dees diferentei de longitudine 3. PARAL a unui astru Lunii rizontalé a Soarelui planetei Eros... 8.6. Paralaxa 2 i 8.7. Depla: paralactica a stelelor. 8.8. Corectiile de paralaxa ale stelelor 8.9. Elipsa de paralaxa a unei stele . VITEZA LUMINII IN VID 9.1. Caracterul finit al valorii vitezei lumini 9.2. Aberatia anuala a stelelor, 9.3. Corectiile de aberatie anuala ale stelelor... 9.4. Elipsa de aberatie anual a unei stele 10. REFRACTIA ASTRONOMICA . 10.1. Refractia astronomica 10.2. Refractia atmosferic& in jurul unei planete 11. MISCARILE PLANETELOR.. 11.1. Miscarile absolute ale planet 11.2. Teorema virialului si mi 113.1 irialului si mises l vate © miscarilor sinodice ale pla efemeridelor planetelor .. © aparente ale planetel12, LUNA 12.1. Miscarile reala si aparenté ale Lunii. 12.2. Configuratiile Luni . 12.3. Cercurile de vizibilitate si de iluminare ale Luni 12.4. Fazele Lunii . 12.5. Rotatia proprie gi librafiile Lunii .. 13, ECLIPSELE DE SOARE SI DE LUNA... 13.1. Eclipsele de Soare. 13.2. Eclipsele de Luni 13.3. Producerea eclipselor de Soare si de Luna 13.4. Periodicitatea eclipselor... 14. GALAXIA NOASTRA.. 14.1. Migcarile proprii ale stelelo 14.2. Magnitudini stelare .. 14.2.1. Probleme rezolvate. 14.3. Stele duble. 14.3.1. Probleme rezolvate. 14.4. Galaxia noastra . 14.4.1. Probleme rezolvate. Bibliografie.....I. SFERA CEREASCA 1.1. BOLTA CEREASCA intr-o noapte senind, oricare ar fi locul in care ne aflém pe suprafata Paméantului, impresia generala este ca stelele (astrii) spre care privim se afla pe suprafafa interioara a unei calote, pe care in mod obisnuit o denumim bolta cereasca sau cer, care se sprijind pe sol de-a lungul unui cerc numit orizont si al carei varf se afla intotdeauna pe verticala locului de observare. Pe cerul instelat se pot numira, indiferent de locul in care ne aflam pe suprafata Paméntului, aproximativ 3 000 de stele. Cu siguranja imaginea cerului instelat este o imagine aparenta, datorata unui efect de perspectiva care face ca stele aflate la distante foarte mari, diferite, si para c& se afla pe 0 aceeasi calota concava. Astfel, stele intre care nu exista, in general, nici o legatura fizica apar grupate pe bolta cereasca, formand diferite constelatii, ale caror denumiri le-au fost sugerate oamenilor fie de asemanarile acestor grupuri cu imaginile unor obiecte sau animale terestre, fie de numele unor personaje mitologice. Daca observarea cerului instelat dureaza cteva ore, se remarea fara greutate ca bolta cereased si cu astrii sai se rotese in jurul unei axe imaginare care trece prin punctul de observare, migcarea acestora fiind denumita miscare diurna aparenta. In orice moment, corpurile ceresti isi schimba pozifiile in raport cu orizontul locului de observare, revenind in pozifiile inifiale dupa 24 ore. Aceasta ne determina s@ acceptém ca miscarea diurna aparenta este rezultatul percepfiei observatorului terestru antrenat in miscarea reala de revolufie a Pamantului, efectuata de la Vest spre Est, care dureaza 24 ore. Astfel, daci observatorul bolfii ceresti se afla in emisfera nordica a Pamantului (dar nu aproape de polul Nord geografic), orientat cu fafa spre polul Sud geografic, va vedea stele care rasar de la Est (geografic), urea apoi pe cer unde ating deasupra orizontului o inalfime maxima in dreptul polului Sud geografic si care apun la Vest (geografic), ceea ce insemneaza ca aceste stele, in miscarea lor aparenta s-au deplasat de la stanga observatorului spre dreapta acestuia (in sensul de rotatie al acelor unui ceasornic). Fiecare dintre aceste stele rasare zilnic dintr-un acelasi punct (situat la Est) si apune intr-un acelasi punct (situat la Vest), iar inaltimea 3rent fiecare Loe de ol , geasupr orzo pnt rei) wees unt acts ch. fia §DRE BO eva eet yuar de Ja Ext'si apn tt aR St aga de sensu! rota NEELG a ingens ise in aceligl sens (le INE Sgn tisict $1 apual, ele rotinduse in jUTUD URE ui pozivie aparenti ai strilucitoare § poate fi evi tat spre ‘ele in raport cu observa ) esor eentru poate fi ~antului (dar Nu aproape yrentarea sa (eu. fafa spre Nand vedea cerul instela fo), o parte dintre ele avind rast $i ‘val, onentat cu faa spre poll Sd i f desc {punt fix comun, denumit pol cerese Sud in maport cu orice observator de at efectueaza @ miscare dium jest (migcare ret e reali a Pamantulil ig: 1) aI Nord geografic, un obseryator al cent vedes zona circumpolard & Nord stelajile sale si va aprecia ¢8 rotajia aparenti face aga cum indica figura 2, in sens retrograd (invers fag ‘al acelor unui ceasornic). $ 4 din afara sa, de deasupra polului Nord ceres, Py aparenta.a boltei ceresti se face in sensul rotafiei acelor Soarele gi Luna, astri de pe cer, cu si stelele, risa cea mai mare indltime deasupra orizontului in dreptal apun la Vest. Spre deosebire de stele, punctele « Soarelui si ale Lunii se schimb@ in cursul unui an.jor aparente vastdora pe acest sr stunt powitil Ditrara $1 eu Peat a psi Ft deni Sera coven PAE Peale : focul de observ consider i u este Yee in centrul Soarelui); foeq hiul observ storului). ijn, plasat in centrul sferel ee yor apare aga Cum eb Thi reale. Ca urmare, .m regasi acum acelea ereasca, tofi agtrii de pe cereas prin centrul sferei ceresti, + pozifile reciproce ale astele prin arce ale unor Cereuritbia db ne pa et ocentrice. ta pote nee nce fee ae al endula pe veri vului cerese at loculta a ian cu sfera ee note defines pun mt fi sferti vorest © vone confundat cl wv Pamintul). In large mie 6 se paralel eu planul orzo ( vertioala ceret i ersectia acestul ‘cal loculul (cereul al locului ew planul @ diana loculul, materia unde N si S, denumite: sunt punctele in care ti Denumirile punctelor cardinale) mutate de la denumirile} rita n se cu planul orizontulut aster meridiana locului $i punctele cardinale i Est (E) si Vest (V), diamet ti Est si Vest rept intersectiile ecu astronomic SN. al locului divizeazi sfera cereasea | semisfera cereaseA de Est, cu punetal cardinal smisfera cereasca di cu punctul cardinal cerese Vest Punctele de interseoji (contac) ale ecuatorului eerese Cut al locului sunt: puntul superior al ecuatoralui ceresey de Zenit; punctul inferior al ecuatorulul ceres¢, Q', aproape det Polii ceresti P si P” divizeazd meridianul cerese al loc semicercuri: semicercul PZQSP’ (meridianul superior al lock cercul PNOZ'P (meridianul inferior al loculu), Miscarea diurna aparenti a unei stele pe sfera cereaset cere, denumit paralel diurn ceresc al stelei, planul acestuia cu planul ecuatorului ceresc. Durata rotajiei aparente de 360° a forma si retrograda, in jurul axei lumii, este egal cu durata | ‘eale de 360" a Pamantului, uniform si directa, in jurul axei ter'3. COORDONATE GEOGRAFICE tronomice este esen| i, dleo Pamént, iar-rezultate inl Wocalizarea unui ajoritaten observapilor i weestora depind de por ‘tru inceput, cdi Pamdntul este sferie, axa imad | se roteste, se numeste axa proprie (fig. 6), Pan ‘ica proprie injeapa sfera terestra sunt: p—polul Non rolul Sud geografic. Privit de deasupra polului Nord ste in sens invers ffi de acele tunui ceasomie: cul mare gq’, care teprezinta intersectia sferet terestre lar we trece prin centrul T al sf satorului terestru) se numeste ecuator teresiru, Acesrf (vate asupra unui mare mumir de anee de te Supra 1\ diferitelor meridinne $i paratele #eografigg, " vie cu deschiderea unghiulart de 1" de pe wu Jatitudines geograficd. Astfel, fn apropierea’y acestui are este de aproximativ. 110,6 Ky iar inl 1 © lungimes aceluiagi are este dé aproximative astfel ch ca urcului cu deschiderea unghiulard lian geografie oreste cu latitudined. Insem= cusbura Pémintulti este mai mi¢a det fi deci Pamintll forma sferica, ¥ i inti, ea forma Pamintull Se apropie de Jc revolutie (steroid), determinaté de migcaren de uirul axei proprit, Studit enre dateaza din anu : cemiaxa mic a acestui elipsoid (a carui directic® iei proprii) are lungimea b = 6356,86 km, iar Semiiaxa, planul ecuatorial are lungimea a = 6378,24 km, determi= izare a etipsoidului de revolugie e= 9% = : a 2083 I supra Ecuatorului teresiru au dovedit o aplatizare a wunde unei diferente de 213 m intre yalorile {si minima ale razelor terestre ecuatoriale, In plus, longitudinea Tocu- oriald este maxima are valoarea L = 15° (spre Est). Lirziu, in anul 1962, mésurdtori efectuate prin intermediul sate- it; raza couatoriald terestra are lungimea a = 6375,75 km; 2 Nord are lungimea 6, = 6355,36 km; raza polart Sud are 36 kim. Polul geografic Sud este cu 30 m mai aproape Prnintului decdt polul geografic Nord, astfel incat Pamdntul elipsoid turtt (triaxial, Toate acestea dovedese ci forma reald'a Pamantului difera'de acces a unui elipsoid de revolufie si c forma geometrica a Pamintului mu se identifica cw o forma geometrica simp) in aceste condipi, edd ne vom referi In infatigarea Pamantulu, nu ne vom mai gindi la forma fizict reali a suprafefei terestre, cw oceane §i continente, cu inditimi si depresiuni, ci ne vom referi la o forma ima ginara (fictiva) care se numeste stiprafaja unui genid, suprafij terestra ale cairei normale, in fiecare dintre punetele sale, sunt verticale, se numeste suprafaa de nivel / echilibru, Aga, de exempluy suprafaja libert a apei din largul unui ocean linigtit este © suprafayd terestrd de echilibru (suprafata hidrostatiea), Prelungirea fictiva a suprafetelor de echilibru ale marilor si oceanelor sub continente, climiniind imaginar toate neregularitajile fizice, cu, condi- 2acicd, = # OT;9, adiod wREMul « surat elipsoidul si planul Eeuatonafy tangent ta ova pe plant supeafat elipwoidalal tangent Fig. 8 \dezice si gravimetrice au permis determinarea dife- adicd deviajia directiei firui cu. plumb de ta directia, tatind ca ea nu depiigeste 3”, cu ia punctelor care reprezi ii gravitationale, in consecinga, admijind @, in problemele de astronomie urente nu se face distinctie intre latitudinea geografica si latitudinea geodezica, putind deci considera c& directia verticalei loculul coincide ou directia normalei pe suprafaja elipsoidului Din masurdtori se determin latitudinea geografiea si apoi din esleule rezultd latitudinea geocentri ‘Adoptnd in continuare forma elipsoidald de revolutie a Paméntului, 88 considerim ins c& abaterea directiei firului cu plumb de la direcfia spre centrul Pimantului este efectul rotafiei proprii a Pamantulul. Ca urmare, directia verticalei locului O este directia rezultantei dintre forfa de atractic gravitafionalé (orientaté spre centrul Paméntului, considerat omo- gen) si forja centrifig’ complementara terestra (perpendiculard pe axa Totafie), ceea ce constituie greutatea aparenta: Gy =G + Faces>ireetin perpendicular hit teoret Pe meridi tie al punctulai @, >, unde extremities espectiv Vest st $i ale locutui 0, ‘lc Pe suprafiia Pamintilat se OT;q; Daca C, este proicctia lui C in planul desemut 26, atunei rel li, aso cum indica figura eziene ale tui C, raportate Ia intre coordonatele ca le refering Sunt yoose + zsine; 2 > ze0s¢— yi astfel ineat obtinem: ‘sina sinB = rsinb sind; ‘sing CosB =—rsinb tose cos + r cosh sinc; ‘eosa=reosh cos e+ FSinb sinc cos; cate, unul din, wo cuprind cinci elsinh cos@ * cose sina = siaconae saath sind cosd = cosa sinc ~ sina coe O88 sine cosd =cnsa sind — sing 60s cox, sine cosB = cosh sina ~ sinb cosa cosCy 4) Formulele cosinusurilor A trein dintre relapiile gruputui Gauss, careia i se adauga relatii aseminitoare, objinute prin petmutri ale elementelor trun constituie formulele cosinusurilor pentru laturile triunghiutul sferie: cosa = cosh cone + sind sinc Coady | coab one const sa ol cose = cosa cosh + sina sinh esc: Evident, formulele anterioare pot fi scrise gi pentru Iaturile trium ghiutui polar A’B‘C { cosa’ = cost’ cose! + sinh’ sin 60 | cosb’ = cose’ cosa’ + sinc’ sina’ eosB"; | cose’ = cosa’ cosh’ + sing’ sind! cos@, 4 intre clementele unui triunghi sferic ABC: 5), elementele iunghiului stu polar AB/C’ exista relapile: iy BLy=C+e rezulth: ‘cosd =— cos cosC + sinB sinC cosa; e058 =—cosC cos + sinC sind cosh; cosC =~ cosd cosB +'sind sind cose, Gprczentind Jormulele cosinusurior pentru unghie triumghitud 42el ln mod asemindtor, utitizind eelétatte dou ecuati din ge letor cosinusurilor pentru taturite triunghiutut steric, reels <2 fps 2. V sinesing [sink —a}sinkp -{ y 8) Exprimares laturilor in funetie de unghiuri Din prima ceuai grpulu formilelor osinuuior pena unenn nile triunghiului sferic, rezulta: a S05 A608 Beose sin Bin op APEC Pets sin Bain =2sin? 2a Tre neon sac valeind peti sachet ie Be -9 [apsine=8), fanpangp=a sinesina xinbsine Sin(p = 6) #2in(p—a) = <0 serwinitor, se dedue: Bec sin SSS = — 2 462.3. TRANSFORMARI DE COORDONATE CERESTI a) Transformarea coordonatelor orizontale in coordonate orare Pentru un astra a cara pozitie apatentt ode pe sfeta cereasca este reprezentata in figura 27, relajile dintre cele doul pereehi de coordonate ceresti, (A, 2) si (H; 6), se stabilese utilizand formulele lui Gauss pentry ul sferie ZPo, denumit triunghi paralactic sau oriunghi de pozipe alastrului 48relajii din care xe pot deterinina coordonatele natele (45 2) $1 @. * In acest scop, procediim astfel: cos6 sindf = sins sind cos8 cosh = sine out ra re sind = sin: cos4| "9 _cosep |; tgecosA tg cond = tg yh, milrimes unghiulara y din aceastt substitute flind determinata prin 2 $1 ( cosd sin#T = sinz sina; cos6 cosHf = sine cos cae sin6 = sine cos M@=W) sin din care rezultl sin — cost) * tg=1g4 ta5 = cost te(0=w) b) Transformarea coordonatelor orare in coordonate ecuatoriale Corespunzator unui moment ditirn de timp sidetal fy péntra'un astrue rut pozitie aparenti o de pe sfera cereased