Anato CURS 5

DEZVOLTAREA PANCREASULUI
Se dezvoltta din doi muguri unul ventral care este la nivel cu mugurele hepatocistic si
unul dorsal.
Datorita cresterii inegale in circumferinta a ansei duodenale, cei doi muguri se vor
deplasa astfel incat la sfarsitul L2 ei incep sa fuzioneze.
Din mugurele dorsal se va forma jumatatea superioara a capului si corpului
pancreasului.
Din mugurele ventral se va dezvolta jumatatea inferioara a capului si procesul uncinat
al pancreasului.
Fiecare mugure va avea cate un duct in interiorul sau. Aceste ducte se pot vedea si in
vedere anterioara.
Intre cele doua ducte apare o anastomoza transversa.Partea porximala a ductului
mugurelui dorsal se atrofiaza partial si se observa ca a aparut canalul pancreatic
principal. El pierde legatura cu parrtea posterioara.
Ductul pancreatic principal este astfel format din partea distala a ductului mugurelui
distal, o anastomooza si partea proximala a mugurelui ventral.
Se observa ca in duoden vom gasi ampula Vater in care se varsa canalul coledoc si
canalul pancreatic principal. Ampula Vater este la niveulul papilei duodenale mari. Se
mai numeste si ampula hepato-pancreatica.
ANOMALII:
-la nivelul ampulei sunt cam 3 sfinctere: unul pt canalul principal si 2 pentru canalul
coledoc
O patologie poate fi calculul in coledoccare duce la pancreatita.
-canalul pancreatic accesor care se deschide in papila duodenala mica.
-ansa duodenala lipita de perete
-piteliul din mucoasa de la acest nivel are posibilitatea de a forma insule pe portiuni
mai mari dar si pe organele din jur. Anomalia presupune existenta inulelor
heteropancreatice in mucoasa duodenala, gastrica, jejunala care pot suferi diverse
patologii-tumori, perforatii etc..
-panceas insular. In mod normal daca se face o sectiune prin duoden acesta se
muleaza pe ansa duodenala. Dar pancreasul se poate dezvolta foarte mult si poate
cuprinde in forma inelara duodenul. O anomalie aici ar putea cauza ocluzia intestinala
inalta, se ingusteaza lumenul duodenal.
-mugurele ventral la unele vietuitoare este bifid evolutia sa in ambele sensuri da
aceasta anomalie

VENA PORTA
-lipsesc valvulele deci sangele va curge bidirectional
-are teritoriu mare de ramuri de pornire: zona de convergenta, trunchi comun, zona de
divergenta in ficat
-trunchi comun, capilare sinusoide, ficat, vena centrolobulara, vene
suprahepatice(traseul sangelui)
-o crestere de presiune in zona de convergenta da o hipertensiune portala, in acest
caz primul organ care cedeaza este splina
-alte cauze ale HTP sunt:

1. Prehepatic: tumori ale hilului hep(lumen ingustat), tumori de VP

2. Hepatice :ciroza, epatita B si C
3. Spurahepatice:venele hepatice sau suprahepatice sunt obturate sindromul:
tromboza venelor hepatice
Sangele din VP ajunge in ficat si se opreste aici.
Anastomoze porto-cave:
Locuri prin care sangele trece dintr-o parte in alta.
Sunt zone deservite de doua retele vasculare.
Sunt de 2 tipuri principale: viscerale si parietale.
APC se fac unde epiteliul pavimentos se continua cu mezouri. In esofag avem epiteliu
pavimentos pentru ca este doar un segment de tranzitie la fel ca ultima portiune a
rectului. Aici se formeaza APC :REGIUNEA GASTRICA si REGIUNEA HEMOROIDALA
Anastomoze parietale:
-ombilic
-in reg post a CA si CD in fasciile de coalescenta TOLDT 1 si 2
Pot aparea varice esofagiene de marinea degetului mci, diferite de anastomozele
normnale care sunt de marimea unui capilar.Varicele se rup in lumen, pacientul vomita
sange.
La nivelul esofagului exista un complex venos submucos care se comtinua in sus si in
jos.Venele parsurg un traseu in grosimea mucoasei si se intorc in submucoasa. In
mucoasa sunt vnele organizate sub forma de plisada.

CURS 6
PLEXURI VEGETATIVE ABDOMO-PELVINE
Lanturi simpatice toracale:
-sunt situate paravertebral si stau la baza formarii pelxului celiac prin eferentele pe
care le dau- nervii splahnici
De la nivelul diafragmului prin intermediul unor fibre interganglionare se face trecerea
catre lantul simpatic lomar. Sunt reprezentate de celel mai multe ori de 4 perechi de
ggl situati intial in plan laterovertebrali dar care ajung ulterior in plan prevertebral la
nivel lombar L4L5
Aceasta dispozitie prevertebrala anticipieaza pozita ggl si formeaza lansul simpatic
sacral.
Raporturi pt lansurile simpatice lombare:
LS LOMBAR DREPT: anterior este VCI, posterior sunt corpurile vertebralelombare,
discuri iv, vase lombare si originea muschiului psoas mare, lateral dreapta are raport
cu suprarenala drapta si cu marginea med a rinichiului drept, CA
LS LOMBAR STANG: ant aorta, posterior aceleasi raprturi, lateral aceasi
raporturi+ureter si CD
Eferentele stau la baza formarii plexurilor lomboaortice. Eferentele primelor 2 perechi
ggl participa la formarea plexcului mezenteric inferior iar eferentele ultimelor 2 la
formarea plexului hipogastric superior.
In afara de acestea o alta eferenta este ramura comunicanta catre pl lombar si sacral.

