Rezolvare aplicatii No.

2 Stagiu Anul I Sem I Ceccar

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu
urmatoarele aspecte:
1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale
Din punct de vedere al impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21
alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile
sociale au deductibilitate limitata, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii 53/2003 - Codul muncii, cu
modificarile si completarile ulterioare.
O societate comerciala a realizat in 2014 cheltuieli cu personalul in cuantum de
35.000 lei, din care 22.500 lei sunt cheltuielile salariale, iar 12.500 lei sunt contributile
sociale obligatorii ale angajatorului. De asemenea in cursul anului 2014, societatea
inregistreaza cheltuieli cu biletele de odihna in valoare de 2.500 lei.
Limita maxima a cheltuielilor sociale pentru care se acorda deducere este de
2%*22.500 = 450 lei
Cheltuielile sociale nedeductibile = 2.500 450 = 2.050 lei.
2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare
Conform prevederilor art. 19.1 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitatile
de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale: a) deducerea
suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile
pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual;
In cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe
profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen
de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul
inregistrarii acestora. b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii
si echipamentelor destinate.
In luna aprilie 2014, entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru
laboratorul propriu de cercetare:
- materii prime: 5.000 lei,
- materiale auxiliare: 8.500 lei,
- manopera: 1.500 lei,
- amortizare imobilizari corporale: 1.300 lei.
Intrucat cercetarea este investigarea originala si planificata intreprinsa in scopul
castigarii unor cunostinte sau intelesuri stiintifice sau tehnice noi, din activitatea

desfasurata in laboratorul propriu de cercetare este greu de prevazut posibilitatea obtinerii

de beneficii economice viitoare. In acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate
costuri de cercetare si au afectat profitul contabil al perioadei.
Pentru reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de
cercetare, se efectueaza inregistrarile:
601
=
301
5.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime
Materii prime
602
=
302
Cheltuieli cu materialele consumabile

8.500 lei
Materiale consumabile

641
=
Cheltuieli cu salariile personalului

421

1.500 lei
Personal salarii datorate

6811
=
Cheltuieli de exploatare
corporale
privind amortizarea imobilizarilor

281
Amortizari

1.300 lei.
privind imobilizarile

Deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual, iar in cazul in care se

realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. De
asemenea, se aplica metoda de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si
echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.
3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de deplasare-detasare
Conform codului fiscal urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si
nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit: sumele primite de angajati pentru
acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada
delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului.
Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara
scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori
indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice. In categoria cheltuielilor de
delegare si detasare sunt incluse cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si
indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate.
Cuantumul indemnizaiei zilnice de delegare i detasare prevzut la art. 9 din
anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile ai obligatiile
personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu
modificarile i completarile ulterioare, este in valoare de 17 lei.
In acest sens, un salariat angajat in mediu privat poate primi o diurna neimpozabila
pentru delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

Valoarea diurnei ce depaseste aceasta suma este venit de natura salariala la

persoana fizica si supusa impozitului pe venitul din salarii si asigurarilor sociale
obligatorii.
Cuantumul sumei ce reprezinta compensarea cheltuielilor de cazare ale
personalului aflat n delegare prevzut la art. 28 din anexa la Hotararea Guvernului nr.
1.860/2006, cu modificarile i completarile ulterioare, si care nu se cazeaza in conditiile
art. 26 din Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, este in valoare de 45 de lei.
O societate trimite in luna aprilie 2015, in delegatie 2 salariati, fiecare pentru 3
zile. Diurna acordata este de 45 lei / salariat/ zi. Cheltuielile cu transportul sunt de 3.300
lei, iar cheltuielile cu cazarea sunt de 5.100 lei.
Diurna maxima deductibila = 2,5 * 2 * 17 lei = 85 lei / salariat.
Diurna maxima deductibila pentru toti salariatii = 85 *2 = 170 lei.
Cheltuielile deductibile cuprind diurna maxima deductibila, cheltuielile cu cazarea,
cheltuielile cu transportul.
= 170 + 3.300 + 5.100 = 8.570 lei
Diurna acordata de firma / salariat = 45 lei * 3 zile = 135 lei
Cheltuielile nedeductibile = 135 lei 85 lei = 50 lei / salariat
50 lei * 2 salariati = 100 lei.
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor
Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale (ex:
uscare, inghetare, topire, descompunere, spargere, scurgere, etc.)
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la
nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al mafurilor intrate
sau pretul de livrare.
In concret, potrivit Codului fiscal, perisabilitatile sunt deductibile la determinarea
profitului impozabil in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei
centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor
Publice. In ceea ce priveste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate
marfurilor, acestea sunt incadrate la art. 13 al Normei privind limitele admisibile de
perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare, aprobata prin HG 831/2004.

