AMENAJAREA FONDULUI DE VANATOARE

6 BISTRITA

Cap. I. DESCRIEREA ZONEI STUDIATE

I. 1 Situarea geografica
Fondul de vanatoare 6 Bistrita este situat in Carpatii Meridionali, Subcarpatii
Olteniei pe Versantul sudic al Muntilor Valcan pornind din zona depresionara Tismana
- Stanesti, pana in zona premontana si Montana a muntilor Valcan din masivul muntos
Retezat Godeanu, cu altitudine cuprinsa intre 300 metri si 1980 metri, altitudine
predominanta este 850-1200 metri. Geografic este intre
si
latitudine
nordica si
respective
longitudine estica.
I. 2 Incadrarea in organizarea administrativa.
Din punct de vedere administrativ, este gospodarit de Ocolul Silvic Tismana,
subordonat Directiei Silvice Tg. Jiu. Din punct de vedere administrative teritorial
suprafata fondului de vanatoare se imparte astfel:
Modul de
Proprietati de peste 100 ha Denumirea
Suprafata
folosire
de stat, comunale, asociatii proprietarului
( ha )
particulare sau particulari
neasociati
Padure
O S Tismana
O S Tismana
Padure
Obstea Pestisani
Obstea
3903
Pestisani
Gol de munte Primaria Pestisani
Primaria
1150
Pestisani
arabil, fanete, Primaria Pestisani
Primaria
824
pasuni,
Pestisani
izlazuri
Luciu de apa
O S Tismana
O S Tismana
Neproductiv
Primaria Pestisani
Primaria
36
cinegetic
Pestisani
TO TAL
13 582

Din punct de vedere administrative silvic suprafata cinegetic productiv

apartinand fondului de vanatoare 6 Bistrita se imparte in :
- Padure - 11522 ha.
- Gol de munte 1150 ha ; fiind repartizate in cadrul Unitatilor de Productie I
Rachiteaua si II Bistrita Varatec. Organizarea acestei suprafete pe cantoane este
urmatoarea:
Suprafata fondului de vanatoare 6 Bistrita pe categorii de folosinta
Productiv cinegetic
Vanatul
Restul speciilor de vanat
Neproductiv Total
de balta
U.M. Luciul Padure Arabil Pasuni Gol
cinegetic
Total
de apa
0

1
HA

50
1

2
11522
85

Fanete,
Vii,
livezi
3
442
3

izlazuri

de
munte

(2+3+4+5)

382
3

1150
8

7
13496
100

36
0

8
13582
100

I. 3 Limite si vecinitati.
In Nord fondul de vanatoare 6 Bistrita se invecineaza cu O S Petrosani, in Est
se invecineaza cu fondul de vanatoare 7 Runcu de pe raza O S Runcu, in Vest se
invecineaza cu fondul de vanatoare 2 Motru Mare de pe raza O S Pades si fondul de
vanatoare 5 Tismana din cadrul O S Tismana, in Sud se invecineaza cu fondul de
vanatoare 4 Dumbrava de pe raza O S Tismana.
Descrierea limitelor
Nord:
Piatra traznita- vf. Aria Mare-vf.Aria Mica-vf. Mare vf. Micpiciorul Nedeuta-poiana Vacaria-Groapa Lupului-culmea
Nedeuta-vf. Nedeuta-Prisloapele Mici-Prisloapele Marivf.Prsloapelor-culmea Rostoveanu-vf.Rostoveanu culmea
Arcanu-vf. Arcanu(intersectia cu curmatura Zamorii)
Est:
Curmatura Zamorii cracul Boieresc culmea Plescioaraculmea Piva-culmea Pravat- vf. Fantana Prislop-curmatura
Prislop-vf. Prislop-vf. Marului-Poiana Marului-vf. Caciulataculmea Caciulata Marul Steiul Popii cracul Ciresului Vl.
Ciresului-DN Tg. Jiu Baia de Arama ( la est de satul Francesti)
Sud:
DN Tg. Jiu Baia de Arama sat Pestisani
Vest:
Sat Pestisani DC Borosteni-cracul Vartoape- cracul CastanilorPlaiul Mic-cracul Albilor-vf.Albilor-culmea Chiciura Mare
culmea Piatra Borostenilor-Gripcea-culmea Topestenilorvf.cioaca Rudariei-Plaiul Mare-vf. Frumosu-culmea m.Boulculmea Oslea Piatra Traznita

