Partea a II-a : Calculul garniturilor de frecare

Aspecte genarale
Proiectarea unui produs parcurge urmatoarele etape:
- pregatirea generala (stabilirea stadiului mondial in domeniu);
- pregatirea teoretica (intocmirea de schite, scheme constructive si calcule preliminare);
- schitarea proiectului (analiza solutiilor existente, elaborarea de schite si scheme noi si a
calculelor de baza);
- proiectarea tehnica (definitivarea schemei constructive a produsului si a detaliilor);
- elaborarea modelului functional (prototipul de laborator, macheta etc.);
- experimentarea si testarea modelului functional;
- definitivarea proiectarii si corectarea erorilor;
- fabricarea seriei zero;
- incercari uzinale;
- concluzii si recomandari.
Pentru ambreiaj, calculul cuprinde determinarea dimensiunilor principale in raport cu valoarea
maxima a momentului motor, in functie de tipul si destinatia automobilului si de verificarea la
rezistenta a principalelor piese componente.
Determinarea momentului necesar al ambreiajului
In timpul functionarii ambreiajului, ca urmare a frecarilor normale din fazele de cuplaredecuplare, suprafetele de frecare ale discurilor conduse sunt supuse uzurii, arcurile de presiune se
detensioneaza, iar forta de apasare se micsoreaza. Pentru ca ambreiajul sa fie capabil sa transmita
momentul maxim al motorului si in cazul cand garniturile sunt uzate, la dimensionarea
ambreiajului se adopta un moment mai mare decat momentul maxim al motorului, numit
momentul necesar sau momentul de calcul al ambreiajului.
Ma = Mmax

( 2.1)

Alegerea valorii coeficientului de siguranta se face tinandu-se seama de tipul si destinatia

automobilului, precum se de particularitatile ambreiajului.

Pentru valori mari ale coeficientului de siguranta se reduce intensitatea patinarii

ambreiajului deci si lucrul mecanic de patinare, creste durata de functionare a ambreiajului, se
reduce timpul de ambreiere si se imbunatatesc performantele dinamice ale automobilului.
Marirea exagerata a coeficientului de siguranta conduce la aparitia unor suprasarcini in
transmisie, in special la franarea brusca a automobilului precum si marirea fortei necesare
decuplarii ambreiajului.
Reducerea valorii coeficientului de siguranta a ambreiajului conduce la o buna protectie a
transmisiei la suprasarcini, dar la o uzura mai mare a discurilor, deoarece patinarea ambreiajului
este mai intensa. Forta necesara decuplarii este mai redusa.
Transmiterea integrala a momentului motor si dupa uzarea maxima normala a garniturilor de
frecare inseamna ca, in aceasta situatie limita, coeficientul de siguranta al ambreiajului sa fie mai
mare sau cel mult egal cu unu, adica: 1. .
Tinand cont de cele prezentate mai inainte, pentru valorile coeficientului de siguranta at
ambreiajului se recomanda valorile:
-=1,3..1,75 pentru autoturisme cu capacitate normala de trecere;
-=2,0..2,5 pentru autoturisme cu capacitate marita de trecere;
-=3,0..4,0 pentru autoturisme de competitii sportive;
-=1,6..2,0 pentru autocamioane si autobuze obisnuite;
-=2,0..3,0 pentru autocamioane cu remorca sau autobuze urbane
Valorile spre limita superioara se recomanda in cazul ambreiajelor cu arcuri elicoidale
periferice, iar valorile spre limita inferioara in cazul ambreiajelor cu arc central diafragma.
In cazul ambreiajelor semicentrifugale coeficientul de siguranta este o marime variabila si
depinde de turatia motorului. La aceste ambreiaje, coeficientul de siguranta corespunzator
turatiei nule a motorului (forta de apasare se datoreste numai arcurilor de presiune) se alege
apropriat de unitate:
-=0,85..1,00 pentru autoturisme;
-=1,00..1,30 pentru autocamioane.
Presiunea specifica
Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare ale ambreiajului se defineste ca raportul dintre
forta dezvoltata de arcul (arcurile) de presiune F si aria unei suprafete de frecare a ambreiajului
A, adica:

p0 = F/A , de unde rezulta ca :

F = p0 * A

( 2.2 )