Pierderile produse prin neglijenta sau imputate persoanelor vinovate nu sunt

considerate perisabilitati, de asemenea nici pierderile suferite pentru fabricarea unui
produs sau obtinerea unui serviciu.
Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite
nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Limitele admisibile de perisabilitate pentru
produse alimentare sunt redate in Anexa nr. 1 la norma mentionata. La pct. 45 din aceasta
anexa este prevazuta grupa preparate culinare si semipreparate, ambalate in tavi, navete,
cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate perisabilitati doar la desfacere cu amanuntul
sau in alimentatia pubilca, iar coeficientul este de 0,45%.
Din punct de vedere contabil, perisabilitatea se inregistreaza in cheltuieli de
exploare.
O societate producatoare de produse de patiserie si distribuitoare en-gross a
intocmit la sfarsitul anului un proces verbal de perisabilitati pentru covrigi si gogosi
vandute in valoare de 1.300 lei si un proces verbal pentru alte specialitati in valoare de
500 Ron.
Limita maxima de perisabilitate este de 0,45% pentru aceste produse (1.300 +
500) * 0,45% = 8,10 lei.
5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa
Conform Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariatii pot primi
o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral
de catre angajator. Angajatii pot primi un numar cel mult egal cu numarul de zile
lucratoare din luna. Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile
reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli
deductibile, la calculul impozitului pe profit si a impozitului pe venit. In conformitate cu
prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu
modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie 2010, tichetele de masa acordate
salariatilor sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii.
Conform art. 296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010,
tichetele de masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale
obligatorii.
Se inregistreaza valoarea facturii care repezinta valoarea tichetelor de masa
achizitionate de la unitatile emitente:
2.000 tichete de masa * 9 lei/tichet = 18.000 lei
%
5328
Alte valori
628
Alte servicii

401
Furnizori

19.116 lei
18.000 lei
900 lei

4426

216 lei

TVA deductibila
Plata facturii:
401
Furnizor

5121
Ct banca in lei

19.116 lei

Se inregistreaza valoarea nominala a tichetelor de masa distribuite salariatilor si

trecerea acestora pe costuri
642
=
Cheltuieli cu tichetele
de masa acordate salariatilor

5328
Alte valori

18.000 lei

In cazul in care societatea are pierdere contabila, acordarea tichetelor influenteaza

rezultatul obtinut.
Venituri din vanzarea marfurilor = 72.000 lei
Cheltuieli cu marfurile = 56.000 lei
Cheltuiala cu tichetele de masa = 18.000 lei
Profitul impozabil = 72.000 (56.000 + 18.000) = -2.000 lei
Pierdere fiscala recunoscuta = -2.000 lei, iar cheltuiala cu tichetele de masa de
18.000 lei este deductibila.
6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal
Conform reglementarilor contabile, respectiv OMFP 3055/2009 si Legii 82/1991
daca, in cazul inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu
se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul
sumei care nu se mai poate recupera. Creantele incerte se inregistreaza distinct in
contabilitate (contul 4118 Clienti incerti sau in litigiu sau in conturi analitice ale
conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii). In scopul prezentarii corecte in
situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat si se
inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera,
inclusiv TVA.
Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot
constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :
Conform art.22 (1) lit.c : 20% incepand cu data de 1.01.2004, incepand cu 01.01.2005,
30% incepand cu 01.01.2006, din valaorea creantelor asupra clientilor si care indeplinesc
urmatoarele conditii:
Sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile;
Nu sunt garantate de alte persoane;

Sunt datorate de o persoana care nu e afiliata societatii;

Au fost incluse in veniturile impozabile ale societatii.
Societatea Alfa emite factura catre beneficiar , cota TVA 24% :
4111
=
%
806 lei
70x
650 lei
4427
156 lei
Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100%
si constituire provizion depreciere :
4118 = 411
806 lei
6814 = 491
806 lei
Provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ
conditiile mentionate mai sus :
6814 deductibil =
241,80 lei
6814 nedeductibil = 564,20 lei
In cazul incasarii clientului incert :
5121 = 4118
806 lei
491 = 7814*
806 lei
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe
venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:
7814 impozabil =
241,80 lei
7814 neimpozabil = 564,20 lei
Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :
654 = 4118
806 lei
491 = 7814
806 lei
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe
venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:
7814 impozabil =
241,80 lei
7814 neimpozabil = 564,20 lei
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate,
inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperita de provizionul constituit:
654 deductibil =
241,80 lei
654 nedeductibil =
564,20 lei
Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit
lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654 = 4118
650 lei
4118 = 4427
-156 lei
491 = 7814
806 lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia

scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100% .
7814 impozabil =
241,80 lei
7814 neimpozabil = 564,20 lei.
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal
Societatea comerciala Alfa constituie provizioane pentru clientii neincasati ce au la
momentul evaluarii (sfarsitul trimestrului) peste 90 de zile depasire de la scadenta.
Presupunem urmatoarea speta ipotetica:
La 31.12.2013 se inregistreaza un provizion in suma de 15.000 lei pentru o creanta
de 19.000 lei ce are 95 de zile depasire a scadentei.
4118

411

15.000 lei

6814

491

15.000 lei

La 31.05.2014 creanta depaseste 270 zile si inregistram dreptul de deducere fiscala

a 30% din valoare :
6814

491

4.500 lei

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor

Rezerva legala se constituie anual din profitul societatii si se inregistreaza in contul
1061 Rezerve legale. Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5%
pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din
capitalul social. Potrivit art. 22 lit. a) din Codul fiscal, rezerva legala este deductibila in
limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea
impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile
aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din
capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de
organizare si functionare.
La data de 31.12.2013 societate comerciala Alfa , platitoare de impozit pe profit
(16%) a inregistrat urmatorii indicatori economico-finanicari:
Capital social subscris si varsat 8.000 lei
Venituri totale si impozabile 260.000 lei
Cheltuieli totale si deductibile fiscal 215.000 lei
Sa se constituie rezerva legala conform limitei maxime de deductibilitate admise
de legislatia in vigoare, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea integrala a
rezervei legale.

