Cuprins

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1.

Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.........................................................3

2.

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social..............................................................................3

3.

Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului..............................................................................4

4.

Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.............................................................................5

5.

Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital....................................6

6.

Studiu de caz privind rezultatul exercitiului..........................................................................................9

7.

Studiu de caz privind rezultatul reportat..............................................................................................10

8.

Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii...............................................10

9.

Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli..........................................................12

10.

Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni...................................................13

11.

Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.......................................14

12.

Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.....................................................................15

13.

Studiu de caz privind contractele de leasing operational.................................................................16

14.

Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare..............................................................................17

15.

Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar...........................................................18

16.

Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.............................................................................18

17.

Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.............................................................................19

18.

Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale..................................................20

19.

Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale....................................................21

20.

Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.....................21

21.

Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.....................23

22.

Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor..............................................................23

23.

Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare..............................26

24.

Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans...................................................................27

25.

Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare...............................................28

26.

Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile...........................30

27.

Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.............................................................35

28.

Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti...........................................................36

29.

Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.....................................................................36

30.

Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor..............................................................................337

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si
rezolvarea aplicatei(fluxul informational).
1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.
SC IRIS SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere limitata cu un capital
subscris de 20.000 lei divizat in 2000 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/ parte sociala.
1.1.

Constituire capital social:

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:
456 = 1011 20.000
b) varsarea capitalului:
5121 = 456 20.000
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 = 1012 20.000

1.2.

Majorare capital social:

Asociatul unic hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea unui aport in natura sub forma
unui autovehicul in valoare de 6.000 lei.
a) subscrierea aportului in natura:
456 = 1011 6.000
b) intrarea in patrimoniu a aportului subscris:
2133 Mijloace de transport = 456 6.000
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 = 1012 6.000
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.

Pagina 2

2.1. In vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.000 parti sociale cu
pretul de 1,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a actiunilor este de 1 leu.
a) rascumpararea partilor sociale:
502 = 5311 1.500
b) anularea partilor sociale rascumparate:
%

502 Actiuni proprii

1.500

1012 Capital subscris varsat 1.000

668

Alte cheltuieli financiare 500

2.2. O societate comerciala obtine in anul 2012 o pierdere in valoare de 2.000 lei. Capitalul social
este in valoare de 10.000 lei. Hotararea AGA decide acoperirea pierderii prinmicsorarea capitalului
social.
1012 = 117 2.000
3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.
Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de
persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:
3.1. Valoarea nominal (VN)
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 2.000 lei, care
este divizat in 20 de parti sociale.
Valoarea nominala a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale
2.000/20 = 10 lei / parte sociala
3.2. Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare cumparare a titlurilor care se
stabileste prin negociere la bursa de valori.Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:
- marimea dividendelor asteptate de catre actionari
- stabilitatea financiara a entitatii
- situatia generala a pietei de capital
- rata dobanzilor etc
Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care
subscriu actiunile sau partile sociale(PE).Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea
nominala.
3.3. Valoarea financiara (VF)
Pagina 3

Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1.000 lei ,iar rata medie a dobanzii este de 40%.
Valoarea financiara a actiunii este VF=Valoare divident/ Rata dobanzii 1.000/0.4 = 2.500 lei
Suma de 2.500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 40% pentru a obtine un
avantaj egal cu marimea dividendului de 1000 lei.
3.4. Valoarea de randament (VR)
VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve):rata medie a
dobanzii.
Dividendul pe actiune este de 1.000 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 100 lei /actiune, iar
rata dobanzii este de 40% pe an.
Valoarea de randament este VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata Dobazii = (1000+100) :
40/100 = 2.750 lei
3.5. Valoarea contabila (VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil
si numarul de titluri VC = ANC/NA
Activul net contabil (ANC)= Activ real Datorii
Activ
Imobilizari
corporale
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Total

Suma

Capitaluri proprii +

Datorii
2.500 Capitalul social
400
200
1.500
4.600

(1000 actiuni)
Rezerve
Profit
Furnizori
Credite bancare
Total

Sum
a
2.500
500
1.000
300
300
4.600

VN = 2.500/1.000 = 2.5 lei

ANC = 4.600 600 = 4.000 lei
VC = 4.000/1.000 = 4 lei
4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
Amortizarea capitalului consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin aceasta sa
se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile constituite sau prin
afectarea unei parti din beneficiu. Ca reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei
dispozitii statutare sau prin decizia adunarii generale extraordinare a actionarilor.

Pagina 4

Capitalul subscris varsat se ridic la 3.000 lei. Se decide s se amortizeze capitalul cu 500 lei prin
afectarea unei parti din rezervele disponibile:
1068 = 456

500

456 = 512 500

Totodat se face virarea interna prin debitarea contului 1012 Capital subscris varsat si creditarea
conturilor 1012.1Capital neamortizat si 1012.2 Capital amortizat.
a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru partea amortizata
1012 = 456

500

b) Afectarea rezervelor la amortizare

1068 = 1012.2 500
c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:
1012 = 1012.1

2.500

d) Rambursarea efectiva a actiunilor

456 = 5121 500
5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
Rezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o
decizie contrara a organelor autorizate. Deci ele se constituie si doteaza in raport cu cotele distribuite din
beneficiile anului.
In mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse cum sunt diferentele din
reevaluare si primele de capital.
Structural, rezervele se impart in rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare si
alte rezeve.
5.1. Rezerve pentru actiuni proprii
Asociatul unic al societatii hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale. Dobandirea acestora se
face cu plata in numerar, la pretul de 1.5 lei/ parte sociala. Sursa de procurare a partilor sociale este
profitul distribuibil asociatilor. In exercitiul urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 2
lei/ parte sociala.
a) Rascumpararea in numerar a partilor sociale: 500 * 1.5 = 750 lei
502 = 5311 750
b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, in suma egala cu
valoarea partilor sociale rascumparate:
129 = 1062 750
c) Vanzarea in numerar a partilor sociale:
5311 =

1.000
Pagina 5

502

750

7642

250

d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul reportat:
1062
5.2.