PLEXUL CELIAC

Se gaseste la nivelul regiunii celiace Luscka situat posterior de peretele posterior al

bursei omentale.
Este format dint rei regiuni distincte:
Plex celiac pzis
Plex mezenteric sup
Plex aorticorenal
Etajul superior. Ggl celiaci sau semilunari situati de o parte si de cealalta a originii tr
celiac la nivelyl sau descriind aferente de la nivelul nervilor splahnici mari. -cu origine
la nivelul T569 .
Ggl mezenterici superiori formeaza plexul mezenteric superior si sunt organizati de jur
imprejurul originii arterei mezenterice superioare.primes aferente de la nivelul nervilor
splahnici mici cu origine la nivel T 10 T 11.
Ultima parte apare org intre originile art renale primind aferente de la.nivelul nervilor
splanhici inferiori, cu origine la nivel T12.
Proiectia mult mai detaliata si precisa a plexului celoac oer ansamlu a fost descrisa de
gregoire luand ca reper marginea superioara a pancreasului Astfel incat a fost descris
un etaj supra si retro pancreatic.
Raporturi:
In plan pisterior sunt corpurile vertebrelor T 12 si L1.
Lateral dreapta polul superior al rd, sr dr.
Lateral stanga la fel.
Plexului celiac ii mai descriem si afrrente ps cu origine vagala care nu au niciun fel de
componenta functionala la acest nivel adica nu realiz sinapse.
Eferentele plexului celiac sunt musculare, osoase, vasculare si viscerale. Cele viscerale
sunt imp in doua categorii directe si indirecte. Cele directe catre glanda medulosr si
indirecte distribuite perivascular organelor abd.Aceasta distributie perivasculara i
descriem la nivelul esofagului abd, stomacului, duodenului,pancreasului, ficat, cai
biliare, splina, jejun si ileon, colon pana la.niv flexurii colice stg, rinichi si gonade.
PLEXURILE SIMPATICE LOMBO-AORTICE
Apar org sib forma unor lame nervoase cuprinse intre originea art renale si bifurcatia
aortei. La fel ca di.in cazul PC este imparit in trei etaje intermezeNteric, mezenteric inf
si etajul inf se numeste etaj submezenteric. Acesta din urma se continua catre plexul
hipogastric superior.
Aferentele PLA : fibre cu origine celiaca si fibre de la nivelul primelor doua perechi de
ggl simpatici lombari.
Eferente: musculare, osoase, vasculare si viscerale.
Acestea din urma distrinuindu.se perivascular CD CS si ampulei rectale.
Inferior de PLA descriem plexul hipogastric superiorPHS. Plex presacral sau interiliac si
se formeaza prin unirea a doua radacini dreapta si stanga cu origine la nivelul
ultimelor doua perechi de ggl simpatici lombari si de la nivelul PLA etajul
submezenteric.
PHS este doar o cale de trecere. Fibrele desprinse de la nivelul lui participa la formarea
PHI impreuna cu ramuri desprinse de la nivelul ggl simpatici sacrali.
Eferentele PHS sunt comunicante pt n sacrali si coccigieni, eferente musculare,
osoase, musculare conice catre muschiul ridicator anal si viscerale catre plexeul sacral
median si catre glomusul coccigian.
In regiunea pelvina descriem lanturi ggl simatice sacrale, formate din 3 4 perechi ggl
situate pe fata anterioasa a sacrului,prez la acest nivel raporturi ant cu fascia pelvina
si cu ampula rectala, medial cu vasele sacrale medii iar latera cu vasele sacrale

laterale si cu ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali. Eferentele lor sunt
musculare,osoase,vasculare si viscerale care stau la baza formarii plexurilor PHI.
PLEXURI HIPOGASTRICE INF PHI
Au forma unor lame patrulatere situate in plan sagital la nivelul lamelor conjuctive
sacro-recto-genito-pubiene. Contin pe langa PHI si artera iliaca interna. Mai sunt
asociate si cu palangiul hipogastric care sustine ramurile acestei artere.
Raporturi:
Posterior fata ant a sacrului
Ant fata post a osului pubian
Inferior muschiul ridicator anal
Superior planul superior al excavatiei pelvine.
Aferente: simpatice lombare de la nivelul plexului hipogastric superior si simpatice
sacrale de la nivelul lanturilor simp sacrale. Cel mai.impt continget de fibre avand orig
la nivleul perechii a 2 si 3 de ggl sacrali
Eferente:musculare, osoase, vasculare,viscerale. Acestea din urma se distribuie
la.nivelul rectului, vu, prostatei, uterului si vaginului.
De la nivelul PHI se mai desprind eferente parasimp cu origine s2 s4, formand nervii
erigenti pelvini sau parasimp sacral. Cu distrib la.nivelul org pelvine si genitale.