Profit brut 260.000 lei 215.000 lei = 45.000 lei

Suma maxima admisa a rezervei legale = 1.600 lei
45.000 lei x 5% = 2.250 lei
8.000 lei x 20% = 1.600 lei
2.250 lei > 1.600 lei
Impozitului pe profit anual datorat pentru anul 2013:
Profit impozabil 45.000 1.600 = 43.400 lei
Impozit pe profit anual 43.400 * 16% = 6.944 lei
9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative
In baza art. 55. alin. (1) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii
totale veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o
activitate in baza unui contract de munca individual sau a unui statut special prevazut de
lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor, de forma sub care
ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Pct. 77 din
Norma metodologica de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in aplicarea art.
55 alin. (3) din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la un
fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400
euro anual pe participant. Asadar, contributia la pensiile facultative in suma de cel mult
400 euro suportata de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru
inseamna ca venitul salarial nu suporta modificari fata de situatia anterioara acordarii
acestui avantaj.
Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la
cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 1.800 lei pentru cei 10 angajati care au aderat la un
fond privat de pensii. Suma de 1.800 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va
reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe
salariat, aceasa suma nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii. In concluzie,
valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru
angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei
de 400 euro.
Suma deductibila totala = 400 euro*4.5 lei*10 salariati= 180.000 lei
In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de
500 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 2.250 lei pentru cei 10 angajati care au
aderat la un fond privat de pensii, suma ce depaseste 400 euro/an, respectiv 450 lei se
include in venitul salarial in vederea impozitarii. De asemenea, suma ce depaseste 400
euro/an, fiind inclusa in veniturile salariale, suporta toate contributiile sociale aferente
salariilor.
Sunt deductibile limitat cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele
de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intrun an fiscal pentru fiecare participant.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de
angajator inainte de incasarea sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca sunt
neimpozabile la nivelul salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi acordate
asiguratilor, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare
si supravegherea asigurarilor. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot
avea, printre altele, urmatoarele forme:
- rascumparari partiale in contul persoanei asigurate;
- plati esalonate;
- rente.
Cheltuielile cu asigurarile voluntare de sanatate sunt deductibile in limita unei
sume reprezentand echivalentul in lei a 250 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare
angajat in parte.
O societate comerciala a realizat in anul 2013:
Venituri totale de 650.000 lei
Cheltuieli totale de 520.000 lei.
In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de 20.000 lei reprezentand prime de
asigurare suportate de angajator pentru cei 10 angajati ai sai in anul 2013, respectiv 2.000
lei pe angajat.
Determinati suma deductibila a cheltuielilor cu primele de asigurare, stiind ca
pentru cursul de schimb se foloseste valoarea de 1 euro= 4,5 lei.
Suma deductibila = 250 euro *4.5 lei * 10 salariati =11.250 lei
Suma nedeductibila = 8.750 lei.
11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii
locuintelor de serviciu
Conform Legii 114/1996 cu modificarile ulterioare defineste locuinta de serviciu
ca fiind spatiul destinat angajatilor unei societati, acordat in conditiile contractului de
munca. Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se
inchiriaza angajatilor conform contractului de munca.
Cheltuielile cu functionarea, intreginerea si repararea locuintelor de serviciu sunt
deductibile limitat. Se calculeaza in limita corespunzatoare raportului dintre suprafetele
construite prevazute de legea locuintei plus 10% si totalul suprafetei construite a locuintei
de serviciu. Potrivit anexei nr. 1 din legea locuintelor 114/1996 pentru o singura persoana
suprafata construibila maxim admisa este de 58 mp.
O societate inregistreaza in 2014 cheltuieli cu intretinerea unei locuinte de serviciu
in valoare totala de 16.000 lei.
Suprafata construita este de 85 mp.
Suprafata recunoscuta (58 +10%58) = 63.8 mp
Cheltuiala deductibila fiscal 16.000 * 63.8% = 10.208 lei.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui

sediu aflat in locuinta proprietate personala
In cazul unei societati cu sediul aflat in locuinta unei persoane fizice, este necesar
sa detina documente prin care se speficica suprafa folosita exclusiv pentru activitatea
economica.
Cheltuielile sunt deductibile in limita suprafetei folosita exclusiv pentru societate
Conform art.21 alin.(3) lit.m) Titlul II din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
Cheltuielile cu utilitatile sunt deductibile pe baza contractelor incheiate de proprietar cu
furnizorul de servicii.
Sediul social al Societatii Alfa S.R.L. se afla in apartamentul proprietate personala
al unei persoane fizice. Contractul de inchiriere este incheiat pentru o portiune din acesta
de 70 m2, intreaga suprafata a apartamentului fiind de 200 m2. Cheltuielile de
functionare si intretinere sunt in suma de 1.600 lei.
Cheltuielile de functionare si intretinere sunt deductibile in baza raportului dintre
Suprafata pusa la dispozitia proprietarului / Suprafata totala a apartamentului = 70
m2/200m2 = suprafata recunoscuta fiscal = 0,35
Cheltuiala deductibila fiscal: 0,35 * 1.600 = 560 lei
13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul
In luna octombrie 2014, o societate a inregistrat cheltuieli cu combustibilul in
valoare de 350 RON.
Incepand cu 01.07.2012 cheltuielile privind combustibilul, in cazul vehiculelor
destinate transportului rutier de persoane, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul
activitatii de productie, au o deductibilitate limitata la calculul impozitului pe venit si
impozitului pe profit. Aceste cheltuieli se vor deduce limitat in proportie de 50% din
valoarea acestora, diferenta ramanand nedeductibila.
Cheltuielile cu combustibilul deductibile = 350 * 50% = 175 lei
Cheltuielile cu combustibilul nedeductibile = 350 * 50% = 175 lei
14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor
Cheltuielile deductibile cu dobanda sunt limitate la: - nivelul ratei dobanzii de
referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru,
pentru imprumuturile in lei; si - nivelul ratei dobanzii anuale de 6%, pentru
imprumuturile in valuta. Aceasta limita se aplica separat pentru fiecare imprumut.
Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care depaseste nivelul de deductibilitate de mai sus
este nedeductibila, fara sa mai fie luata in calcul in perioadele urmatoare. De asemenea,
dupa determinarea acestor limite, se determina gradul de indatorare
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de
indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se

