Titular disciplin

Dr. Roxana FILIP

medic primar,doctor in stiinte medicale

Roxana Filip: roxana_filip@yahoo.com

CURSUL 11

Genurile:
Mycobacterium
Treponema
Borrelia
Leptospira
Virusul imunodeficientei
umane
Roxana Filip: roxana_filip@yahoo.com

Genurile: Mycobacterium,
Treponema, Borrelia, Leptospira.
Virusul imunodeficientei umane
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Manifestari clinice
Structura si biologie
Clasificare si tipuri antigenice
Patogeneza
Diagnostic
Control

Complexul Mycobacterium
tuberculosis
1. Manifestari clinice
Primul semn de infectie: intradermoreactia
la tuberculina sau/si detectarea unei leziuni
la un individ asimptomatic
Simptome:
o cronice
o tuse productiva, febra
o transpiratii nocturne, fatigabilitate
o scadere in greutate

Complexul Mycobacterium
tuberculosis
Manifestari extrapulmonare:
o limfadenita - copil
o manifestari: renale, osoase, articulare
o meningita copil
2. Structura si biologie
o bacili incurbati
o peretele celular contine: acizi micolici, ceruri,
glicoproteine unice

Fig.1. Structura peretelui cellular la enterobacterii/dupa

Baron

Peretele micobacterian este acido-alcoolorezistent

Sulfolipidele au rol in virulenta
Lipoarabinomanan- abilitatea de a stimula
producerea de citokine

Structura peretelui determina:

o Rezistenta la deshidratare: acizi, alcali
o Tratarea cu acid sulfuric si hidroxid de
sodiu
permit
supravietuirea
micobacteriilor in mediul de cultura
o Cultiva pe medii speciale care contin:
serumalbumina
bovina,
glicerol,
micronutrienti; Timp de generatie: 18-24
ore.

Consecinte:
o infectia este cronica-poate dura saptamani
pana devine manifesta clinic
o medii solide - apar colonii la 4-6 saptamani:
neregulate, ceroase, crem beige; forma R
3. Clasificare si tipuri antigenice
Complexul M. tuberculosis contine: M.
tuberculosis, M. bovis, M. africanum, M. microtii
Micobacteriile non tuberculoase - toate celelalte
Separat: Mycobacterium leprae

4. Patogeneza
Transmitere prin aer - nuclei de picaturi produsi de
un tusitor cronic

Fig.2. Patogenia TBC/dupa Baron

o Bacilii sunt depozitati in spatiile alveolare

pulmonare unde sunt inglobati de macrofagele
alveolare
o O parte din inoculum rezista la distrugerea
intracelulara si persista cu multiplicare si omorarea
macrofagului
o Distrugerea celulei rezulta din hipersensibilizare
o Acumularea stimuleaza focarul inflamator
leziune
granulomatoasa,
cu
infiltrat
cu
mononucleare care inocnjura celulele epitelioide si
gigante
(Langhans).
Aceasta
leziuneTUBERCULOM- s einconjura de fibroblasti si in
centru se produce necroza de cazeificare.
Lichefierea materialului si erodarea in timpeliberarea de bacili in sputa

o Infectia precoce: micobacteriile se

raspandesc indirect prin limfocite la ggl.
Limfatici hilari sau medisatinali si prin
ductul toracic in fluxul sanguin sau direct,
prin deschiderea tuberculomului intr-un
vas pulmonar.
o Diseminarea extrapulmonara determina
invazia altor organe: splina, ficat, rinichi si
reinocularea pulmonara

Fig.3. Aspect radiologic TB primara/postprimara/dupa Baron

Radiologic
TB primara- o singura leziune in lobul mijlociu
sau inferior drept cu hipertrofia ggl. Limfatici .
Reactivarea endogena este insotita de o singura
leziune cavitara in apex cu tuberculoza
secundara
In zonele unde exista TB bovina si unde
produslee
lactate
nu
sunt
prelucrate
corespunzator, infectia directa a tractusului
gsatrointestinal poate apare prin ingestia de M.
bovis virulent. Intestinul este expus in TB
pulmonara prin eliminarea prin tuse si inghitirea
unui mare numar de bacili.