I. 4 Cai de acces.
Principalele cai de acces din raza fondului de vanatoare 6 Bistrita
Drumuri industriale:
DE001 Gureni Baraj Vaja lungime 12 km
DE002 Baraj Vaja Pietrele lungime 7 km ;
DE003 Drum contur lac Vaja
6 km
DP002 Pestisani Gureni 5,0 km; acestea sunt drumuri betonate .
Drumuri forestiere;
Drum auto forestier , Paraul Oslea lungime 1,0 km

, Paraul Bou
lungimea 3,0 km

, Paraul Geamanu lung. 2.8 km

, Paraul Salciilor
lung 1.8 km

, Paraul Rachiteaua lung 7.4 km

, Paraul Leordele
lung 3.5 km

, Poiana cu Izvor
lung 1.4 km

, Paraul Crisanului
lung 1.8 km

, Paraul Izv. Rachitelei lung 2.0 km

, Paraul Lespezelului lung 3.9 km

, Valea Clocotici
lung 1.3 km

, Vaja
lung 2.0 km

, Valea Oslea Oslita lung 6.4 km

, valea Nedeuta
lung 2.2 km

, Talvele
lung 1.4 km

, Valea Barloaga
lung 2.5 km

, Valea Varatec
lung 2.2 km

, Valea Vaja
lung 3.6 km

, Valea Pietrele
lung 1.8 km

, valea Lunga
lung 1.1 km

, Prislop
lung 4.0 km

, Valea Nedea
lung 3.5 km

, Valea Cuiul Popi ung 1.1 km

Reteaua de drumuri auto si auto forestiere cu un total de 110,7 km asigura un bun
acces pe raza fondului de vanatoare pentru a se realize aprovizionarea cu hrana sis
are , usureaza accesul personalului silvic pentru a efectua observatii asupra efectivelor
de vanat, ajuta la realizarea cotei de recolta a vanatului cat si a patrulelor pentru
prevenirea si combaterea braconajului.
Potecile de vanatoare asigura accesul in zonele de boncanit ale cerbului comun,
in zonele cu efective de capra neagra, fac legatura intre punctele de hranire, hranitori
si sararii, ajuta la efectuarea observatiilor, a recoltarii cotei de recolta precum si a

patrulelor pentru prevenirea si combaterea braconajului. Reteaua de poteci de

vanatoare totalizeaza pana in present 28 km si sunt urmatoarele :

CONDITII DE VEGETATIE
Vegetatia forestiera incadrarea fitogeografica ( principalele tipuri de
padure, vegetatia arbustiva si cea erbacee din padure); distributia padurii pe
clase de varste.
Vegetatia forestiera ocupa o suprafata de 11 522 ha padure, ceea ce reprezinta
un procent de 85 % din suprafata totala a fondului de vanatoare.
Din analiza schemei tipologice reies urmatoarele:
padurile din raza Fondului de vanatoare 6 Bistrita se intind in cele trei etaje de
vegetatie situate in zona dealurilor si a muntilor mijlocii spre inalti, intre altitudinile
de 300 m pana la 1400 m. Gorunetele si amestecurile de goruneto-fagete ocupa
partea de sud a fondului de vanatoare si ocupa o suprafata de 5 % din arborete, pe
expozitii insorite vegeteaza gorunul iar pe cele umbrite fagul. Fagetele pure ocupa 33
% din suprafata padurii iar in amestec fagul cu rasinoasele un procent de 62 % .
Existenta procentului ridicat de fagete ( > 60% ) in zona amestecurilor, se explica prin
prezenta unor conditii specifice stationale cum ar fi precipitatii anuale de peste 900
mm, temperatura medie 7-8 0 . In amestecurile de rasinoase cu fag predomina
molidul, prezenta acestuia se explica prin prezenta unor conditii stationale favorabile
dar si prin impaduriri repetate cu molid pur in urma unui indelungat sindrom de
inrasinare declansat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Bradul este prezent pe un
procent relative mic din suprafata acest lucru explicandu-se prin dificultatea
regenerarii sale.
Prezenta fagului la limita superioara a padurii constituie o exceptie in tara noastra,
determinand un ecotip distinct ( cu adaptabilitate climatica) si anume fagul de mare
altitudine, ecotip adaptat la un sezon de vegetatie mai scurt cu amplitudini termice
mari.

