GUVERNUL ROMNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I

PROTECIEI SOCIALE
Organismul Intermediar Regional
POSDRU Regiunea Sud-Est

FEDERAIA NAIONAL A
SINDICATELOR DIN INDUSTRIA
ALIMENTAR

Proiect coinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

INVESTETE N OAMENI!

vo

din industria alimentar din Romnia la Normativa de Siguran i Sntate la locul de munc

Analiza economica a industriei alimentare

1
l.

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Produs n cadrul proiectului: Adaptabilitatea irmelor i muncitorilor din industria
alimentar din Romnia la Normativa de Siguran i Sntate la locul de munc
Editat sub egida: Federaia Naional a Sindicatelor din Industria Alimentar
Continutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oicial a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romniei.
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274
Informaii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

Analiza economic a industriei alimentare

Cuprins

1. Introducere ..................................................................................................................................6
2. Industria alimentara in piata comunitara......................................................................... 7
3. Comertul Uniunii Europene..................................................................... 10
4. Consumul produselor alimentare............................................................ 14
5. TVA-ul produselor alimentare.................................................................. 17
6. Distributia produselor alimentare............................................................ 18
7. Preturi si salarii....................................................................................... 20
8. Atitudinea consumatorului....................................................................... 22
9. Introducere.............................................................................................. 26
10. Pozitionarea mediului economic............................................................. 27
11. Agricultura............................................................................................... 28
11.1
11.2
11.3
11.4

Ponderea populatiei si contributia la PIB....................................................................28

Fondul funciar..............................................................................................................28
Structura exploatatiilor agricole...................................................................................29
Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei.............................................30

12. Industria alimentara................................................................................ 31

12.1
12.2
12.3
12.4
12.5
12.6
12.7
12.8

Structura industriei alimentare din romania................................................................31

Productia.....................................................................................................................33
Salarii si salariati..........................................................................................................34
Cifra de afaceri............................................................................................................35
Comertul cu produse alimentare.................................................................................36
Repartizare companii..................................................................................................37
Preturi..........................................................................................................................59
Consumul....................................................................................................................60

13. Concluzii................................................................................................. 68
14. Bibliograie.....................................................................................................69

Industria alimentara in Uniunea Europeana

1. Introducere

Industria alimentara este unul din sectoarele industriei cele

mai dinamice si mai importante din Uniunea Europeana.
Aceasta detine in raport cu alte spatii similare importante
resurse agricole si piscole, diferentiate si cimplementare.
Astfel in nordul mai rece si cu solul in care se mai vad
urmele retragerii ghetarilor ultimei glaciatiuni, avem resurse
de porumb, cartoi, sfecla de zahar in timp ce in zonele
apropiate mediteranei avem importante resurse de cereale,
vita de vie, citrice si maslini.

Uniunea Europeana isi propune pentru ameliorarea

acestor probleme consolidarea reglementarilor comerciale,
incheierea de acorduri preferentiale cu partenerii
extracomunitari, in special cei din pietele emergente.
Dintre atuurile industriei alimentare comunitare in raport
cu alte industrii similare de pe piete concurentiale, se pot
enumera securitatea la locul de munca si securitatea
produselor alimentare si incercarea obtinerii unui echilibru
intre aceasta si competitivitate.

Astfel nu intamplator, aceasta industrie este compusa din

aproximativ 310 000 de companii, ocupa mai mult de 4
milioane de persoane si are o cifra de afaceri care
depaseste 900 de miliarde de euro.

Unitatea Industria alimentara a Comisiei isi desfasoara

politica folosind o serie de instrumente, dintre care:

Acest important sector industrial se confrunta insa, datorita

mecanismelor economice insuicient reglementate in
interiorul Uniunii Europene cu unele probleme legate de:

Perfectionarii active.

Regimul de restitutie la export;

ambele iind concepute in special pentru produsele
agricole transformate, cum ar i ciocolata, produsele de
cofetarie, bauturile dulci, biscuitii, etc;

demersuri administrative anevoioase;

lipsa inantarii;
diicultati in obtinerea materiilor prime.

Analiza economic a industriei alimentare

Negocierile comerciale vizand ameliorarea accesului

intreprinderilor europene la piata mondiala;
Contributia la redactarea si punerea in aplicare a legislatiei
privind industria alimentara.

2. Industria alimentara in piata comunitara

47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95 miliarde
Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari euro;
si mai importante sectoare din spatiul comunitar european 62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane anga- jati;
care utilizeaza munca manufacturiera, iind al doilea dupa
cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri
de 14, 5% din total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE27. Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca
provenind din sectorul industriei alimentare este de 14%.
Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din
intreprinderile acestui sector sunt mici si medii (SMEs),
doar 1 % iind reprezentat de multinationale.
Pozitia puternica pe aceasta piata este urmarita prin
cresterea competitivitatii, stimularea inovarii si diversiicarea
productiei. Respectul fata de mediu este si pentru acest
sector industrial o componenta a dezvoltarii durabile si
sustenabile.
In 2009, fotografa industriei alimentare si a bauturilor in
Uniunea Europeana era urmatoarea:
Cifra de afaceri: 954 miliarde euro;
Numar de angajati: 4,2 milioane persoane;
Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra
tota- la de afaceri si 62,8% din total numar de angajati;
Comertul (suma neta):
Exporturi: 53,7 miliarde euro;
Importuri: 50,8 miliarde euro;
Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro;
Numar de companii: 310.000.
Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6%
Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe
aceasta fotograie:
48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde
euro;

 99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si

bauturi, aproximativ 308.000 IMM-uri;
Daca ar i sa detaliem analiza pe segmente a
ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in ceea ce
priveste total cifra de afaceri si numar de angajati
vom observa:
Cifra de afaceri: 7% sunt microintreprinderi
(pana in 10 angajati), 14% sunt companii mici cu
10- 49 angajati si 27% companii medii (peste 50
angajati);
Angajati: 16% sunt microintreprinderi (pana in 10
angajati), 22% sunt companii mici (10- 49 angajati)
si 25% sunt companii medii (peste 50 angajati).

Romania- 42%
Marea Britanie- 28%
In ceea ce priveste ponderea angajatilor:
Spania- 71%
Belgia- 67%
Olanda- 67%
Ungaria- 62%
Marea Britanie- 33%
Daca am privi in relationare cu alte industrii, ponderea IMMurilor din industria alimentara si de bauturi ar conduce la
urmatoarea fotograie:
Industria textila: 73%

Ponderea pe state comunitare a acestor IMMuri indica semniicative diferente, astfel:

In ceea ce priveste cifra de afaceri:
Spania- 61%

Echipamente de masini: 56%

Belgia- 55%

Automobile: 18%

Polonia- 45%

Alimentara si bauturi: 63%

Chimica: 35%

Unitati
1995

Persoane angajate
2005

1995

309.702

7671

99251

96681

26289

30423

BG

6715

5937

113909

106962

1192

2812

CZ

5979

6082

9049

DK

2409

1778

91633

85133

17136

19809

DE

32709

878862

844755

148758

148506

EE

425

IE

694

EL

46259
-

2005

BE

4.688.100

1995

EU-27

15195

2005

Cifra de afaceri
850.333

17365

846

1094

49438

13393

21884

83691

10146

ES

26753

29353

363573

389065

53650

87785

FR

71589

67985

619352

649143

129618

142794

IT

64199

429257

440892

72588

94717

CY

960

9571

12671

666

1269

LV

778

35461

1376

LT

1074

1434

52355

1273

2216

LU

217

190

HU

6766

6094

9729

MT

NL

5905

4585

AT

4736

4134

PL

17978

16998

PT

7684

RO

SI

1185

826

SK

FI

1965

1861

SE

2586

3288

UK

8265

6994

56394
131735
143424

121826
124379

41680

48708

75885

11783

12994

413665

438833

18601

34502

10268

112484

104942

9103

11588

10820

289093

203840

4490

7171

45167
488553

1421

1649

46936

1923

2624

39961

8136

8989

463988

Tabel 1: Principalii indicatori pentru industria alimentara

In 2005, erau aproximativ 310 000 companii in sectorul

alimentar (inclusiv produse pentru hrana animalelor)
companii producatoare in UE-27, furnizand personal de 4.7
millioane de persoane si generand 850 mld cifra de afaceri.
Franta si Italia au cele mai multe intreprinderi in sector,

84429

107521

urmate la ceva distanta de Germania, Spania si Polonia.

