Você está na página 1de 68
ITA & TEHNICA SA, Stimafil cititori, Revista ,Anficipatia’ apare, incepand cu nr. 544/545 — dupa cum ati putut observa — din dova in doua luni, avand 64 de pagini. Pentru a nv pierde nici un numar si fara sa faceti din cautarea el pe piata o preocupare constanta, va puteti abona trimifand contravaloarea abonamentulul pe un an — 32.000 lei -. fie direct la redacfic (pe adresa: Cornel Daneliuc, P-ta Presei nr. 1 Bucuresti, sector 1, cod 7978)), fie in contul nostru — 403401 - la Banca Agricola SA, SMB. Preful abonamentului ramane neschimbat intreaga pericada de un an, pana la expirarea lui, aceasta insemnand ca vefi primi 6 numere de revista in CURAND ALMANAHUL ANTICIPATIA 1999 vi-| puteti procura de la redactic (printr-o comanda scrisa sav tele- fonica, cu plata ramburs), de la chioscuriie RODIPET ori de la difozorii particulcirs) LECTURA PLACUTA! geet | POOR ea em - > SSF ITTY RATER RSG RR AELR RET SOCIETATEA STHINTA & TEHNICA SA ainticipatia Revist4 lunar’ de literatur& si art’ SF Societate funeyionind sub Ministeruluj Cercetirii si Tehnol inmatriculata in Regisirul Comerqulei alan. J 0/6775/1991 editati de S.C. ,STINTA & TEHNI AY S.A. Nr. 556/557 Interviu.. Philippe Curval \TOGRAFIA SF NU AJUTA LUMEA ‘SA EVOLUEZE... - 1 Philippe Curval MIROSUL CREATURII - 2 Textul SF Roberto R. Grant SF NU ESTE LITERATURA - 4 Val Antim SUFLETELE NU SE fNALTA LA CER (Partea 1) ~ 6 Neal Stephenson MATARAIE - 27 Gyorfi. Gyorgy DORU DAVIDOVICI, COLEGUL NOSTRU DIN NESTIUT - 38 Dory Davidovici ZEITA DE ORICALC (fragmente) — Consiliul de administratie IOAN ALBESCU ~ director NICOLAE NAUM VIORICA PODINA Director adjunct CONSTANTIN PETRESCU oie Panay na Telefon: 665 27 75 sau 224 00 67 int. 1151 Cont: 403401 BASA-SMB Cod fiscal: R 1578216 Tiparul: Tipografia. Pegasus SR.L. Redactor literar -DAN PA’ Responsabil_ de _numy VIORICA PODIN: roe Tehnoredactor PAVEL D, CONSTANTIN JONUT 7 BaNUTA Difuzarea TEMPORAL - 44 George Ceansu OM TUNZAND IARBA BINARA IN OGRADA NOASTRA DIGITALA - 46 Corel Robu © CHEIE PENTRU SCIENCE-FICTION - 53 Fiction si Nonfiction Dan D. Farcay PARADOXURILE CALATORILOR TEMPORALE ~ 58 Lagislau Daradici RACEALA - 61 Hyde Park MihneaColumbeanut »DOSARELE CHI-X“ sau ,MISU $I GIGI CON- TRA OAMENILOR DIN AUTAR-SPEIS“ — 62 Toma Ritner 7 A LITERARA ~ coperta IIT Abonamentele se pot face Ia oficiile postale. precum si direct la redactie. Cititorii din striindtate se pot abona prin RODIPET S.A., PO BOX 33-57. Fax: 004-1-312 94 32 Telex: 11995 Adresa: Piaja Presei Libere nr. 1, Bucuresti, cod 7978) Tek 665 27 75 sas 224 (0 67 int 1151 Fax: 222 84 94 BUCURESTI ROMANIA Cinematografia SF nu ajuta lumea sa evolueze... “oa nlseul la 27 decembrie 1923, la Paris, unde gra facut si studile| secundare, Ulterior, exercitadiferite ‘mesari: fotograf, cantare, coramist, pictor,lbrar. Pela inceputul anilor 50) parlicip’ la migcarea lteraré ssuble- ranat care pune bazele SF-uly fran- ‘bez. Pubic nuvele,texie citice gl colaje in revistele Fiction si Satette, -siredacteaza (cu Jacques Stenberg) revista Le pett silence thst. Ite “imp, publicé dod romane, dine care Le ressac de Tespace primeste Premiul Jules Vere in 1962. De-a lungut anor '60 devine jurnalet, apo redactor-gef al evisteilunare Le Vie Electriqua (trl: 260,000 de exern- pare. in roméneste +-au apdrt doua) romane - Resacul (Eat. Brancus), Targu Jiu, 1982) si Top ‘spre extaz (Edit. Nemira, Bucuresti, 1894). Cateva povesti gi nwvele au| api de-a lungul timpuluiin diverse reviste gl artologii: Un plc de neant, ‘Oul ovipar 51 A noastré fericirea vegnicd. ‘llandu-s@ In Romania ia invita Centrului Cultural France cin lagi, intre 26.02-03.03, Philippe Curval a cinat sila aniversarea a 20 de| ani de existenfa a cenaciulul Quasar’. Dorind sa atle impresia pe| care gia facut-o scritorul francez despre migcarea $i ileratura SF din Floméria, redacfa revistei ~niicipaia' ra adresat céteva Toltebari, fa care caspetele a raspuns cu muta arnabiitat 4 av ayut loc ade PHILIPPE | CurRvAL Anticipafia: Va rog sii vi referifi, in cateva cuvinte, la impresia pe care v-a lisat-6 migcarea SF romineascd si scvii- lori nostri de literatura: science-fiction. Philippe’ Curval: Este dificil de dat un raspuns, cv toate ca am intalnit 0 mulgime de personalititi, din mai multe regiuni ale Romaniei, am facut schimb de idei gi am avut discujii in comtradictoriu. Am participat la intrevederi foarte interesante, din punct de vedere cultural destul de elevate. Problema, in literaturii_stiinjifico-fantastice rominesti_contemporane, nu cunose prea bine, fiindcd nu pol citi in’ romani si nu am un acees prea bun nici prin englezi, francezd sau o alti limba la acesti autofi, deci nu pot spune care este continutul textelor lor si calitatea acestora. A: Cu ce impresic afi rimas dupa imalnirea de ta Lagi? Ph.C.: Consider intrunirea cat se poate de reusita, in -nsul c iujelegeri gi ch preocuparca lui Benoit in ceea ce priveste: SF-ul in sensul larg al termenuiui a incorporat muzica si teatrul, In ceea ce priveste dezbaterile, stiu ci aditia indelungats a unei convenjii aduce un plus de valoare. Cu toate acestea cred ch-ar fi o bund solutie pentru intrunitile de science-fiction si aleagé subiecte generoase sau un autor fari inclinajii c&tre puncte de vedere neute asupra subiectului; de exempla, prezen{a curentului suprarealist sau tema infernului in science fiction, ccea ce ar permite cultivarea obiceiului parti cipantilor de a lua parte la dezbateri si ar provodca ceactii vizibile, Consider ci 0 astlei de abordare ar duce Ja realizarea unei intruniri mai orginale decat altele. Am remarcat, in acelasi timp, varietatea: spectacolelor propuse, printre care obiceiul de a face proiéelii cinematografice pe marginea cirora se articuleazi dezbateri. Cred ci nu-i o solujie prea bund. pentru cli cine- jografia science-fiction este ceva care-i preocupi pe oameni gi-i muljumeste, dar asta nu ajuté lucrurile si progreseze prea mult, mai ales ci, indiferent ce s-ar spune, cinematografia science fiction americani. chiar si in ccea ce are mai bun. este. tolusi, in wrm& cu teizeci gatuzeci de ani fayl de literatura science A consenmat- Joan Albescu INTERV! Cee eal de PHiLippe Curva »Am avut 0 viziune