5. Apararea gazdei
o Rapsunsul imun se dezvolta in 4-6
saptamani cu implicarea limfocitelor T.
Anticorpii nu au rol protector.

Fig.4. Mecanismul activarii LT sau distructiei macrofagelor

dupa stimularea prin antigenul micobacteriilor/dupa Baron

Celulele T citotoxice activate pot limita

replicarea si determina moartea M.
tuberculosis; CD8 ataca macrofagul infectat si
lizeaza celuelle, elibereaza micobacteriile din
nisa protectoare si le expun la macrofagele
activate.
Epidemiologie
o Izbucniri in colectivitati inchise:
sanatorii, echipaje navale
o Grupe de risc: batrani, malnutriti,
alcoolici, saraci, homeless
o SUA- 1984- asocierea cu HIV infectia

6. Diagnostic
o idr PPD
o cultura negativa; microscopia pozitiva:
organisme non viabile, care pot apare la cei
tratati.
o Cultura se realizeaza pe mediul
Lowenstein Jensen
o Bulion- Bactec- 5- 12 zile si se bazeaza pe
detectarea CO2 marcat C 14 produs de
micobacterii
o Chemoluminescenta, sonde ADN

7. Tratament si control
o ancheta epidemiologica
o profilaxie cu izoniazida, rifampicina,
pirazinamida, etambutol
o multirezistenta - problema de interes
national
o Vaccinarea - bacilul Calmette Guerintulpina atenuata de M. bovis.

Micobacterii non tuberculoase

Fig.9. Infectii detreminate de micobacterii non

tuberculoase/Baron

Micobacterii non tuberculoase

Epidemiologie
o Exista diferenta cruciala intre M. tuberculosis si
micobacteriile
non
tuberculoase:
lipsa
transmiterii de la pacient la pacient
o Nu exista dovada caracterului infectios al
infectiei cu micobacterii atipice
o Pot exista ca saprofiti in sol, apa sau in asociere
cu un rezrevor animal infectat
o Arii endemice: infectie subclinica
o Sunt oportunisti ideali pentru pacientii cu
HIV ; au putut fi cultivate inclusiv din apa de
robinet in diferite spitale

Micobacterii non tuberculoase

Tratament si control
o sunt rezistente la antibioticele folosite in
terapia TB
o se utilizeaza 5-6 agenti in asociere

M.leprae
1. Manifestari clinice
o Determina LEPRA- boala Hansen
o Exista 3 aspecte ale bolii:
o Proliferarea si acumularea bacteriilor
o Raspunsul imun la prezenta bacilului
o Nevrita periferica

Boala afecteaza nervii periferici, pielea si

membrele
Leziuni cutanate cu zone de anestezie si
ingorsarea nervilor- principalele semne de lepra
Lepra lepromatoasa
leproame care contin M. leprae
in zonele reci ale corpului: m nazala, cot,
incheietura mainii, genunchi, glezna
Lepra tuberculoida
zone de anestezie bine definite
leziuni paucibacilare

Patogeneza
o M. leprae: obligat intracelular
o Afectarea nervoasa periferica apare ca
urmare a raspunsului imun la antigenul
bacilar
o
Rapsunsul
gazdei:
stimularea
macrofagelor si recrutarea de catre
limfocitul T care recunoaste antigenul M.
leprae
Lepra tuberculoida: nivel scazut de anticorpi
Lepra lepromatoasa: nivel crescut de
anticorpi circulanti

Fig.5. Patologia, imunologia si spectrul clinic al leprei/ dupa

Baron

Epidemiologie
o 10 000 000 cazuri in lume: ASIA 2/3; Africa: 1/3
o Transmiterea interumana prin contact apropiat
prin tegument intact sau inhalarea M. leprae si
acumularea in mucoasa respiratorie

