Distrofia

-cea mai frecventa tulburare cronica a starii de nutritie la sugar si copil, determinata de
insuficienta aportului nutritiv de cauza exogena sau endogena. In distrofie este implicat deficitul caloric
de proteine si vitamine.
Cauze:
-aport insuficient de hrana
-tulburari de absorbtie
-anomalii metabolice
-igiena deficitara
Exista 3 grade de distrofie:
1. Distrofia de gradul 1- cu deficit ponderal mai mic de 25%. Indicele ponderal este intre 0.900,75% ; daca se inlatura cauza, prognosticul este bun.
2. Distrofia de gradul 2 deficit ponderal de 25-40%. Talia este normala, tesutul adipos este aproape
disparut de pe abdomen si torace, musculatura este hipotona. Prognosticul este mai putin bun, dar
totusi reversibil.
3. Distrofia de gradul 3- deficit ponderal mai mare de 40%. Talia este mai mica decat varsta, tesutul
adipos este disparut, pielea apare zbarcita, atarnand pe fese si coapse, musculatura este atrofiata si
hipotona.
Tratamentul este dietetic in forme usoare, iar la cei de gradul 3 numai in spital.
Tratamentul recuperator presupune:
evaluarea (in functie de rezultat se stabileste programul de recuperare),
masaj si exercitiu fizic (zilnic),
helioterapia( prin expunere directa sau indirecta),
razele ultraviolete( mai ales in anotimpul rece),
cura de apa ( baia zilnica simpla sau cu plante, cu o temperatura de 37-38 C, frictiuni usoare finalecu palma, cu un prosop uscat; dupa 2 ani cura de apa sa va realiza in bazin).

Rahitismul
1

-boala de crestere cauzata de lipsa vitaminei D, aceasta determinand tulburari in metabolismul

fosforului si calciului cu repercursiuni asupra sistemului osos.
-influenteaza cresterea activa a oaselor si se soldeaza cu deformari ale scheletului (deficit de
mineralizare)
-deficitul de vitamina D poate fi de cauza exogena si endogena
-la om, exista 2 forme de vitamina D si anume
-principala sursa de vitamina D este provitamina

si

din piele, care se absoarbe in sange; a doua sursa

este dieta naturala.

- absorbtia calciului la nivelul intestinului se face sub actiunea vitaminei D, iar fara aceasta este
imposibila cresterea.
-rahitismul este generator de deformitati (sechelele rahitismului produse prin deformarea oaselor la
nivelul cartilajelor de crestere sau prin hipotonie musculara).
-cele mai frecvente deformitati: coxa vara, coxa valga, genum varum, genum recurvatum, piciorul
plat, sternul carinat, sternum excavatum.
Tratamentul poate fi profilactic si curativ. El cuprinde 3 elemente esentiale, si anume regimul
dietetic, vitaminele, agentii fizici. Regimul dietetic va consta intr-o alimentatie variata, bogata in
vitamine si saruri minerale; iar fizioterapia cuprinde ultraviolete si mijloace secundare- expunere la
razele ultraviolete, bai de lumina, bai de aer, gimnastica (taratul, mers in 4 labe, postura de cavaler,
mers) si masajul.

Obezitatea
-boala de nutritie caracterizata prin exces ponderal mai mare sau egal cu 20% din greutatea normala si
care apare cand nu mai exista un echilibru intre aportul caloric si consumul caloric.
Etiologia: cauze exogene ( abuzul alimentar, sedentaristmul), endogene (genetice, psihice,
hormonale).
Forme clinice:
-generalizata prin: hiperplazie ( cresterea numarului de adipocite), hipertrofie (cresterea volumului
adipocitelor)
-segmentara de tip android, ginoid, genetica ( mai mult la adulti).
In general cand greutatea este peste 10% din greutatea normala spunem ca avem de a face cu
supraponderabilitate, iar cand este mai mare sau egala cu 20% vorbim despre obezitate.
2

Obezitatea de gradul 1 presupune un plus ponderal intre 20-30 %.

2

30-50%.

peste 50%.

