Manifestarea este realizata datorita abilitatii individului de a se identifica p

e sine cu realitatea din substratul tuturor lucrurilor, si aceasta realitate est

e manifestata atunci in forma, cu aceeasi armonie si frumusete care se vede in p
rincipiu.===============In ordinea naturala a Universului nu exista discordie. O
rice dizarmonie este reactia noastra la ceea ce ne imaginam a fi rau sau nelaloc
ul lui. Dizarmonia exista doar in propria noastra fiinta, si asta doar in masura
in care nu suntem in rezonanta cu lucrurile asa cum sunt ele in realitate. Diza
rmonia nu este inafara, ci in propria noastra natura. Ca sa o prevenim, trebuie
sa ne armonizam cu realitatea spirituala dindaratul tuturor aparentelor.========
============= Au demonstrat ca, atunci cind lucrezi in afara mintii si a ginduri
lor ei si, pur si simplu, patrunzi in viata asa cum este ea, atunci te afli in s
tarea de a fi si, continuind astfel pina ce ea devine propria ta atitudine de a
aborda viata,
Supramentalul este diferit de miscarea mentalului car
e divizeaza viata n eu si non-eu . El este acea inteligenta care priveste si mbratiseaz
a dintr-o data totalitatea realitatii, si este constient de el nsusi ca facnd part
e din aceasta vasta totalitate. Niciodata el nu vede particularul separat.
Acelasi individ, care priveste acum cu aceiasi ochi, vede o lume diferita: o per
ceptie lucida a totalitatii si a particularului ca parte organica a ansamblului.
Partea este n tot si totul este n parte. Astfel, raporturile partii cu totalitate
a se transforma calitativ.
Constiinta Supramentala nu cauta sa cunoasca,
nu cauta sa stie ce anume trebuie facut si ce nu trebuie facut; ea este totdeaun
a perfect tacuta, imobila si traieste spontan, dar TOTAL, fiecare secunda a timp
ului. n cazul ei, n fiecare clipa, n linistea deplina a constiintei, cunoasterea do
rita apare firesc precum o picatura de lumina; astfel putem cunoaste aproape ful
gerator ce anume trebuie facut, ce anume trebuie spus, ce anume trebuie vazut, c
e anume trebuie nteles.
Constiinta lucida a totalitatii trezeste iubirea, compasiunea, tandretea. n conse
cinta, raspunsurile sunt spontane; nu mai exista calcul rigid, manipulare sau al
te manevre ale ego-ului, ci o simpla si gratioasa spontaneitate. Astfel, ne tran
sformam si odata cu noi se transforma ntregul univers n care traim.
Teama cronica si nencetata de care sufera egoul dispare; atunci apar zorii unei v
ieti lipsite de teama, care duce la adevarata ntelegere a realitatii si la deplin
a libertate. Astfel, cel care a atins plenar starea de constiinta supramentala n
u actioneaza si nu traieste dect ca si cum ar fi ghidat si inspirat de Dumnezeu.=
================================================================================
================================================================================
================================================================================
================================================================================
============================In primul rand, voi incepe printr-o definitie: "exis
tent prin sine insusi" = ceva care exista fara o cauza, care nu are nevoie de un
ajutor extern pentru a exista sau pentru a-si continua existenta.
Ce este Brahman, dovedirea existentei Lui
Brahman este fiinta existenta prin sine insasi. Dar cum demonstram pe cale logic
a existenta unui astfel de principiu? Simplu. Stim ca totul in univers are o cau
za. Care este insa cauza universului? Cum a luat el nastere? Trebuie sa admitem
ca ceva a existat din eternitate, acea cauza primordiala, care la randul ei nu a
re nici o alta cauza, acel ceva existent prin sine insusi, care a creat universu
l. Asta cred ca este clar pentru oricine, nu numai pentru persoanele religioase,
dar si pentru atei. Toti admit o cauza primordiala. Stiinta clasica vorbeste de
spre Big Bang si sustine ca totul a luat nastere din materie. Adica materia este
eterna si, fiind la inceput sub o forma extrem de condensata, la un moment dat
s-a produs o explozie care a dat nastere acestui univers. Putem accepta asta? Ma
teria este inerta, este lipsita de inteligenta si de constiinta. Cand vedem o st
atuie intuim imediat o cauza inteligenta care a creat statuia respectiva. Dar ca

nd vedem acest univers

e macar pentru o clipa
igenta si bun simt, va
Universul are o cauza
numi Brahman.