Oricum, Germania are cel mai mare numar de forta de munca
din sector, urmata de Franta si UK. (Fiecare acoperind peste
10% din forta de munca a statelor membre UE-27). In timp ce

aceleasi 3 state membre au si cea mai mare cifra de

afaceri, un grad relativ ridicat al cifrei de afaceri
specializat s-a

observat in Olanda, Irlanda si Belgia, aceste state membre

contribuind mult la totalul cifrei de afaceri a UE- 27 decat in
totalul fortei de munca a UE-27.
In termeni de ocupare a fortei de munca si cifra de afaceri,

cele mai multe subsectoare (bazate pe nivelul de 3 digit a

NACE Rev. 1.1) sunt in fabricarea de alte produse
alimentare (incluzand, de exemplu, produse de paniicatie,
zahar, ceai si cafea si paste fainoase) si carne si produse
fabricate din carne.

Intreprind
eri
(nr.)
309702

Angaj
ati
(nr.)
4688100

Cifra de
afaceri
(mil.
euro)
850333

Carne si produse din carne

45347

1029700

175613

Peste si produse din peste

4035

129500

21006

Legume si fructe

10200

283000

52205

Uleiuri si grasimi animale si vegetale

9010

72600

38625

Produse lactate

13098

400000

120000

Produse de morarit- paniicatie

8300

124700

31687

Alte produse alimentare

191909

2000000

230000

Bauturi

22600

468900

129139

Produse alimentare
TOTAL

Tabel 2: Principalii indicatori, UE-27, 2005

Fig. 1 - Distributia cifrei de afaceri, a fortei de munca si valorii adaugate in subsectoare

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

3. Comertul Uniunii Europene

Proiectul european se fundamenteaza pe ideea unei piete

comune, la inceput pentru produsele de carbune si otel- in
anii 50. Nasterea pietei comune europene a determinat
apoi constituirea si a altor piete comericale, in interiorul
carora frontierele politice sunt depasite printr-un sistem
de scutiri iscale si acorduri comerciale intre parti.
Piata Uniunii Europene, dupa cum se observa si din dtele
prezentate mai jos, relationeaza distincte in relatie cu

celelalte blocuri comerciale ale lumii. Observam un volum

de 11562 milioane de euro al exporturilor spre Piata
NAFTA si un volum apropiat al importurilor de 11452
milioane de euro importuri din piata MERCOSUR. Aceste
volume un indica in mod necesar o intensitate schimburilor
ci relatii de marime piete economice foarte mari, cu
importante resurse prime pentru industria alimentara.

COMERTUL UNIUNII EUROPENE

(milioane euro)
Bloc comercial*

EXPORTURI

NAFTA

IMPORTURI

11562

3835

7727

ANDEAN

632

1826

-1194

MERCOSUR

863

11452

-10589

RUSIA

4894

780

4114

EFTA

6218

5264

954

BALCANI

1879

849

1030

ASEAN

2985

9493

-6508

ACP

4787

4890

-103

GCC

2607

173

2434

TOTAL

36427

38562

-2135

Tabel 3: Comertul UE

*
NAFTA

Canada, SUA, Mexic

ANDEAN

Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru

Venezuela
Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay

MERCOSU
R
RUSIA

10

BALANTA

EFTA

Spatiul European de Comert Liber

BALCANI

Spatiul fostei Iugoslavii plus Albania

ASEAN

Asia de Sud Est

ACP

Africa, Paciic si Caraibe

GCC

State din Peninsula Araba

Analiza economic a industriei alimentare

Relatia cu cele doua mari piete, NAFTA si MERCOSUR

este explicata de relatia econmica pe care Uniunea
Europeana o are cu state membre ale celor doua piete.
Astfel pentru NAFTA- lder in exporturile comunitare,
SUA si Canada

ocupa primul si respectiv locul 6, amandoua impreuna

avand un volum egal cu suma dintre exporturile Rusiei,
Elvetiei si Japoniei, adica locurile 2,3 si 4 in topul
partenerilor comerciali pentru exporturi ai Uniunii Europene.

TOPUL PARTENERILOR COMERCIALI AI UNIUNII EUROPENE

(milioane euro)
EXPORTURI

IMPORTURI

SUA

9298

BRAZILIA

5899

RUSIA

4894

ARGENTINA

5062

ELVETIA

4018

CHINA

JAPONIA

3027

SUA

2951

NORVEGIA

2032

ELVETIA

2857

CANADA

1792

INDONEZIA

2426

CHINA

1657

THAILANDA

2227

HONG KONG

1393

TURCIA

1601

AUSTRALIA

1301

NOUA ZEELANDA

1506

ARABIA SAUDITA

1103

NORVEGIA

1502

SINGAPORE

951

CHILE

1316

UCRAINA

878

INDIA

KOREEA DE SUD

829

MALAEZIA

3114

1129
1057

Tabel 4: Topul partenerilor comerciali ai UE

In relatia cu MERCOSUR, volumul importurilor se observa

si din topul partenerilor pentru acest tip de relatii
comerciale. Astfel, prmele doua pozitii sunt date de Brazilia
si Argentina, state cu importante resurse de materii prime
pentru industria alimentara.
Analizand pe produse structura exporturilor si importurilor
comunitare, putem distinge noi aspecte ale relatiilor

economice cu cele doua piete nord si sud americana.

Astfel, in cazul exporturilor unde NAFTA detine intaietatea,
observam volumen mari pentru bauturile alcoolice
spirtoase, vin, preparate alimentare si branza. In cazul
importurilor unde MERCOSUR detine intaietatea observam
unitati mari de volum pentru ile de peste, peste conservat
si preparate de peste, crustacee, vin, ulei de palmier, zahar,
carne de vita si oaie, etc.

Topul exporturilor si importurilor pe

produse (milioane euro)
Spirtoase

5719

File de peste

3998

Vin

5395

Crustacee

3415

Preparate alimentare

3078

Ulei de palmier

2666

Branza

2364

Vin

2334

Extract de malt

2079

Preparate si conserve de peste

2056

Carne porc

2074

Sucuri de fructe

1505

Bere

1959

Preparate de carne

1414

Ciocolata

1883

Zahar

1277

Patiserie/ biscuiti

1813

Carne de vita

1203

Concentrate de lapte

1682

Peste congelat

1192

Organe si carne de pui

1572

Preparate fructe

1141

Bauturi ine

1281

Carne de oaie

1104

Ulei de masline

1175

Conserve semipreparate

1091

Tabel 5: Topul comertului UE pe categorii de produse alimentare

Produs

Importuri

Exporturi

Net

Carne si preparate din carne

1563

2624

1061

Produse lactate si oua

324

2512

2188

Peste si crustacee

4982

1531

-3452

Cereale

22260

19791

-2467

Legume proaspete, refrigrate, congelate

5398

3058

-2340

Fructe conservate si preparate

1640

465

-1176

Zaharuri, zahar preparat si miere

5809

2181

-3627

Cafea, ceai, cacao

5447

1097

-4350

Tabel 6: Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone)

