Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Natura Umana
Natura Umana
_ f_
Biblioteca de psihanaliza, 60
Colectie
, coordonata de
Vasile Oem. Zamfirescu
D.W. Winnicott
Opere 3
Natura u1l1ana
Traducere din engleza de
Catalin Popescu
Postfata de
Joana Lazar
IMPRIMERIA
~
ARTA
I I\J GRAFICA
(olea ~erban Voda 133, s'4, Cod 70517, 8U(URE~T1
Tel.:021.336.29.10
Fax:021.337.07.35
E-mail: comerdal@artagrafico.ro
web sile: www.ar1agrafica.ro
TReI
Editori:
MARIUS CHIVU
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Redactor:
Cuprins
DANIELA ~TEFANESCU
Coperta colectiei:
DINU DUMBRAvICIAN
Tehnoredactarea computerizata:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
WlNNlCOTT, DONALD W.
Opere / D. W. Winnicott ; trad. din engleza de Claudia Alecu, loana
Lazal~ CatiiIin Popescu; coord. ~i introd. de Catalin Popescu. - Bucure~ti :
Editura Trei, 2003 -.
3 vol.
ISBN 973-8291-19-4
Vol. 3 : Natura umana I trad. din engleza de Catalin Popescu; postf.:
Ioana Lazar. - 2004 - Bibliogr. - ISBN 973-707-003-8
Partea I
Prefatii
Nota editorialii
11
Multumiri
13
INTRODUCERE
14
INTRODUCERE
1. Popescu, Catalin (trad.)
II. Lazar, Ioana (postf.)
CAPITOLUL 1
616-053.2
159.964.2
Aceasta
dupa:
Free Association
Books, Londra,
1988
24
Sanatatea
somatidi
25
Sanatatea psihica
Intelect ~i sanatate
25
26
SANATATEA IMPERFECTA
28
Sanatatea
Sanatatea
28
29
imperfecta
imperfecta
somatica
psihica
Ereditatea
.33
33
Tulburarile congenitale
Deficite de aport
Defecte de eliminare
Accidente
34
35
37
.37
Categoria
Alergiile
38
.38
"Inca-necunosculului"
D. W. Winnicott
4
Partea a II-a
emotionala
a fiintei
umane
49
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
RELATII INTERPERSONALE
;
'"
Relatiile de iubire
2
71
Elaborarea
Psihicul.
Sufletul
71
72
72
a functiilor
74
75
76
79
Realitate ~i fantasma
Incon~ tien tu!..
Rezumat
80
81
83
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
Stabilirea
statutului
67
.53
.53
.56
.57
imaginara
Refularea
.41
DOMENIUL PSIHOSOMATIC
Dezvoltarea
85
86
DEZVOLTAREA EMOTIONALA
CARACTERISTIcA PRUNCIEI
89
POZIPA DEPRESIVA
91
91
101
104
105
107
Introducere
108
108
109
110
111
DIFERITE TIPURI DE
MATERIAL PSIHOTERAPEUTIC
113
ANXIETATEAIPOHONDRIACA
120
Parte a a IV-a
De la teoria pulsionala
INTRODUCERE:
DEZVOLTAREA EMOpONALA
CAPITOLUL 1
la teoria eului
PRIMITIvA
STABILIREA RELATIEI CU
REALITATEA EXTERIOAAA
125
126
126
~i starile tranzitionale
E~ecul in contactul initial..
Creativitatea
primara..
Importanta
mamei
Bebelu~ulla na~tere
Filosofia "realului"
132
134
137
139
141
142
INTEGRAREA
144
151
Experienta corporala
Paranoia ~i naivitatea
151
153
155
Diagrama
aranjamentului
mediu-individ
Aetiunea gravitatiei
155
160
85
unitar
reconsiderata
D.W. Winnicott
5
161
HAOS
165
FUNqIAINTELECTUALA
169
RETRAGERE ~I REGRESIE
171
EXPERIENTA NA~TERII
173
MEDIUL
182
10
11
Prefata
,
de Clare Winnicott
MALADIILE PSIHOSOMATICE
RECONSIDERATE
Astmul.
Ulcerul gastric
Apendice
191
191
194
196
201
207
,','~
'~"n anu11936, Donald Winnicott a fost invitat de ditre Su~ san Isaacs sa tina dHeva prelegeri despre cre~terea ~i
,,~dezvoltarea umana pentru mvatatori cu experienta, in
cadrul unui curs avansat la Universitatea din Londra. In anul
1954, dind s-a mceput lucrulla aceasta carte, el tinea ~iprelegeri in mod regulat pentru studentii Universitatii de Asistenta Sociala, inca din 1947. Aceste posibilitati de a tine prelegeri
intr-un mod regulat, care au continuat pilla in momentul mortii sale in 1971, erau foarte apreciate de catre Winnicott, deoarece ii furnizau un stimulent constant pentru a-~i clarifica propria intelegere ~i a-~i modifica ideile m lumina interactiunii
sale cu studentii ~i a propriilor experiente. Se poate spune ca
activitatea lui universitara era 0 parte esentiala a propriei lui
dezvoltari ~i ca ii era profund recunoscator lui Susan Isaacs, a
carei mcredere in el a fost primul pas catre participarea lui la
aceasta activitate.
Winnicott ~i-a dezvoltat un stil propriu special de a comunica materialul prelegerilor sale ~i, an dupa an, studentii renun tau sa ia notite ~i deveneau implicati, impreuna cu el, in
procesul real de cre~tere ~i dezvoltare. eu alte cuvinte, invatau fara sa fie invatati. Prelegerile lui puteau sa fie libere ~i sa
para nestructurate doar pentru ca se bazau pe un nucleu central de cunoa~tere integrata ~i pe un model formulat cu atentie al stadiilor dezvoltarii umane pe care studentii puteau sa-l
10
D.W. Winnicott
Nota editoriala
PLANUL eARTH
-I
12
D.W. Winnicott
intenfionat sa reduca partea a II-a existenta (care se ocupa cu relafia interpersonala pi teoria instinctelor); iar dintre ultimele opt capitole ale parfii a IV-a existente, doar eel despre "Mediu" este trecut.
Titlurile diferitelor parfi, capitole pi secfiuni ce
apar in volumul de fafa sunt aproape toate la
fel cum au fost gasite in dactilograma. In pufinele locuri in care noi am adiiugat un titlu de secfiune in vederea
unei continuitafi, am consultat rezumatele.
TITLURlLE
Acesta a fost lasat apa cum afost gas it. Corecturile facute pe dactilograma in scrisul lui
Winnicott sau eel allui Joyce Coles, secretara
lui, au fost incorporate in text; iar in pufinele locuri unde am adaugat un cuvant sau 0 litera, acestea apar intre paranteze drepte. Grice note de subsol sau parfi de note de subsol pe care Ie-am adaugat
apar, de asemenea, intre paranteze drepte.
Multumiri
,
TEXTUL
NOTE PENTRU
REVIZIE
Cristopher Bollas
Madeleine Davis
Ray Shepherd
Suntem recunoscatori de aft putut folosi munca efectuata de Judith Issroff asupra detaliilor biografice pi asupra indexului.
15
Inlroducere
(:~ arcina
acestei carti este studiul
'La
momentulinceperii
ei, sunt naturii
cat se umane.
poate de con~,,'~ ~tient de vastitatea unui asemenea proiect. Natura
umana este aproape tot ce avem.
In pofida faptului ca ~tiu acest lucru, intentionez sa respect
titlul ~i intentionez sa fac 0 descriere a naturii umane care sa
inglobeze diversele tipuri de experiente ce mi-au apartinut:
lucrurile pe care Ie-am invatat de la profesorii mei ~i din experienta mea c1inica. In acest fel poate voi obtine 0 descriere
personala, ~i deci bineinteles limitata, a unei teme care nu are
limite.
Intr-adevar, este mult mai u~or, ~i mai uzual, ca un medic
sa scrie despre boala. Prin intermediul studiului bolilor ajungem la studiul multor lucruri care sunt importante pentru sanatate. Dar presupunerea medicului ca sanatatea ar fi 0 relativa absenta a bolilor nu este indeajuns de buna. Cuvantul "sanatate" i~i are propriulinteles intr-un mod pozitiv, in a~a fel
indit absenta bolilor nu este dedit punctul de pomire pentru
o viata sanatoasa.
16
D.W. Winnicott
Aproximativ earn tot atunci am devenit treptat atras de tratamentul tipului mai psihotic de pacient adult ~i am descoperit ca pot invata multe Iucruri despre psihologia copilariei timpurii de Ia aduitii profund regresati in cursul tratamentului
psihanalitic caci nu puteam afla mare lucru despre ea nici prin
observarea directa a bebelu~ilor, nici prin analiza copiilor, fie
ei chiar de 2 ani ~i jumMate. Acest travaliu psihanalitic cu
adulFi de tip psihotic s-a dovedit extrem de laborios ~i mare
consumator de timp ~i in nici un caz intotdeauna evident reu~it. Intr-un caz ce s-a sfar~it tragic, am sacrificat 2500 de ore
din viata mea profesionala, fara nici 0 speranta de remuneratie. Totu~i, acest tip de travaliu m-a invatat mai muite dedit
oricare altul.
Ceea ce a unit toate acestea a fost nevoia constanta de a
oferi sfaturi parintilor in cadrul consultatiilor, ~i aceasta experienta de a oferi sfaturi este cea care mi s-a parut cea mai dificila.
In ultimul rand vreau sa mentionez stimulul reprezentat
de predare~i conferintele radiodifuzate pe care Ie-am sustinut.
Partea I
EXAMINAREA
COPILULUI
UMAN:
Introducere
i\
D.W. Winnicott
In contrast cu multitudinea acestor diverse revendicari, organismul uman individual fumizeaza 0 unitate ~i 0 tema centrala, ~i trebuie ca noi sa incercam sa unificam intr-o descriere complexa comentariile care ar putea fi facute din multiple
puncte de vedere.
Nu este nevoie sa adoptam 0 singura ~i unica metoda pentru descrierea fiintelor umane. Este mai degraba profitabil sa
ne familiarizam cu uzul fiecarei metode cunoscute de aborda-
20
reo
21
D.W. Winnicott
un copil sanatos fizic din cauza faptului de a cre~te intr-o societate compusa din fiinte umane.
In prezent, datorita avansului in domeniul diagnosticului
~i tratamentului maladiilor somatice, gasim medici care sunt
complet pregatiti pentru a face fata tulburarilor somatice, observand in acela~i timp modulin care function area somatica
este afectata de lucruri precum anxietatea ~i de gestionarea parentala deficienta.1
fata unui asemenea risc ~i prefera sa ramana la pediatria somatica, chiar daca trebuie sa se indeparteze indeajuns de mult
de domeniul cunoscut pentru a gasi destule maladii somatice
noi, pe care sa Ie previna ~i trateze. Dar va veni vremea cand
in tara noastra nu va mai fi necesara nici 0 extindere a pediatriei somatice ~i un numar din ce in ce mai mare de pediatri
tineri vor fi fottati sa intre in domeniul psihiatriei pediatrice.
Imi doresc sa vina acea zi, ~i mi-am dorit acest lucru de-a lungul ultimilor treizeci de ani. Dar pericolul consta in fartul ca
latura dureroasa a noii dezvoltari va fi evitata ~i se va incerca
sa se descopere 0 cale care s-o ocoleasca; teoriile vor fi reformulate, sugerand ca maladiile psihiatrice sunt un produs nu
al conflictului emotional ci al ereditatii, constitutiei sau pur ~i
simplu al unei gestionari gre~ite. Dar realitatea este ca insa~i
viata este dificila, iar psihologia se ocupa cu problemele inerente ale dezvoltarii individuale ~i ale procesului de socializare; mai mult decat atat, in domeniul psihologiei pediatrice trebuie sa intalnim conflictele prin care am trecut noi in~ine, de~i
in cea mai mare parte deja Ie-am uitat sau nu am fost niciodata con~tienti de ele.
22
noua generatie de studenti in medicina revendica 0 instruire in psihologie. Catre cine sa se indrepte? Profesorii de
pediatrie in~i~i s-ar putea sa nu inteleaga deloc psihologia. In
opinia mea, exista un real pericol ca aspectele mai superficiaIe alepsihologiei copilului sa fie supraaccentuate. Fie factorii
externi, fie ereditatea sunt blamati pentru orice. Entitatile nosologice psihiatrice sunt colectate ~i descrise intr-o maniera
net delimitata, care este falsa; teste de evaluare a dezvoltarii
sau de personalitate sunt in mod nejustificat venerate; infati~area vesela a unui copil este prea u~or acceptata ca semn de
dezvoltare emotionala sanatoasa.
Ce are psihanalistul de oferit? Nu ofera nici 0 solutie facila, ci in schimb il confrunta pe tanarul pediatru, deja avand in
jur de treizeci de ani ~ifiind un om casatorit, cu familie, cu un
nou subiect cel putin la fel de vast ca ~i fiziologia. Mai mult
decat atat, afirma ca pentru a atinge in domeniul psihiatriei
pediatrice 0 pozitie comparabila cu inalta reputatie din cadrul
pediatriei somatice, pediatrul trebuie sa treaca atat printr-o
analiza personala, cat ~i printr-o formare speciala.
Toate aces tea sunt foarte grele, dar nu exista ~i nu va exista niciodata nici 0 modalitate de a Ie ocoli. Pediatrul ezita in
1 A~ dori sa-l mentionez pe Guthrie, autor allucrarii
Functional Nervous
23
25
Capitolull
Continuumul psyche-soma
I~
,{',\
fiinta u~ana
~i mintea1
a naturii
umane. dintr-un
Intreaga anumit
persoana
estepsihologica
somatica dadi
~".# vazuta
unghi,
dadl este
este
vazuta dintr-un altul. Exista soma ~i exista psyche. Exista, de
asemenea, 0 complexitate in continua dezvoltare de interrelatii intre cele doua ~i 0 organizare a acestor relatii venind de la
ceea noi numim "minte". Functionarea intelectuala, ca ~i psihicul, are drept suport somatic anumite parti din creier.
Ca observatori ai naturii umane, putem distinge trup, psihic ~i functionare mentala.
Nu yom cadea in capcana intinsa de folosirea uzuala a termenilor "mintal" ~i "somatic". Ace~ti termeni nu descriu fenomene opuse. Cele care sunt opuse sunt soma ~i psyche. Mintea apartine unui ordin deosebit prin el insu~i ~i trebuie considerata ca fiind un caz special de functionare a continuumului psyche-soma. 2
Trebuie sa mentionam faptul ca putem sa observam natura umana in toate cele trei moduri indicate ~i sa studiem cau1In original "The psyche-soma and the mind"; in continuare, in cea mai
mare parte s-a tradus "soma" cu "corp", "body" cu "trup" ~i "psyche" Cll
"psihic". (N. t.)
2 Vezi D.W. Winnieott: (1949) Mind and its Relation to the Psyche-Soma.
[(Aparuta in traducere romaneasca in De Lapediatric Lapsi/umaLizii, Editura Trei,
2002). (N. t.)]
tam cele mai timpurii stadii ale dihotomiei psyche-soma in bebelu~ ~i inceputurile aetivitatii mentale.
SANATATEA
SOMATICA
Intr-un mod similar, sanatatea psihica trebuie evaluata in termeni de cre~tere emotionala ~i este 0 chestiune de maturitate.
Fiinta umana si'inatoasa este matura din punet de vedere emotionalin conformitate cu varsta momentana. Maturitatea implica treptat individul in responsabilitatea pentru mediul inconjurator.
Dupa cum sanatatea somatica este 0 chestiune extrem de
complexa daca luam in considerare mtreaga fiziologie (de
exemplu, biochimia tonusului muscular), la fel de complexa
este ~i maturitatea emotionala. Scopul principal al acestei carti
este sa indice treptat modalitatile in care s-a descoperit ca dezvoltarea emotionala este complexa, ~i totu~i analizabila prin
metode ~tiintifice~
1 In original "nurture", care poate fi tradus atilt prin "cre~tere, ingrijire",
cat ~i prin "totalitatea factorilor de mediu eu care intra in contact copilul incepand de la na~tere, in contrast cu faetorii ered ita ri". (N. 1.)
D.W. Winnicott
buna ~i 0 dispozitie stabila, capabil chiar sa fie un bun partener de casatorie ~i parinte. La cealalta extrema, un copil cu un
intelect exceptional (I.Q. peste 140), de~i posibil talentat ~i valoros, poate fi, daca dezvoltarea emotionala este tulburata, extrem de bolnav, predispus la decompensare psihotica, instabil
ca personalitate ~i, in cele din urma, este foarte improbabil sa
devina un cetatean cu un camin propriu.
In prezent este bine cunoscut ca, in cazul copiilor relativ sanato~i, coeficientul de inteligenta, calculat, a~a cum se face de
obicei, in concordanta exacta cu varsta cronologica, ramane mai
mult sau mai putin constant. Acesta este doar un alt fel de a
spune ca intelectul depinde in mod fundamental de inzestrarea tesutului cerebral. 0 descriere a situatiilor in care coeficientul de inteligenta nu ramane constant nu inseamna decM enumerarea situatiilor in care apare 0 denaturare a folosirii intelectului, pe de 0 parte datorata tulburarilor din tirnpul dezvoltarii ~motionale, iar pe de alta parte maladiilor tesutului cerebral.
In orice grup de copii deficienti pot exista cativa ale caror
creiere ar fi putut avea abilitati medii sau chiar superioare ~i
pentru care diagnosticul corect este psihoza infantila. Deficitul mintal este astfel un simptom al unei tulburari timpurii a
cre~terii emotionale. Acest tip de deficit nu este rar.
In contrast, clinicianul poate intalni copii al caror intelect
este anxios ~i suprasolicitat, iara~i din cauza tulburarii emotionale (amenintarea reprezentata de confuzie), ~i al caror I.Q.,
care la testare este mare, scade atunci cand, din pricina psihoterapiei sau unei gestionari reu~ite a mediului, frica de haos
devine mai putin iminenta.
Prin urmare, intelectul nu este asemanator trupului ~i psihicului. Este ceva diferit, ~i nu este posibil sa spui despre intelect ca sanatatea reprezinta maturitate ~i maturitatea reprezinta sanatate. De fapt, nu exista nici 0 legi'itura directa intre
conceptele de sanatate ~i de intelect. La indivizii sanato~i, mintea lucreaza la nivelul functionarii cerebrale deoarece dezvoltarea lor emotional a este satisfacatoare.
Toate aceste lucruri vor necesita 0 examinare mai amanuntita.
26
INTELECT ~I
SANATATE
punct de vedere al dezvoltarii, intelectul insu~i nu poate fi bolnay, de~i poate fi exploatat de catre un psihic bolnav. Psihicul,
prin contrast, poate fi el insu~i bolnav, adica modificat din pricina e~ecurilor dezvoltarii emotionale, in pofida unui suport
cerebral sanatos pentru functionarea sa. Partea din creier de
care depinde capacitate a intelectuala este mult mai variabila
decat cea de care depinde psihicul, fiind de asemenea 0 mai
noua achizitie in evolutia rasei. Ereditatea ~i hazardul ne inzestreaza cu un creier care se situeaza sub sau peste medie in
ceea ce prive~te capacitatea de functionare; sau hazardul, maladiile sau accidentele (ca de exemplu leziunile suferite in timpul procesului na~terii) ne inzestreaza cu un creier care este
deficient sau afectat; sau un proces infectios din timpul copilariei (meningita, encefalita) sau 0 tumoare determina interferente reziduale aleatorii cu functiile cerebrale; sau in cursul
(a~a-numitului) tratament al tulburarilor mintale, neurochirurgul diseca intentionat anumite portiuni cerebrale pentru a deregIa mecanismele de aparare puternic organizate impotriva
nebuniei, aparari care ele insele constituie 0 situatie clinica dureroasa. In oricare dintre aceste moduri, intelectul este afectat
sau procesele mentale sunt modificate, cu toate ca trupul (spre
deosebire de creier) poate ramane sanatos. In toate cazurile totu~i, sanatatea sau sanatatea imperfecta a psihicului trebuie
evaluata. La Ul}.adin extreme, un copil cu un coeficient de inteligenta de 80 poate fi sanatos trupe~te, ~i poate de asemenea
prezenta 0 dezvoltare emotionala sanatoasa, devenind intr-adevar 0 persoana interesanta ~i valoroasa, cu 0 personalitate
27
Capitolul2
Sanatatea imperfecta
i.t\
~~ cum ar fi util sa privim sanatatea imperfecta dintr-o perspectiva mai larga. Se pot descrie intr-un
~mod relativ simplu maladiile ~;itulburarile ce afecteaza aHlt soma, cat ~i psyche; interactiunea dintre ele este complicata, dar se poate incerca 0 descriere bazata pe acceptarea
dihotomiei.
SA.NA.TATEA
IMPERFECTA.
SOMATICA.
Ereditar
Congenital
In timpul travaliului
anomalii ce determina dificultaF la na;;tere
La na;;tere
accidente ale procesului na;;terii
interToate
Autolnduse
Vitamine mediare
Calorii,
minerale,
Substante
Deficiente degradele
PersecuFe
(e;;ecul
mediului)l
Accidental
Noroc
Razboi
Infestare
Infectie
Noroc
(Inca
necunoscute)
29
Cancer
Anumite maladii, probabil infectii
(reumatism articular acut, coree etc.)
Acestea acopera domeniul sanatatii imperfecte, cu exceptia categoriei vaste a functiilor tesuturilor corporale afectate
de diverse situatii psihologice.
Poate este surprinzator ca 0 atilt de simpla descriere poate acoperi totalitatea sarcinilor pediatrului somatician, mai ales
aHlta tirnp dlt in practica acestea sunt laborioase, iar cuno~tintele necesare sunt atat de vaste.
Nu exista nici 0 descriere simpla a sanaIMPERFECTA. PSIHICA. tatii irnperfecte psihice, cu exceptia afirmatiei ca, din punct de vedere clinic, este
intotdeauna yorba despre 0 tulburare a dezvoltarii emotionaIe, chiar ~i atunci cand este cauzata in mod evident de factori
de mediu adver~i.l
Sanatatea corporala (inclusiv cea a functionarii tesutului cerebral) considerilndu-se de la sine inteleasa, sanatatea imperfecta psihica se poate clasifica in nevroza ~i psihoza. In cazul
unei nevroze, dificultatile incep sa apara in cadrul relatiilor
interpersonale ce tin de viata de familie, copilul avand in acel
moment intre 2 ~i 5 ani. In aceasta perioada cuprinsa intre 2 ~i
5 ani, copilul poate sa fie 0 persoana intreaga printre alte persoane intregi ~i este subiectul unor experiente pulsionale
puternice bazate pe iubirea intre persoane. In cadrul nevrozei,
SA.NA.TATEA
D.W. Winnicott
30
TIPUL
NEVROZE
STAREACLINICA
Organizari defensive
impotriva anxietatii: fobii,
isterie de conversie,
nevroza obsesionala etc.
