Anatomie Patologica Curs 1: 5.03.

2014
PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
A.Patologia cailor aeriene superioare
1.RINITELE
Sufixul ita este folosit pentru procesele inflamatorii.
Rinitele sunt inflamatii ale mucoasei nazale.
Din punct de vedere al perioadei de timp in care se desfasoara, rinitele pot fi:
Acute
Cronice
Din punct de vedere al agentilor patogeni, rinitele pot fi:
de cauza bacteriana
de cauza virala
de cauza alergica
RINITELE ACUTE cel mai frecvent se manifesta sub aspectul unei inflamatii catarale
care poate deveni ulterior purulenta. Exista aceasta succesiune de evenimente pentru ca in
majoritatea cazurilor au etiologie virala(rhinovirusuri, virusul gripal) si se complica cu
infectii bacteriene, astfel incat inflamatia catarala(rinoree) de la debut devine muco-purulenta
atunci cand apare suprainfectia bacteriana(Haemophilus influenzae, streptococ, stafilococ).
Exista si rinite acute alergice(praf, polen, par de animale) caracterizate prin exsudat cu
bogata componenta lichidiana la care se adauga eozinofile(daca se realizeaza hemograma se
constata eozinofilie). Sunt situatii in contextul rinitei acute alergice in care edemul si
congestia mucoasei nazale capata un aspect polipoid ce poate determina obliterarea cailor
respiratorii.
RINITELE CRONICE reprezinta o consecinta a rinitelor acute si se manifesta sub
aspectul de rinita cronica atrofica.
Din punct de vedere microscopic:
- epiteliul mucoasei nazale e atrofiat;
- se atrofiaza glandele mucoase, nr lor e scazut;
- exista zone de epiteliu malpighian ce inlocuieste epiteliul ciliat al mucoasei nazale
(metaplazie epidermoida/scuamoasa);
- corionul e subtire si are un bogat infiltrat inflamator cronic (limfo-plasmocitar).
2. SINUZITELE
Reprezinta inflamatia acuta sau cronica a mucoasei sinusurilor, cele mai frecvente
fiind sinusurile mucoasei paranazale. Pot evolua concomitent cu rinitele sau in succesiune.
Anatomopatologic, au caractere morfologice asemanatoare rinitelor.
Sinuzita maxilara, cel mai frecvent, este o consecinta a unor procese infectioase
dento-alveolare sau apicale dentare. Prezinta aceleasi modificari ca la rinite.
Daca pe aceasta secretie sero-mucoasa se supraadauga infectii bacteriene ne
confruntam cu aparitia unei sinuzite supurate cu empiem al sinusului maxilar.
Sinuzita se poate complica cu tromboflebita intracraniana.
3. EDEMUL MUCOASEI LARINGIENE

Reprezinta acumularea anormala de lichid interstitial ce poate fi transudat sau exsudat

