C2

Tribunalul de la Nuremberg
Jurisdictiile internationale de la Nuremberg si Tokyo prima incercare reusita de
a trage la raspundere conducatorii pentru comiterea de crime internationale faptele cele
mai grave, care socheaza constiinta umanitatii.
1943 Declaratia de la Moscova aliatii au formalizat, in forma scrisa, documentul
politic prin care ei isi arata hotararea ca marii criminali de razboi ai puterilor axei sa fie
pedepsiti.
1945 Prin acordul de la Londra( 8 august) se decide infiintarea unei jurisdictii
internationale ad-hoc, avand misiunea de a trace la raspundere conducatorii politici si
militari ai Germaniei naziste pentru faptele comise in cel de-al II-lea razboi mondial si
pentru actiunile care au dus la declansarea acestuia. Statutul tribunalului de la Nuremberg
este atesat acestui acord(anexa).
Dincolo de acest deziderat de a trage la raspundere, au existat dezbateri
semnificative intre aliati cu privire la modul in care va arata aceasta jurisdictie
internationala. Diferentele de opinie vizau inclusiv misiunea tribunalului. Reprezentantii
URSS toti adusi in fata tribnulaului sa fie prezumati vinovati si sa se procedeze la
stabilirea pedepsei; sa nu fie judecati si sa fie executati. Totusi, s-a decis crearea unei
jurisdictii SUA a zis NO, activitatea trebuie sa se desfasoare cu respectarea unor
principii care tin de procesul echitabil s.a.m.d.
Tribunalul a fost o jurisdictie internationala. A fost compus din 8 judecatori, 4
principali si 4 supleanti, fiecare din judecatori(cei 4) e reprezentat de cate un aliat. In
egala masura, fiecare din aliati a avut dreptul sa numeasca cate un procuror sef(si fiecare
avea cate o echipa de procurori care sa construiasca actele de acuzare) si acestor echipe
de procurori li s-a dat misiunea de a construi acuzarea avand in vedere 4 mari capete de
acuzare, raportate la crimele internationale prevazute in statutul tribunalului de la
Nuremberg. Erau acuzati de conspiratie, de constituirea unui grup infractional in vederea
comiterii crimelor internationale:
1. conspiratia instrumentata de echipa SUA condusa de Robert Jackson
2. crime impotriva pacii investigatie condusa de echipa Marii Britanii(crima de
agresiune de azi) pentru declansarea razboiului
3. crime de razboi incalcarile grave ale dreptului international umanitar
4. crime impotriva umanitatii
capetele 3 si 4 au fost pregatite de francezi si URSS, fiecare in zona lui de
influenta
Cum au instrumentat pe langa depozitiile martorilor, au fost documente(rigoarea
germanilor, documente pentru fiecare ordin) urias material documentar din care a
rezultat CLAR ca aceste actiuni fusesera planificate pe de o parte initierea razboiului,
de la inceput era planul sa atace Europa si sa cucereasca teritorii si pe de alta parte
planuirea Holocaustului. AU existat si proiectii de filme - pe masura ce se eliberau
teritoriile, ajungeau in lagare soldati si jurnalisti, care filmau cum se descoperisera
lagarele. In timpul razboiului existau informatii ca s-ar intampla asa ceva, dar nu era clar.
Au fost emise acte de acuzare impotriva a 24 de persoane. Au existat si puncte
de vedere diferite cu privire la persoanele judecate, cat de mult coboram in esalonul de
comanda pentru a-i trage la raspundere. S-a ajuns pana la urma sa se instrumenteze

procesul impotriva marilor comandanti(Hitler se sinucisese - u fucking cunt). Au fost

