Curs 1

Introducere în SAP ERP

Evoluția conceptului de logistică

De-a lungul timpului au aparut numeroase tentative de definire a notiunii de logistica. Cu
toate acestea, complexitatea acestui concept nu a putut fi cuprinsa intr-o simpla definitie. O
explicatie relevanta a fost oferita de Consiliul Managementului Logisticii si anume: Logistica
reprezinta procesul de planificare, implementare si control eficient al fluxului si stocarii efective de
bunuri, servicii si informatii relevante pentru aceste miscari, de la punctul de origine la punctul de
destinatie, cu scopul de a se conforma la cerintele clientului.
Din punct de vedere etimologic, termenul “logistica” este originar din Grecia antica si isi are
fundamentele in nevoia militarilor de a isi furniza ei insisi armele, munitia si hrana ce le erau
necesare in timpul deplasarii de la un punct la altul. De-a lungul timpului, s-au evidentiat doua tipuri
diferite de logistica: logistica business si logistica productiei.
Ca disciplina in practica si stiinta managementului, conceptul de logistica business a aparut
in Statele Unite, la inceputul anilor 1950, atunci cand managerii au realizat faptul ca distributia
eficienta a materialelor poate reduce costurile produselor si deci mari competitivitatea si avantajul
comparativ al firmelor pe care le conduc, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Conceptul de
logistica business poate avea fie focalizare interna, fie focalizare externa, acoperind stocarea si fluxul
materialelor de la punctul de origine la cel de destinatie. Principalele functionalitati includ
organizarea si planificarea managementului stocurilor, achizitiile, transportul si managementul
depozitelor.
In ceea ce priveste conceptul de logistica a productiei, termenul este utilizat pentru a descrie
procesele ce au loc in cadrul unei industrii. Scopul acestui concept nu este procesul de transport in
sine, ci evidentierea si controlul fluxurilor ce aduc valoare adaugata in companie, precum si
eliminarea fluxurilor neproductive. Productia intr-o unitate logistica este un proces in permanenta
schimbare, iar logistica productiei anticipeaza aceasta schimbare si furnizeaza modalitatea de a
obtine satisfactia clientului si eficientizarea fluxurilor de capital. O data cu scaderea dimensiunii
loturilor, logistica productiei castiga importanta – numai gestionand cu atentie procesele de
productie, cerintele unice ale fiecarui client pot fi satisfacute intr-o maniera eficienta.
Astazi, logistica reprezinta o provocare pentru fiecare manager. Factorul timp este foarte
important atunci cand vine vorba de concurenta dintre companii. Pe fondul in care ciclurile de viata
ale produselor devin din ce in ce mai scurte, iar globalizarea isi face simtit efectul in noile structuri
ale companiei, modalitatea de gestionare a elementelor de logistica devine esentiala pentru
obtinerea succesului. In companiile contemporane, conceptul de logistica si-a extins semnificatiile
ingloband atat logistica business, cat si logistica productiei sub aceeasi denumire – logistica. Pentru
eficientizarea gestionarii fluxurilor logistice companiile contemporane utilizeaza programe ERP
(Enterprise Resource Planning), soft-uri destinate automatizarii fluxurilor logistice, in masura in care
acest lucru este posibil. Asadar diferenta dintre companii o face capacitatea software-ului utilizat sa
isi gestioneze procesele business, astfel incat sa poata castiga avantaje comparative in fata
concurentei.
Sistemele de gestiune contemporane – de la controlul stocurilor la ERP
In perioada postbelica, actorii de pe piata au inceput sa se dezvolte intr-o maniera diferita de cea
traditionala. O data cu evolutia cooperarii internationale, gestiunea acestora a inceput sa se
realizeze mult mai dificil decat inainte. Asadar, in anii `60 a aparut conceptul de control si gestiune a