la nivelul corionului mucoasei, in cantitati mai mari unde corionul e bine reprezentat, de
exemplu epiglota.
Macroscopic:
- mucoasa e tumefiata/marita de volum,
- poate fi rosiatica cand intervin agenti infectiosi sau poate fi palida
Ca si complicatie cand e sever poate determina asfixie.
De regula procesul inflamator se asociaza cu toate inflamatiile structurilor de
vecinatate(faringe, amigdale). Se poate intalni si in cazul edemelor severe alergice cardiace si
renale.
O forma particulara este edemul angioneurotic, se caracterizeaza prin aparitie brutala,
este sever. Apare la nivelul extremitatii cefalice, ca urmare a unei reactie de hipersensibilitate
la contactul cu un alergen patruns in organism pe cale digestiva sau parenterala. Edemul
masiv intereseaza pleoapele, buzele, fata si mucoasa laringiana.
4. LARINGITELE
Pot fi:
-Acute
-Cronice
Cea mai frecvent intalnita e laringita acuta catarala. Are de regula etiologie virala,
dar poate fi si bacteriana si de regula e implicata flora microbiana saprofita din CAS. Se poate
manifesta la debutul unei boli infectioase ca rujeola si tusea convulsiva.
Exista si o forma cronica nespecifica determinata de actiunea unor substante iritante:
tabagismul, vapori, pulberi, poluanti din mediul ambiant.
5. PATOLOGIA TUMORALA
I TUMORILE BENIGNE
1.PAPILOMUL
Este principala tumora benigna ce poate fi identificata la nivelul mucoasei nazale si
laringelui.
Macroscopic:
-tumora exofitica(proemina pe suprafata pe care se dezvolta)
-dimensiuni diferite
-suprafata neregulata
Exista si situatii in care se dezvolta endofitic si atunci se numeste papilom
inversat/invertit.
In mod uzual, la nivelul laringelui, se localizeaza la nivelul unei corzi vocale.
La copil e de etiologie virala, are tendinta la recidiva, ne putem confrunta cu multiple
formatiuni tumorale: papilomatoza. La adult e unica si se poate maligniza.
Microscopic:
-papilomatoza-neregulatitati la limita dintre derm si epiderm
-hiperkeratoza
-acantoza
-la niv corionului exista vase hiperemiate si infiltrat inflamator
2. ANGIOFIBROMUL NAZO-FARINGIAN/FIBROMUL JUVENIL
Se numeste fibrom juvenil pentru ca apare, de regula, la copii pana la 16 ani, mai
frecvent la baieti.

Este o forma particulara de fibrom ce se caracterizeaza printr-un aspect infiltrativ si

dimensiuni mari ce duc la obliterarea foselor nazale. E intens vascularizata, iar aceasta
vascularizatie da o culoarea rosie intensa/ rosie vie tumorii, sangereaza usor la traumatisme
minore. Poate regresa la pubertate.
II TUMORILE MALIGNE
Sunt reprezentate de carcinoame.
1.CARCINOMUL MUCOASEI NAZALE este rar intalnit, este un carcinom
spinocelular/scuamos.
2.CARCINOMUL SINUSULUI MAXILAR este un carcinom spinocelular/scuamos, mai
frecvent intalnit, are aspect vegetant, infiltreaza oasele din vecinatate, da metastaze ce apar la
nivelul ganglionilor limfatici cervicali profunzi.
3.CARCINOMUL LARINGIAN este ceva mai des, e carcinom spinocelular/scuamos.
La nivelul laringelui in functie de topografie, carcinomul poate fi:
a)Carcinom intrinsec
Are dimensiuni mici, apare la nivelul corzilor vocale. Semnele clinice sunt precoce,
dar metastazele la nivelul ggl limfatici apar tardiv datorita drenajului limfatic scazut in aceasta
zona.
b)Carcinom extrinsec
Are dimensiuni mari, e voluminos, ulcerat, intereseaza epiglota, repliul aritenoepiglotic si sinusul piriform. Semnele clinice sunt tardive, dar datorita drenajului limfatic
important metastazele ggl la nivelul ggl latero-cervicali apar precoce.
B. Patologia pulmonara
1. MALFORMATII CONGENITALE
- Aspecte de hipoplazia/agenezie: Hipoplazia reprezinta dezvoltarea incompleta a
unui organ. Agenezia reprezinta lipsa dezvoltarii datorita lipsei formarii mugurelui embrionar
respectiv.
Ex:
Hipoplazia unilaterala/ bilaterala pulmonara
Hipoplaz unei bronhii primare insotita de agenezia plamanului respectiv
-Chisturile bronhogene sunt formatiuni de origine bronsica ce au raport cu traheea,
cu hilul pulmonar sau cu esofagul. Din punct de vedere radiologic, au aspectul unui chist
mediastinal. Peretele chistului e acoperit de epiteliu respirator, iar in cavitatea chistului
exista mucus. Aceste structuri chistice nu sunt conectate la caile aeriene.
-Chisturile pulmonare sunt incluse in parenchimul pulmonar, sunt conectate la caile
aeriene, contin aer. Daca se rup pot determina pneumotorax.
-Lobii pulmonari accesori:
lobul azygos situat in regiunea mijlocie a lobului superior drept fiind separat de pleura
prin vena azygos
lobul traheal situat la bifurcatia traheei
lobul cardiac la lobul mijlociu drept
2. AFECTIUNILE INFLAMATORII
A) BPOC-ul consta in tulburari ale ventilatiei pulmonare in contextul carora se reduce
volumul expirator, ca o consecinta a leziunii obstructive bronsice.
Bronsita cronica
Emfizemul pulmonar
Bronsiectazia