Tipuri de obezitate la copii

1. Obezitatea precoce- inainte de 5 ani ( se recomanda alimentatia la san, fara alimentatie solida
inainte de 4-6 luni).
2. Obezitate infantila (cauze multiple, dar in principal, lipsa de miscare)
3. Obezitatea la adolescent.
Simptomele: inafara de exces ponderal apar modificari patologice ca urmare a unor modificari
functionale si apoi organice ( boli cardiovasculare, respiratorii, diabet).
Tratament:
1. Profilactic: alimentatie echilibrata (3 mese regulate), activitati recreative
2. Terapeutic: nu exista tratamente miraculoase, in schimb, un tratament adecvat trebuie sa cuprinda
masaj, regim alimentar- dieta saraca din punct de vedere caloric, marirea consumului energetic.

Kinetoterapia in diabetul zaharat

-boala metabolica cronica, determinata genetic sau dobandita, cauzata de insuficienta producerii
de insulina de catre pancreas si caracterizata de poliurie, polidipsie,glicozurie persistenta si
hiperglicemie.
-una din bolile grave ale lumii, atat prin frecventa cat si prin complicatiile grave ireversibile, care
fac din bolnavi infirmi sau dependenti sociali.
-complicatia cea mai grava este coma diabetica; totodata apar ca si complicatii afectiuni
vasculare, cutanate, digestive si polinevrite.
Etiologia:
-ereditatea 35-40%
-obezitatea
-leziuni inflamatorii pancreatice
-traumatisme fizice sau psihice
-sedentarismu
-afectiuni tratate cu corticoterapie.
Desi consuma cantitati mari de alimente pentru a inlocui pierderile de glucoza, diabeticii scad in
greutate, mai ales tinerii.
Clasificare:
1.Diabet zaharat insulino-dependent (de tip 1)- deficit absolut de insulina ( copilului ii lipseste
activitatea insulinica).
2. Diabet insulino rezistent (de tip 2)-deficit relativ de insulina ( forma cea mai comuna de diabet- al
adultului- debutul se face mai ales dupa 40 de ani, in special la obezi si sedentari.
Tratament: ( pentru DZ I)
Obiective: normalizarea glicemiei si cresterea capacitatii de efort, dar pentru realizarea acestor
obiective trebuie sa existe o colaborare pluridisciplinara (medic nutritionist, laborant, kinetoterapeut).
Mijloace kinetice: insulinoterapia, dieta (regim igieno-dietetic hipoglucidic), exercitiul fizic.
!! Acestea 3 nu pot fi separate!!!
Niciunul din mijloacele amintite nu-l poate inlocui pe celalalt, numai ca atat dieta, cat si
insulinoterapia tin cont in programul de tratament de efortul fizic.
4

Justificarea fiziologica: se cunoaste ca glucoza, pentru a intra in fibra musculara are nevoie de
insulina, dar acest lucru poate fi realizat si de alti factori, printre acestia si efortul fizic (dozat si
individualizat), altfel exista riscul de hipoglicemie.
Programul de kinetoterapie:
-porneste de la stabilirea diagnosticului cat mai precoce si a stadiului evolutiv
-efectuat zilnic, dupa micul dejun, dupa insulinnoterapie si la 30-60 de minute postprandial.
-exercitiile sunt individualizate, intensitatea, frecventa si durata lor fiind dozate in functie de varsta,
activitate fizica anterioara, sex, starea functionala a aparatelor cardiovascular si respirator, preferintele
pacientilor.
Complexe de exercitii programate:
-miscari active ale membrelor si trunchiului care pun in functie grupele mari musculare
-exercitii la cicloergometru, hantere
toate acestea fiind insotite de miscari respiratorii, accentul punandu-se pe faza de expiratie;
miscarile sunt executate in rimt rapid, din mers, alergare, cat si din pozitii fundamentale, elemente din
jocuri sportive cum ar fi baschet, volei, badminton, inot- brass si craul pe spate 20-30 de minute. Nu
se recomanda sporturi ce comporta risc mare de hipoglicemie, cum ar fi natatia, alpinismul,
scufundarile sub apa.
Copiii cu DZ I pot practica activitati fizice in cadrul orelor de educatie fizica, cu conditia ca
profesorul sa fie informat de diagnosticul acestor elevi. In timpul efortului trebuie urmarite semnele
de hipoglicemie ( cefalee, vertij, tremuraturi, palpitatii, dislopie, lesin). Ca si tratament imediat este
indicata administrarea de alimente.
In cadrul exercitiilor fizice este mai importanta cresterea frecventei respectivei activitati, decat a
intensitatii.
Sedinta de kineto are o durata de 30-45 de minute, dispuse dupa cum urmeaza:
10-15 minute incalzirea
20-25 minute activitatea propriu-zisa
10-15 minute perioada de revenire.