UE-27 a fost importatorul net al produselor alimentare

(inclusiv cafea,ceai si cacao) in 2007, deicitul comercial
pentru aceste produse totalizand 25.1 mld euro in valoare,
si cam 23.3 milioane de tone in cantitate.Figura 6 pana la
27 furnizeaza o analiza a importurilor statelor UE-27 la 10
categorii de produse alimentare: pentru iecare din aceste
categorii o analiza este furnizata pentru cantitatea de
importuri intre 2000 si 2007 (de mentionat ca scalele
a UE -27 , furnizand mai mult de 30% din total, intrucat in
2000 nu era in topul celor 5 furnizori.
Cantitatea de importuri de carne si preparate din carne a
crescut in iecare an intre 2000 si 2006, inainte de scaderea
cu 6.6 % in 2007. De-a lungul perioadei dintre 2000 pana
in 2007, importurile per total au crescut rapid pentru carnea
proaspata si refrigerata de vaca si porc, chiar daca
importurile de carne de porc au scazut in 2007.
Statele membre UE-27 au inregistrat o reducere mare la
importuri la carnea congelata de vita si de pasare in 2007.
Brazilia furnizeaza mai mult de jumatate din importurile
de carne pentru UE- 27 in 2007, in timp ce ponderea Noii
Zeelande a scazut cu 14%.
Intre 2000 si 2007, importurile statelor UE-27 de peste si
fructe de mare au crescut in termeni cantitativi la o medie
de 4.2 % pe an, cu cresteri in 5 ani din 7 ani; fructe de
mare(crustacee) si peste procesat (ile de peste si alte tipuri
de carne de peste) a inregistrat mari cresteri.
In 2007, Norvegia era singura furnizoare de peste si fructe
de mare pentru statele membre UE-27, cu China pe pozitia
a 2 a, SUA si Vietnam intrand in top 5.
Cantitatea de importuri de lactate si oua a scazut la o
medie de 3.0 % pe an intre anii 2000 si 2007. In ciuda
ponderii Noii Zeelande la importurile UE-27 de lactate si
oua, cresterea de la 30 % la 33 % intre anii 2000 si 2007,
a fost detronata de pe pozitia ei de principal importator al
statelor UE- 27, de catre Elvetia (care si-a dublat ponderea
la 38% in perioada mentionata.

de graice variaza considerabil) la fel si o comparatie a

schimbarii de origine a acestor importuri.
Importul de cereale a sarit de la 11.7 millioane tone in 2006
la 22.3 millioane tone in 2007, in principal datorita cresterii
importurilor de porumb. Cresterea din 2007 a inversat
tendinta de scadere care s-a ampliicat din 2002. Din 2007
Brazilia a devenit principala sursa pentru importul de
cereale

Importurile de legume proaspete si congelate au fost relativ

instabile intre anii 2000 si 2007, au scazut in 2003, revenind
viguros in 2004, inainte repetandu-se acest model de declin
urmat de revigorarea din 2007 vezi Figura 14. In 2007,
Thailanda a fost principala sursa a statelor UE-27 la importurile
de legume proaspete, refrigerate sau congelate,

desi ponderea ei s-a injumatatit mai mult de 53 % in

2000 la 23 % in 2007.
In contrast, importurile de legume conservate si
preparate au crescut intre anii 2000 si 2007, in
ciuda declinului din 2005 si 2006 vezi Figura
16. China si Turcia la un loc furnizau in jur de 3/5
din importurile de legume conservate si preparate
in UE-27 in 2007. Importurile de fructe si alune in
statele membre UE-27 au crescut iecare si in
iecare an intre 2000 si 2007, media cresterii iind
de 4.6 % pe an.Principalii furnizori raman relativ
neschimbati intre anii 2000 si 2007 vezi Figura
3.19. Conservarea si prepararea fructelor si
alunelor au inregistrat cresteri neintrerupte intre
anii 2000 si 2007 vezi Figura 20 cu o medie de
6.0% pe an. Thailanda ramane principala sursa de
importuri in 2007, inainte de China a carei pondere
a crescut de la 6 % in 2000 la 16 % in 2007.

Cantitatea de zahar (si preparatelor din zahar si miere)

importat a luctuat intr-un interval relativ ingust intre anii
2000 si 2007. Importurile de melasa a scazut brusc in 2005,
dar s-a recuperat in 2007, intrucat trestia de zahar si sfecla
a crescut in perioada studiata, in ciuda scaderilor din anii
2003 si 2007. Din 2007, India a fost inlocuita de Pakistan ca
principala sursa de import de zahar pentru statele UE-27,
aceasta din urma ajungand pe pozitia a 4-a.
Importurile de cafea , ceai si cacao au crescut in 6 din cei 7
ani dintre 2000 si 2007 ,scazand doar in 2002 , iar originea
acestor importuri nemodiicandu-se prea mult intre 2000 si
2007. Dupa cum s-a mentionat anterior, UE-27 a fost un
importator net de produse alimentare in 2007, chiar daca
pentru unele din produsele alimentare a fost un exportator
net asa cum se poate vedea in tabelele 5 si 6.
Cel mai mare surplus comercial, in termeni cantitativi si
valoare, a fost pentru produsele lactate si oua; in valoare
surplusurile comerciale s-au inregistrat de asemenea la
cereale si la legume conservate si preparate.

4. Consumul produselor alimentare

Acest capitol se axeaza pe consumatori, in special la

disponibilitatea la consum de alimente si bauturi, cheltuielile
pe alimente si bauturi, preturi platite, si de asemenea
aportul adus din punct de vedere al sanatatii si opiniile
referitoare la productia alimentara, practicile si politicile din
sector.
Alimentele si bauturile sunt cele mai importante articole
de consum si care satisfac nevoile iziologice de baza, de
mancare si de baut, si care formeaza cea mai importanta
cheltuiala pentru pentru majoritatea gospodariilor din UE.
Este o mare diversitate in UE cu privire la produsele
alimentare si produsele de bauturi, si adesea acestea
formeaza o parte din identitatea locala, regionala si
nationala.
In acelasi timp sunt exemple de convergenta in modelele
de consum, relectand probabil o mai mare sensibilizare
a consumatorilor si mai multe retele internationale de
distributie.
Exista problemele legate de sanatate pentru produsele
alimentare care nu sunt direct legate de siguranta
produselor alimentare, ci de nivelul si echilibrul de
consum. GDA-urile sunt ghiduri pentru cantitatea de
energie si nutrienti pe care un adult tipic sanatos ar trebui
sa il consume zilnic, inclusiv procentul de grasimi,
carbohidrati, proteine, ibre precum si sodiu (sare). Multi
nutritionisti si experti in domeniul sanatatii considera ca
obiceiurile alimentare sanatoase ar trebui stabilite de la o
varsta frageda si pentru acest motiv, obiceiurile de consum
ale tinerilor sunt de interes special, o preocupare deosebita
iind data ratei de crestere a obezitatii in randul copiilor.
Consumatorii europeni iau in considerare nu numai pretul ci
si calitatea produsului cumparat.

UE lucreaza pentru a proteja calitatea produselor

alimentare in mai multe moduri, cu politicile privind
siguranta si igiena

alimentelor, etichetarea si informatiile nutritionale, aditivi

alimentari, normele de sanatate si bunastare, precum si
restrictiile privind rezidurile de pesticide. Un aspect practic in
ceea ce priveste siguranta alimentara in UE este sistemul de
alerta rapida pentru alimente si furaje (RASFF), care este
un sistem de notiicare pentru preocuparile legate de alimente
si bauturi (inclusiv bauturi alcoolice), care asigura un sistem de
schimb rapid de informatii intre statele membre si coordoneaza
actiunile de raspuns la amenintarile la adresa sigurantei
produselor alimentare.
Instrumente speciale au fost dezvoltate pentru a cunoaste
originea sau calitatea produselor alimentare speciice. Acestea
includ norme privind indicatiile geograice protejate (IGP) si a
denumirilor de origine protejate (DOP) ale produselor agricole
si alimentare. Aceste reguli au fost create in 1992 cu scopul
de a proteja nume speciice produselor impotriva abuzurilor si

imitatiilor si de a ajuta consumatorii, oferidu-le informatii

privind caracteristicile produselor.