Astmul bronsic
BRONSITA CRONICA
Este o afectiune inflamatorie de natura iritativa care are ca principale semne clinice:
bronhoreea muco-purulenta
insuficienta respiratorie progresiva
E cauzata de actiunea persistenta a unor factori iritativi:
tabagism
agenti poluanti din mediul ambiant(vapori, pulberi).
Acesti factori iritativi altereaza mecanismele de aparare ale mucoasei si apare o reactie
inflamatorie la nivelul peretelui bronsic insotita de hipersecretie de mucus ce se acumuleaza,
stagneaza si determina aspectul obstructiv al bronhiei. Pe acest teren se pot greva infectii
virale sau bacteriene cu caracter recurent. Sunt lezate bronhiile mari si mici si bronhiolele.
Macroscopic:
-mucoasa apare congestionata(rosie), acoperita de o secretie muco-purulenta ce obstrueaza
lumenul bronhiolelor
Microscopic:
-hiperplazia structurilo muco-secretante
-la niv corionului bogate infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
-zone de metaplazie epidermoida
Acest proces inflamator se intinde progresiv in intregul pererete bronsic si la nivelul
tecii peri-bronho-vasculare. Daca se supraadauga o infectie bacteriana apar PMN-uri
neutrofile. Daca se asociaza si cu o componenta alergica apar eozinofilele. In timp se pierd
celulele ciliate de la nivelul mucoasei, creste nr celulelor muco-secretante, apare o reactie
conjunctiva crescuta concretizata in fibroza la nivelul peretelui bronsic ceea ce duce la
ingrosarea peretelui bronsic si consecutiv micsorarii lumenului bronsic, creste obstructia
lumenului bronsic.
Daca e fibroza accentuata se numeste bronsiolita fibroasa obliteranta. Acele zone de
metaplazie epidermoida au semnificatie de leziuni precanceroase.
EMFIZEMUL PULMONAR
Reprezinta distensia cu caracter permanent a cailor aeriene situate distal de
bronsiolele terminale insotita de distrugerea peretilor alveolari si de cresterea
continutului de aer aer al plamanului.
Substratrul morfopatologic e reprezentat de distrugerea fibrelor elastice (evidentibile
cu orceina).
In functie de gradul de extindere al leziunilor la nivelul acinilor pulmonari,
emfizemul este:
a)centroacinar
b)panacianar
a) Emfizem pulmonar centroacinar
Distensia si distructia cailor aeriene e limitata la bronsiolele respiratorii din aria
centrala a acinilor. Modificarile morfo-patologice sunt precedate de bronsita cronica si se
asociaza cu acumularea in teritoriul lezat a numeroase macrofage incarcate cu pigment
antracotic, de unde si culoarea neagra.
Se intalneste frecvent la fumatori si intereseaza lobii pulmonari superiori.
Tulburarile de ventilatie pulmonara sunt minime sau lipsesc. Evolutiv, distensia si distructia
peretilor alveolari se pot intinde catre zonele periferice cu aparitia semnelor de BPOC.
b) Emfizem pulmonar panacinar