stocurilor. Desi empirica la inceput si lipsita de fundamente in realitate, in scurt timp notiunea a
inceput sa capete contur, devenind combinatia dintre tehnologia informatiei si procesele business
necesare pentru mentinerea nivelului adecvat de stoc intr-un depozit. Activitatile de management al
stocurilor includeau identificarea necesarului de materiale, stabilirea nivelurilor adecvate de stoc,
furnizarea optiunilor si tehnicilor de reinlocuire a stocurilor, monitorizarea utilizarii materialelor
stocabile, reconcilierea balantelor de stoc si raportarea statusului stocului.
In anii `70 apare programul de planificare a necesarului de materiale (MRP, acronimul pentru
Material Requirements Planning). MRP este primul program ce utilizeaza aplicatii software pentru
programarea proceselor de productie ale companiei. MRP genereaza programarea operatiunilor si a
achizitiilor de materii prime in baza cerintelor existente si a capacitatii departamentului de
productie, luand in considerare atat cantitatile existente in stocuri cat si procedura de determinare a
dimensiunii loturilor.
In anii ’80, conceptul de MRP evolueaza, transformandu-se in planificarea necesarului de
productie (MRP II, acronim pentru Manufacturing Requirements Planning). Acesta extinde
functionalitatile MRP, utilizand aplicatii software pentru coordonarea proceselor de productie, de la
planificarea productiei si achizitionarea materiilor prime, pana la controlul stocurilor si distribuirea
produselor la clienti. Cu toate acestea, beneficiile MRP II se limitau doar la sectorul de productie, dar
nu reuseau sa atinga rezultatele dorite datoria costurilor exorbitante pe care le implicau si a bogatei
experiente tehnice necesare pentru implementare.
Ca urmare a acestor majore dezavantaje, in anii `90 apare conceptul de planificare a
resurselor intreprinderii (ERP – acronim pentru enterprise ressource planning). Acest nou sistem
extinde functionalitatile MRP II asupra mai multor sectoare ale intreprinderii, utilizand o aplicatie
software extinsa, cu mai multe module, pentru imbunatatirea performantelor proceselor interne de
business. Noul concept integreaza activitatile de business ale departamentelor functionale,
incluzand planificarea productiei, aprovizionarea, controlul stocurilor, distributia si monitorizarea
comenzilor si include de asemenea si module ce sustin functionalitatile de marketing, finante,
contabilitate sau resurse umane ale companiei. ERP a revolutionat lumea business, iar eficienta sa a
fost multiplicata in timp, datorita inovatiilor ulterioare ce au fost aduse solutiei. Dezvoltarea
internetului a determinat o noua revolutie in lumea ERP-urilor – astazi, sistemele ERP sunt
parametrizate astfel incat sa utilizeze internetul. Acest lucru face posibil accesul utilizatorului la baza
de date a companiei printr-un singur mouse click, inlaturand complet bariera impusa de distanta.
Sistemele ERP au o tendinta constant evolutiva, incercand cu fiecare noua versiune sa urmeze
trendul prestabilit de reducere a costurilor si a timpului de implementare, extinzandu-si in acelasi
timp aria de functionalitati.
De-a lungul timpului, numerosi furnizori de software ERP au aparut pe piata. Dintre acestia,
SAP AG se bucura de priviliegiul de a fi lider mondial in domeniul implementarii ERP, avand cel mai
mare numar de clienti, printre care se numara Siemens, BMW, Audi, Volkswagen, KPMG, Nokia,
Daimler Chrysler, Nestle, Burger King, Bayer, Sony, etc.
Ce este un ERP?
Termenul de ERP (Enterprise Resource Planning) este o categorie de aplicaţii software pentru
gestiunea activitǎţii companiilor.
O astfel de aplicaţie poate fi privitǎ ca o cutie în care se introduc date (input-uri), care sunt
prelucrate, stocate şi procesate în aşa fel încât sa poatǎ oferi la ieşire datele care sunt solicitate de
utilizatori (Output-uri), conform schemei 1.1