10

determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si

capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei
pentru care se determina impozitul pe profit.
Societatea comerciala Alfa, acorda la 1.01.2009 unei alte societati un imprumut pe
termen de 2 ani in valoare de 4.000 EUR la cursul de 4.1 lei/ EUR. Dobanda este de 16 %
calculata anual si nu se capitalizeaza. La sfarsitul primului an, cursul euro in functie de
care se calculeaza si dobanda, este de 4.2 lei/ EUR. Dobanda se incaseaza la inceputul
anului urmator, cand cursul valutar este de 4.15 lei / EUR.
La sfarsitul celui de-al doilea an cand se restituie imprumutul, cursul valutar este
de 4.34 lei / EUR. Dobanda aferenta celui de-al doilea an se inregistreaza si se incaseaza
tot la acelasi curs de 4.34 lei / EUR.
Se inregistreaza acordarea imprumutului la 1.01.2009
= 4.000 EUR x 4.1 lei / USD = imprumutul = 16.400 lei
2675
=
Imprumuturi acordate pe termen lung

5124
16.400 lei
Conturi la banca in devize

Contabilizarea dobanzii de incasare la sfarsitul primului an

dobanda de incasare = 4000 EUR x 16 % x 4.2 lei / EUR =2.688 lei
2676
=
766
Dob. Af. Cr.din interese part Venituri din dobanzi

2.688 lei

Incasarea dobanzii
dobanda = 4.000 EUR x 16% x 4.15 lei / EUR = 2.656 lei
%
5124
Conturi la banca in devize
665
Chelt. din dif. de curs valutar

2676
Dob. Af. Cr.din interese part

2.688 lei
2.656 lei
32 lei

Exprimarea imprumutului acordat la cursul de schimb de 4.2 lei / USD la sfarsitul

primului an
imprumutul = 4000 USD x 4.2 lei / USD =16.800 lei
diferenta de curs = 4.000 USD x 0.1 lei / USD = diferenta de curs favorabil = 400
lei
2675
= 765
400 lei
Imprumuturi acordate pe termen lung Venituri din diferente de curs valutar

11

La 31.12.2011 se incaseaza dobanda si se recupereaza imprumutul

dobanda de incasat = 4000 USD x 16 % x 4.34 lei / USD = 2.777,60 lei
imprumutul acordat pe termen lung = 4.000 USD x 4.34 lei / USD => imprumutul
acordat pe termen lung = 17.360 lei
Venitul din diferente de curs valutar este de 17.360 16.400 = 960 lei
5124
Conturi la banca in devize

20.537,60 lei

2676
2.777,60 lei
Dob. Aferenta Cr.din interese part
2675
16.800 lei
Imprumuturi acordate pe termen lung
765
960 lei
Venituri din diferente de curs valutar
Situatia financiara a societatii Alfa in 2011 se prezinta astfel:

Capital propriu
Capital imprumutat
Ch. Cu dob. Af. Unui
imprumut de la un actionar
Venituri din dob.
Alte
venituri
impozabilte

01.01.2011(lei)
200.000
230.000
0

01.06.2011(lei)
250.000
300.000
100.000

0
0

35.000
200.000

Rata dobanzii la care s-a contractat imprumutul de la actionar este inferioara ratei
dobanzii de referinta stabilita de BNR.
Cheltuielilor deductibile cu dobanzile = 100.000 deoarece e sub nivelul dobanzii
de referinta afisat de BNR.
Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat
cu terment de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
= (230.000+ 300.000) / (200.000 + 250.000) = 530.000 / 450.000 = 1,1778
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu 3.
Cheltuielile cu dobanzile deductibile pentru trimestrul 2 = 100.000 lei.

12

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar

Din punct de vedere fiscal, veniturile sau cheltuielile din diferente de curs valutar
sunt luate in calcul la determinarea venitului impozabil, potrivit prevederilor din Legea
nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si
datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a
retratarii sau transpuneriirezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in
situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.
Diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si
datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a
retratarii sau transpuneriicheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si
dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in
rezultatul reportat.
La data de 1 decembrie 2013 s-au facturat clientilor externi produse in valoare
10.000 EUR. Data la care se incaseaza aceasta suma este 1 martie 2014.
Evolutia cursului valutar este urmatoarea:
la data facturarii = 4.09 lei/EUR
la 31.12.2031 BNR = 4.15lei/EUR
la 01.03.2014 BNR = 4.3 lei/EUR
Intrucat in anul 2013 societatea a aplicat prevederile HG 704/1993, operatiunile
s-au inregistrat in contabilitate conform acestor reglementari.
a) Reflectarea in contabilitate in anul 2013 a creantei
Creanta in valuta (10.000EUR x 4.09lei/EUR= 40.900 lei) la data facturarii;
411
=
701
40.900 lei
b) Reflectarea in contabilitate la sfarsitul anului 2013 a creantei in valuta evaluate
la cursul BNR afisat la sfarsitul anului.
Evaluarea creantelor cu diferenta de curs
evaluarea la 31 dec. 2013 este la 10.000 EUR x 4.15 lei/EUR = 41.500lei
diferenta de curs = 41.500 40.900 = 600 lei
411

477

600 lei diferenta de curs valutar favorabila

La 1 martie 2014 se incaseaza creanta (10.000EUR * 4.3 lei / EUR = 43.000 lei),
de unde rezulta diferente de curs de la 1 martie 2014 pana la data decontarii de = 43.000
41.500 = 1.500 lei
5124

%
411
765

43.000 lei
41.500 lei
1.500 lei;