= 117 750

Rezerve din reevaluare

Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile de valori economice create prin reevaluarea

activelor imobilizate. Ele intervin numai in cazul in care cresterea de valoare fata de valoarea contabila
anterioara este apreciata ca sigura si durabila.
In exercitiul financiar 2011 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 10.000 lei, tinandu-se se
seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de
8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate este de 1.000 lei.
In exercitiul financiar 2012, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 7.000 lei, amortizarea
calculata intre cele doua reevaluari fiind de 1.000 lei.
a) Inregistrari contabile in exercitiul 2011:
Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 - 1.000 = 7.000 lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 10.000 - 7.000 = 3.000 lei
2131 = 105 Rezerve din reevaluare 3.000
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea contabila
neta) = 8.000 * (10.000/ 7.000) = 11.428,57 lei
Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) =
1.000 * (10.000/ 7.000) = 1.428,57 lei
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 1.428,57 - 1.000 = 428,57 lei
2131 =

2813

428,57

b) Inregistrari contabile in exercitiul 2012:

Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 10000 - (1000 + 428,57 +
1.000) = 7.571,43 lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 7.000 - 7.571,43 = - 571,43
lei
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea
contabila neta) = 10.000 * (7.000/ 7.571,43) = 9.245,28 lei
Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) =
2.428,57 * (7.000/ 7.571,43) = 2.245,28 lei
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.245,28 2.428,57 = -183,29
lei

Pagina 6

In acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea justa stabilita prin
reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 571,43 lei. Acest minus din reevaluare va fi
acoperit din plusul din reevaluare inregistrat in 2011
%

= 2131

757,72

105
5.3.

571,43

2813
Primele de capital

183.29

Primele de capital (capitalul aditional) se constituie ca excedent intre valoarea de emisiune si

valoarea nominala (primele de emisiune); intre valoarea contabila sau intrinseca a actiunilor stabilite in
urma fuziunii societtilor si valoarea lor nominala (primele de fuziune), intre valoarea bunurilor primite
ca aport si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise (primele de aport) si intre
valoarea nominala a obligatiunilor convertite in actiuni si valoarea nominala a actiunilor (prime de
conversie a obligatiunilor in actiuni).
In urma fuziunii, o societate comerciala absorbanta preia activul societatii absorbite reprezentat
de masini si utilaje evaluate la suma de 5.000 lei si disponibilitati banesti in conturile bancare de 2.000
lei. Se hotaraste ca in schimbul activului preluat sa se emita 6.000 de parti sociale cu valoarea nominala
de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior in capitalul social.
- valoarea contabila a activelor preluate: 7.000 lei
- valoarea nominala a partilor sociale: 6.000 lei
- prime de fuziune: 7.000 - 6.000 = 1.000 lei
a) subscrierea capitalului:
456

7.000

1011 Capital subscris nevarsat

1042 Prime de fuziune

6.000
1.000

b) preluarea activelor aduse prin fuziune:

%

= 456

7.000

2131 Echipamente tehnologice

5.000

5121 Conturi curente la banci

2.000

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 = 1012

6.000

d) integrarea primelor in capitalul social:

1042 Prime de fuziune = 1012 1.000

6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.

Pagina 7

In decursul anului 2012 o societate a inregistrat urmatoarele cheltuieli si venituri :

6022
603
604
611
612
613
622
623
624
625
627
628
635
641
645
658

Cheltuieli privind combustibilul

Cheltuieli cu obiectele de inventar
Cheltuieli cu materialele nestocate
Cheltuieli cu intretirea si reparatii
Cheltuieli cu revedente si chirii
Chetuieli cu primele de asigurare
Cheltuieli cu comisioane si onorarii
Cheltuieli privind protocolul
Cheltuieli cu transportul de bunuri si

4200
8250
5350
500
5000
9500
1250
2400

persoane
Cheltuieli cu deplasari si detasari
Cheltuieli cu servicii bancare
Alte cheltuieli cu servicii la terti
Cheluieli cu alte impozite si taxe
Chetuieli cu salarii personal
Chetuieli sociale
Alte cheltuieli de exploatare
Chetuieli privind amortizarea si

1300
2300
350
6200
2700
8500
2500
700

6811 provizioanele
Total cheltuieli exploatare
665 Chetuieli cu diferentele de curs
Total chetuieli financiare
704 Venituri din prestari servicii
7588 Alte venituri din exploatare
Total venituri din exploatare
765 Venituri din diferentele de curs
766 Venituri din dobanzi
Total venituri financiare

32000
93000
200
200
330000
500
330500
280
40
320

Rezultatul din exploatare =

Rezultatul financiar =
Profitul brut =
Cheltuiala cu impozitul pe profit (cont

237500
120
237620

691) =
Rezultatul exercitiului =

38019.2
199600.8

7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

In categoria capitalurilor proprii se includ si rezultatele reportate din exercitiile precedente a caror
decizie de repartizare a fost amanata de adunarea generala a asociat. Profitul figureaza ca sursa proprie de
finantare pana in momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul intreprinderii

Pagina 8

societare, iar pierderea pana la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate
in acest sens.
Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a carui decizie de
repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmatoare se inregistreaza la contul 1171 Rezultatul reportat
reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita.
a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent n suma de 100 lei:
129 = 117

100

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta n suma de 80 lei:

1061 = 117

80

c) Se reporteaza profitul net realizat n exercitiul precedent, care nu a fost nca repartizat de 1.200 lei :
121 = 117

1.200

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata n exercitiul precedent de 50 lei:

117 = 121

50

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare n suma de 300 lei:

117 = 1063

300

8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

SC IRIS SRL detine un capital social in suma de 500.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o
valoare nominala de 2,50 lei/ actiune.
In anul N, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare
unitar de 2,00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor
rascumparate.
a) Rascumpararea actiunilor proprii:
109 Actiuni proprii

= 5121

4.000

b) Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a acestora:

1012

109 Actiuni proprii

141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea

5.000
4.000
1.000

instrumentelor de capitaluri proprii

c) Transferarea la rezerve a castigurilor obtinute din anularea actiunilor proprii:

Pagina 9

141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea

= 1068 Alte rezerve

1.000

instrumentelor de capitaluri proprii

In anul N+1, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare
unitar de 3 lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor
rascumparate.
a) Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 3 lei/actiune = 6.000
lei):
109 Actiuni proprii = 5121

6.000

b) Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 2,50 lei/actiune =
5.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare:
%

= 109 Actiuni proprii

1012

6.000
5.000

149 Pierderi legate de emitere,

1.000

rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de
capitaluri proprii
c) Acoperirea din rezerve a piederilor inregistrate:
1068 Alte rezerve = 149 Pierderi legate de emitere,

1.000

rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de
capitaluri proprii
9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
Provizionul pentru riscuri si cheltuieli reprezinta un pasiv cu exigibilitate sau valoare incerta.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia
acordata clientilor;
c) alte provizioane.
Pagina 10