este reprezentatth in Figura 28, relatile dintre cele dowd perechi de coordonate ceresti, (Hi; (a; 8), se reduc la relat: 4, vind in vedere ci declinajia 6 este aceeagi in ambele variante, 501 ‘sin Zosin( 180" —4) = sin Po sind, sin Za cos(180" ~ 4) = cos Po sinZ? = sin Po cos PZ cos Zo = os ZP ws Pa + sinZ? sin Po costs sine sind = cosd sin’, sine cos = -sin8 cossp + cos6 sing cosh; cos: = sing sind + coup cos8 cosh ( sine sind = cos6 sinff | cong sine cass = cos cost sin ‘ eat =. {| SEP co Ci | etgBcos H oH ctg6 cost = etgo; con =) >” ao 14 = tgH- = ie sing)" igo='0) coed ©) Transformarea coordonatelor ecustoriale in coordonate orare Dupa cum stim deja, corespunzstor momer eo 5a cium indi ul dium de timp si ick figura 28, recerea dela coondonatcleecunoreg eet nd declinafia 8 ramane aceeasi, implied: aeccosf) sind sind sine + cond cose sin * sind cost ~ eos wine sinc eoaf cosh cos8 comer, ( sf sinh con8) sin sinh cord sina sine; | siya aa 5 clgB sina cfg ae ov sinh = ee sin EE {sin = ou sine it wee waSeA=8) ee coi ef © sind tye), i) Teansfor cloreeliptice fn coordonate ecuatortale Din acolag triunghi pardlactic Pre, rey pul triunghiului sfc conve mulele sinusurior cles prezentat in figura 29 (analoe ‘al ABC), uliizind prima ecuatie din fore 4 patra ecuafie din formulele care cuprind, eingh nte gi a doua ecuatie Cosinusurilor pentru laturi, avdind atele (As B) In coordonatele (ex; 8), a ‘e018 conte = eof cons sin 90" Beant 0") = con") sine si cogs cogs ay: SoH") » cone 090" - i) + wine sin(90" — B) 099-9, 4Fig. 30‘Suocesiunea anotimpurilor prezentatl anterior este cemisfera cereasea boreal, fn emistens cereased australa, timpuritor este schimbata, acolo find iama/vart atunet boreal este vari¥iama si toamnivprimivard atunel. efind Dorealt este primavartoamna. Definitie: se suineste an trope intetvalul de timp necesar inigearea sa aparentt anual de pe sfera cerease, si punctul vernal y Pontru a justifica neuniformitates migearii aparente anvale @ Soar pe sftra cereasc& reamintim cd Pamintul este cel care evolucaza Tt i pe © traiectorie In forma de clips’, avind Somréle tan cle, aga cum indio’ figura 31, undle au, fost reprezentaft P,P” si Pale Pamdintalui in raport ou Soarele S: ‘i unde au fost notat treme: Periheliu (Ph) si Aphetiv (AB Pamintului in jurul Soarelui, nu va puter » va aprecia intotdeauna €& Soarele este Traiectoria migoari relative 2 Soatelui fn raport cu Pamintul Traictoria migedri reale absolute 4 Pamintului tn raport eu Soarele Fig. 31 cee “ : Jurul Paméntutut » elipsa fn P, Sores etn por Sloat vet ge miscarea anil eae So este uniformat. ZFig. 32 In planul ectipticii din figuea 33, unde am reprezentat traieotoria ale a Pémintului 1 taiectoria migcarii relative a Soarehui, siete Py si Sy ale punta vernal, view din conrul Pm respectiv din nirul Soarelu, sunt paalele deoarece punctul vera, a aru diretie in planul eclipici este eunoscuta se af la infin Denlasindu-se de la Bevel spre. Apheli, tn migearea sa reall ‘tcea Paminnulu ese din ce fn ee mai mic, sjungind acolo la valoanes, = uni vin ~ Vi Pe ca apo de la Apheiu spe Petia, vtees Pamintului sa fie din ¢e in ce mai mare, sjungind acolo tq valoarea sa’ ‘MAXIMO, Vas = Vp {In consecinga, acelagi va fi gi modul de varia ‘misearea sa relativa, ceea ce implic& deplasarea 1 ‘migcarea sa aparenta anuald pe ie a vitezet Soatelui ty WunifOrM & Soarelui fy liptica de pe sfera cereasc, 60parabolicd. Se cunose: K~ constanta. atractiei Pimannului. Ditecfia axei parabolei este fixd si cunoscutl, ) Sa se serie ecuaile care permit stabilirea dependen ale coodonstelor polare 6 sir ale satelitului, stiind ef traig ppunct material in edmpol forfet centrale gravitafionale, fn ‘Sonica a eel ecuatie, in coordonate polate plane este: ee +ecos0 unde e= | este excentricitatea numerica a parabolei, ) Considerind ca satelitul a fost injectat pe traiectorie in panel eprezentind virful paraby pind in punctul Q, pentm care 6: cul geometric al punetelor dinty-un plan aflate la ale fata de un punct fix numitfocar 3 fal dea dreapll fica satelit evolueaza ps:o traiectorie parabotied, avnd Pémndntul an atunel ciind el din cmpul gravitational terestru ong departe, viteza satelitului in raport cu Péméntul. St presupunem ef uni satelit ia fot preeati, prin calcul, evadarem cimpul gravitajional terestr, pe al cael focar se afla Pam y)este = 2pr, pentru Pentru a se realiza inti, cu ajutor une se cutosteparamtetrl parabolel,p = 2p © asemenea evadare, sateitul este ridicen mai rchete purttoare, pan Ta alinudinea punctulay ds inlet ales) s acolo ise imprima suelil vten & muta ge de injecie, pe tangenta Is parabola, astfel inet energie ‘ sistemului sateit ~ Pimant 8 fie = | 62ujia pe parabolA ie gravitajionala, avem: forei centrale de2) Dinteun punet Po, aflat la distanta ry fayh de centrul O al mintului sferic, se lanseazi n sateliti identici, pe. direoti diferite, planul ecuatorului terestru, cu viteze ale edror module, fhraport itrul Pamantului, sunt identice, Vo, in aga fel ined: revi <2KM, unde X —constanta atracfiei universale 51. masa Pamantubui, wcll ecuafia si sd se determine elementele traiectoriel unui satelit special S, care, evoluand sub aciunea aceleiag!atracti sravitajionale terestre, inflgoard, prin tangent exterioars, totalitatea crbitelor eelor n satelifi, $8 se oprecieze posibilitaten satelitului special § dé a realiza infigurarea orbitelor celor 1 satel, sub acjunea structed gravitafionale tereste, si in variantele: "Ve =2KM; mv} > 2KM:Fig. 36 al al mige8rii unui punct material tn elimpul nale, efectust in coordonate polare plane, pres catiale neomogene: + 2KM, stunci orbitele celor n sateliji formeaza o familie de parabole $i respectiv, bole, aviind Pamantul in focar, pentru care A =—1 $i familie de tiun ei gravitationale terestre, Pentru —1 0) eereasea Sud (6 <0) sum ati 8 ns ©) Obseryatorul la Polul Sud Conditii, observatoral de pe ecuatorul terestru ay Observatorul aflat 1a polul Ceresti diume ale astrilor sunt cercuri paralele cu ecug vedea astrii ciroumpolari Nord ceres Planul orizontului adevarat, astfel inode vizibili astrii circumpolari Sud cerese P” ctorul NES al orizontului adevarat) si ! orizontului adevarat), Jumétate din lungimea paralelulu pra orizontului adevatat, iar ci 43. MISCAREA DIURNA APY i diurnal fiecdrui astea alta jumatate se afla sub 9 adevart,astfel int durata vizbiiaifecirui astu ete uals oat LA DIFERITE LATITUDINE vizibilita e(12 . tess invizibilitatii sale (12 h). Spte deo ident pe durata unui an, declinatia. c) Observatorul la Polul Nord Bsr aaa ind de Pentru un observator aflat la polul Nord geogratic ( = 490%), Vuiene i ‘ Nord cerese P se confunda cu zenitul, Z, astfel incat axa lumii P axei de rotafie a Paméntului: fafa de confunda cu verticala locului ZZ’, iar planul ecuatorului cerese OQ Soarelui nu este uniforma, deoarece ¢ confunda cu planul orizontului astronomic NS, asa cum indica figura 6 variabila. ha acs 112De asemenea, in migcarea anual aparenta,, Soarehii variazd cu 360", astfel ined, ca rente, dupt o rotatie complett fa sens Search, intre dou treceni consecutive la los, nu se mai inchide si Soarele avanseaza tn seas di aproximativ I” pe 21 tn aceste conditit, ralectoria’eparentt anual @ § ce ase eee were? (al eet mute de pi * diume efectuate) incadratt de pata (Tropicul Capricormului) i +23° 27° (Tropic Dat fiind c& deplasarea Soarelui pe ecliptic& Tatr-o i -m admite c3 in miscarea diuma aparenta Soarele death et ceresc, parale! cu ecuatorul ceresc, cl este eg: a cele doua echinoctii coineid cu ecaatonal 6 arelui la cele dou solstitii coineid eu cele doull 2) Observatorul intr-un loc earecare cu latitudines geografica @, elu! diurn al Scarelui (paralelul diura se afld Soarele) in dou’ puncte (fig. 4 acestea sunt punctele de ristrit (R)4 ¢ sectorul arcuhii dium: ‘zibil (2i normal iar pe “varat Soarele este invizibil (noapte arelui, intr-un 2 iunie (ziva solstifiutai d decembrie (ziua solstitiului de iarnd), iar la 21) de primivard 51 respect +b) Observatorul la Polul Nord Se stie ct ervator aflat Ia potul Nord geografic (@) le pe cereascd ale ciror declinatii sunt pozitive (62 ipolari ceresti Nord P (vizibili ‘tii sunt negative (5 <0) sunt aptri firs risdit oie ti Sud P’ (permanent invizibili). mare, de la 21 martie pind la 22 junie $i pani la 23 tia Soarelui este pozitiva (0 <6 < 23° | de la polul Nord geografic Soarele fu apune timip ua polaré ree la23 septembrie pant a 23 dee ra cand declinatia Soarelui este negativa (23° 27) < atoral de la polul Nord geografic Soarele mu risare ti vaptea polar), asa cum indic’ figura 71,Pentew observatorul de la potut Nore cerese coincide cu planul orizontulut adevirat, verticala loculu De aceea, o dati eu inceperea zilei polare nordicg, declinatia Soarelui este nul si parilelul dium al § ccuatonil eerese, Soarele risare pentra observatonil def geografic, iesind deasupra orizontului. Apoi decli Soarelui deasupra orizontului (8 =f) erese zilnic, Pid ca | pun, mining tot timpul deasupra orizontuluiy din. ge: ajungdnd ta valorile maxime, Sina = himux = 23° 27%, solstifiului de vara). In tot acest timp, din cauza Totatiet diy ceresti, Soarele descrie o spiral sfericdl ascendenta, ale caves Se pot aproxima cu cercuri) sunt paralele eu ecudtorul cereae ultima spird (ultimul cere) coincide eu cercul Tropieului De In 22 iunie declinajia Soaretui si inditimea Soat orizontului“scad zilnic, firl ca Soarele s& apundy rlméns Geasupra orizontului, din ce in ce mai jos, ajungind la valor 23 septembrie (ziua echinoctiului de toamna), cand Soarsle orizont astfel incit pentru observatorul de. Ia p grafic s-a incheiat ziua polar nordi In tot acest timp, Soarele descrie o spirala sferica descen 1a coincis cu ecuatorul cerese, lui sub orizontul adevarat al locului, la 23 lui este nulé si paralelul dium al Soarelui cerese, pentru observatorul de la polul’ Nord g | ca Soarele @ apus si incepe noaptea polar nordioat clinatia Soarelui si coborarea acestuia 8 id zilnie fara ca Soarele 54 mai rasard, rimanand tot timpul sub mai Jos, ajungand Ja valorile minime, Siig =Jimin = <2 3°2 solstifiului de iarna), In tot acest timp, Soarele ici descendenta a carei ultima spin coincide ew ului Capricornului, De la 22 decembrie declinatia Soarelui si cobordrea Soarelul zont cresc zilnic, fri ca Soarele rasara, ramanand tot timpul orizont, din ce in ce mai aproape de acesta, ajungand la valorile 6 =] ' 21 martie (ziua echinocjiului de primavard), ednd Soarele trece di bra orizontului (résare), astfel ineat pentru observatorul de la polul seografic s-a incheiat noaptea polard nordica, in tot acest timp So descrie o spirald sfericd ascendentd a carei ultima spira coincide eu ecuatorului cerese, 116 Ca urmare, paralelii diurni jurul axei lumii, ineadrata pe cercul ecuatorulut cerése. dium al Soarelui, in fiecare cealalta jumitate se afl sub ecuatotiale sunt egale cu 12= de un observator ecuintoriat Dei op aceasta intplindse 1g ct na ne Sorel in le, pa Wp swore cin, decal S ‘nu 2 ed ex ens ceres, Lar Iams astromomic sunt Maxime, ae ai re pd 122 wn eclnaia Soarlu de 2027 a ahinen Sows deasupr 9 rd de 1a fu a valarea tii Ang = 90" ~ 23°25 mes by In 2 une pind lt 23 septembrie, declinayia Sorel des de la 225" 27" pint la zero, iar inalfimen Soareluiy “arizontultsi creste de lt hw 18 ha in tot acest timp Soarele a risirit de pe sectorul Nord-Bgt ‘ocizontului, a apus pe sectoral Nord-Vest ceresc al orizontll x ‘culinat la mieulfeciei lela Nond ceresc faa de Zenit. . in mod asemdnitorapreciazdobservatorul ecuatorial evalufia Sf intersecteazt cereul oFizo eta 23 seplembeie pint In 2? decembre sn continuare pnd (R) si apusul (A), astfel eres, departind-se de lini E ‘9 Observatoral pe Cereul Polar de Nord filet au fost dn ce a ce mal lun Si consderim acum un observatoraflatintsun punt al Ce La lint aaa &: Nil gg inn unc dine eos (9 = sean Soul lig aceste condi, unghiul dint verticala locului si axa lumii polul cardinal Nord eerese, sail dine aes eco st onzontl) este see Tuieent nopil, ioe a a adevarat al focului in punetulN, visa Scare 5 nice zl oN : ajungindu-se ca Ia 23 sept on Sy ’ In continuare, de la 23 27 21 1 Gi ss qe vile din ce in ce mai scurte ew nc \ limit, in ziva de 22 decembrie (6 Soarelui a atins valoarea minima, Ot eee cu polul eardinal Sud cerese, a 223 Re la miezul zilei, Soarele nu mai me al locului in punctul S, firs a mai tr 2 x\WE Coneluzie: pentra o poritiv imag ti ac" 4654 Intr-un mod dots, cxea Ge insemncazi cd durtele eelor dou zile solare adeva sutive, din vesintaten echinocfului de primivart, ny sunt local de observare este aceasi ‘St admitem acum, ase cum indica fig. 79,8 prima af solate onsidemtt a fos in vecintatea echinoyului de prithdvard gl 6 sss zi a5 cm sti deja, vara ascensimniidrepte a Soarelh “tema ed deci van longing elpie a Soarelui,adiede 80s, < Ady Corespunzator acehui solard adeviratd este evidentiae si loc de observare, considerind c& a dat nit Nestea solsitului de vara, Pa ttt demonstreazA) ca variatia ageennl © mai mare dec varatia longitudini ecliptic 4 Soarelui est Soarelui, adic: Aes, > Any durstele celor doy si local de 126 1G cclipticii (fig, 80) este cetest, in sens retrograd, par ecuatorul cerese in fiecare zi, Intr-un moment x (punct fictiv, nemarcat pe st orar, Hy, masurat, dupa cum s retrograd, de tamDefinitie: Cu alte cuvinte, timpul sideral s, intr-un anumit toc (cu. latitud ograficd @), este intervalul de timp cuprins intre ral y la meridianul superior al locului 51 0 pozitie diuma punctului vernal y. Definiti 128 re ig. 80 Se numeste timp sideral, in locul de observare, coregp