formidabili’ in timp ce “dormeam, doamna," spuse Trissotin, Dar oamenii secolului XXII nu vor putex spune acelasi Iucru. Desi pericolele vin, nimeni nu le va mai semnala. S ale clrui ramuri frem‘ititoare atingeau parc bolta cerului, Gerald asculta fiin- ele strtiine care populau muntele, Le cunostea fourte bine. Dar nici formele yi nici modul lor de gindire nu ii erau necunoscute. Le desco- perise secretele in lungile ore de contemplare. Aceste fine. venite din cine stié ce univers indepiirtat, aceste griunte de viata, aduse aici de .wantul” spajiului, de curenfi invizibili, populau cu udevarat aceasti lume si nu erau deloc pe- riculoase. De cateva ori chiar schimbase ganduri cu acele creaturi, Unele locuiau pe Terra de milenii. altele nu aveau decit o existenta efe- meri, din momentul in care germenii lor eclo- zaul, intalnind cildura planetei. Cele mai multe erau invizibile, si usa cimaneau pant cind razele de lumina ale Soarelui cipitau o nuanti anume, in aceasti zi, in atmosfera de toamni ce colo- rase in aurin frunzele ciizute ale copacilor, Gerald simti apropierea a ceva necunoscut. 0 fiingi a ellret forma nu o putea ine’ vedea, drept care nu putea fi sigur de forma ci sau “de modu! in care avansa, dar igi diidea seama de apro- piere. Ciinele. care se juca aldturi, igi opri deo- dat zbenguiala, ezit un moment, apoi fugi in spatele_colinei. = Eloi, vino tnapoi, Eloi, strig’’ Gerald. Ciobinescul german se intoarse, agezindu-se ja, piciourele Jui. Il privi rugitor. Gerald il Angie. Oure simtise si cl apropierea? Frica pe cure i-o citea fn ochi, incordarea umerilor: nu eri deloe normale. © brizi ce’ venea dinspre est purta, cu ea mi rosuri stanii, pe care Gerald inc nu le simjea Doar nirile-mai sensibile ale cainelui te perce- puseri. Acesta incepu deodati si temure, se ridic’d chitinandu-se gi, dup ce tofi mugchii i se. contractart ca si cum ar fi ficut un efort deo- sebit. se priibusi. Gerald se ridict yi cl bruse gi il prixi pe Eloi, mort acum. Rascoli focul cu prijinit de un copac urias, gri-argintiu, “pita, simyind din ce in ce mai tare nevoia de a Jovi pimantul. Imediat, lemnul noduros: imprigtie solul cu. o lovituri care ar fi putut si-i rupi muschii Cand isi ridicd privirile, i se piru ci intreg trupul Ti'era amortit. Chem’ caprele, cu mfinile in forma de palnie, dar nici o capri nu mai reveni de pe piguhe, Lui Gerald nu fi era frick. Pur gi simplu, era dezamigit de moartea Ini Eloi, de intreruperea obisnuitei sale Jinisti interioare, de indepartarea caprelor si de ticerea anormal a celorlalte crea turi ale muntelui. Coborf ciririle, pentru a-gi regisi turma. Deodati, simti mirosul. Un iz necunoscut. tulburator, 6 arom& de mirodenii, de sure de Vmaie, un miros slab, aproape imperceptibil. desi insinuant si plin de mister, Acest subtil parfum il invadi, il pitrunse, devenind chiar dureros. Iyi dar in zadar © lw a fugi spre fundul vai, simjind cum intré in el mirosul necunoscut, ca‘o puternict trav, ca un venin foarte periculos care fi inva- da cu mii de particule sangele, care se propaga otrivindu-i camnea. Gerald se impiedic si cXzu, ludndu-sii mana de la nas ca si se ridice yi si fugi mai departe. Atunci. printr-o risuflare pro- fund, mirosul se rispindi in el. Prin pori curgea acum invizibila otravd, si inima incet& si-i mai bat. Cizu in iarba'deusi gi nu se mai ridic’. $i el murise. Creatura mergea mai departe. Dincolo de piidurice, satul “aytepta calm orele inseririi, Oamenii coborau de pe culmi ciitre li- nistea caselor. cltre dulcea fumin’ a Fimpilor de la ferestre. Umbrele cresteau peste munte, aco- perind iarba si mantic a nopfii “Fiinfa aceea avansa si ea cu atentic prin noua ei lume, o lume poate plini de capeane. Parcursese — gi punctul de plecare al cilitoriei ei se pierdea in_negura spatiului — secole-lumind in, singuritate. Se niiscuse oate tn neuntul Uni- versului? Nu cunostea decit vidul nesfarsit. 1umi- na palidi a stelelor si frigul, minusculele planete din jurul sorilor mici, indepartati, tntotdeaurts firile, alungindu-se incet, ca. o prea Indepiirtati pentru eu. Niciodati nu constien- Lizase limitele propriului corp, nu cunoscuse pulsatile binefiicttoare ale planetelor locuite Numai intmplarea, jocul. nebunesc al sorfii, 0 apropiase de Terra, care o atrisese apoi inevi- tabil. Tar ea nu tia nimic despre lumile materi- ale. nimic despre ea insisi pani la urmi. Crea- tura nu-gi cunogtea nici. micar originile, gi se credea singurd, cBlitorind prin labirintul galaxiilor ca unica reprezentanti a unei speci ce disptiruse, cu sigurangi, intr-un timp de. mult trecut. Corpul stu nu era ufectat de temperaturile extreme, si nimic nu o putea face si se dezintegreze in particule inofensive, Umezeala din atmosferi. eildura bland’ fil- trati dé razele Soarelui, ii atinseseri trupul 5i Simtise 0 plicere deosebiti. Inci de cind vazuse imaginea Pimantului dorise sti riman’ aici. Jar acum, mirosul ei, pe care frigul spatiului nu fl ingiiduise pint atunci, era eliminat incet si im- pristiat de vant. | Tar ca nu glia ed acest miro Dimineata, cind animalele incepuri si se agile. mugind, Ittrand, rigfnd, tipind fiecure pe limba tui, tiburdnd liniytea citunului, giranii de- venir ingrijoragi. Cativa plecari dup’ Gerard, i nu se mai intoarserd niciodatd. Creatura fi omor? fark si vrea, Nu injelegea oamenii, yi nici ani- malele, acele firme nesemnificative de viati! Ciudilenia aceasta pe care intimplarea o adu- sese aici se umplea gi ea, incet, de aromele. pi- mantului, de mirosurile campurilor intinse, de iarbi. Ti pliceau frunzele pe care cilea si lumina orizonturilor vaste. Satul, situat in gura unei vai, fremita, Oamenii se agitau, ingrijorati de dis- paritia celor care plecaseri dup Gerard. fi clutau. Surprinsi de aceast agitajic, fiinja o lua pe alti parte, unde moartea surprinse animalele aflate in ad&posturile de acolo, Mirosul pitrundea th sat ca o umbri pe ulitele pustii, intrand in casele oamenilor. Nimeni ou suferi. Numai parfumul acela usor, aproape nsesizabil, pltrundea cu miliounele de particule otrivitoure in singele oamenilor, poluindu-l. ire- mediabil. Satul era mort. Locuitorii’ Jui rimaseser’ lungiti in fotolii sau ta umbra copacilor, Iu tre- burile zilnice siu incerednd