13

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar

In cazul in care la inventariere se constata un minus aceasta cheltuiala este
nedeductibila la determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din
Codul fiscal, daca stocul nu a fost asigurat.
In cazul in care stocul este asigurat, cheltuiala este deductibila fiscal.
In cazul in care se efectueaza o imputatie, valoarea imputatiei se efectueaza la
costul de inlocuire a stocului la care se adauga TVA, conform OMFP 2861/2009 privind
inventarierea. In acest caz, cheltuiala cu stocul ce marfa este nedeductibila fiscal, iar
venitul este neimpozabil, conform art. 20 lit. c) din Codul fiscal.
La inventariere se constata un minus de produse finite de 130 lei care se imputa
gestionarului, la valoare de 150 lei plus TVA 24%. Suma se incaseaza ulterior in numerar.
Stocul de produse finite nu este asigurat.
711
Venituri aferenete costurilor
Stocurilor de produse

345
Produse finite

130 lei

4282

%
7581
Venituri din despagubiri
amenzi si penalitati
4427
TVA colectata

186 lei

Alte creante in legatura cu

Personalul

150 lei
36 lei

Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei
acesteia, iar cheltuiala nu este deductibila fiscal la calculul impozitului pe profit deoarece
nu a fost asigurata.
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate
salariatilor
Conform prevederilor Codului Fiscal, cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata
aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea
acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa nu sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.
Societatea comerciala Alfa achizitioneaza pentru salariati cate un halat, pentru cei
care lucreaza in laborator. Costul fiecarui halat este de 50 lei plus TVA. Fiecare salariat in
parte suporta 30% din costul halatelor.
Inregistrarea halatelor:
%
303
4426

401

62 lei
50 lei
12 lei

14

Halatele sunt date in folosinta salariatilor, fiecare salariat plateste pentru halat
30%*50 = 15 plus TVA.
461

%
7588
4427

Halatele se scad din gestiunea societatii

603
=
303

18,6 lei
15 lei
3,6 lei
50 lei

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea

actionarilor
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile si se datoreaza impozitul pe profit.
Cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele
generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul
de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
O societate comerciala ii plateste actionarului sau chiria pe luna august 2014 in
valoare de 3.000 lei (fara TVA).
Cheltuielile nu sunt deductibile pentru societate si vor fi tratate ca dividente pentru
actionar.
Actionarul datoreaza impozitul aferent de 16%.
3.000 + 24%*3.000 = 3.000 + 720 = 3.720 lei
Inregistrarea facturii de chirie
%
612*
4426

401

3.720 lei
3.000 lei
720 lei

Plata facturii de chirie

401

5121

3.720 lei

Inregistrarea pe chetuieli a TVA dedus pentru chiria platita asocitatului.

635
=
4427
720 lei
Stabilirea impozitului pe dividende
6588
=
446
595 lei
Suma de 595 lei trebuie retinuta de la asociat. Cheltuielile inregistrate in ct. 612 si
ct. 635 sunt cheltuieli nedeductibile pentru societate. In cazul in care suma de 595 de lei
inregistrata in ct. 6588 Alte cheltuieli de exploatare este suportata de societate si aceasta
este considerata cheltuiala nedeductibila.

15

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un

document justificativ
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile inregistrate in contabilitate,
care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada
efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
Societatea Alfa vinde produse finite societatii Beta, in decembrie, fara factura la
pretul de 25.000 lei, TVA 24%, costul de productie pentru produse este de 19.500 lei. In
momentul intocmirii facturii valoarea este de 22.000 lei.
Societatea Beta
- primirea facturii:
stornarea inregistrarii efectuate la achizitie
% = 408 Furnizori facturi nesosite
301 Materii prime
4428 Tva neexigibila
Inregistrarea facturii:
%
= 401 Furnizori
301
Materii prime
4426
Tva deductibila

31.000 lei
25.000 lei
6.000 lei
27.280 lei
22.000 lei
5.280 lei

Societatea Alfa
Stornarea inregistrarii efectuate la vanzare:
418 =
%
31.000 lei
Clienti facturi de intocmit
701
25.000 lei
Venituri din vanzarea de produse finite
4428
6.000 lei
Tva neexigibila
Inregistrarea facturii:
411 Clienti
=
%
27.280 lei
701
22.000 lei
Venituri din vanzarea de produse finite
4427
5.280 lei
Tva colectata
20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor
neimpozabile
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. D. Aceste cheltuieli sunt efectuate
in scopul realizarii de venituri neimpozabile, cu exceptia celor privind:

16

venituri din dividende care nu au cheltuieli aferente;

venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere;
venituri din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

O societate comerciala are ca obiect de activitate producerea de echipamente.

In 2011 a realizat venituri:
Venituri din vanzarea de produse: 350.000 lei
Venituri din contractele de service a produselor vandute: 15.000 lei
Venituri din provizioane de buna executie: 25.000 lei
Venituri din provizioane pentru litigii: 10.000 lei
Venituri din dividende primite de la o PJ romana: 60.000 lei
Venituri din dividende primite de la o PJ straina: 100.000 lei
Venituri din diferente de curs aferente titlurilor de participatie: 75.000 lei
Venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor clienti: 80.000 lei.
Total Venituri: 715.000 lei.
Total venituri neimpozabile: Venituri din provizioane pentru litigii + Venituri din
dividende primite de la o Pj romana + Venituri din diferente de curs aferente titlurilor de
participatie = 10.000 + 60.000 + 75.000 = 145.000 lei
21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si
management
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile cu serviciile de
management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii
nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si
pentru care nu sunt incheiate contracte; Prin urmare, cheltuiala va fi nedeductibila la
calculul impozitului pe profit.
Societatea Afla SRL este incadrata pana in 31.12.2013 la microintrepinderi. In
cadrul semetrului I din 2014 nivelul cheltuielilor totale era de 160.000 lei, din care
cheltuieli de management 50.000 lei.Valoarea totala a veniturilor este de 365.000 lei.
Dupa obtinerea balantei de verificare la 30.06.2014 se calculeaza nivelul
cheltuielilor de consultanta si management din valoarea totala a cheltuielilor.
50.000 / 160.000 = 31,25 %.
Pentru a putea fi incradrata in continuare la microintreprinderi proportia cheltuielor
de management trebuie sa fie sub 50% din valoarea totala a cheltuielilor, iar valoarea
totala a veniturilor nu trebuie sa depaseasca 100.000 euro la cursul de schimb afisat de
BNR.
1 euro = 4.5126 lei