Pozifici aparente a punctului vernal y intr-un moment earecare, unghiul orar al punctulul vernal y, mistirat: dea’ ecuatonului cerese, in sens retrograd, de la meridianul ‘ocului si pan la cereul oraral punctului vernal y, exprimat fn 4=H,. trecerea_punctul ¢ numeste zi siderala intervalul de timp dintre dowd consecutive ale punctului vernal y la meridianul sup focutui (intervalul de timp dintre dowd culmina succesive ale punetului vernal y), cotidiand a fre diume $1 anual acestuia si nicidecum de intrebare fireasea punctului vernal ia » trecerea Sparel i superioard a Soarelui)? Pozitille rectproce ale O singuri dat pe an, prin punctul vernal y culmina simultan Ta se va intmpla la ora 0) in miscarea sa diun cu ecuatoral ceres locului dupa o zi siderala, de aproximatiy patra, ior misearii anuale in sens direct, ava‘Soarele ya reveni gi el la meridianul superior aloe sideral dian a purctult 1 de la revenitea la mens ine i ziva siderald a echinoctiuln de peavey footie timp. punetlveral {st Incepe vee yrespurizatoare unei noi zile siderale, care se va iat rior al locului, oe re Soagle va reven! $i el it merdiana Tocului cu o intirziere de 8” timp ssideral $l i cae owTintdrsierea acumulata de Soare, fat de puncta emal Y, diame a merdianul superior al locului, pe durata unui an tots timp sideral, ceea ce presupune fevenirea lor simultant Ia ted Timpul sidera de debut ale zilelor siderale mu coincid cw ma ianul superior al loculul, 3. INEGALITATEA ZILEI SOLARE ADEVARATE CU ZIUA SIDERALA alul de timp dintre dowd tk eridiamul locus F tervalul d dintre doud treceri coi lui, efectuatd fh sens retrog oricérui astru), declinafia neuniforme reale a Pamé pri fat de planul tra © punctului vernal %, efeetuats tai aparente a oricarui astru), deel puld, paralelul su diurn cont peisajului cerese Soarelui se poate pe sfera cereasca, printre +18 stelelor nu putem percepe schimbaH] {a 0 zi la alta, in schimb, la observanea vk epe, de la o zi la alt stelele fixe, Locul geometric al pozitilor diume cereascé, la trecerea zilnica a aparente ale Soarelui pe eridianul locului timp de un’ 130Fig. 82 ment si Soarele, plecat din acelast punct de pe ee Cand’se yah tna Hismul superior al locului, ei punctul vernal pemaitna tului vernal 7), ist incepe migcarea parents @i evolutia dinate matele ecuatoriale init : in trecerea sa la ‘ srigqiet diume atiei sale, paralelul ide cu ecuatorul cerese ci va fi un are de spiea I spre Est a nd punctul vernal a revenit deja In meri inl I ascensiune dreapta (incheind astfol ziua side ste Inca undeva in urma sa, Punctele $ gi * carui intersectie cu spira dium aparenth evy Soarelui pe sfera de timp dintre doud tt Pentru a reveni si el la meridian! locului, dar tn poziia su a 84 se incheie astfel ‘a al locului, rep % prima 2i Solara adevarati, Soareliti fk ap ttebuie aproximativ 4" timp sidera, pentru a Parcurge arcul dium 54 cum indica figura 83, 132iintrecerea ta meridianul superior a Soarelui fit de trecered Tntr-un an intirzierea acumulatd va fi de 24", edn, Conctuzie: durata rilei solare adevarate este mai mare dé sidlerale, diferenja dintre ele fiind variabill pe p Deosebirea dintre cele doud zile (solard adevirata gi evidengiat si urmarind figura 84, in care am. repres simultand la meridianul superior al focului, thtr-un moment o 4 Soarelui S, « unui punet de pe ecliptica sia unei stele @ Paralelii diurni ai stelei 6 si al punetului de pe ecliptica ( in treceren la meridian) sunt cercuri paralele cu. ecu Ziua siderald se incheie 0 data cu revenirea simultand tame ta stelei c-cd si a punctului de pe ecliptica. Cercul orat al Soaretui dupa | i sderala (8) cu duratti constant aparente Soarelui, Soarele ecliptic mediu Stiut find 8 migea nici pe ecliptics si mick in inlocuirea (reducerea) mis rmigcare uniform, pentru @ obfine un in clement reprezentativ: Coi doi Sori rat, in. migearh (Soarele ecliptic medit mediu, denumit pe séurt $ aparente directe uniformiey P* Cereul orar al Soarelui la tncopi zilei siderale / adevarate (S) gi Ia sfrytul zilei adevarate ($") Fig. 84 134Se sti ci tn migearea’ sa relaiva fh raport eu tunghivlard-a Soaretui este variabild, fiind maxima Ja Apogeu, In aceste conditi si viteza unghiulard a cy miscarea sa aparentd anual pe ecliptica este. Mast Punctl de pe linia apselor worespunzitor Perigeul (Gp ‘minima in punctal de pe linia apsidelor corespunzita (Ge = 572i), aga cum indica Hgura 86. Daca viteza | = 1%zi, atunei migcarea sa anualii aparenta ar ff uniformi, Sy { na Fig. 86 Soarele ecliptic mediu a fost im: Pe ecliptica, aginat $2 insojeascd Soarele insi uniform cu viteza unghie ye ( Uunghiulara Constanta pe care ar trebui sé o alba Soarele sdeviat pont je aoe $4 anuala aparentd si fie uniform), astel inedt trecerile (So: S,), prin punetele de pe sfera cereasca ce corespund Peri Espectiy Apogeului, la 3 ianuaric i respectiv la 4 julie, s8 fie simul ‘a cum indica figura 87. de Perigeu, distanya. Jianuarie end ei tre 136Unghiut dint razele-veotoure ale color dot Sori d denumit ,ecvapia centrului™ sau ccuapia de excentr ferent longitudinilor eciptice ale celor doi Sori (Fig, C= A= Ie, aprilie; Cain = ~2° fa 1 octombrie), Concluzies Soarele ecliptic medi realizeaz’ eorectia ini 4 Soaretui adevarat de pe ecliptic’. Aceasta tnse mediu se dubleaza, trigonometrie § rezulta: on ee, atoritt inclinayei planului eclipticit faa de planull media, ust {ou tn unghie), ascensiunea dreapt, Go, a Soarehut i (Gig. 89) nu creste uniform, desi tongitudines, ty, a S ecliptic mediu creste uniform. ie 138ecuatorul ecliptica Fig. 90 Pentni a corecta migcarea neuniforma a proiecjiei Soarelui eelip ‘mediu pe ecuatorul cerese u fost introdus un al doilea Soare fictiv dent Soare ecuatorial mediu, sau pe scurt denumit Soare mediui (Sq). Soarele mediu a fost imaginat sa insofeasca Soarele ade\ Soarele ecliptic medits deplaséndu-se ins& uniform pe ecuatorul cere sceeasi vitezd unghiulara ca si Soarele ecliptic medi pe ecliptica ( astfel ineat cei doi Sori fictivi (So; Sq) si treacd simultan prin punch vernal y In aceste condifii, cei doi Sori fictivi parcurg, unul pe ecliptica gi Pe eccuator, arce de cere egale in intervale de timp egale, astfel im ascensiunea dreaptd a Soarelui mediu este egala permanent cu Jong tudinea ecliptica a Soarelui ecliptic mediu (Gq = Ao), declinajia Soa mediui este permanent nula (5 = 0), iar triuinghiul sferic SyySm este: : poate eee ; medi nu se d ighi sferic isoscel (fig. 91), calcu! pornind de fa Definit prin observayii. Se numeste timp solar mediu (timp mediu; ty), in locul observare, corespunzitor pozitiei aparente a Soarelui ad : intr-un moment diurn oarecare, unghiul orar al Soarelui mee Defini miasurat de-a lungul ecuatorului ceresc, in sens retrograd, de culminafia inferioara a Soarelui mediu i pana la cereul orar Soarelul mediu, exprimat in ore, asa cum rezulta din figura 925 Tm=12" + Hm, unde Hq este unghiul orar al Soarelui mediu Din definitia egal cu media anuz 140.i in momentut culmin ferioare a Sourelui mediu, la miezul nopfii medi 5.5, ECUATIA TIMPULUL 2+ Fly » este unghiul orar al Soarelui mediu; +Hy unde #, este unghiul orar al Soarelui adevarat bay ty= Hin Ha = Chg — Chey unde as — ascensiunea dreapta a Soarelui adevarat, iat Gp — as dreapté a Soarelui mediu; 142Servicii astronomice speciale, care stabilese prin’ Positille aparente ale corpurilor ceresti In diferite: me tabelole numite Efemeride in care sunt calculate. gi ‘impului pentru fiecare an, cu mult timp foainte, 7 Intr-wn an ecuajia timpulut wre dows maxime, dowd anuleaza de pati ori (ceea ce insemneazd c& de pati ort | miezul zilei adevarate coincide eu miczul zilei medii, Sau et adevarati debuteaz’ odata cu ziua solar medic) gi nu depageste | absoluta 17". Curba pe care am prezentat-o, evidengiind varinfia timpului pentra fiecare din zilele unui an, este rezultatul oud sinusoide (curbele 2 si 3 din figura 94), una eu perioada. (curtyt 2) si alta-cu perioada de gase luni (curbn 3) unde Yaj(t) ingh ies inigedrit anuale aparente a Si termenii periodici Ie Sinusoida cu perioada de un an evidenjined deosebirea dintre solar adevarat si timpul mediu din cauza migcarii neuniformeai§) unde 3))j(0) inglobea pe ecliptic ast parte din ccuatia timputuis 4 Sinusoida cu perioada de sase luni evidentiaza deosebirea Ai linare det il solar adevarat si timpul mediu din cauza inclinafiel pl eclipticii fafa de planul ecuatorial ceresc. Aceasta parte din timpului se numeste ecuatia de inclinatie a eclipticit Rotafia Pamantului in jurul propriei axe si rotajia diuma a Soarelui, revolutia Pamantului in jurul Soarelui, migearea relativll trebuie sé fie liniard ( Soarelui in raport cu Pamintul si miscarea anuala aparenta a Soi Ca untiare, din de sunt procese astronomice (fizice) care atest migcarea continua a in spatiu si timp,-Astfel nce putem fie urmatoarele identified: tC) = 12" + (Bp = Aa) (Be = AVM ‘coe ce evidenjiazl o dependent fn() liniard (uniform. ty) = 129+ HO; Hnl) = (Bo Ao) + (Bi = AN, seca ce evidentinza dependenft tiniard de ¥ a unghivlui ora mediv; nO = Day + Vale) - Doo, ce evidenfiazd sursele (cauzele) ,ecuaiei timpulul%, indica rolul de corector al lui 7) aplicat marimii neuniforme fy pentra a mirimea uniforms: fn = ta + Ni toe = 12+ A, $M, unde 7, (unghiul orar-al Soarelui adevarat) se obfine din observafity se in din tabele 5.6. ANALEMMA. Factorul de corectie, 1, denumit i couaie a timpului, care a 1 (timpul solar adevarat) pentru a obfine ty ( este rezultatul cumulat al fenomenelor care det (intervalul de timp dintre do He Soarelui adevarat la meridianul locului), inte acelasi loc de pe suprafaja Pamdntului pe durata unu an, Aceste fenomene sunt: neuniformitatea migcarii absolute a P tului (variatia modululut vitezei absolute a Pamantului) in. raport Soarele; existenja inclinafei axe} rotaiei proprit a Pamantului fal d planul migcarii sale in raport cu Soarele (planul ecliptcii), adaugat solar mediu), Variajia duratei zilei solare adevarate ceri consecutive 146Atunei edind Mimintul ¥e apropie de Peribieliu, vi Hind din ce in ee mai mare (¥y> You), Unghivl ey. Foteascd Pamntul in jurul proprie’ axe pentru ei 4a meridianul unui acelasi loc (Ay) este mai mire deck care trebuie si se roreasea Pamantul in jurul proptiel axe, oarele si fie din nou la meridianul unul acelagi loc (A®4), Pamiintul se apropie de Afeliu, viteza tui liniard Find’ miCd (¥A2"< Van) Anatizdind acum misearea relativa a Soarelui fn raport eu scum si migcarea aparentt a Soaretui adevirat pe sfetw Beocentrica, stim deja ed viteza relativd maxima a Soarelui th Pamiintul se realizeard atunici cind Sonrele este ta Perigeiay maxima si 8 Soarelut adevatat ia migearen 5 cereascd geocentrica, iar vitezn relativa minima imdintul se realizeaza atunei ind Soarele este tal Ap rile solare ceea ce implica vitezA minima si a Soarelul adevardt fn mfggy echinoctit si pand fa implica vite anual’ pe sfer aparenth pe sfera cerenscl solstti si pana Ta Ca urmare, ayansul dium direct parent de pe ¢elipticN AUSOR Pentru inset “rat, corespunzitor zonei Perigeului, este mai rapid decae timpului sunt pozitive dium direct aparent de pe ectipticd al Soarelui adevirat, 66m vans faq de Soarele ad Anieeiin an in cate valorile It cl revenitea Soarelui adevarat ta meridian Ig contac et tunci cind in miscarea sa relativa Soarele este in apropletea Gmilicul depen nd in migcarea sa absolutd Paméntul estén ata riheliului), este mai rapid’ decdt revenired) Soafehil aHGd pul locului, atunei cand fa migcarea si relative Soarell Aviad ae ului (atunci cand in misearea sa absolut pentru fiecare zi, end feliului) Conclusi ata zilei solare adev arate, atunet cfind in ropierea Periheliului (atunei este minima; atunei edind in mig absoluta Pamantul este in distanja Pamant-Soar zilei solare adevarate, atunei efind miscarea sa absoluta Paméntul este in apropierea Afelil (atunei cand distanta Pamint. in migcarea sa relativa Soartle 148tonal < e Sage gum, r He AS a at et aH an punet fix pe TUinde se va afl ianul locult, fa yarevenit la meri Din modul cum a fost ¢ riscare onuald. parent pe inghiulari. constant (yy = avansat de-a lungul ul in aceste condifii, ta. afla in urma punctulul vernal 4 1°, pe care Soarele mediu 0: dianul locului, ca sisi cum indic figura 99,Conclusie: medic este mai linga Ronen Garner eon + Differenga dintre cius sideralt gi ziva Yolard medic fn figura 100, unde am considerat eX punctul vernal y xt stele oarecare Soarele medi eestor Zina solar mie este Sy fevine Hm ‘rare deed si ideralt (18 acces uti © saul punetul vernal revin Ia meridians foculal (la acceasi culminatie) “ 100 Towun anumit Toe ' eveniment a avut loc la La momentul initial Soarele ecuatorial mediu este [a rmomentul de timp media ty superior al locului (culmin 8 superioara), iar punetul vernal , sau, sl! locului (culminati inferioare), mal ¥, sau a stelei 6, 1a acceasi culmin in conformitate cu rel € dupa o zi siderald, iar revenirea Soarelui ecuatorial mediu {as corespund intotdeauna (I culminatie se face dupa o zi solara medie. interval de timp sideral, Deplasiindu-se it at i Soarele ecuatorial mediu y: ©, sunt la meridianul i Rezolvare Ret a punctului a parcurge tot ecuatorul cerese intr-un an f $1 la momentul urmatorului echinoctiu de primavarl el se va afla dia Punctul vernal y, dar in acest moment unghiurile orare gale ale ‘mediu gi al punctului vernal y nu vor fi nule, deoarece numanil zitelor: ‘medii sau al zilelor siderale dintr-un unde fo este momentul d an tropic nu este un numér intreg,, detimp sideral, ho. 152 fa,Dacit 8 consider 08 fn = 0, adic’ mo sorespunde debutului zilei solare medi (la 1 avem: foe = (1 = UN tsb), tune éo reprezinth timpul sideral la miezul nopyii ta p avut log evenimentul considerat, 5.8. TIMPUL UNIVERSAL stie cA diferenja unghiurilor orare ale unui astu o, meridianele a dout locuri, A si B, pentru unul si acelagi indica © Ac. cs Bere Si TespectiV’ Gye repre Pe ecuatorul cerese ale proiectillor pe ecuatorul terestru a erestre spectiv Greenwich, este egal cu diferenta lo fi or doua locuri, adi Ha.n= La— Lay Concluzie: compararea. Sa admitem Jocul 8) este Ob: relafii care arate obyine timpul local are si invers.. In aceste cor 154tom tabi matt iPeq—Z, {coea ce insemneaz’ 2, masuriind unghiul ora al foc cu longitudinea geograficl cunoscutt Efemeride ccuatin timpului pentru ziua putem ‘timpul solar mediu in raport cu meridianul Greenwich tn acel fgg 7 TU = GMT Fig. 102 ie: relajia anterioara permite determinarea timpului media del Greenwich, in orice moment, din orice loc de pe supra Pamantului. In particular, daca determinarea 0 face chiar ob vatorul de la Greenwich (fig. 103) atunci, in relafia ante adicd timpul solar m b= 0 91H, = H,,c, astfel inet: fp, a= Ha. + 12M este egal cu timpul la care trebuie addugs Observay Definiie: se numeste timp universal (TU) timpul solar mediu al me anului de la Greenwich, motiv pentru care el se mt Greenwich Mean Time (GMT); 156 _5.9. TIMPUL LEGAL ‘ilizarea, in orice loc de pe suprafaja PAmantului, a timpulul 1 al meridianului de la Greenwich (TU; GMIT) este ineomoday surd ce locurile sunt din ce in ce mai departate de meridianul enwich. (Asa, de exemplu, ar fi ineomod pentru japonézi sa aces Tokyo, intr-un anumit moment al zilei, este acceasi ora (timp ki awich.) 