Fig.6. Patogeneza leprei

Diagnostic
o semne clinice
o examen histologic
o inflamatia si prezenta bacililor acido alcoolo
rezistenti
o nu cultiva in vitro
o se realizeaza cultura, pentru a exclude
prezenta altor micobacterii
o PCR
Tratament si control
o combinatii intre: Dapsona,
o Rifampicina, Clofazimina, Etionamida
Pierderea imunitatii a sensibilitatii nervoase duce
la paralizie sau plagi si deformari oculte

Treponema
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Manifestari clinice
Structura si biologie
Clasificare si tipuri antigenice
Patogeneza
Apararea gazdei
Diagnostic
Control

1. Manifestari clinice
Deoarece sifilisul poate imbraca formele
oricarei boli infectioase sau neinfectioase, este
supranumit marele mim.
Infectiile treponemice sunt unice prin evolutia
stadiala.

Fig.8. Manifestari clinice in sifilis/dupa Baron

o Stadiul primar- multiplicarea micoorganismului la

poarta de intrare
o Stadiul secundar - diseminarea in tesuturi
20-30 ani- stadiul tertiar- T. pallidum, susp.
pallidum - cea mai invaziva treponema, produce
leziuni distructive in aproape toate tesuturile
organismului, inclusiv SNC.
T. Carateum - PINTA- cel mai putin invaziva
- determina leziuni cutanate
T. pallidum subsp. pertenue si endemicum- determina
leziuni distructive in oase si tesuturile moi.

Incubatia:10-90 zile
Multiplicare la poarte de intrare- papula, ulcer superficialSANCRU DUR, limfadenopatie regionala.
La 2-6 saptamani leziunea se vindeca

Fig.9. Stadiile clinice ale sifilisului/dupa Baron

2-24 sapt: stadiul secundar sau de diseminare

- microorganismul se multiplica in diferite
tesuturi
Manifestari clinice:
o febra, limfadenopatie, rash mucocutanat:
macular, papular, folicular
o Latenta: perioada intre primar si secundar
Stadiul tertiar - poate afecta orice tesut
80%- moarte prin simptome cardiovasculare
20%-moarte prin simptome SNC
Aortita si complicatiile pulmonare

GOMA- sifilis tertiar

o granulom necrozant cu limfocite, celule
gigant, celule epitelioide si putine treponeme
o sunt rar observate in prezent
o T. pallidum afecteaza si fatul; trece prin
placenta si infecteaza fatul.
Sifilisul congenital precoce- inainte de 2 ani
o leziuni mucocutanate
o osteocondrita
o anemie
o hepatosplenomegalie

Sifilisul congenital tardiv- triada Hutchinson:

o keratita interstitiala
o incisivi erodati
o surditate
2. Structura
- helicate, in tirbuson
Se observa prin impregnatie argentica in
tesuturi
T. pallidum subsp. pallidum nu cultiva in vitro

Fig.10. Microscopia electronica a Treponema pallidum, dupa

Baron

Complexele imune circulante care contin antigenul

treponemic sunt prezente in sifilisul secundar si pot contribui
la manifetsraile clinice, in special sindromul nefrotic.

5. Apararea gazdei
Studiul OSLO: anii 1900- 2000 pacienti netratati
cu sifilis primar si secundar au fost observati
timp de 30-50 ani. 25% au dezvoltat sifilis
secundar; 13% au dezvoltat sifilis tertiar
Faptul ca 75% nu au dezvoltat sifilis arata un
anumit grad de imunitate
Studiul SING-SING
o voluntari umani inoculati cu Treponema
pallidum subsp pallidum au demonstrat ca
rezistenta la infectie poate apare in sifilis
tardiv

Epidemiologia
Omul - singura sursa de infectie
1940 - sensibila la penicilina
Asociere gonoree- sifilis
Diagnostic
o teste serologice:
non treponemice- RPR, VDRL
treponemice: FTA- ABS
Rezultate fals pozitive: lepra, tuberculoza,
malaria, colagenoze, graviditatea