Proportia speciilor forestiere

Anul
amenajarii
1994 ha
%
2004 ha
%

Repartitia suprafetelor pe specii - ha

Fa
Go
Mo
Br
Dt
Dr
10012 242
582
448
122
116
87
2
5
4
1
1
10067 242
582
386
124
121
88
2
5
3
1
1

Dm
0
0
0
0

Total
11522
100
11522
100

Intre diversele tari avem castanul comestibil, ciresul, paltinul,frasinul, specii

care asigura o hrana diversificata vanatului.
Vegetatia arbustiva este compusa din :

Vegetatia erbacee.

Anul
amenajrii

Distributia padurilor pe clase de varsta ( ha / % )

Clasa de varsta de 20 ani - ha
I
II
III
IV
V
VI
VII
Total

1994 ha
%
2004 ha 806
7
%

2650
23

1152
10

461
4

576
5

1155
10

4722
41

Varsta
Medie
( ani)

11522
100

Vegetatia pajistilor ( raspandirea, principalele asociatii de pajisti, productivitatea lor

Culturi agricole ( principalele culturi si ponderea lor )

Relatia fauna vegetatie

Vanatul este legat de vegetatie, in mod direct prin adapostul si mai ales prin hrana pe
care o ofera; suport trofic al consumatorilor primari, ea influenteaza indirect si
celelalte categorii de consumatori.
Suprafata fondului de vanatoare 6 Bistrita cuprinde paduri ( 11522 ha ), teren arabil si
fanete (
ha ), pasuni (
ha ), si teren neproductiv ( ha ). In functie de aceasta
repartitie a vegetatiei din cadrul fondului de vanatoare se observa si o repartitie a
speciilor de vanat,mai ales in timpul verii, candul cerbul traieste in padure, capriorul si
mistretul in vecinatatea terenului agricol, iar iepurele in terenul agricol. Noaptea,
unele terenuri agricole din apropierea padurii au de suferit de pe urma vanatului mare.
Este un motiv in plus pentru executarea ogoarelor de hrana pentru vanat, in care acesta
se simte in siguranta, fiind mai putin expus accidentelor si braconajului. Primele doua
clase de varsta ale arboretelor, ca si ultima, favorizeaza vanatul, asigurand hrana si
adapost, in timp ce clasele mijlocii de varsta ale arboretului ( in general, cu
consistenta plina, subarboret si patura erbacee nereprezentate) nu sunt favorabile.
Datorita faptului ca, de regula, cu prilejul operatiunilor culturale se extrage o mare
parte din resursele de hrana ( prin eliminarea sistematica a salciei, plopului tremurator,
etc.) este de dorit ca aceasta neglijare a nevoilor de hrana a vanatului sa fie in sfarsit
considerata o optica gresita.
Fructele de padure si ciupercile comestibile se recolteaza organizat, fara a se
lasa zone tampon pentru vanat, fapt care afecteaza serios potentialul nutritiv al
fondului si duce la nelinistirea vanatului in perioada critica de crestere a
progeniturilor.
Pasunatul ( cel mai adesea cu caini insotitori si fara jujeu ) se practica pe
suprafete considerabile, afectand prin concurenta la hrana, distrugerea paturii erbacee
si solului prin batatorire, nelinistirea vanatului, prindere si chiar braconaj cu caini
insotitori dresati.
Intre speciile de vanat exista o multime de raporturi de interactiune
interspecifica si intraspecifica. Dar, in toata gama de interactiuni, intereseaza in mod
deosebit raporturile ce se realizeaza intre diferitele categorii de consumatori. Astfel,
consumatorii primari reprezentati in principal de cerb, caprior, capra neagra si mistret
nu se concureaza la hrana in asa masura incat sa afecteze intr-un mod ingrijorator
vreuna din aceste specii. Concurenta cea mai acuta este cea dintre cerb si caprior,
deorece ambele specii consuma aproximativ acelasi tip de hrana. Acest lucru poate fi
insa corectat printr-o judicioasa amenajare a fondului si prin mentinerea efectivelor la
nivelul optim. Mistretul concureaza la hrana cervidelor doar in anumite perioade, mai
ales in cazul fructificatiilor la fag, in acest caz neafectand major cervidele.
Consumatorii secundari, reprezentati prin lup, ras, vulpe pisica salbateca se
concureaza in mica masura la hrana si pe perioade scurte. Ursul, fiind un animal