Valoarea maxima a presiunii specifice este limitata de tensiunea admisibila la strivire a

materialului garniturilor. In adoptarea valorii sale in etapa de predimensionare a ambreiajului
trebuie avut in vedere:
-valori spre limita tensiunii de strivire favorizeaza reducerea dimensiunilor ambreiajului
(discurile conduse vor avea dezvoltari radiale mici), a momentului de inertie, dar durabilitatea
ambreiajului se reduce sub limitele acceptate pentru constructia de automobile;
-valori mici ale presiunii specifice implica suprafete mari de frecare (discurile conduse vor avea
dezvoltari radiale mari), cresterea dimensiunilor de gabarit, a maselor si momentelor de inertie
ale ambreiajului. In plus creste uzura garniturilor, deoarece cresc vitezele tangentiale de
alunecare dintre suprafetele de contact.
Din considerente de uzura a suprafetelor de frecare, presiunea specifica se admite in urmatoarele
limite:
- p0 =0,2..0,5 [Mpa] in cazul garniturilor din rasini sintetice impregnate cu fibre de kevlar sau
de sticla;
- p0 =1,2..2,5 [Mpa] pentru garniturile metaloceramice.
Dimensionarea garniturilor de frecare
Garniturile de frecare sunt component ale discului condus prin itermediul carora se stabileste,
prin forta de frecare, legatura de cuplare a ambreiajului. Drept urmare suprafetele de frecare ale
ambreiajului reprezinta caile de legatura dintre partile conducatoare ale ambreiajului. In aceste
conditii, momentul capabil al ambreiajului este momentul fortelor de frecare, dat de relatia :
Macap = i * F * * Rm

( 2.3 )

unde i=2*n este numarul suprafetelor de frecare (al cailor de legatura dintre partea
conducatoare si cea condusa ) ; n- numarul discurilor conduse ale ambreiajului; Rmed= ( Re+ Ri)/2
raza medie a suprafetelor de frecare; Re si Ri - razele exterioare si interioara a suprafetelor
inelare de frecare; - coeficientul de frecare dintre suprafetele discurilor; F-forta normala de
apasare.
Pentru forta normala de apasare, data de relatia (2.2), sub forma F = p0 * A, unde
A=*( Re2-Ri2) este aria unei garnituri de frecare, momentul capabil al ambreiajului este:
Macap=i*p0***(Re+Ri)*( Re2-Ri2)/2

( 2.4 )

Ambreiajul se considera corect dimensionat daca momentul capabil dat de relatia (2.1) este
egal cu momentul necesar definit de relatia (2.4) adica :
Ma=Macap => *MM=i*p0***(Re+Ri)*( Re2-Ri2)/2
de unde rezulta :
Re=

2M
ip 0(1cc )(1+ c)

Ri=Re*c

( 2.5 )
unde c=Ri/Re=0.530.75. Referitor la acest raport, care influenteaza uniformicitatea de uzare
radial a garniturilor, se fac urmatoarele precizari:valorile spre limita inferioara ale coeficientului
c arata ca exista o diferenta mare intre razele suprafetelor de frecare, deci o latime mare, ceea ce
are drept consecinta o uzura neuniforma a garniturilor de frecare datorita diferentelor mari dintre
vitezele de alunecare. In scopul uzurii uniforme, mai ales in cazul automobilelor echipate cu
motoare rapide, se recomanda folosirea de valori ale coeficientului c spre limita superioara.
Garniturile de frecare sunt piese de uzura ale ambreiajului, piese care de-a lungul duratei de
utilizare sunt de mai multe ori inlocuite. Posibilitatea de inlocuire trebuie sa ofere
interschimbabilitate pieselor, motiv pentru care garniturile sunt realizate intr-o gama
tipodimensionala limitata, prezentata in tabelul 2.1. dupa STAS 7793-83. In aceste conditii,
valorle Re si Ri obtinute prin relatia (2.5) sunt valori de predimensionare, valorile definitive
tinant seama de incadrarea valorilor de calcul in prima valoare normalizata a garniturilor.
Tabelul 2.1 Dimensiunile garniturilor de frecare pentru ambreiaje [mm]
De

150

160

180

200

225

250

Di

100

110

125

130

150

155

2.53.5

28
0

300
165

30
5

31
0

325

350

17
5

185

195

3.5

De, Di diametrul exterior, respectiv exterior al garniturii; g-grosimea garniturii

MM =593 daN ( calculate in prima parte a proiectului )
Se alege c=0.56
Re= 83.656 mm
Ri=59.567 mm
Am ales garnitura cu De = 180 mm si Di = 125 mm iar g = 3.5 mm

3.54

Determinarea momentului de frecare al ambreiajului si a fortei de apasare asupra discului

ambreiajului
Momentul de frecare al ambreiajului este:
M a=

2
3

3
3
* p(R e Ri )