atat de bine organizat si de minunat, cum de putem sustin

ca el nu are o cauza inteligenta? Orice om dotat cu intel
realiza ca acest lucru nu este posibil si ca in mod sigur
inteligenta, existenta prin sine insasi. Acea cauza o vom

Perfectiunea lui Brahman

Brahman este dincolo de spatiu si timp. De ce? Pentru ca este etern, iar spatiu
si timpul iau nastere odata cu crearea universului. Aceste doua concepte tin de
univers. Brahman este cauza universului, deci nu este afectat de spatiu sau timp
. Mai mult, El trebuie sa fie net superior creatiei Sale. Acest lucru este iaras
i de bun simt. Creatia cuiva este intotdeauna inferioara creatorului. Prin urmar
e, intuim ca Brahman trebuie sa fie nelimitat (limite exista doar in cadrul spat
iului, Brahman fiind dincolo de spatiu si timp, este nelimitat si infinit). Rezu
lta ca El este si omniprezent, atotstiutor (El este cauza primara a tot ceea ce
exista, prin urmare cunoaste totul) si atotputernic (El a creat totul, deci la f
el de bine poate sa distruga totul).
Pana acum, am demonstrat existenta lui Brahman, cauza existenta prin sine insasi
a tot ceea ce exista, omniprezent, omnipotent, omniscient, nelimitat, pur, dinc
olo de spatiu si timp.
Este universul separat de Brahman?
Acum vine partea interesanta... Daca acceptam ca universul este separat de Brahm
an sau daca exista orice altceva separat de El, atunci admitem o limitare. Brahm
an devine limitat, datorita ideii de separatie. Prin urmare, nu poate fi admis c
a universul sa fie separat de Brahman. Mai pe scurt, universul este Brahman, dar
Brahman nu este universul (precum o oglinda si imaginile reflectate in ea, Brah
man fiind oglinda, iar imaginile din oglinda fiind universul).
Maya sau "iluzia diversitatii"
Maya este puterea creatoare a lui Brahman. Termenul se traduce prin "iluzie, mir
aj". Toata diversitatea lumii fenomenale este doar un miraj, un truc al Magician
ului Brahman. Brahman nu este afectat de Maya, asa cum un iluzionist nu este afe
ctat de trucurile pe care le face, in sensul ca nu este prins in ignoranta (avid
ya). El cunoaste falsitatea trucului, in timp ce spectatorii ignoranti sunt uimi
ti. Este ca si cum un om ametit de bautura ar confunda o funie cu un sarpe. Acea
sta este avidya (ignoranta). Totul este de fapt plasmuirea lui Brahman, doar un
vis cosmic. In definitiv, exista doar un singur principiu.
Cam asta ar fi teoria de baza. Intr-un alt articol voi discuta putin despre part
ea practica, a invesigatiei sinelui, prin care putem demonstra ca fiecare dintre
noi este Brahman, ca Brahman inseamna constiinta si ca totul este Brahman.
================================================================================
===================================================Atma vicara - Investigatia Si
nelui
Contributia importanta a filosofiei advaitine este ca ne indeamna sa ne descoper
im adevarata noastra esenta, Sinele nostru, cine suntem noi cu adevarat, inainte
sa cautam celelalte lucruri. Intr-adevar, pare absurd sa ne intrebam despre ori
ce altceva, atata timp cat nu ne cunoastem pe noi insine.
Poate fi Sinele cunoscut?
In primul rand, ne putem noi cunoaste intr-adevar pe noi insine? Haideti sa ince
pem prin doua definitii simple:

"Subiect" / "Observator" = cel care observa/analizeaza un fenomen/un obiect.