17

Valoarea veniturilor (euro) = 365.000 / 4.5126 = 80.884,63 euro.

Ambele conditii sunt indeplinite, societatea Alfa fiind in continuare incadrata la
microintreprinderi.
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate
Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: pierderile inregistrate la
scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic,
sau lichidat, fara succesor;
debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
patrimoniul.
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: pierderile inregistrate la scoaterea din
evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de
provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a
creantelor incerte sau in litigiu, neincasate.
In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt
obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in
vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
O societate comerciala produce si vinde produse finite catre clientul Beta. Valoarea
Facturii este de 50.000 lei + Tva.
Intocmirea facturii:
411

%
707
4427

62.000 lei
50.000 lei
12.000 lei

Deoarece riscul de neincasare este mare, se constituie provizion pentru creanta

incerta de 100 % din valorea facturii.
4118
6814

=
=

411
491

62.000 lei
62.000 lei

In cazul in care clientul achita factura, anularea provizionului constituit se face

prin trecerea acestuia pe venituri.
5121
=
4118
62.000 lei
491
=
7814
62.000 lei
In cazul constituirii de provizioane pentru creantele incerte, in litigiu,
contribuabilul are dreptul la deducerea acestora, numai in conformitate cu prevederile
Codului fiscal, adica 30% pentru provizioanele constitite incepand cu 01.01.2006.

18

7814 impozabil = 30%*62.000 = 18.600 lei

7814 neimpozabil = 70%*62.000 = 43.400 lei.
Daca se decide trecerea pe pierdere a creantelor incerte:
654
491

=
=

4118
7814

62.000 lei
62.000 lei

Cheltuielile inregistrate cu aceasta ocazie sunt deductibile pentru partea acoperita

de provizionul constituit.
654 deductibil =
654 nedeductibil =

18.600 lei
43.400 lei.

In cazul in care se declara falimetul clientul conform unei hotarari judecatoresti, se

emite factura de ajustare.
654
=
4118
50.000 lei
4118
=
4427
-12.000 lei
491
=
7814
62.000 lei
Aceste cheltuieli sunt pierderile din creantele incerte si sunt deductibile integral.
7814 impozabil =18.600 lei
7814 neimpozabil= 43.400 lei.
23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.
Conform art. 21, Alin. (4), lit. p), creditul fiscal pentru sponsorizari se aplica in
cuantumul valorii celei mai mici dintre: 3 din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe
profit datorat.
Conditii legale privind sponsorizarea
Pentru a putea beneficia de credit fiscal, contribuabilul trebuie sa acorde
sponsorizarea cu respectarea conditiilor prevazute in Legea 32/1994 privind
sponsorizarea. Conform legii, modul de incheiere a contractelor este: forma scrisa pentru
sponsorizare, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a
drepturilor si obligatiilor partilor sau forma autentica pentru actul de mecenat, in care se
vor specifica obiectul, durata si valoarea acestuia.
O societate comerciala platitoare de impozit pe profit, incheie un contract de
sponsorizare conform legii sponsorizarii, in calitate de sponsor, in valoarea de 3.500 lei
cu un camin de batrani.
La finalul trimestrului III, societatea prezinta urmatoarea situatie financiara:
Venituri din vanzarea marfurilor = 750.000 lei
Venituri financiare = 3.500 lei

19

Cifra de afaceri = 750.00 lei

Cheltuieli privind marfurile = 610.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 74.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 7.000 lei
Din care cheltuieli cu sposorizarea 3.500 lei
Total cheltuieli = 694.500 lei
Impozitul pe profit = 753.500 694.500 + 3.500 = 62.500 lei
62.500 * 16% = 10.000 lei
3 Cifra de afaceri = 2.250 lei
20 % Impozit pe profit = 2.000 lei
Creditul fiscal de sponsorizare = MIN (3500; 2250; 2000) = 2000 lei
Acest credit fiscal de sponsorizare miscoreaza valoarea impozitului pe profit
datorat in trimestrul III cu 2.000 lei.
62.500 2.000 = 60.500 lei impozit pe profit datorat.
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din
documente de la terti inactivi fiscal
O societate primeste o factura de la un furnizor, in valoare de 300 lei. In urma unor
verificari, s-a constatat ca respectivul furnizor figura pe site-ul Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala ca si contribuabil inactiv. Sa se calculeze care este limita de
deductibilitate.
Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au la baza un document emis de
un contribuabil inactiv nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit.
Cheltuieli totale nedeductibile = 300 lei.
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile
profesionale
Conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli
deductibile urmatoarele: taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii,
reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul
destinat negocierii contractului colectiv de munca, taxele de inscriere, cotizatiile si
contributtiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si
organizatiile patronale. Pe langa aceste prevederi din Legea 571/2003 privind Codul
Fiscal se mentioneaza ca taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau
asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care