Aceasta definitie este foarte generala şi nu ne spune mare lucru despre “Ce face un ERP ?”, “Cine
sunt utilizatorii specifici ai unui ERP”, “Care sunt caracteristicile unui ERP ?”, sau “Care sunt
avantajele utilizǎrii unui ERP ?”

“Ce face un ERP ?” este o întrebare care poate fi reformulatǎ mai profesional astfel: “Care sunt
funcţionalitǎţile unui ERP ?”, moment în care trebuie definit ce inseamna functionalitatile unei
aplicatii software?
Termenul de funcţionalitate este folosit in descrierea oricarui produs, fie ca este vorba de un bunuri
tangibile, fie ca este vorba de un bunuri intangibile, asa cum sunt aplicaţiile software.
O aplicaţie de tip ERP are ca scop principal emularea proceselor de afaceri din cadrul unei companii.
Conceptul de “proces” defineşte modul în care funcţioneaza o companie, setul de operaţiuni,
proceduri şi decizii care fac compania sa funcţioneaze, toate acestea pot fi definite cu un termen
general de “procese de business”
Cine sunt clientii si utilizatorii specifici ai unui ERP?

Cifra de afaceri anuala(Eur) Numar de angajați

Companii Mici < 1 Mil Eur <20

Companii Medii 1 – 10 Mil Eur 20-250

Companii Mari >10 Mil Eur >250

Clienti si parteneri de referinta SAP ERP

Colaborarea dintre SAP si furnizorii de software asigura faptul ca solutiile de business SAP si alte
sisteme de aplicatii pot comunica eficient.
Programul SAP de parteneri software ofera furnizorilor de software interfete standard, bine definite.
Aceste interfete pot fi utilizate pentru integrarea produselor aditionale in solutiile SAP.
Partenerii de service si suport sustin clientii SAP in timpul selectiei, implementarii si utilizarii
operationale a produselor SAP. Acesti parteneri au in general multi ani de experienta SAP si apartin
Aliantei SAP de Parteneri de Service. Companiile partenere participa la procesul de calificare pentru
a isi dovedi experienta in anumite produse sau solutii SAP; astfel, acestora li se acorda statul de
Partener Special de Expertiza (Special Expertise Partner – SEP).
Domenii de activitate in care activeaza utilizatorii de SAP ERP
Un alt criteriu de segmentare a companiilor este domeniul de activitate, care este foarte important,
pentru ca fiecare domeniu are specificul sau, prioritati si cerinte diferite de la o aplicatie de tip ERP.
Principalele domenii de activitate in care intalnim companii care utilizeaza un ERP sunt:

De asemenea, in ceea ce priveste domeniile de activitate nu exista practic limite, astazi se folosesc
ERP-uri si in organziatii non-profit, cum ar fi: Sanatate (spitale, clinici), institutii educaţionale
(facultati), Guvern, etc.
Organizarea companiilor comerciale
Director General

Marketing si Vanzari Producţie Logistica si Resurse Umane Financiar

Aprovizionare

Cele mai multe organizaţii şi departamente stabilesc un set de obiective care include profitabilitatea,
creşterea vânzarilor, cota de piaţa, etc, apoi apeleaza la Managementul prin Obiective, acesta fiind
unul din conceptele de baza ale managementului modern.
Conform practicii şi teoriei de management, pentru a fi un proces eficient, Managementul prin
Obiective trebuie sa aiba stabilite obiective SMART. (Specifice, Masurabile, Apropriabile, Relevante si
Temporale)