"Obiect" = Ceea ce este supus observatiei de catre un subiect.
Intotdeauna, subiectul este separat de obiect. Prin urmare, subiectul nu se poat
e cunoaste pe sine, pentru ca nu poate fi obiectul observatiei sale. Subiectul d
oar ESTE. Asa ca problema nu este a cunoasterii sinelui, ci a experimentarii sin
elui, mai precis, trebuie sa ajungem la starea noastra naturala, la esenta noast
ra, la sinele nostru, prin negatie, adica prin indepartarea a tot ceea ce nu est
e sine, tot ceea ce se "suprapune" peste sine. Si aici intervine atma vicara sau
investigatia sinelui.
Cum indepartam ceea ce este non-sine?
In mod obisnuit, sinele este identificat in mod gresit cu corpul. Poate fi corpu
l sinele? In primul rand, el este in sfera perceptiei, il putem observa si anali
za. El este un obiect, nu un subiect. In al doilea rand, sa ne gandim ce se inta
mpla in timpul somnului. Tot universul starii de veghe dispare, inclusiv corpul.
Daca avem un somn cu vise, de multe ori avem si un "corp" in vis, numit "corp s
ubtil" (corpul starii de veghe este "grosier"). Cu acel corp subtil actionam in
vis si ne identificam cu el. Insa si acela este un obiect. Dar ce este comun sta
rii de veghe si starii de somn cu vise? Mintea. Este mintea sinele nostru? NU. S
i aici intervine somnul profund. In starea de somn profund (fara vise), dispare
si universul starii de somn cu vise, acel univers subtil, in care gandurile iau
forma. Tot ce ne amintim dupa trezire este un intuneric adanc.
Ceva este insa comun celor trei stari: starea de veghe (jagrat), starea de somn
cu vise (svapna) si starea de somn profund (sushupti). Acest ceva comun este con
stiinta, simpla stare de a fi, viata insasi. Nu se poate spune ca in timpul somn
ului profund suntem inconstienti. Pentru ca altfel n-am putea spune "nu am visat
nimic". Ceva a fost acolo contempland nimicul. Acel ceva este constiinta.
Atat in fizica relativista, cat si in filosofia advaitina, un singur lucru este
absolut, toate celelalte fiind relative: CONSTIINTA (Subiectul). Toate sunt rela
tive la observator (subiect/constiinta). In afara constiintei, nimic nu exista.
Totul se face vazut prin constiinta. Pentru a demonstra existenta universului, e
ste nevoie de o constiinta care sa il faca vazut. In timp ce constiinta este evi
denta si existenta prin sine insasi. Ea nu poate fi dovedita si nici dobandita.
Ea este.
Putem experimenta constiinta (adica sa ramanem in starea noastra pura, doar SA F
IM, fara impuritati, fara sa ne identificam in mod gresit cu non-sinele) printrun procedeu simplu. In primul rand, trebuie sa ne linistim si sa ne calmam minte
a. Pentru ca datorita mintii ne identificam in mod gresit cu corpul si cu lumea
exterioara. Putem sa ne intindem in pat, sa ne calmam respiratia, si sa incercam
sa eliminam orice gand. Unii pot face acest lucru usor, altii mai greu. Pentru
cei care nu reusesc asa usor, este folositoare tehnica japa, adica repetarea unu
i anumit cuvant/fraza. De exemplu, putem repeta silaba sacra AUM, linistindu-ne,
golindu-ne mintea. Tot repetand aceasta silaba, mintea se va concentra doar asu
pra ei, deci intr-un singur punct, disparand agitatia ei caracteristica. Dupa un
timp, mintea va uita si aceasta silaba, ne vom opri din pronuntia ei, iar minte
a va fi curatata de orice gand. Atunci vom fi intr-o stare de beatitudine, de pa
ce. Cand ajungem in starea in care pana si sentimentul de "eu" dispare, iar mint
ea este complet linistita, in starea in care nu mai exista "eu" pentru ca tu est
i totul si nu mai este perceputa nici o separatie, atunci ne experimentam adevar
atul sine. Atunci, cu adevarat, SUNTEM si atat. Atunci nu ne mai identificam in
mod gresit cu obiectele exterioare. Acela esti TU.
Cum se explica starea de beatitudine/fericire in experimentarea sinelui?
Sinele este el insusi beatitudine. Noi, prin natura noastra, SUNTEM fericire. No

i SUNTEM iubire pura. Si am sa incerc sa demonstrez asta.