3 cea, la Conferinfa mondiala de la Washington, din anul 18 tarat impartirea imaginara a suprafejei Paméntului fh 24 de seq ¢ fuse orare, determinate de anumite meridiane geografice, sai @ unghiulara @ fiecarui fus orar, masuraté pe ecuato te de 15° (fig. 105). entrate (distribuite simetrie) fiecare pe edte un dian geografic, au fost ,inscriptionate* cu numere de la 0 la 23, nul fus orar (fusul orar 0) este centrat pe meridianul geogra nwich (a carui longitudine geografica este Lo = 0), numerotar ficandu-se in continuare (0, 1, 2. 23) spre Est 158‘tdministrative, cconomice sim geogratice, Meridianul median, pe care este contrat iecare fis 0 meridian principal al fusului orar. Astel, meridian pr SLE © (orinmal fs ora) este meridianul Greenwich (4 ef ‘© zero), meridianul principal al fusului one 1 (al doilea caaalianul 4 cArui longitudine geograficd este 15° Ia Eat “Scnwich, meridianal principal al fusulul orar 2 (al treitea, longitudinea 30°, meridianul principal al fusulut orar 3 (al py Car Dae, Onsitudines 45° samc, meridian prinelpal al (al 24-Ica fis orar) are longitudinea 345°, ‘poi, tuturor locusilor din interiorul unui fs orar (inf dianul pe care se afta acolo) li sa impus un timp solar mediu Umpul solar medi incide cu numirul fuselor 0 numirul unui fus ora f= 0, 1, 2, . 23, nu estat numarul de ordine al avelui fus orar, n= 1, 2, incit intotdeauna n= f+ 1 Observatie: Pefinitie: se mumeste timp legal al unui fus orar f(impal fusulll impul solar mediu al meridianului principal al fusulu asa cum indica figura 106, adica: mo +L =TU+Le, nde Leste logitudinea geografica a meridianului principal al f, exprimata in oF Lr= t's ¢= TU +f = 4 fay ge th t= Hy +n -Lb+ 120468, unde L este longitudinea geografici a unui loc oarecare din fusului orar f, iar H, este unghiul orar’al Soa n ‘acel moment in locul cu longitudinea geografica L din interioral fi orar considerat, asa cum indica figura 107. Observatie: formula anterioard permite stabilirea orei fepale (ora legal) a fusului orar f de catre un observator aflat in orieg in interiorul fusului orar. 160Greenwich, meridianul longitudinea 30°, meridian rat) are longitudinea 45° (al 24-Iea fits orar) are Tongitudinea 345°, Apoi, tuturor locurilor dianul pe care se affi acolo) fi timpul solar mediu al meridian Blot solare medii pentru toate locutile de pe Paimént nu va coincide ‘rul meridianelor teeste, ei Va coincide eu numrul fuselor ora Observatie: numarul unui fus otar, f= 0, 1, 2, numdrul de ordine al acelui fus orar, 1 incat intotdeauna n= f+ 1. 23, nu este 25 Definitie: se numeste timp legal al unui fus orar f (timpul fusulul timpul solar mediu al meridianului principal al fusulti asa cum indicd figura 106, adic’: timo + Le= TU + Le, unde L+ este logitudinea geografica a meridianului principal al fusulul £, exprimata in ore; 2 Le= 0" = TO4+ f= +f" =m ot fh =H, +n-L+ 12+th, tr unde Z este longitudinea geoprafica a unui loc oarecare e fusului orar f, iar H, este unghiul orar al Soarclui adevarat detent acel moment in locul cu longitudinea geografica Z din interiorul fi orar considerat, aya cum indica figura 107. formula anterioara permite stabilirea orei legale (ora de legal) a fusului orar f de catre un observator aflat in orice I in interiorul fusului orar. Observatic 160tee Hy — the 1a = Hye 1D, unde Ff, y este unghiul orar al Soarelui adevarat determinat ‘ment dintr-un foc de pe meridianul principal al fusului orar f < rioare pentru R y= Hy tnt? : orar cu numdrul 2, adie@ i Fig. 108 ‘gat in unde Lp = 1844238 Particularizand in continuare, pentru timpul legal al fusului orar f= O(f = centrat pe meridianul de la Greenwich, asa cum indies figura 109) Sout eee bee fo= Hao ++ 12", (de pe meridianul eu Ie unde My, 9 este unghiul orar al Soarelui adevarat determinat (mi ace] moment dintr-un loc de pe meridianul de la Greenwich, Definite: adiea, in orice moment 1e numeste timp legal al unei (ari, timpul legal al 0 D nal mare deed in care se afla capitala farii respective. rare decit GMT. 162‘gat Remi Hyg +1}= Lat 12" +2" t Rondoici ~ fucuresi = 5.10. LINTA SCE Fig. 10 zi, ort legal a Rominiei se determina Ia ee Observatoral outa) Astronomie si $tiinfe Spajiale din Bucuresti, urmérind trecerea fiecare fus orar now 4 adevarat la meridianul superior al locului (la amiaza), atunei efind timpul legal ab fusulut se ia din efemerida Soarelui ecuafia timpului corespunzitoate! att ora din zi e&t $i-2iu respective (7) si apoi din relajia anterioara se calculeaza fey in Re Si presupunem in ziua considerata, asa cum indica figura 111. an mee Observatie: diferenta orelor legale a doud fart oarecare (situate zero (meridianul pr orare diferite) este un numar intreg egal ou diferen{a relor celor doud fuse orare. janwarie, s1 dous 2ero; | ianuarie), 164Antrarea avionutul observatorut isi regleazh tinal cite © ort de fiecare data, ‘timpul legal al fusului orar: ‘survolat, Asupea celuilat ceasorie (C3), abservatorul nu interving, indicajile acestuia, in cord eu timpul legal al primulal ‘Permit determinarea duratei zborului. La Thcheierea calatoriei, dupt survolul celar 24 de momentul revenirii pe acroportul de plecare, ceasornicul Cy indig exemplu) si ziua 1 ianuarie, ceca ce. evidentiaza ca durata calitari de 2: ndu-se astfel in limitele aceleiagi zile, iar cena 3" si ziua de 2 januari, ceea ce evidentiagA un avans de {8 de C;, avans neafectat de vreo eroare, reprezentiind. lent unei zile calendaristice in plus fafa de cet rims) oe jeugereaz ca durata calatoriei ar fi fost cu o zi mai mare'd redlitate, MERIDIANUL, GREENWICH Cum s-ar fi putut evita aceasta neconcordanfd, generatoarsl Ati in comunicatii, stiind cla trecerea meridianulul cu long (antimeridianul Observatorului de ta Greenwich), eridianul principal al fusului orar cu numarul f= 12 (mer pal al fusului orar cu numarul de ordine n= 13), indicatia ce Cz este 12"(de exemplu) si ziua 1 ianuarie? Observatie: corectia orara care trebuie si i se aplice unui censomiey mn fus orar now, se poate face deasupra oricdrui sului orar, adied oriunde deasupra fusului orar conside fia ceasomnicului C; la trecerea meridianultl de fus orar nou, corespunzditoare fusuli onat f= 12 aplica ceasornicului C, la trecerea avionului deasupra meri 180°, astfel incét in ace] moment, dupa aplicarca corectiei de’ nou, el va indica ora 24° si ziua | ianuarie, indicafii ale earor semnifi mediate sunt O° si ziua calendaristica 2 ianuarie, Calstorind in acelasi sens cu sensul de rotajie al P&méntului f proprii, pleciind de la meridianul zero, la miezul noptii, obser “poilejul s suprind un srt i un aus de Soar, ajungind ridianul de 180° exact la miezul nopjii ,urmatoare*! i 2 Dac in acest moment (la trecerea meridianului de 180°) observa stl, dae un avon, ti azi ceasornicul C, ,dandu-l inapoi" cu 24 h, fficdnduel 68 i a de 26 ine, de pe wy sou 0 si ziua | ianuarie, continudindu-si drumul §i Htednd aceleas 0 sjunge si treaepest ; ind va reveni pe aeroportul de: plecare Ste imediat dup tray or fi identice: 23" si ziua | ianuarie, Suprizn sa constate Ia S orar nou, ambelor ceasomiPact avionul ar f aterizatimediat dup smigzul ng freee meridianul de 180°, intreun loe foarte i ‘tune! pasagerit ar fi acceptat fra surprindete cf aterizan siua de 27 julie ta Vest de meridianil de 180° (fig, 113, a), 130" igo” 26 VII 27 VIl126 VII. 27. VII ns Indicatia cee nen meriianului de 180" este: 24 Atcrizind imediat dupa miezul noptii, inst dupa treceredl si? januarie, slianului de 180%, int-un loc foarte aproape de acest meridian, Rezultatul este Constall surprinsi 8, dei au treeut de miezul nophi, aterizarea tot in ziua de 26 iutic, Ia Est de meridianul de 180°, Concluzi imeridianul zerol Daca totdeauna, ziua calendaristica din tnd, intun toe dif regleat censormieaeye Pierea meridianului de 180°, aflat la Vestul acestula fi ziva de 3 ianuaries unitate mai mare decat ziua calendaristica din lund, tn corti de fun omens din apropierea meridianului de 180°, aflat 1a Estul ‘ambelor ceasorniaataanes astfel incat decalajul orar dintre ele este de 24 h, In acest fel, raportdt meridianul de 180%, de ta Est ziua de 2 ianuarie. Pentra « calend: Sa admitem acum ci inconjurul lumii se face plecand toby meridianul zero, dar zburdnd eu avionul de la Est spre Vest, adic vers fata de sensul rotatiei Pamantului in jurul axei propriiy la de ambele ceasornice (C; $i C3) indicdnd: 0": 2 ianuarie, Conctusi “ Intrand deasupra fiecdrui fus orar nou, observatoril regleag mae nicul C;, .,dandu-l inapoi* eu cate o ori de fiecare dati, casa indicajiile acestuia sa fie in acord cu timpul legal al Fusului orar echivaleaza cu 168Astfel, daca un avion, in zborul stu de la Est: ‘sara zilei de 25 julie, ajunge 88 treaca peste ‘opti, pasagerii vor avea surpriza 48 constate la at 27 iulie! Evitarea vyariante de ocol plus an ft noastre, tra fect trecerea vecint a cfrei data ¢ Din acest mot li dam : zborului i denumirea de Te d ie aes in realtate, linia de ies fini antimeridianult a acceptat abaterea in pol la alta, trav evita astfel incon apropiate intre.ele, €9 E SCHIMBAREA DATEILA MERIDIANUL 180° @ trece meridianul de 180°, intr-un loc foarte aproape de acest met atunci pasagerii ar fi constatat fird surprindere cf aterizarea Sa de 26 julie la Est de meridianul de 180° (fig, 113, b) Aterizind imediat dupa miezul nopjii, insi dupa tree dianului de 180°, intr-un loc foarte aproape de acest meridian, constaté cu surprindere 8, desi abia au trecut de miezul nopfii aterizarea s-a facut in ziua de 27 iulie, ta Vest de m longitudinea de 180°. 1706.1. PRECESIA AXEI LUMII SIA POLILOR CE Raportiindu-le la intervale de timp scurte, coordonat cliptice ale stelelor pot fi considerate constante, evidenfin © constanjd a orientirilor planelor ecuatorului cerese $i al. apart cu ,fixele™ Raportiindu-le la intervale de timp lungi, coordonatele ecliptice ale stelelor, rezultate din determiniri consemmnate, Variabile, evidentiind o variagie a orientarilor planelor cclipticii in raport cu ,fixele™. Asa, de exemplu, in anul 2 longitudines ecliptics (céreasca) a stelei Spica (steaua a: din Fecioara) este 172%, iar peste 144 de ani, in anul astronomul Hiparh gaseste ca longitudinea ecliptica a aceleiagi ar =174 Dupa cum se gtiey Spica este fixa pe sfera cereased, Hiparh j timp dintre dows trecert a longitudinii ecplitice a acesteia ca rezultat al dep! necarii) punctului vernal y pe ecliptica, in sens retrograd (fig. 11S) a intimpinarea Soarelui (a cirui miscare anual aparenta pe ecliptics $64 for doe Ot direct). i S I treceri consecutive ale S¢ Fenomenul dep Admigind cd ste iri (alunecarii) retrograde @ punctului vernal 4, in intimpinarea Soarelui, se numeste ,precesie* (denumive tea ce presupune od Hipa And de la praecedere = a preceda, in limba lating), Intr-adevar, 8 p Masuritori actuale dau pentru viteza unghiulard a precesiel vernal y valoarea 50”.27/an si pentru perioada precesi (fig. 116), ceea ce punctului vernal y dau valoarea aproximativa 26 000 ani (ca si latitudinea sa Desigur, fenomenul semnalat este general: longitudinile elit Dupa un an) trop tuturor stelelor cresc, fiecare cu 50”, intr-un an. Alunecarea retrograda a punctului vernal y pe ecliptiea acceptata pentru a putea justifica diferenja dintre durata unui ant si durata unui an tropic. Pentru a ajunge din nou in sideral, Soarele mai are de aGieplul stele considerate dup 20 minite mei, duratd car diferenje! dintre duratete cee dot ani, oe ee eliptica a stelei este $0°.27. Fe Fig. 116 Deoarece echinocfiul al doilea (revenirea Soarelui la punctul Vert dupa un an tropic) este un eveniment care precede revenirea Sos Greptul acelecasi stele (cu care ,sarbitorise" impreund primul fenomenul a fost denumit precesia echinoctitlor. Singura justificare a fenomenului prezentat este s& unt 2 fiecare an sideral, cea ce justifick cresterea longitudinii e¢ fiecarei stele cu cdte 50”,26 in fiecare an sideral Deoarece migcarea punctului vernal