Misiunea Stabilirea Redactarea Derulare Feedback si

Activitati
Companiei obiectivelor Strategiei Control
Curente
(procese
business)
 Departamentul de marketing si vanzari
Principalele operatiuni derulate de acest departement sunt:
-Stabilirea Gamei de Produse, Preturi, a politicii de Promovare si a Canalelor de Distributie (cei 4P).
-Segmenatare clienti dupa diverse criterii (geografice, obiect de activitate, etc)
-alcatuirea estimatului de vânzǎri, pe fiecare produs, gama, etc
-derularea actiunilor de promovare si vanzare;
-preluare comenzilor de la clienti;
Departamentul de productie
Obiectivul pricipal al Departamentului de Productie este sa produca in conditii de eficienta maxima
gama de produse definita de Departamentul de Marketing. Aceasta definitie simpla ascunde mai
multe procese care sunt in realitate destul de complicate cum ar fi planificare productiei. Informatiile
rezultate din procesul de planificare a productiei sunt furnizate Departamentului de Aprovizionare.
Logistica si aprovizionare
In unele organizatii cu obiect de activitate de comert şi distributie, Aprovizionarea este parte din
Departamentul de Marketing, sau in alte organizatii este departament de sine-statator. Principalele
operatiuni derulate de Aprovizionare sunt alcatuirea necesarului de materii prime si materiale si
derularea comenzilor catre furnizori.
Logistica gestioneaza fluxul de intrari si iesire de marfa catre si dinspre companie (adica receptie
marfa, expediere si livrare), impreuna cu alte activitati interne, cum ar fi picking, inventariere, etc.
Departamentul de resurse umane
Departamentul de resurse umane are doua functionalitati principale: pe de o parte recrutarea,
selectia si training-ul noilor angajati, pe de alta parte gestionarea personalului deja angajat (calcul
salarii, gestionare concedii, training, etc)
Prin natura activitatii sale, departamentul de resurse umane foloseste informatii din toate
departementele, si ofera la randul sau informatii catre toti membrii companiei.
Departamentul financiar
Operatiunile derulate de departamentul financiar sunt specifice activitatilor de contabilitate legala,
control si raportare financiara catre management:

• Inregistrarea tutror tranzactiilor companiei;

• Evidenta Debitori, Creditori, etc;
• Efectuare platilor catre Furnizori (Trezorerie)
• Efectuarea inchiderilor lunare, a raportarilor periodice legale;
• Urmarirea bugetelor si controlul cheltuielilor;
• Analiza rezultatelor companiei (lunare, trimestriale, anuale, etc)
Exemplu de proces business
Sa luam ca exemplu procesul de preluare comenzi şi livrare marfa catre Client dintr-o companie de
distribuţie, care ar putea fi definit conform schemei de mai jos:

Acesta este un flux relativ simplificat, este posibil ca unele companii sa aiba procese de business mai
sofisticate.
Intr-un sistem informatic de tip ERP toate datele si tranzacţiile sunt inregistrate intr-o baza de date
comuna, ceea ce aduce doua mari avantaje:
-toate departamentele “vad” aceleasi date;
-toti utilizatorii au acces la informatie in timp real;
Rezultatul final este acela ca sistemul ERP permite automatizarea proceselor de business şi
integrarea operaţiunilor specifice pentru departamente diferite.
Sistemele de tip ERP folosesc o baza de date comuna, caracteristica esenţiala a acestor aplicaţii, care
împreuna cu celelalte caracteristici specifice face ca o aplicaţie de acest tip sa îmbunataţeasca
considerabil eficienţa şi competitivitatea unei companii.
Caracteristicile unui ERP
• Mediu Integrat

