Partea a II-a.

CURA BALNEARA ~I ROLUL El iN RECUPERAREA MEDICALA

11.1.Clima
11.1.1.Generalitafi- tipuri de c/ima in fara noastra
Romania are a suprafata de 237500 km 2 . Este strabatuta de paralela 45 latitudine N i
meridianul 25 longitudine E. Suprafata se lntinde pe 4 latitudine !?i 10 longitudine. Relieful
are trei trepte, $i este foarte echilibrat ca pondere In suprafa\a: 34% mun\i, 36% dealuri i
podi$Uri, 30% campii.
Structura geologica a lantului Carpatic, care strabate tara noastra este de trei varste
diferite:
componenta eruptiva, mai mult In Vest, prezinta emisii de gaz nativ,
componenta de cristalin, are ape lncarcate In diverse substante minerale,
componenta sedimentara.
'
Romania are un climat temperat-continental, dependent in special, de trei elemente
esentiale:
pozitia geografica a tarii,
pozi\ia lantului carpatic,
prezen\a Marii Negre.
Aceste elements determina un climat cu doua extreme :
o climatul temperat-continental moderat spre Vestul tarii,
o climatul temperat-continental excesiv spre Estul tarii.
Climatul este un element generic, in ansamblu. Topoclimatul este o forma de clima in care
luam in calcul $i alte elemente, cum ar fi :
aspectul geomorfic al reliefului zonei,
reteaua hidrografica a zonei,
vegetatia !?i activitatea antropica.
Varia\ia parametrilor climatici prezinta doua directii componenete:
1. Componenta spatiala
Temperatura medie anuala scade, de regula, de la sud la nord $i in altitudine.
Precipita\iile au un nivel mediu care va cre9te de la est la vest $i cu altitudinea.
2. Componenta temporala
Exista o variatie anuala a parametrilor cllmatici $i o variatie diurna.

Principalii parametri climatici

Numarul mediu de zile de iarna $i vara
lntr-o zi de iarna temperatura maxima, pe tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie sub
0c. Clasic, numarul mediu de zile de iarna la noi, poate varia intre 20-30 pe litoral f?i 70-80
zile/an la munte.
intr-o zi de vara temperatura maxima, pe tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie mai
mare de 25C. Numarul mediu de zile de vara poate varia intre 120 zile/an la campie, 9i 10
zile/an la inal\imi peste 1000 m.
Umezeala relativa medie
Este de 70% in zonele de campie ~i de 84% - 86% in zonele montane.
Nebulozitatea 9i durata de stralucire a soarelui
Sunt masurate in ore 9i au variatii foarte mari.
Numarul de zile cu cer senin, Tn medie, scade cu creeyterea Tn altitudine.

28

 Cantitatea medie de precipitatii

Se mascara in mm coloana de apa $i are valori de 400 mm col H20 In Delta !iii pe literal,
$i 1500 mm col H20 in Muntii Apuseni.
Presiunea atmosferica
Se mascara In milibarri $i are valori de 1015 mBarr la nivelul marii, $i sub 850 mBarr la
1500 m altitudine.
Regimul vanturilor
Este influentat de altitudine !?i forme de relief.
Confortul termic
Vara exista un disconfort termic, prin caldura, mai mult in zonele de campie, in zona
litorala i?i este foarte mult ameliorat datorita vantului.
Exista un disconfort termic legat de altitudine, prin frig, mai ales peste 1500 m.
1ntre limite ar trebui sa existe confort termic.
Balneoclimatologia evalueaza indicii bioclimatici, putand identifica efectul acestora
asupra organismului uman.
1. lndicele de confort termic
Se coreleaza cu numarul de zile confort, aproximativ 10 zile/luna. Acest numar scade
atat la campie, cat !iii la munte, peste 1400 m.
Caracteristic, cre$te foarte mult numarul de zile de disconfort termic prin incalzire, mai
mult la campie, sau numarul de zile de disconfort prin racire, la peste 1400 m.
2. lndicii bioclimatici de stress - influenta\i in primul rand de altitudine :
Stress-ul cutanat
Este influentat de temperatura i vant. Este mic in zona de deal i maxim In zona montana.
Clasic, vara era mic, hipoton. Tn anotimpurile de tranzitie, exista indicele relaxant de confort.
Stress-ul pulmonar
Este determinat de concentratia vaporilor de apa in aer i de altitudine. Vara are un caracter
hidratant $i iama are un caracter deshidratant. in intervalele caniculare este puternic
deshidratant iar primavara i toamna este echilibrat.
Stress-ul bioclimatic global
Se obtine din insumarea celorlalii. Are o valoare minima In zana de dealuri, subcarpatica, in
sud. Aici exista un numar maxim de zile relaxante i echilibrate. Are o valoare maxima la
munte.
Aeroionizarea atmosferica are in Romania un nivel mediu de 500 - 600 ioni mici i medii
I cm 3 aer. Domina ionii pozitivi. Coeficientul de unipolaritate are valoarea de 1,2, adica la un
ion negativ corespund 1,2 ioni pozitivi. Valeri maxime se ating seara i primavara, iar valori
minime se ating la amiaza i iarna.
Nivelul real este influentat de canditiile locale: roci radioactive, cascade, suprafete
impadurite.
Pe literal, aeroionizarea atmasferica variaza intre 600 i 1300 ioni/cm 3 aer, mai mult
datorita spargerii valurilor la tarm, iar coeficientul de unipolaritate atinge valori de 1,02 - 1, 7.
La Baile Herculane, datorita proximitatii rocilor radioactive, aeroionizarea crete pana la
2000 ioni/cm 3 aer, iar coeficientul de unipolaritate este de 0,92 - 0,95.
Aeroionizarea este influen\ata de circulatia atmosferica, descarcarile electrice i aparitia
sau nu a viscolelor.
Chimismul aerului este determinat mai mult de poluanti. Este mai mare in zonele
depresionare (circulatia aerului este mai mica) $i fn anumite candi9i meteo, cum ar fi
inversiunile termice 9i calmul atmosferic. Statiunile balneoclimatice de cura beneficiaza de
perimetre de protec\ie deoarece, prin !ege, nu se poate amp!asa un factor de poluare foarte
aproape. Chimismul aerului cuprinde $i aerosoli terapeutici naturali - cei mai cunascuti sunt :
marini, bogati in I, Na, Cl,
salini, cu NaCl.
Clima Romaniei, ca in oricare colt al lumii, se bazeaza pe cativa factari genetici
importanii:

29

 Radiatia solara
Se exprima in nu~ar de calorii/cm 2/an. In zona litoralului are o valoare de 130cal/cm 2/an,
iar in zona de munte scade pana sub 100 cal/cm 2/an.
Acest factor este maxim in luna iunie (17,5 - 15,2 cal/cm 2/zi) $i minim in luna decembrie
(3.4-2,2 cal/cm 2/zi). Este elementul principal al climei.
Circulatia generala atmosferica
Romania se afla sub influenta a patru mari centrii barici :
anticiclonul Azorelor - furnizor de mase de aer umede i reci vara, umede ~i calde iarna,
anticiclonul Siberian - responsabil de gerurile de iarna,
depresiunea lslandeza - responsabila de mase de aer rece i urned,
depresiunea Mediteraneeana - responsabila de precipitatii i vant in timpul iernii.
Exista i alte tipuri de mase de aer : mase de aer din zona polara, mase de aer din zona
tropicala.
Suprafata subiacenta
Exemple: conditiile climatice de deasupra muntilor Carpati i a Marii Negre, proximitatea
unor elemente ca paduri, suprafete acvatice, aglomerari urbane i industriale, ~.a.

Principalele elemente ale climei

Temperatura medie anuala
in sud, se inregistreaza +11C i in zona montana -2C. Temperatura medie cea mai joasa
se inregistreaza in ianuarie ( intre -10C i 0C) $i cea mai ridicata in iulie ( 28 +/ - 8C ).
Numarul zilelor de iarna $i vara depinde, ca i temperatura medie anuala, $i de altitudine.
Umezeala aerului, in corelatie cu tensiunea vaporilor de apa
Nebulozitatea
Ourata de stralucire a soarelui (numar de ore/an) depinde de zona:
pe litoral, cca.2300 ore/an,
la campie, cca.2200 ore/an,
in zonele de podi, cca.2000 ore/an,
la munte, cca.1800 ore/an.
in semestrul cald, variaza intre 1300-1800 ore/an i in eel rece, fntre 500- 700 ore/an.
Precipita\iile atmosferice
Scad de la vest la est i cresc cu altitudinea. Regimul mediu al precipita\iilor este de
aproximativ 1000 mm coloana H20 in zona montana i 1400 - 1500 mm coloana H20/an
pe versantele expuse. in sud-estul tarii este de sub 400 mm col H20.
Maximul de precipitatii se inregistreaza in iunie (100-300 mm col H20) i minimul fn
februarie-martie (20-50 mm col H20).
Numarul mediu de zile cu precipitatii/an variaza intre 70-80 i 140-170 zile/an.
Numarul mediu de zile cu strat de zapada este, pe litoral de 25 zile/an, iar la munte de 200
zile/an.
Presiunea atmosferica
Regimul vanturilor - viteza medie pe \ara este de cca.37 m/sec.

