ANALIZA MEDICAMENTULUI

CURS/AM 11

SPECTROSCOPIA IN IR

Spectroscopia in domeniul infrarosu (IR) este cea mai potrivita

metoda de identificare a prezentei gruparilor functionale polare din
structura moleculelor compusilor organici.

 Radiatiile IR constituie acea parte a spectrului

electromagnetic ale carui lungimi de unda sunt superioare
spectrului vizibil si inferioare undelor radio si microundelor.

Datorit faptului c domeniul lungimilor de und acoperit de radiaia

infraroie este mare, domeniul de frecven n infrarou se mparte n trei
subdomenii :
1. infrarou apropiat (NIR);
2. infrarou mediu (MIR);
3. infrarou ndeprtat (FIR).

De interes in controlul medicamentelor sunt primele doua subdomenii.

Spectroscopia n infrarou apropiat/NIR, reprezint metoda ideal pentru
analiza rapid de amestecuri de substane, cu aplicaii n special n chimia
alimentar, in domeniul medicamentului i in cosmetic.
Spectroscopia n infrarou mediu/MIR, este la ora actual una din tehnicile
analitice cele mai performante pentru analiza calitativ a substanelor
organice.

Spectrele de absorbtie in infrarosu, (spectre IR), sunt spectre de vibratie ale

moleculelor.
Spectrul de absorbtie in IR se obtine grafic prin reprezentarea transmitantei
in procente, in functie de numarul de unda, adica T% = I/I0.100,
in care T% = transmitanta substantei de analizat,
Io = intensitatea radiatiei incidente,
I = intensitatea radiatiei transmise.
Se obisnuieste sa se exprime lungimea de unda a radiatiei in IR in cm (1/),
unitate care este proportionala cu frecventa.

 Spectrometria IR este o tehnica prin care pot fi obtinute informatii

importante privind structura chimica a moleculei.

Benzile de absorbtie IR, sunt caracteristice moleculei integrale, ceea ce le

confera caracteristici de amprenta spectrala a moleculei, si se folosesc
pentru identificare si dozare.

Spectrometria IR (ca tehnica de analiza calitativa sigura), a dus la

alcatuirea de cataloage spectrale IR, o adevarata biblioteca de spectre
IR pentru identificarea substantelor.

Identificarea prezentei unor grupari functionale este relativ simpla cu

ajutorul spectrelor IR, deoarece legaturile multiple determina
inregistrarea unor benzi de absorbtie caracteristice, situate intr-un anumit
domeniu , domeniu in care practic nu se inregistreaza benzi datorate
vibratiilor altor grupari functionale.

 Spectrul in IR al probei de analizat ( solida, lichida sau

gazoasa) prelucrata prin una din metodele indicate in FR X, se
compara cu spectrul in IR obtinut cu o substanta de referinta
prelucrata in aceleasi conditii cu proba de analizat.
Tehnica este extrem de rapida (cateva minute), precisa,
nedistructiva si poate inlocui in multe situatii analize laborioase.
In monografiile din FEur, FR X, se foloseste identificarea prin
spectre IR, dar intotdeauna se cupleaza cu o alta metoda de
identificare (reactii chimice, cromatografie).

Pozitia unei benzi de absorbtie din spectrul IR depinde de mai multi factori
cum ar fi: masele relative ale atomilor si constantele de forta ale legaturilor
implicate in excitarea vibrationala, precum si de geometria moleculei.

Ex.: Nitroderivatii (R-NO2) sunt caracterizati prin identificarea in spectrul IR

a doua benzi intense situate in jurul valorii de 1560 si 1350 cm1 datorate
vibratiilor de alungire simetrica si asimetrica a legaturilor NO. Conjugarea
cu un sistem de legaturi multiple duce la scaderea numerelor de unda cu
aproximativ 30 cm1.

Ex.: Dioxidul de carbon (O=C=O) din aerul atmosferic poate duce la

inregistrarea unei benzi de absorbtie situate la 2349 cm1

In practica spectrele IR pot fi inregistrate utilizand doua tipuri diferite de

spectrometre IR:
a) aparate clasice cu fascicul dublu de radiatie electromagnetica si nul optic.
b) aparate moderne cu iradiere in pulsuri si transformata Fourier (FTIR),

Ambele tipuri de spectrometre IR se bazeaza pe acelasi principiu de

functionare: radiatia electromagnetica din domeniul IR emisa de o sursa
luminoasa este trecuta peste proba si apoi este analizata radiatia
emergenta a carei intensitate apare modificata de interactiunea cu
moleculele compusului organic.