• Flexibilitate
• Modularitate şi scalabilitate
• Securitate
• Completitudine
• Trasabilitate
• Localizare
• Conectibilitate
Istoric companie SAP AG
In decursul a trei decenii, SAP a cunoscut o dezvoltare continua si prospera, evoluand dintr-o
companie mica, ce actiona pe plan regional, in corporatia de astazi, liderul mondial pe piata solutiilor
integrate pentru gestionarea afacerilor. In intreaga lume, SAP are astazi peste 39000 de angajati, al
caror devotament si spirit inovativ o ajuta sa mentina standardele la care s-a impus in urma cu 36 de
ani.
Cum a aparut SAP AG? In 1972, 5 fosti angajati ai IBM – Dietmar Hopp, Hans-Werner Hector,
Hasso Plattner, Klaus Tschira si Claus Wellenreuther – lanseaza o companie denumita Sisteme,
Aplicatii si Produse in Procesarea Datelor, in Mannheim, Germania. Viziunea lor era sa dezvolte o
aplicatie standard de software pentru procesarea in timp real a fluxurilor de business. Un an mai
tarziu iese pe piata primul software de contabilitate financiara. Acesta reprezinta baza dezvoltarii
continue a altor componente de soft, ce vor fi ulterior cunoscute sub numele de sistemul R/1. Pana
la sfarsitul deceniului, examinarea intensiva a bazei de date SAP IBM duce la aparitia urmaroarei
versiuni: SAP R/2.
Compania cunoaste o crestere uluitoare, astfel incat, la inceputul anilor `80 isi muta sediul in
parcul industrial din Walldorf, reunind sub acelasi acoperis zona de dezvoltare a software-ului si cele
50 de calculatoare. Jumatate din primele 100 firme germane sunt deja clienti SAP. Sistemul SAP R/2
are in plus fata de generatiile anterioare de programe faptul ca are un nivel ridicat de stabilitate.
Profitand de avantajele multiple detinute in fata concurentei, SAP modeleaza sistemul R/2 astfel
incat sa suporte diferite limbi si monede. Pana la mijlocul deceniului, SAP se extinde si in Austria si
apare pentru prima data in public, la CeBIT, cel mai renumit targ de IT la nivel mondial. Veniturile
companiei depasesc 50 milioane de dolari mult mai devreme decat era preconizat. Ca urmare,
compania isi incepe expansiunea pe plan international, deschizand filiale in Danemarca, Suedia si
Italia si reuseste sa patrunda si pe piata americana. In 1988, SAP este desemnata compania anului, o
distinctie pe care o va mai primi de doua ori in urmatorii ani.
Inceputul anilor `90 vine cu o noua inovatie – sistemul SAP R/3 este lansat pe piata si este
receptat foarte bine de catre clienti. Acesta inoveaza prin noul sau concept de server unic pentru
fiecare client, dar si prin uniformitatea interfetelor grafice, consistenta datelor de baza relationale si
abilitatea de a rula pe mai multe calculatoare in acelasi timp. In acelasi timp, un numar mare de
filiale sunt deschise, atat in Germania, cat si pe plan mondial, iar noul centru de vanzari si dezvoltare
se deschide oficial in Walldorf. Acesta simbolizeaza succesul rasunator al companiei pe plan global.
La implinirea a 20 de ani de existenta, vanzarile externe depasesc 50% din nivelul total de vanzari. La
sfarsitul anului 1996, mai mult de 9000 de sisteme din intreaga lume utilizeaza SAP, iar compania are
peste 12000 de angajati. Sistemul cunoaste o expansiune continua, construind din ce in ce mai multe
solutii specifice industriilor. Spre sfarsitul deceniului, strategia mySAP.com este lansata, adaugand
solutii pentru comertul on-line la solutiile deja existente, utilizand astfel tehnologia Web.
Noul mileniu aduce inovatia in prim-plan. O data cu evolutia internetului, utilizatorii devin
focalizarea principala a aplicatiilor software. SAP dezvolta ideea de SAP Workplace si aduce idea de
portal al companiei si acces la informatie in functie de rolurilor pe care fiecare utilizator le
indeplineste.
Astazi, peste 12 milioane de utilizatori lucreaza zi de zi cu solutiile SAP, mai mult de 1500
parteneri ofera servicii de implementare si suport in intreaga lume si peste 25 de solutii specifice
industriilor sunt utilizate. O data cu arhitectura orientata catre servicii si cu platforma de aplicatie
SAP Netweaver, SAP integreaza oamenii, informatia si procesele din cadrul companiei. O varietate de
instrumente au fost dezvoltate pentru a facilita accesibilitatea, dar si reducerea costurilor si a
timpului de implementare. Desi dezvoltarea companiei nu mai este revolutionara, ci doar
evolutionara, standardele ridicate la care SAP s-a impus si a reusit sa se mentina de-a lungul a trei
decenii o confirma ca fiind compania cu cel mai mare si imediat succes al tuturor timpurilor.
Complexitatea sistemului a condus la divizarea sa in mai multe module, pentru a cuprinde
intreaga sa structura. SAP ERP cuprinde urmatoarele module: managementul materialelor (MM);
vanzari si distributie (SD); planificare productie (PP); financiar/contabilitate (FI/CO); contabilitate
mijloace fixe (AA); service clienti (CS); gestiunea depozitelor (WM); managementul calitatii (QM);
intretinere echipamente (PM); resurse umane (HR).
Evolutie SAP ERP