st fugi, acolo unde somnul etern fi surprinsese pe toti, acolo unde moartca ij gisise. Nimeni nu supravietui. Ignorant. nestiutoure, creatura mergea mai departe. Seura, abia intreziirindu-se prin panza de ve- getafie inconjurittoare, megalopolisul Lyon se indlja strilucitor pand la cer. Enormul: bloc de materie. cu inerengitura lui de strizi, ca un fur- nicar curat. luminos, elegant, armonios, perfect. adipostea cincizeci de milioane de locuitori Blicopterele 2umziiau pe terasele luminate de sori artificiali. Zgomotul asurzitor al multimii se pierdea pani la arborii pitici de lu marginca oragului. Creatura se apropia, curioasi, incerciind © senzajie nou, in neribdarea ei de a -atitize monstruosul bloc de materie, In Lyon viaya con- tinua, freamitul “activitigii, agitaiia citading. Oa- menii fucrau. mergeau, xe ridicau in tuburi_me- talice, urea pe scdrile rulante, mancau. vorbeau, Spre deosebire de creaturi, ei plreau si stic de unde vin si unde trebuie si ajung§, de ce iriiau si ce fnsemna asta. Noaptea isi intra pe deplin in drepturi. Ora- sul ins& igi continua agitatia in luminile sorilor artificiali, Creatura se ridick incet, pluti o vreme gi se ayezi pe o terast, Trei sute de oameni picrir’. unii sorbind din cupe vin. altii dansind sau sirutfindu-se. Lisind fn urmi terasa. ea intra intr-o cliidire invecinats, si privi mirata trepiele scirilor rulante. La trecerea ei oamenii_ mureau, cu ochii larg deschigi, cu o expresie de surpriza pe chipuri. Dar in inima oragului se afla o relicvii a wre cutului, vestigiile oragulti vechi, case de pratra, strlizi asfaltate rudimentar. far in acest oray vechi se“afla un spirit. mai‘ deprins cu viata piimante- nilor. Spiritul viciului, oameni ‘care il exploatat. lumea interlop, a coruptiei si -anarhiei. rogatut aventurierilor i nebunilor. Aici sori artificiali nu pitrundeau, si aici creatura plonji in jos, pe strada Herbelgueuse. Cateva prostituate ficeau trotuarul. Acest loc emana un miros urdt. de sudoare yi mizerie, de cafele. alcool, wen si droguri, arome dezgustitoare de politicieni co- rupfi, de intelectuali stersi, de criminali. dé poeti ratayi, un iz de viat de mincare si caini de oameni Pe ‘strada Herbelgueuse, 0 prostituatd simi apropierea. Parfurnul fiinfei se degaja incolor, cu acele nuanje stranii, necunoscute, dar din ce in ce mai stins. Creatura nu simjea nimic, ea nu respira, $i totusi, mirosurile oamenilor, din acest loc i se infiltrav in corp ctt mii de particule. de asti dati otrivitoure pentru ea, $i atunci. tncel. fir si fi devenit congtienti de originile sale. strania fiingk veniti din spugiu muri in ticere. fird zgomot. Prostituata, ins, a continuat si fac trotuarul in fiecare seari, etalandu-ji trupul pe asfaltul hegru, murda. Niciodart pandise. . de Oameni Mcind dragoste, de extaz si frie, un miros lumea nu a stiut ce pericol o Traducerea: Victor Toros Cio O ipoteza de lucru: SF nu este literatura aw n absenja dogmei SF, conceptul de lite- raturl SF este: inconsistent. Aceasti tezi a prezidat textele insumate de ,,Fragmen- tele critice. Argumentarea ei s-a dovedit inutilt Teoreticienii si criticii literari au p&strat tcerea, iar sefigtii nu gi-au modificat deloc optica. Actualmente discugiile se afli in punctul unde erau cu tei’ ani in urmi. Numirul 552/553 al wAnticipatici dovedeyte ck -mai toate teoretizirile si analizele apirute la rubrica ,,Fragmente critice* au fost privite ca simple exercitii intelectuale, snai mult sau. mai pufin fluente. Efectul lor for- mativ a fost nul. Doitd texte din revista menti- onal mai sus semnaleazi in mod griitor refuzul de a pirisi bantustanul cultural traditional al SF- ului. Primul, semnat de tanirul sefist Liviu Radu, pledeazi explicit pentra o competenji SF inde- pendent de cea literari. Al doilea, datorat stu- dentei Anamaria Berea, frizeazi (fir nici o in- doiali) geniul conciziei..in cateva vorbe este propusi 0 incizie radical. Corespondenta ,Anti- cipafiei” afirma, in esengi, ci SF-ul este de sine stititor. Aparent naivi, ideea surprinde 0 menta- litate gi, probabil, o realitate cultural. fn clipa ind SF-ul nu mai este legat de literatur’, lucru- tile se clarifici, iar discutiile despre condigia tex- telor SF ies din plictisitourea lor cicularitate., Celor scrise de cei doi tineri sefigti nu te lipseste decdt"un pandant sistematic, 0 dcolad’ teoreticd meniti st consfinteasct o-stare de fapt. Tati de ce rubrica de fagi consider’ de acum Inainte SF-ul drept o entitate independent’ de li- teraturt, Nout, demers teoretic apeleazit Ia teoria textu- lui, ta sociologia culturii si cea a religiilor, pre- luind sugestii provenite din domenii conexe, -cum ar fi sectofogia, Sunt ciutate caracteristicile spe~ cifice SF-ului, fri legitura cu Titeratura, Con- ceptele traditionale ale criticii literare (valoare esteticl, scriiturd, autenticitate. literaritate ete.) stint abundonate, Comentariul SF iyi, inventeazi o nous retoric’. neaseminiitoure cu aceea a criticii si teoriei literare. Este operati o apropiere intre SF i diferitele variettqi de muzici pop-rock, ba- zath pe constatarea ci doar formagiile cur succes de public au parte de comentarii, succesul de stim’ fiind cunoscut doar tn literstur’, Comentatorul (SF jockey-ul) semneazi mai ales texte de sustinere. El are un temperament de fan, fiind stein de intansigenta’ criticului li- terar. Esenfial pentru el este-si-si conserve 0 anumiti inocenfi culturali, ferindu-se astfel de scepticismul cititorului de literaturi. Ideal esté si citeasci numai texte SF, instalandu-se-o dati pentru totdeauna in universul lor. Perpeta ado- lescengi a lui Alexandru Mironov, ironizati de uni, esté de fapt o ilustrare a acestei exigente. scandaloast pentru snobi, dar perfect adecvati in peisajul contraculturii (at culturii alternative)... A-i cere unui asemenea fan etern s& se trarisforme, fntr-un critic literar cdrcotas inseam a confunda punctele de vedere. Izolationismul. are darul de a incheia discu- {iile interminabile, de-a dreptul plicticoase, despre ghetoul SF. Adeptii lui nu mai deplori lipsa de interes a literatilor pentru SF, ci 0 socotesc ceva de Ia sine infeles. Sefistii (autorii de texte SF, SF jockeys, traducdtorii) depigesc’ bovarismul wliteraturii