Cursul: Tehnici de

anchet
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:
inclusiv

Forma
Denum Respon
Codul
de
irea
sabil de Seme
discipl
nv
discipli disciplin strul
inei
mnt
nei

Tot
al

LI

E
v
a
l
u
a
r
e
a

N
r
.
d
e
c
r
e
d
i
t
e

Lucru individual
Produsul
preconizat

Strategii de realizare

Studenii implementeaz
etapele unei anchete
sociale: documentarea,
crearea unui plan de lucru,
formularea scopului,
obiectivelor, ipotezelor de
Proiect de lucru; elaborarea
chestionarului, realizarea
cercetare
investigaiei propriu zise
n baza
pe teren, interpretarea i
anchetei
analiza datelor, formularea
sociale
concluziilor i
recomandrilor; utilizarea
complementar n
cercetare a documentelor
sociale.

Criterii de evaluare

Termen de
realizare

Tema
cercetat
este
actual i reflect teme
de
interes
social;
chestionarul este elaborat
corect, innd cont de
regulile de formulare a
ntrebrilor i construcia
logic al acestuia; sunt
indicate cotele utilizate n 15.11.2015
determinarea eantionului 15.12.2015
investigat.; datele sunt
analizate i interpretate
obiectiv; rezultatele sunt
reflectate att cantitativ,
ct
i
calitativ;
sunt
formulate concluzii proprii
i recomandri; conine 510 pagini ca volum

Ancheta social i
sondajul de
opinie
Tema

Uniti de coninut
-Specificul anchetei
sociologice, sociale
-Raportul dintre sondaj,
anchet i -cercetarea
sociologic
-Tipurile anchetei sociologice
-Etapele realizrii anchetei
sociale
Obiective specifce

s delimiteze obiectul
anchetelor sociologice
s defineasc ancheta
sociologic
s cunoasc noiunile: sondaj,
ancheta, cercetarea
sociologic
s identifice tipurile de
anchet
s deosebeasc tipuri de
anchete sociale
s aplice n cercetrile
individuale metoda anchetei

n tiinele socio-umane se folosesc n

esen 5 metode fundamentale prin
care se investigheaz universul
empiric
O Experimentul
O Observaia
O Analiza documentelor
O Interviul
O Ancheta

Specificul metodei
anchetei

O -una din cele mai complexe metode de cercetare: ansamblul

instrumentelor utilizate chestionare, ghiduri de interviu; a tehnicilor- de

codificare, scalare, analiz, prelucrare pe care le utilizeaz complementar
cu alte metode i tehnici de cercetare-observaie, documentarea
O Metode

tehnici

instrumente de cercetare

modalitate general, strategic de abordare a realitii

formele concrete pe care le mbrac metodele, find deci posibil ca
una i aceeai metod s se realizeze cu ajutorul unor tehnici
diferite
este un mijloc ce poate mbrca o form mai mult sau mai puin
material, cu ajutorul cruia se realizeaz captarea informaiei
tiinifce; este cel care se interpune ntre cercettor i realitatea
studiat

- ancheta constituie una dintre modalitile de

cunoatere tiinific a opiniilor, atitudinilor,
aspiraiilor oamenilori, totodat, un mijloc de
influenare.
- ancheta social de cele mai multe ori este
asociat sondajului de opinie. Dup unii autori,
un indicator al nivelului de civilizaie al unei ri
l-ar constitui i gradul de familiarizare al
cetenilor si cu chestionarele de anchet. Este
semnificativ, n acest sens, aprecierea
autorului francez J. Antoine, care afirm c
ancheta prin sondaj a intrat adnc n
deprinderile societii noastre moderne. Ea
intereseaz nu doar cteva categorii
socioprofesionale, ci, ngeneral, omul modern
al secolului XX
P.Bourdieu: este un blestem ca tiinele umane s aib de
a face cu un obiect care vorbete(pericolul

O A.S. metod de cercetare social care are trei

caracteristici definitorii- tipul de coninut care este social,
forma datelor i metoda de analiz folosit.