11.1.2.Bioclima Romaniei
Tinand cont de toii factorii prezentaii mai sus, pe teritoriul Romaniei exista trei mari tipuri
de bioclima :
1. bioclima excitant - solicitanta - care prezinta doua variante importante:
bioclimatul de campie, la sub 200 m altitudine, i
bioclimatul de literal, intre 0-35 m altitudine;
2. bioc!ima sedativ - indiferenta, de cru\are - caracterizata de indici de stress foarte
mici, solicitarile de adaptare fiind foarte mici;
3. c!ima tonica - stimulanta montana.
30

r
11.1.2.1.Bioclima excitant- solicitanta de campie
Localizari :
Zona Campiei Romane - ex. de statiuni: Amara, Lacul Sarat
Podi~ul Moldovei - ex. de statiuni: Nicolina
Dobrogea - ex. de statiuni: Murighiol
Pe acest fond de clima, exista ~i nuante excesive (in sudul ~i estul tarii), sau mai moderate
(in Campia Tisei - ex. de statiuni: 1 Mai, Felix, Buzia~ ).
Elemente caracteristice bioclimei excitant-solicitante de campie:
Temperatura medie mare
Umezeala relativa mica, mai ales vara
Nebulozitate scazuta
Durata de stralucire a soarelui mai mare, de cca.2100 - 2200 ore/an, din care
peste 300h in timpul verii
Viteza vantului mica
Regimul precipitatiilor redus
Presiunea atmosferica medie anuala de cca.1000 mBarr.
Conditiile climatice dezvolta un confort termic moderat vara, adesea redus datorita
'
inconfortului prin lncalzire, dar destul de indelungat (din aprilie pana in octombrie). Stress-ul
cutanat, pulmonar, bioclimatic este mare. Solicita termoreglarea, mai mult termoliza, cu
pierderi mari de lichide ~i saruri. Reprezinta o mare solicitare in adaptare pentru SNC, SNV,
glandele endocrine, procesele imunologice nespecifice (aparare ca raspuns la stress-ul
intens), creiite absorb\ia calciului.
Mecanismele de adaptare ale organismului, activate in timpul curelor balneare in
statiunile din aceste zone bioclimatice, sunt cu atat mai solicitate, cu cat exista o diferenta
mal mare lntre zona de rezidenta a individului 9i zona statiunii balneare.
'
lndicatiile de cura - pentru bioclima excitant-solicitanta :
- In seep de profilaxie:
Teren predispus la boli
Deficiente functionale sau locomotorii, predispozante dar care nu au constituit inca
boli
Sistem nerves hiporeactiv
Meteorosensibilitate
Potential alergic
Tulburari metabolice
In seep curativ:
Suferinte din sfera ORL
Copii cu rahitism
Osteoporoza
Suferinte articulare, abarticulare
Sechele posttraumatice
Sechele dupa leziuni de neuron motor periferic
Ginecopatii inflamatorii cronice
Astm bron~ic, bronita cronica, bron~iectazii in forme initiale, nu decompensate
TBC extrapulmonar stabilizat, nu activ
Contraindicatii :
Purtatori de afectiuni cardiovasculare avansate iii/sau decompensate
Tulburari respiratorii importante, cu disfunctii ventilatorii mari
Persoane cu hiperreactivitate nervoasa
Purtatori de focare de infectie, cat timp infectia este activa
Boala ulceroasa activa
TBC recent stabilizat (pulmonar)
Hepatita cronica persistenta, mai ales decompensata
31

Boli endocrine hiperfunctionale (tiroida, hipofiza)

Fibromatoza uterina, mai ales daca are menometroragii importante
Afectiuni renale decompensate
Poliartrita reumatoida - contraindicatie actualmente, reconsiderata
In timpul curelor balneoclimatice in stati'unile din aceasta zona bioclimatica, sunt folosite
ca mijloace terapeutice i aerohelioterapia, onctiunile cu namol rece urmate de imersia in lac
(metoda egipteana) $.a.
Sezonul, in p~riada caruia sunt folositi to\i factorii naturali de cura, se intinde In perioada
mai - octombrie. In afara acestui interval, pot fi folosi\i doar factorii specifici bioclimei, i care
sunt blanzi in anotimpul rece.

11.1.2.1.2. Bioclima excitanta - solicitanta de literal marin

Este o varianta a bioclimei de campie, avand caracteristici asemanatoare. Deosebirea
consta in prezenta termolizei mai pu\in importante, fata de bioclimatul de campie. Termoliza
excesiva este inlocuita de antrenarea i calirea termica, care se obtine utilizand mijloace de
termoterapie contrastanta. Datorita decondi\ionarii la temperaturi joase, specific omului
modern, la virajul termic inregistrat la trecerea de la vara la toamna, organismul neadaptat
nu face fata schimbarilor, i individul este mai vulnerabil, putand dezvolta afectiuni frigore
(de la guturai la lumbago). Utilizarea terapiilor contrastante, ca forma de antrenament, in
cursul curelor balneare de vara pe literal, antreneaza raspunsul mai prompt ~i mai eficient al
vascularizatiei mucoaselor (in principal, respiratoare), facandu-le ulterior, mai putin
vulnerabile in anotimpul rece i urned.
Onc\iunea cu namol, ca terapie cu factori termici contrastanti de prima importanta, are o
metodologie specifica. Efectul chimic al namolului, discutabil dupa majoritatea autorilor, este
eel mai pu\in important. Onctiunile se fac pentru antrenare i calire, pentru a crete
capacitatea de adaptare nespecifica a subiectului. Onctiunile se fac la lac, nu la mare.
Aplicarea se face pe suprafata intregului corp. Subiectu! incepe prin expunerea la soare, se
incalze$te, 9i cand a transpirat se unge uniform, pe toata suprafata corpului, mai pu\in capul,
cu namolul rece fn grosime de % - 1 deget. Se acopera toata suprafa\a corpului, de la
mandibula in jos. Se sta sa se usuce namolul, pana ce se albe9te i capata o crusta gri. Se
sta pana ce se transpira sub namol 9i apoi se spala In apa de lac rece, repede. Este
recomandata o onc\iune pe zi. Este indicata, in primul rand pentru oamenii sanato9i, ca ~i
pentru pacientii cu suferinte, in general, reumatice.

$i al\i factori naturali de cura, cuprini in cura heliomarina, reprezinta factori termici
contrastanti. Alti parametri importan\i sunt urmatorii:
Temperatura aerului este de regula mai scazuta in timpul verii ~i mai mare in timpul iernii,
comparativ cu cele de campie, datorita brizei marine.
Umezeala este mai mare in conditii de literal (80%)
Cantitate mica de precipita\ii ( 400 ml )
Vantul este de regula permanent ~i atinge in medie 4 - 5 m/sec
Presiunea atmosferica este mai mica sau egala cu 1015mBarr
Confort termic redus dar poate fi bine ameliorat in conditiile adapostirii de vant
Stresul biologic, bioclimatic, ramane mare 9i este influen~at de stresul cutanat, dat de
vant 9i stresul pulmonar, dat de umezeala mare.
lndicatiile sunt similare celor din zona excitant-solicitanta de la campie, la care se adauga
i indica\ii specifice litoralului, $i anume:
Dermatoze: mai ales psoriazis, dar i pentru alte dermatoze
HTA stadiul I - datorita mai multor efecte conjugate:
cre~te capacitatea de efort,
scade rezistenta periferica, fara a fi alterata circula\ia cerebra!a,
sunt ameliorati factorii de rise metabolic lipidic: scade colesterolul, cre9te HDL, scade
LDL,
scad factorii de rise pentru cardiopatia ischemica.
32

11.1.2.2.Bioclima sedativ-indiferenta, de crutare

,
Solicit foarte pu\in mecanismele de adaptare ale sistemului nervos i endocrin. Functiile
neuroendocrine suprasolicitate sunt astfel, puse in repaus. Acest bioclimat se regaset~ in
zona altitudinilor medii, de la 200-300 m la 600-800 m, fiind reprezentat in Romania de:
Subcarpa\ii Moldovei - ex. de sta\iuni: Slanic Moldova, Baltateti
Subcarpa\ii Munteniei - ex. de sta\iuni: Slanic, Govora, Olaneti, Herculane
Podiul Transilvaniei - ex. de sta\iuni: Basna, Sovata
Dealurile Vestice - ex. de sta\iuni: Moneasa, Ocna $ugatag
Temperatura aerului este moderata i umezeala relativa medie de cca.75%. Durata
stralucirii soarelui are o medie de 1800 - 2100 ore/an din care 250 ore vara. Nebulozitatea
este medie, iar nivelul precipita\iilor este de 600 - 800 mm/m 2 . Viteza vanturilor este mica, iar
presiunea atmosferica moderata 980 - 920 mBarr.
lndica\iile curei bioclimatice sedativ-indiferente, de cru\are:
Cure de odihna, mai mult la persoane cu neurastenii, depresii, in convalescenta
Poliartrita reumatoida
Reumatism articular acut
Bali cronice cardiovasculare i respiratorii, inclusiv in stadiile avansate,
nedecompen sate
In aceste zone exista i doua forme terapeutice speciale : salinele i mofetele.

dar

Salinele reprezinta un microclimat special, indicat mai ales pentru bolnavii pulmonari
cronici. Se gasesc in sta\ini balneoclimaterice ca: Slanic Prahova, Targu Ocna, Praid.
Microclimatul de salina are caracteristicile sale specifice, i anume:
Temperatura racoroasa, constanta, intre 9 - 14C.
Umezeala scazuta de 50 - 70%.
Nu exista curen\i de aer sau au o viteza minima (sub O, 1 m/sec).
Atmosfera bogata in aerosoli salini.
lonizarea este moderata 700 - 1500 ioni/cm 3 .
Stress-ul cutanat este redus, UOr hipertonic, iar stress-ul pulmonar este redus, Uor
deshidratant.
Mofetele sunt emana\ii de C02 pur, sub forma de gaz, sau combinat cu H2S, He, Rd, N.
Au un impact mult mai mare asupra aparatul cardiovascular, fata de baile de dioxid de
carbon. Jn incintele mofetariene amenajate exista un microclimat cu parametri medii specifici:
Temperatura medie este de 12 - 22C.
Umiditatea relativa este 50 - 80%.
Concentra\ia C02 gazes 80 - 99 volume%.
lonizarea este importanta : 2000 ioni/cm 3 pana la 15000 ioni/cm 3 .

f/.1.2.3.Bioc/ima tonica-stimulanta montana

Se gasete la o altitudine de peste 600-800 m. Are efecte de normalizare, echilibrare a
func\iei SNC i SNV. Normalizeaza activitatea tiroidiana. Stimuleaza procesele
imunobiologice nespecifice i hematopoieza. Crete rezistenta la infectii.
Se descriu doua zone mai importante ale acestui bioclimat, in care exista statiuni balneoc!imatice:
Zona subalpina (600-800 pana la 1000 m) - ex. de sta~iuni: Tu$nad, Borsec, Sinaia,
Vatra Dornei, Cheia, Buteni, Lacul RoU, Predeal, Paraul Rece
Zona alpina (peste 1000 m) - ex. de sta\iuni: Paltini, Stana de Vale
Caractere climatice specifice bioclimei tonico-stimulante montane sunt:
Presiunea atmosferica este scazuta.
33

Presiunea arteriala a oxigenului este scazuta.

