PERSOANA JURIDICA

Pentru dreptul civil persoana juridica este un subiect colectiv de drept, adica un colectiv de
oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii
civile.
Cat despre terminologie, este de mentionat faptul ca, notiunea de persoana
juridica s-a nascut in cadrul dreptului privat, in general al celui civil, dar ea este utilizata si in alte
ramuri de drept. In prezent denumirea de persoana juridica este legala in sensul ca este utilizata
de lege (Decret nr. 31/1954).
Pentru a explica aceasta notiune, fundamentul ei, in doctrina juridica s-au formulat doua
teorii: teoria fictiunii si teoria realitatii.
Clasificarea persoanelor juridice
Este necesara enumerarea categoriilor de persoane juridice romane in functie de actele
normative care le reglementeaza. Astfel, prima dispozitie legala ce trebuie luata in calcul, in
enumerarea persoanelor juridice este art. 1, cap.II din Decretul 31/1954:"Statul este persoana
juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si
obligatii civile."
Calitatea statului de subiect de drept civil (persoana juridica) nu se confunda cu calitatea de
persoana juridica care apartine organelor statului din cele trei puteri: legislativa, executiva si
judecatoreasca.
Dupa stat, principalele persoane juridice sunt organele de stat:
1) Organele puterii legislative cu calitate de persoana juridica sunt cele doua camere ale
Parlamentului: Adunarea Deputatilor si Senatul;
2) Organele puterii executive cu calitate de persoana juridica sunt:
- Presedintele Republicii;
- Guvernul Romaniei;
- Ministerele si alte organe centrate ale administratiei de stat;
- Consiliile locale si prefecturile;
- Organele locale de specialitate ale administratiei de stat.
3) Organele puterii judecatoresti cu calitate de persoana juridica sunt: instantele judecatoresti
(Curtea Suprema, Curtile de Apel, Tribunalele Judetene de mentionat ca Judecatoriile nu sunt
persoane juridice) cat si organele procuraturii.
Alte persoane juridice de stat.
- agentii economici de stat
- cooperativele si uniunile acestora;
- partidele politice si organizatiile obstesti
- societatile comerciale;
- asociatiile si fundatiile;
- cultele religioase.

Criterii de clasificare si categoriile corespunzatoare de persoane juridice

-dupa forma dreptului de proprietate:
1. persoana juridica de stat;
2. persoana juridica privata;
3. persoana juridica cooperatista;
4. persoana juridica mixta.
-dupa nationalitatea lor:
1 porsoana juridica romana;
2. persoana juridica straina;
-dupa sediul lor:
1. cu sediul in Romania
2. cu sediul in strainatate.
-dupa corelatia dintre ele:
1. persoane juridice principale;
2. persoane juridice anexe
-dupa regimul juridic aplicabil:
I. persoana juridica de drept public;
2. persoana juridica de drept privat;
-dupa natura scopului lor:
persoana juridica cu scop patrimonial;
2 persoana juridica cu scop nepatrimonial.
Elementele constitutive ale persoanei juridice
Din prevederile art.26, lit. e din Decretul nr. 31/1954 rezulta ca sunt trei elemente constitutive
ale calitatii de persoana juridica:
1.O organizatie de sine statatoare (proprie);
2.Un patimoniu propriu (distinct);
3.Un scop propriu, determinat, in acord cu interesul general obstesc.
Aceste trei elemente constitutive se caracterizeaza prin aceea ca sunt, in acelasi timp:
1.Generale - caracteristica acestora de a fi aplicabile tuturor categoriilor de persoane juridice;
2.Legale - ele sunt instituite prin lege;
3.Cumulative - pentru existenta calitatii de persoana juridica, un colectiv de oameni trebuie sa
le intruneasca pe toate;
4.Exclusive - ele sunt nu numai necesare ci si suficiente;
5.Diverse - se refera la continutul celor trei elemente, continut care, comporta anumite
particularitati de la o persoana juridica la alta.
Organizarea de sine statatoare - acel element constitutiv al persoanei juridice care consta in
alcatuirea ca un tot unitar ori structurarea, compartimentarea colectivului de oameni. Aceasta
organizare proprie presupune doua aspecte esentiale: compartimentarea colectivului pe activitati
de desfasurare si precizarea persoanei sau persoanelor care vor reprezenta persoana juridica in
raporturile cu tertii.