Categorie produs

Alimente si bauturi non-alcoolice

13,
19,1

Cultura si recreere
Intretinere, apa si energie
Transporturi

22,
9
13,

Restaurante si hoteluri

28,5

Altele

33,
210

TOTAL

0
Tabel 7: Cheltuielile de consum ale gospodariilor
pentru bunuri si servicii UE, 2009 (% din totalul
cheltuielilor aferente consumului casnic)

In Uniunea Europeana, in zona mediei de 13,1% sunt state

precum Cipru, Slovenia, Italia, Spania, Belgia, Franta,
Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Austria si
Germania. Sub zona acestei medii sunt Irlanda si
Luxemburg. La o pondere de 28%- cea mai mare din
pacate din spatiul comunitar se ala Romania, urmata de
Lituania, Estonia si Bulgaria.
Alimentele si bauturile (inclusiv serviciile de catering)
insumeaza combinat 23.2 % din cheltuielile aferente
consumului casnic in UE-27 in 2006, in conformitate cu
ponderile utilizate pentru indcele armonizat al preturilor de
consum. O analiza a acestui total este evidentiat in tabelul
de mai jos, cu 14.0 % cheltuieli pentru mancare, 1.3 %
pentru bauturi nealcolice, 1.8 % pentru bauturi alcoolice,
si 8.0 % pe servicii de catering. Cu exceptia Bulgariei, la
categora

de alimente aratate in aceste tabele la produsul carne a

reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor de consum
casnic, media este de 3.6 % in UE iar in Romania atinge un
nivel record de 9.1 %. La categora de alimente altele decat
paine si cereale, sau lapte, branzeturile si ouale au avut in
general ponderea urmatoare mare, cu o medie de 2.5% si
2.1% in UE, respectiv Portugalia a fost exceptia la
ponderea cheltuielior de consum la peste si fructe de
mare(3.2%) care a fost mai mare decat celelalte categorii in
timp ce Spania a avut un procent (3.1%) mai mare la
aceeasi categorie decat la lapte, branzeturi si oua.
Ponderea cheltuilelilor de consum, in cadrul UE ca intreg,
la categoria bauturi alcoolice a fost impartita in mod egal
impartit intre spirtoase, vin si bere, chiar daca sunt variatii
mari in unele tari membre.

Tabel 8: Structura cheltuielilor de consum, 2007 (%)

5. TVA-ul produselor alimentare

Chiar daca guvernele in sine ale statelor membre au un

grad relativ mare de libertate in stabilirea accizelor, ratele
TVA sunt mai putin variate intre statele membre. Este o
intelegere de o rata minima de 15 % la TVA la mai toate
bunurile si

serviciile: un standard ridicat este permis intre niste limite

certe la fel cum este permis si rate mici si scutiri la cateva
tipuri de produse.

Tabel 9: rata TVA in UE, Iulie 2011

6. Distributia produselor alimentare

Produsele alimentare, odate intrate pe piata econmica Acesti retaileri acopera o medie a pietei interne a Uniunii
europeana sunt distribuite in acele micro-piete oferite de Europene de 26,96%, restul iind acoperita de magazine de
marii retaileri de tip hypermarket supermarkete.
cartier si piete agroalimentare. Fata de aceasta medie, cota
ce-a mai mica de acoperire o avea in 2010 Romania, cu
Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-au constituit lanturi de doar 15,2%. Aici se impun nele precizari, intre timp in
retail, printre cele mai mari putand enumera Billa, Carrefour, Romania au mai intrat Lidle si Billa. Aproape de procentul
Lidle, Kauland, Real. Aceste lanturi sunt completate de de acoperire al Romaniei sunt Bulgaria cu 18% si Italia cu
retaileri cu retele nationale precum Sklavenitis, Mercadona, 23%. Cel mai mare grad de acoperire il are Suedia cu
Modelo.
79,6%, Irlanda cu 61% si Grecia cu 53%.
Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene - 2010
Austria

40,4

Billa, Hofer, Spar

Belgia

38,5

Colruyt, Aldi, Carrefour

Bulgaria

18

Kauland, CBA, Billa

Cehia

40

Kauland, Rewe, Ahold

Danemarca

38,5

Superbest, Netto Dansk, Superbrugsen

Franta

34,9

Leclerc, Carrefour, Intermarche

Germania

34,3

Aldi, Lidl, Kauland

Grecia

53

Sklavenitis, Carrefour, AB

Ungaria

26,1

Tesco, Spar Hungary, Lidl

Irlanda

61

Tesco, Dunnes, Supervalu

Italia

23

Coop, Conrad, Esselunga

Olanda

44,6

Ahold/ AH, C1000, Aldi

Marea Britanie

41,8

Tesco Super, Asda, Sainsbury-supermarket

Polonia

19,6

Biedronka, Tesco, Real

Portugalia

39,7

Continente, Pingo Doce, Modelo

Romania

15,2

Kauland, Carrefour, Real

Spania

30,5

Mercadona, Carrefour Hyper, Dia

Slovacia

49,6

Coop Jednota, Tesco, Lidl

Suedia

79,6

Ahold/ ICA, Coop, Axfood

Tabel 10: Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene- 2010

Dintre companiile prezente in aceste lanturi de retail,

volume foarte mari in ceea ce priveste vanzarile, in miliarde
de euro, putem mentiona cele ale Nestle, Unilever, Vion,
Heineken, Danone cu o cifra impreuna de peste 65
miliarde de euro

si cu un numar de angajati de peste 200.000 de angajati.

Dintre aceste companii, majoritatea sunt deja prezente pe
piata romaneasca.

Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE

Nume companie
Nestle

Vanzari
(miliarde de
euro) 25,1

Angajati (x1000)

Tip produse

91

Multi-Produse

12

29

Multi-Produse

Heineken N.V.

11

38

Bere

Groupe Danone

9,4

46

Lactate, Apa, Hrana Sugari

Vion

8,2

22

Multi-Produse, Ingrediente

Associated British Food

7,9

73

Zahar, Amidon, Produse Preparate

Carlsberg

7,3

41

Bere

Ferrero

6,3

16

Cofetarie

Danish Crown

6,1

23

Preparate Carne

Sudzucker

5,7

17

Zahar, Multi-Produse

Friesland Campina

5,7

14

Produse Lactate

Oetker Group

5,1

24

Multi-Produse

Anheuser-Busch Inbev

4,6

Unilever Plc/ Unilever Nv

Tate&Lyle

Bere

Ingrediente Alimentare

Barilla

4,1

15

Bauturi, Cofetarie

Nutreco

3,6

Hrana Animale

Diageo Plc

3,2

Bauturi Alcoolice

23

Multi- Produse

Pernod Ricard

2,9

Bauturi Alcoolice

Hj Heinz Company

2,5

Produse Preparate

Ebro Foods

1,7

Orez, Paste, Sosuri

Barry Callebaut

1,4

Cacao Si Produse De Ciocolata

Parmalat

Lapte, Bauturi Din Fructe

Danisco

0,7

Ingrediente

Kerry Group

Tabel 11: Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE

7. Preturi si salarii

In 2005 preturile la produsele alimentare din Romania au

fost mai mari decat media din Uniunea Europeana, in 2006
aceste preturi au ajuns si chiar au coborat sub media
europeana urmand pana spre sfarsitul anului 2010 o
luctuatie similara

pe piata comunitara. Sfarsitul anului 2010 marcheaza o

explozie a acestor preturi dupa care o prabusire pana la
nivelul lunii ianuarie a anului 2012, sub media europeana.

