ANATOMIA

SISTEMULUI DIGESTIV

Semestrul II- CURSUL nr. 1

Dr. Mariana Ungur
1

ANATOMIE
Tubul

digestiv este alcatuit din

urmatoarele segmente:
- cavitatea bucala
- faringe (cu dubla apartenenta)
- esofag
- stomac
- intestinul subtire
- intestinul gros.

Glande anexe:
- ficat
- vezica biliara
- pancreas

Principalele semne si simptome in

chirurgia generala

Anorexie
Greata
Varsatura
Regurgitatie
Eructatie
Pirozis
Meteorism
Diaree
Constipatie
Hematemeza
Melena

Rectoragie
Durere
Febra
Frison
Hiperemie
Tumefiere
Cefalee
Tahicardie
Dispnee
Adenopatie
Contractura

CAVITATEA BUCALA

Alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva.

Superior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji, anterior
de buze si posterior se continua cu faringele.

In cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare, superioara si inferioara, situate pe
maxilar si, respectiv, pe mandibula.

Limba, organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste formatiuni numite
papile: filiforme, fungiforme si circumvalate sau gustative, ultimele fiind situate spre
radacina limbii si formand V"-ul lingual; in cavitatea bucala glandele salivare, parotide,
submaxilare si sublinguale, excreta saliva.

Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului
alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie,
functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica .
4

CAVITATEA
BUCALA
Este delimitata de 5 pereti:
- unul anterior - buzele
- doi laterali - obraji
- unul inferior - planseul bucal
- unul superior- bolta sau valul
palatin.

LIMBA

Organ muscular situat

posterior, prezinta pe fata
superioara niste formatiuni
numite papile:
- filiforme
- fungiforme
- circumvalate sau gustative,
ultimele fiind situate spre
radacina limbii si formand
V"-ul lingual

ESOFAGUL
Este un organ musculo-membranos,
tubular, care face legatura intre faringe si
stomac.
El incepe la nivelul vertebrei a 7-a
cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid,
si se termina in dreptul vertebrei a 11-a
toracale la cardia; este lung de 25 - 32 cm si
are un calibru care variaza intre 10 si 22
mm.
Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar
trece din faringe in esofag; prin coordonare
nervoasa, musculatura formeaza unde
contractile care imping bolul spre cardia;
sfincterul cardiei se desface, impiedicand si
refluarea continutului gastric in esofag.

STOMACUL

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub diafragma..

Prile anatomice a stomacului

- Cardia (orificiu cardiac) este intrarea n stomac din esofag. Importanta cardiei este data de rolul sau de
sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea
refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.
- Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm. Incepe de la cardia,
prezinta o portiune verticala apoi un unghi incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.
- Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm. Contureaza marginea
stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.
- Fundul stomacului (zona fundica) reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului,
stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit
in timpul deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.
- Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.
- Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face legtura intre corpul gastric si o
zon mai dilatat - antrul piloric, continuat cu o poriune ngustat - canalul piloric - care se termin
inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.

STOMACUL

STRUCTURA
STOMACULUI
Tunica seroasa - este reprezentata de
peritoneul visceral care acopera stomacul
aproape in intregime
Tunica musculara este formata din fibre
musculare netede, dispuse in 3 straturi
concentrice (stratul longitudinal, stratul
circular, fibrele oblice).
Tunica submucoasa este formata dintr-un
tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice
si nervi care constituie un plex secretor
pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a
captusi musculatura si a ajuta la alunecarea
mucoasei.
Tunica mucoasa captuseste toata suprafata
endogastrica; se continua superior cu
mucoasa esofagului si inferior, la nivelul
pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa
gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si
roz-rosiatica in timpul digestiei.
10

VASCULARIZATIA
INERVATIA
STOMACULUI

SI

Arterele stomacului provin din cele trei

ramuri care pornesc din trunchiul celiac:
artera hepatica, artera splenica si artera
gastrica stanga.
Venele stomacului corespund in general
arterelor. Ele se formeaza din retele
capilare situate in submucoasa; strabat
grosimea peretilor gastrici, se aduna sub
seroasa si se arunca apoi in trunchiuri
colectoare. Acestea sunt dispuse de-a
lungul celor doua curburi, alaturi de
arcurile arteriale, si se varsa in vena
porta.
Nervii stomacului sunt de origine
simpatica si parasimpatica:
- sistemul simpatic participa la inervarea
stomacului prin intermediul filetelor
nervoase, plecate din plexul celiac, pe
calea ramurilor arteriale
- sistemul parasimpatic este reprezentat
de nervul vag drept si stang.
11

DUODENUL
Este primul segment al intestinului subire,
continund stomacul, situat profund,fiind
fixat de peretele abdominal posterior.
Are forma de potcoav cu concavitatea n
sus i spre stnga; n concavitatea
duodenului ptrunde capul pancreasului.
I se descriu patru portiuni,: prima portiune,
bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor
si este usor mobila; portiunea a doua,
descendenta, este situata in dreapta coloanei
vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si
cea pancreatica; portiunea a treia este
orizontala, iar portiunea a patra este
ascendenta si se continua cu jejunul,
formand unghiul duodeno-jejunal.

