LECTIA 1 — PARTEA {N Accentul si notarea lui in limba italiana fiecare cuvant (format din mai multe silabe) are o silab& accentuata. Aceasta se numeste silaba accentuata sau tonica. Cele mai multe cuvinte se accentueaz pe penultima silaba si in mai mica parte pe ultima silaba sau pe oricare alti silabi. Cand invifafi cuvintele, fiti foarte atenti la pozitia acestei silabe, fiindca schimbarea locului accentului poate modifica si infelesul cuvantului. in transcrierea fonetic’, vocala din silaba accentuata este scrisa ingrosat, aceasta find pronuntata mai intens. Pronuntia fnvatarea pronuntarii sunetelor din limba italiana nu va fi o problema dificila: trebuie si refineti numai céteva reguli gi puteti deja citi, Sa incepem cu vocalele. in limba italiana exista cinci vocale: ”, i”, 0”, ,,u”. Acestea se pronunta ca in limba romana. a, we Consoanele in limba italiana: ,0°”-in fata altor consoane sia vocalelor ,a”, ,.0”, ,10” se promunté la fel ca in limba romana. vocalelor ,e” si ,i” isi schimba pronuntia in [ci], [ce] casa > [eaza] — casi citta > [citta] —orag 9” regula este aceeasi cu cea de mai sus. in fata consoanelor si vocalelor ,,a”, ,,0”, ,,U” se pronunta la fel ca in limba romana. inaintea Ini ,e” si ,,i” pronuntam de asemenea ca in romani: [2c], [ei] Cand grupul ,,gi” este urmat de vocalele ,a”, ,0”, ,.u”, atunci ,,i” din ,,gi” se pronunta scurt, se aude slab si in transcrierea fonetica se noteaza {o'). Aceeasi observatie este valabila si pentru grupul ,,ci” care se transcrie [c' albergo > [alber ~ hotel giardino > — gradina ciao > [clao] ~ salut! gn’ se pronunta corect daca ,,g” este mut, iar ,.n” fl rostiti inmuiat [ii] signora > [si —doamna signore > [sifiore —domn gli” acest grup de litere il pronuntati corect daca sunetele ,,1” si ,i” (,i” este scurt ca in cuvantul roménesc ,,iubire”) le rostiti aproape simultan. figlio > [filio] —fiu famiglia — familieoh” desi este intotdeauna mut fn italiana, are un rol foarte important: impreuna cu ,,c” si 2” inaintea vocalelor ,,c” si ,,i” face ca aceste sunete sa fie pronuntate ,,chi”, che”, respectiv ,,ghi”, »ghe” ca si in limba romana. macchina > [macchina] —masina perché > [perche — de ce? ghiaccio > [ghiaceio} ~ gheafi ghepardo > [ghepardo] — ghepard Cand intr-un cuvant intélniti dowd vocale alaturate, ele formeaza in general un diftong. Vocalele unui diftong formeaza o silaba, nu se pot desparti si in vorbire una dintre acestea abia se pronunfa, de exemplu: chiesa. (Exista si exceptii asupra carora va vom atrage atentia din timp.) Cititi si repetati cu voce tare urmatoarele cuvinte. Urmariti cu atentie transcrierea fonetica si fiti atenti la modul de accentuare: casa > [eaza] casa citta > [citta] —oras albergo > [albergo] — hotel giardino > [g’ardino. — gradina signora > [sifiora] —doamna signore > [sifiore] Gohan famiglia > [familia] — familie figlio > [fi —fiu chiesa > [chieza] — biserica macchina > [macchina] —masina ciao > [ciao] ~ salut! Observatii legate de pronuntie: ~0” + consoana wert yi” > [ci] wh”+,i” > [chi] we” +,a”,,,0",,u” >[c] ne? + 6" > [ce] wh’ +,e” > [che] ~g” + consoana ae + i” > [gil oh? +,i” > [ghi 8" +,a”,,0", ou” >[8 8” +” > [ge] sgh” +,e” >[ghe] 20 tel tae > [cla] 98 +i" +,a” > [s'a] Recitifi cu voce tare cuvintele invatate, dar intr-o alta ordine. Incercati sa va amintii si regulille de pronuntie: casa > [caza] a citta > [cit —orag albergo ~ hotel giardino > [giardino] ~ gridins signora > [sifiora] [sifiore] — domn famiglia > [familia] = familie figlio > [filio] fi chiesa > [chieza] = hisetion macchina > {macchina] — masina ciao >[clao] — salut!In limba italiana, substantivele sunt precedate in general de articol care poate fi masculin si feminin, neutru nu exista. Articolele sunt de trei feluri: hotarate, nehotarate si partitive. Pentru inceput sé vedem articolul nehotarat: Un [yn] — articol nehotdrat; se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin, la numérul singular; corespunde articolului nehotarét ,,un” din limba roménd. und [na] — articol nehotérat; se foloseste inaintea substantivelor de gen feminin, la numarul singular; corespunde articolului nehotarat ,,o” din limba romana. Articolul nehotdrat se foloseste céind obiectul sau persoana despre care vorbim nu sunt determinate sau cand ne referim pentru intéia cara la acestea. Exersati substantivele impreuna cu articolele nehotarate corespunzatoare: una casa >[una caza] —o casa una famiglia > rea fanaa) —0 familie un signore >[un sifiore] —un domn una citta —un oras un giardino —o gradina una macchina —o masind una chiesa — 0 biserica una signora tune sinca) o doamna un figlio > [un filio] =un fiu un albergo >Tun albergo} ~un hotel in limba italiand substantivele pot fi grupate dupa gen. Substantivele care se termind in ,,a” sunt in majoritate de gen feminin, iar cele care se termind in ,,0” sunt de gen masculin. Substantivele cu terminatia in ,,e” pot fi in parte de gen masculin, in parte de gen feminin. SA repettim din nou substantivele grupate dupa gen: un figlio Sua Hus] un fiu un giardino ‘ardino —o gridina un signore > [un sifiore] un domn un albergo