omnivor, nu ridica probleme pentru ceilalti consumatori. Importanta este mentinerea

efectivelor acestora la nivelul acceptabil.

INFLUENTE ALE INDUSTRIEI SI ZOOTEHNEI

- Zonele influentate de industrie, minerit, lacuri de acumulare, cariere

- Surse de poluare a apelor

- Organizarea zootehniei in zona studiata ( specii, efective orientative, zone de

pasunat)
- Atitudinea populatiei si distributia asezarilor umane

- Alte influente antropogene asupra faunei

Concluzii privind relatia fauna biotop
CAP. I I . STUDIUL FAUNEI

Normalizarea efectivelor se va realiza prin stabilirea recoltelor conform

proiectului de indrumari tehnice cu privire la evaluarea efectivelor de vanat

calcularea propunerilor de recolta. Sporul anual mediu indicat de instructiuni

pentru zona de munte este de 7 % la cerb si 8 % la caprior

Cap. I I I MODUL ACTUAL DE GOSPODARIRE

- Organizarea fondurilor, administrarea, paza si masurile de prevenire a
imbolnavirilor
Facand o analiza retrospectiva, se pot constata o serie de neimpliniri si
nerealizari in ce priveste organizarea, gestionarea si exploatarea fondului cinegetic
6 Bistrita din care, pot fi mentionate :
realizarea unui spor anual natural foarte mic printr-un control neeficient asupra
nivelului pradarii, a concurentei la hrana ( prin pasunat, culegerea fructelor de
padure si ciupercilor comestibile, eliminarea speciilor de vanat prin degajarii si
curatiri, etc.) si lipsa unor masuri speciale de ocrotire si valorificare;
nerealizarea planului de recolta si selectie;
nerealizarea resurselor naturale pentru hrana complementara necesara in
perioadele critice si neasigurarea sortimentala a furajelor pentru vanat in ogoarele
de hrana;
desconsiderarea rolului constructiilor si instalatiilor vanatoresti ( hranitori,
depozite hrana, sararii, poteci, drumuri de acces, observatoare )
mentinerea unor structuri ale arboretelor putin productive pentru vanat
neconsiderarea unor discrepante intre efectivele reale si cele optime
Fondul de vanatoare 6 Bistrita este gestionat de O S Tismana, aflat in subordinea
Directiei silvice Tg. Jiu, are angajat incepand cu anul 1999 un maistru de vanatoare
care are atributii de paza si gestioneaza fondul respectiv ( executa
observatii,administreaza hrana , sare, organizeaza si participa la actiuni de recoltare a
vanatului )
- Asigurarea hranei .
Pentru efectivele de cervide calculate ca optime pe fondul de vanatoare 6
Bistrita exista resurse suficiente de hrana, cel putin in timpul perioadei de vegetatie.
In perioada critica de iarna, cand stratul de gros de zapada impiedica accesul la o mare
cantitate de hrana, situatia se schimba, cervidele consumand doar hrana lor de baza:
lujerii, mugurii, coaja arborilor tineri, frunzele de mur. Aceasta nu este o resursa
suficienta, mai ales atunci cand iarna grea dureaza. Din aceasta cauza trebuie actionat
in primul rand pentru imbunatatirea conditiilor naturale, in care un rol primordial o are