Leziunea intereseaza intreaga arie a acinului pulmonar. Debuteaza la nivelul lobilor

pulmonari inferiori si progresiv afecteaza plamanul in totalite.
Macroscopic, apar la nivelul plamanului urmatoarele modificari:
-puternic destinsi
-hiperaerati
-palid-cenusii
-au margini rotunjite
-parenchimul pulmonar e lipsit de elasticitate, iar la necropssie cand se excuta digito-presiune
ramane godeu. Cand se deschide cavitatea toracica se observa urmele lasate de grilajul costal
sub forma unor zone excavate care alterneaza cu zone care bombeaza.
-la nivelul marginilor/varfului/apexului plamanului apar niste bule cu continut aerian/gazos.
Aceste bule daca sunt voluminoase se pot rupe ducand la aparitia pneumotoraxului. Proba
docimaziei-in apa fragmentul recoltat pluteste pentru ca are mult aer.
Microscopic
-distensia spatiilor aeriene
-peretii alveolari/septurile sunt subtiri, nu au vase de sange pentru ca retelele capilare sunt
comprimate/amputate de cantitatea mare de aer din alveolele pulmonare. Acesti pereti se rup
si apar cavitati aeriene de diverse dimensiuni in contextul carora gasim fragmente din peretii
alveolari.
Procesele de distensie si distructie ale componentelor structurale ale acinilor
pulmonari impreuna cu alterarea tesutului elastic si cu amputarea retelelor capilare constituie
factorii care genereaza tulburari ventilatorii pulmonare. Aceste modificari structurale sunt
insotite de cresterea volumului de aer rezidual. Creste si spatiul mort fiziologic si se reduce
volumul expirator.
Ulterior apar si modificari vasculo-circulatorii consecutiv reducerii volumului
sanguin cu aparitia hipoxemiei, iar in mod reflex apare hipertensiune in circulatia
pulmonara ceea ce determina cord pulmonar cronic care evolutiv duce la insuficienta
cardiaca dreapta.
Alte tipuri de emfizem:
Emfizem interstitial
Reprezinta acumularea aerului in interstitiile conjunctive ale plamanului. Cauza
acestei acumulari e reprezentata de crearea unei brese patologice in caile aeriene
intrapulmonare cu patrunderea si difuzarea aerului in septurile conjunctive. Acest aer difuzat
interstitial se poate extinde din plaman la nivelul:
mediastinului cu aparitia emfizemului mediastinal
sau
tesut adipos subcutanat cu aparitia emfizemului subcutanat.
Cauzele ce provoaca emfizemul interstitial sunt reprezentate de:
rupturi ale peretilor alveolari in contextul unor accese de tuse precum tusea
convulsiva;
accidente in explorarile instrumentale ale cailor aeriene precum bronhoscopia;
manevre executate brutal in cadrul respir artificiale.
Emfizemul compensator
Este o deenumire improprie, aceasta fiind datorata supradistensiei cailor aeriene dar
supradistensia nu e insotita de distrugeri ale peretilo alveolari. Acest tip de emfizem
compensator poate fi intalnit in jurul focarelor de condensare pulmonara sau poate aparea ca o
modificare dupa lobectomie (se excizeaza un lob pulmonar, iar restul de parenchim tinde sa
inlocuiasca parenchimul excizat)

