Turcia

Aezare geografic
Republica Turcia este o tara intinsa pe doua continente. 97% din suprafata tarii se afla in Asia
(Anatolia) si 3% Europa (peninsula Balcanica).
Are granite cu opt tari: Grecia si Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia si Azerbaidjan la nordest; Iran (Persia) la est; si Irak si Siria la sud. Turcia de astzi a fost creat n 1923 de ctre
Mustafa Kemal Atatrk, ca urmare a desfiinrii sultanatului i a dezmembrrii Imperiului
Otoman. Turcia adopta o serie de reforme viznd modernizarea vieii economice, sociale i
politice (separarea statului de religie, introducerea sistemului juridic vest-european, adoptarea
alfabetului latin, egalitatea n drepturi a femeii, crearea unei industrii naionale) i promoveaz o
politic de neutralitate i bun vecintate. n 1945 Turcia devine membru al ONU, iar n 1952,
membru Nato. In octombrie 2005 Uniunea Europeana a deschis negocierile de aderare cu
Ankara.
Istorie
Turcia a fost denumita leaganul civilizatiei pentru ca in stepa intinsa din Platoul Anatoliei
Centrale se afla unul dintre cele mai vechi orase al lumii, atal Hyk, datat inca din anul 7.000
i.Hr. De atunci si pana in zilele noastre, Turcia a acumulat o imensa mostenire culturala, venind
in contact cu unele dintre cele mai puternice civilizatii ale tuturor timpurilor: grecii, persanii,
macedonenii, romanii, bizantinii, seliucii si otomanii. Urme ale trecerii acestora pe pamantul
Turciei se vad si astazi sub forma de bogatii arhitectonice din toate timpurile.
Denumirea oficial: Republica Turcia
Suprafaa: 814.578 kmp.
Populaie: 74.000.000 locuitori.
Religii: Musulman (95%), Ortodox i altele 5 %.
Capitala: Ankara 4.319.000 locuitori
Alte orae mari:

Istanbul 14 mil loc.

Izmir 2,5 mil loc.

Limba oficial: Limba Turc
Moneda: Lira Turceasc

Form de guvernmnt: Republic parlamentar

eful Statului: Abdullah Gl
Prim Ministru: Recep Tayyip ERDOAN

Istanbul
Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizan) este cel mai mare ora al Turciei. Singurul ora din
lume ce se desfoar pe malurile a dou continente, Europa i Asia, Istanbulul are o populaie de
aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraul a fost ntemeiat de mpratul roman Constantin cel
Mare, pe locul fostei colonii greceti Bizan. Sub numele de Constantinopol, oraul a servit drept
capital a Imperiului Bizantin pentru mai bine de un mileniu. n 1453, a fost cucerit de turci, iar
ulterior, a devenit capital a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al
oraului a devenit Istanbul.
Oraul vechi se afl pe malul strmtorii Bosfor, care separ Europa de Asia i Marea Neagr de Marea Marmara. n ziua de azi, oraul este mult mai mare i acoper att partea european,
ct i cea asiatic. Dei nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziie major n economia
i cultura rii, fiind cel mai important centru de comer internaional al Turciei. Denumirea
popular veche a Istanbulului este arigrad.
Obiective turistice
Moscheea Albastr, construit ntre anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de ctre Mehmet
Aga, unul dintre fii lui Sinan. n interior moscheea este decorat cu motive arbeti iar pereii
sunt acoperii de motive florale.
Sfnta Sofia, lca de cult bizantin terminat n 537 e.n. A fost catedrala vechiului ora bizantin i
transformat n moscheie dup 1453, anul n care Constantinopolul este cucerit de otomani.
Astfel Sfnta Sofia a devenit un loc de pelerinaj, i a fost decorat cu aur, mozaicuri, candelabre
de cristal i picturi religioase faimoase pentru fineea cu care au fost lucrate. Ea a fost
transformat n catedral catolic de ctre primii cruciai din 1204, a devenit apoi ortodox n
1261. n 1453, Sfnta Sofia a fost transformat n moschee, i s-au adugat minarete, aurul a fost
furat, mozaicurile au fost acoperite cu ciment. A funcionat ca moschee pn n 1930, iar n 1935
a devenit muzeu.
Palatul Topkapi a fost reedina sultanilor din anii 1465-1853. Complexul de cldiri care
alctuiete Palatul Topkapi i ia numele de la Poarta tunului, care se gsete pe malul

Bosforului, poarta pe care sultanul ieea din grdina palatului i se putea plimba pe Bosfor.
Construcia a nceput n 1459 din ordinul sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului.
n 1853, curtea regal a fost mutat la Palatul Dolmabahe. Dup ce a servit ca harem pn n
1909, palatul a fost declarat muzeu n 1924. Topkapi a fost reedina sultanului, a guvernului i
trupelor de elit ale imperiului. Cldirile Palatului includ coala Otoman, Divanul si Haremul.
Printre exponate se gsesc armuri, arme, bijuterii, haine scumpe, cel mai mare diamant din lume,
trsuri, tacmuri, mobil scump.
Palatul Dolmabahe a fost reedina sultanilor dup 1853. Printre exponate se numra unul
dintre cele mai mai candelabre din lume (de 4 tone), mobil ncrustat cu filde, picturi foarte
valoroase, covoare persane, colecii de arme i armuri, bijuterii.
Excursii optionale
Buyukada este cea mai mare dintre cele noua insule ale Printilor din Marea Marmara. Din punct
de vedere administrativ, tot arhipelagul formeaza districtul Adalar (insula, in turca) din provincia
Istanbul. Buyukada (Insula Mare, in turca) are aproape 6 kmp, celelalte opt fiind mult mai mici
Imparatul bizantin Justinian al II-lea a construit in anul 569 BC un palat si o manastire, iar insula
a devenit repede loc de refugiu sau de exil pentru printesele de la curte cazute in dizgratie. Turcii
au ocupat insulele in timpul asediului Constantinopolului, din 1453 si le-au folosit in continuare
ca loc de exil pentru membrii familiei sultanului. nu suficient de aproape de tron pentru a fi
sugrumati! In timp insula a devenit un fel de statiune de vacanta pentru oamenii bogati din
Istanbul, fie ei turci, armeni, greci sau evrei, dar nu si-a pierdut definitiv functia de loc de
surghiun: Trotsky si-a petrecut primii patru ani de exil, 1929-1933, pe Buyukada.