(2.6)

Mentinerea starii cuplate a ambreiajului la limita momentului necesar al ambreiajului

proiectat e posibila cand pe suprafata de frecare se dezvolta forta normala:
2M M
21.2593000
F= i(Re + R i) = 20,3(70.656+39.567) =21520.01 N
( R2e R2i )

p=
=2
F

M a=

2
3

3
3
* 2( 70.656 39.567 )=1217.44 Nm

Cresterea temperaturii pieselor ambreiajului

La un parcurs urban de 10km, frecventa cuplariolor-decuplarilor ambreiajului este de
circa 100...300 ori.
Avand in vedere ca lucrul mecanic de patinare este mai mare la pornirea din loc a
automobilului decat la schimbarea treptelor de viteza, in calcule se considera situatia cea mai
dezavantajoasa, cea a pornirii din loc.
Lucrul mecanic de frecare este dat de relatia:
nr 2r
ma2n
2
2
G2 2
2Gan
L= 30i si 0
+ a + G a
7200
k
3
kg30

unde:
n - turaia motorului la pornire se consider 500..600 rot/min;
k - coeficient de cretere al momentului n timpul cuplrii se consider 30..50 daNm/s;

- coeficientul de rezisen a drumului se consider;

Pentru ambreiajul de calculat se consider:

n = 550 rot/min;
k = 40 daNm/s;
= 0.326
rr=0.439 m
is=3.44
i0=4.69
L=45970.305 J
Verificarea ambreiajului se face la incalzire calculand cresterea de temperatura cu relatia:
=

L
cm p

unde:
- coeficient care exprim partea din lucrul mecanic care se consum pentru nclzirea piesei
c - cldura specific a piesei ce se verific
mp- greutatea piesei care se verific p m
Pentru ambreiajul monodisc coeficientul =0.5, c=500 J/kg0C
=

0,545970.305
=11.49
5004

Ambreiajul se considera din punct de vedere al incalzirii daca cresterea de temepratura la

=815

pornirea din loc este in limitele

Calculul si proiectarea arcului de presiune
Modelul constructiv din Fig 8.1 indeplineste in ambreiaj acelasi rol functional
ca si arcul diafragma Acest model poate fi folosit pentrul calculul arcului diafragma utilizand
principiul suprapunerii efectelor produse in cele doua elemente componente ale sale: arcul disc si
parghiile de debreire.

Fig 2.1 Constructia arcului diafragma

Fortele care solicita arcul diafragma in cele doua situatii de rezemare care apar in
timpul functionarii ambreiajlui sunt prezentante in Fig 2.2a, pentru situatia ambreiat, si in 2.2b
pentru situatia debreiat. Se considera ca arcul diafragma prezinta doua elemente functionale
reunite intr-o singura piesa:partea tronconica plina,care este de fapt un arc disc cu rolul de arc de
presiune, si lamelele,care sunt de fapt parghii incastrate in panza arcului disc cu rolul de parghii
de debreiere.

Fig 2.2 Fortele care actioneaza asupra ambreiajului

F1 , forta cu care arcul apasa pe discul de presiune;

F2 , forta necesara pentru decuplarea ambreiajului, exercitata de rulmentul de presiune
b = De/2, raza cercului dupa care arcul diafragma apasa pe discul de presiune;
a 0.7*b, raza pana la care este taiat arcul pe generatoare;
c 0.75*b, raza inelului de sprijin al arcului;
e 0.2*b, raza cercului prin care va trece arborele ambreiajului.
b=180/2=90 mm
a=0,7*90=63 mm
c=0,75*90=67,5 mm
e=0,2*90=18 mm
d1=180 mm
d2=125 mm
d3=36 mm
Hi=17 mm

H
Grosimea arcului h se calculeaza cu h= 2+ 2 = > 9,94 mm
2
Solicitarile maxime care se obtin in arc sunt:
M1=F/2*(d1-d2)=591.8 Nm
M2=Q/2*(d2-d3)=F/2*(d2-d1)=>Q=13298.88=>M2=237.48 Nm
Fora F determin n seciunile arcului eforturi unitare axiale t . Deoarece celelalte eforturi ce
apar n arc sunt neglijabile n raport cu efortul t , atunci calculul de rezisten se face numai
pentru acest efort unitar, folosind relaia:
=

[ ( ) ]

4Ef
f
k 2 h + k 3s
2
2
2
( 1 )k 1d 1

-E = 21*10^4 MPa reprezinta modulul de elasticitate longitudinal pentru materialul