PSIHOZE
Maniaco-depresiva
Depresie
Aparari contradepresive
ORIGINEA
Anxietatea ce apare ca
urmare a vietii
pu1sionale din relatiile
interumane.
Ingrijorare cu privire la
iubirea neinduratoare.
Reactie 1apierderea
obieetu1ui.
Persecutie:
SCHIZOFRENIE
E;;eeu1adaptarii active a
mamei in stadiile
timpurii.
31
32
D.W.Winnicott
diului in cadrul diverselor stadii, un subiect care va necesita ~i el un studiu amanuntit in aceasta lucrare. De asemenea, tipul antisocial de simptomatologie nu poate fi indus
in acest punct allucrarii.
Capitolul3
Interrelatiile
,
dinlre
EFECTUL TRUPULUI SI
, AL SANATATn,
ASUPRA PSIHICULUI
EREDITATEA
SALE
",,~
D.W. Winnicott
de la asistenta de ginecologie sa manifeste interes in psihologia bebelu~ului in preajma momentului na~terii lui. Nici mama
insa~i nu se afla intr-o pozitie potrivita pentru a deveni un pionier in acest domeniu chiar in clipa na~terii copilului ei. Insa
ea ~tie ca psihologia copilului sau trebuie luata in considerareo Cand oare va gasi ea intelegere? Psihologul este cel care
trebuie sa intervina pana eand pediatrul ~i ginecologul VOl'
ajunge la studiul psihologiei infantile.
data cu dezvoltarea creierului ca organ functional incepe stocarea experientelor ?i amintiri corporale personale incep
sa se asocieze pentru a forma 0 noua fiinta umana. Exista multe dovezi conform carora mi~carile corporale din viata intrauterina au semnificatie ~i probabil, intr-un mod indirect la fel
?i nemi;;carea din viata din utero
Cindva in preajma na~terii se petrece "marea de?teptare",
astfel incat noi putem observa 0 diferenta intre un copil nascut prematur ~i unul nascut postmatur. Primul nu este inca
pregatit pentru viata, iar celalalt este predispus sa se nasca intr-o stare de frustrare, dat fiind ca fusese pregi:'ltit ~i a fost facut sa a~tepte.
Totu~i, in mare, psihologia bebelu~ului nu afecteaza tulburarile grupate sub denumirea de "congenitale". Pe de aIta parte, evenimentele na~terii afecteaza in masura foarte mare psihologia copilului. Acest domeniu trebuie studiat, dupa ce cititorul va fi fost familiarizat cu fiinta umana care se afla cmar
la inceputul vietii.
Imediat ce bebelu~ul s-a nascut, efectul psihologiei infantile asupra sanatatii corporale devine instantaneu evident.
34
TULBURARILE
CONGENITALE
Ereditatea se ocupa cu factorii care au existat inainte de conceptie. Tulburarile congenitale sunt acele tulburari care sunt evidente pana la sfar~itul procesului na~terii.
Termenul "congenital" se refera la doua seturi de tulburari,
in primul rand la acele boli ~i dizabilitati ce exista dinaintea
datei na~terii, din perioada intrauterina, ~i la acelea care reprezinta sechele ale insu;;i procesului de na;;tere.
Pediatrul va judeca in termenii deficitelor de cre~tere (de
exemplu, defectul mintal datorat rubeolei materne in a doua
luna de sarcina), ai deformarilor ortopedice (de exemplu, luxatia de ~old), ai infectiilor transmise de mama (de exemplu,
sifilisul inaintea na~terii ~i gonoreea in timpul na~terii), ai incompatibilitatii sanguine intre mama ~i bebelu~, ai injuriilor
meningelui sau chiar ale creierului datorate unor intarzieri ale
na~terii (pelvisul matern ingust, asfixia excesiva in timpului
travaliului prelungit) ~i a~a mai departe. Pediatrul are aici un
domeniu larg pentru a-~i desfa~ura munca sa foarte specializata ~i nu ne putem a~tepta sa se preocupe de experienta na~terii (psihologica) a bebelu~ilor fara malformatii ~i sanato~i
car~ nu sunt nici asfixiati, nici ;;ocati in sens somatic.
In ultimii ani, aproape atingandu-~i telul principal de a face
na~terea 0 experienta sigura din punct de vedere fizic, ginecologul a devenit interesat in psihologia na~terii. Psihologia mamei este cel mai studiata totu~i, ~i ceea ce se preda in prezent
aproape ca poate fi rezumat in cuvintele: eliberare de rica.
Aceasta s-ar putea realiza printr-o instruire corecta, care ar face
posibila 0 stare de relax are la mama. Increderea personala
intr-un anum it doctor sau intr-o anum ita asistenta ramane
principalul suport al mamei, de~i acest lucru nu este intotdeauna mentionat. Nu ne putem a~tepta nici de la ginecolog, nici
35
D.W. Winnicott
37
DEFECTE
DE ELIMINARE
D.W. Winnicott
38
rita realitatii
canice.
vindeearii
pneumoniei
relativ me-
"INcA-NECUNOS-
Aceasta nu inseamna
ea 0 maladie va fi considerata
de na-
tura psihologica doar pentru ea nu este inca clara cauza ei fizica, iar acest lucru este adevarat chiar daca reumatismul
articular acut ~i mai ales corea pot uneori sa urmeze unui ~oc
emotional sau unui stres acut.
Mai dificil de plasat este seria tulburarilor
denumite generic "alergii"3. Cei entuziasmati de alergie, sau hipersensibilitatea
tesuturilor la diver~i agenti (cum ar fi polenul in febra fanului),
sustin ea pot explica un mare grup de simptome despre care
multi alti observatori ar presupune ea sunt in principal psihologice. Unul dintre exemple este astmul. Astmul reprezinta 0
tulburare a functionarii corporale care teoretic poate fi cauzata de 0 sensibilitate pur somatica a musculaturii
netede bron~ice la substanta inhalata. Dar un atac de astm poate fi de natura pur psihologica, dupa cum va fi de acord toata lumea care
are un copil cu astm sub observatie directa - de felul celei
39
ALERGIILE
1 Termen general pentru cancer, adica pentru carcinom, sarcom ;;i probabi] limfoadenom ;;i leucemie.
2 In prezent se cunoa;;te cauza reumatismului articular acut, care numara printre simp tome Ie majore ;;i corea. (N. t.)
3 In acest subcapitol, autorul folose;;te termenul de "alergie" cu 0 conotatie ironica, referindu-se la intrebuintarea lui de catre cei care sunt incredintati de cauzele pur organice ale sindromului. (N.t.)
TRUPULU1
dezvoltare emoponali'i sanatoasa furnizeaza copilului intelegerea importantei sani'itatii corporale, dupa cum ~i 'Sanatatea corporala furnizeaza 0 reasigurare copilului, care este foarte valoroasa in cadrul dezvoltarii emotionale.
Eforturile ~i tensiunile dezvoltarii emotionale normale, precum ~i anumite stari anormale ale psihicului au efecte adverse asupra corpului.
Libertatea pulsiuniJor promoveaza sanatatea corporala, iar
de aici reiese ea in cadrul unei dezvoltari normale ce implica
cre~terea controlului aSllpra pulsiunilor, exista multe momente m care corpul trebuie sacrificat, libertatea pulsiunilor fiind
in mod normal redusa In procesul de socializare a copilului.
Principiul care trebuie reamintit este ca, atunci cand un conflict din cadrul psihicullli este relativ con~tient, se poate face
D.W. Winnicott
fata pulsiunilor prin autocontrol; se pot face compromisuri illtre cererile pulsiunilor ~i cele ale realWitii externe sau ale societatii, sau ale con~tiintei, compromisuri care sa prejudicieze
cat se poate de putin. Pe de alta parte, atunci cand conflictul
illtre impulsuri ~i idealul Eului se aHa ill incon~tientul refulat,
inhibitiile, anxietatile ~i compulsiile rezultate sunt rnai oarbe,
mai putin capabile de adaptare la circumstante ~i mai vatamatoare pentru corp ~i pentru procesele ~i functiile corporale.
Trupul unui copil este capabil sa suporte multe tensiuni,
dar exact aceste tensiuni continuate pana ill viata adulta pot
conduce pana la urma la stari somatice ireversibile, cum ar fi
hipertensiunea benigna, ulceratia mucoasei unei anumite portiuni a tractului dlgestiv, hiperactivitatea tiroidiana etc.
Ultimele stadii ale aces tor schimbari corporale ireversibile
ce au fost declan~ate de conflictul intrapsihic trebuie tratate
de medicul internist, chirurg sau endocrinolog, ~i acest lucru
este adevarat chiar pi atunci cand se efectueaza cu succes 0 psihoterapie la 0 data atat de tarzie. 0 psihoterapie efectuata cu
succes mai devreme ar fi eliminat necesitatea ajutorului medicului internist sau chirurg.
Capitolul4
Domeniul psihosomatic
ill cadrulpsihosomaticii
careia ar trebuieste
sa cautam
eluei'dareapecialitatea
problemelor
mai degraba
~""~ pediatria deeat medicina interna. Copiii ofera eel mai
bun material pentru studiul modificarilor tesuturilor ~i functionarii trupului ce sunt asociate sau secundare unor fenomene psihologiee.
Medicina psihosomatica a devenit 0 ramura a cercetarii ~i
practicii medieale, una ee este din nefericire separata de toate
celelalte trei care se aHa in stransa legatura eu ea: psihiatria,
medieina generala ~i psihanaliza. Motivele aeestui lucru sunt
asemanatoare celor care au dus la folosirea termenilor "mintal" ~i "fizic" ca ~i cum ar descrie fenomene opuse. Natura
umana nu este 0 ehestiune de minte ~i trup - este 0 chestiune de psyche ~i soma interrelationate, cu mintea ea 0 inflorescenta la limita functionarii psihosomatice.
Tulburarile continuumului psyche-soma reprezinta modificari ale trupului sau ale functionarii trupului asociate eu stari
psihice. Aceste modificari sunt eel mai bine studiate ill cadrul
pediatriei clinice, nu numai deoarece eonditiile sunt mai simple la copii, ci ~i pentru ca starile psihice ale adultilor nu pot
fi intelese ill lipsa unei referiri la copilaria subieetilor investigati
Baza psihosomaticii este reprezentata de anatomia vie, care
se nume~te fiziologie. Tesuturile sunt vii ~i sunt parte dintr-un
42
D.W. Winnicott
43
Se va observa ca, pentru a intelege aceste tulburari care formeaza intr-adevar un grup clinic real, de~i foarte larg, trebuie
atinse toate tipurile ~i gradele de tulburare psihologica ~i trebuie incluse conflictele interioare inerente in viata, inerente in
gestionarea pulsiunilor ~i in compromisul personal cu impulsurile ce tine de socializarea treptata a fiecarui individ uman.
In cazul indivizilor sanato~i, exista doua curente principaIe in pediatria psihosomatica: sanatatea somatica - efectul sau
asupra functionarii ~i dezvoltarii psihicului; sanatatea psihica - efectul sau asupra dezvoltarii ~i functionarii somatice.
In cazul sanatatii imperfecte exista, de asemenea, doua curente: sclnatatea imperfecta somatica - efectul sau asupra dezvoWirii psihicului; sclnatatea imperfecta psihica - efectul sau
asupra dezvoltarii somatice.
Intelegerea aces tor lucruri provine din studiul dezvoltarii
persoanei sclnatoase din punct de vedere fizic, deoarece doar
presupunand absenfa maladiilor somatice poate fi efectuat un
studiu atat de complex. Dadi se presupune absenta bolilor
principale ale trupului, atunci se poate examina intreteserea
treptata a corpului ~i psihicului unei persoane ~i se pot formula anumite principii fundamentale.
S-a observat ca dezvoltarea emotionala este in mod normal
dureroasa ~i punctata de conflict: trupul trebuie sa sufere din
cauza acestor lucruri, cu toate ca nu exista nici 0 boala care sa
fie in principal somatica.1 AsHel, studiul tulburarilor psihosomatice trebuie sa se faca prin intermediul psihologiei ~i al observarii efectelor problemelor psihice asupra partii somatice a
individului. Trebuie ca lucrurile sa se petreaca in acest fel. Medicilor nu Ie place acest lucru. Lor le-ar placea sa poata aplica
cuno~tintele lor despre bolile trupului in mod direct in cazul
tulburarilor psihosomatice. Dar acest lucru nu se poate. Calea
naturala este studiul tulburarilor psihosomatice la copilul (sau
1 Nota pentru revizie: asigura-te de punetul de vedere: tulburarea psihosomatiea eu sensul ei pozitiv de contraearare a fugii In
~ "stari
inteleet
de
depersonalizare.
D.W. Winnicott
parcurs pana la capat, fiecare pauza sau salt in dezvoltare reprezinta 0 distorsiune, iar 0 graba aici sau 0 mtarziere acolo fiecare dintre ele lasa 0 cicatrice.
Mai mult decat atat, nu este nimic de ca~tigat din disputa
asupra momentului in care debuteaza pediatria psihosomatica sau natura umana msa~i. Singurul moment sigur este cel al
conceptiei. Data na~terii este evident de avut in vedere, dar
multe lucruri s-au petrecut dinainte, mai ales m cazul bebelu~ului postmatur, iar la na~tere exista deja 0 individualitate care
este atat de evidenta, incat in cazul gemenilor identici, asistentele cu experienta sunt imediat con~tiente de similaritatea
exceptionala. La sfar~itul a doua saptamani, oricarui copil i
s-au mtamplat 0 multime de lucruri care sunt m mtregime personale. La varsta la care 0 adoptie devine relativ u$or de aranjat, fiecare copil a fost atat de marcat de experiente reale, incat parintii adoptivi au 0 problema de gestionare care este in
mod esential diferita de cea pe care ar fi avut-o daca bebelu~ul ar fi fost allor ~i s-ar fi aflat m grija lor de la mceput.
44
45
Partea a II-a
DEZVOlTAREA
EMOTIONALi\
A FIINTEI
, UMANE
-~
Introducere
t'~
.~"~ xaminarea preliminara a domeniului pediatriei psihosomatice nu a facut dedit sa arate necesitatea inte"*,,,,Jlegerii dezvoltarii emotionale a individului. Pe latura somatica, pediatrul bazeaza totul pe anatomie ~i fiziologie,
iar pe latura psihica trebuie sa existe 0 disciplina echivalenta.
Nu psihologia academica furnizeaza raspunsul. Singurul raspuns este reprezentat de psihologia dinamica sau, cu alte cuvinte, de psihanaliza.
Acum va fi necesar sa examinam dezvoltarea continuumului psyche-soma care, daca mintea functioneaza, devine treptat
o persoana individuala con~tienta de sine, 0 persoana nu numai aflata in relatie cu mediul inconjurator, ci care in cele din
urma ia parte la mentinerea ~i re-crearea acestui mediu. Vom
presupune absenta bolilor in principal somatice, pana intr-un
moment apropiat de final, cfmd yom considera ca include rea
acestei complicatii suplimentare este potrivita.
Vom presupune, de asemenea, existenta unui tesut cerebral
mediu lnzestrat, de vreme ce deficitul mintal ~i idiotia sunt
defecte somatice cu trasaturi psihologice secundare. In mod
deliberat, pentru moment, mintea nu este luata in considerare, dedit in masura in care reprezinta eeea ee eu am numit 0
infloreseenta la limita continuumului psyche-soma.
Ar fi logic sa deseriu fiinta umana aflata in dezvoltare ineepand eu momentul eonceperii, treeand treptat prinviata in-
.---..----.----- ~~~-
--_!&.
--------
50
D.W. Winnicott
51
52
D.W. Winnicott
sabil pentru copil nu poate trata un simptom manifest. Intelegerea copilului uman este deficitara daca se limiteaza la granitele sarcinilor ~i nevoilor infantile. Cu siguranta este important pentru un copil aflat in focurile complexului Oedip sa fie
inteles, chiar daca 0 asemenea intelegere duce mai degraba la
simpatie decat la 0 actiune utila.
Capitolull
Relalii interpersonale
PRIMA PARTE
A DESCRIERII
!A.
D.W. Winnicott
54
55
simp tom de tip nevrotic, nu ar mai fi atat de absurda. Motivul este acela ca apararile organizate din nevroza arata calea
catre anxietatea care nu numai ca sta la baza simptomului nevrotic, ci, de asemena, confera forta ~i cali tate manifestarilor
sanatiitii.
In cadrul analizei adultilor, originea simptomelor nevrotice poate fi in mod regulat urmarita pana in momentul eforturilor ~i tensiunilor din perioada premergi'Hoare latentei, atunci
cand adultul era un copilintre 2 ~i 5 ani. Ne indreptam atentia, apdar, asupra copilului de aceasta varsta, pentru a avea
o prima imagine des pre ceea ce se petrece in cursul dezvoWirii emotionale.
Un argument in termeni de extreme teoretice poate fi folosit impotriva acestei metode de abordare. La una dintre
extreme se afla 0 pruncie perfecta, care reprezinta baza pentru 0 copilarie perfecta, far a nici 0 tulburare nevrotica. La
cealalta extrema se afla 0 pruncie denaturata, denaturarea
facand imposibila cre~terea normala sau sanatoasa in toate
stadiileulterioare.
Se poate pune intrebarea: atunei unde se
aHa copilul care construie~te aparari de calitate nevrotica?
Intre extreme, ~i in mod frecvent, gasim copii miei relativ
sanato~i avand 0 oarecare predispozitie catre boala nevrotica ce poate fi tinuta in ~ah printr-o gestionare potrivita ~i,
de asemenea, copii miei cu 0 predispozitie destul de puternica spre boala nevrotica ~i care cu siguranta nu vor scapa
fara vreo form are de simptom dar care, cu toate aces tea, vor
trece drept sanato~i. Ace~tia din urma sunt cu deosebire dependenti de un me diu emotional continuu stabil. Ar trebui
adaugat ca intre ace~tia din urma ~i copiii din categoria
etichetata "psihotic" se aHa acei copii care prezinta 0 boala
in mod in~elator de tip nevrotic dar care, sub tratament, dezvaluie 0 tulburare atat de fundamentala a dezvoltarii emotiona Ie infantile, incat termenul "psihoza" este treptat gasit
a fi mai potrivit.
D.W. Winnicott
Pruncie
1.Pruncia perfecta
2.Pruncia imperfecta
3.Dezvoltare timpurie
denaturata
4.Dezvoltare timpurie
denaturata
5. Dezvoltare timpurie
denaturata
57
tei umane. In cadrul familial, cei doi parinti pot asigura ~icontinuitatea in timp, poate chiar continuitatea de la conceptia copilului pana la sfar~itul dependentei, ce caracterizeaza sfar~itul adolescentei.
Cheia unei copilarii timpurii sanatoase (cu
rezervele care au fost exprimate cu privire
la reziduurile infantile importante) este reprezentata de PULSIUNE. Din acest motiv, este necesar un studiu amanuntit al pulsiunilor ~i al dezvoltarii lor.
"Pulsiune" este termenul dat puternicelor tendinte biologice care apar ~i dispar in viata bebelu~ului sau copilului ~i
care cer actiune. Activarea pulsiunilor il face pe copil, ca pe
orice alt animal, sa se pregateasca pentru satisfacerea pulsiunilor dezlantuite atunci cand aces tea vor atinge in cele din
urma un apogeu al cererii. Daca se poate furniza satisfactie la
apogeul cererii, atunci va urma 0 recompensa de placere ~i, de
asemenea, 0 eliherare temporara de pulsiune. Satisfactia incompleta sau prost sincronizata duce la eliberare incompleta,
disconfort ~i la absenta atat de necesarei perioade de odihna
dintre valurile de cerere.
PULSIUNEA
59
D.W. Winnicott
In ceea ce prive?te excitatia pulsionala este esential sa tinem seam a de functia corporala cel mai puternic implicata.
Partea excitata poate fi gura, anusul, tractul urinar, pielea, 0
parte sau alta a organelor genitale feminine, membrana mucoasa nazala, aparatul respirator, sau musculatura i'n general,
sau zonele inghinale sau subsuorile care se gadila atat de u?or.
Excitatia poate fi locala sau generala, iar despre excitatia
generala se poate spune atat ea contribuie la sentimentul copilului de a fi 0 fiinta intreaga, cat ?i ea depinde de achizitia
integrarii i'n cursul dezvoltarii.
Un anumit tip de punct culminant poate fi atins aproape
oriunde, dar el e atins mai ales i'n anumite parti.
S-a descoperit ea anumite organizari ale excitatiei sunt dominante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde
sa se petreaea i'n termenii tipului dominant de pulsiune. Este
destul de evident ca, pentru un bebelu?, aparatul de ingestie
este dominant, iar erotismul oral colorat de idei de tip oral este
i'n general acceptat drept caracteristic pentru primul stadiu al
dezvoltarii pulsiunilor.
(Trebuie reamintit ea toate celelalte lucruri care ar putea fi
spuse despre bebelu?i nu sunt spuse i'n acest stadiu i'n urma
unei decizii deliberate, i'n scopul claritatii prezentarii.)
Exista 0 progresie a tipului pulsional de-a lungul primei
copilarii, culminand cu dominanta excWirii genitale erotice ?i
cu fantasmele care caracterizeaza copiluli'ntre 3 ?i 5 ani care
s-a dezvoltat complet la toate nivelurile infantile. Intre primul
stadiu, sau cel oral, ?i ultimul, sau cel genital, exista experimentarea variabila a celorlalte functii ?i dezvoltarea de fantasme potrivite. Functiile anala sau uretrala, impreuna cu fantasmele potrivite, pot domina i'n mod tranzitional sau pot ajunge sa domine i'n mod permanent, astfel predeterminand un tip
caracterial.
Exista 0 progresie a dominantei pulsionale i'n ordinea functiilor implicate ?i, de asemenea, i'n functie de fantasme:
Pregenital
Falic
Genital
In primul rand exista bebelu?ul care poseda tot felul de excitatii, ?i probabil ?i excitatie genitala localizata, dar i'nea nei'nsotita de fantasme de calitate genitala. In acest stadiu, masculinul ?i femininul nu sunt neaparat diferite.