Emfizemul senil
E o denumire improprie datorata supradistensiei cailor aeriene aparuta la persoanele
varstnice. Modificarile pulmonare sunt secundare modificarilor regresive ale osaturii toracice.
Crestera diametrului antero-posterior al diametrului toracic duce la aparitia cifozei fiziologica.
Aceste modificari ale cutiei toracice determina expansiunea parenchimului pulmonar in
saptiul suplimentar creat.
BRONSIECTAZIILE/SUPURATIILE PULMONARE
Sunt afectiuni cronice caracterizate prin dilatarea ireversibila a br onhiilor mici si
mijlocii datorata unei inflamatii cronice care altereaza tunica mioelastica a peretelui bronsic.
Se localizeaza de electie in lobii pulmonari inferiori uni sau bilateral. Mai rar pot
avea caracter difuz si sa intereseze in totalitate plamanul.
In functie de etiologie:
-aspect sacciform
-aspect cilindriform
-aspect moniliform (seamana cu unsirag de margele)
Se evidentiaza prin examen imagistic cu substante de contrast, stabilindu-se gradul de
intindere al leziunilor si tipul de bronsiectazie.
Macroscopic:
-multiple leziuni chistice de dimensiuni diferite, se pot intinde si pana in vecinatatea pleurei,
contin exsudat muco-purulent. Peretele e format din tesut conjunciv fibros si de la acest
perete radiaza in testul pulmonar benzi conjunctive.
Microscopic:
-in peretele bronsic in afara de fibroza importanta si de caracterul radiar al acesteia in
parenchimul din jur se observa un bogat infiltrat inflamator cronic ce substituie tunica
elastica a bronhiei
-epiteliul mucoasei prezinta zone ulcerate(lipsa de substanta) si focare de metaplazie
epidermoida
Daca continutul mucos s-a suprainfectat bacterian atunci regasim numeroase
granulocite neutrofile si piocite.
Cauze:
-infectiile bronho-pulmonare acute, repetate, in perioada copilariei
-fibroze pulmonare/pleuro-pulmonare
-obstructii ale bronsiilor datorate aspiratiei unor corpi straini
Bronsiectaziile congenitale sunt determinate de agenezia tesutului alveolar intr-un
teritoriu de la nivelul plamanului: un lob sau un teritoriu mai extins din plaman. Lobul
pulmonar afectat are dimensiuni mici iar pe suprafata de sectiuni bronhiile dilatate sunt sub
aspetul unor formatiuni chistice. Prezenta acestor formatiuni dilatate se concretizeaza prin
infectii frecvente inca din perioada copilariei. Cand leziunile sunt extinse apar tulburari
ventilatorii mixte de tipul BPOC.
Complicatii:
-infectii la nivelul parenchimului pulmonar cu aparitia abceselor pulmonare bronsiectatice
-amiloidoza secundara
-cand sunt intinse si evolueaza de mult timp apare cordul pulmonar cronic
3.ATELECTAZIA PULMONARA
Reprezinta lipsa de expansiune a parenchimului pulmonar cu pierderea continutului
aerian insotita de cord pulmonar.
In practica medicala se diferentiaza doua forme de atelectazie:

a)Atelectazia nou-nascutului
b)Atelectazia adultului/dobandita
a)Atelectazia nou-nascutului
Poate fi:
Primara
Secundara
Atelectazia primara se caracterizeaza prin lipsa de expansiune normala a
parenchimului pulmonar in momentul nasterii. Cauza este imaturitatea centrilor nervosi
respiratorii care impiedica declansarea miscarilor respiratorii.
Macroscopic:
-plamanii sunt colabatii
-au culoare rosie-violacee
-sunt necrepitanti(nu contin aer)
-au consistenta asemanatoare cauciucului
Proba docimaziei: fragmentul cade la fundul vasului pentru ca are consistenta crescuta si nu
are aer.
Microscopic:
-parenchimul pulmonar e dens
-alveolele pulmonare imbraca aspectul unor fante/crapaturi, au peretii grosi, iar in pereti
exista retele capilare cu vase hiperemiate, epiteliul alveolar e cubic.
Atelectazia secundara se asociaza cu boala membranelor hialine care se
caracterizeaza prin prezenta unor membrane subtiri acidofile, dispuse la nivelul canalelor
alveolare si peretilo alveolari si reprezinta cauza de disfunctie repiratorie. Aceste membrane
hialine apar la prematuri, la nou-nascutii prin cezariana sau la nou-nascutii din mame
diabetice si se datoreaza secretiei insuficiente de surfactant.
Macroscopic
-plamanii au consistenta crescuta
-au aspect patat, prezinta nuante rosii-purpurii ce alterneaza cu nuante rozate
Microscopic
-arii de atelectazie ce alterneaza cu zone de supradistensie a cailor respiratorii(alveole
pulmonare largite, cavitati aeriene de dimensiuni mai mari). In ambele zone exista membrane
hialine.
b)Atelectazia adultului/Colaps pulmonar
Daca se tine cont de factorii ce duc la aparitia atelectaziei, se poate clasifica in:
Compresiv
Obstructiv
In functie de gradul de extindere:
Focal(intr-o anumita zona)
Difuz(intereseaza o arie mai larga)
Compresiv
Apare secundar acumularii in cavitatea pleurala a unor lichide anormale sau aerului
Ex:
-existenta de lichid ssngvin: hemotorax
-lichid sero-citrin: hidrotorax