Coninutul su este social-abordeaz comportamentul,

cunoaterea, atributele, credinele i atitudinile
oamenilor. A.S. poate aduna informaii despre indivizi,
roluri i reele sociale, grupuri sociale, organizaii etc
Coninutul anchetei constituie n esen i Obiectul
anchetei sociale:
-opiniile, comportamentele, atitudinile oamenilor
-aspiraii, trebuine, motivaii care stau la baza conduitei
umane
-cunotine, mrturii ale oamenilor despre fapte,
fenomene adeseori inaccesibile cercettorului
-caracteristici demografice-structuri familiale, structuri de
virst, socio-profesionale etc
anchetidemodului
opinie de via al
-caracteristici ale mediului sociale
oamenilor

O Nu exist spune I. Drgan latur

sau domeniu al vieii sociale n

raport cu care oamenii s nu-i
formuleze preri i nu existatitudini
sau conduite de la cele economice
pn la cele etice politice, religioase
n care factorul opinie s nu
intervin ca element activ (Ion
Drgan, 1968, apud I.Cauc)

-Forma datelor e sistematic, structurat i ntemeiat n

jurul unei variabile; iar Metoda de analiz se bazeaz pe
comparaii ntre grupuri * V.Jupp
-Termenul se refer de obicei la culegerile de date care
folosesc deopotriv Interviul i eantionarea pentru a
produce seturi de date cantitative accesibile analizei pe
calculator
ancheta social=ancheta de eantion care a devenit cel
mai important tip individual de cercetare social folosit
de toate tiinele sociale, cercetrile de pia, sondajele
de opinie
ancheta prin chestionar
ancheta- interviu
comunicarea cu subiecii cercetrii i crearea unei
situaii de interaciune care influeneaz rspunsul
celor chestionai uneori la fel de mult ca i situaia
de fapt

Rotariu- 3 caracteristici ale anchetei

O Standartizarea
O Esantionarea
O Amploarea si elaborarea

ea ajut la descrierea, clasificarea, tipologizarea

faptelorsociale, permite verificarea unor ipoteze i
ofer date care permit explicaii cauzale, teoretice.
Studiile bazate pe anchete pot oferi concluzii,
constatari care s permit elaborarea unor
programe de msuri de perfecionare a activitii
sociale ntr-un domeniu saualtul.
Definiia:

.. Ancheta are drept scop cutarea de informaii referitoare la

un grup social dat (un stat, un grup etnic, o regiune, o clas
social, o categorie de vrst etc) Aceste informaii trebuie s
poat fi prezentate, n vederea analizei lor, sub forma unor
rezultate cuantificabile ( C.Javeau, 1970, apuc I.Cauc, pg.43)

Raportul dintre sondaj, anchet

intr-un
-cercetarea
sociologic
anume sens, termenii
de cercetare sociologic
concret i investigaie sociologic de teren subsumeaz
termenii de anchet i sondaj, constituind fa de acetia
genul proxim, diferena specifc find dat de ponderea
metodelor interogative caracteristice anchetelor i
sondajelor- S.Chelcea
O Sondajul de opinie

specie a anchetei
sociale
O Form popular de
anchet, axat pe o
problematic ce
strnete un interes
general i ale crei
rezultate sunt aduse la
cunotina publicului
sub o form accesibil,
utilizndu-se de regul,
secvene grafice ale
frecvenelor exprimate
procentual

O S.O. sunt centrate pe aspectul opinional, subiectiv

al realitii. ce cred, gndesc, simt, apreciaz,

intenioneaz s fac oamenii (gradul de
satisfacie fa de anumite structuri)
O SO sunt centrate pe probleme ce suscit un larg
interes public (ce risc poate aduce acest fapt?)
O SO st anchete sociologice cu un puternic caracter
descriptiv (linii generale, fr detalieri sau
particularizri)
O SO se realizeaz de regul de ctre instituii
specializate, la comanda unui beneficiar
O Rezultatele SO st prezentate publicului sau
beneficiarului ntr-o form simpl
O SO st nu doar o component a cunoaterii tiinific
e a socialului, ci i parte indispensabil din viaa
societii respective (fore politice, publice etc)