Genul Leptospira
Manifestari clinice
- Sunt asociate cu febra si nu caracteristicede aceea este initial gresit diagnosticata ca
meningita sau hepatita.
- Boala are evolutie bifazica, cu o faza
initiala acuta leptospiremica, urmata de
faza leptospirurica, de imunitate.
- Organele afactate: sistemul nervos
central, rinichi, ficat

Manifestari clinice
- incubatie: medie: 7-14 zile- febra abrupta,
cefalee, dureri musculare; aceste simptome
persista 7 zile. Icterul apare in aceasta faza a bolii
- Cu aparitia anticorpilor anti Leptospira, faza
acuta a bolii dispare si bacteria nu mai poate fi
izolata din sange.
- faza leptospirurica apara dupa cateva zile
asimptomatice. Se manifesta prin febra cu durata
mai redusa si meningita Leptospirele apar in
urina si se elimina perioade diferite, in functie de
gazda.
- cea mai severa forma esta asociata cu serotipul
icterohaemoeehagiae si se numeste boala Weil.

Fig.11. Manifestari clinice in leptospiroza/Baron

STRUCTURA, CLASIFICARE SI TIPURI ANTIGENICE

Fig.12. Prezentarea comparativa a Borrelia, Leptospira/Baron

STRUCTURA,
CLASIFICARE
SI
TIPURI
ANTIGENICE
o are structura caracteristica care diferentiaza
spirochetele de celelalte bacterii
o flagelii sunt localizati intre membrana externa
si peptidoglican- se numesc flageli periplasmici
o Sunt atasati cilindrului protoplasmic,
subterminal .
o Numarul flagelilor variaza cu specia
o Leptospirele au 2 flageli periplasmici, la fiecare
capat al celulei
o 2 specii: L. interrogans si L. biflexa sunt
impartite in serotipuri pe baza compozitiei
antigenice

Patogeneza
o Poarta de intrare: mucoasa si pielea
lezata
o Se dezvolta o infectie generalizata, fara
manifestare la poarta de intrare
o Gazda raspunde prin producere de
anticorpi care au efect cid.
o Leptospirele sunt eliminate- pot persista
in : creier, ochi, rinichi
o Cele din creier si ochi se multiplica redus
sau deloc

Patogeneza

o In rinichi se multiplica in tubii contorti si

sunt eliminate in urina- faza leptospirurica
o La rozatoare pot persista in urina toata
viata- iar urina este vehiculul de infectie
o Mecanismul declansarii bolii este
necunoscut- nu a fost identificata nici
endotoxina si nici exotoxina
o Lipsa de corelatie intre saracia leziunilor
histologice si gravitatea bolii sugereaza ca
leziunea este la nivel subcelular

Patogeneza

o In leptospiroza severa- lezarea functiei

renale si hepatice. Moartea apare prin
insuficienta renala
o La porci si capre poate apare avortul
spontan - dar la om a fost raportat numai
un caz de leptospiroza fatala congenitala
o Raspunsul imun al gazdei in leptospiroza
este responsabil de leziunile asociate cu
faza tardiva de boala; aceasta explica
ineficienta antbioticelor daca simptomele
au fost prezente 4 zile sau mai mult.

Apararea gazdei
o anticorpii si sistemul complement
o este specifica de serotip
o supravietuirea in tubii contorti
renali este explicata de ineficienta
sistemului anticorpi complement la
acest nivel

Epidemiologie
o zoonoza cu spectru larg de gazde
o rezervor primar: rozatoare, animale
domestice
o contactul direct sau indirect cu
urina cu leptospire este modul
principal de transmitere
o leptospirele din mediul contaminat
cu urina - sol sau apa - patrund prin
tegument lezat sau tegumentul
macerat de umezeala

Diagnostic:
o examen microscopic
o teste serologice sau ambele
o la testare se solicita specific indicatia
de testare pt. Leptospira
o izolarea confirma supozitia de
diagnostic

Controlul
o reducerea portajului la animalele salbatice
si domestice
o vaccinare animalelor domestice
o daca vaccinul nu este suficient de imunogen,
raspunsul imun protejeaza de boala, nu si de
eliminarea renala si dezvoltarea starii de
purtator
o sensibile in vitro la penicilina si tetraciclina
o tratamentul trebuie initiat in prima
saptamana de aparitie a simptomelor
o doxiciclina a fost folosita cu success ca agent
de chemoprofilaxie la personalul militar din
zonele tropicale.