-pleurezii cu cantitati de lichid mari

-aer:pneumotorax
Aceste acumulari duc la comprimarea plamanului de parte opusa.
Obstructiv
Apare secundar unor obstructii ale cailor bronsice, distal fata de aceste obstructii aerul
din parenchimul pulmonar se resoarbe in circulatia sangvina, iar teritoriul apare colabat.
Cauze:
-aspiratie de corpi straini
-obstructia prin mucusul acumulat in cantitate mare la nivelul bronhiilor: complicatii postoperatorii, mucoviscidoza
-formatiuni tumorale dezvoltate la nivelul bronhiei respective si ingusteaza pana la obstructia
definitiva a lumenului bronhiei-stenoza
Macroscopic
-plamanul apare retractat denivelat fata de pleura
-culoare rosie-violacee
-consistenta crescuta asemanatoare cauciucului
Microscopic
-parenchim pulmonar dens
-alveolele pulmonare au aspectul unor fante, peretii alveolari sunt ingrosati si au retele
capilare bine reprezentate
Cand colapsul pulmonar afecteaza o arie mai larga de plaman apare insuficienta
respiratorie acuta, iar prelungirea acestei stari patologice favorizeaza grefarea secundara a
unor procese inflamatorii sau infectioase.
B) PNEUMONIILE/PNEUMONITELE
Reprezinta inflamatii ale parenchimului pulmonar intalnite la orice varsta.
Daca se tine cont de germenii patogeni ce determina aparitia acestui proces
patologic, se pot clasifica in:
Pneumonii determinate de bacterii:
1. Pneumonia franca lobara
2. Bronhopneumonia
Pneumonii interstitiale:
1. Pneumonii determinate de virusuri
2. Pneumonii determinate de Pneumocystis Carinii
3. Pneumonii determinate de Mycoplasma pneumoniae
Pneumonii disimune:
1. Sarcoidoza pulmonara
2. Pneumonia cu eozinofile
3. Alveolita alergica extrinseca
PNEUMONIILE BACTERIENE
Reprezinta procese inflamatorii acute exsudative, unde exsudatul se gaseste in
alveolele pulmonare, iar germenii patogeni patrund prin caile aeriene la nivel pulmonar.
Macroscopic
-condensare pulmonara
1. PNEUMONIA FRANCA LOBARA
Se numeste asa pentru ca e afectat un lob pulmonar in totalitate. De cele mai multe ori poate fi
afectat un singur lob in totalitate sau mai multi lobi, dar tot in totalitate. Agentul patogen este:

-pneumococul cel mai frecvent

Pot fi si:
-stafilococul
-Klebsiella Pneumoniae
-Haemophilus influenzae
-Escherichia Coli
-Proteus
Clasic, evolueaza in 4 etape:
1. Stadiul de congestie/prehepatizatie
2. Stadiul de hepatizatie rosie
3. Stadiul de hepatizatie cenusie
4. Rezolutie/Vindecare daca evolutia e favorabila, daca nu e favorabila-aparitia de
complicatii
1. Stadiul de congestie/prehepatizatie
Macroscopic:
-lob marit de volum
-culoare rosie-violacee
-aspect umed
-partial crepitant
-la sectionare se elimina lichid sangvin partial aeriat
Microscopic
-in peretele alveolarse gasesc capilare hiperemiate, vasele contin mult sange
-alveolele prezinta exsudat seros cu putine granulocite neutrofile, exista agentul patogen in
alveole
Se numeste ALVEOLITA SEROASA.
2.Stadiul de hepatizatie rosie:
Macroscopic
-marit de volum
-culoare rosie-bruna
-consistenta crescuta, ferma la palpare, asemanator parenchimului hepatic de unde si titulatura
de hepatizatie. Suprafata de sectiune e uscata si rugoasa.
Microscopic
-reteaua capilara e congestionata
-alveolele sunt ocupate de exsudat fibrinos, cu retea de fibrina in care sunt incluse
neutrofile, hematii si agentul patogen
Se numeste ALVEOLITA FIBRINOASA.
3.Stadiul de hepatizatie cenusie
Macroscopic
-lob putin marit de volum
-culoare cenusie
-consistenta crescuta
-pe suprafata de sectiune se elimina un lichid tulbure
Microscopic
-in peretele alveolar apar capilare hiperemiate
-in alveole numeroase neutrofile, macrofage, resturi de fribrina si NU sunt agenti patogeni
Se numeste ALVEOLITA FIBRINO-LEUCOCITARA, cea mai grava forma de alveolita.

4.Stadiul de rezolutie/ de vindecare

Exsudatul intraalveolar e lizat de enzimele leucocitare si se resoarbe prin drenaj
limfatic. In 7-10 zile se restabileste morfologia si ventilatia parenchimului lezat.
Complicatii:
Abcedarea blocului pneumonic, mai frecvent intalnita daca agentul patogen e
reprezantat de germeni Gram negativi
Carnificatia pulmonara se refera la organizarea conjunctiva, apare fibroza, iar la
nivelul zonei in care exsudatul intraalveolar nu a fost resorbit lobul pulmonar are
consistenta crescuta, carnoasa si ramane permanent neaerat
Pleurezie sero-firbrinoasa, fibrino-purulenta
2. BRONHOPNEUMONIA
Reprezinta afectarea pulmonara acuta caracterizata prin inflamatie exsudativa
localizata in primul rand in bronsiole si ulterior extinsa in alveolele din jurul acestora.
Macroscopic
-focare de condensare pulmonara
Agenti patogeni:
-Stafilococul auriu
-Streptococul
-Haemophilus influenzae
-Klebsiella pneumoniae
Leziunile pulmonare sunt secundare unei bronsite/bronsiolite acute. Sunt afectati
ambii plamani in contextul carora se evidentiaza multiple focare de condensare de
dimensiuni diferite. De obicei sunt afectati lobii pulmonari inferiori.
Focarele la necropsie se deceleaza prin palpare si au limite neprecise. Daca se
sectioneaza la necropsie si se exprima nodul respectiv, prin comprimare din bronhia/bronsiola
ce dreneaza se exprima puroi/continut purulent. Intre focarele de condensare exista parenchim
pulmonar neaerat. Exista situatii cand focarele pot conflua si atunci se numeste
bronhopneumonie cu focare confluate.
Microscopic
-focar centrat de o bronhie. Lumenul bronhiei e ocupat de PMN-uri neutrofile si piocite. In
epiteliul bronsic exista zone ulcerate, in jurul bronhiei, in alveolele ce inconjoara bronhia
exista aspecte de proces inflamator. Cele mai grave leziuni de alveolita:
in jurul bronhiei si anume alveolita fibrino-leucocitara,
cu cat ne departam de bronhie leziunile alveolare scad in intensitate fiind prezente:
1. alveolita fibrinoasa
2. alveolita leucocitara
3. la periferia nodulului de condensare alveolita seroasa
Tipuri de bronhopneumonie:
Primara apare ca o consecinta a unor infectii exogene aparute in conditiile scaderii
rezistentei organismului, mai frecvent la extreme de varsta(copii, varstnici).
Secundara:
post-infectioasa,
secundara unor inflamatii
secundara unor infectii virale ale cailor respiratorii: gripa, rujeola
consecutiv aspirarii in caile bronsice a unor corpi straini: lichid amniotic la nounascuti

bronhopneumonia terminala ce apare in stadiul final al unor boli extrapulmonare la

varstnici.