imbunatatirea conditiilor naturale, in care un rol primordial o are imbunatatirea

copozitiei arboretelor si subarboretelor precum si ameliorarea pasunilor naturale. De
multe ori insa aceste masuri nu sunt suficiente si este necesar a se apela la culture
speciale de plante pentru vanat, adunate si depozitate in silozuri, magazii sau hranitori,
ce poate consta din fan, frunzare, concentrate, etc.
Cantitatile de hrana cpomplementara trebuie sa tina cont de efectivele reale, perioada
de hranire noiembrie-martie si ratiile zilnice conform tabel de mai jos:
Necesar de hrana complementara pentru cerb comun, caprior, capra neagra,mistret,
urs.
Nr. Specia Nutreturi combinate, granulate, Furaje
fibroase,
fen,
Sare
crt
furaje concentrate, diverse
lucerna, trifoi, frunzare
seminte
kg/zi/exemplar

1
2
3
4
5

Cerb
Caprior
Capra
neagra
Mistret
Urs

kg/sezon/exempla

1
0.4
0.4

150
60
60

kg/zi/exemp
.
1.5
0.6
1

1.3
6

195
900

kg/sezon/exemp

kg/an/ex

225
80
150

10
5
8

2
0.2

Printr-un calcul elementar se pot afla cantitatile de hrana necesare a fi stocate pentru
perioada critica.
Cantitati de hrana necesare pentru fondul de vanatoare 6 Bistrita.
Nr.
crt.

1
2
3

Specia Efectiv Efectiv

real
optim

cerb
97
caprior 25
capra
39
neagra
4
mistret 64
5
urs
15
Total F V 6 Bistrita

95
22
27
80
11

Nutreturi combinate
Furaje fibroase,
si diverse furaje
fan lucerna,
concentrate
trifoi, frunzare
kg / sezon
kg / sezon
Ef. real
Ef. optim Ef. real Ef.optim
14 550
14 250
21 825 21 375
1 500
1 320
2 000
1 760
1 500
2 340
5 850
4 050

kg/an
Ef. real Ef.optim
970
985
125
110
312
216

12 480
13 500
43 530

128
3
1 538

15 600
9 900
43 410

29 675

27 185

Sare

160
2
1 473

Consumul de furaje va fi in general sub cantitatile reiesite din calcul ( Anexa 2 din
Instructiunile de aplicare a normelor de intocmire a studiilor de specialitate pentru
gestionarea durabila a vanatului, ord.MAAP nr 478/16-10-2002).
De mentionat, ca ordinul prevede perioada de administrare a hranei
complementare in perioada 16 octombrie 30 aprilie, calculul l-am efectuat pentru
perioada 1 noiembrie 31 martie, astfel ca hrana ramasa neconsumata in perioada de
iarna poate fi administrate in continuare la mistret, urs pentru stabilirea acestuia in
padure, in asa fel incat acestia sa nu mai frecventeze culturile agricole aflate in sudul
fondului de vanatoare. In cazul in care se constata pagube produse de vanat culturilor
agricole, se poate administra hrana de abatere, pe timpul verii si al toamnei.
Necesarul de sare este de 1 538 kg la efectivul real dar se va achizitiona
minimum 2 000 kg deoarece datorita ploilor si a faptului ca sarea se administreaza si
in sararii neacoperite o buna parte din aceasta se pierde.
In cea ce priveste calitatea hranei si sortimentele trebuie sa se manifeste multa
atentie deoarece vanatul este foarte pretentious. Sortimentele trebuie produse sau
achizitionate in concordanta cu preferintele si echilibrul alimentar al animalelor. La
stabilirea sortimentelor de furaje fibroase se va avea in vedere echivalenta nutritive de:
1 kg lucerna = 5 kg frunze
1 kg lucerna = 3 kg fan
In concluzie, pentru hrana complementara a cervidelor, mistretului si ursului din
fondul de vanatoare 6 Bistrita sunt necesare urmatoarele cantitati de hrana:
Necesar de hrana complementara in fondul de
vanatoare 6 Bistrita
Nr.
crt.
1
2