20

depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit.
g) si m) sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Societatea ALFA, societate de expertiza contabila, platitoare de impozit pe profit,
achita in anul 2014 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 12.000 lei. Cursul
de schimb folosit este 1 euro = 4.3952 lei.
Cotizatia pentru CECCAR de 12.000 lei este integral deductibila.
Plafonul maxim deductibil pentru taxe si cotizatii este de 4.000 euro * 4.3952 =
17.580,80 lei
Cotizatia pentru CECCAR de 12.000 lei este integral deductibila.
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea
contabila si fiscala
O societate comerciala achizitioneaza un utilaj pentru productia de materiale, in
15.06.2008 de la un furnizor, la pretul de 190.000 lei. Durata de amortizare conform
catalogului este de 10 ani, dar societatea intentioneaza sa-l utilizeze doar 5 ani. Metoda
de amortizare folosita de societate este cea liniara. Societatea vinde utilajul la 30.04.2011
la valoarea de 35.000 lei.
Amortizarea contabila anuala = 190.000 / 5 = 38.000 lei
Amotizarea contabila lunara = 38.000 / 12 = 3.166,67 lei
Amortizarea fiscala anuala = 190.000 / 10 = 19.000 lei
Amortizarea fiscala lunara = 19.000 / 12 = 1.583,33 lei
An
Amortizare contabila
Amortizare fiscala
Anuala
Valoare
Anuala
Valoare
ramasa
ramasa
1 (2008)
38.000
152.000
19.000
171.000
2 (2009)
38.000
114.000
19.000
152.000
3 (2010)
38.000
76.000
19.000
133.000
4 (2011)
38.000
38.000
19.000
114.000
5 (2012)
38.000
0
19.000
95.000
6
19.000
76.000
7
19.000
57.000
8
19.000
38.000
9
19.000
19.000
10
19.000
0
Se inregistreaza amortizarea contabila pentru anul 2008:
38.000 * 6/12 = 19.000 lei
Implicatii fiscale pentru 2008:
Cheltuieli nedeductibile cu amortizarea contabila = 19.000 lei.
Deduceri fiscale privind amortizarea 2008 = 19.000 * 6 / 12 = 9.500 lei.
In 2009 se inregistreaza amortizarea contabila de 38.000 lei.
Implicatiile fiscale pentru 2009:
Cheltuieli nedeductibile cu amortizarea contabila = 38.000 lei.
21

Deduceri fiscale privind amortizarea 2009 = 19.000 lei.

In 2010 se inregistreaza amortizarea contabila de 38.000 lei.
Implicatiile fiscale pentru 2010:
Cheltuieli nedeductibile cu amortizarea contabila = 38.000 lei.
Deduceri fiscale privind amortizarea 2010 = 19.000 lei.
La data de 30.04.2011
Se inregistreaza amortizarea contabila de =4 * 3.166,67 = 12.666,68
Deduceri fiscale privind amortizarea pentru cele 4 luni din 2011 = 19.000 * 4/12 =
6.333,33 lei.
La data de 30.04.2011 se inregistreaza vanzarea activului.
Valoarea venitului de este de 35.000 lei si o cheltuiala cu valoarea ramansa
neamortizata contabil de 38.000 lei.
Implicatii fiscale:
Venit impozabil : 35000 lei
Cheltuieli privind activele cedate recunoscute fiscal = 190.000 ( 9.500 + 19.000
+19.000 + 6.333,33 ) = 136.166,34 lei.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de buna
executie acordate clientilor
Societatea Delta S.R.L inregistreaza veniturile realizate din valoarea bunurilor,
lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru care s-au acordat garantii de 5% din
valoarea contractului. Perioada de garantie este de 24 luni. Valoarea contactului este de
250.000 lei. Suma se retine din factura si se va achita la finalizarea perioadei.
Valoarea garantiei = 250.000 * 5% = 12.500 lei.
411
=
%
707
4427
Evidentierea garantiei:
2678
=
Alte creante imob

411
Clienti

310.000 lei
250.000 lei
60.000 lei
12.500 lei

Societatea poate constituii un provizion pentru garantie.

6812
=
cheltuieli de exploatare
privind provizioanele

1512
12.500 lei
Provizioane pt garantii
acordate clientilor

22

Aceasta cheltuiala este deductibila fiscal, conform codului fiscal.

La sfarsitul contractului, societatea va relua acest provizion la venituri dupa
incasarea sumei.
1512
=
7812
12.500 lei
Provizioane pentru garantii
Venituri din provizioane pentru garantii
Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie
trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate i serviciile prestate in cursul
trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul
cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut
in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea
clientilor-insolventa
In ceea ce priveste tratamentul fiscal si cel contabil al creantelor incerte, o societate
trebuie sa stabileasca in mod clar in ce conditii pot fi acestea constituite si care este
deductibilitatea fiscala a acestora, precum si daca se va putea recupera TVA-ul aferent.
Din punct de vedere fiscal, conform Codului fiscal , sunt deductibile provizioanele
constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din
valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili si care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
De asemenea sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui procent de 100%
din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta
aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
O societate comerciala Alfa comercializeaza utilaje. Aceasta vinde catre partenerul
Beta in ianuarie 2012 un utilaj in valoare de 32.000 lei, plus TVA. Factura ramane
neincasata iar in octombrie 2012, societatea Alfa este anuntata ca s-a inceput procedura
de insolventa.
Emiterea facturii:

23

411

Incertitudinea neincasarii:
4118
=
Clienti incerti

%
707
4427

39.680 lei
32.000 lei
7.680 lei

411

39.680 lei
Clienti

Ajustarea valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare

6814
=
491
39.680 lei
In cazul in care societatea Beta achita factura, Afla reia provizionul la venituri:
411
=
Clienti
5121
=
Conturi la banci
491
=
Ajustare pt deprecierea
creantelor