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in functie de natura si

scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
Constituirea provizioanelor este impusa de doua principii de baza care stau la baza organizarii
contabilitatii:
a. prudenta, care presupune, in esenta, contabilizarea oricarei pierderi probabile si necontabilizarea
veniturilor probabile;
b. independenta exercitiului, conform caruia la stabilirea rezultatului financiar al exercitiului se iau in
considerare toate cheltuielile si veniturile provenite din acel exercitiu, indiferent de momentul in
care are loc decontarea.
Conceptul de provizion se preteaza la doua interpretari:
a. interpretarea contabila, care presupune stabilirea marimii acestuia si reflectarea provizionului in
contabilitate;
b. interpretarea economica, conform careia provizionul este un element de cheltuiala la constituire, si,
respectiv, de venit la anulare.
Provizioanele pentru litigii se pot constitui la sfarsitul exercitiului pentru litigiile aflate in curs,
deoarece exista riscul ca acestea sa se finalizeze in defavoarea unitatii. Acestea trebuie constituite la
nivelul sumelor aflate in litigiu.
Provizioanele pentru garantii acordate clientilor se constituie in cazul livrarilor de bunuri cu
termen de garantie existand astfel posibilitatea ca o parte din cei carora societatea le-a livrat bunurile
respective sa solicite remedierea sau inlocuirea acestora ceea ce presupune existenta unor riscuri pentru
unitate care ar putea genera cheltuieli suplimentare. Ca marime, acestea se dimensioneaza prin aplicarea
procentului de cheltuieli cu remedierile din anul trecut asupra valorii livrarilor pentru care se acorda
garantii. In ramura constructiilor provizioanele de aceasta natura se constituie la nivelul retinerilor
facute de catre beneficiarul lucrarii de constructii - montaj.
Exemplu privind provizioanele pentru garantii acordate clientilor.
Un producator de televizoare ofera garantie la momentul vanzarii bunurilor. Conform termenilor
contractului de vanzare producatorul intelege s elimine prin reparatii sau inlocuire defectele ce apar intro perioada de 12 luni de la data bilantului Daca sunt probabile doar defecte minore, costurile de reparatie
si inlocuire vor fi de 5.000.000 lei, iar daca sunt majore de 15.000.000 lei. Pe baza informatiilor trecute,
intreprinderea estimeaza ca in anul 2000, 85 % din bunurile vandute nu vor avea defecte, 10 % vor avea
defecte minore i 5 % defecte majore. In anul 2001 expira perioada de garantie a produselor vandute si
nu s-au produs defectiuni care sa impuna remedieri.
a) determinarea valorii estimate a costului reparaiilor:
85 % din TV vndute nu vor avea defecte
Calcul = 85 % 0 lei

Cost = 0
Pagina 11

10 % din TV vandute vor avea defecte minore

Calcul = 10 % 5 000 000 lei Cost = 500 000
5 % din TV vandute vor avea defecte majore
Calcul = 5 % 15 000 000 lei Cost = 750 000
TOTAL= 1 250 000 lei
b) constituirea unui provizion pentru garanii acordate clienilor:
1 250 000 lei

6812

= 1512

1 250 000 lei

c) anularea n anul 2001 a provizionului constituit i devenit fr obiect:

1 250 000 lei

1512

7812

1 250 000 lei

10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni denumite si credite obligatare, reprezinta datorii pe
termen lung create prin vanzarea de titluri de credit negociate catre public. Vanzarea se face, de regula,
prin intermediul unor institutii financiare sau bancare, fara s fie exclusa si posibilitatea vanzarii directe
de catre intreprinderea societara. Intreprinderea care emite astfel de titluri se angajeaza sa ramburseze la
termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasc o dobanda sub forma cupoanelor atasate titlurilor de
credit.
SC IRIS SA emite 1.000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 100 lei.
Valoarea nominala totala a celor 1.000 de obligatiuni emise este de 100.000 lei. Valoarea de emisiune
pentru o obligatiune este de 95 lei, iar valoarea de rambursare este de 110 lei. Termenul imprumutului
este de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 14% pe an.
Cunoscand urmatoarele date, se inregistreaza in contabilitate operatiunile specifice emisiunii de
obligatiuni:
o
o
o
o
o

valoarea de incasat de la obligatari este de 95.000 lei (95 x 1.000)

valoarea de rambursare este de 110.000 lei (110 x 1.000)
prima de rambursare este de 15.000 lei [(110 95) x 1.000]
dobanda anuala este de 14.000 lei (14% x 100.000)
amortizarea anuala a primei de emisiune este de 3.750 lei (15.000/4 ani)

a) inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiuni de obligatiuni la valoarea de rambursare:

%
461
169

= 161

110.000
95.000
15.000

b) incasarea sumelor de la persoanele care au subscris:

5121

461

95.000 l

c) inregistrarea dobanzii anuale de 14.000 lei:

666 = 1681

14.000
Pagina 12

d) achitarea dobanzii la termenul scadent conform contractului:

1681 = 5121 14.000
e) inregistrarea pentru primul an a amortizarii primelor privind rambursarea obligatiunilor, in
valoare de 3.750 lei:
6868 = 169

3.750

11. Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
SC IRIS SRL primeste un credit bancar in devize in valoare de 1.000 USD la cursul de 3 lei/USD,
care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 10% si se achita la
sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul primului an cursul este de 3,1 lei/USD, iar la sfarsitul anului doi cursul
este de 2,8 lei/ USD.
a) Primire imprumut (1000 USD * 3 lei/ USD)
5124 Conturi la banci in valuta = 1621 Credite bancare pe termen lung

3.000

b) Calcularea ,inregistrarea si achitarea dobanzii dupa primul an ( 1000 USD * 10% * 3,1 lei/
USD)
666 Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei

310

c) Contabilizare rambursare unei transe de imprumut (500 USD* 3,1 lei / USD) si a pierderii din
diferente de curs valutar (500 USD * 0,1 lei/ USD)
%

= 5124 Conturi la banci

1.550

in valuta
1621 Credite bancare pe termen lung

1.500

665 Cheltuieli cu diferente de curs

50

d) Recunoastere diferenta de curs pentru imprumutul ramas:

665 Cheltuieli cu diferente de curs = 1621 Credite bancare pe termen lung

50

e) Calcularea , inregistrarea si achitarea dobanzii dupa al doilea an (500 USD * 10% * 2,8 lei/
USD)
666 Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei

140

f) Contabilizare rambursare ultima transe de imprumut (500 USD* 2,8 lei / USD) si a castigului
din diferente de curs valutar (500 USD * 0,3 lei/ USD)
1621 Credite bancare pe termen lung

1.550

5124 Conturi la banci

1.400

in valuta
765 Venituri din diferente 150
Pagina 13

de curs
12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
SC IRIS SRL incheie in data de 20.05.2012 un contract de leasing pe o perioada de trei ani
pentru achizitia unui autoturism, in valoare de 160.000 lei.
Principalele clauze contractuale sunt:

avans 10.000 lei ;

scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru;
durata contractului: 3 ani;
rata dobanzii 15% pe an;
se platesc transe egale in suma de 16.000 lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 11.878,84

lei
lei, valoare la care se efectueaza transferul dreptului de proprietate si care nu contine dobanda;
fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (cota parte din valoarea
activului) conform graficului prezentat in continuare;
valoarea reziduala 11.878.84 lei este insotita de transferul dreptului de proprietate;
durata de utilizare economica a activului este de 5 ani.