y pe ecliptica este fenomenul prezentat este denumit si retrogradarea echinoctiilor, rile celor doua plane fundamentate: planul eclipticii $i planulMiscitrile celor dot poli ceresti, precum si mumese miyedri de precesiv. Cei doi poli ceresti, precesie, se numese poll eeresti medil (Py; Py’: Coneluzie: ca wrmare a rettogradarié punctului Vernal y, pe ccliptica arcu! de 360°, nu fntr-un an sideral. {fn figura 118 este reprezentat, in projectie plana, cercu} cerease’, cu centrul in polut 11 al eclipticii, paratel eu plant care il descrie, in sens retrograd printre stelele fixe, poll migearea sa de precesie, atunci cand ecliptica este fix iar planul eclipticii si planul eeuatorial ceresc este constant, €= 2: Carl Mare 5 c), aflatd, fad de polul Nord cerese, la o distant unghiularé sub 1% va continua sé se apropie de acesta, distanja unghiulara minima, 27% 176O° 1247 £07 000189 precesie general in longitudine (precesie ta a uoghiulars yy = «, a cared dependent de tintp se hnul steric yyy’, admin 8 em ey sin = siny sine’, vatoarea actualé a vitezei unghiulare a acestei precesif an sideral cnea, se demonstreazd ca dependenta de timp a ne fundamentale este: 27°08".26 ~ 07,4684 ¢ — 0°,0000006 7 din dependengele anterioare au tea stente, obtinute din ob punctul vernal y se_af i pune al «9 se afla tn constelatia Balan, in constelafia Pestii si respectiv tn 69 nocfilor are o directie variabilf.. ay ilor punctelor y si co sunt retrograde, parente a Soarelui pe ecliptic’, Ins aceste puncte in avans fal de ixe. De aceea, durata anului tropic (inte utive ale Soarelui prin punctul vernal 9 sideral (intervalul de timp care in ci Parniintului in jurul Soarelui) cu aproxisnatiy 20 1 Soarelui si se deplaseze pe ecliptic, spre Est (in sensi nghiulara de 1%, pentns a parcurge un are de $0°,26. sm se stie punctul vernal y este ales origine a sistemdl atoriale gi ecliptice. Deoarcce cl se deplaseazi spre ft durata ani in acelasi desem, tn Ponctat, drum! apanent aUnterpretarea fiziea a precesici axed luni si cate dts, mecaniea.cereated, acceptin Precesia axei de rotajie at Paminnulu, Fntradevar, daca Parnintul ar fio sfert constituit din pSturi -sferice omogene, astfel ir gravitafionall exercitath asupra sa ar aved ea punt Pamdntului si nu ar determina un moment de rotafie de rolafie a Pamintului si-ar menfine constant Inelinarea tap orbitei reale in jurul Soaretui (planul eclipticid) $4 fe axel sate nu s-ar produce. {n realitate, Pamdntul nu este nici sferic gi nici omogen, rezultat un moment de rotafie suplimentar. Pentru a stabili orientarea acestui moment suplimentar (M1 efectul su asupra momentului cinetic de rotatie proprie all (J...) 8 acceptim ed Pimintul ar fi_un elipsoid de revolufie (in jt o sale, pp), omogen, asa cum indic’ figura 121, si cafe se junit’ moment clips in jurul Soarelui, astfel incit axa rotafie! sale este ineli ee oe in. plsnul elipsei (planul eclipticii) cu unghiul 90° — ‘area fn SP! presupune rotirea vitezi unghiulara de p ecliptic Si cum directia ve Pimintului, rotatia proprii pp’ @ Paméntatui | sens rerograd) si deci, int Apolilor ceresti, pozitici sale medi, sede polul Nord ecliptic, Axa mare a acestei ¢ ate deschiderea #8 de-a lungul pyAceasta migeare # potului Nord cerese $e mutafie si ea se efvctueued pe elipsa de nutatie, evidenjiind c& insist axa lumil efectueazd o migcare pozitici sale medi, descriind © pinza spatial dubli: com de nutatie (fig. nie (fig. 122), pr foaselor de ner, ag onsttwie alizec, Se A ‘Ne spre S-V, iar Tn Frecesin polului No Gpaerile masclor de apa, CaS directile vintutilor ¢ ive aer si apa in aga, . \ seen sunt devin emistera sudic& curengii ide directia vantutut Misearea rezultanta i ‘Aceste fenomene: polulus Nord cerese smentare terestre= ‘ii de nutatie a polului cerest cu pe unde @ este viteza unghiuls ret jarii nodurilor lunare™ evidenfiaz’ cauza misc&rilor al unui punct material de pe ale axei lumii gi ale polilor ceresti sau al forfei complementare Ce intr-adevar, deoarece planul orbitei Lunii, corespunzitor migod reale de revolutie in jurul Pimintului, are o inelinayie vari plsnul ecuatorului, rezulta variajii periodice ale acfiunil nde’ Vy. eSte ‘vitegal lui, materializate in migcarea de nutajie a axei Pamant s Rezultatul compuneriimigedrilor de precesie. si de Profan io pat Gey traiectorit aparente seculare, sinuase si fird bu Wenticth de ae P si P’, le descriu pe sfera cereasca, printre stl cena oe ee jurul polilor ecliptici, ae forte centrifuge Nutatia este un efect al perturbatiilor produse de Luni i pel ee mGrii ecuatoriale a Pamantului. Nutafia afecteaz& pozifiileseb ae i (vizibilitatea astrilor) In anul 1851, sub cupola nigcarea de rotatie proprie a B ‘masa. m = 28 ke de un eablu endul a carui st perm tilot pendulului, oscitatile T=20s, Apoi acestui pendul i Miscarea de rotatie a Paméntului in jurul axei proprit (a ‘unit plan vertical, Sa Game absoluté in raport cu stelele fixe) este dovedita de fenomene 8 ‘tatu orizontal de nisip de juc la suprafaja Pamantului (abaterea de la vertical, spre Estyfe du-se in sensul migearit acelor unui Gea 'e x ronit lent in sens invers faa de sensu mise Rispunsul la aceasta intrebure se objine exprimentind ee! tals. Rotind rigle Ta jurul verticalei-punctultt de Susp firului se constath ca planul oscilatiilorbilet rimmdine nesehimbat, Insemneaza c& in timpul miscirii oscilatorii a pendululu tui iilor acestuia se conserva, cen ce dovedeste i pentru 9 ne convine de realitaten migearii de rotafie prof Pamiintului, in raport cu stelele fixe Desigur, esperimentul cu pendulul lui Foucault se poate eft pe suprafaja Pamintului, Oare, podeaua de sub pendub ie completa in timpul une) zile, indiferent de latitudined | ru w rispunde la acest’ intrebare $8 considertim:c€ pet afla 1a polul Nord terestru p si oscileaza in planul vertical! TY al nului cu longitudinea geografied L (Fig, 124, a) _‘Un observator din apropiere, cate Au .simte™ ‘precia ot plana de oseilaie al pendulului se rotegte de ti {inacelagi sens cu acele unui eeasoric), ,urmaind Soarels, sie inst ct planul de oseilatie al pendlilului faa de stay poate schimba deoarece asupra acestuia nu actioneaai de sreutatea) si 7’ (tensiunea din fr), Ca urmare, el deduc se roteste sub penal, fn raport cu stelle, in jurul axel sale, st (Hig, 124, 0), Pe duraia-unci zile siderale, planul de oseilatie al p tweaza 0 rotafie completd in raport cu suprafata tenestra g unghiulara «o = 360°/2s = 15%, La polul Sud terestru, in 24 hs, oscilajie al pendulului se comporti Ia fel, efeetuand o ratafie 6a acelasi sens eu acele unui ceasomic. Daca, a unul din poli fiind, pendulul oscitenzi tntrsun pla confine steaua o, atunci, pentru un observator de pe stea continua si oscileze in planul IT, in timp ce Paiiintul igi sch fafa de el rotindu-se in jurul axei sal. Sa considerim acum cd pendulul se afld a ecuator, pe) meridian Z, oscilind in planul ecuatorului (plantil FT peependied planul meridianului) (fig. 124, b) Pentru un observator terestru alaturat planul oseilajiilor mereu perpendicular pe planul meridianulu, astfel .ccepta ci perioada de rotate a planului oseilafiitor aici, infinit de mare Rezultatul va fi acelasi dacs, la eeuator, pendulul oscileazm alt plan, de exemplu in planul unui meridian, asa cum indica figue unde Ty este perioada rot Siiind ins ca tn ting ‘xfiunea forjelor de Aceasta se int locuri 7" > Tey ast ‘Pentru un observator de pe mnt sli, iar podeaua ‘iscarea de rotatie. 186EE 6.3.1. Problema revolvatit Intr-o regiune terestra din emisfern nordic, cu lat . unde accelerapia gravitafionald este g, curge un Mavi Nord si, peo cale feratd aliturata, se deplaseaza © locomo spre Nord, de-a lungul unui acelasi meridian, vitezele lor: , orientate aga cum indie ssupra fiecinai comp actioneazi o fort complementard Coniolist Fay = 2mdx¥ 5 F 2m id XV, = IMD *V 3 =-2m| 0 wcosq wasingl ~2navs sin 7! ante de’ <0; Z omrtising 2» a 7 dr Tee ar I mix; Foggy =-2mid,)X¥. OXI: i J erak 2m) 0 weos@ sing) =—2mavs sing j’ + 2mavs @ wld 0 a) b) YinyMave ssa a i cinetic, reul In acord cu teorema variatie! moment neg o- d= dm sing de’; Maat ® Mogg or zt JJ —seuo sing fan’; (lp + 2ma)Q= 2meosing(O? ~ a); ‘Accasta este 0 €0F cq= 2muib? =a2)sin sejonead supa Biel Ig + ma? iteaceasta, depinde de ser lo Cu originea intr-un nomental imobitizacti celor dou compuri, sistemul acess un sistem Cs ‘orsiune, a cérei migcare este deserisai de ecuajias st; axa OY ~ spre Nord fl £8. c=0; ar Jy +2maq?” le 0" este pulsatia oscilafijlor pendululyi dé torsiune, ccustiei migcri find: Acosto's + Bsin't, le inifiale, rezult 0 =0;0=0; % <9:‘Corespunzitor punctutal O, Pamvintalui Tn jun. propeiel axe, idian al focului (YOZ). ray considertin un pendul conic (cu lunglinea 3 tunghiular’ 2a), in variantele din figura 132, e€nd bila material P) se deplaxeaza in planul XOY, pe un cere cu centeyl aviind run r <<. rezentind fora: cent foupra punta’ mate Gat Deoarece in studiul ps fone Coriolis: asupra.m pendului conic S® urma sees. Inaceste conditii, din: Fig. 132 ajiald relativa (%) a bilei (i deci in amb te? is, Fi iInsemneazit €& rispunsul la Intr-adevar, in acord cu principiul lui d*Alembert, pentru ti punctului material P in raport cu SRNI- OXYZ (Mecaniaa Fiziedy Mi Sandu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002) aves Fei +h =0, ide F —reaultanta forfelor reale care aclioneaza asupra punettl F.., ~ forja complementara relativa care aefioneazi asupral tului material; F, — reaultanta forjelor complementare eare supra punctului material; 196Tsin = Fei Fe 0 pentru pendula conic din varianta rotate in sens oFary o'-20sintw-£ u soluia aceeptabila: ig RONSON Jars? =O, FOF OY Daca studiul migcaii ciroulare a bilei pendulului conte tn} XOY, in fiecare din variantele propuse, insemneazd studiul rotitor (Funetiei veetariale reale): (oe + OG 5 constant, plex esociat, studiul migedtit cireulare: 4 studiul functiilor complexe: E.G)= rele, nta rotafiei antiorare; za(t)= retort ee), rprezentind o miseare oscilat pulsia in varianta rotafiei orare, astfel inedt modulele celor dou constant; a= r=constant, 2atelincat planul aeestor aghivlara arjile real maginare ale celor dowd funetit eat ibrafii armonic Care ar trebui sa fie migearea punctului material P, pe care am sd o interpretam ca rezultind din efectuarea simultand @ 6 migcari circulare descrise? Raspunsul poate fi dat pe baza principiului superpozifiel studiul migcarii rezultante s4 insemneze studiul functiei complexe Sptevidentat de termentil & onctucie: in conditiile preet Foucault, 1986.5, MISCAREA POLILOR TERESTRI PE SUPRAFATA PAMANTULUL Misurarea repetatd, pe durata mai multor ani, a diferite puncte de pe suprafinga Pamfintului, a dug materializata into abatere de 0°.3 de la valoarea medie, tn daca inty-un anumit loc Iatitucinea ereste, atunci in punctul {aflst pe meridianul opas) latitudinea scade aproximatiy cw Axa de rotatie a Pamantula c¥ orientare constantl Planut ecuatorulit lerestri, Migearile_ pal i la le polilor t ferestru, cu or Pekafice, au un caraster constants 4 Ftotice ale politor teregteis Chandler), determinata de tare cu o perioada de 12 ‘nerd a maselor 2006.6. TIMPUL EPEMERIDELOR Raportind migcarea absoluta a Pamdntului lao perioada de rotagie proprie a Paméintultti, Toy, ca find dupa care, rotinduse cu 360" in jurul axel sale, Pam pozipie fafa de steaua o, sau, ceea ce este echivalent, necesar stelei 6, in miscarea sa diumd aparentd, sa poze pe sfera cereasca. Durata acestui proces este apropiata de durata uni zile (intervalul de timp dintre doud treceri consecutive ale p Jameridianul superior al locului), fra fi inst riguros eal sdmitem ef intr-o zi tree simultan Ia meridianul locus $10 stea 6 aflatt pe direotia punctului vernal y (Fig. I lor diumi retrograzi coincid cu ecuntorul cerese. Dacd punt fi fix pe ecliptica, n este steaut ope sfera eereasca, reveni simultan la meridianul locului, cea ce ar insemna eg siderale cu perio verna Ziuw sidirala incheicrea zilei 202‘Timpul necesar stelei or sit ajunga si ea la meridianul food regasi pozitia inipiala de pe sfera cereased) este gall en | Pamiintului pentru a reveni intro aceeagt pozitie fay de asi incheia o rotatie completa in jurul axei proprii, adie ‘Stiind cA Pamantul recupereaza cele 0 propni, fn 0°,008, rezulta: 1004091; "5604099 > 1 zs: rotatiei proprii a Paméntului ma este inst di dovedese numeroasele studi fcute, esalonate pe sute de ahi, tors roafiel dive ap Viteza unghiulard a migcarii de rotajie a Pamantului tn jurul rete), st fie un imp ©oc = 2mTyx, nu este constant, evidensiind néuniformitat De aceea se util migeari lzs= Tec = 1 28 +0008 Peri “ timpululs ie In functie de cauzele generatoare, variatiile vitezet 7 = simpul neuniform, Pimintului i deci ale perioadei variasii.seculare; var salturi) pis m.,, mo impul uniform (mpl i z | determinat (ca vile seculare au condiionat in timpal ultimilor 2008, ese tmpu 0,0023/secol a perioadei rotatei. prop. a. Plans cet (ince) observate al lentiind inst o tendinta d f sestora date de efemeride, in ultimii 250. de Se considera ci timpul 0.00145 anim, Tinpul efemeridelor se g conditioneazs abateri de ta valoates me est he Perioadei rotafici proprii a Paméntului, iy medie ou + OSOO)/an, Astfel, daca OO Teiam reezentind. timpul Solar am deerminat prin observa al mareelor lunare gi solar ate, care pot conditiona cresteri sau seaden, erioadei rotatici proprii a Paméntului, de + O06 auze ined necunoscute Variafiile seculare $i cele neregulate constatate intre pozifiile observa (vecine cu Pamantul) i poz nute in efemeride, Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea in migcarea parent a s-au descoperit abateri ale acesteia de I migcarea calcula in baza te vitafiei. S-a emis atunci ipoteza ca aceste abateri sunt aparente gi sui Provocate de rotatia neregulata a Pamantului in jurul axei sale, Ca Rane, tunel, adaugdinditsd corectia de | (Geplasarea) polului Nord ge dept consecing si o variatie a | 137, reaulta primal timp au fost corelate cu deo! ale Lunii si ale planetelor Mere e deja calculate ale acestora, ¢¢ cate se adauga coveetia An, lie proprii, astfed ined sa 204—— ! : entra ca in final, din acest se obfint thmpul adugindusi coreetia AT; rezultind din efemeride: TE=TU2 +47; AT = 247,349 + 723187 29,9507? + 1582144 unde primul fermen asigurl condifia AT = 0 penta parameinal Teste exprimat tn secole i unde ulm determinat de varipile longitudiniceresti ale Luni, Axa de rotaie a PAmintulul, e cu orientare constant tna f 9192631770 perio (Celt) a tranzitia dintre don senla unor cémpuri elect sali gravitajionalterestru. Se numeste timp stomice Planal evan ‘n consecings, diferenta’o terestny eam nen, corespunzatoare celon dé ‘constant ‘inilor geografice ale acestora: cea, metoda {ude intre dowd locuri, ‘mpari locale de. acelasi fel cor : ln acest scap, trebuie ea fn ‘on asupra gravitatiei, fiind foarte precise, impun, ene d un timp foarte preeis, cu. eroare relativs sub 107, ceea 6 Pais a a punde cerintelor Astronomiei modeme. = simon Pozitiile Lunii si pozitiile celorlalte planete, calculate mfinute in efemerida Lunii si in efemeridele celorlalte planet), oriei Tui Ne 206“Aceste comparafii Se fhe prin observared unui aelagt fer vizitit din ambele locuri (de exemple: eclipsele: de temparare ale ustor stele de eitre Lund; eclipsele sateli tumait de transportul pendutetor intr acelasi toc, dificultafi deosebite ‘Aceastd ultima diffcultate este climinata in pregent de transmiterii anor semnale orare, prin radio sau televizitine, Pentr aceasta, din localitatea Ase transmit prin semnale electromagnet un a iprapuniind semnalel la propriul ceasomnie eu pendul, observatoral din B identifiea fp, indicat de ceasornicul su, corespunaitor momentiful fa nical din A indica Ly— ba = (ty + Cx) (ta + Cay ald aflatt in locul respectiy Cy se cunose din compararea cu céte o alta jc ficute trebuie si se find seama gi de a nor fueraturi), eu dt ~semnale combinasic de ,.flui reprezentind combina cu durata de 5 minute; —semnale ritmice (§ incheierea semnalelor pre fecare minut, asa cum i & 0'4) la inceputul fi (Gecare cu durata 0°),fnvacest fel, datorita duratelor si gruptirilor Tor, Julai orar nu se pot eonfunda cu perturtapileelecrice ale Tordemuna ,,structura* semnalului orar este: special a cael corectie (stare absolutd) rezultt din comp pendula fundamentala (directoare), aparfinind Observatoru care emite semnalul orar, Corectia pendulei fundamentale prin observatii astronomice meridiane, 4 Pr cemmalcle premergatoare sunt folositoare in marina 30 acolo unde este necesara cunoasterea timpalul universal, Semnalele ritmice sunt folositoare in scopuri stiinfifice: det anne diferentelor de longitudine; determinarea orei locale cfind se nae ne Jinea; studiul variafiei mersului pendulet fundamenta veo smal de freevenye ete Seat Un semnal omar recepjionat. poate fi utilizat pentru a indicatia de timp local a pendulei de la locul reeepfiei eu indica ia Jocul emisiei, corespunzitoare unui acelagi: op, Ia locul receptel trebuie s& existe un (pe 8 carui band’) de hirtie se inseriu bathile wundele pendulei propri), asteptind momentul’ coin nnalulul orar cu una dintre secundele jocal s pendilei d moment se determina ora de timp. wen ora de timp local a penidulei dela La neeperes recep meste corectie a pendu 2 receptie (raportata Ia ORA SEMNALULUT Semnale orare wzitor acestul fa cronografului, observatorul (operatonal) de Ia pla ascultare a bitdilor semnatului cergator (de la un d Operatorul de ta lr sonore cle pendula (dese) outage a Peale sale (care bate n{ci celor doua semnale sonore, cu o precizie destulide bunks How Peimes (= Sentai d sunt rn ceptions orare ritmice, ascultand ‘nimnic, receptionate Ia inter ( ic il ee ¢ de acestea intr-un difi ‘or, simultan cu La. batail ae penta inceput, bataile de s rte de ng teezetai Bg 139) oR (pete) pe ose ale ai bu nduli de timp mediv, batind secunda, ee ‘at, bate sernafulu Peele ale pendulei, d ‘sae pind in momentul ar © pendula de timp sideral, bavind $66 da o coincidenta la fioO ‘Si admitem ef se produce coineldenta acustien a in scoumala Ps ea pendulel propti, deel 1a. Ora P= val bene el penudita de la receptie sila ora Sm W'Q! iG -o a chema din tabelul ataturat reda ora indicat dep fiecare bitaic a scoundei, precum st orm conespungatoare flecarei banal a semnatulul, de ka Ineep Semnalului ritmic si pand la coineidenfa acustic€ a extor down ‘ORA PENDULET LOCALE =P ware 0 wigtte* 2) i, corectia pendulei este: G.=S-P; Ww) vom toad dorata miscairi a Deoarece punctul ‘testi, este un punct soli indentificindu-se a e pk cerese dium u li (pozitin 0’), ), ier Superior al locului) este fot aCa urmare, in momentul teceri stelet lt meridian ui, simpal sideral exact in locul de observare, pe baza fer = hy deoarece, in acel moment, unghiul orar al stelei este nul, Pe cadranul unei pendule de timp focal sideral, momentul de timp sideral 4g, (timpul sideral citit, ‘mentului trecerii stelei la meridianal superior al locului), Daca in acest moment indicatia pendulei siderale de I observare se identified cu ascensiunea dreaptt a stelel: fa mecce = insemneazA ci pendula indiea ora siderald exact’ a reprezentat de trecerea stelei la meridian: taped fae _ In cae contrat (4 yane # @ isemneaza indicia ett pe aishii exterior asupra: pendulei nu mai reprezin constante. De aceea, & gendulei®definit astfels asifelfncit definind corectia pendulet (coreetia pastritorului det fiind marimea: # ba mets Cp te met tyes, 6 = C= Ian loare se determina (cunosedind ascensiunea dreapia al la meridianul superior gi citind indicatia pendul unei pendule de momer te stabili ora exact. de timp rii stelei 1a mendian ca fiind: oe a Apo, asa cum s¢ sie, cu % ' ‘ s ] an, e poate determina ora ind deci din indicatia pendulei citith fn acel moment la eae aa corectia penduilei (coreetia pastratorului de timp)s le de mare precizie, pentru calculul core unde 4 este timpul sideral| u trebuie introdusi, in definifia sa, termeni ‘ayut loc evenimentul consi mina influena crovitor instrumentelor asupra determindtily Relajia anterioard dintre entru un moment diurn oarecare, ednd unghiul ode al stelel aa prfaja Pamintulu, sideral (ora siderala exacts) in locul de observare, ava e m = O+H, Daca idicatia pendulei, in momentul masurarii unghiutth unde t, « @ este indicatia de vin anumit moment dium, final, rezulta ora 2148, PARALAXE 8.1 PARALANA DIURNA A UNULASTRU- Un observator aflat intun punct © pe suprafaa P scsreat oti dima abot x Probe Bags cu o stea fixa, aflatt la distanqa r fof de centeul Pamantulli rotafia relativa diurnt a stelei ia jurul axet Pémantutul (in lumii), in aga fel incat ea rimane, in curse! wned ale, te de centrul Pamintulu In figura 142 am reprezentat steaua oi momentul sale la meridinnul locului, atunci cand distanfa sa zenitala tp zune estes = £ZOo, iar distanja zenitald geocentric’ este 2) =42Ta, 8 eae ia, aod NE ‘ ‘enitld topocentricd este = srw of cu rasrit $i pus, Parla dium’ orizontatl Ahnu ast ou rset gh ups (Pa) Asin nu atinge o Asin a! atings orizont San ayant : in out puncte (eg) fe numeste paralaxa diurna de indltime « asteului ¢, unghiul (sor cu risirit Seu aps) re s-ar vedea raza Pamntului (corespunzitoare loeul ), daca ar fi privita din centrul astrului.Se mumeste paral’ urn orizontala anu ate sub care sar vedea raza Pandit (Co Joe acl ar fi privit din centrul astrulu, atunei end acesta se af in porta relative astral fade Pint (Iam atingerit planului orizontuluis pozititle op $5 0 fiind axa lumii), distanja de Ia centrul astrului gi pant In central este tot r,astfel neat din AT, dreptunghie in O, revultas R sinps= > De altfel, analiziind rotafia diud absolut a Paméntul, proprit (care’coincisle eu directia axei tumti), tn raport ou (fig. 144), este evident c& distanfa dintre central Pani rului este constanta (7), ceea ce se schimba (din ca Pamantului) flind orientarea verticalei locului de obseryare, atit distanja zenitaki topocentrica a astnilui, eft gi observator la centrul astrului sunt variabile, Rotafia absolut a aport Paral dive 4 inilhime un actew @ Paralaxa dium corizonta a aceliagiastns ) ‘xa rotatiel propeit Fig. 144 in aceste conditii si paralaxa diuma de inaljime a astrului (un sub care se vede raza Pamntului, corespunzatoare locului de ob astrului, din centrul astrului) este variabila, ea dobiindind ‘maxima atunci cand obseryatorul se afl in pozitia Oy gi ztreste a5 orizontul locului (= pmax). Paralaxa diurna orizontald «unui egal cu valoarea maxima a paralaxei diurne de inalyime a aceluiagt 218unde este Jatitudinea geograticn {astronomicd) a {atitudines geocentric’ a loculul; eo = (1 edi, unde @ este excentricitatea numerica a elipsei, 4 De aceea, valdiarea maxima hit py se obine atuncl ind, observat dintrain punct © de pe ecuatorul terest (ig, 146), Peoo * de (Raza ecuatoriald a geoidului terestnu). 0 (Astrul ta oreontul Focului de obpservare affat pe eountor) Paralaxa dian’ pntald ecuaterial Pe Pres Geoldul terestru Fig, 146 valaxat diurna orizontala ecuatoriald unghiul pe sub) ccuatorial « geoidului terestru, privita din centri flat la orizontul unui loc de observare de pe ecuatonul terest, a diuma orizontalt ecuatoriala este egala cu valoarea-maxinis diume orizontale a unui asttu privit din diferite puncte ale 4, Pe= Po, maax= permite determinarea distanfei dintre central Piméntului $1 cent astrului daca se cunoaste paralaxa diuma orizontala ecuatoriald a astului, Be Pe Observafie: dach Pémantul se considera sferic atunci paralaxa dium orizontalé ecuatorial a unui astru este egal cu paralaxt diurna orizontala a aceluiasi astru. tsa Lai val Dact p; si respectiv py sunt spot cu cele dou locuri deo fn ipoteza cA Paiméntul este maontald ecuatoriald a Luni este ‘seine aver:vs (044 04). sing, +sinzy Poe =S70207, rp. = 384 403 kim. Observatie: valoarea foarte mare a paralaxei diume orizonte a Lunii este rezultatul distanjei foarte mici Panxintului si central Lunii, Po 8.3, PARALAXA DIURNA ORIZONTALA A SOARELUL Paralaxa diuma orizontala a Soarelui fiind foarte mica, ea nus determina prin metoda utilizat& in eazul Lu De aceea, se apeleazi Ia paralaxa dium’ orizontall planetei Marte (planett apropiatt de Pamint tntr-un-moment ¢ corespunde ,,opozifia planetei Marte), cand, asa cum indic& figura’ planets Marte se afla la perihetiu! orbitei sale eliptice In raport cu: (ay: ~ semiaxa mare a elipsei), de aceeasi parte ct: Paméntul, a edna in jurul Soarelui se considera circulara (rrs = ar): a Oporitia planetei Marte Pst ay Pa = Pag Utiizind figura 149 si def ast, rezIn acord eu lees a tsa a tui Kepler; DOS Pe SPM Pe Me deoarece Pamiintul s-a considerat sferic: a9 p, rem Joe) = Jp formula care permite ealeulul paralaxei diume orizontale Soarelui, cxinosedind paralaxa diva orizontild ecuntoriala Marte, petioadele de rotafic a Pamintului Soarelai si excentricitatea elipsel lui Marte, tru a se Imbunditafi precizia determindtli $8 apelat Ia p iuma orizontala ecuatoriald. a micit planete Eros, eare se ‘mai mult de Pamant, decét o fice planeta Marte In acest fel s-au objinut urmatoarele rezultates pes =8",190; R Pes} tes rrs= 149 670.000 km. 84. PARALAXA DIURNA A PLANETEI EROS Jou Iocuri de pe suprafija Pamantului (punctele A ¢i B ua 150, a) situate la distanja AB = R (raza Pamantului ori masoara distantele unghiulare ot st, ale planetei Eros arte apropiata unghiular de planeta Eros difii, din ABCE (desenul a) rezulta e& paralaxa diumd de inaljime a planetei Eros este: p=a-B. Pentru determinarea paraaxei diume orizontale a planetel Eros, defini form desebului b, utili nl aproximatia evident in desenl reals po= a-B, and AE LAB. Parla dium orizontala) aplanetei EROS (py)EE 8.5. DIMENSIUNILE ASTRILOR Daca piralaxa diumd orizontala ceuatoriala a tinu astra determinata direct prin observati, in schimb tnghiul sub ain ceatrul Paméntului discul unué astm se poate determina prin Astronomice directe. Definitie: se numeste diametru unghiular (Giametra apare astru unghiul sub care se vede de pe Pamint Pamantului) discul astrului considerat. Asa, de exemplu, diametrul aparent al Soarelui se det diferenga declinatiilor marginilor sale, superioars $i tespectiv i citite intro observatie astronomicd fcuté asupra discutul solar 4 anumit moment dium, asa cum indicd figura 151 Da= Sup ~ Sint Fig. 151 in mod aseminator, unghiul sub care se yede de pe Pamant. (ain antului) raza unui astra se numeste razd unghiulara (taal it) a astrului considerat. Daca observatiile directe permit determinarea diametrelor aparente (sau a razelor aparente) ale astrilor, apoi, cu ajutorul acestora $6 pot sicula dimensiunile liniare ale astrilor si distanjele de Ia central Paméntului pana la centrul astrilor. pom cf razele aparente, 08 $i) sot ghia foarte mii, 86. PARALAXA ANUALA. Paralaxele dine orizontal sot solar, avind valori suficien emit determinareadimensiunilor ‘stmului nostru solar, 1 Pentru corpurite din affra foe mari in raport cu. Patna Gautoriale sunt foarte migh $i ‘eposbila utilizarea lor pentru ‘are copurite aflate tn afara’ sist 'n aceste conditii. sa apelat | ‘noscutd (raza medie a otbitelig. 