SO se oprete deci la date de ordin subiectiv care

poate cauza numeroase erori de cercetare (nu sunt
verificabile)
AS depeste acest punct de subiectivitate prin
utilizarea unor alte metode complementare pentru a
confrunta opiniile exprimate cu faptele, situaiile existente
(observaia, analiza documentelor sociale, analiza
secundar a datelor)
cercetare
sociologic, dar este considerat de unii autori ca tip de
cercetare, investigaie sociologic
1. ancheta este metoda de baz a cercetrii
2. alte metode, tehnici utilizate au rolul de a ntregi i
verifica datele anchetei
3. ele nu acoper o arie tematic de sine sttatoare n
cadrul cercetrii
4. cercetarea bazat pe anchet are mai mult un caracter
descriptiv, dar cu finalitate practic aplicativ i urmrete
ntr-o mai mic msur dezvoltarea teoretic

Cercetarea sociologic are o sfer de cuprindere

mult mai larg dect ancheta. Ea subsumeaz
totalitatea metodelor, tehnicilor, procedeelor
utilizate pentru studiul feneomenelor sociale ca i
ansamblul normelor, principiilor i regulilor de
ordin
teoretico-epistemologic
n
aplicarea
metodelor. Ea poate utiliza toate metodele sau se
poate rezuma la una din metodele sale de baz

Poate avea obiective practicoaplicative, dezvoltarea teoretic,

dezvluirea raporturilor cauzale,
elaborarea de tipologii, precizri
teoretice i conceptuale

 Anchete colective sunt folosite pe anumite grupuri bine

delimitate de oameni, pentru a afla opinia generala a acestora
Anchete
Anchete individuale
individuale instrumentul
instrumentul de
de cercetare
cercetare este
este folosit
folosit
individual
individual pe
pe fiecare
fiecare subiect
subiect intervievat
intervievat sau
sau chestionat
chestionat
Anchete
Anchete orale
orale sau
sau directe
directe

Descriptive se refera la datele obtinute in urma

investigarii parerilor oamenilor in legatura cu anumite
aspecte sociale, economice, politice etc
Explicative se ocupa cu cercetarea unor ipoteze stiintifice
si cu verificare veridicitatii acestora

Dupa felul in
care se aplica
instrumentele
in cadrul
realizarii
anchetei
Dup forma
prezentrii

Intensive se fac pe putini oameni, de regula de la locul de munca sau

dintr-un
dintr-un anumit
anumit cartier.
cartier. Tema
Tema aleasa
aleasa este
este foarte
foarte specifica
specifica si
si actuala,
actuala, iar
iar
rezultatele sunt conforme cu asteptarile si cu actualitatea
Extensive se fac pe esantioane mai mari, din orase sau tari. Rezultatele
obtinute
obtinute sunt
sunt foarte
foarte generalizate
generalizate si
si au
au o
o valabilitate
valabilitate extinsa.
extinsa.
Calitative
Calitative se
se studiaza
studiaza fapte
fapte si
si lucruri
lucruri foarte
foarte specifice.
specifice. Un
Un dezavantaj
dezavantaj este
este
acela ca se obtin informatii care nu prea mai pot fi masurabile, dar totusi
aparatura necesara si timpul necesar
Cantitative datele obtinute sunt foarte reprezentative, intrucat ancheta
investigheaza
investigheaza un
un numar
numar foarte
foarte mare
mare de
de oameni.
oameni. Este
Este utilizata
utilizata pentru
pentru
studierea obiceiurilor de cumparare, sau in campaniile electorale, ca sa
oferim
oferim doar
doar doua
doua exemple.
exemple.