Sold initial
1
160000
150000
139625
128860.9
117693.2
106106.7
94085.72
81613.93
68674.46
55249.75
41321.62
26871.18
11878.84
Total

GRAFIC DE RAMBURSARE CALCULAT DE LOCATOR

Dobanza
Rata
Principal
Sold Final
2 = 1 * 15% * 3/12
3
4=3-2
5=1-4
6000
16000
10000
150000
5625
16000
10375
139625
5235.9375
16000
10764.06
128860.9
4832.285156
16000
11167.71
117693.2
4413.49585
16000
11586.5
106106.7
3979.001944
16000
12021
94085.72
3528.214517
16000
12471.79
81613.93
3060.522561
16000
12939.48
68674.46
2575.292157
16000
13424.71
55249.75
2071.865613
16000
13928.13
41321.62
1549.560574
16000
14450.44
26871.18
1007.669095
16000
14992.33
11878.84
11878.84
11878.84
0
43.878,85
203878.8
160.000

13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.

SC IRIS SRL inchiriaza in regim de leasing o cladire necesara desfasurarii productiei, in
urmatoarele conditii:
durata contractului de leasing 5 ani
platile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 20.000 lei fiecare.
Se cunosc:
valoarea cladirii: 500.000 lei,
durata de utilizare economica: 20 de ani.
Pagina 14

Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata de leasing :

a) primirea facturii reprezentand rata trimestriala:
612 Cheltuieli cu redevenele, locaiile
de gestiune si chiriile

= 401 Furnizori 20.000

b) plata facturii catre societatea de leasing:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 20.000
14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
Entitatea BestMedical isi desfasoara activitatea in industria farmaceutica si realizeaza activitati de
cercetare- dezvoltare prin laboratorul propriu de cercetare.
Faza de cercetare :
In februarie 2012 entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propiu:
o
o
o
o

Materii prime : 4.500 lei

Materiale auxiliare : 3.800 lei
Manopera : 2.000 lei
Amortizarea ecipamentelor din laborator : 1.600 lei
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 4.500
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 3.800
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate 2.000
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2813 Amortizarea instalatiilor
amortizarea imobilizarilor

1.600

Faza de dezvoltare :
Entitatea BestMedical doreste sa obtina un nou vaccin. Societatea a incheiat cu un centru de
cercetari pentru medicamente un contract pentru achiziionarea studiului Tehnologia de obinere a
vaccinului Antigripal in valoare de 30.000 lei. In aceeasi luna, entitatea inregistreaza la OSIM produsul
obtinut, taxele suportate pentru brevetarea acestei inventii fiind de 3.000 lei. Entitatea obtine dreptul de a
vinde licenta asupra fabricarii acestui vaccin pe o perioada de trei ani.
a) Inregistrarea in contabilitate a achiziiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizari

30.000

b) Brevetarea inventiei la OSIM:

205 Concesiuni, brevete, licene marci
comerciale, drepturi si active similare

33.000

203 Cheltuieli de dezvoltare 30.000

404 Furnizori de imobilizari
3.000

Pagina 15

c) Inregistrarea amortizarii anuale aferente imobilizarii recunoscute (30.000 lei/ 3 ani)

6811 Cheltuieli de exploatare

2805 Amortizarea concesiunilor, 11.000

privind amortizarea imobilizarilor

brevetelor,licentelor

d) Scoaterea din evidenta la sfarsitul celor 3 ani a activului amortizat integral:

2805 Amortizarea concesiunilor,

205

brevetelor,licentelor

Concesiuni, brevete,

33.000

marci, drepturi si active similare

15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.

SC IRIS SRL achizitioneaza un program informatic ce urmeaza a fi utilizat pentru nevoi proprii
in valoare de 36.000 lei, durata de viata utila 3 ani si licenta corespunzatoare in valoare de 10.000 lei,
respective dreptul de a vinde acest program pe o perioda de 2 ani.
Deoarece se poate efectua o separare clara intre cele doua component (IAS 38), in contabilitate
ele
vor fi urmarite separat:
%
205 Concesiuni, brevete, licene, marci comerciale,
drepturi si active similare
208 Alte imobilizari necorporale

= 404 Furnizori de imobilizari

46.000
36.000
10.000

In aceste condiii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesitai proprii se va

efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licenei va fi amortizat pe o perioada de doi
ani, astfel :
a) Amortizare lunara program de contabilitate (36.000/36 luni=1000 lei)
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, 1000
amortizarea imobilizrilor
licentelor,marcilor comerciale, si activelor
similiare
b) Amortizare lunara licenta(10.000/24 luni=416,67 lei)
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale 416,67
amortizarea imobilizrilor
16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
SC IRIS SRL achizitioneaza o instalatie de produtie sapun si detergenti la costul de 840.000 lei.
Conform Catalogului, instalatia are o durata normal de functionare cuprinsa intre 8 si 12 ani, iar

Pagina 16

conducerea entitatii a optat pentru o durata de recuperare fiscala a costurilor de 8 ani, prin aplicarea
reginului de amortizare accelerata.
Anul

Norma de amortizare

Baza de calcul a
amortizarii

Valoarea anuala
a amortizarii

1
2
3
4
5
6
7
8

50%
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Total

840.000 lei * 50%

420.000
60.000
60.000
60.000
60.000
60.000
60.000
60.000
840.000

420.000 lei/ 7 ani

Rata lunara de
amortizare (3/12
luni)
35.000
5.000
5.000
5.000
5.000
5.000
5.000
5.000

17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.