Angajati SAP ERP

Customer Relationship Management (CRM)
Nimic nu este mai frustrant pentru un om de vânzări decât să nu efectueaza o afacere datorită
faptului că informaţiile necesare nu erau disponibile. Ce a achiziţionat deja clientul respectiv? Cât de
profitabil este clientul? Putem livra cantitatea ceruta de client în timp util?
Pe de altă parte, nimic nu este mai frustrant pentru un client decât să fie nevoit să lucreze cu o
companie care nu este capabilă să îi satisfacă nevoile în timp util. Numai clienţii care au fost pe
deplin satisfăcuţi se vor întoarce în viitor.
Managementul relaţiilor cu clienţii a devenit un factor decisiv pentru succesul în afaceri. Pentru
marile companii este o mare provocare să promoveze o mentalitate locală în toate departamentele
şi toţi angajaţii.
Managementul relaţiilor cu clienţii este conceptul de a face clientul targetul principal al unei
companii şi al proceselor sale de business. Acesta trebuie implementat ca o filosofie de bază a
companiei, iar strategiile pe care acesta le promovează trebuie să fie adoptate în companie. Scopul
tuturor activităţilor unei mari companii trebuie să fie situarea clienţilor în prim plan, şi nu
vizualizarea lor ca un mijloc de a ajunge la scopul dorit, şi anume creşterea cifrei de afaceri.
 Principiile CRM
Principiile gestionării relaţiei cu clienţii trebuie să predomine la toate nivelurile companiei. CRM
intenţionează să creeze şi să construiască relaţii pe termen lung cu toţi clienţii, în toate fazele relaţiei
de business. Etapele relaţiilor cu clienţii includ:
• Abordarea clienților potențiali: Un client este interesat de companie şi de produsele sale (primul
contact)
• Câştigarea clientului: Clientul are o intenţie clară de a achiziţiona, iar compania primeşte o comandă

• Service: Compania se asigură de faptul că clientul este satisfăcut de produsul sau serviciul
achiziţionat
• Păstrarea clientului: Service-ul specific şi atent asigură compania de faptul că clientul va fi atât
satisfăcut, cât şi loial. Clientul va rămâne fidel companiei, chiar dacă o firmă concurentă oferă un
produs similar la un preţ asemănător.
 Avantajul major oferit de mySAP CRM este tocmai integrarea informatiei si distribuirea ei in toate
departamentele implicate in relatia cu clientul:
- marketing
- vanzari
- service
In plus, aceste informatii sunt grupate, centralizate, prezentate in sistemul de informatii (Analytics).

Supply Chain Management (SCM)

Sistemele tradiţional ERP au evoluat până la punctul în care unităţile logistice şi centrele de
distribuţie pot planifica în manieră rapidă şi eficientă reaprovizionarea unei companii. În mediul de
afaceri de astăzi o companie trebuie însă să fie capabilă să planifice întregul lanţ de aprovizionare,
nu doar locaţiile din interiorul propriei companii.
Compania contemporană trebuie să fie capabilă să:
• Planifice eficient şi rapid întregul lanţ de distribuţie
• Reacţioneze rapid la modificarea perpetuă a relaţiilor de business, la aştepările clienţilor şi la
modificările sensibile ale proceselor de business în cadrul lanţului de aprovizionare.
• Gestioneze lanţul de aprovizionare la nivel global.

Pentru a întâmpina provocările pe care le presupun lanţurile de aprovizionare contemporane,

soluţiile software trebuie să:
- Ofere vizibilitate imediată tuturor informaţiilor legate de cerere şi ofertă
- Asigure planuri de aprovizionare sincronizate în interiorul întregului lanţ de distribuţie
- Sa ofere instrumente de modelare pentru a determina cea mai bună abordare în vederea reducerii
duratei ciclice a reţelei de aprovizionare
- Susţină tehnicile emergente pentru cumpărarea şi vânzarea produselor şi serviciilor prin intermediul
internetului
- Sa permită automatizarea proceselor business de la furnizori la clienţi în lanţul de distribuţie
- Sa faciliteze livrarea Just-in-Time a bunurilor şi serviciilor în toate locaţiile din lanţul de aprovizionare
(achiziţie, producţie, transport, depozitare, livrare, etc.) la cel mai mic preţ posibil
Funcţionalităţi SAP SCM
SAP SCM este singura soluţie software care oferă un set complet de funcţionalităţi şi instrumente
pentru construirea reţelelor adaptive de distribuţie. Aceste trăsături şi funcţionalităţi includ:
• Planificare