Spectrometrele IR cu transformata Fourier au inlocuit aparatele clasice

abia dupa dezvoltarea tehnicilor informatice moderne capabile sa
inregistreze si sa prelucreze mari cantitati de date. Tehnica folosita se
bazeaza pe operatia matematica cunoscuta sub numele de transformata
Fourier prin care o functie exprimata in domeniul de timp este
transformata intr-o functie in domeniul de frecvente; desi aceasta
transformare necesita o mare putere de calcul, ea nu mai reprezinta un
factor limitativ pentru calculatoare de serie larga, produse in prezent.

Aplicatii ale spectrofotometriei in IR

Spectrele in IR sunt folosite primordial la identificarea substantelor
medicamentoase, dar si la determinarea puritatii (mai rar, doar atunci
cand impuritatea este peste 5% raportat la masa probei) sau in
determinari cantitative (bazate tot pe o relatie de tip Lambert-Beer).

Una din principalele aplicatii ale spectrofotometriei in IR este aceea de

identificare a formelor polimorfe ale substantelor medicamentoase pentru
ca fiecare polimorfa are parametri sai fizici proprii, care determina
diferentele intre ei.
Ex: barbitalul, cu 6 forme polimorfe.

VALIDAREA METODELOR DE ANALIZA

Controlul calitatii se asigura printr-o organizare potrivita,
judicioasa, in baza unei metodologii scrise, validata tehnic,
datata si aprobata,
aprobata ceea ce asigura calitatea rezultatelor
analitice.
Tehnicile si metodele de analiza si control utilizate, se
adapteaza continuu evolutiei cunostiintelor teoretice si
progreselor tehnice in constructia aparatelor/instrumentelor
de analiza, inclusiv in ceea ce priveste calculatoarele si
bazele de date.

Procedura analitica se refera la modul de efectuarea a

analizei; este necesar sa se descrie in detaliu, pasii
necesari pentru a efectua fiecare test, inclusiv date
despre:
prelevarea si prelucrarea probei;
prepararea standardului de referinta si a reactivilor;
folosirea aparaturii;
obtinerea curbei de calibrare;
folosirea formulelor de calcul; etc

In functie de tipul metodei de analiza, in procesul de validare

a metodei, trebuie sa se evalueze diferite caracteristici/
parametri de validare.

 In prezent, se acorda o atentie sporita metodelor de analiza si

performantelor lor pentru realizarea carora se utilizeaza
instrumente sofisticate, automatizate, capabile de autoreglare,
incluziv in privinta reducerii zgomotului de fond si interferentelor,
instrumente care beneficiaza de programe de calculator variate
si performante in prelucrarea statistica a datelor.
In determinarile analitice este cunoscut si acceptat faptul ca
semnalul analitic masurat este alcatuit din 2 componente:
semnalul analitic adevarat/propriu-zis si
semnalul analitic intamplator/parazit/zgomotul de fond.
Cantitatea si structura zgomotului de fond depinde de
experiment, adica de tipul si de conditiile de lucru.

 Mijloacele de curatire/netezire a semnalului analitic de

zgomotul de fond , au drept scop reducerea matematica a
semnalului parazit/zgomotului de fond, acesta avand de
regula o frecventa relativ mai inalta decat cea a semnalului
analitic, care intereseaza.
De multe ori, este dificila eliminarea matematica a
zgomotului, fara a elimina unele informatii chimice, de mare
interes.
Validarea unei metode analitice, conform Farmacopeei
Statelor Unite ale Americii , este procesul prin care se
stabilete prin studii de laborator, dac acea metod
ndeplinete condiiile pentru aplicaiile analitice pentru care
a fost pus la punct.

Validarea si revalidarea metodelor de analiza trebuie sa se faca:

inaintea folosirii lor in analiza curenta;
cand se modifica una/mai multe conditii pentru care a fost
elaborata sau validata;
cand este modificata o metoda astfel incat aceasta nu mai
corespunde scopului initial pentru care a fost elaborata;
Validarea se desfasoara in conformitate cu strategia generala
stabilita prin norme intocmite de agentiile de supraveghere in
domeniu.

n laboratoarele de analiz, validarea are la baz standarde, cum ar fi:

Bunele practici de producie (Good Manufacturing Practices -GMP)

Bunele practici de laborator (Good Laboratory Practices - GLP)
Bunele practici clinice (Good Clinical Practices - GCP) etc.