Specificari

La efective reale
( tone )

Furaje concentrate( porumb,jir,ghinda) si 43 530

nutreturi combinate
Furaje fibroase, din care:
29 675
16 175
- fan padure
7 500
- frunzare
6 000
- lucerna ( trifoi )

La effective optime
( tone )
43 410
27 185
13 685
7 500
6 000

Distributia cantitatii de furaje fibroase s-a facut in favoarea fanului, deoarece in cazul
iernilor cand nu se consuma, fanul este cel care se poate valorifica sub forma de furaj
marfa. Fanul se poate recolta din poieni destinate acestui scop, sau din suprafete in
curs de regenerare, unde de obicei ierneaza cerbii. Cositul este indicat sa inceapa de
timpuriu, cand apare spicul la graminee. Pentru a micsaora cat mai mult perioada de

stat pe sol, se recomanda uscarea fanului pe capre si strangerea lui inainte de uscarea
lui completa. Este indicat ca fanul sa fie inmaganizat in depozite la care vanatul sa nu
aiba acces, din care se va distribui, in perioadele de iarna, in punctele de concentrari.
Pentru producerea a 16 tone fan sunt necesare cel putin 9 ha fanete innobilate, restul
fanului fiind recoltat din parchete in curs de regenerare.
Frunzarele prezinta importanta deosebita deoarece constituie o hrana naturala
pentru vanat, chiar daca este servita iarna, uscat. Pe langa continutul lor ridicat, in
substante nutritive, nu ridica probleme de metabolizare, Sunt folositi lujerii, lastarii si
drajonii diferitelor specii de arbori si arbusti cu diametrul la capatul gros de 1 cm.
Cele mai valoroase specii pentru zona de munte sunt : salcia capreasca, socul, plopul
tremurator, scorusul, paltinul, alunul, zmeurul, murul, etc. Momentul cel mai potrivit
pentru recoltarea frunzarelor in zona de munte, trebuie ales in luna iulie dupa amiaza,
in zile insorite si calde, cand continutul de substante nutritive este ridicat iar cel de apa
destul de scazut. Actiunea de recoltare se poate organiza in foarte bune conditiuni cu
ocazia unor operatiuni culturale. Uscarea se va face la umbra, evitand ploile pentru a
nu scadea valoarea lor nutritive. Pentru a corespunde scopului propus, frunzarele
trebuie sa ramana verzi si dupa uscare sa aiba un miros placut. Snopii de frunzare se
vor depozita sub forme de capite sau in depozite. Recomandabil este ca frunzarele sa
fie alcatuite dintr-o gama variate de specii sis a fie depozitate in zonele de concentrare
a cerbilor.
Fanul de lurcena sau trifoi se va produce pe terenuri destinate acestui scop.
Astfel pentru producerea a 6 tone este necesar circa 1.5 ha suprafata cultivate. Dintre
plantele leguminoase indicate cel mai bine s-ar preta trifoiul alb, apoi lucerna si
trifoiul rosu. Recoltarea fanului se va face prin cosire de doua ori iar conservarea pe
capre. Depozitarea se va face in depozite de unde se va servi la momentul oportun.
In conditiile in care, in F. V. 6 Bistrita nu exista teren arabil, nu exista linii
somiere, in vederea producerii furajului necesar hranirii complementare a vanatului,
este absolute necesara infiintarea unor ogoare de hrana special destinate acestui
scop. Deoarece schimbarea destinatiei unor suprafete de padure ( chiar slab
productive, sau care necesita lucrari de refacere ori substituire) comporta complicate
canoane birocratice, iar lucrarile de de defrisare, indepartarea vegetatiei, etc., sunt
foarte costisitaoare, este indicat ca pentru efectivele optime calculate sa se infiinteze
doua ogoare, insumand o suprafata totala de minim 2 ha, delimitate in cadrul unora
dintre poienile pentru vanat ( varatec si Rachiteaua ), care sa fie cultivate cu suculente,
tuberculifere si radacinoase. In vederea amplasarii se aleg suprafete relative plane,
fara apa stagnanta, cu putin schelet. Dupa delimitare, se indeparteaza pietrisul de la
suprafata solului si se distrug musuroaiele. Urmeaza discuitul, urmat de arat
( executate vara ). Pana la toamna se mentine ogor negru ( prin grapare sau discuire de
cate ori este nevoie), iar toamna se face aratura ( pe curba de nivel pentru combaterea