mari gi se instaleazi in: fandom, adresindu-se exclusiv fanilor. In/succesul lor are loc in fandomul inter/nagional. Debarasat de dorinta inadecvaté de a fi validat ca literatura, SF-ul tsi consolideaz propriul univers. paralel Uneori, intre cele dow’. entitiji culturale se des- chid’ porgi. Un sefist poate intra in enciclopedii alituri de sctiitori, un autor de titeraturi poate semna_un SF. Asemenea excep{ii mi schimbi un statut clar configurat. Acest proiect de “autonomie nu este nou. Multi roméni I-au argumentat sau doar [-ail_gan- dit. S-a facut simtiti, insi, o ezitare persistentil. Nici chiar cei mai’ ferventi“adepti ai SF-ului (excep- tindu-i poate pe maximaligtii de la ,Jurnalul S.F.") n-au flict pasul decisiv al despartirii ex- plicite de literatura. Seriind (despre) SF, sefistii au pistrat ceva din nostalgia de-a deveni cindva scriitori.»Bizara sintagm& ,.scriitor SF* exprimi perfect aceasti ambiguitate, Veleitatea sefigtilor de-a deveni scriitori a fost inselZtoare. Supra- licitiind-o, ..Fragméentele critice* au clutat literari- talea yi i-au regretat absenja, desi adecvat ar fi fost s& se intereseze de legititile interne ale SF- ului inteles ca’ fenomen de contraculturi, asemi- nitor-doar formal cu literatura Debarasarea de ticurile traditionale ale criticii literare este promifitoare. Un exemplu. Convin- gerea ci textele SF de mare intindere uebuie si respecte regulile romanului (personaje. creditabile, conflicte autentice, scriitura plauzibil® etc.) nu mai este pertinent in conditiile date. Lectura SF cauth aliceva. In acest context, demersul teoretic al lui Cotnel Robu devine interesant. Teoria despre sublimul exprimat de SF capita relief retoric, intrucdt argumenteaz’ indirect autonomia SF-ului fapt de literaturd. Teoreticianul clujean trebuie, insi, si_meargi i mai depatte, debarasindu-se de ticurile mentale ale, unui .cititqr de literatur’, abandondnd valorizarile tributare culturii sale li- terare. Asumblind unele concepte ale teoriei tex- tului, el poate glosa cu succes pe marginea ideii c& SF-ul este un fenomen de contraculturi, doar formal seminiitor cu literatura. Abordarea sociologici renunti la ciiutarea vir- tujilor estetice.. sistematizeuzi preferingele de lec turii ale unor grupuri concrete. atinge istoria mentalitijilor. studiazi psihologia -consumatorilor §i producittorilor de SF etc. Practicind iri reticenje izolajionismul, se- figtii_romini gi-ar gisi poate spajiul tipografic necesar, reuyind astfel si depisease’. postura ‘ambiguii a unor sectanii silii de imprejurari. s& re inchine in Ficasele de cult ale bisericii de care s-au desparjil. Ei’ ar opta probabil pentru o ‘ucturi sociali de -secti religioas. In-absenta spiritului concurential caracteristic scriitorilor, ar forma o familie/mafie benign’, traind (dez)avan- tajele efectului de enclava, Riimine de vizut dac sefistii_ ar admite prin- tre ei scriitori $i, in general, oameni cu pregitire © recent carte (Andreas von Rétyi, “Lnperiul extraterestru. Noi docymente yi relattiri senza- fionale ale martorilor oculari, Traducere de Diana Chivulescu, Editura Lucman, 1998) vine si se inscrie intr-o serie tot mai bogat reprezentatt ultima: vreme. Ar fi fost de preferat. ca tradu- clitoarea si redea sia dowa parte a titlului origi- nal: “Misterele UFO ale Statelor Unite. Astfel, cititorul ar fi avut din capul locului o mai tapidi informare abupra confinutului cietii Fiindc’, intr-adevar, lucrarea autorului german este, practic, un ,roman de mistere'. amintind ir mod izbitor de seriall. Dosarele’ X.-De altfel, autorul di dovadi de onestitate, dedicdndu-gi Extraterestrii , formati din cuvinte. lucrarea celor dou celebre: personaje, agenfi ai FBI angrenagi intr-o curs tipsiti de speranje* care finteste limurirea dedesubturilor legate. de © OZN-uri, * Modul autorului de 4 etala. informatiile deyi- nute este-ingenios si aminteste in mod stiruitor de romanele bazate pe intrejinerea unui mister Desigur, de uceasti-dati este vorba despre fupte ‘si mirturii, gi nu despre fictiuni. Prestigiul ade- varului. este -nemasurat mai mare decit cel al fictiunii, ferent cat de ingenios ar fi articulats aceasta din urma. Parcurgand un roman de fictiune despre lumea extraterestrilor din subte- tanele cutirui desert din Statele Unite, cititoril eSte detagat. Stie in mod, cert c% este. vorba. despre niste plismuiri. Niciodati un extraterestru din roman. nu va iesi din pagini pentru, ai: face © viziti vesperali. Citind cartea lui von Rétyi. ins& lucrurile se schimb’i, Pac& sunt probe destul de solide, inseamni cli extraterestrii exist in realitate si pot si vin’ la mine ‘acasd. Un fri- son il stribate pe cititor, iar tectura capiti o cu totul alti turnurS. Realitatea intr in sceni. lat de ce clrtile de ufologie sunt tot. mai cumpirate tn ultima vreme. In mod corelativ. oferta creste in ceea ce’ le priveste. O doringi deveniti obsesiv ii stpaneste pe .cititori. Bi doresc tot mai mult si afle adeviirul in ‘privinga extraterestrilor. Literatura de tip SF incepe si nu-i mai satisfact, li se pare bunt pentru, ado lescenti. Ozenistica le apare ca preocupare de adlulfi, interesagi de viivorul concret al planetei Autorul german nu aduce mult — de apt, nimic — fagi de alte citi similare. Cu toate acestea, textul lui este citit cu interes, de la inceput si pind la sfaryit. Explicatia rezidi si in informajiile invocate, ‘dar mai alés in stiinga grudirii. Practic, cititorul “nu afl nimic despre imperiul extraterestra. In schimb, i se intireste un sentiment negativ “fayii de atitudines ,,secre- toast" a givernului american, De ‘ce nu sunt date publicitigii toate ditele existente?" se: Intreab’s ely impreuni cu autorul german. [ati 0 intrebare fark cispuns.’ Dact ar exista unul, agemene’i cirti near mai avea rost. Precizare: in tegituré cu textul intitulat O carte de John Brunner, apiirut in Anticipatia os, 584/555, Horia Nicola Ussu, coordonator al coleetiei de SF a Editurit RAO, precizcari ci traducerea semnati’ de Monica lonesce a fost (gi este) excélenta, nelisind loc decit ctorva ‘ajustiri minore, findnd de redactare, In con- secingi, ne cerem seuze fajk de remartabila tradu- Roberto R. Grant Eien valANTIm Gein unganul care se oprise in fata agentiei, pe trotuarul de pe partea cealalt§ a intririi, se propti de stalpul panoului indicator, scoase din buzu- nar o cutie cu chibrituri si isi aprinse fi- gara, stinsi mai demult intre degete. indl- fimea lui neobignuit’ si palaria cu boruri largi, aranjati in aga fel incdt s& ii acopere figura, mi-au atras imediat atentia. Ar fi fost imposibil si nu il remarc in fluxul de turisti adunagi in faja Societiii noastre, con- siderati unul din punctele de atractie ale orasului vechi, rebotezat de strAini ,,burgul- ‘firi-nume™. Denumirea firmei, reclama si insemnul- bumerang metalic, mai putin obignuite intr- un teritoriu eurometropolitan’ de limba espe- ranto vulgaris, efectele optice in relief care ii tanspuneau pentru o clip in alti reali- tate, apoi afigajul enorm, nu puteau trece neobservate: Kokyks & Bohogg AvvE TRANSPLANT DE SUFLETE Alt suflet Alt caracter, Alt OM! Barbatul acesta fnalt, osos, neindemnatic in misciri, oprit numai ca si-si aprinda i- gara, a fnaintat pan’ la bordura trotuarului de indati ce gi-a ridicat capul dintre palme. Privirile i s-au fixat obsesiv pe sloganul de dedesubt. Si-a incrucigat brajele sprijinindu- si barbia in pumn gi a rimas nemigcat, cu picioarele usor desficute, in echilibru. Ex- presia neschimbatd, neutra, aproape tampa, de la silaba la silab’, fi reliefa ridurile adinci de langi, perciunii creti si bogati, ‘iati oblic inspre coll buzelor, ca in alte timpuri. : Doar cand a ajuns la semnul exclamérii fata i s-a destins, iar ochii ascunsi in umbra borurilor de la pilirie avuri pentru o clip’ un licir aparte, diferit de reflexia luminilor rispandite ritmic de firm’. A ficut un pas inapoi si s-a plesnit cu palma pe frunte. Iesit din conul de lumina, nu imi dideam seama daci rade ori, pur si simplu, isi zgalyaie umerii. M4 amuza si il privesc ducand figara la gurd si trigind din ea cu gesturi mecanice. Un barbat fumand: aseme- nea scene nu se vid in fiecare zi! Asteptam ca jarul s4 inainteze spre capil fri filtru si sé ard’. Dup’ nici, un minut, a aruncat-o nervos de partea cealalté a trotuarului si s-a intors c&tre firma, A traversat strada f%ri si sovaie, cu pasi grei si cadentati Feranuk de protectie a intririi s-a dezac- tivat in momentul cand a pisit pe palier, reprodticénd un susur de valuri spumegand la: firm, care fi anunjassosirea, and - Sir... Kokyks? mi se adresi ‘din cadrul usii — Intrati, vi rog, si faceti-vi comod! Lam .poftit, cu politejea cuveniti, surprins inst de apelativ. Poate fi o prescurtare a obignuitului sikkor* — mi-am zis -, 0a- menii simpli au asemenea tendinte. Luafi loc, acolo, pe fotoliul visiniu. l-am invitat, continuand glumet:. dac& tot v-ati Iuat sufletul in dinti, apeland 1a ser- viciile noastre, presupun ci vom avea 0 discutie destul de... delicatt, — Mda..., delicati..., repeti el stingherit si fErd_ poftt. Aranjamentul salonului de ‘primire fusese conceput pentru a deservi mai multi clienti in acelasi timp. in fiecare compartiment, delimitat de ecrane decorative dispuse’ in form’ de hexagon, fotoliile erau astfel_am- plasate, incat derularea holografici a perso- najelor de reclam%, cu care incepea intre- vederea, si le capteze imediat atentia Face un lucru far pofti, am observat in drum spre pupitrul de activare a proice- tiei. Sigur isi spune ci a cfilcat cu stan- ul..." — Astia ce cauth aici? se risti Lunganul cand vizu imaginile. Reacfia lui brusci m-a luat prin surprin- dere. — Va deranjeazi? Nu sunt decat proicetii ambientale. Poate am intuit eu gresit. Daci doriji o intimitate clasica..., clic, si gata! ‘Am dezactivat holocardul, Lisind lumina Saad obisnuiti, verde-maslinic, a salonului de primire, pugin obscura, atit cat si asigure o ambiangi plicura. — Am auzit ci voi vindeti suflete, a inceput Lunganul. Eu, unul, cred cé-i o gogoasi, da’ cand te, saturi de-al tiu ajungi si faci si pe dracu, numai si scapi de el, chiar dac& risti s-o dai in bara! — Sikkor..., i-am stigerat si se prezinte. — Mda..., Jack... N-a continuat. A strans buzele si a aple- cat privirile. ~ Deci, Sikkor Jack, presupun c& aveti o problema de suflet, din moment ce ne-afi onorat cu prezenta dumneavoastri. Vi ascult, : = Vine si randu’ ei! Mai, fntai vreau si stiu ce faceti, ci povestea cu... gogoasa, e una de-ale mele cand nu pricep, si nu tre- buie s va supirafi pe mine pentru-atata, sir Kokyks. = Regret, ins numele meu este Onoar Appollad. Descendent de pe linia Bohogg. ‘A doudsprezecea generatie. ; — Ohoo! Cale lungi..., spuse. Asta-i bine, da’ tot nu gtiu ce fateti, De unde vindeti voi suflete? Doar nu-s lucruri’ sé le fabrici, nici legume s& Je culegi. Numa’ de wor fi anemone scarboase din gridinile cal- marilor, c& alea se spune c’au viaf’. Am vazut si eu odata una, gi gata am fost. Si nu mai aud de ele! ~ Nici vorbi de anemone! J-am asigurat. CAt despre suflete, natura umani insisi le fabrici. Noi nu facem decat si le... cule- gem, cum zicofi. Adici si le extragem de la donatori si si le transplantim la- clienti, aga cum scrie pe reclama. ~— Donatori... Agtia cine mai is? — Oameni, bineinjeles, doar ca putin mai aparte. Pentru moment Societatea noastré ¢ specializati numai pe spiritul uman, desi facem deja cercetiri, pentru a ne extinde si in lumea calmarilor. Asistenta mea este ple- cati la centrul lor stiinfific de pe coasta atlant{ tocmai la o intrunire pe aceasti tema. inci din momentul cAnd dezactivasem holocardul, am avut grij& si brangez apara- tura de analizi a aurei biologice a clieritului si sonda PSI’sQ pentru a-mi forma o ima- gine clara asupra capacitijilor lui intelec- tuale. Avea in comportament un primitivism surprinzitor, atat de pronuntat, incat nu gtiam, unde s& il clasific: intr-o epoci ante- Tioaré indepartaté, sau fntr-un stadiu cronic de. intarziere mentali? Contrar aparentelor, coeficientul de inteligenti a Lunganului de- pasea media ,,obignuitilor casei, iar aura ii era proporfionali cu urechile mari si aple- cate. Am reluat discutia: — Afi auzit, desigur, de personalititile multiple... =" Alea care te apuci, asa, deodat trebi. Tocmai de asta vreau si scap, de cfind m-apuci! Numa’ viati nu-i poti zice. Asta-i bantuire! ‘> Nu éred c& vorbim despre acelasi lucru, i-am raspuns calm. ‘= Ba de asta! Ci eu nv-s totdeauna