183 se numeste paralaxa a unui astru oy situat To af unghiul pu sub care sar iui in. jurul Soarelui ‘moment din an cand directia (To) este perpendiculara pe directia Soare — Paemiint cum indica figura’ 153, din care reaultae Nindusl a Sea antares axulut optic (henvatorul va aprecia’ ¢& tn 00) 0 .maturat’, i con, foarte ingust, all cans ‘erica! al suportul hanes ‘api 0 clips (denumit niger: aparente dl parent anual, demumnit Fig, 184Aceasti constatare justified de ce imagined aparenti aun stole des pe sfora cereased igi schimb locul de In 0 2 Ja al ‘unui an, tntr-un proces periodic. {ntradevitr, in afira migedrii absolute de rotatie: proprie linia ‘Pamuintulus, care determina migedtrile diume aparente ale ,fixelor', Paty cefectueaza si 0 migcare absotutd de revolupie anunld fh jurul So Ca urmare & acestei migeari, observatorul vizeaz’ aceeag fix ficcare i, din alt punct de pe traiectoria reald a migetrit abs Pamantului in jurul Soarelui (despre care stim ef este 0 clipe, planul ectiptici, cu excentricitatea mumeries e = 0,017, avind ‘unul din foeare gi pe care Pamintul 0 descrie cu perioadd Phy = ral), aga cum indie’ figura 156, din care rezulth ¢& directiile gi ale stelei sunt diferite de directin heliocentrich a stelei, To# So, | Deplasarea praactioh AA sae tune! stele pesfermcereased —_~// sc miphri alaolasda— a roles namie ff nt jurul Soarelui) A iyih Planul cclipticii Fig. 156 Unghiul dintre directia heliocentrica a stelei si directia geocentrica a a, apreciat de un observator solar (fal de care raportim mige je @ Pamintului), este variabil pe toati durata anului, fenomentl adic (anual) sips practice pesfer etease pefoentnl __ Se constatd, ca: elipsa: anitizata ((urtita), cu cat ste fenlacticd a unei stele este une de Pamint; elipsa Nod ecliptic este tn cerned ‘lpi este un are de core,Daca pentru un observator solar, Pamintul este 1 Soarcui sin aveastt cnuzt directa geocentric nel ‘orientarea variabila, atunci, agelag! fenomen (deplasarea stele’), pentru un observator terestri, este determinat de ri avstele! in raport cu PamnAntul, fnt-adevar, st acmitem e& migearen absoluts a) Pansinealu Soarelut considerat fix se face pe o clips, aga cum indict figura 15% Tncit la diferite momente dintr-un an directile absolute Pamaint = variabile (de exemplu Tia, Tat, Tyo, Tro), desi Steaua o este $i en fi Plant traiectoried relative a-stelel fn raport cu Par Elipsa parafictied de pe stera coreasea, ‘geocentric’ Planul migeSrié absolute « Pimnintului fn raport eu Soarele Fig. 158 in aceste condijii, corespunzitor fiecarei pozifii a Pamantiluly vitezele absolute ale acestuia in raport cu Soarele (si in raport ou steauial@ vectorii de pozitie ai stel 0 sunt ¥), ¥z, Vy si respectiv ¥,, Pamantul sunt To si tespectiv acest timp § sonstant, deoarece Vos = 0. ind c& directa Pan punintulu th jural Sorel, eau, la cele patru moment seeatv 6 I a5 fel Inet anu ¢ fi schimbat, adieat Contes traiectoria Pama : dimensiunile ei find jurul Soarelai, Proiectia pe sfera cereasea parent a steed, Astfel, pozitiile of), 63, éepesferacoreascd ale stelet @, ke pura momente dim an, 60 ‘isrespectiv 0 Astel, obs ha cee eaumit elisa de paral Miscarea relativa a. stelei, ‘pile scl pe fora “8 cu sensul migce88, CORECTHLE DE PARALANA ANUALA, Datoritt migearit absolute anuale 9 Pamintului in coordonatele sferice ceresti geocentrice ale stelelor sunt: Daca acestor coondonate li se calcutewz anumite €or corvetii de paralaxa anuala), se obfin valorile constante ale cetesti sferice heliocentrice ale stelelor, pe care cataloagele Keune cae eee relui pe ecliptied se face cu ajutorul longitudini eclipticie (hy), mai de meridianul ecliptic al punctului vernal ¥, aga cum, cotespi unui anumit moment din an, indica figura 159, a (gi pentru care, latitudinea ecliptics geocentricd a Soarelui este fs = 0). Distanja dintre Soare si Pamént fiind mica in comparatie eu ¢ stelare, rezulta ci directiile spre punctul vernal y, de la Soare §i res de tn Pamant, sunt paralele foarte apropiate. in aceste condijii, dact apelim la sfera cerease’ heliocentric rit absolute Pamntului in jurul Soarelui este 0 ‘Traiectoria Pamantului in jural tue X Soarelui (continu in plas inplanl reli, ale tr eeliptici) Daci 7 si respectiv port cu Soarele si respectiy ccliptice heliocentrice $f r lngtudinea cereasca, heliog tel si espectiv 2! — fom eesed geocentricd. Ca urmare, Intre eo fporate In cele dow cliptica Ecliptica Fig. 159 7 Sa considerim acum sistemul heliocentric de axe rectangulare XYZ, ou originea in Soare, aga cum indica figura 160, avand axele SX si SY fh planul ipticii (axa SX oriental spre punctul vem ys axa SY orienta See ul solstifiului de vari, B), iar axa SZ spre polul Nord ecliptic 1In plus, daca ay este distanta dintre Patnint gh ‘vectorul de poxitic al Pamdntului in raport cu Soarele, rezulti: ‘yy = er€08 (As ~ 180") =~ ar sind yr arsin (As = 180°) =< ar sins: 210; 08 feos 2! 1 BY sind’ / sin B= sin B, cosB cos A+ aycos Ay cosPsin A + arsin As din care, inmmultind primele doua relati, mai fntti cu (— sin A) st : cu cos A s! aot cu cos A 9i respectiv eu sin A, aduniind de flecare dats cele dou’ expresii objinute, rezulta: [cos B sind’ - A) = ar sins —AY “Ly cos Bi cos(X’ =A) =r cos B + ay costs =A); ay sin(hs—2) BN cosB+ axons tpt : Sr sin(hy—A)seeB tg’ - 4) =—-—_—_——_—== 1+“ cos(hg—A)seoB ar< vitezs Paint fh cu steaua Fig, 167 Jamini, raza de lumind ny ciel, deoarece, €l find) sa pozifie Oc’, du principal al lun centrul objectivului Itse nummeyte find nein naa ln Mehul axa opi ante Wer ceil filo oe ga mes peste gies reprezentind lege 4 Observatie: in oricare din formularile propuse, legea a treia a Tai Ke migeinit une’ alt planet, evidentiind un invariant a abestoma | clin prezentarea grafic leg a T-t 8 lui Kepler, Seetont cu ail egale se pot constuioriunde pe suprafafa lips i predentaea graficd a legii a Ill-a alui Kepler, piramidele de legit obit cu volume egale se pot constnil ume a eam Aten Except dela aceste restric fue numa orbitele cireular, ale Pumnete sunt echivalent, asl incr piramidete de legtturd pot in asa fel incit una din muchiile bazei este tangent 1a cere. Corespunzitor noului mod de prezentare al legii a Tia @ MP Vitezele orbitale medi ale orictror dou planete sunt in relaiag Vor ilustra acum metoda grafica. de Kepler, referindu-ne la testul propus inital prezentare a legit a Has 288= oo bpior oD ae ne av revenit tn poitia ini i a pe orbitele lor circulars cand planeta Pr relor Pay Ps sult, anc un simp Ti), poste planes date de ‘unghiurile: RI VITEZA MEDIE $I ACCELERATIE CENTRIPETA MEDIE Al UNEI PLANETE $I... DIFRACTIA FRAUNHOFER Atunci cénd, in timpul misedri unui punct material, vector iteam nid este un vector variabil, pentru cd, in eazul general, el igh accelerafie medic: pentri ale cirui elemente reprezentate in figura 195, rezulti 2900 wee i ‘figural 6, BO aad edi ties afin a aria we tts ve = Ma aay " wn ae = tine R este raza de curburt a traectorel y] Fig 196 St analizam acum miscarea circular uniform a-unet planet dint-un punet P; pind intr-un punet Py in timpuil Af, i scoelerafiei centripete corespunzitoure celor dou poz din $i respectiv Gp. Ou ment =A, + aga cum indica fi te reprezentat i vectorul accelerajie centripet® medie: 292Fig. 198 Acecagiexpresie a Iui dy, sus tebuie st se obfind gi daca, fn neord ea figura 198, secalculeazs: Dene a unde unghiul dintre vector este Act i unde directia oriearui ctor a, diferd de cele ale ,vecinilor Au sii cu un unghi <2 8 unghi ©), linia poligonalt a celor Ny «identified cu arcul AB al unui eee cconstantl: astfel ined; adic modulul yeeto valoarea medie aso ie > pte medi lic al planetei se anulewz pentn afer’ Io pune Vcr aster e aT 2m, atinl a ios Berita er jor este nl = Sccel eeana WF rnspal ewe Ta atara maximului cealizal et 0 skin el poe ins a soda vectrutl aceeferaiccentripcta medi, in & fre re ee fantei circular {sin%!) so fmeie monotna (): sigeare cir faportul dintre 0 fanetie period « mavime seeundare(vrfuri multiple) din ee in Ge mai mick, prezint sjutlzind figura 200, Fig. 199 hui a, ‘(s! toute comentariile anterioare referitoare fa” ls © analogie cu formalismul matematic al difractiet acta unui fascicol parale de lumina. monccrotiatied pinto ingura fantt drepunghivlors foare Tngustt si foarte hing, clade mzator sistemului optic reprezentat in figura 199, intensitalens ultant in, punetul B din planul focal al lentilel fay ane 296dt Problem reek pcan ui ul Som ct HEE Y, Peo OP evel i Oplanett + 2 iran cu 38207 ecror accelerafie cenripet®instantanee al ore demon te angel ge nese Pe Sys Poe ctr we anger plete, Fae eral 4 i are vest o de central 5, ext a ae al planet nap ch central Soareu, 7 poi fa tine dia vector Recotvare fn deseol b din figura 201 am preluat vectonul ¥_ reprezentat i gurl si am trasat cercul cu razav pe care viii desea 9 on ene atunt cand varful ui Fdeserie un cere, odelul p cio, cind din vestorul 47, prin teeere 31 AO — 0, se obf instamtanee ¥ tangent fy de pozife”, se defineste si se deseneaza pe ,cereil ii vectorul A si apoi vectorul Gs sng din’ ere) fa acestui vector descr atunct ci vectorul vitez xntru 48 + 0, se objine vectorul accelerafie centripett Vas Se numeste perioad intervalal de timp dupa . pozitie faq de central Pi configuratii consecutive d Relatia dintre interioara se stabileste atunc? a, = a unde 2nv este ,ciroumferinga, ioada miscarii cireulare a planetei. 298 >Fig. 203 Relajia dinre perioadele siderald si sinodicd pentru o planet : ride extet blest uillaénd figura 204, din care rezult Caleulul efemen localizarit unet planete, ta eu Pamdntul. Aceasta préstpune ale orbitei planetel tn rap nodului ascendent, f= ecliptic eliptice, ¢ = p= 20044 (p00) Tait : L prin Periheliu (foate’ ssi Tar pozijia aparenti a pls ek i stabil geocentric (cordon a tan ‘elafii stabilite reprezima ecwaftile miscarilor sinadice ale dreapts; 5 dectinagia), 300sp ise i si sinodied pentru © planet a ura 204, din care rezultl eae (> oy) Ty dou reli stabilite reprezints ecuaglife migedrilor sinadice 300 _>vari vested probe, econo I et is eae rate ean mk eet ce monet ve ‘ah a Mnf # (ach canoe, be momen ini, oa pate fermen une planete s face in patru tape, pe © prerenta in cootimuare a) Determinarea pozitiel planetel in planul orbitet stn insemneaza, mai int, ezolvarea ecuatied lui Kepler, Aceasta insemneaz pparagraful prevent: un esinu=mt(= Wy en dterinaveadeendene de imp a hom exentrieg, uf) on Kepler se fice fie prin metoda dezvoltiil in i op puter Iu , fe prin metoda aproximapilor succesive, fle i a pie i | =e : pe dirctiap 7 (1 e008 u van), a axa ots Ca tiem b) Determinarea cordon ale planetei nele rectangulare heliocentrice Xap ncidi cu planul eclipticii (axa Xo pe wndiculard pe linia nodurilor), ie cil spre polul Nord ecliptic. hiul dintre linia nodurilor planetei si raza ci P, atunei coordonatele carteziene ale. plat Yo=r sin w cos i [eo=rsin w sinsin wt Ay CO) seo sino ED fee nop ai Fig.207 » 7, in afara sistemului heliocentric SX-YeZq, ale anu axe siintroducdnd ie abilite anterior, am reprezemtat si axele. rectangulage! planul XY si coincid’ ew plan punctului vernal %, gi axa Ye is punctului vernal), iar axa 2 Orientath pe ul Nord cere ay sin. =60 ale planetei, raport 2.0056, ile anterioare le coordonatelor (te Ye & n w-sin Ay cos i), “38 60s esos —sinw in * sin We0s 2, cos i sin e + sin w sin 16081 a 304cen am reprezentat Pamsintul T, c&ruia i-am atagat In acclg deen or puratele cu axcle sistermului SXYZ, age I ar i me ale wale, raporte [a ancl rectangulare geneede Se (ka Yss2i) st SO ee init ¢ Soar Hi ates aa a este. ctorl de poze F, sau de coordonatele cartezione (xs yas) portate la axele rectangulare geocentrice ectatonale precizath de ve ordonatele (xs, )s, 2s) ale Soarelui in raport cu Pamantul snudiul miscri de : Pimintului fafa de Soare, Find d ae 2, miezul nopti, la Greenwich, in anuarele astronomiees 1, relapile anteriogre permit determinarea, pentnu-oftee A orf, « coordonatelor rectangulare geocentrice ecuatoriae ale119. MISCARILE APARENTE ALE, Aigeiite agar ae planter, proietile pe tera ‘ne misetrlor relative ale acestora in riport cu Part, it acura al actors pine slele consteljiloe aac, neo er Moon in see etrogad, exist chia momente de staie aparent, 4) Migedtite aparente ate planetetor interioare ua evidentia caracteristicile migcdtii aparente ale une} Minerale roidiyegi inceput asa cur indica Figura 271, momentul in. care planeta Venus aflé la conjunctia inferioart (V;). Deoarece vitezele absolute ale cele ele, sunt Vvs > Vs, atunel viteza felativa a, inarin sigoarea a parent de pe cst planets Ves sre non poe | deco Int fu se departeel Peet jewea in jurul pozitiel gile ivi un aot nh pn ose t Hn Melati. zodicald ca $i Soarele, say et coca in eave se aft Saree, Teale ry observatorul terestru, evolufia eevee a acest (38 ands I, oceret costl ra conan noice ec mah alaarat sitter, et plane Vents ; sour in et sa flind vel Dela Vi In¥y Dawn mit, | ieee | Desa “rca | ence | Sedan |” em cin say cone, | itso | nae sone. Ca by v] Vy ate ave prea 08 sa oprit, Ete” et: ng Apoi, fn diminefite 6 front |S A | oS Luceafirul de dimineatt wer pete | ee (evden © migeare volar | 0) cecil ume aaa inuintea Soarelui dart isso faster inside iminca(d, planeta Venus Soarelui, Este momentul Unnarind mai multe seri la rind apusul’ Soarelui, yom ni Ving Soare a aparut tin asted = f 4 planeta Venus, eae Val api n timpul erepuscululu, ne Snare. Acesta este momentul cand planeta, Venus a ieeuda) th Gum 2 best yee P ia ems, in raport cu Sorel} in serile unmatoare, Luceafirul de sear, luminat de razele SOaretit faim 7 : se va ala a Bt de Soore (elongata saan pis ‘csi, din oe th ce ma departs de Sous, a