Temperatura scade cu cre~terea altitudinii.
Cu cat cre~te altitudinea, cu atat scade umiditatea absoluta, dar cre!?te umiditatea relativa
(pana la 80%).
Cre~te durata de insorire. Oatorita rarefierii paturii de aer, exista posibilitatea intensificarii
radia1iei solare, ceea ce va duce la stimularea metabolismului vitaminei 02 ~i a calciului.
Nebulozitate crescuta.
Precipitatiile sunt de cca.900-1500 mm/m 2
Puritatea aerului !?i concentratia ionilor cre9te foarte mult, proportional cu altitudinea.
Cre9te viteza vantului, cu cat spatiul este mai deschis.
Aceste conditii impun adaptarea organismului, in primul rand, pentru men\inerea presiunii
paf\iale a oxigenului in sangele arterial la nivele acceptabile, iar aceasta se realizeaza prin
mai multe mecanisme:
Cre~te ventilatia pulmonara.
Cre~te amplitudinea !?i frecventa cardiaca.
Mobilizarea hematiilor din rezerve.
Oeschiderea de noi capilare la nivel pulmonar, nervos central, renal.
Stimularea metabolismului celular.
Gel mai important element este mentinerea unei presiuni pa~iale a oxigenului in sangele
arterial, iar al doilea este mentinerea unei temperaturi convenabile a organismului.
Confortul termic este scazut, iar peste 1400 m nu exista eonfort termic. Stress-ul eutanat
este hipertonic, iar eel pulmonar este important, deshidratant.
Peste 1900 - 2000 m stress-ul bioelimatic este maxim !?i nu mai este posibila adaptarea,
deei nu functioneaza, nici macar profilactie, climatoterapia.
lndicatiile curei bioclimatiee tonico-stimulante montane:
in seep profilactic :
o Surmenaj fizic, intelectual, convalescenti cu resurse cardiorespiratorii suficiente
o Tulburari functionale induse de pubertate sau menopauza, ori de cate ori se dezvolta
pe un fond hiperreaetiv
o Tulburari de cretere la eopii
fn seep curativ:
o Anemii secundare
o Astm bron9ie alergic
o Traheo-bronite
o TBC pulmonar ~i extrapulmonar
o Hipertiroidii benigne
o Basedow stadii ini~ia!e
o Rahitism
o Neurastenii hiperreactive
Principa!ul factor natural terapeutic de cura este aerohelioterapia. Se aplica tot anul, dar
expunerea se face gradat: in prima saptamana, in medie 30 minute pe zi - in fune~ie de
starea subiectului ~i de particularita\ile lui -, ~i cre~te gradat pana la 4-5 ore/zi. ~
Principalele contraindica'ii (la peste 1000 m) ale curei bioclimatice tonico-stimulante
montane sunt urmatoarele:
Afec\iuni cardiorespiratorii cronice cu decompensari 9i rezerve func\ionale mici
La varste inaintate, !a aterosclerotiei
Sarcina
Reumatism degenerativ cu deficit mare de termoreglare
Meteorosensibilitate marcata

34

11.2.Apele minerale generalitati

Definirea entitatii de .,apa minerala" variaza foarte mult, dupa $COala de balneologie:
$Coala franceza da o definitie bazata pe actiunea terapeutica in timp a apelor, In vreme ce
$Coala germana da o defini\ie mai extinsa, fundamentata atat pe criterii cantitative
(compozitie chimica), cat $i pe criterii calitative.
Apele minerale pot proveni dintr-o sursa naturala sau forata artificial.
Pentru a putea fi considerate ape minerale terapeutice, apele trebuie sa Tndeplineasca
eel putin una dintre conditiile urmatoare:
Mineralizare mai mare sau eel putin egala cu 1 g/I.
Trebuie sa se atinga concentratH minime necesare, din principalele elemente chimice cu
actiune faramacologica cunoscuta. Exista oligoelemente, zise ,,curative", la a caror
prezenta se tine foarte mult: Fe, Br, I, As, St, Ba, Be, B, S, Si, Mg, Al.
Trebuie sa existe concentra\ii stabilite de gaze dizolvate cu efecte biologice. fn
compozi\ia chimica, trebuie sa existe o concentra\ie terapeutica de gaz farmacologicactiv cu efect curativ, concentratie admisa international: H2S - minim 1 mg/I, C02 minim 1000 mg/I . legat de mineralizare, s-a creat conceptul de ,,apa plata", concept
francez care define$te apa subterana fara gaze dizlovate.
Temperatura apei la sursa: daca apa are peste 20C, se nume$te apa termala. Se ia in
considerare acest parametru, indiferent de compozi\ia chimica. Dupa temperature, apele
se subclasifica in :
o Ape hipotermale: 20-31C
o Ape termale: 32-38C
o Ape hipertermale: peste 38C
Ac~iune teraputica !?tiintific recunoscuta.

Apele minerale se clasifica in doua mari grupe :

Ape minerale alimentare (ape de masa). Pot fi deferizate sau desulfurizate prin aerare
sau ozonizare.
Ape alimentare terapeutice

Apele pot fi clasificate, din punct de vedere fizicochimic, in doua mari grupe :
Grupa A
Sunt ape cu mineralizare peste 1 g/I substante solide dizolvate. Pot fi :
Ape cu mineralizare medie : concentratia substantelor solide dizolvate eate 1 - 15 g/1.
Ape concentrate : mineralizare 15 - 35 g/I
Ape foarte concentrate : mineralizare 35 - 150 g/I
Ape de mare concentra\ie : peste 150 g/1. Acestea nu se beau ci se folosescpentru
balneatie.
Concentrafia activa reala a ionilor se exprima in mEq 9i trebuie sa fie minim 20% din
total, pentru a da tipul de apa. De regula, denumirea se face in ordine descrescatoare.
Se mai apreciaza 9i capacitatea de reactie a ionilor, temperatura, presiunea osmotica care este evaluata comparativ cu solu\ia fiziologica de NaCl (325 moli/I sau 9500 mg%).
Presiunea apei poate fi sub acest nivel (apa hipotona), poate atinge acest nivel (apa izotona)
sau 11 poate depa~i (apa hipertona).
Orice apa se define[te prin ionii care o compun, prin temperatura (daca variaza) i prin
presiune.
Grupa B
Sunt ape le cu mineralizare sub 1g/l substante minerale, $i se numesc ape oligominerale.
Exista ape cu o concentratie sub 1g/I, dar care au componenti biologici activi peste limitele
precizate anterior. Se precizeaza denumirea de .apa oligominerala" i categoria, de ex.
carbog azoasa.
Este important in plus, sa se precizeze substantele arganice continute, ca aminoacizi,
fenoli, acizi naftenici. Nu s-au stabilit limite tolerabile, dar existenta lor trebuie precizata.
Evaluam continutul organic global, carei nu trebuie sa fie mai mare de 2,5 - 3 mg 02/cm 3 .
35

Dinamica surselor In timp este un alt element care trebuie urmarit. Se fac analize de
control periodic, pentru ca exista oscila\ii ai parametrilor chimici. Pentru ca o apa sa fie
considerata sursa, trebuie ca oscilatiile sa nu fie mai mari de 15% (oscilatii maxim admise).
Stabilitatea apei minerale este influen\ata de posibilitatea desfa~urarii unor procese
microbilologice sau fizico-chimice. Daca se produc astfel de fenomene se modifica
transparenta. gustul, mirosul, apar precipitate. Astfel, se modifica ~i proprietatile terapeutice.
Probele se fac la 12 luni.

11.2.1. Date generate despre ape

Geneza ape/or minerale
Exista doua categorii majore de ape, din punctul de vedere al localizarii lor:
Ape din hidrosfera: Marea Neagra, zone de laguna, lacuri sarate continentale
Ape intratelurice: ape subterane circulante, panze de apa. Apele telurice pot fi stagnante
(cand sunt pe roci permeabile) sau in curen\i, de tip izvor mineral.
Exista panze de apa de doua feluri principale:
apele freatice (mai tinere), ~i
apele fosile (veterice} sau de zacamant, care au fest retinute in roci de tip sedimentar, cu
foarte mult timp in urma.
Exista o impaf1ire a apelor minerale, clasica de acum (Ed. Suess), din punctul de vedere
al originii, care recunoa~te urmatoarele trei categorii:
Apele de profunzime sau ape juvenile, produse din apa de condensare a magmelor
vu lean ice.
Apele de suprafa\a sau ape vaduoase, produse prin infiltrare in sol !?i mineralizarea la
nivelul formatiunilor geochimice in care se formeaza.
Apele din p~nzele subterane captive, ape veterice (fosile); frecvent exista in preajma
zacamintelor petrolifere.
Compozi~ia chimica a unei ape minerale este data de :
calitatea rocilor pe care apa le strabate !?i capacitatea de solubilitate a elementelor
chimice continute de roca respectiva: cea mai solubila este sarea, mai putin solubile
decat sarea sunt ghipsurile, iar eel mai pu\in solubile sunt rocile calcare;
viteza de circulatie a apei:
in functie de viteza de circula\ie, lgnatovici a descris trei categorii de ape minerale:
ape cu dinamica mare - au o viteza de circulatie mare !?i o mineralizare mica. Un
exemplu bun sunt apele bicarbonatate, care nu contin iod sau brom (ar avea
nevoie de contact prelungit cu roca, deoarece I sau Br se dizolva mai greu);
ape cu dinamica medie, slab mineralizate, ca apele sulfatate, calcice sau
magneziene.
ape cu dinamica redusa con~in sare, iod, brom