Fig. 2 - Evolutia Indicelui preturilor pentru produsele alimentare in Uniunea Europeana si Romania (2005- 2012)

In Romania evolutia preturilor este data de recoltele

obtinute la principalele produse agricole ce inluenteaza
pretul produselor alimentare, in mod deosebit la cartoi si
cereale. Acest indicator al preturilor la produsele
alimentare are o

incarcatura deosebita in evolutia indecelui inlatiei in tara

noastra, cu impacta asupra cursului leu- euro si implicit cu
consecinte asupra importurilor de produse agro-alimentare.

Productivitatea in industria alimentara (euro/angajat) x 1000

2008

2009

Australia

238

SUA

236

Canada

242

Uniunea Europeana

214

214

Japonia

157

159

Coreea

237

122

Mexic

103

Brazilia

74

109

China

49

65

Tabel 12: Productivitatea in industria alimentara

Productivitatea muncii in industria alimentara inregistreaza

cel mai inalt nivel in Australia, Uniunea Europeana ocupand
locul 4. In Australia sau SUA foarte multi oameni pot munci
12 ore/zi la intensitate maxima, o intensitate pe care state
precum China, o suplinesc prin numarul mare de lucratori.
O alta explicatie a acestui clasament poate i costul
diferit

al fortei de munca din diverse state. Intre costul mic al

fortei de munca si productivitatea scazuta exista o corelare
pozitiva, deoarece companiile care se inregistreaza costuri
salariale mari investesc mai mult in echipamente de
crestere a productivitatii, pentru a putea concura cu
producatorii care au costuri reduse.

Fig. 3 - Grila salarizarii la nivel mondial (conform BBC, aprilie 2012)

Salariul mediu este calculat de Organizatia Internationala

a Muncii si este publicat de BBC. Calculul, care este
aproximativ, este realizat pe baza datelor din 72 de tari,
iind omise cele mai sarace tari ale lumii. In studiu au fost
inclusi salariatii, nu si persoanele care desfasoara activitati
independente.
Astfel, la nivel mondial, salariul mediu este de 1.480 dolari,
aproximativ 4.880 lei.

Cei mai bine platiti angajati din lume se gasesc in

Luxembourg, unde salariul mediu este de 4.089 dolari, locul doi
iind ocupat de salariatii din Norvegia, cu o remuneratie

medie de 3.678 dolari. Pe locul trei sunt austriecii,

cu un venit de 3.437 dolari. Locurile patru si cinci in
lume sunt ocupate de SUA si Marea Britanie, cu
3.263 dolari respectiv 3.065 dolari.

Romania se ala pe locul 47, cu un salariu mediu lunar de

954 de dolari, foarte aproape de Belarus cu un salariu
mediu lunar de 959 euro.
Dupa Romania, dintre statele comunitatii europene
urmeaza Bulgaria cu 750 euro si state din afara Uniunii
Europene precum Ucraina, Armenia si Republica Moldova.

8. Atitudinea consumatorului

In atitudinea consumatorului ni s-a parut interesant de

mentionat un sondaj Eurobarometru efectuat la sfarsitul
anului 2005, sondaj care s-a axat pe problemele de
sanatate care leaga si produsele alimentare, precum si
activitatea izica.
O dieta saraca si lipsa de activitate izica au fost printre
pricipalii factori de risc identiicate de respondenti pentru
diverse boli. Dar ce constituie o dieta sanatoasa? Figura

de mai jos arata raspunsurile la aceasta intrebare. Nevoia

unui regim alimentar echilibrat a fost raportat de doua treimi
dintre respondenti, o proportie similara s-a raportat si la
nevoie de a manca mai multe fructe si legume. Alti factori
care au reiesit au fost ca cel putin 10% din respondenti sunt
preocupati de consumul de grasimi, zahar, sare, carne,
peste si aditivi, limitarea in acelasi timp a consumului de
calorii a fost mentionat.

Fig. 4 - Ce considerati ca implica mancarea si o dieta, UE-25, 2005 (%)

Legislatia UE cu privire la produsele alimentare

modiicate genetic (GM) se bazeaza pe principii care
trebuie sa ie sigure, etichetare facandu-se correct in
asa fel incat consumatorul sa aiba libertatea alegerii.

rezultatelor releva ca produsele modiicate genetic adesea

sunt considerate de catre europeni ca iind nefolositoare, din
punct de vedere moral sunt inacceptabile si ca prezinta un
risc pentru societate.

In 2005 sondajul Eurobarometru intreba consumatorii

cu privire la parerea lor cu privire la diferite biotehnologii,
inclusiv produsele modiicate genetic (GM). In mare
analizele

Suportul pentru tehnologia GM variaza mult intre tari, un

procent mare iind in Cehia (46%) si un procent mic a fost
inregistrat in Luxemburg (13%).

Fig. 5 - Suportul pentru produsele GM, 2005 (%)

Industria alimentara in Romania

9. Introducere

Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte

industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in
marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte
diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai
degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMMurile duc de multe ori lipsa de resurse, de personal caliicat
si de timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile
mijlocii, insa, sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii
mai repede, dar se implica mai rar in activitati de
cercetare- dezvoltare, din cauza resurselor limitate;
sectorul industriei alimentare are responsabilitate in
producerea alimentelor sigure si de preferinta sanatoase.

26

Analiza economic a industriei alimentare

Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de

operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din
cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor
si a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei
economice si inanciare globale se resimt si in aceasta
industrie. O parte dintre investitorii straini sunt pe punctul
de a renunta la afacerile din Romania sau au facut-o deja,
cautand tari cu un regim iscal mai lejer si costuri de
productie mai mici, un prim rezultat iind disponibilizarea
salariatilor.
Scopul acestei analize este identiicarea stadiului actual
al industriei alimentare romanesti, compararea evolutiei
in ultimii ani si identiicarea tendintelor pentru urmatoarea
perioada.

10. Pozitionarea mediului economic

Banca Mondiala a realizat pentru tara noastra o descriere

destinata mediului economic international, intitulat Doing
Business:

Fata de o medie europeana a acestui raiting de 77, alte

state din zona Romaniei se prezinta astfel:

Regiune:

Europa de Est- Centrala

Tara

Rating

Categorie venit:

Nivel mediu inalt

Slovacia

48

Populatie:

21,449,980

Ungaria

51

Venit national brut GNI

per capita (US$):

7,840.00

Bulgaria

59

Polonia

62

Doing Business
2012 rating:

72

Cehia

64

Moldova

81

Doing Business 2011

rating:
Schimbari in rating:

65
-7

Tabel 13: Rating Romania

Observam in aceasta analiza o scadere a ratingului de

business pentru Romania cu 7 puncte in 2012 fata de 2011.
Acest raiting de 65 plaseaza Romania in a doua categorie
de state cu un mediu economic favorabil investitiilor.

Tabel 14: Rating zona Romania

Observam ca Romania are indicatori de raiting extrem de

nefavorabili unui mediu propice de investitii din care pentru
industria alimentara putem sublinia capitolele de plata a
taxelor, achizitie de energie elctrica si al mecanismului de
insolventa pentru persoanele juridice.

11. Agricultura

Dintr-o suprafata totala de 23,8 milioane ha, suprafata agricola a Romaniei numara aproape 14,9 milioane ha (62% din
total). Media UE este de 41%. Terenul arabil reprezinta aproximativ 63% din suprafata agricola, culturile permanente 3%,
iar pasunile permanente 33%. In plus, 28% din suprafata Romaniei este impadurita.