SC IRIS SRL detinea un utilaj in anul 2011 in urmatoarele conditii :

Valoare de intrare = 105.000 lei

Durata de viata initala = 15 ani
Amortizare cumulata = 350.000 lei
Durata ramasa de viata dupa evaluare = 10 ani
Valoarea de utilizare = 65.000 lei
Valoarea justa = 71.000
Costurile estimate cu vanzarea = 3000 lei

Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:

31.12.2011
Valoarea de intrare

= 105 000 lei

(-) Amortizarea cumulata = 35 000 lei

= Valoare contabila

70 000 lei

Valoarea recuperabila = max ( Valoare justa Costurile estimate cu vanzare; Valoarea de utilitate)
Valoarea recuperabila = max (71 000-3 000 ; 65.000) = 68.000
Din cele prezentate mai sus rezulta ca Valoarea contabila > Valoarea recuperabila, deci utilajul este
depreciat cu valoarea de 2000 lei (70.000 68.000)
6813 Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele
pentru deprecierea imobilizarilor

2913 Ajustari pentru deprecierea

2000 lei

instalaiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantaiilor

Valorea prezentata in bilant la 31.12.2012 va fi 105.000-35.000-2.000=68 000 lei

Inregistrarea amortizarii (105 000/15 ani = 7 000)
6811 Cheltuieli de exploatare privind

= 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor 7 000 lei

Pagina 17

amortizarea imobilizarilor

de transport, animalelor si plantaiilor

Se va prezenta inregistrarea deprecierii in anul 2012 in urmatoarele situatii:

a) Valoarea recuperabila la 31.12.2012 ar fi fost de 59 000 lei
b) Valoarea recuperabila la 31.12.2012 ar fi fost de 66 000 lei
a) Valoarea de intrare = 105 000
- Amortizarea cumulate = 35 000 + 7 000 = 42 000
- Depreciere = 2 000
= Valorea contabila de 61 000
Val. Contabila(61 000) > Val. Recuperabila( 59 000) => Depreciere de 2 000 lei
6813 Cheltuieli de exploatare

2913 Ajustari pentru deprecierea

privind provizioanele
pentru deprecierea imobilizarilor

2000 lei

instalaiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantaiilor

Valoare bilant = 105 000 42 000 2000 2000 = 59 000

b) Valoarea de intrare = 105 000
- Amortizarea cumulate = 35 000 + 7 000 = 42 000
- Depreciere = 2 000
= Valorea contabila de 61 000
Val. Contabila(61 000) < Val. Recuperabila( 66 000) => Apreciere de 5 000 lei
Deprecierea care poate fi reluata este 2 000
2913 Ajustari pentru deprecirea

= 7813 Venituri din ajustari 2 000

instalatiilor, mijloacelor de tranport,

pentru depreciera imobilizarilor

animalelor si plantatiilor
Valoare in bilant = 105 000 42 000 = 63 000
18. Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.
SC IRIS SRL realizeaza un program informatic software .Cheltuielile ocazionate sunt impartite in
faza de cercetare si faza de dezvoltare astfel:

Pagina 18

 cheltuieli din faza de cercetare (studierea , analiza unor programe informatice similare, intocmirea
modelului conceptual al datelor) in suma totala de 40.000 lei
cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea efectiva si analiza software. Testarea programului)
in suma totala de 20.000 lei
cheltuieli aferente cursurilor pentru pregatirea personalului in vederea utilizarii programului 2.500
lei
a) Inregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare
614 Chetuieli cu studiile si cercetarile = 5121 Conturi la banci in lei 40.000
b) Faza de dezvoltare se recunoaste imobilizarea necorporala in curs
233 Imobilizari necorporale = 721 Venituri din productia de
in curs de exercutie

20.000

imibilizari necorporale

c) Receptia imobilizarii necorporale

208 Alte imobilizari necorporale = 233 Imobilizari necorporale 20.000
in curs de executie
d) Inregistrarea cheltuielilor aferente cursurilor de pregatire
628 Alte cheltuieli cu serviciile efecutate de terti = 5121 Conturi la banci in lei 2.500
19. Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale.
Prin hotararea conducerii, SC IRIS SRL. scoate din uz un program informatic cu o valoarea
contabila de 20.000 lei, amortizarea cumulata inregistrata fiind de 18.500 lei.
Scoaterea din evidena contabila a activului necorporal:
%
= 208 Alte imobilizari necorporale
2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale

20.000
18.500

6583 Cheltuieli privind activele

1.500
cedate si alte operaii de capital
20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.
La nivelul unei intreprinderi, intrarea imobilizarilor corporale se poate realiza prin aporturile in
natura ale proprietarilor, achizitionarea cu titlu oneros, constructia si productia proprie, obtinute cu titlu
gratuit prin donatie sau plusuri de inventar, precum si prin asocierea, fuziunea sau achizitia de
intreprinderi.
Intrari de imobilizari prin achizitie:

Pagina 19

SC IRIS SRL achizitioneaza un utilaj pe baza factura nr 15 / 10.01.2012. Factura cuprinde:

Valoare la pret de cumparare
10.000 lei
Cheltuieli de transport facturate de furnizor
500 lei
Tva 24 %
2.520 lei
Total factura :
13.020 lei
Avans acordat
4.000 lei
Tva la avans
960 lei
Valoare neta de plata :

8.060 lei

a) Inregistrare avansului acordat (presupunem primire factura avans la data platii avansului):
%
=
5121 Conturi la banci in lei
4.960
2322 Avansuri acordate pentru instalatii tehnice

4.000

si masini
4426 Tva deductibila

960

b) Receptia utilajului intrat in patrimoniul SC IRIS SRL

%

404

Furnizorii de imobilizari

2331 Echipamente tehnologice (masini, utilaja si

13.020
10.500

Instalatii de lucru)
4426 Tva deductibila
2.520
c) Achitarea furnizorului cu retinerea avansului acordat:
404 Furnizori de imobilizari

13.020

2322 Avansuri acordate pentru

instalatii tehnice si masini

4.000

in valuta
5121 Conturi la banci in lei 8.060
4426 Tva deductibila

960

21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
Operatiile privind iesirea imobilizarilor corporale se individualizeza sub forma scoaterii din
functiune, prin vanzare la licitatie sau cesionare si datorita unor operatii exceptionale (lipsuri la inventar,
degradari, etc).
Iesirea de imobilizari corporale prin casare:
In contabilitatea entitatii SC IRIS SRL situatia la scoaterea din functiune a unui utilaj se prezinta
astfel :
Cost de achizitie 50.000 lei
Amortizare cumulate 35.000 lei
Chetuieli ocazionate de casare : 10.000 lei (materiale consumabile 3.000 lei; salarii : 7.000 lei )
Pagina 20

 Piese de schimb rezultate : 12.000 lei

a) Inregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare :
6588 Alte chetuieli de exploatare =

%
302 Materiale consumabile
421 Personal salarii datorate

10.000
3.000
7.000

b) Inregitrarea pieselor de schimb recuperate:

302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare
c) Scoaterea din gestiune a utilajului:
%
2813 Amortizarea instalaiilor
tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor si plantaiilor
6583 Cheltuieli privind activele cedate
si alte operaii de capital

12.000

2133 Echipamente tehnologice

50.000
48.000
2.000

22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

La data intrarii in intreprindere, imobilizrile corporale trebuie s fie evaluate la cost de achizitie
sau cost de productie, dupa caz.
Costul unei imobilizri achizitionate este format din pretul sau de cumparare, la care se adauga
taxele vamale, taxele nerecuperabile si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce
activul in starea de utilizare prevazut. In cadrul pretului de cumprare se va tine cont de toate rabaturile
si remizele .
Evaluarea la cost de achizitie
Pentru inlocuirea unei linii de sacrificare la abatorul de pasari, S.C. AGRICOLA S.A. Bacau a
efectuat urmatoarele cheltuieli:
- Costul de achiziie al utilajului