nalberg — un hotel una macchina > fuaanwcelitng] —o masina una citta > [una citta] —un orag una famiglia [nna fanallidl —o familie una chiesa > [una chieza] — 0 biserica una signora > [una sifiora] -o doamna una casa > tna daze) —ocasi Articolul hotarat: il (\\) — articol hotdrdt, se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin, la numarul singular; corespunde articolului hotarat ,,-1” din limba romana. la {j,) —articol hotardt; se foloseste inaintea substantivelor de gen feminin, la numérul singular; corespunde articolului hotarat ,,-a" din limba romana. Articolul hotarét se foloseste cénd obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sau stim ceva despre ele. I" |) ~articol hotarat; se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin sau feminin, la numarul singular, care incep cu vocald.‘Sa exersam acum substantivele impreuna cu articolele hotarate corespunzatoare: la chiesa Ja macchina il figlio il signore lacasa la famiglia Ja signora Ia citta il giardino Valbergo Vamica > [la chieza] > [la macchina] > [il filio] > [il sifiore] > [lacaza > [la familia] > [la sifiora] > [la citta] > [il gardino] > [lalbergo] > [lamica] ~ biserica ~masina ~ fiul ~domnul casa — familia —doamna ~oragul ~ gradina ~ hotelul ~ prietena Daca substantivul de genul masculin sau feminin incepe la numdrul singular cu vocald, atunci articolul hotarat se scurteazd (se elideazd). Articolul se pronunta impreund cu substantivul. Pana acum afi reusit cu siguran{a sa retineti primele zece cuvinte in limba italiana. incercati sa traduceti in limba italiana cuvintele de mai jos si puneti inaintea lor articolul nehotarat corespunzator: un domn un oras un hotel © familie © gradina un fiu o doamna 0 biserica omagina ocasa > un signore > una citta > un albergo > una famiglia > un giardino > un figlio > una ignora > una chiesa > una macchina > una casa Acum dati corespondentul urmatoarelor cuvinte: familia domnul gradina casa doamna ful masina biserica hotelul oragul prietena > la famiglia > il signore > il giardino > lacasa > la signora > il figlio > la macchina > la chiesa > Valbergo > la citta >Vamica >[un sifiore] > [una citta] >[unalber >[una familial > [un giardino] >[un filio] >[una sifiora] >[una chieza] echina >[unam >[una caza >[la familia] > [il sifiore] >[il giardino] >[lacaza] > [la sifiora] >[il filo] >[la macchina] >[la chieza] >[lalbergo] >[lacitta] >[lamica]in funotic de terminatia lor, in limba italiana verbele se impart in trei categorii. Din prima categorie fac parte verbele care se termina in .,-are”. fnvatand eéteva din acestea, vom reusi sa formulam si cateva propozitii simple. guardare > [g!ardare] ase uita, a privi aia > [amare] ~ a iubi visitare > [vizitare] —a vizita comme > [comprare] —acumpara Repetati inca o data verbele. Cititi cu voce tare si fiti atenti la pronuntie: guardare > [g*ardare] ~ase uila, a privi amare > [amare] —aiubi visitare > [vizitare] —a vizita comprare > [comprare] a cumpara Cu ajutorul cuvintelor inyafate pana acum putem forma primele noastre propozi tare si fifi atenti la modul de pronunt amare la famiglia > [amare la familia] ~a iubi familia visitare una chiesa > [vizitare una chieza] —a vizita o biseris guardare il giardino > [g"ardare il g'ardino] —a privi gradina comprare un albergo > [comprare un albei —a cumpara un hotel visitare la citta > [vizitare la citta] —a vizita oragul amare una signora nare una sifiora] —a iubi o doamna comprare la casa > [comprare la caza] —a cumpara casa guardare il signore >[gtardare il sifiore] ~a privi domnul in exercitiul urmator incercati sa traduceti in limba italiana urmatoarele expresii: a cumpara hotelul > comprare I’albergo > [comprare lalbi a privi fiul > guardare il figlio >[g%ardare il filio] a iubi un oras > amare una citta > [amare una citta] a vizita familia > visitare la famiglia > [vizitare la familia] ase uita la masina > guardare la macchina >[gtardare la macchina] a iubi un domn >-amare un signore > [amare un sifiore a vizita doamna > visitare la signora >[vizitare la sifiora] a cumpiira o gradina > comprare un giardino > [comprare un giardino] ‘Acum vom face cunostinta cu pronumele personale fa singular: io >[iio] -eu tu >[tu —tu lei >(lei] -ea hui >[lui -elJn pronumele personal ,,io” vocalele se pronunta separat, nu formeazd diftong. Pronumele personale lui” si lei” se pronunta ca si in roméneste. Citifi si repetati urmatoarele propozitii. Fiti atenti la desinenta verbelor: To guardo il giardino. > [io gYardo il g‘ardino] Tu visiti una citta. > [tu viziti una citta] Lui ama la signora. > [lui ma la sifiora] Lei compra la casa, > [lei compra la caza] To visito una chiesa. > [iio vizito una chieza] —Eu privese gradina. ~ Tu vizitezi un orag. — Elo iubeste pe doamna. — Ea cumpira casa. — Eu vizitez o biserica. Tu guardi l’albergo. > [tu gYardi lalbergo] ~Tu te uiti la hotel Traduceti in italiana verbele conjugate. Va mai amintii cum se pronunfi? eu iubese > ioamo > [iio amo] el viziteaza > lui visi > [lui vizita] tu privesti > tu guardi ea cumpara > lei compra > [lei compra] tu vizitezi > tu visiti > [tu viziti] el