Apele de percolatie sunt apele care circula libere prin porii rocilor, incarcandu-se cu
elemente. Dupa tipurile de roci strabatute exista :
ape magmatice - rezulta din solidificarea magmelor topite vulcanice;
ape sedimentare - sunt ape rezultate din acumulari stratificate, lignificate (fixate) in
timp, care fie au cristalizat (rezultand sare, ghips), fie au cimentat (rezultand
gresie, argila).Se formeaza din sedimente organice rezultate din precipitarea
sarurilor minerale, precum i din resturi vegetale 9i animale, din diverse perioade;
ape metamorfice - rezulta prin transformarea altar tipuri de roci (magmatice,
sedimentare) sub actiunea presiunii, temperaturii, apei, biosferei. Un exempul
este nisipul, roca de sedimentare transformata.
lndividualitatea fizico-chimica a apei minerale este data de :
Potentialul redox al apei - este dat de gazele dizolvate In apa. lnfluenteaza activitatea
microorganismelor 9i enzimelor celulare In acea apa. Daca potentialul redox este crescut,
activitatea microorganismelor este scazuta.
36

Contactul cu atmosfera - determina invechirea apei minerale prin :

a Contactul cu oxigenul determina oxidarea elementelor reducatoare din apa.
a Se pierde dioxidul de carbon dizolvat $i determina scaderea aciditatii apei. Este
favorizata de precipitarea unor ioni $i eel mai rapid precipita Ca ~i Mg.
o Sulful redus din H2S sau oxidat din sulfuri produce tiosulfati sau sulfati.
o in timp se produc prin invechire agregate coloidale, de obicei cu Si sau Al ~i
determina fenomenul de floculare ( frecvent apare cand particulele ating concentratii
peste 1000 ceea ce le permite flocularea ).
1

11.2.2. C/asificarea fizico-chimica a ape/or minerafe in Romania

1. Ape oligominerale
Substantele dizolvate au o concentratie < 1 g/I. Dioxidul de carbon dizolvat are o
concentratie < 1 g/I. Apele oligominerale pot fi :
termale sau acratoterme : Felix, Galan, Moneasa; sunt folosite, de obicei, pentru cura
externa (balneatie);
reci sau acratopege: Calimane$ti (izvor 7, 14), Slanic Moldova, Olane$ti (izvor 4, 10, 11,
12); sunt folosite, de obicei, in cura interna.
2. Ape carbogazoase
Concentratia dioxidului de carbon dizolvat are o valoare peste 1 g/I. Apele carbogazoase
simple sunt foarte rare, cele mai frecvente fiind mixte : Buzia$, Lipova, Biborteni, Borsec.
3. Ape alcaline
Concentratia de NaHC03 depa$e$te 1 gll (725 mg ioni HC03 /I). Apele alcaline nu sunt
simple, ci doar mixte, dintre care cele mai folosite sunt:
apele alcaline carbogazoase: Bodoc, Zizin, Poiana Negri, Borsec;
apele alcaline cloruro-sodice: Malna9, Slanic Moldova, Sangiorz.
Aceste ape se folosesc in cura interna.
4. Ape alcalino-teroase {alcalino-pamantoase)
Se folosesc in cura interna. lonii activi dizolvati au o concentratie mai mare de 1 g/I. lonif
caracteristici sunt HC03, Ca, Mg. Aceste ape se intalnesc in sta\iuni ca: Borsec, Lipova,
Bibof\eni, Zizin, Bodoc, Sapanta.
5. Ape feruginoase
Sunt caracterizate de existenta ionului de fier in concentratie peste 10 mg/I i;;i de obicei
sunt incarcate cu C02. Se intalnesc in localitatile : Tunad, Buzia$, Vatra Dornei, Valcele.
6. Ape arsenicale
Se caracterizeaza printr-o concentra\ie a arsenicului de peste 0,7 mg/I. in Romania se
gasesc in statiuni ca $arul Dornei i Covasna.
7. Ape cloruro-sodice
Se caracterizeaza printr-un nivel de NaCl de peste 1 g/I. Se pot folosi in :
cura interna : Herculane ( izvorul Hygeea ), Someeni ( izvorul 1 ), Ocna Sibiului ( izvorul
Horia ). Ape cloruro-sodice mixte se intalnesc Tn : Slanic Moldova, Sangiorz, Malna,
cura externa : Sarata Monteoru, Ocna Mure$, Bazna, Ocnele Mari.
8. Ape iodurate
Cel mai important element este iodul care are o concentra\ie mai mare de 1 mg/I. Apele
iodurate hipotone au 3-5 mg/I iod activ 9i se folosesc in curele interne la : Olane~ti,
Calimane9ti, Cozia.
Apele iodurate cu o concentratie de 50 - 70 mg/I iod activ i sunt folosite in curele
externe in statiuni ca Bazna sau Gevara.
9. Apefe sulfuroase
37

Au o concentratie de sulf de peste 1 mg/I, care provine in principal, din H2S sau sulfuri.
Unele ape contin H2S cu o concentratie de peste 50 mg/I i se folosesc in cura interna, cu
mare grija. H2S se poate gasi in concentratii de pana la 200 mg/I: apele de la Nicolina-lai,
dar se folosesc doar in cura externa. Ape sulfuroase se mai gasesc in statiuni ca: Herculane,
Cafimaneti, Olaneti. Pucioasa, Sacelu.
10. Apele sulfatate
De regula, con\in sulf oxidat. Sunt ape hipotone care contin S, Na, Ca, Mg. Mineralizarea
este de peste 1 g/I. De regula, se utilizeaza pentru cura interna la : Amara, lvanda, Breazu,
Vata de Jos.
11. Apele radioactive
Concentratia trebuie sa fie peste 29 nCurrie, adica 10-7mg/I sare de uraniu. La noi in tara
nu exista asemenea concentratii, toate sursele au concentratii cu mult mai mici, sunt
considerate ape cu influenta radioactive: Herculane (izvoare Hygeea i Hercules), Sangeorz,
Borsec (izvorul Pierre Currie).

11.2.2.1. Aplicarea ape/or minera/e - ca factori naturali de cura

Exista doua tipuri de cura :
Cura interna
De obicei se indica in afectiuni digestive, metabolice, urinare. Apa de izvor se consuma
in camera, in clinostatism, 2 - 3 inghitituri/minut pentru a crete toleranta gastrica. De obicei,
ape/e se beau la temperatura naturala, de la sursa. Uneori este indicat sa se incalzeasca pe
baia de aburi, de ex. in suferintele digestive sau biliare de tip spastic. Alteori, se indica la
temperaturi mai mici decat temperatura sursei, de ex. in suferinte de tipul constipatiilor
atone, a curelor de diureza.
Apele folosite pentru suferintele digestive se beau in trei prize pe zi, de regula inaintea
mesei sau uneori exista un decalaj de timp. fn functie de decalaj, aceea9i apa poate avea
actiuni i efecte diferite:
daca o apa alcalina este administrata cu 1,5 era inaintea mesei, are timp sa ajunga in
duoden i sa scada secretia gastrica;
aceeai apa, administrata cu 0,5 ora inaintea mesei, ramane in stomac i stimuleaza
secretia gastrica.
De obicei, cantitatea totala de apa minerala administrata pe 24de ore in cura interna, se
calculeaza prin formulele :

Formula Nievre sau Vichy: G (kg) x 10 nr. ml de apa pentru 24h

Formula Vi9nievschi:
G (kg) x 3,3 nr. ml de apa pentru 24h.

Pentru afectiuni digestive, se folosesc formulele de mai sus. Pentru afectiunile in care se
dorete creterea diurezei, cantitatea de apa ingerata este de trei ori mai mare decat cea
obtinuta prin formula Vichy.
Cantitatile calculate pentru 24orese fractioneaza in 3 prize. Daca ajung la 400 - 500
ml/priza, se ingera fractionat, pe parcursul a 30 - 40 minute. Cand se dore9te. un efect
prelungit ~i un contact prelungit cu mucoasa digestiva, se ingera prize mici de apa; daca
cantitatile sunt mari, fof\eaza mucoasa digestiva. Cura se incepe cu doze mici, dupa
toleranta, X - % pahar i se cre9te progresiv, pana la nivelul calculat. Dozele mici se pot
administra de 1-2 ori pe zi 9i sunt indicate in terapia spasmului piloric, a intoferan\ei gastrice.
Apele minerale concentrate se administreaza In doze mai mici conform formulei lui
Vi9nievschi.

38

Administrari speciale :
Constipatie atona, atonia colecistului - sunt indicat apele sarate, sulfatate, magneziene.
De regula sunt concentrate ( peste 15 g/I ) $i se administreaza in doza mica, unica, ajeun.
Staza biliara (hipotonia, hipokinezia biliara) - sunt indicate tubaje terapeutice cu 200 300 ml apa incalzita la intervale de 3 - 4 zile.
Drenajul colecistului - apele se administreaza inaintea meselor in doua prize :
o Cu 60 - 90 minute inaintea mesei pentru a determina umplerea colecistului
o Cu 30 minute inaintea mesei pentru a stimula evacuarea colecistului.
Curele de diureza
in micro- sau litiaza propriu-zisa, cantitatea de apa se poate tripla $i numarul prizelor
poate crei?te fata de schema de mai jos.
Ora

Cura standard

Cura de diureza

700

50%

80%

goo

1100
1300
1800
2100

20%

30%

10%
10%

Pentru a evita nicturia la

persoanele sensibile
25%
15%
25%
15%
20%

Cura interna dureaza 18 - 21 zile pentru atingerea efectelor terapeutice ~i mentinerea !or
in platou. O cura interna sub 2 saptamani este inutila. Uneori $i intervalul 18-21 zile este
insuficient pentru ca antrenarea mecanismelor homeostaziei poate implica intervale mai
lungi, dar acest lucru depinde de tipul de apa $i de reactivitatea individului. La persoanele
care necesita cure repetate, intervalul intre cure va fi de minim cateva luni, sau ideal, se
realizeaza cure bianuale.
Cura externa
Se indica in suferinte ale aparatului locomotor, sistemului nerves, aparatului genital
feminin, boli dermatologice. Termalitatea apei poate fi naturala sau corectata. Cura externa,
prin efectele termic, mecanic, chimic determina stimulare hemodinamica $i metabolica.
Efectele sunt cu atat mai importante cu cat apa este mai concentrata. Facilitarea mobilitatii
este mai buna, cu cat greutatea este mai mica, iar in apa sarata, cu cat concentratia este
mai mare. Trebuie sa se evite mi$carile inutile, in mod deosebit in apele care contin gaze
dizolvate, deoarece acestea determina pierderea gazului (C02, H2S).
Este bine sa fie folosite $i pentru $i pentru baie kineto (hidrokinetoterapi ) $i pentru baie
cu du$ subacval, sau alte proceduri derivate. Durata baii trebuie sa se incadreze in intervalul
15-30 minute, dupa care se indica repaus la pat minim 2 ore, deoarece gazele dizolvate
(C02, H2S) deterrnina vasodilatatie cerebrala, putand determina incidente. De regula, in
cura balneara numarul bailor intr-o serie este, clasic, de 18-20 dei 10-12 ar fi, in general,
de ajuns. Cand exista posibilitatea, se indica ~i cate o zi de pauza dupa cateva bai, mai mult
in prima parte a curei. Prescriptia trebuie sa fie individuala, sub toate aspectele (parametri).