150.000 lei

- Cheltuieli de transport efectuate de teri

50.000 lei

- Taxe vamale achitate

10.000 lei

- Cheltuieli efectuate cu igienizarea spaiului si reparaii pardoseli

25.000 lei

- Cheltuieli cu montajul utilajului

35.000 lei

- Chetuieli cu paza utilajului

- Cheltuieli cu pierderea tehnologica a primei producii
- Cheltuieli de reclama si publicitate
-Cheltuieli cu dobanzi aferente imprumutului bancar obinut pentru
achiziionarea utilajului

5.000 lei
15.000 lei
5.000 lei
10.000 lei
Pagina 21

TOTAL
305.000 lei
Din valoarea totala a cheltuielilor prezentate mai sus se poate capitaliza suma de 255.000 lei,
diferena de 50.000 lei, reprezentand cheltuieli de gestiune (de exploatare) dupa cum urmeaza:
- Cheltuieli efectuate cu igienizarea spaiului si reparaii curente la spaiul

25.000 lei

destinat instalarii utilajului

- Cheltuieli cu pierderea tehnologica

15.000 lei

- Cheltuieli cu paza

5.000 lei

- Cheltuieli de reclama si publicitate

Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:

5.000 lei

a) Inregistrarea utilajului (nu se tine cont de incidenta TVA)

2131 Echipamente tehnologice

(masini, utilaje si instalaii de lucru)

255.000

404 Furnizori de imobilizari

446 Alte impozite, taxe si

10.000
varsaminte asimilate
401 Furnizori
85.00
1682 Dobanzi aferente creditelor

10.000

bancare pe termen lung

b) Inregistrarea celorlate cheltuieli
- cheltuielile cu igienizarea si reparaii la spaiul destinat instalarii utiliajului
628 Cheltuieli cu servicii executate

401 Furnizori

25.000

401 Furnizori

5.000

401 Furnizori

5.000

de teri
- cheltuieli cu paza
628 Cheltuieli cu servicii executate
de teri
- cheltuieli de reclama si publicitate
623 Cheltuieli cu reclama si
publicitate
- cheltuieli cu pierderea tehnologica
601 Cheltuieli materiile prime

301 Materii prime

5.000

Evaluarea la costul de productie

Pagina 22

Secia de construcii din cadrul SC IRIS SR; executa pentru nevoi proprii o hala frigorifica pentru
depozitarea produselor, pentru care a efectuat urmatoarele cheltuieli:
costul de achiziie al materialelor de construcii achizitionate si

300.000 lei

incorporate in lucrare
costul manoperei pentru muncitorii direct productivi

60.000 lei

diverse servicii prestate de teri

cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv

15.000 lei
22.500 lei

(6% din cheltuielile directe)

Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
a) Inregistrarea consumului de materiale
602 Cheltuieli cu materiale

302 Materiale consumabile

300.000

421 Personal salarii datorate

60.000

consumabile
b) Inregistrarea manoperei
641 Cheltuieli cu salariile
personalului
c) Servicii executate de terti
628 Cheltuieli cu servicii

401 Furnizori

15.000

efectuate de teri
d) Inregistrarea cheltuielilor indirecte repartizate pentru obiectivul construit in regie proprie
231 Imobilizari corporale

in curs

722 Venituri din producia

397.500

de imobilizari corporale

e) Recepia imobilizarii corporale

212 Construcii

231Imobilizari corporale

397.500

in curs
23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza donatiile pentru investitii, precum si
plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.
Subventiile de exploatare sunt sume incasate de la bugetul statului, cu titlu nerambursabil, pentru
a sprijini activitatea curenta a societatii comerciale. Ele se inregistreaza ca venituri.
Subventii pentru investitii
Pagina 23

SC IRIS SRL primeste o suma nerambursabila de 100.000 lei pentru achiziionarea unui
echipament tehnologic. Entitatea achiziioneaza echipamentul la cost de achiziie de 100.000 lei.
Durata de viaa estimata a respectivului echipament este de 10 ani, iar amortizarea se calculeaza prin
metoda liniara.
In contabilitate se efectueaza urmatoarele inregistrari:
a) recunoasterea dreptului de a incasa subvenia de 100.000 lei:
445 Subvenii = 475 Subvenii pentru investiii

100.000 lei

b) incasarea subveniei:
5121 Conturi la banci in lei = 445 Subvenii

100.000 lei

c) achiziionarea echipamentului tehnologic:

2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizari

100.000 lei

(masini, utilaje si instalaii de lucru)

d) achitarea furnizorului de imobilizari:
404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei

100.000 lei

e) inregistrarea amortizarii lunare de 833,33 lei (100.000 lei/10 ani/12 luni = 1.000 lei/luna):
6811 Cheltuieli de exploatare privind =
amortizarea imobilizarilor

2813 Amortizarea instalaiilor,

833.33

mijloacelor de transport, animalelor si plantaiilor

f) recunoasterea venitului aferent subveniei (venitul din subvenie este la nivelul cheltuielii cu
amortizarea deoarece investiia a fost subvenionata integral):
475 Subvenii pentru investiii = 7584 Venituri din subvenii pentru investiii

833.33

Subventii de exploatare
SC IRIS SRL primeste sub forma de subventii suma de 12.000 lei, din care 2.500 se incaseaz la
data acordarii, iar 9.500 lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de 8.000 lei este aferenta cifre de
afaceti (2.000 lei penrtu perioada curenta, iar restul pentru perioadele urmatoare, iar 4.000 lei este pentru
plata personalului si este aferenta perioadei in curs.
%

12.000

Pagina 24

445 Subventii

7411 Venituri din subventii de

2.000
5121 Conturi curente la banci

exploatare aferente cifrei de afaceri

7414 Venituri din subventii de

4.000
exploatare pentru plata personalului
472 Venituri in avans
6.000
24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare clara a
cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului financiar curent de cheltuieli
si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt aferente exercitiilor financiare urmatoare. Astfel,
trebuie inregistrate in debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans, toate cheltuielile efectuate in
exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor financiare viitoare, si anume: chirii,
abonamente, reparatii, prime de asigurare etc. De asemenea, se inregistreaza in creditul contului 472
Venituri inregistrate in avans, toate veniturile incasate in exercitiul financiar curent si care sunt aferente
exercitiilor financiare viitoare.