asa, degeaba ziaristii mi fac psiho...pat. Idiotii! Scriu ce Je vine in minte, numai si r&sune-n capul cititorului ca si le cumpere foaia! Dac& deja verbul ,,a bantui* mA pusese pe ganduri, povestea cu ziarele m-a socat serios. Numai cand eram copil vizusem ca- teva exemplare la Muzeul de Istorie. Umand din Eurometropolis. = Veni de departe, presupun, sir Jack. Nu stiam ca mai exist locuri pe Terra ne- conectate la Banca de Date Cotidiene. ’ Lunganul se foi in fotoliu, vru si spun ceva, apoi dédu a Ichamite din mani: = Hai s-o [stim balté! M-a luat gura pe dinaint Parcé vorbeam altceva. — Bine, am continuat. Personalititile: mul- liple de care vorbeam sunt erori care pot apirea in programul de stabilizare a infor- matiei genetice principale, Din mai multe caractere, suflete, spirite - cum vreti ‘si le spunefi — ce se pot forma prin combinatii eromozomiale, doar unul, cel codificat in Pprogramul genetic, ajunge s& functioneze formand personalitate distinct si stabili la acei oameni considerati normali, si de noi si de naturi... Mi urmariti? — Nu! se risti, aratand cu degetul inspre aripa administrativa a cladirii. Pana nu-mi spuneti ce-i dia! in golul usii de la cabinetui. asociatului meu striluccau zeci de pete argintii si doi ochi albastri, cit monedele de cinci nebuli. ae) ~ Ia te uit’, Koksur! am exclamat. — Sinox! m& saluti el, cu zimbetul care mie fmi era familiar, insi nu gi clientului meu. Oricine ar fi reactionat la fel vizind un castor biped, de talia unui om normal, dar cu capul ‘disproportionat de mare in raport eu corpul. In ziua aceea imbricase un costum ocru-maroniu, spongios, dintr-un material cu structura buretelui de mare. Perforatiile fine, lésau .si treacd, din loc in loc, fosforescenja naturali a pielii lui: petelé argintii. ~ Ambiguz Koksur, ‘se prezent el. Pre- supun ci‘ dinsul e noul tu client. = Da. Sikker Jack. Adica, sir Jack, am precizat. Lunganul aprob& din cap ~ Eu am terminat transplantu lui Katrel, baiatul de pe stradd 14, mi inform’ Ambi- guz., Silile sunt libere, spectrolabul ¢* bran- gat, aga ci in mai pujin de jumétate de ort deja poti si incepi. — Noi suntem abia Ja’ ,,preliminarii“..., am insinuat. Jack e putin derutat, Nu infe- lege de unde avem noi suflete de vanzare. — Dar e cat se poate de simplu! jubilé Ambiguz. Am auzit ce i-ai spus. fi explic eu, dat mai intai ag vrea siti vorbesc intre patru ochi. ...Chestiuni de serviciu.... adiuga adresindu-i-se Iui Jack. in camera de transfer, primul lucru pe care mi L-a aritat a fost spectrolabul. = Azi am avut probleme cu el, altfel nu ma mai giseai aici Dar ¢ ultimul tip! — Las& asta, aparatul funcjioneaz4 per Lam verificat. Mai bine asculti-ina si inccared si injelegi ceea ce cu, nu am reugit. Deci, realizam inhibijia totala, trans- feram caracterul donatorului, iar cdnd acti- vam stabilizarea, personalitatea de- bazi a plistiului se dezinhiba parfial, in secvenje scurte si repetate. Un luctu foarte bizar. Ai senzatia c4 halucinezi. privindu-l. Fii atent! Bioplasma, pe langi faptul ci devenise vi- zibil& cu ochivl liber ~ arta ca un con- glomerat I4ptos, semitransparent,— nu igi relua forma, ci se polariza! De fiecare dati in aceeasi directie, opusd subiecuilui, ca gi cum ar fi fost atrasi de o fort exierioard. Am controlat in intregime izolatia antiondu- latorie a peretilor $i*panourile reflectoare. M-am asigurat cd ambele sunt intacte, apoi am continuat. Bi bine, de sase ori a trebuit 84 repet separarea de gene si doar la ultima incercare’ am reusit stabilizarea complet: Este primul meu transplant in... reprize! — Polarizarea avea aceeasi intensitate de fiecare dati? Rafionasem pripit; presupunind o eventu- ali aversiune cronici, nedepistaté, in sub- congtientul Jui Katrel. + Nu, nici vorba. Dimpotriva, se aimi- nua Ja fiecare reinhibare si, paradoxal. pro- tuberanjele deveneau din ce in ce mai com- pacte. = Ceda, spui, dar se condensa concomi- tent. Ciudat... Ar trebui si revedem twstele preliminare ale biiatului, i-am sugerat pe drum. Cand am ajuns in salon, Jack motiia de-a binelea in fotoliv. ~ Aga, deci... incepu Ambiguz. Cazul dumneavoastra nu are nici o ‘legituri cu personalitajile multiple. = Asta voi uebuie so sti! La mine-i ches- tic de suflet parsiv, gi... (se intrerupse schim- band tonul) ...Da’ ce te uiji asa la. mine?! - Dragi Jack, am intervenit pe un ton amical, observ ci iti este greu sd te obis- nviesti cu aspectul mai aparte al asociatului meu si cu felul Iui- direct de a discuta Presupun ci nici istoria nu te-a interesat, deci nu ai cum s& stii de explozia meteori- tului AGRISSA si de toate consecintele ei Din felul cum m& privea am injeles ci ¢ interesat de subiect. Am continual: — Nu numai calmarii din oceanul’ Atlan- tic au suferit mutajiile pe care Je cunosti, ci si castorii' din Marile Lacuri de pe conti- nentul american de Nord. Spre deosebire de primii, castorii au fost nevoifi s& ias& din apele infestate. Cea mai mare parte si-au gisit refugiul in ocean si s-au adaptat medi- “ului s&rat al apei, dar astfel au pierdut sansa de a face saltul c&tre ratiune, la care au ajuns cei rimagi pe uscat. E totodatt adevarat ci dintre acestia au supravietuit foarte pujini, asa ci nu’ m4 mir si nu fi vézut nici unul pani acum. Te pot asigura, ins’, de buna lor credinyi. $i mai ales de cea a asociatului meu! ro Petele lui Ambiguz pilirli, Spuse cu regret: — Vid ci explicafiile nu au sens, Onoar. Ceea ce trebuie si cunoascd, pentru cA fi va fi necesar mai tarziu, este regula de bazi, formulati deja Ja sfarsitul mileniului doi de viahul Vallantymus: ,nici 0 now personalitate nu se manifest’ pan’ nu fsi gaseste un nume“. Cautd-i una cu nume care sii plac, si Jai mulyumit, Asta vrei, nu?! ise adresi Ini Jack. ~ thi! isi frect mainile Lunganul. ~ Sinox! ne salut& inainte de-a pleca, aga cum venise, discret si iute ca un ade- v&rat_ castor. : = iti voi cauta una pe plac, lam asigu- rat. Atunci vei avea alt suflet, alti persona- litate, vei fi alt om. Un om NOU, cum vrei! — Chestia asta schimbi si mutra? ma surprinse Lunganul cu un pragmatism pe care mu i] binuisem in comportamentul sau. Vreau si zic, totul se schimb’? Infitisarea, forma... Poate si varsta?!' Am observat 0 cicatrice pe maxilarul lui, de