iubeste > lui ama > [lui ama] eu cumpar > io compro > [iio compre Traduceti in italiana urmatoarele propozitii, apoi verificafi traducerea si pronuntia corecta: Ea igi iubeste ful. > Lei ama il figl > [lei ama il filio] Tu cumperi o casa. > Tu compri una casa, >[tu compri una caza] El viziteaza orasul. > Lui visita la citta Eu privese gradina. > To guardo il dino. Tu iubesti familia. > Tu ami la famiglia. > [tu ami la familia] Ea priveste masina. > Lei guarda la machina, > [lei garda la machina] El cumpara un hotel. > Lui compra un albergo > [lui compra un albergo] In limba italiana, in propozitiile de tipul: ,, Io guardo il figlio” nu este necesard folosirea adjectivului posesiv decét in cazul in care vrem sd scoatem in evidenté posesorul. Ea iubesie fiul = Ea isi iubeste fiul. > Lei ama il (suo) figlio. Ca si in limba roménd, folosirea pronumelui personal inaintea verbului este facultativa, deoarece forma verbului indict precis persoana care executd actiunea. (Folosim pronumele daca vrem si accentudm persoana, si nu actiunea.) Compro la machina, — Cumpar masina. Visiti la citta: — Vizitezi orasul.LECTIA 1 —- PARTEA A DOUA in aceasta parte a lectiei vom invata cuvinte noi. Urmariti cu atentie transcrierea fonetica a acestora. {n limba italiana exista si consoane duble. Se promunté corect prelungind sunetul respectiv giarticuland unitar cele doua consoane. lamamma > [lamamma [il babbo — tata, taticul Consoana ,.s” — se pronunta de obicei_[s) ca in limba romana, dar intre doua vocale se pronunta {7} De exemplu: casa, chiesa. Ta scuola = scoala la discoteca > [la discoteca] — discoteca lo studente > [lo studente] — studentul, elevul »s¢” —se pronunta de obicei [sc]. dar fnaintea lui ,e” sau ,i” se pronunta [9s] usor prelungit: la scena > [la ggena] ~scena Puscita > [lussita — iesirea qu” — se pronuntim ca un ,k” + ,u”, unde ,.u” este foarte scurt: ~ caietul il quaderno > [illctade: Vacqua > [lacc"a] apa ..cq” — este forma dublata a consoanei ..q”. 2” — aceasta consoana poate fi pronuntata in doua feluri: ca [1] sau [dz]. Nuexista o regula care s& delimiteze strict cele dou’ feluri de pronuntare. in cazul cuvintelor terminate in ,-zione”, pronunjim totdeauna [1 la lezione — lectia, ora la zia > [la dztia] —matuga lo zio > [lo datio) — unchiul lo zero dzero] ~zero Exersati pronuntia cuvintelor invafate. Cititi cu atentie: lamamma > [lamamma] —mama il babbo > [il babbo] — tata, taticulla scuola > [la scala] ~ seoala Ia discoteca > [la discoteca] ~ discoteca lo studente > [lo studente] — studentul, elevul la scena > [la ssena] —scena Tuscita > [lussita] — iegirea il quaderno > [iletaderno] — caietul Vacqua > [laccta apa Ia lezione > [la letione] — lectia, ora lazia > [la dziia —miatusa_ lo zio > [lo dziio ~ unchiul lo zero > [lo dzero] ~zeroul Grupul de vocale ,,-io”, ,,-ia” nu formeaza un difiong atunci céind, accentul cazand pe ,,i”, cele doud vocale se pronunté la fel de intens. De exemplu: zio [dviio] Maria > [maria] Maria Sofia > [Sofiia ~ Sofia Substantivele masculine care incep cu ,,z” sau ,,s” + consoand primesc inaintea lor articolul hotirat ,,0” in loc de ,,il” si articolul nehotdrdt ,,uno” in loc de ,,un”. Exemplu: lo zio, uno studente. Va mai amintiti de forma ,’” a articolului hotarat? $i articolul nehotarat se schimbé in fata unei vocale, dar numai la genul feminin: ,,un'”: un' amica {unamica] —o prietend. In aceste cazuri articolul se pronunja impreund cu substantivul. Cititi inca o data substantivele impreund cu articolele hotirate si nehotardte: lo zio > [lo dziio] —unchiul lo studente > [lo studente — studentul, elevul Valbergo > [lalbergo] ~ hotelul Vamica > [lami ~ prietena uno zio > [uno dziio] = un unchi ‘uno studente > [uno studente] —un student un albergo > [un albergo] —un hotel un’ amica > [unamica] —o prietenaSa vedem dacé afi reusit si invafati cuvintele noi cu articolele hotarate si nehotardte corespunzatoare. Traduceti in limba italian’: discoteca un caiet o matusa. apa o lectie studentul, elevul © prietena scoala un unchi seena iegirea Formati propozitii cu ajutorul cuvintelor insusite pana acum. Tradue (Tu) privesti unchiul. Blevul iubeste scoala. (Eu) cumpar o discoteca. Sofia o viziteaz pe Maria. (Tu) cumperi un caiet. (Ea) priveste scena. Tubese matusa. (ED viziteaza o doamna. > Ia discoteca > un quaderno > una zia > Vacqua > una lezione > Io studente > un'amica > Ia scuola > uno zio > la seena > Puscita > (Tu) guardi lo zio. > Lo studente ama la scuola > (lo) compro una discoteca. > Sofia visita Maria. > (Tu) compri un quaderno, > (Lei) guarda la scena. > Amo lazia > (Lui) visita una signora. > [la discoteca] > [un c'aderno] > [una dzifa] >[lacc"a] > [una letione] > [lo studente] > [unamica] > [la scYola] > [uno dztio] > [la gsena] > [Iussita] propozitiile in limba italiana: > [tu g!ardi lo dztio] > [lo studente ama la sc*ola] > [iio compro una discoteca] > [sofiia vizita mariia] > [tu compri un c*aderno] > [lei g¥arda la ssena] >[amo la dziia] > [lui vizita una siftora] Am invajat deja pronumele personale la numarul singular. Sa le repetam. io tu lei lui > Lio [tu] eu — tu —ea —elAcum vom invata formele pronumelui personal la plural. Cititi-le cu atentie: noi >[noi] = noi voi > [voi] — voi loro > [loro] — ei, ele Recapitulati conjugarea verbelor la singular: (io) guardo > [iio g"ardo] ~ eu privesc, eu ma uit (tu) guardi > [tu gardi} — tu privesti, tu te uiti (lei) guarda > [lei g"arda] — ea priveste, ca se uita (lui) guarda > [lu ~ el priveste, el se uit Tata acum conjugarea verbelor la plural: noi guardiamo > [noi g"ardiamo] ~ noi privim, noi ne uitam voi guardate > [voi gardate — voi privifi, voi va uitati loro guardano > [loro gYardano] ~ ei, ele privesc, ei, ele se uit Daca ati citit cu atentie, ati putut constata ca la persoana a treia plural accentul de pe penultima silaba se deplaseaza pe antepenultima silaba. Deci: Toro amano (a-ma-no) >[loro amano ~ ei , ele iubese (lor le place) loro comprano (com-pra-no) —_>[Joro compranc ~ei, ele cumpara loro guardano (guar-da-no) > [oro g"ardano] ~ei, ele se uit’, privese in urmatoarele exerci pronuntia corecta: vom exersa conjugarea verbelor la plural. Cititi cu voce tare gi fifi atenti la Noi guardiamo lo studente. >[nof gard/amo lo studente]__ — Noi privim studentul. Noi visitiamo una scuola. >[noi vizitiamo una sc"ola] —Noi vizitam o scoala. Noi compriamo un quademo, >[no/ compriamo wn cadeno) — — Noi cumparam un caiet. ‘Voi comprate una casa. >[ voi comprate una caza] — Voi cumparati 0 casa. Voi visitate la mamma. >[ voi visitate la mamma] — Voi o vizitati pe mama. Voi amate il giardino. >[voi amate il giardino] — Voi iubiti gradina. Loro amano la scuola. >[loro amano la scala] —Lor le place scoala. Loro comprano una macchina. >{loro comprano una machin — Ei, ele cumpara o masina. Loro guardano lo zio. >[loro g'ardano lo dztio] — Ei, ele privese unchiul, va‘Asa cum am invafat Ia conjugarea la singular, nici la numarul plural nu trebuie sa folosim pronumele personale, Compriamo un quaderno. >[compriamo un cYaderno] — Cumparam un caiet. Guardate lo zio. >[gtardate lo dziio] — Priviti unchiul. Visitano la citta. >(vizitano la citta] — Viziteaza oragul. Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii, apoi incercati sa le traduceti in limba romana. (Noi) guardiamo il babbo. > [g"ardiamo il babbo) >Ne witam la tata, (Tu) visiti la scuola. >[viziti la sc"ola] > Vizitezi scoala (1o) compro un quademo. >[compro un c'aderno] > Cumpar un caiet- (Loro) amano la zia. >[amano la dziia] >(Ei o) Iubese (pe) matusa. (Lui) ama una signora. >[ama una sifiora] >lubeste o femeie (Voi) guardate il figlio. >[gtardate il filio] > Priviti baiatul, La zia compra la casa. >[la dzifa compra la caza] >Matusa cumpard casa. (Noi) visitiamo la citta, >[vizitiamo la citta] >Vizitam orasul. Si acum traduceti urmatoarele propozitii in limba italiana: Ei privese gradina. >Loro guardano il giardino. >{g"ardano il giardino] (Bu) Vizitez orasul. >(lo) Visito la citta >[vizito la citta] El cumpara o masina. >Lui compra una macchina. >{compra una machina] (Voi) 0 iubiti pe matusa. >(Voi) amate la zia. >{amate la dziia] (Tu) privesti un domn, >(Tu) guardi un signore >[g'ardi un siftore] (El) viziteaza o biserica. >(Lui) visita una chiesa. >{vizita una chieza] (Ea) cumpara masina. >(Lei) compra la macchina. >{compra la macchina] (Noi) il iubim pe tata. >(Noi) amiamo il babbo. >[amiamo il babbo] (Bi) cumpara o casa. >(Loro) comprano una casa. >{comprano una caza] (Noi) privim scena. >(Noi) guardiamo la scena. >{g!ardiamo la ssena. (Voi) vizitati scoala. >(Voi) visitate la scuola. >[vizitate la sc"ola] 12in exercitiul urmator putefi inci o data sa verificati tot ce afi invafat in prima lectie. Traduceti cuvintele si propozifiile in limba italiana: un unchi caietul prietena © familie studentul A vizita orasul. Tubim fiul. Privesti hotelul. Vizitez biserica. Maria iubeste domnul. Cumpira masina. Priviti o gradina. Studentul viziteaza matuga. (Ei) iubese domnul. >uno zio > il quaderno >V'amica >una famiglia > lo studente > Visitare la citta >Amiamo il figlio. >Guardi albergo. > Visito la chiesa. > Maria ama il signore. > Compra la macchina > Guardate un giardino > Lo studente visita la zia. >Loro amano il signore >[uno dalio} >[ilc*aderno] >[lamica] >[una familia] >[lo studente] >[vizitare la citta] >[amiamo il filio] >[tu g"ardi lalbergo] >[vizito la chifeza] >[mariia ama il siftore] >[compra la macchina] >[g!ardate un giardino] > [lo studente vizita la dziia] >[loro amano il sifiore] in incheierea lectiei, urmeaza un mic exercitiu fonetic. Citifi cuvintele grupate dupa modul de pronuntare si marcati accentul cuvintelor. [e] macchina, acqua, casa, discoteca, comprare {zl visitare, casa, chiesa [c'] quademo, scuola, acqua [ita] Maria, Sofia, zia {dz] Zio, Zia [a] signore, signora [lf] famiglia, figlio 13RECAPITULAREA LECTIEI 1 A. Pronuntia 1.1, fn limba italiana, la 85 la suta din cuvinte accentul tonic cade pe penultima silabi, ceca ce produce prelungirea vocalei din silaba accentuata. in transcrierea fonetic’, vocala accentuata este scrisa ingrosat. 