Cheltuieli in avans
Se achita in numerar primele de asigurare auto pentru exercitiul financiar urmator, in suma de 300
lei:

471 Cheltuieli inregistrate in avans = 5311 Casa in lei 300

Veniturile in avans
Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului viitor
in suma de 1.000 lei plus TVA 24%, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.
a) Emiterea facturilor:
4111 Clienti =

%
472 Venituri inregistrate
in avans
4427 TVA colectata

1.000
240
Pagina 25

b) Incasarea facturilor:
5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti

1.240

25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.

Imobilizarile financiare reprezinta plasamente ale capitalului sau ale altor resurse pe timp
indelungat in titluri de valoare sau creante. Ele mai poarta numele de investitii financiare pe termen lung
sau instrumente financiare (termenul este agreat si de catre normele internationale de contabilitate).

1.Se achizitioneaza actiuni de la entitati din cadrul grupului in valoare de 10.000 lei. Pentru acestea se
platesc in momentul achizitiei, 8.000 lei prin virament bancar. Pentru diferenta plata se face in 10 zile, in
numerar.
a)

Inregistrarea achizitiei si plata initiala prin ordin de plata:

261

10.000

Actiuni detinute la entitatile afiliate

5121

8.000

Conturi curente la banci in lei

2691

2.000

Varsaminte de efectuat privind actiunile

detinute la entitatile afiliate
b)

Plata ulterioara, in numerar, a sumei ramase:

2691
Varsaminte de efectuat

5311

2.000

Casa in lei

privind actiunile detinute

la entitatile afiliate
2.Se obtin actiuni prin cedarea catre entitatile afiliate de active, ca aport in capitalul social al
acestora, astfel:
cladire in valoare de 100.000 lei, amortizata in proportie de 30%;
un echipament tehnologic nou in valoare de 5.000 lei;
marfuri in valoare de 3.000 lei

Pagina 26

212

Constructii

100.000

261 Actiuni detinute la

70.000

entitatile afiliate
2812 Amortizarea constructiilor

261 Actiuni detinute la

entitatile afiliate

30.000

2131 Echipamente tehnologice

371 Marfuri

5.000
3.000

3. Entitatea ALFA SA acorda entitatii BETA SA in imprumut de 60.000 lei pe termen de 2 ani, cu
o dobanda de 10%, care trebuie achitata la sfarsitul fiecarui an. Dobanda in primul an se incaseaza cu
intarziere, adica in cursul anului urmator.
a) Acordarea imprumutului, in anul I:
2675 Imprumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei 60.000
b) Inregistrarea dobanzii curente in primul an, la 31.12 anul I (60.000 lei * 10% = 6.000 lei)
2676 Dobanza aferenta imprumuturilor = 763 Venituri din creante imobilizate 6.000
acordate pe termne lung
c) Incasarea dobanzii restante in cursul anului II
5121 Conturi curente la banci = 2676 Dobanda aferenta imprumuturilor

6.000

acordate pe termne lung

d) Inregistrarea dobanzii cuvenite in al doilea al, la 31.12. an II
5121 Conturi curente la banci = 763 Venituri din creante imobilizate

6.000

e) Rambursarea imprumutului la sfarsitul celor 2 ani

5121 Conturi la banci in lei = 2675 Imprumuturi acordate pe termen lung 60.000

26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.

Contabilitatea materiilor prime
1. SC IRIS SRL detine un teren evaluat la valoarea justa de 45.000 lei, rezerva din reevaluare
disponibila fiind de 15.000 lei. Pe teren va fi construita o cladire.
Cazul 1 : Daca in contractile de vanzare-cumparare cladirea si cota parte din teren fac obiectul unei
tranzactii unice cu pret unic :

Pagina 27

a) Transferul terenului in categoria materii prime:

301 Materii prime = 2111 Terenuri 45.000
b) Costul terenului(material prima) va fi trecuta pe cheltuiala si inclus in costul de prductie al
constructiei :
601 Chetuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 45.000
c) Realizarea rezervei din reevaluare
105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din

15.000

rezerve din reevaluare

Cazul 2 : Daca in contractile de vanzare pretul cladirii nu include pretul terenului
a) Reclasifiacrea terenului in categoria stocurilor
371 Marfuri = 2111 Terenuri

45.000 lei

b) Realizarea rezervei din reevaluare

105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din

15.000

rezerve din reevaluare

2. Societatea comerciala IRIS SRL are in stoc la inceputul lunii mai N:
- materii prime 3.000 lei;
- marfuri 12.000 lei
In cursul lunii mai au loc urmatoarele operatii:
1. Achizitie de materii prime la costul de achizitie de 2.000, TVA 24%
2. Achizitie de marfuri la costul de achizitie de 4.000 lei, TVA 24%
3. Consum de materii prime la costul de 3.000 lei
4. Vanzare de marfuri la pretul de vanzare de 1.600 lei, TVA 24%, costul de achizitie diins de 1.200
lei
La sfarsitul lunii are loc inventarierea, in urma careia se stabilescu stocurile faptice:
-materii prime 3.200 lei;
Pagina 28

-marfuri 6.500 lei

Inventarul permanent
D
Si

3000

3000

301 Materii prime

371 Marfuri

2000

SiSfs 12000

2000

1200

4000

1200

14800
3200

Sff

Sfs

8300
6500

Sff

Sfs = stoc final scriptic

Sff = stoc final faptic
1. Achizitia de materii prime
%

= 401 Furnizori

301 Materii prime

2.480
2.000

4426 TVA deductibila

480

2. Achitia de marfuri
%

= 401 Furnizori

4.960

371 Marfuri

4.000

4426 TVA deductibila

960

3. Consumul de materii prime

601 Chetuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.000
4. Vanzarea de marfuri
4111 Clienti

%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
4427 TVA colectata

1.984
1.600
384

607 Chetuilei privind marfurile = 371 Marfuri 1.200

Pagina 29

5. Inregistarrea diferentelor constatate la inventar

a) Pentru materii prime :
Sff = 3200
Sfs = 3000
Plus = 200
301 Materii prime = 601 Chetuieli cu materiile prime 200
b) Pentru marfuri
Sff = 6.500
Sfs = 14.800
Minus = 8.300
607 Chetuilei privind marfurile = 371 Marfuri 8.300
Inventarul intermitent
D

301 Materii prime

Si

3000

D
Si

3000

371 Marfuri

12000

3200
3200

Sfs
12000
6500
6500

Sfs

1. Achizitia de materii prime

%
601 Cheltuieli cu materii prime

= 401 Furnizori

2.480
2.000

4426 TVA deductibila

480

2. Achitia de marfuri
%
371 Chetuieli privind marfurile
4426 TVA deductibila

= 401 Furnizori

4.960
4.000
960

3. Consumul de materii prime

Pagina 30

Nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci se determina la sfarsitul perioadei , pe baza relatiei:

Iesiri = Sold initial+Intrati-Sold final stabilit de inventar = 3000+2.200-3200 =2.200
4. Vanzarea de marfuri
4111 Clienti

1.984

707 Venituri din vanzarea marfurilor

1.600

4427 TVA colectata

384

Iesirile de marfuri nu se inregistreaza in contabilitate ci se determina la sfarsitul perioadei, pe

baza relatiei:
Iesiri = Sold initial+Intrati-Sold final stabilit de inventar =15 000+4000 6500 = 12.500
5. Anularea soldurilor initiale
a) pentru materiile prime
601 Chetuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.000
b) pentru marfuri
607 Chetuilei privind marfurile = 371 Marfuri 12 000
6. Preluarea soldurilor finale
a) 301 Materii prime = 601 Chetuieli cu materiile prime 3.200
b) 371 Marfuri = 607 Chetuieli privind marfurile 6.500
3. O societate achitioneaza 3.000 lg de materie prima la pretul de 2 lei/kg. La receptie se constata o lipsa
de 500 kg care se imputa, la pretul de 2 lei/kg plus TVA 24%, delegatului unitatii.
a) Achizitia materiilor prime si constatatea lipsei
%

= 401 Furnizori

301 Materii prime

6588 Alte chetuieli de exploatare
4426 TVA deductibila

7.440
5.000
1.000
1.440
Pagina 31

b) Imputarea lipsei:
4282 Alte creante in legatura cu personalul =

1.240

7581 Venituri din despagubiri, amenzi

1.000

si penalitati
4427 TVA colectata

240

Contabilitatea materialelor consumabile

1. Societatea Alfa achitioneaza combustibil in valoare de 1.500 lei, TVA 24%, destinat unui vehicul
pentru care nu se permisa deducerea decat in proportie de 50%, deoarece nu este utilizat pentru
desfasurarea de activitati exceptate.
a) In cazul in care combustibilul este stocat :
a1) Achizitia de combustibil
%

401 Furnizori

3022 Combustibili

1.860
1.500

4426 TVA deductibila

360

a2) Includerea a 50% din TVA in costul de achizitie al combustibilului

3022 Combustibil = 4426 TVA deductibila 180
b) In cazul in care combustibilul nu este stocat :
b1) Achizitia de combustibil
%
6022 Chetuieli privind combustibilul

= 401 Furnizori

1.860
1.500

4426 TVA deductibila

360

b2) Includerea a 50% din TVA in costul de achizitie al combustibilului

6022 Chetuieli privind combustibilul = 4426 TVA deductibila 180

Pagina 32

2. Ca urmare a dezmembrarii unui autoturism, o societate recupereaza materiale auxiliare in valoare de

5.000 lei si piese de schimb in suma de 2.500 lei. Piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru
repararea unui mijloc de transport.
%

= 7588 Alte venituri din exploatare

7.500

3021 Materiale auxiliare

7.000

3024 Piese de schimb

2.500

Darea in consum a pierselor de schimb

6024 Chetuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 2.500
27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
IRIS SRL achizitioneaza scaune in valoare de 1.000 lei, TVA 24%. Se dau in folosinta
scaunele:
a) Achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar
%
=
303 Materiale de natura

401 Furnizori

1.240
1.000

obiectelor de invetar
4426 TVA deductibila

240

b) Darea in folosinta a obiectelor de inventar

603 Chetuieli privind materialele de = 303

Materiale de natura
obiectelor de inventar

1.000

28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.

SC ALFA SRL trimite spre prelucrare la terti materiale consumabile in valoare de 25.000 lei
conform avizului de insotire. Se primesc de la terti obiecte de invetar in valoare de 30.000, cstul
prelucrarii 3.000 lei, TVA 24%.
351 Materii si materiale aflate la terti = 3021 Materiale auxiliare 25.000
Primirea obiectelor de inventar de la terti
303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terti 25.000
%
=
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
426 TVA deductibila

401 Furnizori
3.720
3.000
720

Pagina 33

29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

1. SC ALFA SRL obtine din productia proprie 2.000 pungi la costul de 0,2 lei/bucata. Aceasta ii
vinde societatii Alfa 1000 de pungi la pretul de 1 leu/bucata plus ecotaxa de 0,2 lei/punga, TVA 24%.
a) Obtinerea pungilor din productie proprie:
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse 200
b) Vanzarea pungilor si descarcarea din gestiune:
4111 Clienti =

1.488

701 Venituri din vanzarea produselor finite

1.000

446 Alte impozite si taxe

4427 TVA colectata

200
288

711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse = 345 Produse finite 200
2. SC BETA SRL doneaza produse finite in suma de 30.000 lei confirm avizului de insotire a
marfii si procesului verbal de predare/primate.
6582 Donatii acordate = 345 Produse finite 30.000
30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.
1. Se presupune urmatorul detaliu de factura:
Marfuri

1.000 lei

Rabat (5 % 1 000 lei) 50 lei

950 lei
Remiza (10 % 950 lei) 95 lei
NETA COMERCIALA

855 lei

Scont de decontare (2 % 855 lei) 17, 10 lei

NETA FINANCIARA

837, 90 lei

TVA (24 % 837, 90 lei)

201,1 lei

NETA DE PLATA

1.039 lei

a) inregistrarea sconturilor acordate pe baza de factura la livrarea bunurilor:

855 lei

371 Marfuri

201,1 lei 4426 TVA deductibila

401 Furnizori
767 Venituri din sconturi obtinute

1039 lei
17, 10 lei

b) decontarea facturii:

Pagina 34

401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 1.039 lei

2. O societate platitoare de TVA importa marfuri in valoare de 1.000 euro (1 euro = 4,4 lei). Taxa
vamala este de 10%. Taxa vamala se plateste prin virament in lei, iar marfurile se achita prin
banca la cursul de 4,42 lei.
a) achiziia marfurilor
371 Marfuri = 401 Furnizori 4.400
b) inregistrarea taxei vamale 10% x 4.400 lei = 440 lei
371 Marfuri = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 440
c) se inregistreaza TVA, aplicand regimul de taxare inversa:
TVA = (pre de cumparare + taxa vamala) x 24% = (4.400 + 440) x 19% = 1.161,6
4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 1.161,6
d) plata taxei vamale
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 5121 Conturi la banci in lei 440
e) plata marfurilor
valoarea de achiziie a marfurilor = 4.400 lei
valoarea marfurilor la plata = 4.420 lei
diferena nefavorabila de curs valutar = 20 lei (665 Cheltuieli din diferene de curs
valutar)
%

= 5124 Conturi la banci in valuta

4.420

401 Furnizori
665 Cheltuieli din diferene de curs valutar

4.400
20

Pagina 35