- = 0.25 este coeficientul lui Poisson
-f deformatia arcului in dreptul diametrului d2 f=h=9.94 mm
-s = 3.6 mm grosimea arcului
-k1 , k2 , k3 coeficienti de forma cu valorile:

k1=0.491
k2=1.048
k3=1.1528
=5.238 MPa
Forta de apasare a arcului diafragma se calculeaza cu relatia:

( f2 )+s

( hf ) h
F=

]
4Esf

2
2
( 1 )k 1d 1

F=220.389 MPa
Calculul discului de presiune
Discul de presiune este dispozitivul in care se aplica forta arcurilor de presiune pe
suprafata de frecare, componenta a partii conducatoare pentru transmiterea momentului, suport
pentru arcuri si masa metalica pentru prelucrarea caldurii reziltate in procesul patinarii
ambreiajului. Fata de aceste functii , predimensionarea se face din conditia preluarii caldurii
revenite in timpul patinarii ambreiajului.
Asimiland discul condus cu un corp cilindric cu dimensiunile bazei:
Raza exterioar a discului: red = Re+ (3..5) mm = 74.656
Raza interioar a discului: rid = Ri - (3..5) mm = 43.567
nlimea discului:
hd=12.55 mm
Calculul elementelor de legatura
Placa de presiune este montata in carcasa ambreiajului , carcasa fiind montata prin
suruburi de volant. de la care primeste momentul de torsune al motorului. Legatura dintre discul
de presiune si carcasa ambreiajului este prezentata in 3 variante constructive: prin umar, prin
caneluri si prin bride. Am ales varianta constructiva prin bride.

Fig. 2.3 Solutii de fixare intre discul de presiune si carcasa ambreiajului

a) fixarea prin umar , b) fixarea prin canelura , c) fixarea prin bride

Calculul partii conduse

Cuprinde calculul arborelui condus, calculul legaturii dintre arborelel ambreiajului si butucul
discului condus si calculul arcurilor elementului elastic suplimentar.
Calculul arborelui ambreiajului
Se face din conditia de rezistenta la solicitarea de torsiune determinata de actiunea
momentului motor, diametru de predimensionare este efortul unitar admisibil pentru

solicitarea de torsiune. t
D t =3

1.2593000
=31,862 mm
0,2110

Arborii i butucii canelai cu profil dreptunghiular sunt piese delimitate de suprafee

compuse:cilindru interior, cilindru exterior i suprafee plane paralele, dou cte dou,
delimitnd nervurilearborelui, respectiv canalele din butuc, i dispuse echidistant pe
circumferin. Cele trei dimensiunid, D i b definesc mrimile i poziiile suprafeelor. La
montajul ntre arbore i butuc cele treidimensiuni conduc la o nedeterminare n ce privete
tipul asamblrii.Elementele dimensionale ale arborilor i butucilor canelai sunt prezentate n
desenul din fig 2.4

fig. 2.4 Asamblarea canelata cu profil dreptunghiular

Dimensiunile nominale ale arborilor i butucilor canelai cu profil dreptunghiular de
uzgeneral sunt impuse prin urmtorul standard: STAS 1770-86 - serie grea.

Se adopta arborele canelat de dimensiuni: 10x36x45 - 60 lungimea butucului: l = 1.4*D = 1.4 * 45 = 63mm
Calculul de verificare la strivire si forfecare se face aplicand o forta F care solicita anelurile si se
considera ca este aplicata la distanta rm fata de axul arborelui si se determina cu relatia:
4M m
41.2593000
F=
=
=35140.74 N
36 +45
D+ d

Verificarea la strivire in cazul ambreiajului monodisc se efectueaza cu relatia:

ps=

F
35140.74
cm 2
=
2l(Dd )
263(4536) =30.98 daN/

Efortul unitar la forfecare se determina cu relatia:

f=

F
35140.74
=
=111.558 daN/ cm 2
zlb 10630,5

Calculul discului condus

a) Verificarea niturilor de fixare ale garniturilor de frecare
Niturile sunt confectionate din OL34 sau OL38 si au diametrul de 6 mm.
- verificarea la strivire:

 f=

M m
r nz nA n

- rn este raza cercului pe care sunt dispuse niturile

- Zn este numarul niturilor
- An este sectiunea transversala a nitului
r n=60 mm
n= 8 nituri
z
A n= 3
f=

2
=28,27 mm

4593000
=174.802daN /cm2
60828,27