Borrelia
Manifestari clinice
o infectie generalizata, dupa incubatie de 1
saptamana
o debutul brusc - coincide cu prezenta
bacteriei in sange, febra, cefalee, mialgie care
persista 4-10 zile, urata de erioada afebrila de
5-6 zile corelata cu absenta spirochetelor in
sange
o Caracter recurrent
o Mortalitate: 40% dintre cazuri- miocardita
este cauza decesului

Fig.13. Patogenia infectiei cu Borerlia/Baron

Structura, clasificare si tipuri antigenice

o Borrelia are caracteristici similare cu
Leptospira, cu exceptia numarului de spiremai putineo Are 7-20 flageli periplasmici
o Se coloreaza bine fata de alte spirochete
o Componentul lipidic contine colesterol,
fapt intalnit numai la Mycoplasma
o Necesitatile nutritive sunt complexe, sunt
microaerofile
o Timp de generatie 12 ore

Patogenie
o transmitere prin vector insecta prin
epiderm
o abilitatea de a determina recadere este
aisgurata de varabilitatea ciclica antigenica
o anticorpii fata de antigenul predominant
apar - organismele dispar din sangele
periferic si sunt inlocuite de o varianta
antigenica diferita in cateva zile

Structura, clasificare si tipuri antigenice

o Borrelia are caracteristici similare cu
Leptospira, cu exceptia numarului de spiremai putineo Are 7-20 flageli periplasmici
o Se coloreaza bine fata de alte spirochete
o Componentul lipidic contine cholesterol,
fapt intalnit numai la Mycoplasma
o Necesitatile nutritive sunt complexe, sunt
microaerofile
o Timp de generatie 12 ore

Fig.14. Mecanismul de eludare imuna pentru Borrelia/Baron

Mecanismul prin care determina boala Lyme este

incomplet elucidat
Boala Lyme in stadiul initial: rash, eritem
migratory, febra oboseala, cefalee si dureri
musculare si articulare; poate apare artrita,
nevrita, cardita
Apararea gazdei
o Borrelia este aparent rezistenta la apararea
nespecifica a gazdei si determina un rapsuns
imun cu implicarea macrofagului
o Spirochetele sunt rapid omorate prin
sistemul anticorpi complement
o Imunitataea este umorala

Epidemiologie
- transmitere: paduche sau capusa
Paduche: Borrelia recurrentis - Pediculus
humanus
o Paduchele ingera bacteria, in timpul pranzului
pe o gazda infectata
o Organismul s emultiplica in ggl. Limfatici , iar
alte organe nu sunt invadate
o Borrelia este eliberata cand paduchele este lezat
prin grataj si poate infecta o singura gazda
o Determina febra recurenta epidemica deoarece
se raspundeste rapid in conditii precare de igiena

Capusa - Ornithodorus hermsi

o ia masa sanguina seara
o capusa se infecteaza dupa pranzul pe
rozatoare infectate
o capusa are toate tesuturile invadate ,
rezulta transmiterea transovariana
Borrelia burgdorferi - agentul bolii Lyme este
transmisa de membrii compleuxlui Ixodes
ricinus
o nu are variabilitatea antigenica a boreliei
febrei recurente

Diagnostic
o spirochetele in sange in cursul perioadei
febrile
o eritema migrans este patognomonic pt.
boala Lyme
o a fost izolata din: sange, LCR, piele - mai
commune sunt testele serologice
o serologia se pozitiveaza dupa 2 luni
o variatiile d erezultat deriva din
diferentele intre laboratoare: prepararea
antigenului, criterii de interpretare
o Western Blot, IgM si IgG