1.2. Recapitularea pronuntiei sunetelor italienest litera ,,c” se pronun{a ca ,,c” romanesc 40" +,” sau yi” ca ,.ce”, ,ci” romanese litera ,g” se pronunta ca ,,g” romanese wo” + .e” sau,” cage”, ,gi” romanese grupul ,,sc” se pronunta ca ,.sc” romanesc asc” +2" sau yi” ca 36” (un § prelung) litera ,,s” o putem pronunta ca ,.s” romanese jvocala +s + vocala” ca 2” litera ,z” 0 putem pronunta ca ,,{” romanese sau ca dz” qu” se pronunta gn” se pronunta gli” se pronunta: oh” este mut a” sc pronunta ca ,a” romanesc 13. Celelalte litere se pronunté la fel ca in limba romana. [c] casa [caza] [ci] citta [citta 2] albergo [alber ] gentile [gent [sc] scuola [scYola] ss] scena [sen s] studente | studen 2) chiesa [ t] lezione [leone] [dz] zero [dzero] [c"] quademo [cadet [A] (palatal) signora [sifiora (lf) famiglia {familia} macchina [macchina] casa [caze 14. Dou vocale alaturate formeaza un diftong daca apartin aceleiasi silabe gi nu se pot desparti. Una din acestea este semivocala si se pronunta ca semivocalele roménesti leone]. Cand ins doua vocale se pronunta separat, ele nu formeaz diftong, fiecare avnd valoare de sunet separat, De exemplu: [ [ilr > [la rag > [lo spettacolo] > [il libro > [la filia] > [ilmuzeo] > [lautobus] > [il bilietto] > [lamico} [lh nica] ~ baiatul — fata — spectacolul — cartea — flica — muzeul — autobuzul — biletul — prietenul ~ prietena observat desigur ca in cuviniele ,,spettacolo” si ,,autobus” accentul nu cade pe penultima In cuvéntul ,, museo”, ,-e0” nu este diftong, asifel ambele vocale se pronunta separat, iar in scris se despart. [™ ze-0|. De-acum incolo vom nota astfel vocalele care nu formeazé diftong. Exersati substantivele invatate acum cu articolele nehotirate. Cititi cu voce tare si urmariti cu atentic transcrierea fonetica. una figlia un libro un ragazzo uno spettacolo un museo un autobus una ragazza un biglictto un amico > [una filia] > [un libro] > [un ragatto] > [uno spettacolo] > [un muzeo] > [unautobus] > [una ragatt > [un bil tt > [unamico} Ww — 0 fied — ocarte — un baiat un spectacol — un muzeu un autobuz — 0 fata — un bilet ~ un prietenfn limba italiana existé substantive de genul masculin care au si corespondent de genul feminin. To zio unchiul il figlio = fiul il ragazzo = baiatul T'amico ~ prietenul la zia = matusa la figlia - fiiea la ragazza ~ fata Vamica — prietena incercati sa memorati cuvintele noi. Cititi-le cu voce tare: un amico > [unamico] il ragazzo > [il ragatto} P amica > [lamica] la figlia > [la filia uno spettacolo > [uno spettacolo] un museo > il libro > [il libro] un autobus > [unautobus] il biglietto > [il bilietto] la ragazza > [la ragatta] ‘Acum vom face cunostinta cu cateva cuvinte noi: e > [el per > [per] con > [con] Cuvintele ,,per” si ,,con” sunt prepozitii. —un prieten — baiatul ~ prietena ~ fica —un spectacol = un muzeu ~ cartea —un autobuz ~ biletul — fata — pentru, de cu Exemple: con il ragazzo — cu baiatul; per la mamma ~ pentru mama. Biglietto per l'autobus” si ,biglietto per la discoteca” in romana inseamni x bilet (de intrare) la discoteca”. : ,bilet de autobuz” si in exercitiul urmator am format propozitii cu cuvintele noi. Cititi-le si incercati si le traduceti. Folositi filtrul rosu: Visitiamo un museo. > [vizitiamo un muzeo] > Vizitam un muzeu. Il ragazzo ama la ragazza. > [ilragatto ama la ragatta] -- > Baiatul iubeste fata Maria e Sofia amano lo zio. > [marifa ¢ sofifa amano > Maria si Sofia isi iubese lo dztio] unchiul, Compro un biglietto per > [compro un bilietto] > Cumpar un bilet de autobuz. Vautobus. La zia guarda il libro. > [la dziia g"arda il libro] > Matusa priveste carta 18Visitate una chiesa con il babbo. Compra la casa per la signora. Amano il figlio e la figlia, Guardiamo Lo spettacolo con la mamma. Ami un ragazzo. Atentie! > [vizitate una chieza con il babbo] > [compra la caza per la siftora] > [amano il filio al] > [g!ardiamo lo spettacolo] > [ami un ragatto] Substantivele proprii nu se articuleaza. ‘Traduceti acum urmatoarele cuvinte: © prietena baiatul ocarte autobuzul muzeul un bilet fata un prieten un spectacol fiica fn continuare nu vom traduce articolele inaintea substantivelor. Speram ca ati reusit deja sa ret lc diferite ale acestora, semnificat >[unamica] >[ilragatjo] >[un libro} > [lautobus >[il muzeo] > [un bilietto] > [la ragatta] >[un amico] > [uno spettacolo] > [la fila > Vizitati o biserica cu tata. > Cumpara a pentru doamna. > Ei iubesc > Ne uitém cu mama la spect 0 > Tubesti un baiat. >un’ amica > un libro >T autobus > il museo > un big lictto > la ragazza > un amicc > uno spettacolo glia >la ti Urmeaza pufina gramatica, Pana acum ne-am ocupat de numarul singular al substantivelor si articolelor. genul masculin il ragazzo P amico Io spettacolo 19 genul feminin Ja ragazza PamicaCand folosim un substantiv la plural, articolul hotarat se acorda in gen si numar cu acesta. Articolul nehotarat nu are forme de plural, de aceea acum vom vorbi despre pluralul articolelor hot Tata pluralul substantivelor si al articolelor hotarate: Genul masculin Genul feminin iragazzi Te ragazze >[le ragatte] gli amici Te amiche >[le amiche’ gli spettacoli >[lii spettacoli] Cititi cu atentie urmatoarele propozitii. Fiti atenti la