11.2.3. Mecanismele terapeutice $i indicafiile principale

11.2.3.1. Apele o/igominerale ( acratice)
Caracteristici principale ale categoriei:
Mineralizarea totala < 1 g/I
Fara elemente farmacologice active
Fara gaze terapeutice
Apele oligominerale se subimpart in doua grupe :
39

11111----------------iiiiiiii------------~~~
Ape acratoterme: au temperatura > 20C la sursa (la Felix 47C in cada, la Va\a 35 37
Ape acratopege : au temperatura < 20c (la Calimane~ti (izvor 7) ~i Olane~ti (izvor
11, 12).
Sunt indicate pentru cure externe, eventual hidrokinetoterapie, in afectiuni :
locomotorii, ale sistemului nerves ginecocologice.
Principalele efecte ale apelor oligominerale sunt :
antialgic, sedativ, antispastic, decontracturant vasodilatator, trofic
Unele tipuri de ape acratoterme pot fi utilizate fn cura interna pentru afectiuni ale tubului
digestiv, afectiuni biliare, renale i de cai urinare joase. Efectele sunt diuretic ~i antispastic
(datorita factorului termic).
Apele acratopege se folosesc numai pentru cura interna (crenoterapie).
Principalele mecanisme prin care actioneaza :
Apele acratopege :
Substantele minerale au grad foarte mare de disociere ~i apele sunt foarte mobile.
Cresc foarte mult diureza, spala caile urinare, cresc eliminarea microcalculilor mai mult fn
caile urinare joase; au un impact deosebit In litiaza biliara ~i infec\ii urinare joase.
Cresc secre\ia i motilitatea gastrica
Apele acratoterme, datorita gradului de disociere, elementelor componente,
temperaturii apei :
Scad sensibilitatea tubului digestiv
Scad spasmul la nivelul tubului digestiv
Scad inflamatia la nivelul peretelui tubului digestiv
Crete diureza
Sunt indicate in inflama\ji de tub digestiv ~i de cai biliare ~i in litiaza urinara.
Administrarea in cura externa presupune un concurs de factori :
Factorul mecanic, determina spalarea
Factorul chimic, determina dilatarea porilor glandelor sudoripare, cre~te permeabilitatea
la acest nivel, accentuarea resorb\iei i modificarea la nivel celular a incarcarii negative a
pielii.
Factorul termic este eel mai important. Daca apa este mixta ( are i C02, gaze
radioactive, nobile dizolvate ) factorul termic este accentuat.
Factorul termic:
Crei;;te concentra\ia de substan\e polipeptidice histamin-like la nivel tegumentar
Crei;;te concentra\ia acetilcolinei, bradikininei, serotoninei care determina vasodilata~ie .
profunda in toate sectoarele vasculare cutanate i;;i subiacente ( arteriolar, capilar, venos
); scade rezistenta vasculara periferica i;;i tensiunea arteriala diastolica.
Cre$te circulatia renala i diureza
Produce transpiratie, uneori pana la transpiratie
Datorita efectului parasimpaticoton este sedativ
Datorita impactului pe metabolism scade glicemia
Cre$te capacitatea redox ( efect FERVOR ) la nivel cutanat i;;i la acest nivel ~re~te
capacitatea de aparare fata de orice factor vulnerant.
Efectele importante ale curei externe cu ape acratoterme sunt :
Efect sedativ
Efect antispastic
Efect resorbtiv prin activarea circula\iei
Efect de regenerare celulara

40

Cura externa este indicata in suferinte ale :

- Aparatului locomotor :
- Degenerative, posttraumatice
- lnflamatorii cronies dar nu in puseu, ci de la ultimul puseu activ sa tread minim o luna.
- Aparatului genital - afectiuni inflamatorii cronice
- Sechele dupa boli ale sistemului nerves periferic
- Dermatoze, urticarii, prurit, psoriazis

11.2.3.2.Ape afcaline !ji alcaline-teroase

Apele alcaline au o concentratie a ionilor de HC03 mai mare de 1 g/I. lonul se gase$te
legat de Na $i K. Foarte rar aceste ape sunt pure, eel mai frecvent sunt mi:xte.
Apele alcalino-teroase con\in ioni de HC03 lega\i de Ca $i Mg. Cel mai frecvent gasim
aceste ape mi:xte, combinate intre ele sau combinate cu NaCl, C02, ioni de 804, .a.
Apele alcaline
Se folosesc in cura interna $i sunt indicate in suferinte digestive, hepatobiliare,
metabolice, diabet zaharat.
Oupa momentul administrarii apei, efectele variaza astfel :
Apa administrata la 1,5 ora inaintea meselor scade secretia gastrica.
Apa administrata cu 30 de minute inaintea meselor, sau in timpu! mesei, stimuleaza
secretia gastrica.
Apa administrata dupa masa, are efect bifazic: initial neutralizeaza aciditatea gastrica
$i apoi o cre$te, prin NaCl sau C02 continut.
Principale!e efecte ale apelor alealine sunt :
lnfluenta asupra secretiei gastriee
Fluidificarea i eliminarea mucusului din stomac
Accelereaza evacuarea stomacului 9i scad durerile pe fondul stagnarii prelungite a
alimentelor
Efect coleretic
Alcalinizeaza urina in infectiile urinare $i diabetul zaharat cand aceasta are tendinta la
acidifiere
lnfluenteaza metabo!ismul electrolitic
Principalel~ ape de cure interne se gasesc la : Slanic Moldova, Malna$, Bixad.
Apele alcalino-teroase i cele mixte
Aceste ape contin C02, NaCl, H2S.
Efectele apelor sunt influentate de mineralizarea totala :
Efect excitosecretor digestiv, mai ales gastric
Prin continutul in calciu au efect in :
- inflamatii, alergii, tulburari neuro-vegetative (mai mult cu impact digestiv), tulburari ale
metabolismului fosfo-calcic (rahitism, osteopenie).
Sub forma de inhalatii (aerosoloterapie) au efect in :
- afec~iuni in sfera ORL, bronhopneumopatii de cai medii (efect sedativ, fluidifica i
elimina secretiile)
Sub forma unor irigatii vaginale, in infectii $i inflamatii ale cailor genitals externe, mai ales
daca au i secre\ii abundente
Sub forma unor comprese sau bai locale in afectiuni dermatologice, pruriginoase, ca
!ichenul plan sau prurigourile cronice.
Principalele mecanisme activate:
Apele alcaline simple
Scad secretia gastrica $i au un efect profilactic antiulceros, la persoanele cu rise pentru
ca inhiba aciditatea peptica, stimuleaza secretia mucinei i scad nivelul anhidrazei carbonice
la nivelul mucoasei gastrice.
Apele mixte alcalino-teroase carbogazoase (Borsec, Bodoc, Zizin)
41

Acestea stimuleaza secretia gastrica, cresc aciditatea gastrica datorita !?i prezen\ei C02.
Efectele apelor alcaline !?i alcalin-teroase :
Efect asupra enzimelor digestive
Stimuleaza activitatea tripsinei. lonul de calciu activeaza tripsinogenul, rezulta tripsina
activa care stimuleaza digestia amidonului.
Efect asupra hepatocitului 9i colerezei
Au un efect trofotrop !?i de stimulare a metabolismului hepatocitului. Scad glicogenul
hepatic (activat mai mult de concentratia crescuta de C02 in apa) ~i inhiba sinteza
fosfolipidelor hepatice.
Sunt indicate in unele forme de hepatita cronica, pentru combaterea steatozei. Se indica
"apa vanturata" (apa se lasa in contact cu atmosfera pentru a se degaja C02). Fara C02 vor
stimula depunerea glicogenului hepatic ~i colereza, ceea ce va dilua bila.
Pentru efectul pe secretia biliara, se folosesc ape alcaline simple hipotone.
Efect hipoglicemiant
Apele stimuleaza depunerea glicogenului hepatic !?i actiunea insulinei.
Efect pe metabolismul lipidic
Metabolismul lipidic este influen\at in sensul scaderii concentratiei acizilor gra~i liberi !?i al
colesterolului in sange.
Efect pe metabolismul proteic
Efectul este de sinteza proteica mai mult la stimularea efectului protectiv prin reactie antigen
- anticorp.
Aceste efecte metabolice sunt mai putin exprimate la varstnici.