emise acte de acuzare impotriva a 6 organizatii naziste considerate a fi organizatii
criminale, deci tragerea la raspundere a unor persoane juridice: partidul national socialist,
inaltul comandament german, cabinetul raich, politia secreta si structuri de forta(grupari
militare) legate de partidul socialist SS, SA si SD.
Actul de acuzare a fost trimis tribunalului in octombrie 1945 si procesul a durat
mai bine de 10 luni numar mare de audieri publice.
Procedura procesul a fost o combinare a principiilor procedurale de inspiratie
romano-germana, dar si din dreptul anglo-saxon. Acuzatii erau supusi acelei tehnici de
interogare cross examination(la sistemul anglo-saxon) interogatoriu intens, care are
menirea printr-o tehnica speciala sa decredibilizeze martorul sau sa puna acuzatul in
situatia de a se contrazice singur.
Acest proces a adus o tehnica moderna in materia traducerii traducerea
simultana, care se practica si azi.
Inca din perioada negocierilor s-a incercat asigurarea unui proces echitabil pentru
acuzati a fost prevazut chiar in statutul tribunalului de la Nuremberg - acorda un numar
minim de garantii procedurale.
2 curente
Procesul ar fi fost privat de caracterul echitabil intrucat acuzatii nu au fost decat
dintr-o singura parte implicata in ostilitati. Castigatorii nu au fost judecati, desi si puterile
aliate au comis incalcari ale regulilor de purtare a conflictelor armate.
Pe de alta parte insa, raportat la procedura in sine, a existat clar un caracter
echitabil. Cei acuzati au fost informati cu privire la acuzatiile aduse, intr-o limba pe care
au inteles-o si au avut dreptul de aparare. Nu a fost o deliberare formala(ne prefacem ca-i
judecam si pe urma ii condamnam) => au fost si pedepse diferite: pedeapsa cu
moartea(spanzurare), detentia, achitarea.
A existat o discutie cu privire la pedepse ele nu au fost stabilite ca atare in
statutul tribunalului, ele au fost stabilite de catre judecatori.
Statutul a propus 3 mari categorii de crime internationale:
- crimele impotriva pacii
- crimele de razboi
- crimele impotriva umanitatii
Crimele impotriva pacii = planificarea, pregatirea, initierea sau purtarea
razboiului de agresiune sau a unui razboi cu incalcarea tratatelor internationale,
intelegerilor si asigurarilor sau participarea la un plan comun ori conspiratii pentru
indeplinirea oricarora din cele de mai sus. Aceasta definitie are in vedere nu numai actul
propriu-zis al agresiunii, ci si tentativa si chiar actele preparatorii, planificarea razboiului.
Definitia a fost criticata, pentru ca s-a considerat ca nu ar fi reflectat dreptul international.
Crimele de razboi = violarea legilor si cutumelor razboiului:
- omor
- rele tratamente sau deportare pentru munca fortata sau in orice alt scop a
populatiei civile in teritoriile ocupate
- omor, rele tratamente aplicate prizonierilor de razboi
- uciderea ostaticilor
- incendierea proprietatii publice sau private
- distrugerea intentionata a oraselor

- devastarea, nejustificata de necesitati militare

A fost cel mai putin criticata.
Crimele impotriva umanitatii(iar un element nou in planul international):
- omor
- exterminare
- aducere in stare de sclavie
- deportarea
- si alte acte inumane comise impotriva unei populatii civile inaintea sau in
timpul razboiului
- persecutiile pe motive politice, rasiale ori religioase in executarea sau in
legatura cu oricare dintre crimele de competenta tribunalului, indiferent
daca au fost comise sau nu cu incalcarea legislatiei interne a statului in
care au fost comise
crima e autonoma in planul dreptului international
s-a avut in vedere sa se urmareasca nu numai faptele comise in timpul razboiului,
ci si cele anterioare declansarii lui, adica anterior anului 1939; in fapt insa, in
timpul procesului nu s-au urmarit aceste fapte comise inaintea anului 1939.
crimele sunt conexe, dependente cu celelalte 2 categorii de crime prevazute in
statut(agresiunea-razboiul si crimele de razboi)
o aceasta dependenta s-a pastrat si ulterior...
persecutiile pe motive politice, rasiale sau religioase trimit la Holocaust
genocid(genocidul nu e in ca infractiune in planul dreptului international, nu e
autonomizata in categoria crimelor contra umanitatii) => in timpul acestui proces,
nu s-au judecat cei acuzati pentru comiterea de genocid.