In al doilea rand, exista un stadiu intermediar i'n care organele genitale masculine, cu erectia ?i sensibilizarea lor periodica, reprezinta tema centrala. In acest stadiu, starea feminina este 0 chestiune negativa, iar existenta acestui stadiu marcheaza despartirea drumurilor i'ntre bebelu?ul-baiat ?i bebelu?ul-fata.
In al treilea rand, exista stadiul genital, i'n care fantasmele
s-au imbogatit pana la a include tot ceea ce la adolescenta reapare ca actiune masculina sau feminina (penetrare, a fi penetrat; impregnare, a fi impregnat; etc.).
La un moment dat, s-a crezut ea aceasta idee a progresiei
de la pregenitalla falic ?i genital ar putea fi aplicata (?i) stadiilor timpurii, astfeli'ncat stadiul pregenitalla randullui a fost
divizat:
58
pregenital
oral
lanaI
,~
----------
...
-- - ......
-------------------~
61
D.W. Winnicott
(1) Afirmatia di fantasmele aetivitatii orale sunt la inceput erotice (adica fara sadism sau preambivalente) ~i apoi sadice,
distruetive ~i, ca sa spunem a~a, ambivalente, nu este deloc sigura. Este mai indicat sa spui ca bebelu~ul este cel
care se schimba, incepand ca fiind neindurator, iar apoi devenind ingrijorat. Ambivalenta are legatura mai degraba
cu schimbarile din cadrul Eului bebelu~ului dedit cu dezvoltarea Se-ului (sau a pulsiunilor) .
Cititorul trebuie sa-~i formeze 0 opinie personala in privinta aces tor chestiuni, dupa ce invata cat mai mult din ceea ce
se preda intr-o maniera "istorica", pentru ca acesta este singurul mod in care teoria unei anumite perioade devine inteligibila ~i interesanta.
Eu personal prefer urmatoarea schema folositoare, care totu~i nu ramane la obiect, dat fiind ca merge dincolo de cre~terea Seului pana la dezvoltarea Eului.
60
Pregenital
Alimentar
mges Ie
.
t. ~neinduratoare
cu ingrijorare
.
anale
excrehe~
,
~experiente
uretrale
.
~
buna"
matene excretata" "rea"
Falic
baietei, ~i
baiatul din fetite
Genital
(3) Experientele anale, ca ~i cele uretrale, sunt dominate de
idee a excretarii de materii; iar aceste materii au 0 preis torie; au fost inauntru ~i au fost la origini un produs secundar al experientei orale. Deci experienta anala (~i uretrala) reprezinta mult mai mult de cat un stadiu al cre~terii
Se-ului, mai ales in masura in care nu poate fi clasificat ~i
determinat din punet de vedere temporal cu exactitate. eu
toate acestea, este destul de adevarat ca in cadrul clasificarii cre~terii Se-ului etichetata ca "pregenitala", calitatea orala preceda diversele calitati anale (~iuretrale).
masculin
..
genital
<penetrare
nnpregnare (achv)
genital
feminin
impregnat (pasiv)
{aretentie
fi penetrat
~i scapare
Se va observa ca partea feminina din natura umana solicita stadiul pregenital intr-un mod in care partea masculina nu
trebuie s-o faca in fazele experientei genitale mature.
Exista ceva inerent nesatisfacator in aceasta incercare de a
clasifica pulsiunile pregenitale. Acest lucru se datoreaza faptului ca incercam sa privim pruncia prin prisma stadiului dintre 3 ~i 5 ani, ~i nu sa privim bebelu~ml. Dar pentru moment
facem acest lucru intentionat. Incercam sa:ne mentinem in limitele sarcinii de a examina copilul intre 3 ~i 5 ani care a depa~it pruncia intr-un mod sanatos ~i care acum este preocu-
Erotismul de la nivelul pielii nu poate fi incadrat in aceasta schema, de vreme ce este partial 0 raspandire a experientelor orale, anale ~i uretrale, iar supra-accentuarea pielii imp lica un stres negativ la nivelul Eului, fapt ce nu se aHa in discutie in aceasta parte a expunerii mele.
'L.
D.W. Winnicott
pat cu experiente pulsionale de tip genital, notand ca tipul genital de pulsiune se dezvolta din pregenital ~i ca manifesta
urme ale mo~tenirii sale in cadrul unei dezvoltari sanatoase ~i
deformari legate de aceasta mo~tenire in cadrul sanatatii imperfecte.
In privinta elaborarii imaginare a functiilor genitale, continuarea importantei stadiului pregenital se manifesta de la
sine; cu toate acestea probabil este posibil sa oferim 0 distinctie neta intre fantasmele experientelor falice ~i respectiv genitale la baiat (~i in ceea ce prive~te baiatul din fete). In prima
faza, realitatea erectiei este ceea ce este important, ideea fiind
ca aici exista ceva important ~i a carui pierdere ar fi teribila.
Erectia ~i sensibilizarea apar fie in relatie directa cu 0 persoana iubita in mod activ, fie 0 data cu ideile de rivalitate, persoana iubita fiind in fundal. In al doilea stadiu falic exista un
tel mai evident de penetrare ~i impregnare, iar aici este probabil ca 0 persoana reala sa fie obiectul iubirii. In ce masura
aceasta persoana este vazuta obiectiv este 0 alta chestiune care
va trebui discutata mai tarziu.
Se va observa ca, in cadrul fazei falice, manifestarea (ostentativa a) copilului este in linia fantasmelor, in timp ce in cadrul fazei genitale, manifestarea copilului este deficitara, iar
copilul trebuie sa a~tepte (pana la pubertate, dupa cum ~tim)
capacitate a de a transpune visele in fapte. Aceasta este 0 deosebire importanta, de vreme ce implica faptul ca, in faza genitala, Eul copilului este capabil sa faca fata unei imense cantitati de frustrare. Frica de castrare de catre tatal rival devine binevenita ca altemativa la agonia impotentei.
Se va vedea indata ca faza genitala aduna in ea multe din
faza pregenitala ~i, de asemenea, multe altele care nu pot fi
descrise in termenii adoptati in mod deliberat pentru moment.
Dar aici realitatea importanta este cea a erectiei aparand ca
parte a unei relatii ~i avand asociate cu ea idei de producere
de schimbari ireversibile in corpul persoanei iubite.
Aceasta dezvoltare a ideilor unui copil mic despre vagin
este foarte afectata de catre modelele culturale. Ideea unui baietel despre vagin este conferita de catre propriile dorinte ora-
62
D.W. Winnicott
degraba un falus decat un bebelu?.1 Totu?i toate solutiile care
considera de la sine inteleasa pierderea penisului la femeie sau
suprematia barbatului doar datorita falusului sau sunt instabile.
Cultura no astra tinde sa alimenteze aceasta credinta mai
ales prin faptul de a nu da un nume ?i 0 importanta specifice
gurii genitale a fetitei. Nu exista nici un cuvant englezesc intr-adevar pentru organele genitale masculine, dar exista nenumarati termeni in uzul comun din cre?e.2 Cu toate aces tea,
in cre?a nu exista in mod uzual nici 0 recunoa?tere verbala a
vaginului.
Identificarea imaginara cu un barbat imbogate?te aprecierea de catre fata a functiei masculine ?i in cele din urma intare?te relatia ei personala cu barbatul ales.
Cu siguranta, recunoa?terea completa a invidiei de penis
este necesara in analiza nevrozei la femeie. Poate fi dificil de
ajuns la invidia de penis, mai ales la locul unde opereaza cel
mai puternic. Poate fi cel mai dificil in cazul unei femei care
nu con?tientizeaza deloc invidia de penis la inceputul tratamentului ?i care are 0 sexualitate feminina puternic dezvoltata, bazata pe functionarea genitala feminina, care probabil ca
deja i-a permis sa fie 0 sotie satisfacatoare ?i sa aiM familie ?i
copii ?i poate chiar nepoti.
Invidia de penis ca impuls puternic in viata femeilor nu
poate fi ignorata, dar in pofida acestui lucru exista fara indoiala 0 sexualitate ?i fantasme feminine fundamentale care debuteaza foarte devreme in copilarie. Vaginul probabil devine
activ ?i excitabil in asociere cu hranirea in timpul prunciei ?i
cu experientele anale, ?i adevarata functionare genitala feminina tinde sa fie ascunsa, chiar secreta. Uneori elementul de
erotism genital devine exagerat (ca de exemplu in masturba1 Notff pentru revizie: a se deserie invidia maseulina de feminin eorespunzatoare.
2 Totu~i ar fi eronat sa ne giindim ea aeest lueru nu reprezinta mai mult
deeM 0 nevroza eulturala. 0 cultura in care fetitei i se permite sa eunoasea
funqia femeii de foarte timpuriu nu este din aeeasta eauza neaparat eel mai
bun lueru pentru fetita.
66
D.W. Winnicott
Studiul psihonevrozei arata ca este imposibil de evitat invidia de penis ?i fantasma "barbatului castrat" In descrierea
fetitei aflate m dezvoltare. Dar m urma cu cateva decade, studiind literatura, s-ar fi putut crede ca teoria psihanalitica nu
avea loc pentru nici un alt fel de descriere a genitalitatii feminine dedit acela al femeii ca barbat castrat.
Realitatea este ca genul de descriere a progresiei cre?terii
Seului pe care Incerc sa-lofer In cadrul acestei sectiuni este
mai potrivit pentru descrierea elementului masculin dedit al
celui feminin. Functia ?i fantasmele feminine se apropie mult
mai mult de radacinile pregenitale, ?i probabil exista mai mult
loc pentru intrarea unei anumite fetite m categoria femeie decat exista pentru intrarea baietilor In categoria barbat.1 Mai
mult decat atat, pentru 0 descriere a sexualitatii feminine este
necesar sa fii familiarizat cu fantasmele fetitei aflate m dezvoltare atat despre interiorul saUl cat ?i al mamei, iar acest lucru
apartine altui mod de prezentare, unul pe care voi mcerca sa-l
mfati?ez sub titlul de "pozitia depresiva m dezvoltarea emotionala". Din aceste motive, descrierea sexualitatii feminine,
m acest context, va fi mai putin 0 descriere a fetitelor decat ar
fi descrierea sexualitatii masculine 0 descriere a baieteilor.
Totu?i un lucru ramane: de m cazul indivizilor sanato?i,
candva m jurul varstei de 11/2 - 2 ani, fetita, la fel ca ?i baietelut atinge un stadiu care merita descris m termeni de relatii interpersonale in care sunt implicate pulsiunile, pulsiuni
care au trecut prin fazele pregenitale ?i au devenit genitale atat
m privinta localizarii lor corporak cat ?i a tipului de fantasma. Fetita are un barbat In minte atunci cand este excitata genital ?i penisul acestuia este cel care este dorit genital.
Partea feminina din baiat (la fel ca?i partea masculina din
el) este de asemenea fundamental a, de?i m mod variabilm
Se pot acum examina ?i eelelalte fenomene care caracterizeaza acest stadiu al cre?terii.
un corespondent exact masculin. Ideal, in timpul actului sexual fiecare barbat este in mod concret el insu~i in acel moment, in timp ce, in cazul fetei, intr-un anumit sens unitatea nu este 0 fata, ci un trio: bebelu~ul fetita, mireasa
cu val ~i femeia batrana. Acesta este un subiect vast prin el insu~i ~i ar fi nepotrivit sa-l studiem aici.
1 Nota pentru revizie: Asigl.lra-te ca ideile despre ~omosexl.lalitatea normala ~i erotisml.ll oral deplasat asupra anl.lsului in homosexualitatea (manifestal sunt clare.
2 In original: girlishness. (N. t.)
,1
D.W. Winnicott
bolica aduce u9urare, iar orbirea din mit transmite ideea a ceea
ce noi numim in prezent "incon~tientul refulat". Prin intermediul castrarii ~i al suferintei, fiul obtine in cele din urma eliberarea psihologica, in timp ce daca ar fi fost uds, nu ar fi suferit 9i nu s-ar fi aflat intr-o pozitie care sa-i permita sa ajunga
la 0 solutie, a~a ineat tragedia ar fi fost nefolositoare sau neproductiva, 9i doar dramatica.1
Ar fi intelept sa nu ne bazam prea mult pe mitul Electrei,
de vreme ce in primul rand trebuie sa ne intrebam: trebuie introdus pentru a ilustra sexualitatea feminina dezvoltata J:ntr-o
maniera masculina, cu invidia de penis 9i complexul de castrare ca teme centrale, sau sexualitatea dezvoltata mai direct,
prin identificarea 9i rivalitatea cu mama 9i prin elaborarea imaginara a functionarii organelor genitale specific feminine?
Dad! trebuie gasit un termen, mai putin daunator este acela
de "complex oedipian inversat", pentru ca tot ceea ce pretinde este ca pentru fetite exista 0 alta cale 9i lasa la latitudinea
imaginatiei tot ceea ce poate fi implicat in dezvoltarea acestei
teme.
Complexul oedipian este asHel 0 descriere a unui ca9tig al
sanatatii. Sanatatea imperfecta apartine nu complexului oedipian, ci refularii ideilor 9i inhibitiilor functiilor, care decurg
din. conflictul dureros, exprimat prin termenul "ambivalenta",
ca de exemplu atunci eand un baiat descopera ca il ura~te ~i
vrea sa-l omoare 9i se teme de tatal pe care il iube9te 9i in care
are incredere, pentru ca este indragostit de sotia tatalui lui. Fericit ~i sanatos va fi acel baiat care va atinge exact acest stadiu
din cadrul dezvoltarii lui emotionale 9i somatice atunci cand
familia este intacta ~i care poate fi ajutat in parcurgerea situatiilor penibile in primul rand de catre propriii lui parinti pe
care ii cunoa~te bine, parinti care tolereaza idei 9i a caror interrelatie este suficient de solida incat ei sa nu se teama de tensionarea devotamentului lor reciproc datorita iubirilor 9i urilor copilului.
'
68
70
D.W. Winnicott
Capitolul2
Conceptul de "sanatate"
din perspectiva teoriei pulsionale
...
"","
'~"n acest
.l
D.W. Winnicott
poate fi sanatos sau bolnav. ~tiu ca aceasta este 0 viziune personala care vine m opozitie cu mvataturile aproape tuturor sistemelor religioase. Din aceasta cauza imi mentin cu mare modestie viziunea pe care mi-am format-o. Totu~i este de mare
importanta practica pentru oricine sa ajunga la 0 decizie personala asupra acestui subiect, m contextul tratamentului modern al tulburarilor mentale prin intermediullobotomiei, adica prin intermediul unei distorsionari deliberate a functionarii cerebrale sanatoase in vederea u~urarii suferintei din cadrul
psihicului.
Pentru cei care cred ca sufletul este primit din afara ~i nu
se dezvolta ca atribut personal, este de la sine inteles ca lobotomia nu constituie 0 violare, ci devine astfel unul dintre multiplele moduri de u~urare a suferintei. Pentru cel care considera ca termenul de "suflet" (daca e sa insemne ceva) mseamna ceva care cre~te m individ, distorsionarea deliberata a functionarii cerebrale sanatoase este ~i trebuie sa ramana un pret
prea mare de platit pentru u~urarea suferintei, de vreme ce
modifica irevocabil fundamentul existentei psihicului, ~i inclusiv a sufletului; ~i dupa tratament nu mai ramane 0 persoana mtreaga, nici psihic, nici suflete~te.
Din punctul meu de vedere, nu putem pretinde ca un pacient este ajutat de lobotomie datorita unei alinari observabiIe a suferintei. Poate argumentatia mea este defectuoasa, dar
chestiunile implicate sunt atat de serioase, mcat cei care folosesc lobotomia ca terapie trebuie sa fie capabili sa evidentieze aceste defecte. Nu este mdeajuns sa continue sa raporteze
mdepartarea simptomelor ~i mic~orarea stresului vizibil. Nu
exista alinare a suferintei in vacuo; 0 anume persoana caresufera poate fi alinata; dar nu pare posibil (celui care imparta~e~te viziunea mea asupra subiectului) sa-ti asumi responsabilitatea schimbarii unei persoane dintr-una care sufera m altceva cu totul diferit, un om doar pe jumiltate, care nu mai sufera, dar nici nu mai este persoana originara care a venit la tratament.
72
SUFLETUL
Pentru mine, sufletul este proprietatea psihicului astfel definit, ~i deci depinde ~i el
in cele din urma de functiile cerebrale ~i
1Anna Freud: (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. [Aparuta in
limba romana sub titlul Eul ~i Inecanismele de apiirare, Editura Fundatiei Generatia, 2001. (N. t.)]
73
75
D.W. Winnicott
va fi distrus. Aici, in cadrul relatiei triunghiulare, ura se poate manifesta in sar~it ill mod liber, de vreme ce ceea ce este
urat este 0 persoana, 0 persoana care se poate apara, ~i 0 persoana care este deja iubita; de fapt (in cazul baiatului) tatal,
genitorul, sotul mamei. Iubirea mamei este descatu~ata, in cel
mai simplu caz, de faptul ca tatal devine obiectul urat, tatal
care poate supravietui ~i pedepsi, ~i ierta.
La indivizii sanato~i, in culmea excitatiei, anxietatea este
mare ~i este tolerata ca atare. In acest fel poate exista 0 recuperare, 0 recuperare din tensiunea sporita a pulsiunilor. Totu~i este intotdeauna adevarat ca, din cauza conflictului dureros sau a fricii, apararile trebuie organizate, copilul nevrotic
nefiind in primul rand diferit de copilul normal, sanatos, cat
mai putin con~tient de ceea ce se petrece ~i deci avand aparari
mai rigide ~i mai oarbe impotriva pedepsei.
74
STAR! EXCITATE
COMPLEXUL
OEDJP
D.W. Winnicott
tea sinelui care se aHa in contact cu lumea externa a folosit cuvantul "Eu". De-a lungul multor ani, munca lui a reprezentat
un studiu alluptei Eului eu impulsurile Se-ului. Acest lueru a
antrenat psihologia intr-un proces de eunoa~tere a Se-ului intr-un mod in care nu mai fusese eunoscut pana atunci. Printr-o tehnica prin care ajungea lmpreuna cu pacientulla incon~tient (psihanali;?:a), Freud a putut demonstra lumii natura ~i
puterea impulsurilor Se-ului, adica a pulsiunilor. EI a aratat
ca ceea ce era asociat cu conflict ~i emotii intolerabile devenea
refulat, ~i 0 sursa de secatuire a resurselor Eului.
In acel stadiu, se putea spune u~or despre psihanaliza ca
se oeupa numai eu inaeceptabilul ~i era eeva foarte obi~nuit
pentru cei ce erau ostili acestei noi investigatii a naturii umane sa presupuna ca in psihanaliza Se-ul ~i incon~tientul erau
tratate ca fiind unul ~i acela~i lucru. Cu toate acestea, ceea ee
era examinat era incercarea Eului de a ajunge la 0 intelegere
cu propria parte de Se1;de a deveni capabil sa foloseasca energia Se-ului fara 0 prea mare tulburare a relatiei lui cu lumea
sau eu idealul.
In cele din urma (1923), Freud a introdus termenul de "Supraeu" pentru a descrie la inceput tatal internalizat de baietel
~i folosit pentru eontrolul pulsiunilor. Freud ~tia ca nu se putea spune acela~i lucru ~i despre fetite, dar a permis acestei teorii sa se dezvolte ill mintea sa ill acest mod, presupunand ca,
ill timp, chestiunea se va rezolva de la sine; ~i cred ca a~a s-a
~i intamplat. Ramane valoroasa deserierea clara (mult suprasimplificata, dupa cum ~tim acum) facuta de Freud stadiilor
atinse, in cazul unei dezvoltari sanatoase, de baietelul care devine capabil sa intemeieze inauntrul sau un ideal bazat pe
imaginea lui despre 0 persoana reala, tatal real, un barbat pe
care il cunoa~te bine in viata de zi eu zi ~i cu care poate ajunge la 0 intelegere ill vise Ie sale sau in realitatea lui interioara,
sau in fantasmele profunde. Aeest lucru
~ este posibil doar
o NouA
DESCRIERE
77
D.W. Winnicott
atunci cand dezvoltarea copilului continua sa progreseze intr-un mod sanatos ~i intr-un mediu familial stabil.
lntroducand conceptul de Supraeu, Freud a declarat mai
clar decat 0 facuse pana atunci in expunerile sale teoretice ca
era preocupat de problemele Eului, de cre~terea con~tiintei,
idealurilor ~i telurilor Eului ~i de apararile Eului impotriva
tendintelor Se-ului. Dar acest lucru s-a aplicat intotdeauna
muncii lui Freud; iar daca 0 folosire mai timpurie a unui astfel de termen precum Supraeul ar fi intarziat sarcina neplacuta de a prezenta Eullumesc Se-ului sau, atunci acest lucru ar
fi anulat valoarea psihanalizei.
Conceptul de Supraeu s-a diversificat de-a lungul timpului, de~i fundamental termenul este folosit pentru a descrie
ceea ce este construit, incorporat sau organizat inauntrul Eului pentru control, directie, incurajare ~i sprijin. Controlul nu
reprezinta numai un control direct asupra pulsiunilor, ci ~i
unul al complexelor fenomene ale Eului care depind de amintirile experientelor pulsionale ~i de aspectullor fantasmatic.
Totu~i luand in considerare acest fapt am ajunge la subiectul
unei sectiuni ulterioare, ~i anume aceea care se ocupa cu IIPOzitia depresiva" din cadrul dezvoltarii.
In limbajul acestei sectiuni, punctul culminant al dezvoltarii emotionale este atins la varsta de 3-4 ani. Baietelul sau fetita este complet constituit ca unitate ~i poate sa simta ca persoanele din jurul sau sunt, de asemenea, persoane intregi. In
acest context, copilul este capabil de experiente sexuale genitale, cu exceptia faptului ca reproducerea somatica a copilului uman este supusa amanarii pana la pubertate. Ca urmare
a acestui fen omen endocrinologic al amanarii, sau ceea ce se
nume~te perioada de latenta, copilul trebuie sa foloseasca cum
poate mai bine identificarile cuparintii ~i alti adulti ~i trebuie
sa profite de experientele din vis ~i joaca, de fantasmarea cu
sau fara acompaniament corporal ~i de satisfactiile corporale
obtinute in lipsa altor persoane; copilul trebuie sa foloseasca
experientele de tip pregenital sau genital imatur din sfera lui
~i trebuie sa profite la maximum de faptul ca trecerea timpului - cateva ore sau poate chiar minute - aduce u~urare pen-
tru aproape orice problema, oricat de intolerabila, presupunand ca cineva intelegator ~i cunoscut este prezent, pastrandu-~i calmul atunci cand ura, furia, supararea, durerea, disperarea par sa fie totul.