Ja barbie pint Ja urechea sting’. Parcé se ascundea printre cutele adanci ale pielii. - Asta va deranjeazi? |l-am intrebat wrasind cu degetu! pe maxilarul meu contu- rul ei aproximativ. ~ O am de cand lumea. Numai Ia ea nu-mi st{ gandul. Eu, unul, m-am siturat de mine, sikkor Onoar! M-am siturat de cat am trlit asa gi de cate am facut. Cand m-ati intrebat cum mi cheam’, am vrut si spun de la bun inceput, numa’ ci m-ati fi lat de nebun, asa-c’am zis doar Jack. — Trebuie si recunosc, numele m-a sur- prins. Nu se mai foloseste de secole, ins& am presupus ci venifi din vreun colt de lume ‘unde se mai pastreazi traditiile. Dacd aveti si: ziar. ~ Ce ziceam eu ci m-afi fi lat de nebun? Pun pariu pe viaja mea cf tot o si riméneji masci daci va spun c& eu sunt, in carne $i oase, Jack Spintec%torul. DOI Am privit cat se poate de discret pe ecranul sondei PSI'sQ secventa fluxului de bioenergie al cliéntului meu, Toti indicatorii au rimas constanji cand a pronungat nu- mele, Numai aura prezentase mici. protube- rane, mai pronunjate la extremititile lobilor frontali. . — Personajul a rimas.celebru pan’ in zi- “Yele noastre, am remarcat pe un ton neutru. Din picate, si conotatiile. - E clar! se posomort Jack. La urma urmei, m& ‘doare-n cot daci ma credefi sau nu. Eu m-am s&turat de diavolul din mine si vreau si-l schimb, pentru ci de trait, am © pofti nebund! Cum credefi c’as fi ajuns la 994 de ani? Numa’ pofta asta de viafi vreau si rimani-n mine, restu’..., jegu’. la gunoi! Bani am, gi-n actiuni si in nebuli, aga ci pretul nu m& intereseazi. Vreau si-mi vindefi cel mai BUN si CURAT suflet pe care-l-avefi, cu numele — parc asa am injéles ~ si cu corp cu tot, daci se poate. fl ascultam, urmarind atent ecranele. Aura lui cu protuberante devenea din ce in ce mai stralucitoare si m& asteptam la o crizi de schizofrenie sau la o reactie vio- lenté din partea lui. Lunganul, insi, astepta si-i rispund (credeam eu) gi clipea des din pleoape. Apoi a inceput s& se agite intr-un mod deosebit. Parea si fie cuprins de o ‘inexplicabil senzayie de panic’. Globii ocu- lari i s-au umezit, iar aceasté umezeali nu semana a lacrimare ci, mai curind, a poftd. CAteva clipe: mai tirziu, s-au auzit trei ciocdnituri discrete in usa de la cabinet, Era asistenta mea, Sorriyanolx Gavennz. = N-ai plecat inck? am. fntrebat-o sur- prins. Te credeam deja in drum spre .pala- tele“ submarine ale lui Viul-O4. — Ba da, dragul meu Onoar, am plecat la ora doua, conform programului, insi mi-am uitat in halat skedul de cod, cel pe care mi l-ai dat azi dimineaté. Am venit si-l iau, am vazut'lumin’ in salon gi-.. N-am vrut s& vi deranjez! Voiam doar sa verific, Degetele’ mi se afundar’ in buretele fo- toliului. Simteam gi emotie si satisfactie. Sorriyanolx era 0 colaboratoare fideli si ar fi meritat mult mai mult decat ii, ofeream cu. Semnificatia, aceswi mult mai mult“ se desprindea dintr-o coardi spiritual’ intima cu vibrajii tot mai acute in ultima vreme. In vii’, ,primim ceea ce vrem sau ceea ce Seas eS eas ‘@nticipatia / 11 meritim? m& intreba adeseori. Nu am stiut niciodati ce si fi spun. Poate ci la intoar- cere, cind ii voi oferi cadoul pe care i-1 pregatisem, vom gfsi impreun’ rispunsul. ~ Ar trebui si te gribesti. Calmarilor nu le place s& astepte. $tii cit de mult contez pe tine. pentru tranzactia asta. Si, te aver- tizez din nou, fii ‘atenti cu vulpoiul de Viul-O4! Data trecuti i-am furnizat infor- mafii in detaliu, iar gelatin lui gindeste de dou ori mai repede ca materia noastri cenusie! Mi tem si nu avem surprize. ~.Asta ar fia saptea oar’ cand ma voi intilni cu'el si a unsprezecea cil&torie in lumea calmarilor. Nu-ti fi griji, ,.gelatina se- foloseste si in patiserie“! "Ca fick’ dé cofetari, era 0 expresie’ pe cate 0 folosea ori de cate ori avea ocazia. Acum 0 polrivise cum nu se poate mai bine. — Vad in privirile ‘tale ‘c& te-ar tenta un marigue cu alge rujurii si cu gelating... uite-atat! (si indeparti indexul de degetul mare, imitindu-mi gestul pe care -am ficut prima oari.) Apoi se aplec& si imi didu un strut pe coljul sprincenelor, aproape de tampli, L-am simfit traversindu-mi -creierul pani in partea opus’, unde ea isi plasase degetul aratitor ca si capteze descircarea de energie. A rimas aga cAteva- secuhde. - E mai bine? ma intreb’, considerand terdpia incheiatt - Acum € vorba despre altceva, un fel de presimfire..., am incercat s& fi explic ceea ce eu insumi nu stiam prea bine. — lar ai facut regresii genetice? ma-ta- china uitand,.se pare, ci nu eram_singuri. »Visele premonitorii.nu-apar decat la varste fragede". E afirmagia ta! ‘Am evitat continuarea discutiei: ~ Insist si fi atent&! Mi-e dor dé: un maringue... Sortiyanolx surdse. Altfel ca de: obicei. ~ — Am facut’ migi modificiri 1a aeropor- torul meu. Un blindaj suplimentar de securi- tale. Esti mulfumit? Eram convins c& spune asa-numai-ca s& mi linisteasc’. Nu stia si desfack nici m& car un surub. I-am suras cu greu in timp ce inchidea usa cabinetulai, apoi am inspirat adanc aerul improspatat din salon, Parfumul vegetal’ folosit de Sorriyandlx, pe lang’ mi- rosul diafan, avea gi un efect puternic de ozonare “in spatii inchise. ~. Lunganul ‘nu _plrea_ si-1 sfisimtit. Con- tinua s& clipeasc& din pleoape, insi tot mai rar. Displrea ‘si lictrul ciudat pe care i-l remarcasem in priviri, iar aura bioenergeticd igi pierdea teptat strilucirea, in acelagi ritm cu descresterea protuberantelor. Abia cand, am auzit decjicul porfii auto- mate de la cabinet, am inceput si ma in- doiesc de propria-mi suspiciune fayi de declaragiile clientului meu. Acum imi era evident ci schimbirile aurei fuseserd provo- cate de aparitia -asistentei. Sau, de apro- pierea -ei?