12

VASCULARIZATIA DUODENULUI

Duodenul primeste sange arterial din doua surse: trunchiul celiac si artera mezenterica
superioara ale caror ramuri se anastomozeaza formand doua arcade duodeno-pancreatice
(anterioara si posterioara), care iriga duodenul si capul pancreasului.
Sangele venos este drenat in vena porta.
Circulatia limfatica a duodenului dreneaza la nivelul ganglionilor hepatici si
celiaci.

13

JEJUNUL SI ILEONUL
Jejuno-Ileonul este segmentul intestinului
subtire cuprins intre flexura duodenojejunala si valvula ileo-cecala.
Jejun-Ileonul este legat de preretele
abdominal prin mezenter. Intre jejun si
ileon nu exista o delimitare neta. Jejunul
cuprinde 40% iar ileonul 60%. In jejun se
gasesc plice circulare numeroase dar
lipsesc foliculii agregati.
Jejunul este mai bine vascularizat si are o
musculatura mai puternica. In pana la 2%
din cazuri in portiunea terminala a
ileonului se gaseste un diverticul
(diverticului ileal la 80-100cm de cec).

14

VASCULARIZATIA JEJUN-ILEONULUI

Vascularizatia arteriala a jejun-ileonului provine

din artera mezenterica superioara (AMS).
In traiectul ei formeaza 12-l6 artere jejuno-ileale
care se bifurca intr-o ramura ascendenta si una
descendenta.
Ramurile ascendente se anastomozeaza in plin
canal cu cele descendente. Din aceste arcade
pleaca alte ramuri ascendente si descendente
care prin anastomoza similara cu cea de mai sus
vor forma 1-5 serii de arcade. Din ultimele
arcade isi au originea vasele drepte care iriga
intestinul; vasele drepte asigura irigatia de tip
terminal a anselor
Vascularizatia venoasa a IS isi are originea in
reteaua mucoasa si submucoasa. Formeaza o
retea subseroasa. La nivelul mezenterului se
formeaza 7-8 trunchiuri venoase jejuno-ileale
care prin intermediul venei mezenterice
superioare
se
varsa
in
vena
porta.

15

INTESTINUL GROS

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valva ileo-cecala si se termina
cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale
taenia coli).Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri.
Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent,
colonul sigmoid si rectul.
Cecul este situat in fosa iliaca dreapta; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune
musculara). Pe partea interna a cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila.
Cecul are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical pana la fata inferioara a ficatului, unde,
prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin
peritoneu.
Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in
forma literei V".
Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se
continua prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui S" si se intinde
pana la unghiul recto-sigmoidian.
Rectul este portiunea terminala: se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul
comunica cu exteriorul prin canalul anal, care continua ampula rectala.
Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Mucoasa este
foarte bogata in celule mucipare: musculoasa se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare longitudinale si prin benzile
transversale, care alcatuiesc haustrele intestinului gros.

16

INTESTINUL GROS

17

APENDICELE
Apendicele vermiform este
un organ limfoid anexat de
fata postero-mediala a cecului
la 2 cm inferior de deschiderea
ultimei anse ileale n cec.

18

VASCULARIZATIA CECULUI

Irigarea cu snge a cecului se

face din arterele cecale
anterioare, care provin din
artera ileocolic.

ntoarcerea venoas se face

prin
venele
situate
n
vecintatea arterelor, care, n
final, se vars n vena
mezenteric superioar.

19

VASCULARIZATIA COLONULUI

Partea dreapt a colonului este

vascularizat de artera mezenterica
inferioara prin ramuri ale arterei ileoceco-colice, artera colic dreapt i cea
mijlocie.

Partea stng este vascularizat prin

artera mezenteric superioar care d
ramuri, artera colic superioar stng i
artera inferioar stng ce d ramuri
sigmoidiene i rectale superioara

Sistemul venos al colonului este asigurat

de ctre venele mezenterice superioare i
inferioare, care urmeaz traiectul arterei
mezenterice.

20

RECTUL
Rectul se continu de la nivelul
colonului sigmoid, situat n
dreptul celei de-a treia vertebre
sacrate.
Urmeaza conturul osului sacru i
a coccisului, care formeaz
peretele posterior al pelvisului.
Canalul anal se ntinde de la fle
xur anorectal, n jos, ctre
anus.