Reglementari legale: art.4, alin.2 din Legea nr.15/199O si Legea Societatilor Comerciale
nr.31/1990.
Patrimoniul propriu - acel element constitutiv care consta in totalitatea drepturilor si
obligatiilor patrimoniulul care au ca titular pe insasi persoana juridica.
Patrimoniul propriu este format din doua laturi: una activa (ce cuprinde drepturile patrimoniale
reale sau de creanta) si cea pasiva (ce cuprinde obligatiile patrimoniale contractuale sau
extracontractuale). Structura, continutul si regimul juridic al drepturilor si obligatiilor difera
adesea la categoriile diferite de persoane juridice.
Scopul propriu - obiectul de activitate al subiectului colectiv de drept civil.Pentru a fi valabil,
scopul persoanei juridice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie determinat si sa fie
in concordanta cu interesul obstesc general.
Importanta juridica a elementelor constitutive
Importata organelor de sine statatoare: aceasta permite subiectelor colective de drept civil sa
se infatiseze in raportul cu alt subiect de drept ca un tot unitar. Este de asemenea importanta
pentru cunoasterea mediului de valorificare practica a capacitatii de exercitiu a persoanei
juridice.
Importanta patrimoniului propriu: el diferentiaza decisiv un colectiv care este persoana
juridica fata de un colectiv care nu are aceasta calitate juridica; permite persoanelor juridice sa
aiba o raspundere patrimoniala proprie; permite persoanei juridice sa participe la circuitul civil in
nume propriu.
Importanta scopului propriu: exprima insasi ratiunea de a fi a fiecarei persoane juridice;
determina limitele capacitatii de folosinta a persoanei juridice in conformitate cu principiul
specialitatii; da sens celorlalte doua elemente constitutive.
Infiintarea persoanei juridice
Definitie: crearea unui subiect colectiv de drept civil, in conditiile legii.
Reglementarea infiintarii persoanei juridice: acestea se regasesc in art.28 din Decretul
nr.31/1954. Potrivit acestuia persoana juridica ia fiinta, dupa caz:
1) prin actul de dispozitie al organului competent de stat;
2) prin actul de infiintare a celor care o constituie, recunoscut de organul competent;
3) prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare a organului
competent;
4) printr-un alt mod reglementat de lege.
Brevitatis causa, modurile de infiintare prevazute de art.28 pot fi denumite astfel:
- infiintare prin actul de dispozitie al organului de stat competent;
- infiintare prin actul de infiintare recunoscut;
- infiintare prin actul autorizat;
- infiintare prin alt mod reglementat de lege.
Exista si reglementare speciala a infiintarii persoanei juridice.

Continutul modurilor de infiintare

1. Prin actul de dispozitie al organului de stat competent.
Infiintarea principalelor categorii de persoane juridice de stat:
a) organele puterii legislative s-au infiintat ca urmare a alegeriilor ce au avut loc in
conditiile Decretului - Lege nr.92/1990;
b) organele puterii executive sunt creatia: Decretulni-Lege nr.92/1990, Legii nr.1/1990,
Legii nr.37/1990, Legii nr.69/1991, Legii nr.6/1990;
c) organele puterii judecatoresti s-au infiintat in baza: Legii nr.92/1992 si Legii
nr.56/1993;
d) unitatile administrativ-teritoriale sunt create pe baza Legii nr.2/1968;
e) institutii de stat: Legea nr.9/1991 si H.G. nr.48/1992;
f) regiile autonome si societatile comerciale - Legea nr. 15/1990. De mentionat ca prin act
de dispozitie al organului de stat competent se intelege: lege adoptata de Parlamentul Romaniei;
hotarare a Guvernului Romaniei, hotarare a Consiliului Judetean sau consiliului local.
2. Prin actul de infiintare recunoscut. La adoptarea Decretului nr.31/1954. Acest mod de
infiintare a persoanelor juridice a fost rezervat pentru organizatiile cooperatiste si unitatile lor
anexe.
In legislatia de dupa 22 Decembrie 1989 la acest mod de infiintare se refera Decretul - Lege
nr. 66 si 67/1990.
Infiintarea unei persoane juridice cooperatiste prin modul enuntat, cu adoptarea urmatoarelor
acte:
- actul de constituire, adoptat de adunarea generala, conferinta, congres;
- statutul organizatiei;
- actul recunoasterii;
3. Prin actul de infiintare autorizat - acest mod de infiintare potrivit opticii din 1954 este
aplicabil urmatoarelor persoane juridice: organizatii obstesti (sindicate, uniuni de scriitori, artisti
sau compozitori; asociatii cu scop nepatrimonial cum ar fi institutii si intreprinderi anexe.
Dupa 22 Decembrie 1989 acest mod de infiintare a suferit serioase modificari. Astfel:
- pentru partidele politice si organizatii obstesti, autorizarea infiintarii se da de catre
Tribunalul municipiului Bucuresti potrivit art. 2 si 3 din Decretul - Lege nr.8/1989;
- pentru organizatiile de scriitori, artisti, compozitori - Decretul nr.27/1990;
- pentru asociatii si fundatii fara scop patrimonial Legea nr.21/1924;
- pentru societati comerciale (exclusiv romane) este necesara autorizarea instantei
judecatoresti;
- pentru societati comerciale cu participare straina este necesara autorizarea instantei
judecatoresti, dupa obtinerea, prealabila, a autorizarii Agentiei Nationale de Dezvoltare
- pentru societatile agricole - autorizarea se da de judecatori.
Infiintarea persoanelor juridice prin actul de infiintare autorizat, cuprinde urmatoarele acte
juridice:
- actul de constituire;
- statutul societatii;
- autorizarea.