In primul rand, trebuie sa definim fericirea si suferinta. Cauza suferintei este
dorinta. Tot timpul ne dorim ceva. Credem ca ceva ne lipseste, asa ca apare dor
inta. Pana cand dorinta respectiva nu este implinita, suferim. In intervalul din
tre momentul implinirii dorintei si momentul in care o noua dorinta ii ia locul,
suntem fericiti. Adica... exact atunci cand nu mai exista nici o dorinta in min
tea noastra. Prin urmare, suferinta este doar in mintea noastra, dar mintea fiin
d un instrument, un obiect, non-sine, atunci suferinta nu ne este caracteristica
. Adevaratul nostru sine, esenta noastra, nu este atinsa de suferinta. Natura no
astra este fericirea. In sine nu exista dorinta, nici lipsuri (nu exista "eu" si
"tu", "aceasta" si "aceea", totul este constiinta).============================
================================================================================
======================================================\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
Vedanta este o cale directa avnd ca punct de plecare respingerea deliberata a
dualitatii subiect-obiect ce serveste drept cadru tuturor demersurilor noastre o
bisnuite (inclusiv speculatiei metafizice). Aceasta Cale ne face sa atingem Plen
titudinea si Bucuria definitive fara nici un suport obiectiv. Este, asadar, o Ca
le opusa felului nostru de a gndi si presupune refuzul ntregii noastre activitati
mentale, chiar sub formele ei cele mai elevate.
Cel care a nteles pe de-a-ntregul zadarnicia cautarii unei Bucurii perfecte n l
umea dualitatilor, poate ncepe anevoioasa munca de ntoarcere, care l va readuce din
exterior catre descoperirea Realitatii sale transcedentale. Lumea numelor si a
formelor sale este un produs al activitatii mintii. Ignoranta se instaleaza n cli
pa cand ego-ul considera numele si formele drept realitati separate.
Numai prin suprimarea acestei ignorante, deci prin accesul la Cunoastere, ene
rgiile dirijate catre exterior sunt ntoarse, aduse inlauntru, parasind Devenirea
pentru a reintegra unitatea Fiintei. Aceasta reintegrare este rezultatul spontan
si necesar al Cunoasterii. Un asemenea rezultat nu poate fi obtinut dect n absent
a oricarui efort, prin simplul efect al discernamntului.JEAN KLEIN.==============
================================================================================
==============================================================="Ideea de ego est
e veche de milioane de ani. Ea provine din dorinta de a te distinge de alte fiin
te, de a te simti ca o entitate independenta. Odata ce te consideri ca o entitat
e separata, te poti gasi doar n legatura cu lucrurile, cu ceea ce percepi. Ego-ul
are nevoie de situatii pentru a supravietui si cnd nu se ntmpla nimic, si simte nes
iguranta si se straduieste sa creeze mai mult. De aceea nu poti trai momente de
liniste ntre gnduri si activitati. Traiesti n supravietuire psihologica. ncearca sa
te cunosti asa cum erai nainte ca trupul tau sa se trezeasca. Cunoaste-te asa cum
erai nainte de a te naste."
"De ce mintea mea este n miscare nencetata?
Raspunsul maestrului: Pentru ca te-ai identificat cu miscarea. Daca te opresti,
unde te vei afla? Trebuie sa explorezi intervalele scurte dintre gnduri si moment
ele dinainte de trezirea corpului, dimineata.
"Ce nseamna "oferit"?
Raspunsul maestrului: E un mod de a vorbi. Nu e nimeni care ofera si nimeni care
primeste. Nu vine de nicaieri ci apare n tine ca fiind "tu". Cnd am folosit expre
sia "oferit", am vrut sa pun accentul pe faptul ca nu exista nimic ce poti face
pentru a atinge fiinta ntelegerii. Tu trebuie sa asculti n acelasi mod relaxat si
receptiv ca si cum ai citi o poezie sau ai privi un tablou. Simte ritmul, sunetu
l si culoarea si nu trage concluzii.
Cum pot exista solutii pentru problemele vietii, daca noi traim fara concluzii?
Raspunsul maestrului: N-am spus ca nu exista concluzii, dar solutia vine direct