11.2.3.3.Apele cloruro-sodice ( sarate)

Caracteristicile principale sunt :
concentratia NaCl > 1 g/I,
concentra\ia Na+ > 393 mg/I,
concentratia Cl- > 607 mg/I.
Clasificarea dupa concentra\ie are mai multe paliere :
Ape slab mineralizate - au o concentra\ie a NaCl < 14 g/I ~i pot fi hipotone sau izotone.
Ape sarate concentrate
De regula sunt hipertone !?i au o concentratie a NaCl > 14 g/I. La noi cea mai sarata apa
se gase~te la Dena Mure~ iar NaCl are o concentratie de 266 g/I. Tn alte zone se intalnesc
ape sarate cu urmatoarele concentratH de NaCl :
Marea Neagra - 15,5 g/I.
Govora - 40-80 g/I.
Techirghiol - 70-80 g/I.
Ocna Sibiu - 230 g/I.
Doar apele sarate hipotone sunt folosite in cura interna. Ele pot fi pure (rar) sau mixte !?i mai
con\in HC03, Ca, Mg. Aceste ape se gasesc la Bixad, Sangiorz, Slanic Moldova.
Efectele apelor slab mineralizate in cura intema :
Stimuleaza secretia gastrica ii motilitatea ( Bixat, Malna9 ). Scad secre~ia gastrica apele
mixte sarate sau alcaline de la Sangeorz.
Stimuleaza enzimele digestive ca amilaza sau tripsina prin ionii de Ca 9i Cl.
Stimuleaza func\ia colecistului prin fluidificarea bilei ~i stimularea colerezei ( Some9eni ).
Cresc toleran'a la glucoza 9i scade glicemia.

Scad colesterolul sanguin

Scad diureza apoasa 9i scad pierderile de K ; stimuleaza astfel schimburile ionice la nivel
celular.
Cresc permeabilitatea la nivelul mucoaselor ( digestiva, renala)
Efect purgativ prin cre9terea motilitaiii

42

Apele hipotone sau LI$Or izotone, mai frecvent mixte, se folosesc in cura interna, inhalatii,
pulverizatii, gargarisme.
Apele hipertone se folosesc numai fn cura externa sau, diluate pentru irigatii $i inhala\ii.
Cura externa se face la cada sau bazin. Uneori apa se incalze$te dar alteori este deja calda
cum se intampla in : lcoana (concentratie 65 g/I $i 57C la cada), lacul Ursu, lacul
Techirghiol, Gura Ocnitei.
Efectele sunt: efectul termic, efectul de descarcare de greutate, efectul chimic. Sunt utile
pentru hidrokinetoterapie. Efectul termic este mai mare la nivel tegumentar. Se depune
mantaua de sare a pielii (efect Frankenhausen) care modifica osmolaritatea, determina o
hipertermie foarte intensa, cu vasodilata\ie accentuata $i stimuleaza receptorii cutanati.
Toate acestea declan$eaza mecanisme reflexe, la distan\a.
Efectele dezvoltate dupa cura externa sunt multiple :
Efect ergotrop, de inviorare
Scade conductibilitatea electrica a pielii
Scade hiperexcitabilitatea nervoasa ( calmeaza reac\iile exagerate )
Roi important in echilibrarea termoreglarii periferice, cutanate
Echilibreaza tulburarile neuro-vegetative.
Apele sarate concentrate sunt indicate in :
Afec\iuni locomotorii de tip degenerativ, abarticu!ar, posttraumatic, inflamator.
Afec\juni de sistem nerves peiferic $i central
Ginecopatii func\ionale $i inflamatorii
Baile sarate reci sunt indicate in :
Suferinte ale aparatului locomotor
Afec\iuni periferice circulatorii venolimfatice ( se face kineto in apa )
Afectiuni circulatorii arteriale
Curele interne se indica in afec\iuni digestive. Apele concentrate inhiba func\iile tubului
digestiv $i nu sunt indicate.
lnhalatiile $i gargarismele au efect osmotic pe mucoase. Sunt hiperemice, stimuleaza
eliminarea secre\iilor $i au un efect mecanic de lavaj. Efectele dezvoltate sunt : secretolitic,
antiiritativ, antiinflamator, sedativ $i de tonizare a mucoasei. De asemenea, au efect mecanic
$i reflex, obtinut prin presiunea exercitata pe mucoase $i factorul chimic. Ele sunt indicate in
afec\iuni ORL, suferin\e bronho-pulmonare $i ginecologice.
La noi, cura externa se face pe literal, la Techirghiol, Amara, Bazna, Sovata, Lacul Sarat.
Apele sarate concentrate subterane se gasesc la Govora, Slanic Moldova, Ocna Mure~.
Ocna $ugatag, Targu Ocna.
Cura interna se face cu ape hipotone, izotone, U$Or hipertone in statiunile din : Sangeorz,
Slanic, Calimaneti, Olaneti, Buzia, Tunad, Herculane.
I

11.2.3.4.Apele sulfuroase
Din pun ct de vedere chimic, ape le sulfuroase sunt caracterizate de o mine ralizare > 1mg/I
de sulf titrabil. Sulful provine din H2S, tiosulfa\i, 82, complexe coloidale sulfuroase. Pentru ca
aerul are efect de alterare asupra acestui tip de ape, tratamentul este bine sa se faca la
sursa. De obicei, apele sunt mai frecvent compuse sau mixte: cloruro-sodice, carbogazoase,
alcalinoteroase, termale. Cea mai importanta componenta este H2S, care se resoarbe la
nivelul organismului uman la trei nivele :
calea digestiva,
calea respiratorie,
calea cutanata.
Principalele efecte ale sulfului ~i deci, ale apelor sulfuroase, sunt importante:
- Cresc secre1ia gastrica, cu exceptia apelor sulfuroase alcaline care o scad.
- Stimuleaza secre\ia $i peristaltismu! intestinal.
- Pe caile biliare $i colecist au efect colagog, coleretic ~i antitoxic.
in urma terapiei de cura interna s-au constatat efecte importante:
- Scade glicemia, mai ales In diabetul zaharat.
43

- Cre$te diureza, mai ales in terapia cu ape sulfuroase mixte, cu con\inut de C02 ilsau
teroase.
fn curele interne, sunt indicate apele slab concentrate pentru tratamentul constipatiilor
cronice atone, colitelor, afectiunilor biliare cronice, diabetului zaharat, diatezei urice,
intoxicatiilor cu metale grele (Pb, Hg, Zn, Bi) din bolile profesionale.
Pentru curele externe, se folosesc apele sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S,
uneori de peste 200 gll. Efectele baii la cada sau Tn piscina sunt deosebit de importante, ~i in
mare ma:;ura, cu remanenta semnificativa:
Efect vasodilatator. H2S este absorbit la nivel cutanat, determina formarea de acid
adenilic care da vasodilatatia cutanata. Cre~te circulatia arteriala cutanata periferica,
scade rezistenta vasculara periferica i tensiunea arteriala diastolica.
Resorb\ia prin tegument a ionului de sulf activ determina modificari ale metabolismului,
mai ales pe eel glucidic, determinand scaderea glicemiei.
Sulful activ ajunge, dupa unii autori, inclusiv in structura cartilajului articular, de aici
indicatia curelor balneare pentru bolile reumatice. in aceste boli, efectele sunt importante,
sulful ac\ionand pe componenta ischemica ~i activand capacitatea de aparare ~i integrare
functionala a structurilor (crescuta de vasodilata\ia, specifica sulfului).
Efect cheratolitic - decoleaza suprafetele acoperite de keratoza ;;i scuamele se var
elimina mai u~or.

fn inhala\ii, sunt utile la nivelul mucoasei cailor respiratorii superioare, ~i chiar inferioare,
datorita efectului antiinflamator, antiseptic ~i desensibilizant.
Principalele indica\ii ale curei externe cu ape sulfuroase:
Reumatism degenerativ cronic ( artroze } sau inflamator cronic ( in perioadele inactive de
boala ); in perioadele active nu se face cura balneara.
Sechele dupa suferin\e neurologice periferice : leziuni de nerv periferic, traumatisme
compresive
lnflama\ii genitale cronice; se fac spalaturi locale, bai
HTA stadiu I, II, mai ales pe HTA dezvoltata pe ateroscleroza
Sindroame ischemice periferice cronice ca arteriopatiile, angionevroze!e. fn periferie,
vasele sunt controlate doar de simpatic 11i daca acesta este intrerupt apare vasodilata,ia.
Dermatoze ca psoriazis, eczeme cronice, urticarie
Bali respiratorii bronho-pulmonare cronice ca bron11ite cronice ( inhala\iile asigura
evacuarea bron$iilor) 9i bron!?iectazii (dilatatii patologice fn care secretiile stagneaza ).
Sinuzite cronice
Ozena ( atrofia mucoasei olfactive cu pierderea mirosului )
Cura externa se poate efectua in statiuni cum ar fi: Herculane, Govora, Pucioasa,
Nicolina la$i, Calimane9ti, Olane$ti.

/1.2.3.5.Apele carbogazoase
Se caracterizeaza prin prezenta. in concentratie de peste 1 g/I a C02. Originea acestor
ape este data de impregnarea apelor vadoase cu C02. Daca emisia de C02 nu intalne9te in
drumul spre suprafata apa, se va exterioriza sub forma de gaz, ceea ce se nume~te mofeta.
De fapt, in compozitia chimica a apei intalnim H2C03 pentru ca exista o capacitate mare de
dizolvare a C02 in apa. Apele carbogazoase simple sunt rare, mai frecvent sunt mixte:
bicarbonatate, cloruro-sodice, feruginoase, sulfuroase.
Efectele produse de apele carbogazoase, administrate in cura interna sunt multiple:
Stimuleaza secre\ia salivara ~i gastrica. Apa cu un continut crescut de NaCl stimuleaza
secretia gastrica in timp ce apa cu un con~inut crescut de NaHC03 scade secre\ia
gastrica.
Stimuleaza motilitatea gastrica i este folosita in patologii ca hipotoniile, hipokineziiie,
ulcerul gastric.