Sexualitatea infahtila este un lucru foarte real; in momentul in care schimbarile perioadei de latenta aduc u~urare, ea
poate fi imatura sau matura; ~i,de asemenea, in masura in care
calitatea sexualitatii copilului este imatura sau deformata, sau
inhibata la sfar~itul acestei prime perioade de relatii interpersonale, tot a~a va reaparea ca fiind imatura sau deformata, sau
inhibata la pubertate.
SEXUALITATEA
INFANTILA
79
Freud a inteles ca sexualitatea genitala a izvorat din cea pregenitala ~i a numit viata
pulsionala IIsexuala", cu exceptia pulsiunilor de autoaparare. AsHel a aparut termenul de "sexualitate infantila", ~i exista multi care ~i-ar fi dorit ca Freud sa nu fi
insistat asupra acestei parti a teoriei lui.
In opinia mea, a fost important ca Freud sa parcurga pana
la capat drumul determinarii originilor sexualitatii genitale
adulte sau mature, pana la sexualitatea genitala din copilarie,
~i sa demonstreze radacinile pregenitale ale acesteia. Aceste
experiente pulsionale pregenitale constituie sexualitatea bebelu~ilor. Este atat de u~or sa modifici un concept pentru a evita sa ofensezi, dar in acela~i timp poti trada un principiu de 0
importanta vitala. Sexualitatea bebelu~ilor ar fi putut sa ramana un termen care sa descrie exercitiile genitale compulsive
ale anumitor bebelu~i care sunt privati de 0 ingrijire iubitoare sau a caror capacitate de a relation a este serios tulburata.
Totu~i are 0 valoare superioara ca descriere a inceputului intregii dezvoltari a vietii pulsionale. In acest sens a folosit Freud
termenul. Cu toate acestea, opiniile individuale asupra acestei chestiuni de terminologie vor continua sa varieze.
Este atat posibil, cat ~i sanatos ca un copil de 4 ani sa se afle
in stadiul relatiilor interpersonale, fblosind la maximum
pulsiunile ~i avand 0 viata sexuala completa (cu exceptia limitarilor biologice descrise).
I .
D.W.Winnicott
Un copil sanatos devine apt pentru fantasma completa a sexualitatii genitale. In visele reamintite pot fi identificate toate tipurile de travaliu al visului care au fost atilt de atent elaborate de catre Freud. In visele nereamintite ~itara sfiir~ittrebuie
infruntate consecintele complete ale experientei pulsionale.
Baiatul care ia locul tatalui lui nu poate evita confruntarea cu:
80
REALITATE
91 FANTASMA
tii.
81
fulat".
Travaliul tratamentului psihanalitic ii prive~te in principal pe pacientii psihonevrotici ~i se prpduce prin con~tien1 Vezi: D.W. Winnicott: (1950) Some Thoughts on the Meaning of the Word
"Democracy" \,i R.E. Money-Kyrle: (1951) Psycho-Analysis and Politics .
. 'ii...
82
D.W.Winnicott
D.W.Winnicott
85
I,
D.W. Winnicott
86
Partea a III-a
CADEREA APARARILOR
Anxietate:
STABILIREA STATUTUlUI
UNITAR
Introducere
Dezvoltarea emotionala
,
caracteristica prunciei
,,"~.
90
D.W. Winnicott
Capitolull
Pozi!ia depresiv3
INGRIJORARE,
V1NOvATIE ;:>1
REALITATE PSIH1CA
1NTERNA
PERSONALA
~''''\
~
~i 0 separare
douaNeindurastari, cea
~,,#~ lini~tita
~i ceaa celor
excitata.
rea din cadrul "atacului" pulsional asupra obiectului face loc unei aprecieri incipiente a mamei ca persoana care are
grija de MINE, ~iin acela~i timp ca persoana care ofera 0 parte din ea in vederea hranirii. Treptat apare 0 integrare a tipurilor de relatie excitat ~i lini~tit ~i 0 recunoa~tere a faptului ca
cele doua stari impreuna (nu doar una singura) constituie 0
relatie totala cu persoana-mama. Aceasta este ceea ce se nume~te "pozitia depresiva in dezvoltarea emotionala", un stadiu important care implica bebelu~ul in sentimente de vinovatie ~iingrijorare cu privire la relatii datorita elementelor lor
pulsionale sau excitate.
Anxietatile copilului sunt de un nivel foarte complex. Exista ingrijorare nu numai cu privire la efectul asupra persoanei
mamei datorat elementelor pulsionale din cadrul relatiei dintre MINE ~i ea, dintre doua persoane (vinovatie); ci exista mgrijorare ~i cu privire la schimbarile dinauntru care urmeaza
experientelor excitate, ~i experientelor atinse de furie sau puse
in mi~care de ura (anxietate hipohondriaca). (In plus fata de
acestea, exista anxietatile a~a-numite paranoide, care vor fi
examinate separat.)
D.W. Winnicott
92
93
Probabil datorita faptului ca in acest moment starile depresive apar clinic s-a folosit termenul de "pozitie depresiva
in dezvoltarea emotionala normala". Acest lucru nu mseamna ca bebelu~ul normal trece printr-o boala depresiva sau de
dispozitie. 0 boala depresiva in cazul unui bebelu~l este intr-adevar 0 stare anormala ~i care nu se mtalne~te in cazul
bebelu~ului normal in cadrul unei ingrijiri personale bune
obi~nuite. Apoi, m conditii adecvate, bebelu~ul devine capabil sa separe binele ~i raul din cadrul sinelui.2 Se na~te 0 stare interna de 0 inalta complexitate, mostre din ea aparand in
cadrul jocului ~i mai ales in cabinet, in cursul psihoterapiei.
In cadrul psihoterapiei (bebelu~ul fiind acum un copil mic),
cabinetul simbolizeaza adesea psihicullimitat
al copilului,
iar analistului ii este permis asHel accesulla lumea interioa1Vezi RA. Spitz, [(1945): "Hospitalism"l
2 Cuvintele "bine" ;;i "rau" sunt 0 mo;;tenire a trecutului indepartat; de
asemenea, sunt cuvinte potrivite pentru descrierea extremelor pe care fiecare bebelu;; Ie simte in legiitura eu chestiunile care tin de interior - fie acestea forte, obiecte, sunete sau mirosuri. Nu ma refer aici la folosirea termenilor de "bine" ;;i "rau" de catre parinti sau asistente care vor sa implanteze
simtul moralitatii in copil.
Tot ce se afla in aceasta sectiune provine din propria mea munca. Multe
lucruri se bazeaza pe ceea ce am adunat din cursurile ;;i scrierile lui Melanie
Klein ;;i din ce m-a invatat personal. In multe privinte, modul meu de a descrie lucrurile este diferit de al sau, ;;i ;;tiu ca nu este de acord cu anumite de-
talii ale prezentarii mele. Oricum, nu am incercat s~,transmit opiniile ei exacte, a;;a cum au fost complet exprimate de catre ea insa;;i ;;i de ciitre lsaacs, Heimann, Segal ;;i altii. Dorinta mea principala aici este sa ofer 0 relatare completa.
_"t.
~~
~ __ ~
94
D.W. Winnicott
ra a copilului, unde exista un conflict teribil intre diferite forje, unde guverneaza magia ~i un de binele este constant ameninjat de rau. Ate afla in lumea interioara a copilului este innebunitor. Din ceea ce ne poate fi aratat din lumea interioara a copilului, putem deduce elementele lumii interioare a
bebelu~ilor.
Raul este menjinut pujin, pentru a fi folosit in exprimarea
furiei, iar binele este menjinut pentru cre~terea personala ~i
reparajie ~i restitujie, pentru a face bine acolo unde au fost facute stricaciuni in mod imaginar.
Ma refer in principal, bineinjeles, la sentimentele ~i ideile
incon~tiente ale bebelu~ului, la conjinutul psihicului care exista separat de eforturile intelectuale de injelegere ale copilului.
Daca mama (sau substitutul mamei) este in continuare
prezenta ~i disponibila, adica daca bebelu~ul se afla intr-un
mediu potrivit pentru un bebelu~, treptat apare un moment
de reparare, un moment in care bebelu~ul folose~te capacitatea care s-a dezvoltat in orele precedente de contemplare
sau digestie. Poate bebelu~ul chiar face ceva (zambe~te sau
face un gest spontan de iubire sau ofera un dar - un produs
al excrejiei - ca simbol al reparajiei ~i restitujiei). Sanul (corpul, mama) este acum reparat, iar munca cotidiana e facuta.
Pulsiunile zilei de maine pot fi a~teptate cu 0 frica limitata.
Raul de pana atunci este suficient pentru intreaga zi.
In starea depresiva, se poate spune ca bebelu~ul (sau copilul, sau adultul) mascheaza situajia interna de ansamblu sau
permite ca asupra ei sa descinda un control, 0 ceaja sau un
abur, sau un fel de paralizie. Acest lucru face posibila 0 ridicare treptata (in decursul timpului) a controlului magic, astfel
ineat separarea sa se poata petrece bucajica cu bucajica, pana
eand, in cele din urma, este posibil ca starea sa se disipeze ~i
lumea interioara a copilului sa revina la viaja.
Exista ~i alte tipuri de depresie, acelea ale persoanelor schizoide. Acestea au legatura mai degraba cu depersonalizarea,
deeat cu mecanismul mai normal al controlului magic cu scop
tamaduitor. Stare a de depresie pe care 0 descriu este strans legata de doliul normal ~i de intregul subiect al reacjiei la pier-
95
D.W. Winnicott
96
97
inhibata
(2) trebuie sa reapara 0 disociere intre bebelu9ul care este
excitat 9i acela9i bebelu9 atunci cand este lini9tit
(3) sentimentul de lini9tire nu mai este disponibil 9i
(4) capacitatea de joaca constructiva (9i munca echivalenta) se pierde.
77m,, M
fJ.
Diagrama 1
. ' '0.\.\'0.
ama (con)tinand Sill}
,
0:
.,~
obiecte bune
obiecte rele
ceptarii prompte de catre mama a darului simbolic, in comparatie cu capacitatea adultilor de contributie sociala prin intermediul mundi.1n acela9i timp, impulsurile agresive 9i distructive ale bebelu9ilor nu sunt cu nimic mai prejos dedH cele ale
adultilor. Din acest fapt s-ar putea deduce, daca nu s-ar 9ti
deja, ca bebelu9ii sunt mai dependenti decat adultii de iubirea pe care le-o acorda ceilalti, asHel indH un zambet sau un
simplu gest are un efect echivalent cu munca de 0 zi a unui
adult.
Pentru a repeta ceea ce s-a spus pana aici, nu este posibil
pentru 0 fiinta umana sa reziste distructivitatii inerente din relatiile umane, adica din iubirea pulsionala, decM printr-o dez-
....
'.',,'
f;
~1....
H...
""
D.W. Winnicott
te copilu!, ~i invaVitorul aproape in aceea?i masura este disponibil pentru a primi gestul spontan de iubire al bebelu?ului, care neutralizeaza ingrijorarea, remu?carile, vinovap.a acestuia, tinand de ideile care aparusera in apogeul experientei
pulsionale1 (Acest lucru va fi reexaminat in cadrul studiului
influentelor mediului, p. 183 ~i urm.)
In urma acceptarii pozitiei depresive (oricum ar fi numita
ea) in cadrul constructiei teoretice, emerg noi ~i importante
moduri de a continua descrierea naturii umane.
Inauntrul bebelu?ului, sau lumea lui interioara, sau realitatea interna, este alcatuit din trei elemente:
(1) Experientele pulsionale propriu-zise
a. satisfacatoare
bine
b. nesatisfacatoare, complicate
de furie in fata frustrarilor
rau
(2) Obiecte incorporate (experienta pulsionala)
a. din iubire
bine
b. din ura
rau
(3) Obiecte sau experiente incorporate in mod magic
a. pentru control
rau potential
b. pentru folosirea lor in vederea imbogatirii
sau pentru control
bine potential
Tncorporare
(instinct plus fantasma)
obiect idealizat
control
.'
99
obiect bun
introieqie
pentru suport
(magic)
Diagrama 2
obiect denigrat
introieqie
(magic)
Tn vederea
controlului
magic
100
D.W. Winnicott
101
Se va observa ca rezultatul incorporarii functionale a "sanului bun" este reprezentat de 0 cre;>tere nespecifica, generaUi a binelui dinauntru. Pe de aW'iparte, "sanul bun" introiectat (recognoscibil) este dovada unei idealizari anterioare,
iar introiectia este magica ;>inu parte a experientei pulsionaIe. Aici avem 0 lectie importanta pentru invatatoare, de vreme ce, daca are succes in munca ei, nu va putea fi recunoscuta in elevii ei - care, ca sa spunem a;>a,au incorporat-o pe
ea ;>ilectiile ei ;>i;>iIe vor fi insu;>it. Prin comparatie, poate
exista un grad de introiectie magica a ei;>i a celor predate de
ea in urma unei idealizari, iar acest lucru poate parea destul
de dragut, dar dezavantajul este ca elevii nu au crescut in
adevaratul sens al cuvantului. In mod obi;>nuit, intr-o clasa
exista 0 combinatie fericita intre aceste doua feluri de predare ;>iinvatare.
In timpul perioadei de contemplare (posthranire) exista 0
inghetare a pulsiunilor ;>i0 nevoie de control extern asupra ingerintelor mediului. Intoarcerea catre inauntru din faza hipohondriaca produce vulnerabilitate, iar acest lucru inseamna
ca, pentru ca aceasta faza sa fie posibila, trebuie sa existe 0 gestionare indeajuns de buna.
Inauntrul unei persoane actioneaza ni;>te forte teribile
atunci cand, ca la indivizii sanato;>i, vitali tate a acestora este
completa. Pentru a intrezari ceva din sarcina separarii care urmeaza experientei pulsionale, trebuie sa ne referim la munca
arti;>tilor care (datorita exceptionalei lor tehnici ;>iincrederi in
munca lor) devin capabili sa ri;>teaproape intreaga forta care
exista in natura umana. Un cvartet de coarde din perioada tarzie a lui Beethoven, ilustratiile lui Blake pentru lov, un roman
de Dostoievski, 0 istorie politica a Angliei, aceste lucruri ne
arata ceva din complexitatea lumii interioare, din intreteserea
dintre bine ;>irau, din rezerva de bine, din controlul ;>iin acela;>itimp completa recunoa;>tere a raului. Aceste lucruri debuteaza in plina forta in cadrullumii interioare a bebelu;>ului (10calizata de catre acesta in burta), de;>i,bineinteles, este adevarat ca in decursul timpului, pe masura ce experienta vietii devine mai bogata, lumea interioara devine ;>iea din ce in ce mai
DEPRESIVA.:
II
D.W. Winnicott
102
care
F. Adaugati acestei intregimi de tip spatial 0 tendinta similara catre unificarea sinelui in timp, catre unirea trecutului,
prezentului ~i viitorului:
G. Scena este acum pregatita pentru 0 relatie care are trasaturi noi, noi prin aceea ca bebelu~ul sau copilul a devenit
capabil sa aiM experiente ~i sa fie modificat de ele, pastrandu-~i in acela~i timp integritatea personalcl, individualitatea,
fiinta.
H. Fazele excitate din cadrul relatiilor, implicand pulsiuni,
testeaza structura nou-dezvoltata, ~imai ales atunci cand bebelu~ul care este intr-o stare lini~tita intre excitatii contempla
rezultatele actiunilor ~i ideilor excitate.
Bebelu~ul devine ingrijorat, ~i asta in doua feluri:
1. Ingrijorare cu privire la obiectul iubirii excitate.
2. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale
experientelor excitate.
Acestea doua sunt interrelationate, deoarece doar in masura in care bebelu~ul devine capabil sa dezvolte un sine structural, cu 0 bogatie interioara, obiectul iubit este simtit ~i ca fiind 0 persoana structurata ~i valoroasa.
1.
J. Ingrijorarea cu privire la obiectul iubit apare datorita elementelor lacome, distructive, agresive din cadrul impulsului
primitiv de iubire care devine treptat asimilat in sinele intreg
(alaturandu-se in timp personalitatii). Acum copilul devine
responsabil pentru ceea ce s-a intamplat in decursul ultimei
mese ~i pentru ceea ce se va intampla in decursul urmatoarei.
103
D.W.Winnicott
104
GESTIONAREA
OBIECTELOR ~I
FORTELOR RELE
105
106
D.W. Winnicott
Aceasta este modalitatea in care reziduurile conflictelor interne nerezolvate pot interfera cu capacitatea sexuala.
107
COMPLEXITATEA
~I BocApA
,t
Capitolul2
",'~
INTRODUCERE
'~"
109
DE VIATA
PARANOID
134~i urm.
~i 155~i urm.
D.W. Winnicott
110
DEPRESIA ~I
"POZITIA
DEPRESIVA"
MANIACALA
(3) Depresia care apare ca stare atunci cand indoiala cu privire la fenomenele interne este prea mare, astfel ineat este
adoptata ca aparare 0 diminuare necontrolata a intregii vieti
a lumii interioare. Acest lucru este 0 exagerare a punctului (2),
dueand pana la 0 stare patologica.
Trebuie observat ca exista ~i alte intelesuri extrem de importante ale termenului clinic de "depresie", iar conceptul de
a~a-numita "pozitie depresiva" ca stadiu al dezvoltarii normale nu este util in elucidarea depresiei (de exemplu) care tine
de depersonalizare.
Depresia in pruncie este un fenomen clinic care a fost bine
descris ?i nu este neobi~nuit; exista totu~i anumite maladii somatice destul de rare care trebuie luate in considerare in cadrul diagnosticului diferential (maladia lui Pink1, de exemplu).
Klein (din punctul meu de vedere) nu a afirmat ca bebelu~ii devin deprimati in mod normal, adica nu intra intr-o stare
clinica de depresie, cu toate ca ?tia ca, in conditiile unei boli,
poate sa se intample a~a. A sustinut ca totu?i capacitatea de a
deveni deprimat, de a avea 0 depresie reactiva, de a face do1 [Intoxicatia cu plumb.]
111
D.W. Winnicott
112
~i care semnalizeaza rtegarea depresiei centrale. Se poate spune ca este amenintata dobandirea capacitatii de depresie, iar
copilul reu~e~te sa men tin a capacitatea prin organizarea negarii ei. Altemativa ar fi 0 serioasa reintoarcere in dezvoltarea
emotionala, pana la 0 stare care exista inainte de integrare, ~i
deci inainte de dobandirea "pozitiei depresive"; cu alte cuvinte, nebunie.
Cand observam copii mai mari, intalnim boala maniaco-depresiva 'organizata, care seamana mult mai mult cu cea care
apare la adulti; dar aici intalnim ceva neobi~nuit, ~i anume
boala organizata. Agitatia anxioasa comuna (hipomania) este
(prin comparatie) 0 stare clinica ce se poate manifesta la aproape orice copil normal ~i nu poseda nici 0 limita neta intre ea
~ibine cunoscuta predispozitie din pruncie ~i copilaria timpurie, 0 perioada din viata in care lacrimile sunt amestecate cu
mare bucurie, iar bucuria este temperata de suparare.
Faptul central negat in apararea maniacala este moartea
din lumea interioara sau 0 apatie atotcuprinzatoare; iar accentul, in apararea maniacala, este pus asupra vietii, vioiciunii,
negarii mortii ca realitate fundamentala a vietii.
intelegere a relatiei dintre oscilatiile starilor ~i miezul
central al capacitatii pentru ingrijorare din personalitate este
foarte valoroasa in intelegerea comportamentului obi~nuit al
copiilor, atat acasa, cat ~i la ~coala.
Capitolul3
",,~
..
11
-,.
114
D.W. Winnicott
115
(3) Material intelectualizat in termeni in care poate fi efectuat un travaliu, dar acest travaliu trebuie repetat sub
alta forma, cu sentimente in el, in relatia de transfer.
(4) Material indicand in principal slabiciunea structurala a
Eului, ?i amenintarea pierderii capacitatii de relatie, ~i
amenintarea derealizarii ~i depersonalizarii.
se cearta ~i tu pari dat complet la 0 parte. (Baietelului i s-a declan~at un atac acut de astm atunci cand a lovit trenurile intre
ele, iar interpretarea, oferita in acest caz la trei minute de la
inceputul analizei, a calmat imediat atacul de astm.) Se va observa ca aceasta nu a fost 0 interpretare a transferului; ca analist, pur ~i simplu am profitat, in acest moment timpuriu, de
increderea in oamenii pe care baietelul a adus-o cu el. Baietelul a adus in tratament anumite a~teptari bazate pe atitudiniIe parintilor cu care era deja obi~nuit ?i de asemenea probabil
influentat de catre ceea ce ii fusese spus cu privire la venire a
lui la tratament. Cu toate acestea, 0 data ce am facut aceasta
interpretare, tratamentul a inceput ~i tot materialul ulterior a
fost influentat de faptul ca eu am intrat in viata baietelului ca
o fiinta umana care poate exprima lucrurile in cuvinte, care se
poate descurca in mod obiectiv cu situatia care este plina de
sentimente, care poate tolera un conflict ~i care poate intelege
ce este gata in pacient sa devina con~tient ~i deci acceptabil ca
fenomen al sinelui.
In acest caz particular, daca nu s-ar fi facut interpretarea,
copilul ar fi mers acasa cu atacul de astm, iar tratamentul ar
fi e?uat de la inceput. In multe cazuri totu?i, nu exista nici 0
graba; copilul are 0 idee despre venirea la tratament, care
poate fi folosita de catre analist in timp ce aduna informatii
treptat inainte de a decide ce tip de interpretare va pune cel
mai bine in mi?care travaliul profund al tratamentului.
Cooperarea pacientului este in principal incon~tienta, dar
tipul de material prezentat depinde de limbajul analistului.
Pacientul (indiferent cat de mic) apreciaza modul in care analistullucreaza cel mai u~or ~i poate fi cel mai u?or pacalit.
Materialul unei analize (de adulti sau de copii) poate fi in
linii mari clasificat in tipuri:1
(1) Analiza acestui material se desfa~oara in linia limbajului primei mele sectiuni, cu interpretari ale con~tientului in
stare nascanda din situatia de transfer; materialul analizei este
reprezentat de experientele pulsionale ~i fantasmele care sunt
elaborate in jurul functiei somatice, iar telul analistului este 0
diminuare cantitativa a travaliului refularii. Conditiile speciale ale cadrului analitic ii permit pacientului sa organizeze ~i
sa socializeze noul potential care rezulta atunci cand travaliul
refularii este diminuat.