Aceste incriminari au fost criticate si au constituit aparari ale acuzatilor. Aceste

incriminari sunt ULTERIOARE COMITERII FAPTELOR deci s-ar aduce atingere
principiului legalitatii in materie penala. Tribunalul a inlaturat aceasta argumentatie,
spunand ca e vorba despre drept international cutumiar si ca nu se poate concepe ca in
constiinta celor acuzati sa nu existe ideea ca cei ce savarseau faptele nu erau contrare
principiilor de drept.
Statutul de la Nuremberg a mai avut si o serie de principii, care au fost atasate celor
3 categorii de incriminari, pe care le gasim pana in prezent ca fundamente ale dreptului
international:
1. Principiul irelevantei pozitiei oficiale pozitia oficiala nu poate fi cauza
exoneratoare de raspundere
2. Principiul raspunderii superiorului faptuitorii puteau si erau de cele mai
multe alte persoane; acesti comandanti nu au comis ei insisi, dar au dat ordin si
au planificat sa se intample acest lucru => forma specifica de raspundere(nu e
vorba de raspundere pentru fapta altuia, raspund pentru propriile lor actiuni,
pentru ca au instrumentat astfel de planuri)
3. Proces echitabil judecati de o jurisdictie internationala, care trebuie sa respecte
standardele unui proces echitabil
4. Principiul raspunderii penale individuale in planul dreptului international
pentru comiterea acestor fapte(in vremea aia, individul nu avea nicio legatura
cu ce se intampla la nivelul societatii internationale; statele erau cele care judecau

persoanele fizice in ordinea juridica interna) => tribunalul consacra: aceste crime
sunt comise de indivizi, iar nu de entitati abstracte. !!!
3 articole din statutul tribunalului art. 9-11 dau posibilitatea tribunalului
sa declare drept criminale anumite grupuri sau organizatii(deci persoane
juridice). Aceasta declarare, odata facuta de o jurisdictie, se impune in fata
altei jurisdictii. CU toate acestea, in timpul procesului de la Nuremberg nu s-au
aplicat aceste prevederi, nu s-a facut o calificare de acest tip. Ideea ca anumite
persoane juridice sa aiba calitatea de acuzat in fata unei jurisdictii internationale
penale nu a mai fost preluata ulterior in actele fondatoare ale altor jurisdictii. Deci
in dreptul international nu cunoastem aceasta raspundere a persoanelor
juridice.
Acest proces a fost un prim proces si este numit procesul marilor conducatori politici
militari. Dupa au mai existat procese, in egala masura importante. Ele au fost continuate
in baza unei reglementari a aliatei, pentru anumite momente si anumiti actori implicati in
planul nazist de ocupare a Europei. A fost un proces al medicilor personalul medical
implicat in experimentele care au avut loc in lagarele de concentrare. A fost un proces al
judecatorilor care, mai ales inainte de izbucnirea razboiului, au judecat persoane care au
fost duse apoi la lagarele de concentrare. A fost un proces al industriasilor germani, care
au sprijinit industria de razboi si au folosit forte de munca din lagarele de concentrare.
Aceste procese au fost conduse in principal de catre americani. CU toate acestea,
o mare parte din faptuitori nu au fost trasi la raspundere, au fugit. Procesul lui Adolf
Heichman a fost rapit de israelieni(proces important)
Tribunalul militar international de la Tokyo infiintat in 1946 prin Proclamatia
Speciala a Comandantului Sef al Fortelor Armate Aliate pe Teatrul de Operatiuni din
Pacific. Un tribunal ad-hoc judeca comandantii politici militari japonezi pentru faptele
comise in razboiul din Pacific.
Tribunalul a fost compus din 11 judecatori, numti de catre puterile conducatoare
in cel de-al doilea razboi mondial(?) si, ca element de specificitate, 2 din judecatori au
provenit din state nou aparute dupa cel de-al doilea razboi mondial(India si Philipine).
Modul in care a functionat asemanator cu tribunalul de la Nuremberg, la fe lsi
incriminarile.
Activitatea acestui tribunal a fost criticata nu a urmarit din considerente politice.
Acest tribunal a elaborat si a discutat mult pe marginea principiului cu privire la
raspunderea comandantului superior.
Influenta tribunalului de la Nuremberg a fost foarte importanta in dreptul
international penal. Activitatea lui s-a refelectat in actiuni specifice ale ONU. Dupa
infiintarea sa, adunarea generala ONU a adoptat sub forma unei rezolutii principiile
fundamentale ale tribunalului de la Nuremberg, in care au fost reluate principiile
fundamentale ale dreptului international penal. In activitatea comisiei de drept
international s-a avut in vedere elaborarea unui cod pentru crimele contra pacii,
umanitatii si s-a dat comisiei mandat sa elaboreze articole pentru o viitoare curte penala
internationala. In ce priveste codul, comisia a elaborat un text, s-a blocat la curtea penala
pana in 1990.