eroziunii), dublata de amendamente ( cu circa 4 tone/ha CaCO 3 , care se introduce sub

brazda), completata de fertilizare cu circa 30 tone/ha gunoi de grajd si circa 150 kg/ha
ingrasaminte chimice combinate. Semanarea se face primavera, de indata ce dispare
pericolul inghetului la sol, iar tehnologia de semanare ( de regula manuala) se
diferentiaza in functie de de natura plantelor ( leguminoasele si gramineele perene prin
imprastiere, tuberculifere si suculente la 20 pana la 30 cm intre randuri si 20 cm pe
rand, iar suculentele la 50 pana la 60 cm intre randuri si 30 cm pe rand).Intretinerea in
timpul vegetatiei la tuberculifere si suculente consta in prasit manual sau hipo, iar
recoltarea masei verzi la inceputul infloririi gramineelor dominante, respective la
imbobocirea leguminoasepor, iar pentru suculente in momentul cand incepe sa se
ingalbeneasca partea aeriana. In alegerea sortimentului de plante, se are in vedere ca:
sa corespunda zonei pedoclimatice, sa fie adecvata preferintelor speciei de vanat
principale, sa dea productii superioare cantitativ si calitativ, sa aiba valoare nutritive
corespunzatoare si sa asigure o esalonare a productiei de masa verde. Astfel pentru
conditiile F. V. 6 Bistrita, solutia recomandabila este:
* plante leguminoase si graminee perene ( trifoiul alb, Phleum pr., festuca rubra, Lotus
corniculatus, lucerna, ovaz, spargeta, etc.) pe 70 % din suprafata;
* tuberculifere ( napi porcesti, topinambur, etc.) pe 20 % din suprafata;
* suculente si radacinoase ( varza furajera, sfecla furajera, guile furajera, etc.) pe 10
% din suprafata.
Hrana concentrata se impune a fi achizitionata, deoarece conditiile climatice
existente nu fac practic posibila obtinerea furajelor concentrate ( porumb ) in ogoarele
de hrana. Pentru cerb, cel mai indicat sortiment este Nutretul combinat produs de F.
N. C. Brezoi ( Rm. Valcea ) . Aceasta pe langa marea valoare nutritive pe care o are,
contine o serie de saruri, fosfor, potasiu si calciu care favorizeaza desvoltarea
trofeelor. Deasemenea hrana concentrata pentru urs, produsa tot la Brezoi, este bine
consumata de urs la punctele de hrana. In perioada de primavera sunt indicate in
cantitati oricat de mici ghinda si jirul ( bogate in tannin ) precum si sarea, care
favorizeaza digestia normala odata cu schimbarea regimului alimentar.
- Asigurarea conditiilor de liniste si adapost
- Combaterea braconajului
- Masuri de prevenire a poluarii mediului cu influente asupra vanatului
- Masuri de ocrotire a puilor
- Recoltarea si valorificarea

- Trofee obtinute
- Rezultate economice obtinute in ultimii cinci ani
-