Ca un exemplu pentru acest tip de material, iau un detaliu din analiza aceluia~i baietel.lntr-o anumita ocazie, a urcat
treptele pana la cabinet, avertizandu-ma liEu sunt Dumnezeu". Am ~tiut deci ca trebuia sa ma a~tept sa fiu folosit ca persoana rea care ar trebui sa fie pedepsita. Intensitatea sentimentului era teribila. In cur and manevrase situatia de asemenea
maniera, ineat statea pe 0 mas a in mijlocul camerei, iar eu ma
aflam destul de departe de el ca sa poata sa ma pacaleasca. In
pofida atentiei speciale pe care a aveam, m-am trezit lovit intre ochi cu un bat pe care-l gasise pe undeva. Se identificase
cu 0 persoana putemica ~i stricta din lumea sa interioara ?i ma
folosise pe mine pentru a se reprezenta pe sine ca fiu in triunghiul oedipian, iar eu trebuia sa fiu omorat. Aici din nou trebuia facuta rapid 0 interpretare, inainte sa apara consideratii
secundare, cum ar fi ideea ca ar trebui sa ii para rau pentru ca
ma ranise. In materialul propriu-zis nu exist a loc pentru suparare sau vinovatie. Material similar de tip mai putin anxios
imi aratase intelesul exact a ceea ce se intamplase in acest moment tensionat, iar in alte ocazii roluri'le fusesera inversate,
astfel incat anxietatea lui fusese foarte mare. Se poate spune
despre acest material, ca despre oricare altul, ca intr-o anumi-
D.W. Winnicott
Himasura reprezenta 0 mostra a vietii lumii interioare. Cu toate acestea, in principal reprezenta 0 expresie a fantasmei incon~tiente din cadrul relatiei interpersonale in care atlit eu, cat
~i el, eram persoane intregi.
In afara cabinetului, in acest caz, se aHa toate fortele persecutiei stand ~i a~teptand, iar eel mai mic zgomot poate cauza teroare. 0 intruzie accidentala in cabinet a unei terte persoane
poate fi dezastruoasa, iar sfar~itul ~edintei necesita un tratament foarte special. Acest material din lumea interioara este
afectat de prezenta analistului inauntrullui, mai ales in masura in care analistul devine capabil sa inteleaga foarte repede ce este necesar, ~i astfel este capabil sa actioneze conform
nevoii copilului de control magic. Analistul care pastreaza un
grad de obiectivitate ~i un sentiment al realitatii pe care copilulle-a pierdut, in timp ce joaca diverse roluri intr-un mod
foarte sensibil in functie de nevoile copilului, recunoa~te atat
nevoia de magic a acestuia, cat ~i nevoia de fapte ce apartin
realitatii exterioare. Prins in acest material allumii interioare,
analistul are un domeniu limitat pentru interpretarea fenomenelor pe care Ie intalne~te. Cu toate acestea, in cursul ~edintei
exista ocazii in care detalii ale acestei lumi interioare pot fi legate de fenomene ale relatiilor externe ale copilului, fie din
viata pulsionala a copilului ca fiinta umana intreaga, fie din
viata pe care copilul a trait-o in ultimele 24 de ore ~i a introiectat-o.
Abia atunci cand se joaca cu un copil care prezinta acest
tip de material, analistul intelege insuficienta termenului de
"fantezie", 0 insuficienta pe care anali~tii au incercat sa 0 ocoleasca folosind termenul de ,,fantasma" pentru a sugera calitatea incon~tienta a acesteia.1 Acest lucru nu este totu~i satisfacator, mai ales in masura in care fantezia nu este in intregime incon~tienta. Termenul de IIrealitate psihica" exprima intelegerea analistului ca fantezia prezentata de catre pacient
este reala in felul ei propriu ~i este foarte indepartata de ceea
ce se nume~te fantasmare2, care pana la 0 anumita limita este
sub control con~tient ~i din care elementele nedorite sunt cernute. In materialul realitatii psihice nu este loc pentru negare,
116
(2) Voi lua ca exemplu al materialului tinand de lumea interioara prezentat in analiza joaca unui copil in care este folosita 0 masa, iar joaca este pentru moment ingradita de limiteIe stabilite de masa. Este de la sine inteles ca exista 0 intreaga
lume nereprezentata in aceasta mostra. Cu toate acestea, exista 0 bucata de viata exprimata in aceasta mostra ca ~icum s-ar
scrie un capitol al unui roman. Avem personaje bune ~i rele,
ca ~i reprezentanti ai tuturor mecanismelor de aparare caracteristice lumii interioare a unui copil care a atins integrarea ~i
a preluat responsabilitatea pentru colectia de amintiri ~i sentimente ~i pulsiuni care constituie sinele. Poate ca se intampla
lucruri violente ~i limitele sunt incaicate, dar fragmentarea limitelor este importanta doar ca fenomen in sine. Adesea clite
un copil va intuneca oarecum cabinetul, ~i va fi relativ evident
ca analistul se va aHa inauntrullui, ~i se va aHa acolo jucand
un anumit rol, iar apoi un altul, in functie de indrumarile copilului. Lumea este condusa de magie, iar controlul magic este
reprezentat de indrumarile verbale ale copilului care controleaza analistul ~i transfigureaza obiectele din camera ~i modifica regulile in functie de capriciile lui. Cand cabinetul este
transformat in acest fel, astfel incat peretii sa reprezinte limitele Eului copilului, intr-o anumita masura ~i lumea exterioara este modificata prin aceea ca este exclusa. Nu exista nici 0
tranzitie facila de la inauntru inspre in afara, iar sfar~itul ~edintei devine 0 chestiune ce necesita 0 gestionare abila. In cazul unui copil retras, analistul intra intr-o lume care este benigna in mod artificial, fortele ~i obiectele maligne fiind plasate in afara. Intr-un astfel de caz, analistul este prins intr-o
serie nesfar~ita de actiuni magice, iar copilului i se pare ciudat ca analistul nu ~tie ce se a~teapta de la el. Copilul poate
zbura, ~i bineinteles ca de la analist se a~teapta sa poarte copilul in jurul camerei ~i sa-l depuna sus in cuibul de pe dulap.
117
1In engleza, 1noriginal, primul terrnen este "lantasy", iar al doilea "phantasy". (N. t.)
2 In engleza, 1n original "fantasying". (N. t.)
D.W. Winnicott
118
(3) Un exemplu de material intelectualizat ar fi fazele dintr-o analiza in care un copil, la fel ca un adult, aduce vise, pune
intrebari ~i se a~teapta la 0 discutie obiectiva a situatiei.1n uneIe analize, travaliul este efectuat in principal in ace~ti termeni,
mai ales in cazul adultilor ~iadolescentilor. Chiar ~i copiii mici
il folosesc pe analist in acest mod din cand in cand, dar acest
travaliu este un travaliu pregatitor ~i folose~te exprimarea mai
directa care apare treptat ~i evident in jocul copilului mic. Diferenta dintre analiza unui copil mic ~i cea a unui adult este
ca, in cazul copilului mic, cea mai mare parte a punerii in act
se manifesta sub forma jocului din cadrul ~edintei, in timp ce
in cazul adultului punerea in act se poate manifesta aproape
in intregime in viata adultului exterioara analizei, travaliul
analizei efectuandu-se verbal. Analistul este pregatit totu~i
pentru copilul mic din orice adult, a~a cum este pregatit ~i
pentru adultul din orice copil mic.
(4) Ca exemplu de material de joc care indica anxietate cu
privire la structura Eului, ofer cazul unui baiat de 6 ani, ale
carui izbucniri maniacale indicau 0 dezintegrare violenta. A
folosit 0 masa rotunda ~i a a~ezat casute de-a lun!?ul marginii,
iar apoi a mai a~ezat un rand de casute inauntru. Inauntrul celui de-al doilea rand, exista spatiu pentru putina viata. S-ar fi
putut interpreta detaliile acestei vieti, dar interpretarea principala s-a referit la supraaccentuarea corpului sau a limitei Eului. Corespunzator acestui lucru, baiatul dezvolta 0 personalitate foarte exagerata. Cu alta ocazie, a folosit multe compartimente ale politei ~emineului, plasand 0 mostra a vietii lumii
interioare in fiecare compartiment, neexistand nici 0 relatie
permisa intre ele (disocierea ca aparare).
fata de 6 ani, care se aHa in recuperare dupa 0 faza psihotica in care putusem sa 0 ajut cu un an in urma, a revenit in
cabinetul meu la cererea ei, aducandu-~i sora ell ea. In timp ce
sora a luat jucariile ~is-a jucat ca un copil obi~nuit, aceasta fata
119
Capitolul4
Anxietatea ipohondriaca
#"'~onceptia
121
tia de a reasigura in mod activ bebelu~ul care face fata indoielilor cu privire la psihic; iar sanatatea psihica promoveaza 0
functionare corporala sanatoasa, cu capacitate pentru ingestie, digestie ~i eliminare.
In acest moment al dezvoltarii ar trebui sa ajunga cercetatorul psihosomatic pentru examinarea radacinilor acestui subiect. Aid se afla fundamentul studiului vastului subiect al interrelatiilor dintre maladiile somatice ~i psihologice. Psihiatrii
pot gasi aici explicatii pentru multe fenomene ale depresiei ~i
ipohondriei (~i ale paranoiei - vezi mai incolo) ~i, de asemenea, pot gasi in psihiatria infantila un tip de psihiatrie care este
inca relativ putin stanjenit de fenomenele subsidiare ale maladiilor "mintale" sau ale formatiunilor secundare "intelectuale". Psihanali~tii privesc in mod natural in aceasta directie cu
cel mai mare interes; in studiul isteriei de conversie se pot ca~tiga multe din examinarea confuziei originare a bebelu~ului
dintre corpul propriu-zis ~i sentimentele ~i ideile despre corp.
Partea a IV-a
DE LA TEORIA PULSIONALA
LA TEORIA EULUI
Introducere:
Dezvoltarea emolionala primitiva
",~
..
]" ntr-un mod oarecum artificial, voi alege trei limbaje di~ ferite pentru descrierea fenomenelor mai timpurii ale
,,~dezvoltarii emotionale.1 In primul rand, 0 sa discut
A.
apoi B.
~i C.
Nu pot gasi nici 0 secventa clara in dezvoltare care sa poata fi folosita pentru a determina ordinea descrierii.
Se va observa ca.,cu cat inaintam mai mult in studiul nostru asupra fiintei umane aflate in dezvoltare, cu atat devenim
tot mai evident ~i profund implicati intr-un studiu al me diului, care in termenii psihoterapiei inseamna gestionare. eu toate acestea, de dragul clarWitii, am decis sa tratez acest vast subiect, factorul extern, intr-un anumit capitol (pp. 183 ~iurm.),
de vreme ce, oricare ar fi gradul de importanta pe care-l atribuim mediului, individul ramane, ~i da sens mediului.
1 Vezi D.W. Winnicott: (1945) Primitive Emotional Development, 0 prezentare alternativa a acestei teme. [Aparuta in limba'romana in De la pediatrie la
psihanalizi'i, Editura Trei, 2003. (N. t.)]
2 NoM pentru revizie: neintegrare ~integrare.
Capitolull
Stabilirea relatiei
, cu realitatea exterioara
127
delul hranirilor ulterioare sa se dezvolte pomind de la aceasta prima experienta, ~i atunci sarcina mamei este extrem de
simplificata. Per contra, daca primele hraniri sunt prost gestionate, atunci se poate ajunge la multe probleme ~i, de fapt, se
poate descoperi d un model permanent de nesiguranta a relatiei a debutat in timpul e~ecului timpuriu in gestionare.
In cadrul primei hraniri (teoretice), bebelu~ul este pregatit
sa creeze, iar mama face posibil ca bebelu~ul sa aiba iluzia ca
sanul, ~i ceea ce sanul inseamna, a fost creat de catre un impuIs rezultat in urma necesitatii.
RELATII EXCITATE
1 Subiectul este destul de complex ~i nu 0 sa-l complic ;;i mai mult aducand In discutie substitutul de san sau mama-surogat.
Diagrama 3
\
/_'><-...Y1
e/~
/
..
~~~
D.W. Winnicott
primei hraniri teoretice. Aici noua fiinta umana se aHa in pozitia de a crea lumea. Motivul este necesitatea personala; suntem martori la procesul prin care necesitatea se transforma
treptat in dorinta.
Mama care a fost capabila sa indeplineasca necesitatile mai
primitive ale bebelu~ului prin simplul fapt al ingrijirii fizice
se aHa acum intr-un rol nou. Ea trebuie sa vina in intampinarea unui moment creativ special ~i sa inteleaga ce are de facut
prin propria ei capacitate de identificare cu bebelu~ul ~i prin
observarea comportamentului bebelu~ului. Mama a~teapta sa
fie descoperita ~inu are nevoie sa inteleaga rational faptul ca
trebuie sa fie creata de bebelu~ pentru a putea sa-~i joace rolul ~i pentru a fi creata din nou de fiecare bebelu~.
Mama care tocmai a trecut printr-o experienta epuizanta
ea insa~i are 0 sarcina extrem de dificila. Ea trebuie sa fie pregatita cu un fel de potenta, astfelincat nici sanul prea-plin, nici
cel complet pasiv sa nu fie exact potrivit. Este foarte mult
ajutata de experienta potentei genitale a barbatului ei. Intr-un
fel sau altul reu~e~te sa fie pregatita cu 0 potentiala excitare,
ce duce in cele din urma la producerea de lapte. Nu se va a~tepta de la ea sa fie extrem de precisa in adaptarea ei in aceasta imprejurare. Din fericire, bebelu~ul nu necesita un model
exact de comportament. Atunci cand toate merg bine, bebelu~ul este capabil sa descopere sfarcul, iar acest lucru in sine reprezinta un eveniment nemaipomenit, de 0 cu totul alta factura decat hranirea. Este foarte important din punct de vedere teoretic ca bebelu~ul sa creeze acest obiect, iar ceea ce face
mama este sa plaseze sfarcul sanului sau la locul ~i momentul potrivit, astfelincat sa fie sfarcul ei cel pe care bebelu~ul il
creeaza. Este, fara indoiala, foarte important pentru mama ca
bebelu~ul sa descopere sfarcul astfel, in mod creativ. 0 asemenea initiere delicata a unei relatii necesita anumite conditii ~i
trebuie admis ca (cele mai) potrivite conditii nu sunt in mod
obi~nuit prezente datorita tendintei generale in matemitati de
a se ignora acest lucru care este atat de fundamental ~i atat de
vital pentru inceputul relatieibebelu~ului cu ceea ce noi deja
~tim ca este lumea in care el va trai.
128
1'1'
1.
129
130
D.W. Winnicott
De~i capacitatea bebelu~ului pentru relatii excitate este construita prin insumarea hranirilor (~ia altor tipuri de experiente excitate), totu~i intr-o discutie teoretica prima hranire reprezinta prototipul, iar in practica eforturile noastre ar trebui indreptate catre 0 mai buna gestionare a acesteia.
Atunci cand toate merg bine, relatia poate fi stabilita in diteva dipe, iar pe de alta parte, atunci cand exista 0 dificultate, mama ~i bebelu~ul pot necesita mult timp pentru a se intelege unul cu altul, ~i nu este deioc neobi~nuit ca 0 mama ~i
un bebelu~ sa e~ueze de la inceput ~i sa sufere (fiecare dintre
ei) din cauza rezultatelor acestui e~ec timp de multi ani, daca
nu pentru totdeauna.
Trebuie sa ne a~teptam la un procent de e~ecuri, de vreme
ce bebelu~ii sunt foarte diferiti, iar mamele nu sunt toate pregatite, la momentul potrivit, pentru exercitiul potentei sanului lor. Cu toate acestea, nu este deloc neobi~nuit ca un e~ec in
acest punct, dezastruos pentru dezvoltarea bebelu~ului, sa fie
inutil; bebelu~ul era pregatit ~i mama era pregatita, dar conditiile nu erau satisfacatoare sau a intervenit altcineva. Aiei
ajungem la psihologia doctorilor ~i a asistentelor angajati in
ingrijirea mamelor care tocmai au nascut ~i a nou-nascutilor
in~i~i.Nu exista 0 pregatire speciala a asistentelor care se ocupa in mod special de acest stadiu timpuriu din viata bebelu~ilor ~i de ingrijirea mamelor in prima saptamana dupa na~tere. In mod vadit, aceasta chestiune a relatiei initiale dintre
bebelu~ ~i mama starne~te 0 mare anxietate chiar la multe femei sanatoase obi~nuite, ~inumai a~a se poate explica frecventa cu care anumite asistente, care altfel sunt foarte talentate ~i
blande, tind sa-~i asume 0 responsabilitate care ar trebui sa fie
a mamei, tind sa ia chestiunea in propriile maini, dar de fapt
incearca sa forteze copiii la san. Nu rar se intalnesc asistente
care, animate de cele mai bune intentii din lume, iau un bebelu~ bine infa~at, astfel incat nu-~i poate folosi manutele, ~i ii
indeasa gura la san, declarand deschis ca sunt hotarate sa-l faca
sa primeasca lapte.
Acesta este punctul in care teoria ~i practiea se intalnesc,
daca un asemenea punct exista intr-adevar. Majoritatea aces-
131
tor asistente sunt anxioase nu pentru ca sunt nevrotice, ci pentru ca nimeni nu le-a spus despre crearea sanului de catre bebelu~ ~i despre orientarea specifica a mamei catre sarcina
adaptarii la necesitati, catre arta de a-i oferi bebelu~ului iluzia
ca ceea ce este creat din nevoie ~i prin impuls are existenta reala.
Trebuie sa adaugam ca unele asistente inteleg intuitiv acest
lucru ~i ele creeaza cu placere conditiile in care mama ~ibebelu~ul sa poata ajunge la 0 intelegere reciproca.
Aceasta este 0 chestiune cat se poate de practica. Modul in
care poate fi inhibat un bebelu~ in legatura cu hranirea la san,
~i implicit cu hranirea in general, este acela de a prezenta copilului sanul fara a-i oferi nici 0 ~ansa sa fie creatorul obiectului care urmeaza a fi descoperit. Dintre lucrurile care pot fi
aflate de la un psiholog, probabil ca nu exista nici unul care,
daca ar fi acceptat, sa aiba un efect mai profund asupra sanatatii mintale a indivizilor unei comunitati, decaf aceasta chestiune a nevoii bebelu~ului de a fi creatorul sfarcului sau sanului mamei. A~adar, nu numai sanatatea mintala ulterioara a
noului individ este pusa in joc aiei.
Poate ca nu acestea sunt cuvintele cele mai potrivite. Probabil cuvantul "creatie" poate fi inlocuit de un altul care sa
poata fi accept at sau inteles intr-un sens mai largo Cuvintele
nu conteaza. Trebuie gasite modalitati pentru a Ii se atrage
atentia acelora care sunt responsabili de nou-nascuti asupra
importantei teribile a experientei initiale a unei relatii excitate intre bebelu~ ~imama. Exista dificultati inerente. AsistenteIe ~i doctorii sunt de 0 importanta vitala pentru mama datorita lucrurilor pe care Ie pot face pentru ea ca sa fie in siguranta in timpul travaliului ~i ca sa-i acorde ajutor fizic atunci cand
ea este epuizata. Ei au propriile lor abilitati, deprinse treptat
~i cu dificultate. Nu exista nici un motiv pentru care aceia~i
doctori ~i acelea~i asistente sa nu fie capabili sa-i lase mamei
rolul care este al ei ~i pe care doar ea il poate juca. Tot ce poate face 0 asistenta in aceasta situatie este sa creeze conditiile
in care mama sa poata fi in starea cea mai sensibila. Mama are
nevoie doar de ~ansa de a fi naturala ~i de a-~i gasi propriul
D.W. Winnicott
132
133
134
D.W. Winnicott
ta lor, chiar persistenta lor in stare bruta peste ani. Din aceste
fenomene tranzitionale se dezvolta multe dintre lucrurile pe
care in mod atat de variat Ie permitem ~i carora Ie acordam 0
valoare atEHde mare sub denumirile de religie ~i arta ~i, de
asemenea, micile nebunii care sunt legitime pe moment, in
functie de modelul cultural prevalent.
Exista un tinut al nimanui intre subiectiv ~iceea ce este perceput in mod obiectiv, care este natural in copilarie, iar la acest
lucru noi ne a~teptam ~i 11permitem. Bebelu~ul nu este testat
la inceput, nu trebuie sa decida, ii poate fi permis sa pretinda
despre ceva aflat la granita ca este in acela~i timp aHHautocreat, cat ~iperceput sau acceptat din lume, lumea care a existat dinaintea conceperii bebelu~ului. Cineva care ar revendica indulgent a in aceasta privinta la 0 varsta mai mare ar fi
numit nebun. In religie ~i in arte, observam socializarea acestei revendicari, asHel ineat individul nu este numit nebun ~i
se poate bucura, in exercitiul religiei sau in practica ~i aprecierea artelor, de pauza pe care fiintele umane 0 necesita de la
discriminarea absoluta ~i care nu da gre~ niciodata dintre realitate si fantasma.1
Voi studia acum efectul e~ecului mai degrabadeeat al succesului, starea care apaINITIAL
re fie atunci ci'ind mama este incapabila sa
intampine dorintele bebelu~ului intr-o maniera suficient de sensibila, fie ci'ind bebelu~ul este prea tulburat (din cauza experientelor ~i mai timpurii) pentru a se preda trebuintei pulsionale.
In chestiunea gestionarii practice, un bebelu~ care e~ueaza
in realizarea contactului cu realitatea exterioara nu moare de
obicei. Prin intermediul tenacitatii celor responsabili, bebelu~ul este ademenit la a se hrani ~i a trai, de~i fundamentul pentru viata este slab sau absent. In termenii teoriei psihologice,
e~ecul in acest punct exagereaza in loc sa vindece 0 disociere
E~ECUL IN
CONTACTUL
135
in persoana bebelu~ului. In loc de relatia cu realitatea exterioara, indulcita de folosirea temporara a unei stari iluzorii de
omnipotenta, se dezvolta doua feluri separate de relatie de
obiect, iar acestea doua pot fi atat de lipsite de legatura incat
sa constituie 0 boala serioasa care va trebui in cele din urma
sa se manifeste sub forma schizofreniei clinice. Pe de 0 parte,
exista viata privata a bebelu~ului, in care relatiile se bazeaza
mai degraba pe capacitatea acestuia de a crea decat pe memoria contactelor, iar pe de alta parte exista un sine fals, care se
dezvolta pe baza compliantei, ~i care este legat in mod pasiv
de cerintele realitaW exterioare. Este foarte u~or sa fii in~elat
~i sa vezi un bebelu~ raspunzand la 0 hranire abila, fara sa observi ca acest bebelu~, care prime~te hrana intr-un mod complet pasiv, nu a creat niciodata lumea ~i nu are nici 0 capacitate de relatie extema ~i nici un viitor ca individ. Exploatarea
acestui sine fals compliant nu poate duce la rezultate bune.