11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB

Populatia rurala a Romaniei reprezinta aproape 50% din populatie contribuind sub forma agriculturii, silviculturii si
pisciculturii in formarea Produsului Intern Brut cu 6% (conform Directiei Generale Politici in Sectorul Vegetal din cadrul
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale).

11.2 Fondul funciar

Suprafata agrcola utilizata in exploatatiile agricole reprezinta 56% din teritoriul Romaniei. Acest fond funciar este
reprezentat astfel:

Fig. 6 - Fondul funciar din Romania

80% din suprafata arabila (jumatate din fondul funciar) este reprezentata de cereale si oleaginoase:

11.3 Structura exploatatiilor agricole

In Romania, cele mai multe exploatatii agricole sunt cele care au intre 2-5 ha.

Fig. 7 - Structura exploatatiilor agricole pe clase de marime, eligibile SAPS

In functie de culturi, procentul cel mai mare (63.9%) este ocupat de cereale pentru boabe.

Fig. 8 - Structura exploatatiilor agricole pe tipuri de culturi

11.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei

Romania trebuie sa isi adapteze rapid economia agricola si
de dezvoltare rurala pentru a se putea integra in piata
interna a Uniunii Europene si a adopta in totalitate Politica
Agricola Comuna (PAC).

recunoasterea si protectia denumirilor de origine si

geograice pentru 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv
tuica, horinca, tur si 5 bauturi spirtoase din distilat de vin
respectiv vinars.

Politica Agricola Comuna isi deplaseaza accentul de la

subventiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC)
spre dezvoltarea integrata a economiei rurale si spre
protejarea mediului inconjurator (pilonul II al PAC).

De asemenea, Romania a obtinut posibilitatea utilizarii

a 20% din fondurile destnate dezvoltarii rurale pentru
suplimentarea platilor directe

Contine prevederi in ceea ce priveste conformarea la

cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte,
modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si
alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a
carnii, a laptelui, organizarea centrelor de colectare si a
celor de standardizare lapte in mod special a laptelui crud,
incadrarea in catebgorii a zonelor viti- vinicole, defrisarea
a 30.000 ha cu vita de vie hibrid si replantarea acestora
cu soiuri din specia Vitis Vinifera cu recunoasterea
dreptului de replantare, dreptul de adaugare a zaharozei
pentru imbogatirea musutrilor in zahar in vederea ridicarii
potentialului alcoolic al vinurilor,

Dintre formele de sprijin in sectorul vegetal, intreprinse

de guvernul Romaniei, pornind la legislatia europeana si
prevederile Tratatului de aderare, putem mentiona:
Plata nica pe suprafata (SAPS);
Platile nationale complementare directe (CNDP);
Subventionarea accizei la motorina utilizata in agricultu- ra.
Sprijinul pentru asigurarea productiei agricole;
Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol
Sprijin inanciar acordat producatorilor din sectorul legume- fructe.

12. Industria alimentara

Pe aceasta structura a sectorului agricol ce avantajeaza

Romania si o pozitioneza alaturi de state ale Uniunii
Europene precum Franta, Polonia, Spania si Italia, s-a
construit o industrie alimentara bine articulata in perioada
economiei socialiste, aceasta iind principala contribuitoare
la plata integrala a datoriei statului roman pentru
imprumuturile externe din anii 70.
Din nefericire, aceasta industrie se prabuseste imediat
dupa 1989 urmarind de aproape faramitarea marilor
exploatatii agricole de stat, subinantarea incurajarii
lucrarii individuale a loturilor si a neincurajarii procesului
de asociere libera a acestora. Primele care se vor
prabusi vor i depozitele de cereale plasate de obicei in
apropierea garilor, urmate de pepinierele pomicole si
statiunile de cercetare, ambele care vor accelera
declinul contributiei agriculturii si industriei alimentare in
PIB. Au urmat cntrelele de morarit din mediul rural,
sectoarele industriale de paniicatie si conservare a
fructelor si legumelor. Odata cu declinul sectorului
industriei alimentare romanesti, si celelalte ramuri
industriale vor intra

in declin, pronind de la industria constructoare de masini,

industria chimica pana la infrastructura feroviara odata cu
reducerea luxului de navetisti si in inal la degradarea unor
medii sociale precum cel rural si urban mic si mediu agroindustrial.
Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de
afaceri de aproape 9,76 miliarde de euro in 2010, avand o
contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand
locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati,
potrivit datelor Federatiei Patronale Romane din Industria
Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii
detine cea mai importanta contributie in sectorul industriei
alimentare, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro,
urmata de paniicatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile
racoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro. De
asemenea, cu o pondere de 840 de milioane de euro in
total industrie alimentara se ala ramura de productie a
carnii, iar produsele lactate inregistreaza o cifra de afaceri
de 800 de milioane de euro.

12.1 Structura industriei alimentare din romania

Tinand cont de codurile CAEN, industria alimentara poate i grupata in urmatoarele subramuri:
PROCESARE CARNE
Productia si conservarea carnii
Prelucrarea si conservarea carnii de pasare
Fabricarea produselor din carne
PROCESARE PESTE
Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor
FABRICARE CONSERVE VEGETALE
Prelucrarea si conservarea cartoilor

Fabricarea sucurilor de fructe si legume

Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

PROCESARE GRASIMI
Fabricarea uleiurilor si grasimilor
Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare
PROCESARE LACTATE
Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
Fabricarea inghetatei
MORARIT- PANIFICATIE
Fabricarea produselor de morarit
Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie
Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie
Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare
FABRICARE DULCIURI, CEAI, CAFEA, ALTE ALIMENTE
Fabricarea zaharului
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase
Prelucrarea ceaiului si cafelei
Fabricarea condimentelor si ingredientelor
Fabricarea de mancaruri preparate
Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice
Fabricarea altor produse alimentare
FABRICARE HRANA PENTRU ANIMALE
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie
FABRICARE BAUTURI
Distilarea, rainarea si mixarea bauturilor alcoolice
Fabricarea vinurilor din struguri
Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare
Fabricarea berii
Fabricarea maltului
Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate

Tabel 15 - Industria alimentara- subramuri (grupare dupa codurile CAEN)

12.2 Productia
Geograic, exista diferente de productie pentru aceste
sectoare si datorita diferentelor culturale dintre regiuni. De
asemenea in consumul pe iecare dintre aceste sectoare
observam speciicitati; este insa difcil de estimat in ce
masura in perioada 2008- 2010 productia principalelor

Principalele produse industriale

Carne

Unitati de
masura
Tone

produse industriale alimentare a fost inluentata de

modiicari de comportament de consum. Mai degraba
luctuatiile pot i explicate prin distorsionarile de piata
generate de criza econmico- inanciara mondiala.