Dupa
scopul si
felul in
care se
desfasoar
a, vorbim
despre
anchete:

A.socio/economice de interes naional-evoluia nivelului de

trai, calitii vieii
A.asupra dezvoltrii zonale, rurale i urbane- st studiate
aspecte ale sistematizrii i modernizrii localitilor rurale i
urbane, factorii economici i sociali de amplasare a obiectivelor
industriale, de construcie, modernizare etc
A.de opinie public asupra celor mai diferite probleme
economice, politice, sociale culturale-programe i politici de
dezvoltare economico-social
A.comerciale- studiile de marketing-optimizarea comerului
A.asupra mijloacelor de comunicare n mas-satisfacia
sau insatisfacia fa de diverse structuri ale mass-media

Dup
coninutul
problemelor
investigate:

In functie de tipul
necesar derularii
Anchete transversale elementele care se studiaza se refera anchetelor, exista:
la un moment fix pe axa temporala
Anchete longitudinale sunt valabile fie in trecut, fie in
prezent, cu unele posibilitati de a ramane de actualitate si in
viitor

Stabilirea temei (pr.imediata-gasirea unei solutii,

preveziunea unei probleme nevoia obtinerii unei
informatii urgente)

documentarea stiintifica,bibliografica, de terenaccesul la subiecti

stabilirea obiectivelor

stabilirea ipotezelor

Etapele
Anchete
i

determminarea universului
cercetarii:
1. stabilirea colectivitatii generale
(populatia asupra careia se va
2. stratificarea populatieiextinde rezultatele- exm. intreaga
determinam trasaturile populatiei
populatie- ne vom baza pe
cu care lucram: 1. socioelectorat, adulti;.populatie de mai
demografice- sex, virsta, stare
mica anvergura- exm. nr de someri
civila, familie etc., socioinregistrati- ancheta cu somerii).
profesionale- tipul profesiei, locul
Caracteristici= se baseaza pe
de munca, vechimea in munca etc. ,
inregistrari anterioare, nivelul de
sociale- mediul de provenienta, de
lucru este cel statistic, nu e
rezidenta, de apartenenta etc.,
necesara interactiunea cu populatia,
economice- venitul, tipul si
presupune o maniera exhaustiva de
structura locuintei etc.
abordare a problemei.

constructia esantionului (numar, localizare etc)

alegerea interviului sau a chestionarului ca metoda de

cercetare principala in cadrul anchetelor
conceperea instrumentelor de cercetare (realizarea grilei de
interviuri sau a chestionarelor)+ operationalizarea conceptelor

ancheta pilot (se face proba anchetei si se testeaza

instrumentele)

se constituie echipa fnala din cadrul anchetei si se

repartizeaza responsabilitatile fecarui membru
se realizeaza calendarul in care se va desfasura ancheta
propriu-zisa

se culeg datele de pe teren; acestea sunt

verificate si testate pentru a fi veridice,
inainte de a fi prelucrate

prelucrarea propriu-zisa a datelor datelor

se analizeaza si se interpreteaza datele

se finalizeaza raportul de ancheta

Referine bibliografice
O Ion Cauc,Metodologia cercetrii sociologice,

Universitatea Spiru Haret, 2004

O Septimiu Chelcea, Metoddologia cercetrii sociologice:
metode cantitative i calitative, ed.Economic, 2004
O Traian Rotariu, Petru Ilu, Ancheta sociologic i sondajul
de opinie, Polirom 2006
O Petru Ilu, Abordarea calitativ a socio-umanului, Polirom
1997
O Victor Jupp, Dicionar al metodelor de cercetare social,
Polirom 2010
O Lazr Vlsceanu, Ctlin Zamfir, Dicionar de sociologie
O Earl Babbie, Practica cercetrii sociale, Polirom 2010
O http://dli.ro/ancheta-sociologica.html

Activiti pentru
seminar
1. Gsii exemple de
anchete sociale.Prezentai
sumar strategia de
cercetare i rezultatele
obinute
2. Analizai critic tipurile de
anchet
3. Suportul teoretic oferitanalizat