4118
39.680 lei
Clienti incerti
411
39.680 lei
Clienti
7814
39.680 lei
Venituri din exploatare

In cazul in care insolventa se finalizeaza cu faliment si societatea nu reuseste sa

incaseze creanta, se inregistreaza o pierdere:
491
=
Ajustare pt deprecierea
creantelor

7814
39.680 lei
Venituri din exploatare

%
=
4118
39.680 lei
654
Clienti incerti 32.000 lei
Pierderi din creante
4426
7.680 lei
TVA colectata
Daca procedura de faliment a fost inchisa in baza unei hotarari judecatoresti,
societatea Alfa poate deduce cheltuiala cu pierderea la calcularea impozitului pe profit.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea
clientilor-vechime
Codul fiscal trateaza creantele neincasate sub doua aspecte: cheltuielile inregistrate
la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea din
evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate.
Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate sunt
cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile inregistrate la scoaterea
din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

24

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

2.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic,
sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore, care ii afecteaza intregul
patrimoniu.
Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate sunt deductibile doar pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit
Codului Fiscal. Sunt cheltuieli deductibile provizioanele constituite in limita unui
procentaj de 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra
clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
-sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; unt neincasate intr-o
perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
-nu sunt garantate de alta persoana;
-sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea creantelor si provizionul pentru
litigii, prezentat anterior, este facuta de recunoasterea de catre client/debitor a datoriei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in
cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata, sau in cazul constatarii
deprecierii ireversibile a creantei, trecanduse contravaloarea acesteia pe cheltuieli. In
cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu
diferentele de curs favorabile sau nefavoirabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate,
inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperita de provizionul constituit potrivit Codului fiscal.
Societatea comerciala Alfa vinde marfuri in valoare de 20.000 plus TVA clientului
Beta. Societatea Beta nu mai poate achita marfurile catre furnizor si intra in procedura de
faliment.
Societatea Alfa inregistreaza vanzarea marfii:
4111

%
24.800 lei
707
20.000 lei
4427
4.800 lei
Inregistrare ajustare pt deprecierea creantei:
6814
=
491
24.800 lei
Curtea pronunta falimentul societatii Beta, inregistrarea pe care societatea Alfa o
face este:
654
=
4118
24.800 lei
Alfa scoate din gestiune clientul:
%
=
4118
24.800 lei
654
20.000 lei
4426
4.800 lei

25

Anularea provizionului constituit:

491

7814

24.800 lei

Venitul astfel constituit reprezinta venit neimpozabil la caculul impozitul pe profit

intrucat chetuiala cu ajustarea provizionului a fost nedeductibila fiscal la constituire, sau
daca a fost deductibila doar 30 % atunci in mod corespunzator si 30% din venit este
impozabil, iar 70% este neimpozabil.
La pronuntarea falimentului anularea creantei se face astfel:
Scoaterea din gestiune a clientului pe baza de hotarare AGA, CA, Asociat unic:
654
=
4118 cheltuiala deductibila fiscal 20.000 lei
Ajustare TVA:
4426
=
4118
4.800 lei
Anulare provizion:
491

7814 venit neimpozabil 24.800 lei

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie

In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in
care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:
1. transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu
este transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;
2.
fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa
patrimoniala fiduciara si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont,
veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform
contractului;
3. valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara,
preluata de fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la
constituitor;
4.
amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa
patrimoniala fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile
prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca
transferul nu ar fi avut loc.
Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de
catre fiduciar, altele decat remuneratia fiduciarului, se stabileste in functie de natura
venitului respectiv si se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de
venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale
constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive.
Societatea Alfa in calitate de constitutor transfera la 1.01.2013 fiduciarului Gama
un portofoliu de creante clienti de 1.000 u.m. cu titlu de garantie in beneficiul lui Beta.
Riscul de credit asociat creantelor este suportat de fiducie, adica beneficiarul suporta

26

pierderea daca valoarea creantelor scade. Fluxurile de trezorerie tranziteaza fiducia. La

31.12.2013 contractul de fiducie este lichidat.
Societatea constituitoare (Alfa)
01.01.2013
Transferul creantelor cu titlu de garantie in fiducie:
6585

4111

Alte cheltuieli din

exploatare-operatii
de constituire a fiduciei transferul elementelor
2677
Drepturi aferente
activelor nete
aflate in fiducie

1.000 lei

Clienti

7585
1.000 lei
Venituri din exploatare.
Operatii legate de constituirea
fiduciei - transferul elementelor

In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in

care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate
din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt
considerate cheltuieli nedeductibile.
Creante = Fonduri fiduciare 1.000 lei
La beneficiarul garantiei operatia se inregistreaza in afara bilantului
Debit 802 Angajamente primite 1.000 lei
In contabilitatea fiduciei se inregistreaza incasarea creantelor
Conturi la banci = Creante 1.000 lei
La 31.12.2013
Contractul de fiducie inceteaza
La fiducie
Lichidarea fiduciei
Fonduri fiduciare = Conturi la banci in lei 1.000 lei
La constitutor - in cazul in care garantia nu este utilizata
Lichidarea fiduciei
5121
Conturi la banci

7587x
Venituri din exploatare.
Operatii legate de lichidarea fiduciei

1.000 lei

27

6587x
Alte cheltuieli
din exploatare.
Operatii legate
de lichidarea fiduciei

2677

1.000 lei

Drepturi aferente
activelor nete
aflate in fiducie

La beneficiarul garantiei
Reducerea elementului in afara bilantului
Credit 802 Angajamente primite 1.000 lei.

28