Adevaratul sine nu se poate manifesta decat sub forma refuzului de a se hrani. Bebelu~ul supravietuie~te ~i este surprinzator de vazut cat de satisfacuti pot fi doctorii de rezultat. Sinele fals devine organizat, pentru a tine lumea la distanta, ~i
mai exista un alt sine, cel adevarat, ascuns ~i asHel protejat.
Acest sine adevarat se afla intr-o stare permanenta a ceea ce
ar putea fi numit relationarel intema. Din punct de vedere clinic, dovada vietii interioare a sinelui ascuns se poate manifesta sub forma mi~carilor de leganare sau a altor semne de viata foarte primitiva.
Descrierea gradului maxim de clivare duce la descrierea
unor grade mai mici de clivare ~i chiar a modului in care un
anumit grad din ceea ce este descris este prezent la toti copiii
~i este inerent vieW inse~i. La gradul maxim, copilul nu are
nici un motiv pentru a trai, dar la gradele mai mici ~imai frecvente, exist a un oarecare grad al sentimentului inutilitatii in
ceea ce prive~te viata falsa ~i 0 cautare constanta a vietii care
sa fie resimtita ca reala, chiar daca duce la moarte, ca de exemplu prin infometare. La gradele mai mib, exista obiecte in re1In original relatedness. (N. t.)
D.W. Winnicott
lationarea interna secreta a sinelui adevarat, iar aceste obiecte au fost derivate din anumite grade de succes in stadiul primei hraniri teoretice. Cu alte cuvinte, la gradele mai mid ale
acestei boli, nu regasim atat stare a primara de clivare, cat 0 organizare secundara a c1ivarii, care implica regresia din cauza
dificultatilor inta.lnite intr-un stadiu ulterior de dezvoltare
emotionala.
Folosind diagrama care apartine cazului extrem, se pot
ilustra cu u~urinta implicatiile acestui mod de a privi dezvoltarea emotionala timpurie ~i ceea ce vedem se poate aplica la
sarcina persoanei normale obi~nuite ~i la dificultatile inerente in viata.1
Este instructiv sa luam sarcina arti~tilor ~i sa 0 descriem in
termenii definiti in acest capitoL Astfel se poate spune ca exista doua tipuri de arti~ti. Unul dintre tipuri opereaza la inceput
prin sinele fals, acela care poate prea u~or sa produca 0 reprezen tare exacta a unei mostre din realitatea exterioara. Artistul
folose~te aceasta capacitate, iar apoi ceea ce vedem este incercarea sinelui adevarat din artist de a lega prima impresie exacta de fenomenele brute ce constituie viata sinelui adevarat secret. Daca aceasta incercare este incununata de succes, atunci
CREATIVITATEA
PRIMARA
137
D.W. Winnicott
ci'isfarcul ~i laptele sunt rezultatele unui gest care a aparut din
necesitate, rezultatele unei idei care a venit pe coama unui val
de tensiune pulsionala. In opinia mea, aceste chestiuni sunt
de mare semnificatie practica pentru psihiatru ~i, de asemenea, pentru pediatru in munca lor clinica.
Daca exista un potential creativ adevarat, atunci trebuie sa
ne a~teptam sa-l gasim, 0 data cu proiectia detaliilor introiectate, ill toate eforturile productive, ~iyom distinge potentialul creator nu atat de mult prin originalitatea productiei, cat prin sentimentul individului de realitate a experientei ~i a obiectului.
Lumea este creata din nou de fiecare fiinta umana, care
porne~te in aceasta sarcina chiar din momentul na~terii ~i al
primei hraniri teoretice. Ceea ce creeaza bebelu~ul depinde
foarte mult de ceea ce ii este prezentat in momentul creativitatii, de catre mama care efectueaza 0 adaptare activa la necesitatile lui, dar daca creativitatea bebelu~ului este absenta, detaliile prezentate de mama sunt lipsite de inteles.
Noi ~tim ca lumea exista dinaintea bebelu~ului, dar el nu
~tie acest lucru, ~ila inceput bebelu~ul are iluzia ca ceea ce este
gasit este creat. Dar aceasta stare de lucruri este realizata doar
atunci cand mama se poarta illdeajuns de bine. Aceasta problema a creativitatii primare a fost discutata ca apartinand celei mai timpurii copilarii; de fapt, este 0 problema care nu inceteaza niciodata sa aiM inteles, atata timp cat individul este
in viata.1
Treptat apare 0 intelegere intelectuala a realitatii existentei
lumii dinainte de aceea a individului, dar sentimentul ca lumea este creata personal ramane.
Accentuez foarte tare aceasta parte a studiului naturii umane. Mai multe chestiuni care la prima vedere par a fi fara legatura intre ele se descopera a converge in chiar acest punct.
Sa enumeram:
A. Chestiunea practica a gestionarii mamei ~i bebelu~ului in
primele ore ~i zile dupa na~terea acestuia (pediatrie).
1 Nota pentru revizie: Aid referiHe la joadi, locatie culturala etc.
139
B. Relatia dintre relatiile corporale excitate ~i relatiile lini~tite in general, inclusiv problemele care tin de casatorie.
c. Problema filosofica a intelesului cuvantului "real".
D. Revendicarea religioasa, legata de cea a artelor, a iluziei ca
ceva valoros in sine.
E. Sentimentele de derealizare ale oamenilor schizoizi ~i ale
nebunilor schizofreni.
F. Revendicarea psihoticilor conform careia ceea ce nu este
real este real ~i revendicarea copiilor antisociali conform
careia ce nu este adevarat este adevarat ~i ca dependenta
(care este 0 realitate) nu este reala.
G. Clivajul esential din schizofrenie, profilaxia impotriva a
ceea ce este 0 chestiune de gestionare in stadiile cele mai
timpurii ale dezvoltarii emotionale infantile, atunci cand
necesitatea trebuie intampinata de 0 adaptare sensibila la
ea.
H. Conceptul creativitatii primare ~i al originalitatii absolute,
ca fiind impotriva proiectiei obiectelor ~i fenomenelor introiectate anterior (digerate ~i perlaborate).
Intr-o anumita masura este adevarat ca nevoile unui bebelu~ pot fi indeplinite de oricine iube~te acel bebelu~, dar exista doua
seturi de motive pentru care mama este persoana potrivita.
Este probabil ca iubirea ei pentru propriul copil sa fie mai
adevarata, mai putin sentimentala decat aceea a oricarui alt
surogat; mama adevarata poate realiza 0 adaptare extre.ma la
necesitatile bebelu~ului fara resentiment. Mama reala va fi capabila sa continue toate micile ei detalii ale tehnicii personaIe, furnizandu-i asHel bebelu~ului un mediu emotional (care
il include pe cel fizic) simplificat. Un copil care este exemplar
ingrijit de mai multi oameni diferiti, fie chiar ~i doi, 0 sa aiM
un inceput mult mai complex in viata, un fundal mult mai putin sigur allucrurilor care sa fie luate ea fiind de la sine intelese atunci cand dorintele vor aparea ca ni~te complicatii dinauntru.
IMPORTANTA
MAMEI
D.W. Winnicott
140
(n. I.)
143
D.W. Winnicott
doar iluzia unui contact, un fenomen de mijloc care functioneaza perfect din punctul meu de vedere cand nu sunt obosit.
Nu-mi pasa deloc ca sunt implicate probleme filosofice."
Pe bebelu~ii cu experiente ceva mai putin norocoase ii deranjeaza cu adevarat idee a nici unui contact direct cu realitatea exterioara. Deasupra lor atama tot timpul un sentiment de
amenintare a pierderii capacitatii de relatie. Pentru ei problema filosofica devine ~i ramane una vitala, 0 chestiune de viata sau de moarte, de hranire sau de infometare, de iubire sau
de izolare.
Bebelu~ii ~i mai lipsiti de noroc, ale caror experiente timpurii de a avea lumea prezentata cum se cuvine au fost confuze, cresc fara nici 0 capacitate de iluzie a contactului cu realitatea exterioara; sau capacitatea lor este atat de slaba, ineat
in momentele de frustrare se fragmenteaza ~i se dezvolta boala schizoida.
142
FILOSOFIA
"REALULUI"
145
ta con~tientizare. Imediat ce putem vorbi de 0 colectie de impulsuri ?i senzatii, am depa~it inceputul, cand centrul de greutate (ca sa spunem a?a) al sinelui trecea de la un impuls la
altul sau de la 0 senzatie la alta. Inceputul se afla cu siguranta candva inainte de momentul na~terii la termen.
Din starea neintegrata se na?te integrare pentru momente
sau scurte perioade ?i doar treptat starea generala de integrare devine 0 realitate. Exista factori interni care determina integrarea, ctlm ar fi nevoile pulsionale sau exprimarea agresiva, fiecare dintre acestea fiind precedata de 0 unificare a intregului sine. Con~tientizarea devine posibila in astfel de momente, deoarece exista un sine care sa fie con?tient. Integrarea
este determinata ~ide ingrijirea furnizata de mediu. Din punet
de vedere psihologic, trebuie spus ca bebelu~ul se descompune daca nu este tinut unit, iar ingrijirea fizica reprezinta ingrijire psihologica in aceste stadii.
Mama ~tie prin empatie ca, atunci cand un bebelu~ este ridicat, acest proces trebuie facut in timp. Bebelu~ul trebuie sa
fie avertizat; partile corpului sunt strause la un loc; in cele din
urma, la momentul potrivit in timp, bebelu~ul este in aer; mai
mult decat atM, actiunea mamei incepe, continua ?i se sfar?e?te, deoarece bebelu~ul este ridicat dintr-un loc pana in altul,
poate din carucior pana la umarul mamei.
Pe masura ce sinele se stabile~te ~i individul devine capabil sa incorporeze ~i sa mentina amintiri ale ingrijirii din partea mediului, ?i deci capabil de autoingrijire, integrarea devine 0 stare mai stabila. Astfel, dependenta se diminueaza. Treptat, pe masura ce integrarea devine 0 stare mentinuta a individului, devine mai potrivit cuvautul "dezintegrare", mai degraba deeM "neintegrare", pentru descrierea negativului integrarii. In stadiile ulterioare, poate fi observata 0 exagerare a
autoingrijirii, organizata ca aparare impotriva dezintegrarii pe
care e?ecul mediului ameninta sa 0 determine. Prin e~ec al mediului vreau sa spun e~ec al continerii sigure, ~i un e~ec mai
Capitolul2
Integrarea
",,~
D.W. Winnicott
147
itor, este exploatarea senzatiilor de la nivelul pielii, 0 dramatizare a ingrijirii fizice ~i 0 supraaccentuare a capacitatii de
autoingrijire care, la randul ei, este derivata dintr-un amestec
de amintiri despre a fi (con)tinut ~i experiente de a nu fi
(con)tinut indeajuns.
In viata unui bebelu~ normal, odihna trebuie sa poata include relaxare ~i 0 regresie la neintegrare. Treptat, pe masura
ce sinele cre~te in putere ~i complexitate, aceasta regresie la
neintegrare se apropie din ce in ce mai mult de 0 stare dureroasa de dezintegrare "nebuna". Exista deci un stadiu intermediar in care un bebelu~ bine ingrijit aflat in dezvoltare se
poate relaxa ~ipoate aluneca in neintegrare, ~i tolera (dar doar
tolera) sa se simta "nebun" in starea neintegrata. Apoi, se trece la stadiul urmator, un pas ditre independenta, ~i se pierde
pentru totdeauna capacitatea de a fi neintegrat, in afara nebuniei sau conditiilor specializate furnizate in psihoterapie. Dupa
acest stadiu, cuvantul potrivit este mai degraba "dezintegrare" decM "neintegrare".
Intrebarea dadi unui bebelu~ ii este mai bine luat in brate
sau lasat in patut poate fi examinata in acest punct. Bineinteles d'i un bebelu~ necesita ambele experiente. Cu to ate acestea, se poate spune ca, acolo unde (con)tinerea unui bebelu~
este perfecta (~i adesea este, de vreme ce mamele pur ~i simplu ~tiu cum s-o faca), bebelu~ul poate ca~tiga incredere chiar
in relatia vie ~i poate aluneca in starea neintegraUi in timp ce
este tinut in brate. Acesta este cel mai bogat tip de experienta. Totu~i adesea (con)tinerea este variabila sau chiar stricata
de anxietatea (supracontrolul mamei impotriva scaparii bebelu~ului) sau starea anxioasa a mamei (tremuraturi, temperatura ridicata, tahicardie etc.), caz in care bebelu~ul nu-~i poate permite sa se relaxeze. Atunci relaxarea apare doar 0 data
cu epuizarea.lntr-un astfel de caz, patutul sau leaganul ofera
o alternativa binevenita. Trebuie efectuata totu~i 0 pregatire
pentru reintoarcerea bebelu~ului din starea de relaxare (reintegrare).
Un factor ca acesta este cel care face anumiti bebelu~i capabili sa creasca cu biberonul, intrucat hranirea la san a fost
D.W. Winnicott
imposibiHi. Depind atat de multe de felul in care mama
(con)tine bebelu~ul, ~i trebuie accentuat ca acest lucru nu este
ceva ce poate fi predat (sau invatat); daca este posibil vreun
ajutor, acesta ar fi sa-i dam mamei incredere gestionand noi
mediul in locul ei ~i sa-i oferim ~.ansa de a-~i exercita propriile puteri naturale.
Hainutele bebelu~ului la inceputul teoretic pot fi 0 adevarata pacoste. Imediat dupa na~tere, sensibilitatea pielii este
foarte mare. Probabil exista loc pentru 0 goliciune maidegraba primitiva ~i un contact corporal neintrerupt intre bebelu~
~i mama in stadiile timpurii, iar aceasta problema nu a fost investigata deocamdata, din cate ~tiu eu. In munca pediatrica
cu bebelu~i prematuri poate urma in mod natural 0 cercetare
in aceasta directie, care sa arate valoarea goliciunii din tehnica incubatorului.1 Realitatea este ca integrarea ~i atingerea statutului de unitate aduce 0 data cu ea mari dezvoltari noi. Integrarea inseamna responsabilitate, ~iinsotita a~a cum este de
con~tientizare, ~i de pastrarea amintirilor, ~i de punerea in relatiea trecutului, prezentului ~i viitorului, aproape ca reprezinta inceputul psihologiei umane. Descrierea mea a pozitiei
depresive in dezvoltarea emotionala preia tema din acest
punct. Din nefericire, se pot intampla multe lucruri suparatoare in dezvoltarea emotionala a unui bebelu~, anterior atingerii acestui statut de unitate, ~i pentru multi bebelu~i adevaratele sarcini umane alea~a-numitei "pozitii depresive" nu
sunt atinse niciodata.
Daca (intr-unul din cazuri) accentul este pus pe integrarea
prin buna fngrijire a copilului, personalitatea poate fi bine fundamentata. Daca accentul este pus pe integrarea prin irnpuls
(>iexperienfii pulsionalii ~i prin furia care mentine relatia cu dorinta, atunci este probabil ca personalitatea sa fie interesanta,
chiar captivanta in calitate. La indivizii sanato~i, exista destul
din ambele, iar combinatia celor doua inseamna stabilitate.
Atunci cand nu este destul din nici unul, integrarea nu este
niciodata bine stabilita sau este stabilita intr-un mod rigid, su1 Mary Crosse: Birmingham. [Un pionier in neonatologie.]
149
150
D.W. Winnicott
Capitolu13
EXPERIENTA
CORPORALA
de la
sine mteleasa stabilirea psihicu~,,,Jlui m corp ~i sa uiti ca.~i acest lucru este de fapt 0 realizare. Este 0 realizare care nu seamana
deloc cu celelalte. De asemenea, m cazul unor copH, acest proces este exagerat ~i fortat de parinti care se mandresc foarte
mult cu gimnastica infantila. Chiar ~i aceia care par sa traiascd m corp pot dezvolta idee a cd ar exista putin ~i in afara pieIii, iar cuvantul "ectoplasma" pare a se aplica acelei parti a sinelui care nu este continuta m corp. Prin contrast, m isterie,
poate exista 0 stare m care pielea sa nu fie inclusa m personalitate ~i chiar sa devina lipsita de sange ~i de semnificatie pentru pacient.
Pielea este m mod universal ~i evident importanta m procesul de localizare a psihicului exact mauntrul ~i mtre limiteIe corpului. Gestionarea pielii m mgrijirea bebelu~ului este un
factor important in promovarea unei existente sanatoase in
corp, m acela~i fel in care (con)tinerea promoveaza integrarea.
In timp ce folosirea proceselor intelectuale indeparteaza de
atingerea unei coexistente psyche-soma, experienta functiilor
~i a senzatiilor dermice ~i a erotismului muscular ajuta in directia acestei atingeri. Se poate spune despre toate fiintele
umane ca.,uneori, cand frustrarile pulsionale duc la un sentiment de disperare sau futilitate, fixarea psihicului m corp de-
152
D.W. Winnicott
vine mai laxa ~i trebuie suportata 0 perioada de nerelationare psyche-soma. Acest proces poate fi exagerat m orice grad m
cadrul sanatatii imperfecte. Ideea de fantome, de spirite fara
tmp deriva din aceasta lipsa a unei ancorari esentiale a psihicului m corp, iar valoarea pove~tilor cu fantome consta in faptul ca atrag atentia asupra precaritatii co-existentei psyche-soma.
153
Uneori este instructiv sa compari doua extreme. In cad~ul dezvoltarii normale, integrarea ~i instalarea psihicului in corp de-
154
D.W. Winnicott
pind aHUde factorii personali ai experientelor functionale traite, dU \,i de ingrijirea furnizata de mediu. Totu\,i uneori accentul este pus pe factori, iar alteori, pe ingrijire.
In primul tip extrem de dezvoltare, bebelu\,ul individual
este implicat intr-o a\'teptare a persecutiei. Unificarea sinelui
constituie un act de ostilitate impotriva ne-MINE-Iui, iar reintoarcerea la odihna nu este 0 reintoarcere intr-un loc odihnitor, deoarece locul a fost tulburat \,i a devenit periculos. Aici
se aHa deci 0 sur sa foarte timpurie de dispozitie paranoida,
foarte timpurie, dar nu mo\,tenita sau cu adevarat constitutionala.
In cel de-al doilea tip extrem de dezvoltare, ingrijirea furnizata de mediu este cauza principala a unificarii sinelui; chiar
se poate spune ca sinele a fost unificat. Aici exista 0 relativa
absenta a unei persecutii a\'teptate, dar in schimb exista un
fundament pentru naivitate, pentru 0 incapacitate de a se a\,tepta la persecutie \,i pentru 0 dependenta irevocabila de 0
buna furnizare a mediului.
In cazurile normale, care se afla intre cele doua extreme,
exista 0 a\'teptare la persecutie, dar \,i experienta unei ingrijiri
ca protectie in fata persecutiei.
sine integrat
Tngrijire
Capitolul4
DIAGRAMA
~~~ e poate
examina
un stadiu indiviinca \,i
'mai
timpuriu
al dezvoltarii
~'''~ duale, folosind iar 0 noua metoda
de prezentare. Putem folosi 0 diagrama.
Acum mediul detine eel mai important
rol \,i nu poate fi Iasat deoparte nici in teorie, nici in practica.
ARANJAMENTULUI
MEDIU-INDIVID
Grice va fi spus acum va trebui sa fie aplicabil bebelu\,ului aHH inaintea na\,terii la termen, dH \,i dupa na\'tere. Nu
este necesar sa decidem varsta exaeta la care fatuI devine 0
persoana ce poate fi studiata din punet de vedere psihologic, dar se poate spune cu relativa certitudine ca, in timp ce
un copil postmatur da semne ca a stat prea mult in uter, un
copil prematur da semne ca are 0 capacitate redusa de a
avea experiente ca fiinta umana. Fara indoiala, momentul
potrivit din punct de vedere psihologic pentru na\'terea unui
bebelu\, este mai mult sau mai putin acela\,i cu cel potrivit
din punet de vedere somatic, \,i anume dupa noua luni de
existenta intrauterina.
Efeetul procesului na\,terii va fi studiat in capitolul urmator, dar acum este necesar sa incercam sa gasim un limbaj aplicabil fatului aflat aproape de~termen, astfelincat
atunci cand vom examina efeetul traumei na\,terii asupra individului, sa avem un punet de pornire, un mod de a privi
D.W.Winnicott
fatuI uman care sa aiba sens ~i care sa nu fie 0 construcpe
imaginara din partea psihologului. Singura intrebare este:
la ce varsta incepe 0 fiinta umana sa aiba experiente? Trebuie sa luam in calcul existenta unei capacitati a copilului
dinainte de na~tere de a retine amintiri corporale, de vreme
ce exista un numar de dovezi ca, incepand dinainte de na~tere, nimic din ceea ce experimenteaza 0 fiinta umana nu se
pierde. Este bine cunoscut ca bebelu~ii au anumite mi~cari
in uter care la inceput sunt destul de asemanatoare cu mi~carile de inot ale pe~telui. Activitatile foarte importante ale
bebelu~ilor Ie sunt bine cunoscute mamelor care sunt atente la mi~carile in uter din luna a ~asea; probabil senzatiile
debuteaza de asemenea la un moment dat; in orice caz, este
posibil ~ichiar probabil sa fie prezenta 0 organizare centrala care in mod obi~nuit poate observa aceste experiente.
Vreau sa postulez un mod de a fi care este 0 realitate pentru copilul obi~nuit atat inainte de na~tere, cat ~idupa. Acest
mod de a fi ii apartine bebelu~ului, ~i nu observatorului.
Continuitatea fiintari inseamna sanatate. Daca se adopta analogia cu 0 bula, se poate spune ca, daca presiunea exterioara este adaptata celei interioare, atunci bula are 0 continuitate a existentei, iar daca ar fi un bebelu~ uman, acest lucru s-ar
numi "fiintare". Daca, pe de alta parte, presiunea exterioara
bulei este mai mare sau mai mica decat presiunea interioara, atunci bula este angajata intr-o reactie la ingerinta. Se modifica ca reactie la schimbarea din mediu, nu in urma unei
experiente impulsive personale. In termenii organismului
uman, acest lucru inseamna ca exista 0 intrerupere a fiintarii, iar locul fiintari este luat de reactia la ingerinta. Atunci
cand ingerinta se termina, reactia la ea nu mai este actuala ~i
exista 0 reintoarcere la fiintare. Aceasta mi se pare 0 descriere care nu numai ca poate sa ne duca inapoi la viata intrauterina fara a solicita vreun efort de imaginape, dar poate ~i
sa fie aplicata in mod util ca 0 simplificare extrema a fenomenelor foarte complexe apartinand vieW de la orice varsta
ulterioara.