articole si la terminafiile substantivelor: (Lui) compra Ja macchina. > [compra la machina] — (ED) cumpara masina. (Lui) compra le macchine. >[compra le macchine — (Ei) cumpara masinile. (Loro) visitano il museo. >[vizitano il muzeo] ~ (Ei) viziteaza muzeul. (Loro) visitano i musei. >[vizitano i muzeii] ~ (Ei) viziteaza muzeele. (Tu) ami lo studente, >[ami lo studente ~ (Tu) iubesti studentul. (Tu) ami gli student. >[ami lii studenti] (Tu) iubesti studentii. (lo) guardo il signore. ~ Eu) privese domnul. (Io) guardo i signori. ~ (Eu) privese domnii. (Voi) amate la scuola. — (Woi) iubiti scoala. (Voi) amate le scuole. >[amate le sc"ole] ~ (Voi) iubiti scolile. Substantivele feminine care se termina la singular in ,,-a” primese la plural desinenta ,,-c”. la casa [lacaza) —casa le case [lee —casele Substantivele masculine cu terminatia ,-o” la singular se termina la plural in i”. il quaderno —_[i! caderne — caietul iquaderni {i cYaderi ~ caietele Substantivele masculine si feminine care la singular se termina in ,,-c” primesc la plural terminatia .,-i”. ilsignore —_[ilsifiore] — domnul i signori [i sifiori — domnii lalezione —_ [la letione] ~ lectia Ie lezioni ie letioni] — lectiile 20Citigi si repetati acum urmatoarele propoziti Gli amici amano i libri (Voi) comprate un biglietto. (Loro) guardano gli autobus. (Noi) visitiamo i musei Joe tu amiamo le figlie. Maria guarda gli spettacoli. I signori comprano gli alberghi. (Lui) visita le citta. (Noi) guardiamo le amiche. Le signore visitano le scuole. > [lii amici amano i libri] >[comprate un bilietto] > &"ardano lii autobus] > [vizitiamo i muzeii] > [iio e tu amiamo le filic] >[mariia garda lii spettacoli] > [i siftori comprano li alber >[vizita le citta] >[e"ardiamo le amiche] > [le siftore vizits 0 le se*ole] Fiti atenti la promuntia corecta: — Prietenii iubesc ~ (Voi) cumparati un bilet. — (Ei, ele) privese autobuzele. ~ (Noi) vizitam muzeele. — Eu situ iubim fiicele. ~ Maria se uita la spectacole. ~ Domnii cumpara hotelurile. ~ El viziteaza oragele. ~ (Noi) privim prietenele. — Doamnele viziteaza scolile. Substantivele ,,l’autobus” si la citta” sunt defective de plural: gli autobus, le citta”. De asemenea si pluralul substantivului ,.l’uomo” este neregulat: Tl uomo gli uomini >[I"omo] >[lii “omini] La donna”, in schimb, este regulat: ja donna le donne >[la donna] >[le donne] — barbatul, omul ~ barbatii, oamenii — doamna, femeia — doamnele, femeile Grupul de litere ,.gli”, daca se afla la sfarsitul cuvantului sau este un cuvant separat, se pronunta | |i] Acum puneti la plural urmatoarele substantive. In anumite cazuri, cand schimbati numarul substantivelor (daca acestea au functia de subiect), se schimba si numarul verbelor, Filtrul rogu va ajuta in verificarea cunostintelor. Privese si cumpar cartea. Guardo © compro> ji libro. > ardo e compro Privesc si cumpar cartile. — Guardo e compro > j libri libri >[g"ardo e compro Studentul viziteaza muzcul. —> Lo studente visita> il museo. >[lo studente vizita il muzeo] —> Glistudenti visitano > imusei, Studentii viziteazi muzeele. >[lii studenti vizitanoi muzeii] Femeia iubeste barbatul, — La donna ama > |'uomo. Femeile jubese barbatii. —> Le donne > gli uomini amano Cumpartim casa simasina. —-— (Noi) compriamo > Ja casa ©> Ja macchina. >[compriamo la caza ela macchina] ‘Cumparam casele si masinile. — (Noi) compriamo > |e case >[compriamo le caze e €> le macchine. macchine] (Tu) privesti prietenul si — (Tu) guardi > |'amico ‘ardi lamico ¢ lamica] prietena. €>Lamica. (Tu) privesti prietenii gi ~ (Tu) guardi > gli amici prietenele. e> le amiche.Sa inversim exercitiul. Puneti urmatoarele substantive la numarul singular. Folositi filtrul rogu: Privim hotelurile. Privim hotelul. Barbatii cumpara biletele pentru discoteca. Barbatul cumpara biletul pentru discoteca. Domnii si doamnele viziteazi orasele. Domaul si doamna viziteaza oragul. Cumparati m: fill vostri. nile pentru Cumparati magina pentru fiul (vostru). Tubim (pe) unchii gi miatugile (noastre). i) Iubim (pe) unchiul si (pe) matu: = (Noi) guardiamo > gli albe i. — (Noi) guardiamo > |’ albergo. ~ > Gli uomini comprano > j biglictti per la discoteca. —> L* uomo compra > il biglietto per la discoteca. —> Isignori ¢> le signore visitano > le citta. —> Ilsignore €> la signora visitano > |a citta. — Comprate > |e macchine per> i figli. — Comprate > la maechina per> il figlio ~Amiamo > eli zii €> le zie. - Amiamo > lo zio €> la zia. > [gardiamo li alberghi] > [gtardiamo lalbergo] > [li 4omini comprano i bilietti per la disc teca] > [lomo compra il bilietto per la discoteca] > [i siffori e le sifiore vizitano le citta] > [il sifiore ¢ la sifiora vizita la citta] > [comprate le machine per i ili] > [comprate la macchina per il filo) > [amiamo lii dziii e le dziic] >[amiamo lo dziio ¢ la dziia] Pluralul cuvintelor ,,albergo” si ,,amica” este ,alberghi” si ,amiche” — deci cu ajutorul lui ,,h” mut pastrdm sunetul (2) respectiv, (c| al radacinii cuvantului. ‘Acum urmeazi un exercitiu de recapitulare si autoverificare. Traduceti in limba italiana gi cititi, pronuntand corect urmatoarele propozitii: Prietenii viziteaza cu Maria © fata. (Ei) privese gradina gi hotelul. Fiul igi iubeste tatal si mama. Cumpar carjile si caietele. (Voi) priviti barbagi. Elevii iubese scoala, Sofia cumpara un bilet matusii. Baiefii si fetele privese o biserica. ‘Un domn cumpara masina pentru o doamna. imi vizitez unchii cu tata. > Gli amici visitano una ragazza con Maria. >(Loro) guardano il giardino e Valbergo. > Il figlio ama il babbo e la mamma > (To) compro i libri e i quaderni. > (Voi) guardate gli uomini. > Gli studenti amano la scuola. > Sofia compra un biglietto per la zia. >I ragazzi c le ragazze guardano una chiesa. >Un signore compra la macchina per una signora. >Visito gli zii con il babbo. 