Alte reguli pentru validare sunt stabilite de:

Organizaia Internaional a Standardelor (ISO) n seriile 9000 i 17025;

Ghidurile ICH: Q2A (Validarea procedurilor analitice, definitii si
terminologie) si Q2B (Validarea procedurilor analitice, metodologie).
Normele Europene (EN 45001)
Farmacopeea Statelor Unite ale Americii (United States Pharmacopoeia
- USP)
Agenia Alimentelor i Medicamentului (Food and Drug Administration FDA) Ghidurile revizuite FDA
Agenia pentru Protecia Mediului (Environmental Protection
Agency - EPA).

Dintre acestea cele mai importante sunt ghidurile Ghidurile ICH:

(International Conference on Harmonisation) Q2A si Q2B, in
care in principiu s-a realizat armonizarea intre cele mai
importante trei farmacopei (USP, Ph. Eue., JP).
Este important de precizat c la ora actual nu exist un consens
n ceea ce privete diferitele documente de reglementare
internaional (ISO, ICH, Afnor, Sanco, FDA, ANM, Conferina
de la Washington) pentru definirea criteriilor care trebuie testate
n faza de validare.
Mai pot fi unele deosebiri de forma, insa pe plan international se
considera ca validarea metodelor analitice si standardizarea
protocoalelor de validare dupa principiile ICH este cea mai
potrivita alegere, in paralel cu respectarea legislatiei fiecarei tari
in parte.

De exemplu criteriul de liniaritate este prezentat diferit de la un document la

altul, n cazul n care acesta apare printre criterii.
Acelai lucru se ntmpl pentru exactitatea mediei care poate fi
confundat cu exactitatea n unele documente.

Ex.: n limba romn confuzia este foarte uoar, datorit faptului c

pentru termenii din limba englez i francez (trueness/justesse i
accuracy/exactitude) exist un
singur cuvnt romnesc - exactitate.

De aceea s-a propus pentru trueness echivalentul exactitatea mediei

pentru c se refer la exactitatea dintre media mai multor msurtori i o
valoare convenional adevrat.

Validarea este o metodologie prin care trebuie sa se demonstreze ca o metoda

analitica corespunde scopului propus si se realizeaza pe baza unui plan
strategic care trebuie sa includa:

Scopul,
Caracteristicile,
Performantele,
limitele de acceptanta,
parametri examinati,
limita de cuantificare,
limita de detectie/limita detectabilitatii,
acuratetea/exactitatea, fiabilitatea, randamentul,
precizia/fidelitatea, repetabilitatea, reproductibilitatea,
selectivitatea/specificitatea,
linearitatea,
robustetea/soliditatea,
conditiile experimentale,
domeniul de concentratie si aplicare,
intreg calculul statistic.

O definire simplista, foarte simplista a acestor termeni, ar fi:

Exactitate - grad de concordan ntre rezultatul unei msurri i o
valoare adevrat a analitului.
Limit de detecie - limita cea mai de jos a domeniului de aplicare
practic a metodei (cea mai mic valoare (concentraie, cantitate,
etc) care poate fi detectat.
Limita minim de cuantificare cea mai mic concentraie de analit
care poate fi determinat cu un nivel acceptabil al repetabilitii i
acurateii
Liniaritatea - proprietate a metodelor de msurare ce caracterizeaz
un domeniu de concentraie. Odefinire
Repetabilitatea fidelitatea, condiii de repetabilitate.
Reproductibilitatea,
Reproductibilitatea fidelitatea n condiii de reproductibilitate.

 Robusteea - sensibilitate n raport cu variaia unuia sau mai multor

parametri.
Sensibilitate incrucisata- sensibilitate in raport cu inteferentele
generate de alti analiti;
Selectivitate - gradul n care o metod rspunde ntr-un mod unic la un
analit cerut.
Incertitudine parametru asociat rezultatului unei msurri, care
caracterizeaz imprastierea valorilor ce, n mod rezonabil , ar putea fi
atribuite masurandului .
Domeniu de lucru (a unei metode de analiz) interval stabilit
experimental i verificat statistic prin etalonarea procedurii, situat ntre
concentraia sau masa cea mai mic i concentraia sau masa cea
mai mare.
Deplasarea (unei metode analitice) diferena rezultatelor unei
metode rezultate n raport cu un material de referinta.

MULTUMESC !