linect pe sfera cereasca (de la Vest spre Bet), determina 4 apuni, tn fi Ca urmare, intr-una. dir Ay senile urmatoare, rimaniind cu elongafie éstieay Guo ceri va fi zirit din ce in ce mai aproape de Soare (evidenfiiad: = sparenta retrogradi pe sfera cereasca),. apundnd 8t Tt un Sorel dar din ce ince mai repede, pent ea ine seard, plant firul de seara) si dispard ,inecdndu-se* in Iuming Some joare (V5), ns om sere wimatoare, cele dearrate posite relative ale Tul. Vet th In. agen 210 oierat Hi lar roti tl. Yeas Pe Or sf a sr acca ovenare Gy Joarece vs > Crs, CA wrmate; poate vind acecag orient Cy, apace ale fa V posiiaaparen a nus pe sfera cerease3 insemnea7 oseilafit fh rapart ey Soarelu de pe sfera cereasea % Sfern cereasea cclpti geocentrct avmcesteia com indica figura 221, estes Fig. 219 b) Miscarile aparente ale planetelor exterioare Pentru a evides 1 caracteristicile migcdrii aparente ale unei planete miscarea aparent’ a planetel Marte, am ales, m indi figura 220, momentul fm care planeta ie(Mi). ce vitezele absolute ale celor dou planete in raport eu Soareley une! viteza relatvi a lui Marte in raport eu Paméintul va fs Von = Vins = Vig Pinta Rm ‘ vila Tui Marte i desen, cea ce evidenfiaza penttu migéarea Mane m cereascd, in vecingtatea opodifiel, un Sens retrograd. sere Tealeicle S Ape toath dura Mart in stage pe reac Searelepoiteen aa coven Marte, cuprinsa intre opozitie, Mrs Jativa are dout components ice povitie a pl ied M’, vector oventa ¥) este orienta pe dire 6 perpendiculara pe directin TMy, 4 al miscirii aparente a lui Marte pe sfera gereuseteXs Xe vig. 225 ¢ planeta Mi 44 Ma, edad orientarea Lil Vygp 0 dows staf aparentt. va IM’, aproape de cuadratura ¢ irectin TMs, spre M, (Big. 2 Marte in aie pe fora cereaseh \ ta" ga \ Yannis flea pre ig. 226Teasran, | DebNhNe | DelaMThIMy ‘elas vestict | Dea conjuneti Dela stia Dela AT t Delump al vata ied st et ltt] hope MM" | os direct] | paloma retrognad | | roiling | modal | tic cu component ei no a ¥, este din'ce in ‘mai mica, inulandu-se la sta a cuadraturil estice, M,), pentru ca in continuare mponentl si Teapars si s8 crease In mod continuy, astfel i tie (M;) e8 Se identifice cu viteza relative in apropie: 320 a tw statin ta ot reap imasitnd I Precigures Mi Design, fee apreciat det proiectatl pe De aceea, proigctatt pe coreased, a pl Ca urmare, | aparenti de pe § cu ovitezd din In b sath c& mersul in raport cu continun de” wouterFig. 229 Pociileaparente ale hui Marte sale Soarelui proiéctate pe fer vate din diferte poz ale Sfera cereaseaMISCARILE REALA SI APARENTA ALE LUNIL nA ‘ ii -un acelagi 1oe de pe wail sistematice fcute asupra Limi, dintr-un acel ial er Re mage sa a ae ea carer date stelelor fixe, in sens direct, ratécind ins numat prints retin stcelor dn conseliile zodiacal Avoleas observa aratic¥ punctele aparente de rasirt side apus ale Luni se schimba de la oil ala a Toate acesiea sunt doveci ale migcirii reale a Lunii in raport eu aman, miseare extrem de complicatd dacd avem in vedere cS ea ultatulactiunilor gravitagionale exercitate atat din partea PAméntalui si a Soatelui (problema celor tret corpuri), cat $i din partea perturbatiilo). ino prim’ aproximatie vom considera c& migcarea real a Luntt i prima ap ultatul strict al interaefiunii gravitationale ea cereasedl geoee direct, printee stelele port eu. Pamintul este Pimdntul. fn aceste condifit migcarea Lunii in raport cu Piméntul, in acordh ui Kepler, se face pe o elipss, avind Pamantul fn unul din (eae. (timpul necesar a acest confi, unnind figura 231, se ponte justifies Sensul dies cere reprezintl inte misctri aparente a Lunii pe sfera cereascd (acelasi €usensul mised nigel ed anuole aparente a Soarelui), numai dact admitem €% migoarea feAle te » jurul PAmintului se face th sens direct (de ta Vest spre Baty inclinat faye de ple acelagi cu sensu! migeri real « Paméntul in jurul Soarelul wee oul i Ll Pda te aa Ueki dine see lui (planul ecliptic) tea momentul treeerii Lunii prin dreptul une momentul revenirii Lunii in dreptul aceleiasi stele, s-ait donatele ecuatorile ale Luni (ct, 6:), dintr-un acelasi loc bitrar’, folosita ca model al sferei ceresti, ate axa fundamentala si cercul fundamental al ate ecuatoriale, precum si constelagiile zodiacale $f tele ale céror coordonate unghiulare ecua- (@, 6) ale centralui Luni,Fig. 232 Datoriti. numeroaselor perturbajii care afecteazd migcarea Lum unghiuile 2. si sunt variable tn timp ~Astfel, presupunind wnului orbitei Lunii fay de p cil este constant (i= 5°09"), atunci, variatia longitudinii ecliptie lui ascen al Lunii (retrogradarea liniei nodurilor Luni) face Gh ntului Luni (TP) 58 descric un con, in jural ake ei ad, in 18 ani si 8 Juni. Ca urmare, polul Py al ort « Lumit se deplasesz3 pe sfera cereased, in sens retejgead in jurul polului Nord ecliptic (TM), ceea ce reprezints de 18 ani si 8 uni ; al Lunii coincide eu punctul vernal %, ati hiului dintre ecuatorul cerese gi ecliptic’. § mare, unghiul dinte planu) orbitei Lunii si. planul ecuntoruli 68 Daca nodul descendent al Luni coincide eu pumetul vernal pa a Lunii se aflé in interiors! unghiuluidintre ‘eduatoral ieee eclip a urmare, ung ire plaaul orbite’ “Luni: gi 19 = 18918" Luni variaza into: lun de a, in primul caz, declinatia oi“Aviinnd tn vedere 8 finclinagia planulat corbitel Lumit fay cctiptoll este foarte mic, aroele gi She ditera foarte putin, ste inoat rezultt: aa SL = Sle: STL = SL = Sle =A -A8 adic distomta unghiular® dintre Soare yi Lua, apreciata de pe Pamant ala ex dierent longitudinilor ecliptice geocentrice ale acestora, seroma Soarete sunt i conjuncfie fal de Pamant, atune end este cre corpurt unt nite aga cum indica Figura 234, a astel inet distanga, Thshiwlart dintre Soare si Lund, precum si diferenfa longitudinilor teliptice geocentrice ale acestora, sunt mole. Corespunzitor acestel ‘configura, proictlle Luni si Soarelui pe sfera cereasea Se suprapun. ) Lund gi Soarele sunt in opozite fafa de Pamdint, atunct cand cele trej corpuri sunt aliiate aga cum indica figura 234, b, astfel inca distanga uunghiulard dintre Soare si Lund, precum si diferenta longitudinilor centrice ale acestora sunt egale cu 180°. Corespunziitor acestei contiguratit proieciile Lunii si Soarelui pe sfera cereasca sunt ddiametral opuse rar atunel efnd ocups una din pozifile repre= incat distanfa unghiulara dintre Soare §1 Lund, tudinilor acestora sunt egale cu 90° sau eu 270% i-un octant atunei end ocupa una din poze ira 234, d, astfel incat distanta unghjulard dintre Soare um $i diferenja longitudinilor acestora sunt egale cus : s Opoaitie Fig. 234 a eal mie ‘aoa iii fn acelagh timp anctelor de tangent ‘visibilitate este, Cu cat pun cercului de viaibilitate: saficient de departats iar calota Viat fn ear bled ‘eer ast iar corcul de viaibi semisfcra, ‘momente: urmare, pe semisfocaaccesibila vizibilitait observatonulil te ca ml jrare pare din, sewisfira nehinahad luminata(sectorul BD). “= adits obse 1 aprecisz’ e& imagines forma unui dise circular, eu o mags 12.4. FAZELE LUNIL ul atent al misctrit aparente a Lumit constatt nil imbarea poritici Lunii pe sfera cereasea, dar Hisar sale, fenomen cunoscut sub numiele de / telor). $i aveasta nu pentru c& Luna sau planetel" penance din sermisfora himinatd ACB, observanony ume tora CB; far din semisfors netuminatt ADB, ol a guia seston BD, dfn fst Loca find entree @ be Liegimen maint a zonei luminate, vEibilE ponte diametrul disoului lunar; e 7 o- SRM nos" : dict taportul dintre ‘bsorvatorl terest $i in funetie de valorite unghiului de fea al Lunii (y) si deci in fine de valorfe fazei Lunii (0), fenomenul fazelor Lunit presupune variatia oofinud a aspeetuluiimagint aparente a Lunii pe fra cereasca, Tn figura 238 este reprezentata.o suceesiune a fazelor Luni, pe durats tune roatit complete in jurul PAmantuui, in ipoteza c& plamul orbit aa Lunii este acclasi cu planul orbitei Pamintului, iar orbita Lunii este un cere cu centulfn central Pamala a Se observa pozifile neschimbate (in raport cu Soarele) ale celor douse semisfere(huminat si neluminatd) determinate de lumina Soarelu pe gue prafama sfericd a Luni, indiferent de pozitia Lunii in raport cu Pamantul De asemenea, sé poate aprecia ,conpinutul varlabil al seinfsfereh oie 8 el de vizibilitate al obscrvatorului terestri, cee Ge FAPELE | SOARELUL NH My Fig. 238 poritia 4, cand sectoare identice |yumi Uivinull Pdtrar, 1 fn acenat faa cy = 90° @ = 5 ru, fn sexhistera st de vizibifitate, resin observatorul terest " din semisfora neluminat ‘gi jumatate din ‘semisfora tuminata, sinter dine tan Cunt Pine ot fa UM patrar, evolufia imaginin aparente a Luni pe. sfora ceteased (pos Pat ihe a evolu de a forma diseuui circular Tumibat, reed rin forma discal biconvex lumina (ew igime descrescétoare) pains ria an secular Tuma (ise plan convex, cu concaatea: orienata spre Soare ‘i Fe as rmatoare ponderea 2onei din semisfera neluninat inclusa jn semisiera de vieiblitate & observatorului terestra continu! st creaied (povittle 1 — 12), astfel incdt dupa aproximatiy 29 zile si % de te tevin in pozfia | Ia conjunctie si sfera de vieibilitne ge ci din now cu semisfera neluminata, reconstituinduse: fuzm coujunep iden enumith Lund N fn acest condipi, dupa iesirea in Ultiml Patrar, imaginen Eamit de) asol este accea a unui com luminal a ctrei tifime seade zilmie (pociile 1,12 Jin now in pozifia 1 ae Peat prinipalele faze ale Luni, in tabelul din Figura 239 sunt date omentele de apus ale Luni; miomentele freee pesfera amulindu ecit perioada rev ja momentul iniiahy in fuza de LP, $i in 6Onoa volupie’ anomalistice & peri roc consecutive ale ile mel terest), ‘rewolufiel draconitice & Defnfit: — $0 wumeste walul de timp aticul bil se 27.88 ~ 8 mest per, dou oe consecutive ae L interval de timp dntre oul wees COnies i ei nodal orale 2721 tem, UE won se mumeste perioadd a revolutel tropi x i rs parcusul craiaTongitudines ecliptic® Reocentricd a se nl na Lui eregt 0 360% ba este ev 7" mai sourtt decit luna sideral, ‘Teoretic: $e. $6 lunare, in sens invers fad dé sénsul i Pamintului, este: dovedesc ins posibil Datorita precesil luna tropical eplasirit nodurilor | invert 1 ae racomtil este mai scutd deca una sideral. a ci ci lunare in, acelasl sens, fap de toni deplasirit perigeului orbitei lunare in, acelash sens, ania cei ine anette este mai lung decat luna siderali. sservaries Pamintul find sel in corp opac $i fir lumina. proprie (la fel a) Libratiile’ ei Mi 8 ee “uacelea pe eare le prezinta Luna pentru un observator terestra. jurul eel propel Paméntului sunt decalare insa cu aproximativ 15 sile terestre ‘lui Kepler migcarea. at fe Luni. Astfel, ind. observatorul terestra apreciaza pentru) {und faza de Luna Nowa, observatorul lunar apreciaza pentru Pamént fem de Paman Pl Uneor este posibil ca'o anumitt portiune din partea neluminata @ suprafejei Luni si continu In semisfera de viziblitate a observatorulul i apard totus! obseryatorului ca fiind de culoare cenusie, pentru ab fuminata de lumins pe care Pamantul o reflect spre Laas se numeste humind cenusie, lumina-care soseste ta ochiul obser vatorulu terestra dup@ o prima reflexie, pe suprafata Pamantuluy ‘o.adous reflexie, pe suprafafa Luni e, ling’ comul luminat al Lunii, din zilele thaint se observd si restul discului lunar de culoare cenngiey 12.5. ROTATIA PROPRIE §1 LIBRATIILE LUNIL bservatiile astronomice ef vate asupra Lunii arata c& petele de pe! nu-si schimb& pozifile in raport cu, centrul disculf afaya acestek = se Luna ii presinta Paméntului tatotdeauna. 2 eprecentala de aceeayi sémisferd 4 wrul uel ace edese Mai inti, €8 Luna are @ miyeare’de rotated Citl ganit propri, sensu acest find aeslag eu Sensil Vol opr coe a thantull si tn al doen rnd, 8 data seastl rinada ee dai roi Lunt eu 360° in jr a revolufiei siderate & Luni)ipa un timp egal ct, 4 ai ‘duratn periondel de rovol one ene pe orb a i portin Ls Pt al ‘ame ie tit) dar rounds ara popril r lungimea otra de tap, in wersern de VALE co eee irs plat sertoru bd inal maetesibl) ht Rea i sectorul ec (initial acces. * = 2 Hee al aterval de tit, egal cu. 4 din durats perioadel we uit nigral, Luna sunge i pois Lia, tec prin apoged (A) dupa bite, dar dupa ce $0 rotit in. ‘ea parcurs tn pufin de di umgies jun axei proprii eu exact 90°. {2Nc! Deora de imp a semisera de vzibilitate a observatoralus seven inet sector ec st ise sectoral 6d, astel inet const? Ccmnisfere! de vizbilitate la apogeu este acelast os dela perigeu. wh contimiare, pe sectorul de revenire de la apogew e perioadet revolufiei siderale, in semisfera de yizibilitate a. Pruluiterestra a patruns treptat sectorul of (inifial inaccesibil) yt itt ctl i (nial cen) bib Libraile in Jongitudine ale Lunit constituie un fenomen period caw perioadt este egal cu perioada revolujei sorte oa ‘Teall amplitudinea unghinlara n walansului" Lunii fiind de 7°54", sectorul total, de pe suprafaja Luni, accesibil observapiilor terestre, pe durata revolujiei anomalistice este sectorul dbagfi Conclusi b) Libratiile in Jatitudine tudine sunt datorate inelinaties i alin sunt datorate inclined axel prope de ola tel sale si conservarti orientarit in spatiucg jurul Panda este direc, atunci cand Luna se deplas respanzor unui moment nil, end Luna 9e af pe onbita a n semisfera de vizibiltale a observatorulu terest vind polului Sud af Luni — Fig. 242 evened 1a ibtitate ini we ibraiite. i da carci periondit este Soghivlaré maxim Concluaie: sectoral restre, ped Jaja de Pamént, Dit ie acelagi pentru « Paméntului. a considertim doi ecuatorului terestri Observatorul acesteia situatt La mat torul cekilalt, p