 dezmembrarea URSS-ului si in spatiul balcanic dezmembrarea federatiei

iugoslave(aceasta din urma a dus la un mare conflict)
Una din modalitatile de a gestiona conflictul s-a decis la nivelul ONU ca trebuie
instituita o jurisdictie internationala care sa urmareasca si sa-i pedepseasca pe cei care au
comis crime in conflictul iugoslav, astfel ca, in 1993 este infiintat prin rezolutia
consiliului de securitate ONU Tribunalul international ad-hoc pentru fosta Iugoslavie.
Rezolutia 827/1993.
Acest tribunal a avut o competenta speciala, cu existenta temporara. Era compus
din judecatori, care functionau in camere de prima instanta ale tribunalului si avem si o
camera de apel(instanta superioara inspre care se indreapta caile de atac formulate
impotriva hotararilor sau deciziilor camerelor de prima instanta). Avem si biroul
procurorului care functioneaza in cadrul tribunalului care realizeaza activitatea de
investigare, de urmarire a celor care au comis infractiunile, el formuleaza punerea sub
acuzare si trimite in judecata, iar in faza de judecata realizeaza acuzarea(sunt mai multe
departamente, procurori care se ocupa cu investigarea, altii care sustin acuzarea in fata
instantei). O a treia structura secretariatul tribunalului care se ocupa de chestiuni de
ordine administrativa(programele pentru victime si martori, de luarea in custodie a
persoanelor acuzate)
ratione temporis, tribunalul se raporteaza la crimele comise dupa data de 1
ianuarie 1991(nu avem o limita superioara).
ratione locii este vorba despre crimele internationale comise pe teritoriul fostei
republici socialiste federative Iugoslavia, inclusiv asupra spatiului terestru, aerian
si apelor teritoriale
ratione personae persoanele suspectate a fi comis crime internationale in
conflictele din spatiul iugoslav, iar jurisdictia tribunalului priveste doar persoanele
fizice.
ratione materiae:
- acte de genocid
- crime impotriva umanitatii
- crime de razboi(violari grave ale Conventiilor de la Geneva si ale legilor si
cutumelor razboiului, astfel cum au fost ele stabilite prin statutul
tribunalului)(lipeste crima de agresiune)
Procedura sui generis. Investigarea cazurilor e in competenta biroului procurorului,
care intocmeste actul de acuzare, act confirmat sau nu de catre una dintre camerele
preliminare. Sistem germanic + a-s. Cai de atac la camera de apel
Era o problema ei se luptau in alte parte. Majoritatea erau in ca implicati in
evenimentele din spatiul balcanic, pestii mari nu puteau fi prinsi. S-au indreptat astfel
catre ofiterii de rang mediu, o parte din ei au fugit in afara spatiului iugoslav.
Ofiter de rang mediu care a fost deferit de Germania Cauza Tardici. Tribunalul a
functionat, a avut o activitate jurisdictionala foarte importanta, in unele situatii a si
inovat.
In 2000 politica de finalizare a activitatii tribunalului.
Trasatura esentiala a acestei jurisdctii intr-o etapa initiala el functiona pe baza
principiului superioritatii, prioritate persoanele suspectate a fi comis crime de

competenta tribunaluui erau deferite cu prioritate deci nu trebuia sa judece jurisdictiile

interne si apoi sa ajunga la nivel international daca nu se rezolva la nivel intern.
Fluxul apoi a inceput sa functioneze in sens invers(se trimitea la jurisdictiile nationale).
La ora actuala, tribunalul isi incheie activitatea; pedepsele sunt stabilite de judecatori; e
interzisa pedeapsa capitala.