22 > [li amici vizitano una ragatta con mariia] >[gtardano il giardino lalbergo] >[il filio ama il babbo c la mamma] >[compro i libri e i cYaderni] >[gtardate lii Yomini] >[lii studenti amano la scola] >[sofiia compra un bilietto per la dziia] >[i ragatti c le ragatte g"ardano una chieza] >[un sifiore compra la macchina per una sifiora] >[vizito lii dzifi con il babbo]LECTIA 2 - PARTEA A DOUA Sa incepem aceasta lectie prin invatarea cAtorva adjective. Citifi-le! piccolo - mic vecchio ~ batran, vechi giovane vane] ~ tanar gentile > [gentile] — dragut, simpatic Cititi si repetati urmatoarele propozitii. Fiti atenti la accentuarea si pronuntarea corecta: Il piccolo ragazzo ama la > [il piccolo ragatto ama la ~ Baietelul (isi) iubeste mama. mamma. mamma] Guardiamo un giovane >[ellardiamo un giovane “omo] _ ~ Privim un barbat tanar. uomo. Un vecchio signore compra un > [un yecchio sifiore compra — Un domn batran cumpara un biglietio per Pautobus. bilet de autobuz. Un gentile zio guarda lo spettacolo. — Un unchi simpatic priveste spectacolul. Ati observat desigur ca in propozitiile precedente, impreuni cu substantivele de gen masculin, am folosit si adjective la singular. Ca gi articolele, si adjectivele se acorda cu substantivele in gen gi numiar, lata cele patru forme la feminin: piccola > [piccola] —mica veechia > [vecchia ~ batrana, veche giovane ~tanara gentile — draguta, simpatica Sa formulam propozitii si cu adjectivele de gen feminin. in timp ce cititi, fiti atenti la pronuntia corecta: La piccola Maria compra > [la piccola marifa compra ~ Mica Maria cumpara o ‘un libro. un libro carte. La vecchia signora ama il > [la vecchia sifiora.ame Doamna batran’ iubeste giardino. siardt gradina. Una gentile ragazza visita il > [una gentile ragatta vivita — O fata draguta viziteazat museo. ilzanzeo| muzeul. 23Cititi ou atentie urmatoarele propozitii si observati formele adjectivelor: Una giovane famiglia compra > [una giovane familia compra — O familie tanaré cumpara un un piccolo albergo. un piccolo albe mic hotel. Guardiamo la vecchia casa. > [g%ardiamo la vecchfacaza] _ — Privim casa veche. La piccola Sofia guarda i libri. > [Ia piccola sofiia garda i ~ Mica Sofia priveste cartile. libri} Tl gentile signore ama la figlia. > [1 > sifiore ama la flr] — Domnul simpatic (igi) iubeste fica. Adjectivele care la singural se termind in ,,-e” pot insofi atdt substantive masculine, cat gi feminine, insusind forme identice la ambele genuri. Restul adjectivelor se termina in ,,-0” la genul masculin siin,,-a” la genul feminin. Traduceti urmatoarele propozitii in limba italiana, verificdndu-va astfel cunostintele dobandite pana acum: (Bi) privese o biserica sdano una vecchia > [g'ardano una vecchia veche. chieza] Cumpar o masina mica. piccola > [compro una piccola macchina] Baiatul ténar iubeste fata. Vizitezi 0 familie amabila. > [viziti una gentile familia] O femeie tanara priveste scena. > [una g‘ovane donna garda le ssena] le piccole ragazze ~ fetele mici i vecchi signori > [i vecchi sifiori] ~ domnii batrani le giovani donne > [le giovani donne] — doamnele tinere i piccoli quaderni > [i piccoli c¥aderni] ~ caietele mici Ie veechie zie > [le vecchie dziie] — mitusele batrine i giovani fighi > [i glovani fila] Ie gentili famiglie > [le gentili familie] Adjectivele care se termina in ,-a” la singular primesc la plural terminatia ,e”. ‘Att adjectivele masculine care se termina in ,,-0” la singular, cat si adjectivele masculine gi feminine care se termina in ,-e” la singular vor avea la plural terminatia ,,-i”. 24exemplele urmatoare: i giovani zi > [i glovani dziii] — unchii tineri > [i vecchi alberghi] — hotelurile vechi > [i gentili studenti] —elevii draguti i piccoli autobus > [ipiccoli autobus] —autobuzele mici Afi remarcat poate cd in unele cazuri am folosit articolul hotardt ,,i” inaintea substantivelor care in exercitiile precedente au primit articolul hotardt ,, gli”. Atunci cand intre articol si substantiv se intercaleaza un alt cuvént sau alte cuvinte, forma articolului va fi determinaté de prima litera a cuvdntului care urmeazd imediat dupa articol: gli studenti ~ i giovani studenti; un'amica ~ una giovane amica; l'amico — il gentile amico Acum exersafi adjectivele in propozitii. Cititi cu voce tare propozifiile urmatoare si fiti atenti la traducerea lor. I giovani ragazzi guardano i piccoli autobus. _> [i giovani ragatti g°ardano i piecoli autobus] ~ Baietii tineri privese autobuzele mici. Gli amici visitano una vecchia citta. > [lii amici vizitano una vecchia ci — Prietenii viziteaza un oras vechi. La piccola Sofia ama il gentile zio. > [la piccola sofia ama il gentile dziio) ~ Mica Sofia iubeste unchiul dragut. Le giovani mamme guardano i figli. > [le glovani mamme g'ardano i filii ~ Tinerele mame privese fii. Comprate una piccola macchina. > [comprate una piccola macchina] —Cumpiarati o masina mica. 0 la vecchia discoteca] I gentili studenti amano la vecchia discoteca. > [i gentili ~ Elevii draguti iubesc discoteca veche. 