din situatia nsasi, nicidecum din proiectia ta. Fiecare situatie e unica si si are
propriul raspuns. Cnd tu urmaresti o situatie din ntregul tau, fara interferenta
vreunei imagini a eului, exista perceptie directa. Atunci, situatia conchide n ti
ne. Daca ncerci sa manipulezi o solutie, tu poti aranja lucrurile temporar pentru
a face pe plac egoului tau, nsa rami la nivelul personal si conflictual.
Mintea poate schimba toata mobila dintr-o camera, dar peretii ramn. Fiinta ta, pa
cea si satisfactia ultima se afla n ceea ce este fara limita si fara timp."
JEAN KLEIN - CINE SUNT EU?
Te-ai obisnuit sa traiesti n fr
actiuni. Cnd imaginea de sine moare, tu traiesti n ntreg. Aceasta mplinire nu poate
fi niciodata obiectivata, deoarece nu exista niciun agent autorizat s-o gndeasca.
Ea poate fi traita. Tu trebuie sa te familiarizezi cu moartea. Este un nou sent
iment. Un sentiment fara sentiment. Tu ti imaginezi ca moartea imaginii de sine e
ste o absenta. Dar asta o spune doar ego-ul n numele propriei lui supravietuiri.
Iesi afara din cercul vicios al trairii n lumea ngusta a ego-ului. Moartea ego-ulu
i nesigur te lasa n deplina securitate. Astfel, ceea ce este insecuritate din pun
ctul de vedere al eu-lui relativ, este securitate absoluta n ceea ce priveste fii
nta ta ntreaga.
nvatatorul meu sublinia mereu
faptul ca toate perceptiile au nevoie de ntelegerea Ultima. Dar o astfel de ntele
gere nu poate fi obiectul perceptiei. Odata ce falsa identificare cu corpul este
ndepartata, aceasta ne va conduce firesc la ntrebarea Cine sunt eu?
iar cel care ntr
eaba este chiar el raspunsul viu. Cautatorul este el nsusi ceea ce cauta. ntr-o dim
ineata, ntre somnul profund si trezire, am avut sentimentul disparitiei tuturor re
ziduurilor eu-lui meu, fiecare din aceste reziduuri fiind convins, pna n acel moment
, ca el este cel care executa, cel care traieste, cel care sufera sau este feric
it. Toate acestea au disparut complet si am fost cuprins n deplinatatea constiintei
mele de o lumina atotpatrunzatoare. Aceasta a fost trezirea la Realitate, n acel
Eu sunt inefabil. Am stiut atunci, pentru prima oara, ca sunt cu adevarat prezent
, nu ca un concept, ci ca o fiinta divina aflata n afara conditionarilor timpului
si spatiului. n aceasta stare, aflata dincolo de toate coordonatele cunoscute, n
on-stare, de fapt, am trait cea mai deplina libertate si fericire ,
Fii observatorul reactiilor t
ale
Cum putem evita identificarea cu corpul si cu reprezentarile si proiectiile mint
ii? Primul pas este ceea ce Klein numeste a fi constient sau atent n permanenta,
a nu fi limitat de niciunul dintre cele cinci organe de simt si nici de minte. Tr
ebuie sa explorezi. Asta nseamna ca ceea ce deja stii trebuie sa se opreasca. n vi
ata trebuie sa fii la fel de nou ca un copil. Trebuie sa fi alert cnd te asculti
pe tine nsuti sau pe cei din jurul tau. Manifesta un interes sporit fata de propr
ia-ti poveste. Priveste-ti reactiile. Ori de cte ori ti observi reactiile, tu ncete
zi sa le fi complice. Si fiind lipsite de combustibil, ele slabesc. n general, cnd
spui: Eu cunosc aceasta persoana, poem, tablou , ceea ce cunosti este doar o react
ie. Dar cnd traiesti liber de orice reactie, te afli ntr-o noua dimensiune, care e
ste ntotdeauna interesanta.
Nu este nimic de ncercat, de adaugat sau de scazut din viata pe care o traiesti. T
rebuie doar sa fi vigilent, sa vezi obiceiurile gndirii si modul cum acestea ne l
imiteaza. Cnd vedem ca aproape toata existenta noastra este repetitia mecanica, p
asim automat n afara modelului si n observare. Toate ncercarile de a ne schimba pe
noi nsine se bazeaza pe interpretarea care presupune existenta unui interpret, da
r cnd nu exista niciun interpret, niciun centru individual de referinta, accentul
cade spontan pe observarea de sine. Aceasta vigilenta permanenta este primul pas
ce ne conduce catre realizarea de Sine, adevarata noastra natura , catre pura spon
taneitate.