PERIOADA
Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

4574
89
3681

5164
38
3765

5463
26
3685

Tone

68
336
78
9830

92
299
89
9104

44
294
04
9174

Conserve din peste

Tone

411

328

261

Conserve de legume

Tone

Conserve de fructe

Tone

758
40
4093

837
91
4290

639
90
2819

Uleiuri comestibile

Tone

Margarina

Tone

1577
64
604

1847
89
550

2252
85
699

17
20289
37
35044
90
7080

62
22261
05
31703
49
8296

12
22622
47
34812
74
8357

792
66
17965
21
1308
99
3586

694
73
16984
16
939
98
3217

658
79
18605
29
993
42
1763

70
1962
38
53691
89
202404

04
1760
81
49573
15
180901

50
1691
89
32872
41
166563

25

81

78

Preparate din carne

Tone

Conserve din carne

Tone

Semiconserve din peste

Lapte de consum

Hectolitri (100 l)

Produse lactate proaspete

Unt
Branzeturi

Hectolitri
echivalent
3,5%
grasime
Tone
Tone

Faina de grau si
secara (echivalent
grau)
Zahar din sfecla de zahar
Zahar rainat din zahar brut din
import
Produse zaharoase
de cofetarie si patiserie

Tone
echival
ent
Tone
Tone
Tone

Vin pentru consum

Hectolitri (100 l)

Bere

Hectolitri (100 l)

Tabel 16 - Productia principalelor produse industriale alimentare - serie PRODROM

12.3 Salarii si salariati

Numarul mediu de salariati din industria alimentara a luctuat in ultimii ani. Cresterea din perioda 2005-2008 s-a datorat
cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Scaderile din ultimul an sau datorat inchiderii multor unitati de productie ca urmare a diicultatilor economice generate de instabilitatea la nivel
mondial.
- mii persoane-

2005

2006

2007

2008

2009

Industrie

1672

1632

1578

1557

1550

Industria prelucratoare, din care:

1425

1409

1373

1357

1350

Alimentara si bauturi

166

175

180

185

176

Pondere industrie alimentara in total industrie (% )

9,9

11,4

11,9

11,4

10,7

Tabel 17 - Evolutia numarului de salariati in industria alimentara

Subsector
Total

Nr.
Salariati
192442

Morarit- paniicatie

81480

Carne

40325

Bauturi

29800

Lactate

15710

Dulciuri, ceai, alte alim.

14805

Conserve vegetale

5617

Grasimi

3340

Hrana animale

2234

Peste

1365

Tabel 18 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010

Fig. 9 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010, repartitie graica

In anul 20091 cei mai multi salariati sunt in morarit- paniicatie (81480) urmati de subsectorul procesarii carnii (40325).
Castigul salarial mediu brut lunar din industria alimentara si a bauturilor a inregistrat o crestere in anii analizati.
- lei/salariat -

2005

2006

2007

2008

2009

Industrie

942

1079

1312

1515

1682

Industria prelucratoare, din care:

829

950

1162

1338

1477

Alimentara si bauturi

744

863

1070

1239

1364

Tabel 19 - Evolutia castigului salarial mediu brut

1 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)

In decembrie 2010, evolutia salariului din industria alimentara a fost urmatoarea:

CASTIGUL SALARIAL MEDIU IN LUNA DECEMBRIE 2010
Brut
LEI

Net

% fata de noiembrie
2010
108,8

LEI
1496

% fata de noiembrie
2010
108,6

TOTAL ECONOMIE

2067

Industria alimentara

1349

104,7

993

104,4

Fabricarea bauturilor

2590

113,2

1866

113,0

Tabel 20 - Evolutia salariului din industria alimentara, 2010

Fata de luna anterioara, se remarca o crestere a salariului mediu net in industria alimentara cu 4,4%.

12.4 Cifra de afaceri

In anul 2009 industria alimentara a inregistrat o cifra de afaceri de peste 9 miliarde de euro.

Subsector
Total
Bauturi2
Carne
Morarit- paniicatie
Dulciuri, ceai, alte
alim.
Lactate
Conserve vegetale
Grasimi
Hrana animale
Peste

Cifra de afaceri 2009

(eur)
9.619.933.7
45
2.405.243.1
65
2.270.941.2
37
1.833.641.8
45
1.174.558.5
18889.786.2
23
382.669.3
27
367.330.7
87
221.467.3
95
74.295.2
46

Tabel 21 - Cifra de afaceri industria alimentara, 20092

Fig. 10 - Cifra de afaceri industria alimentara, 2009, repartizare graica

Subsectoarele procesarii carnii si cel al bauturilor au cea mai mare cifra de afaceri dintre tate subsectoraele industriei
alimentare. Pe ultimul loc se ala procesarea pestelui.

2 subsectorul bauturi: date 2008

12.5 Comertul cu produse alimentare

Produsele agroalimentare reprezinta in 2010 6.3% din totalul importurilor si 7% din exporturi.
In ultimii ani analizati, exporturile industriei alimentare au inregistrat cresteri anuale, dar fara sa depaseasca totusi valoarea
importului.

Fig. 11 - Comertul international cu produse agricole, 2010

Intre 2005-2009, evolutia comertului cu produse alimentare, se prezinta astfel:

Fig. 12 - Evolutia comertului exterior, mil euro

Valoric, modiicarile in comertul cu produse alimentare se prezinta astfel:

Cod NC

Export FOB/Import CIF

2008

2009

Export

33725

29116

Import

57240

38897

Export

278

326

Import

1191

1108

Export

1198

1116

Import

1259

998

Grasimi si uleiuri
animale sau
vegetale
Produse

Export

106

88

Import

227

160

Export

583

704

alimentare,
bauturi si tutun

Import

1669

1544

TOTAL
Animale vii
si produse animale
Produse vegetale

Tabel 22 - Comertul international cu bunuri pe sectiuni, conform Nomenclatorului Combinat (milioane euro)

12.6 Repartizare companii

Majoritatea companiilor din industria alimentara sunt IMM-uri ce au pana in 9 angajati.
Ani
CAEN Rev.1 diviziuni
Industria
alimentara si
a bauturilor
-

Clase de marime
ale
intreprinderilor

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

UM: Numar
Numar

Numar

Numar

Total

10571

9993

9551

0-9 persoane

7392

6901

6582

10-49 persoane

2458

2382

2252

50-249 persoane

599

575

592

250 persoane si
peste

122

135

125

Tabel 23 - repartizarea companiilor din industria alimentara, dupa nrumarul de angajati

Numarul de companii din industria alimentara in anul 20093 a fost de 9263, dintre care cele mai multe in morarit- paniicatie
(5597).

Fig. 13 - Companii industria alimentara, 2009, repartitie graica

Subsector

Nr.
companii
9263

TOTAL
Morarit-paniicatie

5597

Bauturi*

856

Carne

842

Dulciuri, ceai, alte alim.

721

Lactate

587

Conserve vegetale

265

Grasimi

211

Hrana animale

149

Peste

35
Tabel 24: Companii industria alimentara, 2009

3 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)

Judet
Total
Mun.Bucuresti
Timis
Constanta
Prahova
Dolj
Bihor
Cluj
Maramures
Mures
Arges
Brasov
Suceava
Iasi
Sibiu
Bacau
Alba
Arad
Galati
Buzau
Ilfov
Hunedoara
Neamt
Vrancea
Satu Mare
Botosani
Dambovita
Vaslui
Teleorman
Valcea
Harghita
Covasna
Olt
BistritaNasaud
Gorj
Caras-Severin
Braila
Ialomita
Mehedinti
Tulcea
Calarasi
Salaj
Giurgiu

Nr.
companii
9593
995
421
352
349
345
336
325
293
282
263
254
252
247
247
235
231
231
230
225
222
214
187
179
178
177
174
164
163
163
161
155
154
147
147
138
125
125
111
111
110
99
76

Reparttia pe judete a fabricilor de industria alimentara din Romania este aproape

uniforma, concentrand insa un numar mare in zona Bucuresti-Ilfov.