Control
o evitarea vectorilor
o dezinfectie si dezinsectie
o stadii precoce: tetracicline orale sau
peniciline semisintetice
o ceftriaxona in caz de esec terapeutic cu
penicilina sau tetraciclina

Virusul HIV

Fig.15. Manifestrai lcinice si patogenia infectiei in HTLV-1 si

2/Baron

Fig.16. Multiplicarea retrovirusurilor/Baron

Manifestari clinice
Infectia initiala se poate manifesta ca un sindrom acut cu
febra, transpiratie, mialgii sau artralgii, angina,
limfadenopatie, voma, diaree, cefalee si rash

Fig.17. Patogeneza infectieie cu HIV/Baron

o de multe ori si alti agenti sunt transmisi

simultan cu HIV
o dupa infectia initiala, urmeaza o perioada lunga
asimptomatica
o SIDA este manifestarea tardiva a HIV infectiei
o Este caracterizata de scaderea marcata a
limfocitelor T4, cu inversarea raportului
CD4/CD8
o Apar o serie de manifestari associate:
pneumonie cu Pneumocystis carinii, sarcom
Kaposi
o Alte manifestari sunt: dementa HIVencefalopatia HIV: anomalii neurologice cu
dementa progresiva si neuropatie periferica care
apar in afara unor boli oportiniste cunoscute

Fig.18. Manifestari clinice si patogenia infectiei/Baron

Fig.19. Mecanism patogenetic al infectiei HIV

Structura
o Structura generala este cea a HTLV:
strat extern lipidiccare include gp 120 si gp
41
o Core intern - proteinele p15 si p 24
o ARN viral cu revers transcriptaza
o HIV-1 contine cel putin 4 gene
reglatoare: nef, vif, vpu, vpr
o HIV-2 codifica o gena noua, vpx care este
gasita si in virusul HIV simian

Au fost identificate 2 tipuri antigenice majore,

HIV-1 si HIV-2
Exista
unele
controverse
privind
patogenitatea lor- dupa unii, se pare ca HIV-2
este mai putin eficient in determinarea bolii
Multiplicarea
o gp 120 se leaga de receptorul CD4,
prezent pe suprafata mai multor tipuri
celulare, inclusiv T4 si sistemul
monocite macrofage

Patogeneza
o HIV poate agresa celulele T4 prin:
Replicarea omoara celulele T4 prin
distrugerea membranei celulare
Producerea unor mari cantitati de
material genetic viral si interferarea cu
metabolismul normal
HIV poate infecta si distruge celulele
progenitor responsabile de propagare

o HIV poate determina direct moartea

celulelor T4, prin fenomen autoimun- AC anti
HIV pot reactiona cu MHC de clasa II
o Indivizii HIV infectati pot avea anormalitati
functionale: de ex, la legarea de receptorul
CD4 HIV sau proteina sa de invelis interfera
cu sistemul monocite celule T necesar pentru
raspunsul antigen specific
o In cursul perioadei lungi aismptomatice
virusul ramane in celulele T4 si in sistemul
monocite-macrofage- iar acivarea se face sub
influenta unor factori inca incomplet
cunoscuti

Apararea gazdei
o anticorpii apar la cateva luni sau sapt.
dupa infectia initiala
o titrul AC fata de antigenul p24 scad, in
timp ce ac fata de proteina de invelis
raman constanti
o implica atat rapsuns umoral cat si celular

Epidemiologie

o In SUA si tarile devzoltate infectia HIV apare la

barbatii homosexuali si bisexuali si la drogatii
intravenos; risc crescut au si: hemofilicii,
receptorii de transfuzie, nascutii din mame
infectate
o In multe parti din Africa si Caraibe HIV-1 este
gasit predominant la heterosexuali, receptorii de
transfuzie si nascutii din mame infectate
o HIV-2 se gaseste in Africa de Vest, Portugalia,
Brazilia.
o Raspandirea se face prin contact sexual, sange
sau produse de sange si perinatal

Diagnostic
o determinarea Ac anti HIV
o dg. prin dg. infectiilor oportuniste sau
cancere indicatoare pentru defectul celulei
T4