Permite modelarea lanţului de distribuţie prin furnizarea funcţionalităţilor complexe de planificare,
incluzând designul lanţului de distribuţie, planificarea cererii şi ofertei, planificarea producţiei şi
respectiv planificarea transportului
• Execuţie

Integreaza planificarea, rezervările, logistica şi sistemle tranzacţionale prin managementul
materialelor, execuţia producţiei, rezervarea produselor, execuţia transporturilor şi managementul
depozitelor – împreună cu tehnologia inovatoare de identificare prin unde radio (RFID – radio
frequency identification)
• Coordonare

Permite monitorizarea şi analizarea proceselor atât din interiorul cât şi din exteriorul companiei,
furnizând instrumente de gestionare a evenimentelor şi a performanţei lanţului de distribuţie
• Colaborare

Colaborarea inseamna distribuirea informatiei si atingerea obiectivelor lantului logistic prin

Collaborative Planning, Forecasting And Replenishment (CPFR), suport pentru Vendor-Managed
Inventory (VMI) si suport for Supplier-Managed Inventory (SMI)

Permite accesul la informaţie şi stabilirea obiectivelor comune întregului lanţ prin planificare
comună, estimări şi aprovizionare

Supplier Relationship Management

Materialele şi serviciile pe care o companie le primeşte de la furnizori au un impact direct asupra
calităţii produselor şi serviciilor pe care aceasta le livrează clienţilor finali. Astfel, furnizorii joacă un
rol important în reţeaua de valoare adăugată a companiei. Atunci când se pune problema reducerii
costurilor de achiziţie, este foarte tentant pentru acest companii să trateze furnizorii valoroşi ca pe
adversari business, încercând să scoată de la aceştia cele mai bune preţuri şi un serviciu mai bun. În
mod evident, această abordare este una pe termen scurt. Studiile arată faptul că acele companii care
au relaţii de colaborare cu furnizorii lor sunt superioare celor care nu întreţin astfel de relaţii. Pe
termen lung, crearea de relaţii sustenabile cu furnizorii este mult mai profitabilă decât efectuarea de
presiuni asupra furnizorilor individuali pentru obţinerea unor costuri marginale mai mici. Ceea ce
este într-adevăr necesar este o modalitate de a gestiona întreaga bază de furnizori într-o manieră ce
permite menţinerea calităţii materialelor, creşterea profitabilităţii, colaborarea cu furnizorii şi
inovaţia.

SAP SRM ajută la îmbunătăţirea vizibilităţii lanţului de aprovizionare şi automatizează procesele care
fac legătura între diferiţi furnizori. De la strategie la execuţie, SAP SRM acoperă întregul ciclu de
aprovizionare, optimizând selecţia furnizorilor, crescând gradul de colaborare şi diminuând durata
ciclurilor de aprovizionare. Având avantajul unic al conţinutului consolidat şi al datelor de bază
integrate, SAP SRM ajută de asemenea şi la luarea deciziilor şi punerea acestora în practică, ceea ce
se aliniază cu strategia corporativă.
 Beneficii SAP SRM