44

Apefe mixte carbogazoase sulfatate sodice au efect de stimulare a secretiilor pancreatice

i biliare.
Stimuleaza peristaltismul intestinal.
o Dispepsii hipostenice insotite de voma, greata i meteorism
o Gastrite hipoacide sau anacide cronice.
o Sindroame dispeptice cu varsaturi incoercibile
o Sindroame diareice
o Sindroame disgravidice (disgravidia de prim trimestru)
Cresc diureza. C02 la niveful tubului renal i glomerului stimuleaza mai mult diureza
apoasa. De aici rezulta un efect de lavaj al cailor urinare i o eliminare crescuta de acid
uric i sarurilor biliare. lndicatiile terapeutice sunt procesele inflamatorii, infectiile,
intoxicatiile.
Crete eliminarea microcalculilor i calculilor urinari, mai ales de urati, ca $i diluarea i
preventia in formarea unor noi calculi. Pentru calculi, se folosesc mai mult ape mixte
carbogazoase alcalino-teroase de la Ciunget i Bodoc. Pentru litiaza oxalica se beau ape
carbogazoase simple de la Borsec $i Lipova.
Diateza urica
lnflamatia i infectiile urinare dezvoltate pe fond de litiaza.
Cura externa genereaza la suprafata tegumentului senzatia subiectiva de in{epatura i
caldura, pentru ca C02 se resoarbe la suprafa\a tegumentului $i este eel mai fiziologic
vasodilatator. La imersia in apa carbogazoasa se produce hiperemia pielii (se vede o
delimitare foarte neta a suprafe{ei aflate in contact cu apa).
Efectele curei externe sunt foarte diverse $i importante:
Vasodilatatie $i scaderea tensiunii arteriale diastolice.
Crete debitul cardiac, in conditiile in care tensiunea arteriala i alura ventriculara scad,
deci inima lucreaza cu efort mai mic. Debitul cardiac crete, prin creterea randamentului
functional al cordului. Aceasta apa este singura care are o actiune energetica de crutare
$i se utilizeaza, in cura externa, pentru cardiaci (Covasna, Tunad).
Crete volumul bataie. Ritmul lent crete diastola i umplerea este mult mai buna.
Realizeaza o reglare vegetativa i este corectat orice dezechilibru neuro-vegetativ.
Crete mai ales diureza apoasa.
Stimuleaza peristaltismul ureteral.
In cura extema, C02 poate fi UOr absorbit la nivelul mucoasei respiratorii !?i digestive
(C02 inhalat, inghitit) deci cantitatea de C02 sanguin crete fara sa bem, folosind celelalte
cai de acces.
Cura externa este indicata in suferin\ele aparatului locomotor, arteriopatii ~i se poate face la
Bodoc, Covasna, Tu$nad, Vatra Dornei, Lipova.

11.3.Lacurile terapeutice
Sunt lacuri, de regula continentale, avand calitati fizico-chimice deosebite ale apei, la
care se adauga i alti factori naturali, cum ar fi : microclimatul, baile de aer !ii soare, namolul
(onctiuni).
Efectele terapeutice sunt exercitate prin :
Termalitate (contrast cald - rece)
Osmolaritate
Componen\a chimica a apei

in general, din punctul de vedere al genezei, exista trei categorii de lacuri terapeutice:
1 . Lacuri de liman
Acestea iau na~tere prin separarea definitiva de mare a unei suprafete de apa, far prin
actiunea unui climat uscat (de stepa), apa s-a concentrat foarte mult ~i temperatura a crescut
sub actiunea razelor solare. Temperatura apei depinde de mai multi parametri:
temperatura aerului,
45

durata ~i intensitatea radiatiei calorice (la campie, perioadele de insorire sunt mai
mari),
volumul lacului.
La Techirghiol este o apa cloruro-sodica sulfatata de concentratie medie.
2. Lacurile de campie
Dupa Mrazec (balneolog ceh), compozitia chimica a unui lac de campie depinde de
compozitia solului ~i nu ne referim la solul de suprafata, ci la constitutia celui aflat sub stratul
loess (care izoleaza o zona de argila impregnata cu saruri). Prezenta stratului de argila
impregnat cu saruri, transforma apele freatice in ape sarate ~i salcii; daca sunt amare, apele
contin magneziu. La noi, apar de regula pe resturile fostei mari Pontice (Marea Thetis), fiind
reprezentate de bazine de apa sarata concentrata, care in timp, a dizolvat sarurile
impregnate in argila. Domina foarte mult sulfatii fata de cloruri, apele sunt amare, iar
solubilitatea este mai mica pentru CaS04.
Caracteristica denumita "eflorescenta de sare" semnifica faptul ca sarurile pot sa migreze
prin argila ~i loess, 9i sa ajunga la suprafata prin efect capi!ar. Apele contin Na2S04 ~i
MgS04 care migreaza mai rapid decat NaCl $i dau gustul amar al apei..
Primul element care influenteaza compozitia chimica a apei este argila impregnata. Al
doilea element este reprezentat de vanturile de stepa. Acestea au capacitatea de a depune
aluviunile in anumite zone.
De regula, lacurile concentrate sunt sarate $i salcii. Exemplele cele mai cunoscute sunt
Lacul Sarat, care se gase$te langa Braila, ~i Lacul Amara, aflat Tn judetul lalomita; un alt
exemplu, Balta Alba, aflat langa Buzau. Toate depun namoluri sapropelice care se
recolteaza $i se folosesc pentru onctiuni.
3. Lacurile din masivele de sare
Drept exemple, putem aminti Lacul Ursu de la Sovata 9i lacurile de la Ocna Mure9,
Cojocna, Ocna Sibiu, Ocnele Mari, Telega, Slanic Prahova.
Eroziunile 9i degradarile realizeaza un contact important, de lunga durata, ~i determina o
concentra~ie
crescuta a apelor sarate. La concentratia finala participa ~i precipitatiile
atmosferice. Exista lacuri sarate rezultate din inecarea unor saline : Targu Ocna, Slanic,
Ocnele Mari, Cojocna.
Lacul Ursu este un lac stratificat, format printr-un fenomen particular. Radiatia solara
determina incalzirea apei la peste 30C, producand un lac helioterm sau termosolar. La
inceputul verii, exista o stratificare a apei in lac: sub un strat de 15 cm mai rece, exista apa la
temperatura de 45-55C. Un strat de apa calda se afla intre doua straturi de termalitate mai
mica. La adancimea de 10-14 m apa este rece i;;i are 18-22C.
Mineralizarea lacului variaza. Asfel, la suprafata este mai mica datorita surselor de apa
dulce care contamineaza apa, iar la adancimi mai mari de 3 metri, mineralizarea ajunge la
250 g/I.
Cre9terea temperaturii este dependenta de diferenta de concentratie salina dintre
suprafata i;;i profunzime. Lacul Ursu este un prototip de lac helioterm. Aceasta caracteristica
este foarte evidenta in perioada de presezon, mai-iunie. Cand Tncepe sa se faca balneatie,
straturile se amesteca.
Mai exista ~i alte tipuri de lacuri, cum ar fi eel cu mineralizare omogena. Incalzirea
omogena rezulta i datorita fenom~nului de convectie interna: prin curenti descendenti ~i
ascendenti, straturile se amesteca. In cazul Lacului Ursu nu exista fenomenul de convectie,
iar caldura se acumuleaza 9i se mentine.
In cazul Lacului Ro9u, perioada cea mai propice pentru incalzire este primavara !iii prim a
parte a verii, cand razele cad sub un unghi ascutit pe suprafata apei, ~i realizeaza o incalzire
mai importanta.
Pentru lacurile stratificate se descriu patru perioade pe an :
Perioada de incalzire, la Tnceputul sezonului balnear
La suprafata apei, la 15-20 cm, temperatura este de 20-25C, iar la o adancime de 1,5-2 m
aceasta atinge 40 - 50C.
Perioada calda, Tn timpul sezonului balnear: se amesteca straturile pentru intreg lacul
$i apa ajunge la o temperatura medie de 35-38C.

46

Perioada racoroasa, de final al verii: temperatura apei ajunge la o valoare medie de

26-33C pentru o adancime de 2 metri.
Perioada de reincalzire, in timpul toamnelor lungi $i calde.
Este foarte avantajos, din punct de vedere terapeutic, pentru baile cu temperaturi mai mari in
jumatatea inferioara a corpului. Gradul vasodilatatiei difera $i efortul cordului este mai mic.
La aceasta se adauga efectul apei concentrate, sarate.

11.4.Namolurile terapeutice sau peloidele

Sunt substante complexe, formate In conditii naturale, sub influenta proceselor geologice
$i biologice. Aceste substante se gasesc in stare fin divizata $i In amestec cu apa.
Din punct de vedere medical, se utilizeaza ca bai sau proceduri locale. Se folosesc ca
atare sau dupa o pregatire prealabila cu ape minerale, pregatire mecanica sau incalzire.
Din punct de vedere fizico-chimic, namolurile sunt amestecuri heterogene de substante
oiganice $i minerale, in stari de agregare $i structurale diferite.
'
Namolurile terapeutice con\in trei faze:
Faza solida
Aceasta poate fi macroeterogena, microeterogena sau ultramicroeterogena, atat din
punct de vedere coloidal cat $i molecular mineral.
Componenta organica contine :
hidrati de carbon : celuloza, lignina,
componente humice : acizi humici, humati,
componente bituminoase : raini, ceruri,
lipide,
proteine.
Componenta minerala contine sulfati. carbonati, silicati.
Faza lichida - este o solu\ie apoasa a substantelor organice i anorganice.
Este rezultata din :
apa lacurilor, in bazinul carora se produce namolul,
precipitatiile,
impactul apelor minerale.
Faza gazoasa - contine H2S, C02, 02, H2, hidrocarburi. Aceasta faza este rezultata
din procesele fizico-chimice i biochimice care au stat la baza formarii namolului.
Din punctul de vedere al clasificarii, peloidele terapeutice se impart in doua mari categorii :
1. Namolurile propriu-zise sau nediagenizate
2. Rocile sedimentare
1. Namolurile propriu-zise sau nediagenizate
Acestea se subclasifica in :
Namoluri sapropelice - ele pot fide lac continental sau de laguna
Namoluri minerale :
de lac continental, sau
de lac pe masiv de sare.
Namolurile sapropelice i;;i primele doua tipuri de namoluri minerale, sunt caracterizate de
sedimentarea sub apa a materiilor organice i minerale, sub influenta proceselor biologice,
fizico-chimice $i microbiologice. Datorita acestor mecanisme substanta organica in namolul
uscat este peste 10%. Se pot produce in doua modalitati:
- In jurul emergentelor naturale
Recunosc un mecanism de formare natural, prin procese fizico-chimice ~i microbiologice
ce se produc la contactul dintre apa minerala $i patul argilos. Concentratia substantelor
organ ice din namolul uscat va fi sub 10%.
- fn bazine artificiale
Formarea lor este dirijata. Sunt cele mai slabe, din punct de vedere terapeutic. Prin
procese microbiologice i;;i fizico-chimice controlate, se obtine substanta organica, in namolul
uscat in concentratie sub 10%.