1.
157
Aceasta reprezinta izolarea absoluta a individului ca parte a unitatii originare a aranjamentului mediu-individ.
2.
D.W. Winnicott
4.
159
160
D.W. Winnicott
CapitolulS
1"
D.W. Winnicott
162
un loc din care sa privim. Cu toate acestea, germenii dezvoltarii viitoare se afla acolo, iar continuitatea experientei fiintarii este esentiala pentru sanatatea viitoare a bebelu~ului care
va fi un individ.
Care este starea indi"idului uman atunci cand fiintarea emerge din nefiintare? Care este fundamentul naturii umane in termenii dezvoltarii individuale? Care este starea fundamentala la
care fiecare individ, oricat ar fi de batran ~ioricate experiente ar
avea, poate sa se reintoarca pentru a 0 lua de la inceput?
descriere a acestei stari trebuie sa imp lice un paradox.
La inceput exista 0 singuratate intrinseca. In acela~i timp,
aceasta singuratate nu poate exista dedit in conditii de maxima dependenta. Aici, la inceput, continuitatea fiintarii noului
individ se petrece in lipsa oricarei con~tientizari a mediului
sau a iubirii din mediu, acesta fiind numele pe care il dam (ill
acest stadiu) adaptarii active de 0 asemenea maniera ~iilltr-un
asemenea grad illeat continuitatea fiintarii sa nu fie tulburata
de reactia la ingerinte.
Cu exceptia inceputului, aceasta singuratate fundamentala ~i inerenta nu mai este niciodata reprodusa exact. Cu toate
acestea, de-a lungul vietii unui individ, continua sa existe 0
singuratate fundamental inalterabila ~i inerenta, insotita de
absenta con~tientizarii conditiilor intrinseci acestei stari de singuratate.
Dorinta de a ajunge la aceasta singuratate interfereaza cu
diverse anxietati ~i este ascunsa ill capacitatea unei persoane
sanatoase de a-~i ingriji singura partea sinelui destinata autoillgrijirii.
Starea anterioara celei de singuratate este una de lipsa de
viata, iar dorinta de a muri este adesea 0 dorinta deghizata de
a nu fi inca viu. Experienta "primei de~teptariU ii confera individului uman ideea ca exista 0 stare pa~nica de lipsa de viata care poate fi atinsa in mod pa~nic printr-o regresie extrema.
Multe dintre lucrurile care sunt in mod obi~nuit spuse sau
simtite despre moarte au legatura cu aceasta prima stare de
dinaintea jiintarii, in care singuratatea este 0 realitate ~i cu mult
illainte ca dependenta sa fie illtalnita. Viata unui individ este
D.W. Winnicott
Recunoa~terea acestei experiente umane inerente a singuratatii pre-dependente este de 0 importanta extraordinara. Dezvoltarea ulterioara a lui Freud a teoriei despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte introduce conceptul de moarte perceputa, distinctia perceputa dintre starile organica ~i anorganica, ~i chiar
ideea distructivitatii, ~im acela~i timp Freud omite sa se refere
la dependenta originara, mai mare tocmai pentru ca nu este mca
simtita, ~i la intelegerea ~i perceperea treptata a dependentei.
Pana la urma, teoria lui devine 0 falsa teorie a mortii ca sfar~it
al vietii ~i, de asemenea, 0 teorie a agresivitatii care este ~i ea
falsa deoarece evita doua surse extrem de importante ale agresiunii: cea care este inerenta impulsului de iubire primitiv (in
stadiul pre-mdurare, in afar a reactiei la frustrare) ~i cea care
apartine mtreruperii continuitatii fiintarii prin ingerinte care impun reactii. Dezvoltarea teoriei psihanalitice in vederea cuprinderii acestor (~ipoate ~i altor) fenomene timpurii probabil a facut ca teoria freudiana despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte
sa fie redundanta, ~i mi se pare ca propria indoiala a lui Freud
cu privire la validitatea acestei teorii a devenit mai importanta
dedit teoria msa~i. Totu~i binemteles ca este posibil ca eu sa fi
inteles gre~it ce voia Freud sa spuna cu adevarat.
Daca poate fi gasita secventialitatea: singuratate, dependenta crescuta, impuls pulsionalintr-un stadiu anterior indurarii, apoi ingrijorare ~i vinovatie, nu pare necesar sa introducern 0 "Pulsiune a Mortii". Daca, pe de alta parte, nu exista
nici un element agresiv in impulsul de iubire primitiv, ci doar
furie m urma frustrarii, ~i deci dad trecerea de la neindurare
la ingrijorare nu are importanta, atunci este necesar sa cautam
o teorie alternativa a agresiunii, iar atunci Pulsiunea Mortii
trebuie reexaminata.
Moartea, pentru un bebelu~ aflat la mceput, mseamna ceva
foarte bine definit, ~i anume pierderea fiintarii datorita reactiei prelungite la ingerintele din mediu (e~ecul adaptarii indeajuns de bune). Nu este nevoie sa trecem dincolo de asta ~i sa
fortam 0 teorie a cuno~tintei infantile timpurii a lipsei de viata, care este absurda, de vreme ce ar presupune 0 dezvoltare
importanta care, prin ipoteza, mea nu a avut loco
Capitolu16
Haos
'~'Tu
trebuie sa postulam 0 stare originara de haos. Ha~~
~~~~~osul este un concept care poarta m el ideea de ordi,~, ~ ne; ~inici mtunericul nu exista la mceput, de vreme
ce mtunericul implica lumina. La mceput, mainte ca fiecare individ sa creeze lumea din nou, exista pur ~i simplu 0 stare de
fiintare ~i zorii unei con~tientizari a continuitatii fiintarii ~i a
continuitatii existentei in timp.
Haosul apare prima oara in istoria dezvoltarii emotionale
a individului ca urmare a intreruperilor reactive ale fiintarii,
mai ales atunci cand aceste intreruperi dureaza prea multo Initial, haosul este ruperea firului fiintarii, iar recuperarea se produce prin reexperimentarea continuitatii; dad tulburarea depa~e~te un grad de toleranta stabilit prin experientele anterioare de fiintare continua, atunci, dupa ni~te legi economice
primare 0 cantitate de haos va intra in constitutia individului.
Haosul capata mteles exact atunci cand incepe sa se discearna un fel de ordine. Reprezinta 0 alternativa la ordine ~i,
in momentul in care haosul insu~i poate fi perceput de individ, a de venit deja un fel de ordine, 0 stare care poate deveni
organizata ca aparare impotriva anxietatilor asociate cu ordinea.
Haosul capata noi intelesuri in relatie cu ordinea care se
nume~te "integrare". Neintegrarea - starea primara - nu
este haotiea. Dezintegrarea este haotica, reprezentand 0 alter-
D.W. Winnicott
166
A. Radacina sinelui adevarat, cu spontaneitatea, relationata in mod omnipotent cu lumea subiectiva, incomunicabila ~i
B. Sinele fals relationat pe baza compliantei (fara spontaneitate) cu ceea ce noi numim realitatea exterioara.
Treptat, pe masura ce dezvoltarea avanseaza, individul
poate cuprinde clivajul care exista in personalitate, ~i atunci
lipsa unitatii este numita "disociere".
Atingerea statutului de unitate ~i a pozitiei depresive face
posibila dramatizarea haosului, a clivajului ~i a disocierii din
lumea interioara personala, rezultatele complexe ale experientelor pulsionale personale fiind incorporate in aceste dramatizari.
Dupa ce individul a atins statutul de unitate, dezintegrarea este 0 desfacere organizata a integrarii, determinata ~i
mentinuta datorita anxietatii intolerabile din experimentarea
unitatii Clivajul pana la dezintegrare are loc de-a lungulliniilor de sciziune din aranjamentullumii interioare sau alliniilor de sciziune din lumea exterioara perceputa.
Disocierea este un termen care descrie 0 stare a unei personalitati relativ bine dezvoltate, in care exista 0 lipsa destul
de exagerata de comunicare intre diverse elemente. De exemplu, poate exista 0 absenta a comunicarii intre starile de somn
~i de veghe prin reamintirea viselor. Exista 0 disociere normala (in timp) intre viata unui copil de trei ani ~i viata aceluia~i
copil cand cre~te cu cativa ani. Disocierea se poate manifesta
ca 0 predispozitie la "evaziuni"l, la perioade de actiune ~i viata care nu se inscriu in caracterul general al copilului ~ipe care
acesta nu ~i Ie reaminte~te dupa aceea.
1 In original "fugues". (N. t.)
168
D.W. Winnicott
Individul devine acum capabil sa piarda contactul cu organizarile vaste asociate cu nivelurile primitive de existenta
~i sa se bucure de 0 con~tiinta imbogatita ~i, de asemenea, tulburata de incon~tient. Anumite elemente din cadrul sinelui raman inacceptabile pentru acesta ~i 0 forma speciala de incon~tient (eel refulat) se constituie acum ca trasatura.
Refularea este numele dat pierderii din con~tiinta unei persoane mai mult sau mai putin sanatoase a unor grupuri de
sentimente, amintiri ~i idei, cauza fiind durerea intolerabila
care apartine con~tiintei iubirii ~i urii coincidente ~i a fricii de
razbunare. Inhibitia pulsionala este strans legat de aceasta. In
privinta refularii aduce alinare psihanaliza clasica, permitandu-i pacientului sa devina con~tient de conflict ~i sa tolereze
anxietatea care apartine exprimarii pulsionale libere.
Daea dezvoltarea se desfa~oara bine, individul devine capabil sa m~ele, sa minta, sa faea compromisuri, sa accepte conflictul ca realitate ~i sa abandoneze ideile extreme de perfectiune ~i de opus al perfectiunii, care fac existenta intolerabila.
Capacitate a de a face compromisuri nu este 0 caracteristiea a
celor nebuni.
Fiinta umana matura nu este nici atilt de draguta, nici atat
de uracioasa ca cea imatura. Apa din pahar contine noroi, dar
nu este noroi.
Capitolu17
Functia
, intelectuala
.~,. a mceput exista corpul, apoi un psihic care, la indivi~ zii sanato~i, devine treptat ancorat m corp; mai de"Jvreme sau mai tarziu apare un al treilea fenomen,
care se nume~te "intelect" sau "minte".
Cea mai buna abordare a unui studiu allocului mintii m
natura umana este pornind de la baza simp lei existente a continuumului psyche-soma, m prezenta unui mediu care este mdeajuns de bun.
La mceput, mediul trebuie sa se adapteze 100% la necesitati, altfel starea de fiintare este mtrerupta de reactia la ingerinte. Totu~i, cur and, 0 adaptare totala devine inutila ~i 0 treptata adaptare inadecvata la necesitati devine utila (fiind m acela~i timp inevitabila). Intelectul a mceput sa explice ~i sa permita ~i sa se a~tepte la 0 adaptare inadecvata (pana la un anumit nivel) ~i, astfel, sa transforme un oarecare grad de adaptare inadecvata inapoi in adaptare totala. Experientele sunt catalogate, clasificate ~i puse in legatura cu un factor temporal.
Cu mult inainte ca gandirea sa se constituie ca trasatura, gandirea necesitand probabil cuvinte, intelectul avea deja 0 functie de indeplinit. Functia intelectuala variaza deci intr-un foarte mare grad de la bebelu~ la bebelu~, de vreme ce travaliul
care trebuie indeplinit de eatre minte 0epinde nu atat de factorii inerenti ai fiintarii ~i ai cre~terii, cat de comportamentul
mediului sau al mamei care ingrije~te bebelu;;ul. 0 gestiona-
J~,
...
170
D.W. Winnicott
Capitolu18
Retragere ~i regresie
.,'~
.~,. n stadiile finale ale unei psihoterapii in care a existat 0
~ regresie localizata in situatia analitica, ~i dezvoltata ~i
,~" mentinuta in cadrul profesional al tratamentului, devine evident ca exista 0 relatie stransa intre aceasta regresie ~i
retragerea obi~nuita. Retragerea este un fenomen frecvent ~i,
daca conditiile nu sunt favorabile, atunci retragerea este organizata intr-un mod ostil ~i se poate aplica expresia "a fi morocanos".
Este util sa judecam retragerea ca 0 stare in care persoana
in cauza (copil sau adult) (con)tine 0 parte regresata a sinelui
~i 0 ingrije~te, sacrificand relatiile externe.
Daca, in momentul unei retrageri din cadrul unei psihoterapii, unde exista posibilitatea observarii ~i gestionarii pline
de tact, terapeutul intervine rapid ~i (con)tine copilul, atunci
pacientul ii transfera terapeutului ingrijirea ~i devine treptat
acel copil.
Retragerea este 0 procedura protectoare ~i este utila, dar
reintoarcerea din retragere nu aduce nici 0 alinare ~i chiar exishi complicatii inerente acestui proces. Totu~i regresia are 0 calitate tamaduitoare, de vreme ce prin ea pot fi corectate experiente timpurii ~i exista 0 odihna reaHi in experienta ~i recunoa~terea dependentei. Reintoarcerea din regresie depinde de
o reca~tigare a independentei, iar daca acest lucru este bine
gestionat de catre terapeut, rezultatul este ca pacientul se va
170
D.W. Winnicott
Capitolul8
Retragere ~i regresie
.,,~
172
D.W. Winnicott
aHa intr-o stare mai buna decat inainte de episod. Toate acestea depind, bineinteles, atat de existenta unei capacitati de a
avea incredere, cat ~i de capacitatea terapeutului de a justifica aceasta incredere, ~i poate exista 0 lunga faza preliminara
a tratamentului consacrata construirii increderii.
In regresia dintr-o psihoterapie, pacientul (de orice varsta)
trebuie sa poata ajunge in cele din urma la 0 absenta a con~tientizarii ingrijirii furnizate de mediu ~i dependentei, ceea
ce va insemna ca terapeutul furnizeaza 0 adaptare la necesitati indeajuns de buna. Aceasta este starea de narcisism primar, care trebuie atinsa in anumite momente ale tratamentului. In caliitoria de reintoarcere, pacientul are nevoie ca terapeutul sa joace doua roluri - cel mai rau imaginabil, in toate
privintele, ~i cel mai bun - sau 0 figura materna idealizata
angajata intr-o ingrjire perfecta a copilului. Recunoa~terea
treptata a identitatii atat a terapeutului idealizat, cat ~i a celui
foarte rau merge mana in mana cu acceptarea gradata din partea pacientului a binelui ~i raului din cadrul sinelui, a disperarii ~i a sperantei, a irealului ~i a realului ~ichiar a tuturor extremelor contrastante. La sfar~it, daca totul merge bine, va
exista 0 persoana care va fi umana ~i imperfecta, aHata intr-o
relatie cu un terapeut care este imperfect in sensul de a nu fi
dispus sa actioneze perfect dincolo de un anumit grad ~i de 0
anumita perioada de timp.
Acelea~i lucruri se intalnesc ~i in ingrijirea obi~nuita a copilului, 'dar sunt mai greu de studiat prin observarea directa
a mamei ~i bebelu~ului, decat prin studiul relatiei terapeuticeo
Capitolul9
Experienla na,teri i
O.w. Winnicott
174
175
D.W. Winnicott
lor respirator ~icel al mamei ~i,poate, cu relatiile bazate la meeput pe respiratia cu frecventa dubla sau tripla.
Succesiunea poate fi aceasta: con~tientizarea intrauterina a
bebelu~ului cu privire la respiratia mamei; con~tientizarea propriei respiratii. Fara mdoiala ca, daca mtr-un caz particular nu
exista nici un motiv special pentru con~tientizarea respiratiei,
atunci pur ~i simplu fiziologia preia controlul, iar copilul respira ~i devine con?tient de respiratie fara a se putea spune eeva
mai interesant in acest sens; dar acest lucru nu reprezinta in
mod obi?nuit neaparat normalul. Apartine in mod particular
dezvoltarii copilului deficient mintal. Oar, dat fiind ca exista tot
felul de fiinte umane, se poate mtampla sa existe multi bebelu~i
pentru care respiratia sa nu reprezinte un lucru chiar a?a important, deoareee au alte interese mai strigente, ca de exemplu
imaginile eidetiee sau echivalentullor m domeniul auditiv sau
kinestezic.
176
177
Na~terea anormala din punctul de vedere al bebelu?ului msearnna, din punetul nostru de vedere, travaliu prelungit. Multe dintre diversele eomplicatii pe care noi Ie cunoa~tem, ea observatori adulp., sigur nu msearnna nimic pentru bebelu~ul care
este pe cale de a fi naseut. Totu?i avem dovezi ca ceea ce percepe bebelu~ul este catalogat, m masura m care mtarzierile ?i probabil durerile contraetiilor nu tulbura prea mult sau nu determina 0 perioada prea lunga m care continuitatea fiintarii sa fie
mtrerupta.ln afara unei predispozitii a bebelu~ului nou-nascut
pentru crize convulsive determinate de inflamatia corticala, pot
exista ~i a?a-zisele "le~inuri", fara fundament somatic. Nu trebuie uitata posibilitatea ca ele sa furnizeze un model pentru
.dezvoltarea "absentelor"lmtr-un stadiu ulterior. Se pare ca doar
un anumit grad al traumei na?terii poate fi continut ca experienta de catre bebelu~ ~i ca cel mai rau seenariu nu tine atM de
afectarea severa ducand la ineon?tienta, cat de 0 situatie chinuitoare m care exista progresia repetata fara prea multa presiune
~i totu~i cu 0 lipsa repetata, de rezultat.
1 0 varietate de crize convulsive
(petit mal) sau atipice. (N. t.)
D.W. Winnicott
Reiese di, daca toate acestea, sau macar 0 parte, sunt adevarate, atunci exista un inteles foarte real pentru cuvantul "normal" ca descriere a unui copil nou-nascut.
Cu siguranta ca cei mai multi copii nu se afla in cea mai normala stare la na)itere )iica au nevoie de 0 augumentare a telmicilor de gestionare timpurie prin care mama fumizeaza un mediu reprodudind d1t se poate de fidel conditiile intrauterine.
Pare sa existe 0 nevoie obi)inuta de a fi (con)tinut in lini)ite dupa
na~tere. Probabil ca nu numai pielea este foarte sensibila la
schimbarile de textura )iitemperatura, dar ca acela)ii lucru se
poate spune ~i in termeni psihologici generali.
Probabil ca, prin prisma telmicilor de ingrijire atenta, bebelu~ul care a trecut printr-un travaliu deosebit de chinuitor are
nevoie sa-i fie permisa imediat dupa na)itere 0 perioada prelungita din cea mai simpla stare cu putinta, fie cea de a fi (con)tinut,
fie cel mai apropiat echivalent disponibil. Cu siguranta ca ideea
de a lua un nou-nascut ~i de a-I supune curatarii, sau chiar imbaierii, nu poate reprezenta 0 procedura potrivita in astfel de
cazuri. Multi copii au nevoie de 0 perioada in care sa-)ii recupereze echilibrul pe care-l aveau sau sa recupereze un sentiment
de continuitate a fiintarii in locul reactiei la ingerinte, astfel incat sa poata incepe din nou sa aiba impulsuri ~i chiar sa caute
activ sanul. Este important pentru mama sa-)ii vada copilul ~i
chiar sa-l simta langa corpul ei imediat dupa na)itere, ~i exista
mame care simt ca acest lucru este atat de important incat anestezia generala este ceva intolerabil pentru ele daca nu-~i pot reveni din ea imediat ce copilul s-a nascut. Totu)ii ar fi gre~it sa
spunem ca tofi bebelu)iii sunt pregatiti pentru mamele lor imediat dupa na~tere, de vreme ce multi dintre ei au nevoie sa se
recupereze in urma experientelor pe care Ie-au avut. Probabil
ca nu este suficient de recunoscut ca atat mama, cat ~ibebelu~ul care nu este prea tulburat pot amandoi beneficia foarte mult
de pe urma catorva momente impreuna, cu bebelu~ul in contact direct cu pielea mamei ~i poate leganat de respiratia acesteia. Se poate sa nu fie 0 problema de interes imediat in hranire, de)ii pare sa existe loc pentru toate tipurile posibile de variatii in cadrul termenului "normal".
179
180
D.W. Winnicott
181
I
\1'
'il
iI,
~~--
CapitolullO
Mediul
"-
~~
~.~
~,,~
.,~.
~cum se poate efeetua un studiu la mediului.
Pentru indivizii maturi, mediul reprezinta ceva la care individul contribuie ?i pentru care barbatul sau femeia i?i asuma
individual responsabilitatea. Intr-o comunitate in care exista
o proportie indeajuns de mare de indivizi maturi, exista 0 stare de lucruri care furnizeaza fundamentul pentru ceea ce se
nume?te "democratie". Daca proportia indivizilor maturi se
afla sub 0 anumita valoare, democratia nu poate deveni realitate politica, de vreme ce afacerile vor fi conduse de catre cei
imaturi, adica de catre aceia care prin identificarea cu comunitatea i~i pierd propria individualitate sau de catre aceia care
nu evolueaza niciodata dincolo de atitudinea individului dependent de societate.
Observand adolescentul, vedem largirea treptata a grupului
cu care individul se poate identifica tara pierderea identitatii
personale. Fundamentul acestui grup este reprezentat de viata familial a, ~i ?tim dH de potrivit este pentru adolescent ca
familia originara sa continue sa existe, astfel inc.it sa se poata
atat revolta impotriva ei, c.it ?i sa 0 poata folosi, ?i astfel sa
poata exista experimentari cu alte grupuri mai largi tara pierderea grupului originar care are 0 preistorie, adica cel care a
existat in anii timpurii formativi, inainte de perioada de latenta. Copiii aflati in perioada de laten/a sunt foarte afeetati de destramarea caminului, deoarece in ace I moment ei nu ar trebui
sa fie preocupati cu aceste chestiuni; trebuie sa poata lua mediul inconjurator ca fiind de la sine inteles ~i sa se imbogateasca din punet de vedere educational ~i cultural, ~i sa-~i imbogateasca jocul ~i toate tipurile de experiente personale.