0 un muzeo] Le giovani amiche visitano un museo. > [le glovane ami — Prietenele tinere viziteazti un muzeu, Puneti la plural toate cuvintele din propozitiile urmatoare. Exercitiul nu este usor, dar il veti putea rezolva: Privesti casa veche. — (Tu) guardi la vecchia casa. > [gtardi la vecchia caza] Priviti casele vechi. ~ (Voi) guardate le vecchie case. > [atardate le vecchie caze] Domnul tanar cumpara gradina mica. — Il giovane signore compra il piccolo giardino. > [il glovane sinore compra il piccolo giardino] Domnii tineri cumpara gradinile mici. ~I giovani signori comprano i piccoli giardini. > [i slovani sifiori comprano i piccoli giardini] 25Baiatul dragut (0) iubeste (pe) fata tanara. Baietii driguti iubese fetele tinere. Doamna batrana viziteazi biserica mica. Doamnele batrane viziteaza bisericile mici. ‘Acum puneti la singular urmatoarele propoziti: Vizitam oragele vechi. Vizitez oragul vechi. Unchii tineri iubesc prictenii simpatici. Unchiul ténar iubeste prietenul simpatic. Maria si Sofia cumpara carfile mici. Maria cumpara cartea mica. Familiile tinere cumpara casele vechi. Familia tanara cumpara casa veche. —Il gentile ragazzo ama la giovane ragazza. > [il gentile ragatfo ama la glovane ragatta] —I gentili ragazzi amano le giovani ragazze. > [i gentili ragayti amano le giovani ragatte] ~ La vecchia signora visita la piccola chiesa. > [la vecchia sifiora vizita la piccola chieza] — Le vecchie signore visitano le piccole chiese. > [le vecchie sifiore vizitano le piccole chieze] ~ Visitiamo le vecchie citta. > [vizitiamo le vecchie citta] — Visito la vecchia citta. > [vizito la vecchia citta] ~I giovani zii amano i gentili amici. > [i giovani dziii amano i gentili amici] — Il giovane zio ama il gentile amico. > [il giovane dziio ama il gentile amico] Maria e Sofia comprano i piccoli libri. > [mariia e sofiia comprano i piccoli libri} ~ Maria compra il piccolo libro. > [marifa compra il piccolo libro] —Le giovani famiglic comprano le vecchie case. > [le familie giovani comprano le vecchie caze] ~ La giovane famiglia compra la vecchia casa. > [la glovane familia compra la vecchia caza] Retineti! in limba italiana adjectivul preceda in general substantivul; el sié dupa substantiv doar daca vrem sa-l evidentiem. in exercitiul urmator vom recapitula si vom sintetiza notiunile insusite pana acum. Va veti putea da seama daca afi reusit sa intelegeti si si retineti totul. Daca intimpinati dificultati pe parcursul recapitularii, atunci intoarceti-va la exercitiul original. Traduceti propozitiile in limba italiana: Baiatul gi fata cumpara bilete pentru discoteca, > II ragazzo € la ragazza comprano i bigli per la discoteca. >[il ragat{o e la ragat{a comprano i bilietti per la discoteca] Vizitez muzeul ou o fata tanara. > (Io) visito il museo con una giovane ragazza >[vizito il muzeo con una giovane ragatta] >I signori e le signore guardano gli spettacoli. >[i sifiori e le siffore g"ardano Iii spettacoli] Domnii si doamnele privese spectacolele. Un biirbat dragut iubeste o femeie tanara. >Un uomo gentile ama una giovane donna. >[un “omo gentile ama una giovane donna] 26Cumparati o carte baietilor tineri. ~ Comprate un libro per i giovani ragazzi. > [comprate un libro per i giovani ragatti] ‘Mama cumpara caietele mici pentru fiul (cel) mic. ~ La mamma compra i piccoli quaderni per il piccolo figlio. > [la mamma compra i piccoli c% piccolo filio] jemi per il Oamenii batrani iubese casele mici. ~ I vecchi uomini amano le piccole case. > [i vecchi “omini amano le piccole caze] Ei privese un hotel vechi cu matusa. ~ Guardano un vecchio albergo con la zia. > [g'ardano un vecchio albergo con la dziia] Vizitezi muzeele, bisericile mici i oragele vechi. _ — Visiti i musei, le piecole chiese e le veechie citta. > [viziti muzei le piccole chieze e le vecchie citta] Ea iubeste un baiat drigut. ~ Lei ama un ragazzo gentile. > [lei ama un ragatto gentile] Unchii tineri privesc o masina veche. —I giovani zii guardano una vecchie macchir > [i glovani dziii g'ardano una vecchia macchina] Cititi de mai multe ori si cu atentie urmatoarele cuvinte. Notati accentul: (] famiglia, biglictto, figlio, figlia, gli [e spettacolo, discoteca, comprare, casa, amica [2] visitare, museo, chiesa, casa [s] signore, spettacolo, studente, scuola gentile, giovane, giardino ce, ci citta, amici Nu uitati! fn limba italiani consoanele duble se pronunfa prelungit: mamma, ragazzo, babbo, biglietto, piccolo, spettacolo, vecchio aF