“'Reactia lui Jack incepuse inainte ca ea si fi intrat in salon, poate, chiar in momentul cand coborase din’ aexoportor si era inc& in afara clidirii, Logica era bun’, atéla doar ci nu gaseam explicatia. = Degi rational nui pot crede’— I-am pro- vocat — trebuie si accept evidenja ci aveti © tipologie, daci nu identicé, foarte asema- natoare celei atribuite personajului Jack Spintecttorul. — Treaba matale ce’ crezi. Eu stiy ci ila sunt de cind ma stiu si ci m-am siturat si mai ‘fia asa! Tacu un moment, privindu-ma fix. — Uite-acum, sir..., ‘pardon, sikkor Onoar. Acum, cand s-a intors duduia, am simtit-o! Dumneata habar n-aveai c& vine, dar eu stiam. Asta-i bantuirea de care-am vorbit. T-ag fi 'scos inima pe loc dac’as fi fost sin- gur cu ea si stiu cX atunci cand oi da iar de duduie, n-o si-mi scape. “Ma-njelegi? Nu mai*vreat, m-am siturat de sufletul-meu parsiv gi-mi trebuie unu’ bun, cu care si-mi spal plcatele. SA m% bucur cu inima mea, nu de‘ inimile tarfelor pe care le scot si de sexul lor pe.care-I sfartec! in timp ce vorbea, reproducea si ges- thrile. Realizam ci va trebui si actionez in regim de urgenti, nimai ci Societatea se afla in crizi de ,donatori“; Pe deasupra, natura comenzii, ,cél mai bun gsi cyrat su- flet pe care-1 aveti", complica si mai mult lucrurile.’ Nu aveari nici suflete bune, nici rele. .Nu aveam nici unul. Agentii nostri -erau rispindifi in toate coljurile lumii in cAutare de donatori, chiar dincolo de terito- riul eurometropolitan. Le-am lansat imediat un apel, cat timp Jack isi micina furia gi mahnirea: URGENT! CARACTER MALEFIC PRE- DOMINANT. PREFERABIL, SEX MAS- CULIN. = Sikkor Jack... am reluat, incerednd si castig timp. Natura isi are legile ei, in ar- monie cu universul, find guvemath de ace- lasi principiu al contrariilor. Binele si raul, adic’. — Riul, asta-i clar! interveni el. — Problema este relativ’... Viaja incearc& st organizeze haosul, dar cine gtie dack haosul este rau sau bun? Este, poate, aman- dou’, Ca si personalititile... unganul se sculi brusc din fotoliu, cu ochii pare manjiti de o brumi cleioasi te i se degaja din irisii dilatai. Avea fata cris- pati. Nu-i tresiltau decat sprancenele si lobii moi ai urechilor Jsbarfate. — Asculta, sikkor Onoar! Pe mine cind cineva mi duce cu vorba, ort fi dau in cap, ori” ma car. Acum am poft s& trag o raith pe la calmari.. ~ Te-ai resemnat asa de repede? Cum rimane cu sufletul pe care voiai si-l schimbi, Jack Spintecttoru!? Pronunjasem rispicat numele, iar socul a fost suficient de intens ca: si-I opreasca. Lunganul se fntoarse din ‘nou cu fafa spre mine. Incordarea din bratele lui ‘dispiruse. Atarmau parc mai, lungi ca inainte. — N-am renunfat, imi spuse, dar daci vor- besti si fu faci nimic, inseamn’ c& nu poti. Nici‘eu nu pot... —reburile nu stau chiar aga, Jack. Pro- blema este cA t mi-ai cenit un suflet CURAT, ori noi nu avem ,,in stoc asa ceva. fi voi spune gi din ce cauzi, dar mai intdi as- culti-mi. Clientii nostri sunt oameni care nu au ajuns sX se adapteze societtyii pentru c& spiritul lor coreet si bun nu e insojit si de fora necesard luptei pentru supraviejure, Asta fi marginalizeaz’, devin handicapafii orgoliului, nesatisficul, se simt ratagi. Ei vor tocmai suflete parsive, cacel de.care vrei tu si scapi, pentru a deveni cAstigitori si adorati, aidoma celor din imaginile de reclami. Sa fie oameni ai timpului lor! Neo-TECH, -Hi-TECH, Mega-TECH,: Terra TECH,... Ma injelegi? = Injeleg cd n- ma doare-n cot! Vocea' lui era tioas’, dar dezamigirea ico vedeam pe brafele care tot mai atarmau lipite de corp si moi: — Nu am_in clipa aceasta, Jack! intelege c& tebuie si caut sufletul curat pe care il doresti - Hai si nu mai Iungim vorba. Spune cat vrei! “Pe fai fi aparu un zambet siret: = Voi, comerciantii, sunteti.ca ria. Va spune omul c& v4 d& oricdt, da’ tot va tre- buie mai mult! Daca-ti dau de dowd ori ORICAT e bine? . Radea in hohote. fi revenea gi tonusul. Scoase din buzunarul vestonului un holo- credit sked marcat cu trei dungi: verde, argintiu si violet — emblema Bancii Eurome- wopolitane. Mi-1 intinse: — Codul biodigital nu-ti serveste la inimic, imi spuse. Fi-l pe cel mimeric: MJD-1888- JS-005-JKS. ‘Am introdus skedul si am tastat ‘codul Dupi ery de verificare, pe ecran apiru o suma cu... 8 cifre! in nebuli... Nu-mi venea sa cred. Era 0 adevarata Begum, .clientul meu! — Te-ai convins? Am miscat pleoapele si am clitinat usor din cap, Buzele mi se lipiseri intre ele, la fel ca limba de cerul gurii. — Suma asta meriti un suflet bun, nu? Unul tandru, sensibil, romantic..., fri nici © umbrii de ganduri pagane. Pe ecran, suma cu opt cifre rimasese Inscrisi in relief, desi recuperasem holo- credit skedul cu intentia si i-l inapoiez, Am rimas descumpinit si, presupun, imobil.- = Nu ajunge? m& intreb& apasdt. — N-am spus asta, Nici macar n-am vorbit de pref. Problema ins’ rimane aceeasi. Sunt foarte rare cazurile cand predomin’ un spirit malefic. Tie iti tebuie un donator de acest tip! Dar te asigut c& sé va rezolva. Comanda am lansat-o cand mi-ai spus ce doresti. - Galon! injuré Lunganul uitindu-se la ceasul Jui de buzunar, legat cu un Jant ‘scli- ce vreau. De ceilalgi pitor de centri. Palivrigim: deja de dou’ ore de pomani? Mai bine-o lisam balti si- mi ficeam raita... inc&pi{anarea lui m4 punea in situatia de a-l refine cu orice pret pani cand ageniii mei giseau ceva potrivit pentru el. Am re- curs la metoda imobilizirii cu un camp de rezonan{i Delta-3cy. Hipnoz& dirijati, indust sub control Practic, ii ,,furam“ doar cateva ore din cei aproape o mie de ani. O nimica toati, iar la wezire nici nu va sti nimic, Se va afla in aceeasi clip din care il ficeam si plece pentru a riméne. TRE! Ag fi dat orice pentru cAteva momente de relaxare in sauna regeneratoare, inst nu-mi puteam permite. Trebuia si descopir cauza polarizirilor bioplasmei din timpul transferului efectuat de Koksur. Robotul operafional, TRIPHOR-22. coor- dona cromoterapia postoperatorie a lui Katrel si nu m& puteam servi de el. Verificarea apa- raturii 0 facuse deja Ambiguz, iar de com- petenja lui nu puteam si mi indoiesc. So- lugia optim’ ar fi fost un transplant experi- mental. De obicei, foloseam cobai de clonaj, insi rezerva era goali. Clonele au viaji scurti. Eram nevoit s& apelez la serviciile “lui Za- brujig, un batranel marunt, tipicar si meticu- los, nu prea vorbiiret, excesiv de amabil si intotdeauna surazitor. Ca un oriental de Vif veche", il clasificasem eu, inchipuindu- mi c& accentul lui neobignuit nu putea pro- veni decft din acele ‘locuri indepartate despre care nu stiam mai nimic. Sorriyanolx i zicea ,exo-uman‘. Are, intr-adevir, pielea cenusie, mai groasi si zbarciti, ca. cea a colonigtilor adaptayi la viata in spajiv. Am

Você também pode gostar