Existenta situatiei familiale are 0 importanta foarte speciala pentru baiat ~ifata in timpul perioadei foarte importante de
cre~tere emotionala dinaintea perioadei de laten/a ~i dupa dobandirea capacitatii de a stabili relatii interpersonale ca intre persoane intregi. Acolo unde situatia familiala are la baza 0 uniune satisfacatoare intre parinti, copilul poate rezolva toate aspeetele diverse ale situatiei triunghiulare: pulsiunilor Ie poate fi permisa dezvoltarea completa, pot fi visate atat vise heterosexuale cat ~i homosexuale, ~i poate fi acceptata intreaga
gama a capacitatii pentru ura, ca ~ipentru agresivitate pura ~i
cruzime de catre fiecare copiL Toate aceste lucruri se intampla
de-a lungul timpului datorita supravietuirii caminului ~i a uniunii dintre parinti, datorita aparitiei ~i supravietuirii ~i, uneori, bolii sau mortii fratilor, ~i datorita capacitatii parintilor de
a distinge realitatea de vis.
De~i existenta unui mediu familial este foarte importanta
in acest stadiu, ea nu este totu~i esentiala. Poate ar fi mai potrivit sa spunem ca devine din ce in ce mai putin esentiala pe
masura ce trece timpul ~i pe masura ce copilul devine capabil
sa foloseasca situatii triunghiulare surogat in care sa dramatizeze ~i sa rezolve toata gama de sentimente de care este capabiL Se poate spune ca, 0 data ce un copil a dobandit capacitatea de relatii interpersonale in termeni de persoane intregi,
daca situatia familiala se destrama, copilul poate totu~i fi capabil sa 0 gestioneze, daca este asigurat un anumit substitut
familial ?i daca este evitata confuzia. Copiii suporta sau i~i revin mai u?or in urma mortii parintilor decaf in urma complicatiilor determinate de dificultatile emotionale dintre parinti.
Se poate spune ca destramarea unui camin cu siguranta modifica dezvoltarea emotional a a unui copil aflat in perioada
prelatenta, dar depind multede dezvoltarea emotionala anterioara a acelui copiL Tipul tulburarii este de a?a maniera, incat, de exemplu, un copil mai mare i?i poate asuma un com-
D.W. Winnicott
nu este suficienta; astfelmcat fie parintii trebuie sa-~i mentina relatia cu elm timp ce copilul este m spital, fie copilul trebuie sa aiba posibilitatea sa dezvolte un triunghi de relatii surogat m cadrul institutiei care a devenit din nefericire necesara din cauza vreunei afectiuni fizice ce necesita un tratament
specializat.
Fara a mcerca sa fim exacti cu privire la varste, putem observa ca aproximativ m jurul varstei de 5 ani multi copii devin capabili sa foloseasca experientele din afara caminului, m
vreme ce, la varsta de 2 ani, copilul sigur va fi afedat de destramarea situatiei familiale - care mseamna simpla stare de
lucruri a carei baza este reprezentata de uniunea parintilor.
La 0 varsta ~i mai timpurie, ~i iar nu este nevoie sa fiu exact,
trebuie sa ne gandim la mediu m perioada m care copilul consolideaza atingerea pozitiei depresive m dezvoltarea emotionala. Pe masura ce ne deplasam inspre inceputuri, descoperim ca mediul devine din ce in ce mai important. Deja cand
copilul are 2 ani ~i este normal ~i se aHa m procesul rezolvarii
complexitatii relatiei cu cei doi parinti, descoperim ca mediul
trebuie sa fie indeajuns de bun ~i trebuie sa fie mentinut.
Atunci cand mergem ~i mai spre mceput ~i ne gandim la pozitia depresiva, ~tim ca bebelu~ul nu pOf!te rew;i tara mgrijirea
continua din partea unei alte persoane. In acel moment este 0
chestiune de copil ~i mama sau mama-surogat. Mama trebuie
sa fie disponibila pentru a (con)tine situatia m timp; nu numai
ca trebuie sa fie disponibila mtr-un mod fizic, dar trebuie sa
fie destul de sanatoasa mcat atitudinea ei sa fie constanta de-a
lungul timpului ~i trebuie sa supravietuiasca zilei~i cumularilor de zile pe care Ie numim saptamani ~i luni pentru ca bebelu~ul sa poata experimenta m mod repetat anxietatile asociate cu impulsurile pulsionale, ~iperlaborarea ulterioara acestor experiente, ~i remnoirea relatiei cu mama dupa perioada
de perlaborare. Bebelu~ii pot supravietui atunci cand nimeni
nu joaca acest rol, dar supravietuiesc lipsindu-le ceva din dezvoltarea lor emotionala, ceva de 0 importanta vitala, iar rezultatul este 0 nelini~te ~i 0 lipsa a capacitatii pentru mgrijorare,
o lipsa de profunzime ~i 0 incapacitate pentru jocul construc-
186
D.W. Winnicott
tiv ?i, in cele din urma, 0 incapacitate de a munci; cu un rezultat nesatisfacator atat pentru individ, eat ~i pentru societate.
Functia speciala a mamei sau a mamei-surogat de a prezenta bebelu~ullumii exterioare ~i de a face posibila iluzia contactului a fost descrisa. Se poate spune ca acest aspect al ingrijirii mateme nu este intr-un mod atilt de specific 0 functie a mamei reale, de vreme ce, daca reu~e~te, bebelu~ul capata 0 capacitate pe care 0 poate folosi tot restul vietii, in timp ce, prin
comparatie, in ceea ce prive~te pozitia depresiva, ceea ce conteaza este capacitatea de a face reparatie initial in privinta mamei inse~i. Cu toate aces tea, se pare ca adaptarea foarte sensibila la necesitati, care se cere pentru ca bebelu~ul sa debuteze
cu bine in aceasta chestiune a relatiei cu realitatea exterioara,
necesita 0 stare de lucruri care nu prea poate sa apara deeat
daca mama reala este cea care se ocupa de copil.
La inceput, gradul de adaptare necesar este atat de mare,
incat nu poate fi realizat indeajuns de bine decat de cineva
care are acel tip de pregatire conferit in mod natural de cele
noua luni de sarcina, in timpul carora mama devine treptat capabila sa se identifice cu bebelu~ul intr-o masura care nu i-ar
reu~i nici macar aceleia~i marne la eateva saptamani dupa ce
bebelu~ul s-a nascut.
Examinand factorii care duc la integrare ~i la instalarea psihicului in corp, observam ca unul dintre ace~tia tine de mediu
~i de ingrijirea fizica generala ca expresie a iubirii. Aceasta este
situatia in care este importanta tehnica, mai degraba decat
relatia personala, daca este sa existe 0 astfel de situatie, astfel
ineat in aceste chestiuni exista 0 necesitate relativ mai mica ca
mama sa fie cea care se ocupa de ele. Cu alte cuvinte, daca tehnica ingrijirii copilului este buna, problema persoanei care folose~te aceasta tehnica nu este atat de importanta. Pe de alta
parte, trebuie reamintit ca experienta mai multor tehnici reprezinta 0 situatie confuza pentru bebelu~; se poate spune ca
tehnica unei singure persoane este destul de variata ~i atat de
variata pe cat poate suporta un bebelu~ in aceste stadii timpurii, tara sa determine confuzie. Un bebelu~ crescut intr-o institutie poate sa se descurce mai bine in privinta integrarii ~i in-
188
D.W. Winnicott
D.W. Winnicott
Ideea unei perioade minunate in uter (sentimentul oceanic
etc.) este 0 organizare complexa a negarii dependentei. Grice
placere care apare 0 data cu regresia apartine ideii de mediu
perfect ~i comparativ cu aceasta trebuie dilltarita ideea, la fel
de reala pentru adultul sau copilul regresat, unui mediu atat
de rau, incat nu poate fi nici 0 speranta a unei existente personale.
Capitolulll
Maladiile
psihosomatice reconsiderate
f"]"ieoria maladiilor psihosomatice poate fi acum revi~ zuita. In studiul maladiilor psihosomatice trebuie sa
,,~, pastram in minte tot ce se cunoa~te despre dezvoltarea emotionala a individului ~i sa deducem relatia dintre elementele fizice ~i cele psihologice pas cu pas. Cel mai bine pot
sa descriu acest proces oferind cateva exemple.
(a) In anumite cazuri de astm exista factori
biochimici implicati, a caror function are
este obscura1, iar cuvantul "alergie" nu ne
ajuta mai mult, dedH in masura in care sugereaza ca ar exista
o sensibilitate a individului la anumite proteine. In unele cazuri s-ar parea ca latura somatica a sindromului este cea mai
importanta, cel putin in stadiile initiale. Daca s-ar accepta ca
in aceste cazuri cauza este una fizica, atunci s-ar suprapune
rapid un strat secundar psihologic, care este variabil in functie de individ. Nu este posibil sa ai astm fara sa fii afectat de
faptul ca 11ai sau ca e~ti predispus sa-l ai.
(b) Diverse studii au aratat ca astmul este asociat cu un
anumit factor din mediu. De obicei se sustine ca grija materna exagerata predispune la astm, ca ~i la multe alte tipuri de
simptome. Daca aceste investigatii sunt corecte, atunci exista
ASTMUL
1In prezent, mecanismele fiziopatologice ale astmului sunt mult mai bine
documentate. (N. t.)
1.
D.W. Winnicott
ceva important de spus despre teorie, 9i anume ca factorul advers extern continuu nu este neaparat cauza originara; iar cauza originara poate fi sau nu grija materna exagerata intr-o
anumita perioada timpurie importanta. In orice caz, 0 intelegere completa a astmului in care exista un factor advers extern puternic necesita intelegerea impactului asupra fiecarui
copil al incon9tientului refulat care sta la baza compulsiei materne catre 0 grija exagerata. Acesta sigur este variabil. In privinta copilului vazut ca persoana intreaga, implicata in relatii
interpersonale, uneori astmul este foarte clar legat de faze de
tensiune crescuta, cum ar fi na9terea unui bebelu9 sau episoade in care pe umerii copilului este plasata 0 greutate emotionala careia acesta nu ii poate face fata in acel moment, 9i in
urma carora un alt copil poate ar fi dezvoltat enurezis sau 0
alta manifestare a stresului; motivul pentru care se dezvolta
astmul este asociat cu factori mai profunzi, dintre care unii
sunt cunoscuti, iar altii nu.
Analiza unui copil cu astm, daca analistul se men tine la nivelul relatiilor interpersonale 9i al conflictului dintre iubire 9i
ura, dezvaluie multe lucruri valoroase. Copilul capata 0 intelegere a ceea ce i se intampla 9i devine capabil sa suporte astmul sau chiar sa 11evite, adoptand anumite proceduri. Cu toate acestea, analiza unui astmatic care se mentine la aceste nive1uri poate avea succes sau nu in privinta simptomelor astmului, de9i ea poate reu9i bine in capacitarea copilului de a-9i
dezvolta atat caracterul 9i personalitatea, cat 9i 0 libertate generala a relatiilor. Analiza la acest nivel nu dezvaluie niciodata natura astmului insu9i. Intr-un tratament care ia in considerare momentul special din dezvoltarea relatiei dintre bebelU99i mama care a fost numit "pozitia depresiva in dezvoltarea emotionala" este aruncata mult mai multa lumina asupra
intelesului astmului pentru copil. Pot exista sisteme fantasmatice bogate despre inauntrul pieptului 9i tot felul de variatiuni
pe tema pieptului simbolizand burta sau a pieptului ca alternativa la burta sau la interiorul general al psihicului care a deveni! 0 unitate. Gestionarea violentelor batalii interne 9i controlul fortelor binelui 9i raului din cadrul sinelui - acestea 9i
toate celelalte fenomene care contribuie la anxietatea ipohondriaca sunt descoperite 9i sunt importante pentru copil atunci
cand sunt con9tiente in loc sa fie inaccesibileL 9i sunt importante 9i pentru noi in incercarea noastra de intelegere.
Totu9i inca nu exista nici un indiciu cu privire la natura astmului. In analiza in care exista 0 regresie pana la 0 dependenta mai mare, 9i in situatia analitica 9i in relatia de transfer, pacientul este infantil in anumite momente sau de-a lungul anumitor faze. Exista 0 abordare mai indeaproape a naturii reale
a astmului insu9i, de9i trebuie sa admitem ca inca raman multe de inteles. Starea infantila aduce 0 data cu ea 0 alinare a problemelor respiratorii asociate cu inceputul perioadei de dupa
na9tere 9i chiar cu procesul na9terii. Apar amintiri corporale
de 0 foarte mare importanta, iar in gedintele de tratament sunt
descoperite tulburari fizice ale aparatului respirator care nu
fusesenl accesibile anterior ca material mnezic nici chiar in
vise. Totu9i indiciul pentru astm inca lipse9te, de vreme ce
aceste amintiri corporale ale tulburarilor respiratorii nu duc
neaparat la astm, ele putand fi asociate in schimb cu 0 predispozitie catre bron9ita 9i cu tot felul de alte tulburari respiratorii 9i senzatii de sufocare etc. Abia cand tratamentul atinge stadiile foarte timpurii din dezvoltarea emotionala a individului,
astmul pare sa inceapa sa-9i gaseasca locul, ca de exemplu
cand pacientul este preocupat cu stabilirea unui sine adevarat
ca lac din care sa traiasca ~i cu instalarea acestui sine adevarat in trup. Aici devine rezonabila legatura filologica intre cuvantul "suflet" 9i cuvantul "respiratie". Mi9carea de du-te-vino
a respiratiei este resimtita ca intolerabila in cazul anumitor anxietati asociate cu salvarea sinelui adevarat 9i probabil ascuns,
9i prin tipat, ca 9i prin astm, se poate exprima conflictul dintre nevoia de 0 intrare 9i 0 ie9ire libere 9i anxietatea cu privire la lipsa de control asupra a ceea ce intra sau iese din proaspat stabilita unitate psihica. Legatura bine cunoscuta dintre
eczema infantila 9i astm nu este inteleasa in termeni psihologici, 9i pana va fi inteleasa trebuie acceptate argumentele in
favoarea unui fundament fizic comun pentru cele doua sindroame.
192
193
194
D.W. Winnicott
195
tica, agitatia este privita ca aparare maniacala impotriva depresiei; 0 hiperactivitate constanta ~i acumularea excitatiei conduc la modificari fiziologice care pot afecta cu u~urinta diverse elemente precum aciditatea continutului gastric. De asemenea, pot reprezenta ~i 0 sursa pentru anumite beneficii secundare compulsive ~i tulburari minore, cum ar fi mancatul pe
fuga sau alegerea incorecta a mancarii. Nu un factor izolat
duce la ulcer gastric, ci actiunea mai multora de-a lungul unei
anumite perioade de timp. Analiza unui pacient de acest tip
difera ill functie de prezenta propriu-zisa a ulcerului sau doar
a existentei conditiilor care ar putea duce cu u~urinta la formare a unei ulceratii cronice. In primul caz, ulcerului ii va fi
conferita 0 semnificatie de catre pacient ill functie de fantasmele disponibile cu privire la fenomenele lumii interioare. Intr-un anumit numar de cazuri, la baza bolii se va descoperi
depresia care duce la dispozitia hipomaniacala, ill pofida faptului ca datorita analizei s-a obtinut 0 mare alinare ill termenii conflictului illtre iubire ~i ura ~i relatiilor interpersonale ~i
anxietatilor inerente complexului oedipian. Nu exista nici un
motiv particular pentru a ne a~tepta ca analiza aspectelor mai
primitive sa contribuie la illtelegerea sau tratamentul ulcerului gastric, de~i, bineillteles, ill fiecare caz ill parte se poate descoperi ca exista 0 boala psihotica la baza.
Exista totu~i un aspect legat de tulburarile psihosomatice
de care trebuie sa ne reamintim mereu, ~i acesta este ca partea fizica a bolii ancoreaza boala psihologica in corp. Acest
lucru are 0 importanta deosebita ca aparare impotriva unei
refugieri in domeniul pur intelectual, adica impotriva unei
pierderi a semnificatiei continuumului psyche-soma in individ. In acest fel, fenomenele foarte timpurii care au fost descrise sub denumirea de "primitive" pot deveni importante
in studiul oricarui caz de tulburare psihosomatica, inclusiv
ulcerul gastric.
Se va observa ca un studiu al factorilor externi curenti poate avea rezultate sernnificative statistic, dar poate induce mult
in eroare.
197
Anxietatea.
Organizarea apararilor.
Incon~tientul refulat.
Conceptul de "sanatate", in termenii Teoriei Pulsionale.
Apendice
B. Stadiul de ingrijorare [concern].
Pozitia depresiva (Klein) in dezvoltarea emotionala.
Tema lumii interioare.
Stare a de retragere: legatura cu (preocuparea
(concentrarea
Stare a paranoida ~i anxietatea ipohondriaca.
REZUMAT
August lQ54
INTRODUCERE
I.
Examinarea copilului.
Corp, psihic, minte.
Sanatate: sanatatea imperfecta.
II.
Dezvoltarea emotionala a fiintei umane.
A. Relatiile interpersonale.
B. Ingrijorare [concern], vinovatie, reparatie.
c. Stadiile primitive.
A. Relatiile interpersonale.
Se: Eu: Supraeu:
Sexualitatea infantila.
Instincte, genitale ~i pregenitale.
D.W. Winnicott
III.
REZUMATII
c. 1967
Evolutia mediului.
INTRODUCERE
Studiul secventelor
(I)
PARTEAI.
I.
Examinarea copilului.
Corp, psihic, minte.
Continuumul psyche-some ~i mintea.
Sanatatea imperfecta.
Interrelatii intre maladiile somatice
~i tulburarile psihologice.
Domeniul psihosomatic.
II.
Comportamentul
199
antisocial.
PARTEA a II-a
Introducere.
Latenta.
Prepubertatea.
Adolescenta.
Maturitatea.
I
Ii.
200
D.W. Winnicott
Depresia ca tulburare de dispozitie.
Apararea maniacala - mania.
Postfata
,
de Joana Lazar
t~~J~
tative carti aparute sub numele lui D.W. Winnicott.
"~, ~ Editata postum, circumscrie majoritatea ideilor sale
~
203
D.W. Winnicott
202
24
D.W. Winnicott
205
206
D.W. Winnicott
crearea in noul individ a acelui spatiu intermediar intre perceptie ~i actiune, spatiul in care se dezvolta gandirea.
Un alt autor apropiat de Winnicott este Heinz Kohut; modul in care acesta descrie rolul imperfectiunii inevitabile a
obiectelor sinelui arhaice idealizate in constituirea autonomiei
individului aflat in dezvoltare, in conditiile in care aceste imperfec}iuni apar la 0 rata tolerabila ("frustrare optima") pentru narcismul acestuia, care sa-i permita astfel internalizarea
transmutativa a obiectelor sinelui, este similar cu acela in care
mama indeajuns de buna reu~e~te deziluzionarea copilului ei
progresiv, tinand cont de competentele acestuia in ceea ce prive~te capacitatea de tolerare a frustrarii. Teoretizarea transferului fuzional allui Kohut ne reaminte~te de capacitatea esentiala in viziunea lui Winnicott in travaliul cu partea psihoticii
a pacientilor, ~i anume aceea de a tolera regresia propriu-zisa
la stadii foarte arhaice. Diferenta intre cei doi consta in faptul
ca Winnicott conceptualizeaza 0 distructivitate primara ~i considera independenta ca reprezentand idealul de dezvoltare.
De altfel, intr-o nota pe marginea textului Naturii umane, Winnicott precizeaza ca motivul pentru care nu a putut sa-~i publice scrierea consta tocmai in polemica determinata de faptul ca el considera cii exista 0 distructivitate primara (la un loc
cu iubirea primara), ~i nu doar furie la frustrare, care, in conceptia lui, nu ar fi fost destul de timpurie.
La fel ca in toate lucrarile lui, ~iin aceasta Winnicott se dovede~te a fi securizant prin recunoa~terea faptului cii tot ce se
spune este doar punctullui de vedere, fara impuneri, fara repro~uri, fara exigente ... deci fara dezamagiri; el se dovede~te
a se numara printre aceia care considera cii orice sistem filosofic se bazeaza de fapt pe credinta, credinta proprie a persoanei care-l concepe, respectiv accepta. Astfel ne lasa, mai mult
decat atat, ne invita parcii, sa efectuam acela~i travaliu de sinceritate in sinele nostru ~i sa nu retinem deci dedit ce se dovede~te a fi "pe sufletul nostru"; ~i sunt multe cele pe care Ie
pu tern retine ...
Bibliografie
Toate dirfile sunt publicate la Londra, dadi nu se indica altfel.
1953-73
vols 4, 5.
- (1905) Three Essays on the Theory of Sexuality, S.E. 7.
- (1917) Mourning and Melancholia, S. E. 14.
- (1923) The Ego and the ld, S.. 19.
- (1926) Inhibitions, Symptoms and Anxiety, S.E. 20.
- (1931) Female Sexuality, S. E. 21.
Glover, E. (1932) On the Early Development of the Mind. Imago,
1956.
Gorer, G. and Rickman, J. (1949) The People of Great Russia: A
Psychological Study. Cresset.
Guthrie, L.G. (1907) Functional Nervous Disorders in Childhood.
Oxford University Medical Publications.
Henderson, D.K. ~i Gillespie, RD. (1940) A Textbook of Psychiatry for Students and Practitioners, ed. a V-a. Oxford
University Medical Publications.
Jackson, L. (1954) Aggression and Its Interpretation. Methuen.
208
D.W. Winnicott
Jones, E. (1927) "The Early Development of Female Sexuality", ill Papers on Psycho-Analysis, ed. a V-a. Bailliere,
Tindall & Cox, 1948.
Klein, M. (1923) The Psycho-Analysis of Children, in Collected
Works, vol. II. Hogarth, 1975.
- (1934) "A Contribution to the Psychogenesis of Manic-Depressive States", ill Collected Works, vol. 1.
Middlemore, M. (1941) The Nursing Couple. Hamish Hamilton,
1941.
Money-Kyrle, KE. (1951) Psycho-Analysis and Politics: A Contribution to the Psychology of Politics and Morals. Duckworth, 1951.
Ophuijsen, J.H.W. van (1920) "On the Origin of the Feeling of
Persecution", ill Int. J. Psycho-Anal. 1.
Riviere, J. (ed.) (1952) Developments in Psycho-Analysis. Hogarth, 1952.
Rosen, J. (1953) Direct Analysis: Selected Papers. New York: Grune & Stratton, 1953.
Spence, J. (1946) "The Care of Children in Hospitals", ill The
Purpose and Practice of Medicine. Oxford University
Press, 1960.
Spitz, KA. (ig45) "Hospitalism: An Inquiry into the Genesis
of Psychiatric Conditions in Early Childhood", in
Psycho-Analytic
Antic ExLibris
'0
\P
1"
:~
101LE~