Fig. 14 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria alimentara

177
293

178

252
257

99

336

147

187

325

161
164

282

235

231
231
155
421

247

179

254

230

214
225
147

163

263

174

138

349

955 B
222 IF

154
111

163
345

Tabel 25 - Industria alimentara. Reparttia pe judete

76

125

111

125
110

352

4
0

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

A
n
al
iz
a
e
c
o
n
o
m
ic

a
in
d
u
st

177
293

178

252
257

99
336

147

187

325

161
164

282

235

231
231
421

155
247

254

179

230

214

147

163

263

174

138

349

955 B
222 IF

154
111

163
345

76

Fig. 15 - Industria alimentara. Reparttia pe judete

225

125

111

125
110

352

Judet
Mun.Bucuresti
Timis
Cluj
Prahova
Maramures
Sibiu
Alba
Ilfov
Suceava
Caras-Severin
Hunedoara
Arges
Botosani
Brasov
Mures
Bacau
Bihor
Buzau
Calarasi
Covasna
Dolj
Constanta
Arad
Harghita
Satu Mare
Dambovita
Galati
Braila
Ialomita
Olt
Teleorman
Gorj
Iasi
Vaslui
BistritaNasaud
Neamt
Vrancea
Tulcea
Giurgiu
Valcea
Salaj
Mehedinti

Nr. companii
carne
65
43
34
33
30
29
28
27
27
26
26
25
24
24
23
21
21
21
19
19
19
18
17
17
16
15
15
14
14
14
14
12
12
12
11
11
10
9
8
8
7
4

Industria alimentara - CARNE (Fabricarea produselor din carne -inclusiv din

carne de pasare, Productia si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea
carnii de pasare). Repartitia pe judete

Fig. 16 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria carnii

24
16

30

27
12

11

11
17

21

34

17

23

12

21

28

43

19

29
26

26

15

10

24

21
12

27 IF
65 B

14
19

14

33

2515

14

14

18
19

Tabel 26 - Industria carnii. Reparttia pe judete

Riscuri Profesionale Zero n Industria

Alimentar

41

4
2
A
n
al
iz
a
e
c
o
n
o
m
ic

a
in
d
u
st

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CARNE

(Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne de pasare, Productia
si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de pasare)

24
16

30

27
12

7
21

11
17

34

17

11

23

12

21

28

43

19

29
26

26

15

10

24

21
12

25

15

27 IF
65 B

14
19

14

14

33

14
19

18

Judet
Mun.Bucuresti
Constanta
Arad
Galati
Tulcea
Alba
Bacau
Ilfov
Braila
Calarasi
Cluj
Hunedoara
Mehedinti
Mures
Timis
Vaslui
Arges
Bihor
BistritaNasaud
Botosani
Brasov
Buzau
Caras-Severin
Covasna
Dambovita
Dolj
Giurgiu
Gorj
Harghita
Ialomita
Iasi
Maramures
Neamt
Olt
Prahova
Salaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Teleorman
Valcea
Vrancea

Nr. companii
peste
6
5
4
3
3
2
2
2
1
1
1
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

Industria alimentara - PESTE (prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si

molustelor). Repartitia pe judete

Fig. 18 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria pestelui

0
0

0
0

0
0

0
1

0
0

00

2 IF

Tabel 27 - Industria pestelui. Reparttia pe judete

5
1

6B

4
4
A
n
al
iz
a
e
c
o
n
o
m
ic

a
in
d
u
st

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN PRELUCRAREA

SI CONSERVAREA PESTELUI, CRUSTACEELOR SI MOLUSTELOR

0
0

0
0

0
0

0
0

0
1

0
0

2 IF

0
1

6B

Fig. 19 - Industria pestelui. Reparttia pe judete

Judet
Mun.Bucuresti
Cluj
Ilfov
Arges
Iasi
Maramures
Bihor
Buzau
Dambovita
Timis
Braila
Constanta
Olt
Prahova
Hunedoara
Salaj
Suceava
Satu Mare
Bistrita-Nasaud
Brasov
Covasna
Dolj
Gorj
Harghita
Sibiu
Alba
Calarasi
Galati
Mures
Caras-Severin
Ialomita
Mehedinti
Neamt
Arad
Bacau
Teleorman
Vaslui
Tulcea
Botosani
Giurgiu
Valcea
Vrancea

Nr. companii
conser
ve
28
vegeta
22
18
10
10
10
9
9
9
9
8
8
8
8
7
7
7
6
5
5
5
5
5
5
5
4
4
4
4
3
3
3
3
2
2
2
2
1
0
0
0
0

Industria alimentara - CONSERVE VEGETALE (Prelucrarea si conservarea

fructelor si legumelor, Prelucrarea si conservarea cartoilor, Fabricarea sucurilor
de fructe si legume). Repartitia pe judete

Fig. 20 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici

din industria conservelor vegetale

0
6

10

7
10

3
5

22

5
7

5
9

109

18 IF

28 B

8
2

Tabel 28 - Industria conservelor vegetale. Reparttia pe judete

8
4

4
6
A
n
al
iz
a
e
c
o
n
o
m
ic

a
in
d
u
st

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CONSERVELOR

VEGETALE (Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, Prelucrarea
si conservarea cartoilor, Fabricarea sucurilor de fructe si legume)

0
6

10

7
10

7
9

5
5

22

5
7

5
9

10

18 IF

28 B

8
2

Fig. 21 - Industria conservelor vegetale. Reparttia pe judete

Judet
Vaslui
Galati
Teleorman
Dolj
Mun.Bucuresti
Timis
Botosani
Iasi
Buzau
Constanta
Cluj
Olt
Vrancea
Arges
Bacau
Calarasi
Bihor
Giurgiu
Alba
Braila
Ialomita
Ilfov
Prahova
Suceava
Brasov
Mehedinti
Satu Mare
Covasna
Dambovita
Hunedoara
Maramures
Mures
Neamt
Tulcea
Arad
BistritaNasaud
Caras-Severin
Gorj
Harghita
Salaj
Sibiu
Valcea

Nr. companii
grasimi
25
22
22
13
12
11
10
9
8
7
6
6
6
5
5
5
4
4
3
3
3
3
3
3
2
2
2
1
1
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0

Industria alimentara - GRASIMI (fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea

margarinei si a altor produse comestibile similare). Repartitia pe judete

Fig. 22 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria grasimilor

10
2

3
9

0
4

1
0

6
1

25

11

22

1
0

8
0
2

3 IF
12 B

6
13

51

22

Tabel 29 - Industria grasimilor. Reparttia pe judete

7
5

4
8
A
n
al
iz
a
e
c
o
n
o
m
ic

a
in
d
u
st

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR GRASE

(fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea margarinei
si a altor produse comestibile similare)

10
2

3
9

25

11

0
1

22

2
8

3 IF
12 B

6
13

22

Fig. 23 - Industria grasimilor. Reparttia pe judete

3
5

Judet
Constanta
Suceava
Timis
Maramures
Mun.Bucuresti
Bihor
Botosani
Tulcea
Bistrita-Nasaud
Sibiu
Braila
Mures
Brasov
Covasna
Cluj
Harghita
Prahova
Alba
Arges
Neamt
Bacau
Iasi
Dolj
Salaj
Teleorman
Buzau
Ilfov
Arad
Galati
Gorj
Satu Mare
Vaslui
Olt
Valcea
Vrancea
Dambovita
Giurgiu
Hunedoara
Ialomita
Calarasi
Caras-Severin
Mehedinti

Nr. Companii
lactate
64
45
27
24
24
23
23
22
21
21
20
20
18
16
14
14
14
13
13
13
11
11
10
10
10
8
8
7
7
6
6
6
5
5
5
4
4
4
4
3
3
1

Industria alimentara - LACTATE (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor,

Fabricarea inghetatei). Repartitia pe judete

Fig. 24 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria lactatelor

23
6

24

45
11

10
23

21

13
14

14
20

11

13

27

16

21

18

4
3

8
6
1

8 IF
24 B

5
10

20

14

134

10

Tabel 30 - Industria lactatelor. Reparttia pe judete

22

64
3

5
0
A
n
al
iz
a
e
c
o
n
o
m
ic

a
in
d
u
st

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR LACTATE

(Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, Fabricarea inghetatei)

23
6

24

45
11

10
23

21
14

14

13

20

11

13

27

16

21
4

18
8

13

8 IF
24 B

5
10

10

20

14

Fig. 25 - Industria lactatelor. Reparttia pe judete

4
3

22

64