21

VASCULARIZATIA
RECTULUI
Rectul i canalul anal sunt irigate de trei artere:
- artera rectal superioar, ram
terminal al arterei mezenterice
inferioare.
- artera rectal mijlocie, ram al
arterei iliace interne
- artera rectal inferioar, ram al
arterei ruinoase.
Arterele rectale sunt denumite i artere hemoroidale.
ntre ele exist anastomoze extensive.
Vascularizaia venoas a rectului i are originea
ntr-un plex venos din stratul submucos care va da
natere venelor rectale sau hemoroidale care se
vars att n interiorul venei porte ct i n interiorul
venei cave inferioare.

22

GLANDELE ANEXE ALE

APARATULUI DIGESTIV
Glandele salivare
Ficatul
Pancreasul

23

FICATUL
Ficatul este o alta glanda anexa a tubului
digestiv; cea mai voluminoasa glanda a
organismului.
Ficatul este asezat n etajul abdominal
superior, ocupnd loja hepatica.
Este delimitat:
- Superior de diafragm
- Inferior de colonul drept si stomac.
Se proiecteaza la peretele abdominal n
hipocondrul drept si epigastru ntr-o zona
delimitata superior de o linie care trece prin
coasta a V-a dreapta si inferior de o linie care
uneste rebordul costal drept (coasta a IX-a )
cu apendicele xifoid.
Prezinta 4 lobi: anterior, posterior, drept si
stng.

24

VASCULARIZATIA FICATULUI
a) Artera hepatic ia natere din trunchiul celiac. La nceput
continu direcia acestuia i cnd ntlnete vena port se
divide n dou ramuri terminale: hepatic proprie i artera
gastroduodenal.
Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic n
ramura dreapt i stng. D o serie de colaterale: artera
piloric, artera cistica, ramuri terminale.
Artera gastroduodenal se bifurc n artera gastroepiploic
dreapt i arterele pancreaticoduodenale anterioar i
posterioar.
b) Vena port este trunchiul venos colector al sngelui din
tractul digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia
natere din vena mezenteric inferioar care dreneaz colonul
stng. Acesta se vars n vena splenic, care se unete in
continuare cu vena mezenterica superioar (care dreneaz
intestinal subire, pancreasul i colonul drept) i care este
continuat cu direcia spre ficat de vena port.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, napoia
pancreasului, mai primete : vena gastrica stng, vena
piloric i vena pancreaticoduodenal superioar dreapt.
Vena port are o lungime de 8-10 cm i un calibru de 15 mm.
Venele suprahepatice : (4 grupe) principale i accesorii ajung
la faa posterioar a ficatului, pe marginea venei cave.
.

25

CAILE BILIARE EXTRAHEPATICE

Caile biliare extrahepatice sunt formate din calea
biliara principala (canal hepatic comun si canal
coledoc) si din calea biliara accesorie (vezicula
biliara si canalul cistic).
Sunt constituite din :
Calea biliar principal reprezentat de canalul
hepatocoledoc.
Canalul hepatic comun se formeaz prin unirea
celor dou canale hepatice, drept i stng.
Canalul
coledoc
prezint
4
segmente:
supraduodenal,retroduodenal,retropancreatic
si
intraparietal (in peretele duodenului). Se termina
printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic,
unindu-se cu acesta in ampula hepatopancreatica a
lui Vater. In aceasta zona exista o importanta
formaiune musculara (sfincterul lui Oddi), a crei
funcionare corecta asigura tranzitul normal al
bilei spre duoden.

26

PANCREASUL
Pancreasul este un organ glandular situat
retroperitoneal, transversal, la nivelul
primelor doua vertebre lombare.
El are trei parti: capul, corpul si coada;
capul este inconjurat de potcoava
duodenala, iar coada merge pana la splina.
Pancreasul are doua canale excretoare,
canalul Wirsung (principal) strabate
organul in tot lungul lui si se deschide in
duoden, la ampula lui Vater, unde se uneste
cu coledocul si canalul Santorini
(accesoriu), care porneste din canalul
Wirsung la nivelul corpului si se deschide
in duoden, deasupra ampulei Vater.
Raporturile stranse ale canalului Wirsung
cu coledocul au o deosebita importanta in
patologie.

27

DUCTUL
PANCREATIC ACCESORIU

Uneori, alturi de ductul principal

poate fi prezent i un duct
pancreatic accesoriu, iar acesta
poate avea propriul su orificiu,
mai mic, prin care se deschide n
duoden, cunoscut sub denumirea de
papila duodenal mic.

28

VASCULARIZATIA PANCREASULUI
Este foarte bogat vascularizat.
Capul pancreatic este irigat de dou arcade
arteriale formate din arterele pancreaticoduo
denal superioar i inferioar. Corpul i
coada pancreasului sunt irigate cu sngele
adus de ramificaii ale arterei splenice.
Sngele venos de la nivelul pancreasului
ajunge prin ficat n sistemul venos port, iar
dispoziia venelor o oglindete pe cea a
arterelor.

29