4. Printr-un alt mod reglementat de lege sunt supuse infiintarii printr-un alt mod reglementat
de lege, urmatoarele categorii de persoane juridice:
- statul roman;
- misiunile diplomatice si oficiile consulare
- asociatiile de locatari;
- asociatiile de cooperare pentru constructia de locuinte proprietate personala.
Capacitatea civila a persoanelor juridice - este aptitudinea subiectului colectiv de drept de
a avea drepturi si obligatii civile - capacitate de folosinta - si aptitudinea de a dobandi si exercita
drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatii civile prin incheierea de acte
juridice civile de catre organele de stat de conducere - capacitate de exercitiu.
Capacitatea de folosinta a persoanelor juridice - acea parte a capacitatii civile a subiectului
colectiv de drept civil care consta in aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile.
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice:
1) legalitate - insusirea acesteia de a fi instruita numai de lege;
2) inalienabilitate - capacitatea de folosinta a persoanei juridice nu poate fi instrainata sau
cedata, nu se poate renunta la ea, nici in totalitate nici in parte;
3) intangibilitate - insusirea acesteia de a nu i se putea aduce ingradiri decat in cazurile si
conditiile stabilite de lege;
4) generalitate - insusirea de a exprima aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a
avea drepturi si obligatii civile;
5) specialitate - insusirea acesteia de a cuprinde doar posibilitatea subiectului colectiv de drept
civil de a avea acele drepturi si obligatii civile care se circumscriu principiilor specialitatii
capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridice - art.32 si 33 din Decretul nr.31/1951
- art.32 persoanele juridice sunt supuse inregistrarii sau inscrierii, daca legile care le
sunt aplicabile reglementeaza aceasta inregistrare sau inscriere.
- art.33 persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea
drepturi si obligatiile de la data inregistrarii lor.
Celelalte persoane juridice (cele nesupuse inregistrarii) a caror capacitate de folosinta incepe,
in functie de infiintarea care li se aplica de la:
1) data actului de dispozitie care le infiinteaza;
2) data recunoasterii actului de infiintare;
3) data autorizarii infiintarii;
4) data indeplinirii altei cerinte pe care legea o prevede, dupa caz.
Exista si dispozitii speciale privind inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Determinarea inceputului capacitatii de folosinta pe categorii de persoane
Inceputul capacitatii de folosinta a persoanelor juridice este marcat de unul din urmatoarele
momente.
- data inregistrarii;
- data actului de dispozitie;
- data actului recunoasterii actului de infiintare;
- data autorizarii infiintarii;
- data indeplinirii altei cerinte.

a) Capacitatea de folosinta incepe de la data inregistrarii la organul de stat competent,

pentru urmatoarele persoane juridice.
- asociatiile de locatari;
- reprezentantele societatilor comerciale si organizatiilor economice straine care
functioneaza in Romania;
- organizatiile cooperatiei mestesugaresti;
- organizatiile cooperatiei de consum si de credit.
b)Capacitatea de folosinta incepe de la data inscrierii in registrul special destinat, tinut de
instanta judecatoreasca, pentru urmatoarele persoane juridice:
- asociatiile si fundatiile fara scop patrimonial;
- societatatile agricole.
c)Capacitatea de folosinta incepe de la data inmatricularii in registrul comertului, pentru
urmatoarele persoane juridice:
- regii autonome;
- societati comerciale.
d)De la data actului de dispozitie care le infiinteaza, incepe capacitatea de folosinta a
persoanelor juridice de stat: organele de stat ale puterii, institutii de stat si unitati administrativteritoriale.
e)De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, incepe
capacitatea de folosinta a persoanelor juridice care sunt partide politice si organizatii obstesti.
f) De la data recunoasterii, de catre Guvern, a infiintarii incepe capacitatea de folosinta a
persoanelor juridice care sunt camere de comert si industrie.
Determinarea continutului capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice
In determinarea continutului capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie sa tinem
seama de anumite reguli:
- persoana juridica nu are aptitudinea de a avea unele drepturi si obligatii civile care nu pot
apartine decat persoanei fizice (nume, sanatate);
- continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice este determinat si de caracterul
fiecarei categorii de persoane juidice;
- limita esentiala a continutului capacitatii de folosinta a persoanei juridice este data de
scopul sau, adica de obiectul de activitate.
Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Art.34 din Decret 31/1954 Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care
corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut."
Definitie: acea regula de drept civil, potrivit careia, prin acte juridice, persoana juridica nu poate
avea decat acele drepturi si obligatii civile care sunt in concordanta cu scopul ei.
Incetarea capacitatii de folosinta restransa a persoanei juridice
Inceteaza odata cu dobandirea deplinei capacitati de folosinta de catre persoana juridica, adica
in unul din urmatoarele momente:
- data inregistrarii persoanei juridice;
- data inscrierii persoanei juridice;
- data inmatricularii persoanei juridice;
- data recunoasterii actului de infiintare a persoanei juridice;
- data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, dupa caz.
Incetarea capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice

Odata cu incetarea fiintei persoanei juridice se sfarseste si capacitatea sa de folosinta - data

incetarii capacitatii de folosinta a persoanei juridice este data incetarii fiintei acesteia.
Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosinta a persoanei juridice:
- incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta;
- incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiilor specialitatii capacitatii de
folosinta.
- este vorba de o nulitate absoluta.