SEMINAR
Distrofia musculara progresiva

Duchenne- este cea mai comuna si mai cunoscuta forma dintre distrofiile musculare; mai este
cunoscuta si sub numele de distrofie musculara pseudohipertrofica.
-

Sindrom ereditar manifestat la sexul masculin si e legat genetic de cromozomul X matern( Xlincat)
Este caracterizat prin atrofia musculara ascendenta cu debut la centura pelviana, functionalitate
progresiv scazuta si retard psihic la o treime din bolnavi.
Boala devine simptomatica la varsta de 5-6 ani, mersul devine incomplet, dificultate la alergare,
catarare sau chiar ridicare, mers leganat de rata cu baza larga de sustinere, omoplati cazuti,
scapulae alatae.
Aceasta degenerare se asociaza cu dezvoltarea contracturilor, in special la membrele inferioare.
Progresiv, dupa afectarea musculaturii centurii pelviene, a membrelor inferioare, urmeaza
afectarea trunchiului, centura scapulara si bratele.

Evolutie si prognostic:
La 10-12 ani scaun cu rotile, iar inaintea varstei de 20 de ani intervinie moartea prin infectii
respiratorii, decompensare cardiaca.
Tratament:
Obiective si mijloace: depistarea precoce permite o reeducare functionala eficace: dieta echilibrata
pentru a preveni supraponderabilitateal tratarea simptomatica a tahicardiei si insuficientei miocardice
(specialistii cardiaci); stimularea si mentinerea mobilitatii pana la limitele posibilitatii prin
kinetoterapie, mentinerea fortei musculare (scripetoterapie, bicicleta, gantere), profilaxia
contracturilor prin kinetoterapie posturare corecta si mobilizari pasive, marirea capacitatii vitale,
respiratii de tip toracic efectuate zilnic (spirometrie) prin inot, reeducarea posturala(in timpul
activitatilor zilnice), combaterea escarelor, masaj, presopunctura, ortezare, corset. Pentru delordozare
vom face tonifierea musculaturii abdominale si fesiere.

Picior plat

-una dintre cele mai frecvente afectiuni intalnite la copii, din cauza unor factori constitutionali si
rahitici.
-este expresia unei hiperlaxitati articulare si a unei hipotonii musculare generalizata sau numai a
plantei
-exista cazuri foarte rare de picior plat valg congenital; cele mai frecvente sunt picior plat valg
fiziologic si picior plat valg static, care apare in al doilea an de viata si care nu se produce decat dupa
4-5 ani, cand mersul este stabilit si se contureaza arcul longitudinal intern al plantei ca efect al
eforturilor de echilibru si de miscare.
Stadii evolutive ale piciorului plat:
1. Piciorul plat flasc, functional reductibil se corecteaza prin manevre normale
2. Picior plat contractat
3. Picior plat fixat.
Tratament: copilul cu picior plat va fi examinat in mers, radiologic sau cu ajutorul plantogramelor.
-poate fi profilactic sau terapeutic
-profilactic: copilul sa nu fie ridicat in ortostatism sau obligat sa mearga prea devreme; mers prin casa
descaltat, vara mers prin nisip( pietris sau chiar teren denivelat).
-terapeutic: tonifierea musculaturii intrinseci si extrinseci a piciorului si remobilizarea articulatiei
piciorului
-ortopedic: vizeaza confectionarea si purtarea de talonet
-fizical: mobilizari pasive si mobilizari active, masaj, electroterapie antalgica
-chirurgical: in piciorul plat rigid cu tulburari functionale accentuate sau cu valg foarte accentuat,
dupa 10 ani.