47

 Namoluri de turba
Se produc de regula in zonele mlatinoase. Sunt cele mai tinere. Rezulta din
transformarea incompleta a materialului vegetal. Datorita originii, vor con\ine mult mai mult
de 10% substanta erg anica.
2. Rocile sedimentare

fn aceasta categorie intra :

argile sarate,
marne sarate:
argilele $i marnele sarate se gasesc in lagunele limitrofe zonelor litorale. Se ob\in prin
sedimentogeneza in climat arid (uscat);
tufuri calcare:
se gasesc in jurul emergen\elor naturale carbogazoase. De regula, rezulta prin precipitare
chimica.

11.4.1. Principalele moda/itafi de aplicare a namolurilor terapeutice

Baile de namol
Temperatura apei in baie este de 36 - 40C. Namolul se incalze~te la 44C sau peste.
Namolul este un factor terapeutic important datorita hidropexiei (capacitatea de a re\ine apa)
i termopexiei (capacitatea de a re1ine o cantitate de caldura, pe care este capabil sa o
pastreze un interval destul de lung de timp i pe care o elimina treptat in mediu).
Baile pot fi locale sau generale, dureaza 15-30 minute i pot fi facute zilnic, sau la 2 zile.
fntr-o cura balneara se fac 12 bai sau mai multe.
impachetarile de namol
Se fac cu namal incalzit la 38-40C, chiar pana la 46C, i de 1-2 cm grosime. Tipurile
de fmpachetari se difereniiaza dupa suprafa\a impachetata.

Cataplasmele - aplicatii pe o anumita suprafa\a

Onctiuni cu namol rece - vezi anterior
'

Principalele indica\ii ale aplicaVilor de namol

Bali degenerative reumatismale
Bali inflamatorii cronice reumatismale ( spondilita )
Lombalgii cronice
Sechele dupa hernii de disc operate
Suferin\e de diferite tipuri de reumatism abarticular: tendinite, miozite, bursite
Sechele posttraumatice
Unele afec\iuni ale sistemului nervos periferic
Unele suferinte cranice ginecolagice : inflama\ii de tip utero-anexial sau cansecin\a !or,
sterilitatea
Unele suferinte de tip endacrin : hipafunc\ii tiroidiene, ovariene, paratiraidiene.

Principalele contraindicatii ale apficatiilor de namof

Contraindica\ii generale ale oricarui tip de terapie fizica :
lnfec\ii
Stari febrile
Bali decompensate cardio-respiratorii
lnsuficien\a hepatica !?i renala decompensate
Sarcina
Bali hematolagice grav (leucoze)
Sindroame cu sangerare crescuta (fibramatoza uterina)
Bali infectioase In perioada activa sau de canvalescen\a (TBC in arice lacalizare)

48

 Contraindica\ii speciale :
Astmul
Suferin\e digestive : hepatita, ulcerul duodenal
Suferin\e renale : litiaza, nefrite
Suferin\e cardiovasculare : HTA > 180 mm Hg i hTA < 100 mm Hg.
Sta\iunile in care se pot face aplicatiile de namol sunt:
Namol de turb8 : Vatra Oornei, Borsec, Felix, 1 Mai, Someeni
Namol de liman : Lacul Techirghiol
Namol de lac sarat continental : Amara, Lacul Sarat, Bazna, Sovata
Namoluri minerale :
- silicos-iodat : Govora
- feruginos: Geoagiu (forma particulara).

11.4.2. Principalele acfiuni asupra fesuturilor i aparatelor

Aparatul cardiovascular
Baile de name!, chiar sub\iri, reprezinta un efort pentru cord $i organism, prin
vasodilata\ia cutanata i subcutanata, fiind inso\ite de creterea importanta a debitului
cardiac $i a alurii ventriculare. Terapia cu bai de namol trebuie foarte bine aleasa,
monitorizata i condusa.
Sangele
Recoltarile de sange in acut au demonstrat ca intr-o prima faza se produce, paradoxal,
neutropenie cu leucopenie. In faza a doua se produce leucocetoza cu devierea la stanga a
formulei albe, e stimulat mecanismul de producere a elementelor figurate $i in timp scurt va fi
stimulat elementul fundamental de aparare ( prin elementele figurate ). Complementul sangui
sufera acelai mecanism bifazic : ini\ial scade $i apoi cre$te. Concentra\ia acidului uric
scade.
Aparatul digestiv
lndiferent de modalitatea de aplicare, namolul determina echilibrarea secre\iei gastrice:
o Scade secre\ia gastrica daca este exagerata.
o Cre$te secre\ia gastrica daca este patologic scazuta.
Efectul este paralel cu temperatura aplica\iei. Cu cat temperatura este mai mare, f?i
aplica\ia mai localizata (epigastru), efectul este mai important la nivelul stomacului.
o Crete secretia biliara, mai mult in cataplasmele pr hipocondrul drept.
Aparatul urinar
Scade secre\ia renala $i cantitatea de unna, in condi\iile in care este stimulata
transpira\ia. Densitatea urinei poate cre$te periculos, daca procedura este prelungita, de
regula, in alte litiaze decat cea urica.
Tesuturi
Oatorita modificarii hidrofiliei tesuturilor, este accelerata capacitatea de resorbiie (in
inflamatii cronice, bursite).
Glande cu secretie interna
o Ovarele
Func\ia ovarelor este stimulata de aplicatiile de namol cald, generale sau locale. Este
normalizat ciclul menstrual ~i stabilita o ritmicitate a ovula\iei, la persoanele cu tulburari de
ciclu menstrual.
o Hipofiza
Glanda hipofiza este influen\ata de aplicaiiile generale, in general prin stimulare.

49

Il

11.5.Gazele terapeutice
!virile carbogazoase (emana\iile) sunt rezultatul unor fenomene de tip vulcanic !?i se
produc in \ara noastra fn zona Carpa\ilor Orientali (concentratie de C02 de 94,55 - 99%) $i
partial Mun\ii Apuseni (con\inut mare de azot). Emana\iile carbogazoase con\in, de cele mai
multe ori apa, sau se gasesc sub forma de vapori de apa, incarcati cu C02, H2S.
Mofetele sunt emana\ii de C02 gaz uscat, fenomen unic in lume. Mofetele naturale sunt
in exclusivitate emana\ii de gaz uscat. Actualmente, se pot produce artificial mofete paf"tiale
sau generale (dupa zona de aplica\ie) eyi exista capacitatea de extrac\ie a C02 din ape
carbogazoase.
Tratamentul se face in incinta de tip amfiteatru (circ roman). Este o terapie de grup.
Sursa se gaseeyte in mijlocul incaperii, la baza amfiteatrului, iar subiec\ii se situeaza pe
diferite trepte in cadrul amfiteatrului. Se insemneaza nivelul la care se ridica C02. Acest gaz
este mai greu decat aerul i se situeaza in partea inferioara a incintei. Dupa nivelul pe
treapta la care se aeyeaza subiectul, C02 ajunge la un anumit nivel al corpului individului,
avand un impact mai mult sau mai pu\in important, deci ajungand intr-o concentra\ie mai
mare sau mai mica in sangele subiectului. De obicei, este bine ca subiectul sa nu se afle pe
treptele inferioare (concentra\ii periculoase) eyi nivelul C02 sa fie la jumatatea corpului
individului.
Efectele sunt superpozabile efectelor obtinute cu baile carbogazoase, dar la mofeta
ac\ioneaza in exclusivitate C02, deci se exclud efectele baii. La mofetele din Covasna, deeyi
domina C02, exista eyi o componenta importanta de H2S, precum i o incarcare
semnificativa in aerosoli pozitivi eyi negativi. Aerosolizarea este suficienta i H2S este
suficient de important, astfel incat efectele se combina.

11.6.Salinele terapeutice
Am descris anterior caracteristicile eyi parametri fizici ai salinelor (vezi bioclimatul de
crutare).
Principalele indicatii de utilizare terapeutica a salinelor sunt :
Astmul bron~ic. Terapia are impact foarte important pe toate mecanismele fiziopatologice
$i trebuie facuta cat mai precoce inainte de aparitia complica\iilor.
Bron$ite cronies simple
Bali alergice ale cailor respiratorii superioare, in afara puseelor
Contraindica\iile folosirii terapeutice a salinelor sunt prezentate mai jos:
TBC pulmonar activ i la 3 - 4 ani de la vindecare
Cord pulmonar cronic decompensat
lnsuficien\a cardiaca
Neoplasm pulmonar
Reumatism inflamator cronic
Reumatism degenerativ in puseu
lnfeciii
Stai febrile
Status astmaticus - forma de astm bronic complicata, cu crize subintrante.
Metodologia recunoaeyte expunerea progresiva a subiec~ilor la microclimatul de salina, de
la cateva ore la 16 ore/zi. Cura totala dureaza 2-3 saptamani, iar la copii i;;i tineri ajunge la
cateva luni.
La noi, tratamentul se face cca. patru ore dimineata i consta in:
odihna in salina,
program de kinetoterapie respiratorie i generala,
program de antrenament fizic dozat.
Efectul terapeutic al unei cure, corect conduse, dureaza cateva !uni. La pacientii cronici, sunt
suficiente 1-2 cure pe an.
50