Îmbunătăţirea strategiei de selecţie a furnizorilor

Raţionalizarea şi optimizarea bazei de date de furnizori

Acces mai bune la datele cu privire la performanţele furnizorilor

Creşterea calităţii produselor furnizate şi reducerea riscului

Reducerea timpului de aprovizionare

Automatizarea ciclurilor cererilor de ofertă

Rapiditatea execuţiei aprovizionării prin aprobări online

Aflarea mai rapidă a răspunsurilor de la furnizori

Reducerea costurilor de procesare

Reducerea complexităţii procesului prin consolidarea conţinutului

Eficienţă mărit prin automatizarea aprovizionării

Diminuarea preţurilor unitare

Consolidarea cererii pentru mai multe business unit-uri

Costuri mai reduse de stocare

Preţuri mai bune prin licitaţii concurenţiale

Product Lifecycle Management

Scopul mySAP PLM este acela de a asigura suport pe toata durata de viata a unui produs. Mergand
pe acest principiu, dezvoltarea integrata a unui produs merge mai departe decat gestioanrea
metodelor folosite in proiectarea tehnologica si fabricatia unui produs.
 Dezvoltarea mySAP Business Suite permite clientilor si furnizorilor sa fie in aceeasi masura implicati
in procesul extins de dezvoltare a unui produs.

Design Production, Distribution Aftermarket

Service

CRM

NPDI
SCM

Product Life Cycle Management

First idea Start of End of Obsolescence

production/ production/ of

provisionin provisionin
Componentele functionale incluse in solutie sunt:

Management programe si proiecte (managementul proiectelor)

Management date de baza ciclu de viata produs (Tehnologii, liste de material, structuri proiecte,
documentatie tehnica produse)

Colaborare (cu aplicatii dedicate)

Management active (mijloace fixe si echipamente)

Mediu, sanatate si siguranta

Concepte utilizate în sistem

Sistemul SAP este un sistem tranzactional, care lucreaza ca un „sistem de coordonare”,
utilizand date de baza pentru a genera noi tranzactii. Conceptul de sistem integrat presupune ca un
document inregistrat intr-un modul genereaza un alt document in alt modul.
Pentru a reprezenta functionalitatile unei companii in sistemul SAP, activitatile acesteia
trebuia sa fie reprezentate sub forma unor procese. Alaturate, mai multe procese alcatuiesc un
scenariu business. Elementele principale ale unui scenariu business sunt elementele organizatorice,
tranzactiile, datele de baza, documentele si rapoartele.
Structura unei companii este mapata in aplicatia SAP utilizand elemente organizatorice.
Principalele elemente organizatorice utilizate in sistem sunt ilustrate in imaginea de mai jos.
 In termeni tehnici, organizatorici si comerciali, clientul reprezinta o unitate de sine
statatoare in sistemul SAP, avand date de baza separate si propriul set de tabele. Acesta reprezinta
cel mai inalt nivel in structurile organizatorice (ex. un grup de companii, avand mai multe filiale).
Aria de controlling este elementul organizational la nivelul caruia se realizeaza toate
activitatile de urmarire si control al costurilor si veniturilor. De obicei, aceste activitati se realizeaza
la nivel national.
Codul de companie este structura organizatorica la nivelul careia apare obligativitatea
platilor fiscale si intocmirii rapoartelor financiare. Este elementul organizatoric central in
contabilitatea financiara. Acesta incorporeaza de asemena sistemul national de taxe, calendarul
fiscal, moneda locala si cerintele locale de raportare.
Unitatile organizatorice inglobeaza diferitele business unit-uri care exista intr-o companie.
De obicei, acestea coincid cu diferitele departamente functionale sau regionale.
Pozitiile reprezinta functiile pe care angajatii le ocupa in structura ierarhica a companiei.
Organizatia de vanzari este elementul organizatoric central ce controleaza conditiile de
plata. In sistem, fiecare organizatie de vanzari cuprinde un departament de vanzare, un canal de
distributie si o divizie. Canalul de distributie ilustreaza modalitatea prin care bunurile ajung la
consumatorul final (exemplu: key account, distributie, etc.). Divizia reprezinta grupul de produse
care ajung la consumatorul final (exemplu: pompe, vopsele, farma, etc.). In sistemul SAP un
departament de vanzare poate fi asociat mai multor canale de distributie, respectiv divizii.
Unitatea logistica este structura organizatorica centrala pentru productie; ea poate produce
sau distribui un bun sau este responsabila cu furnizarea de servicii.
Depozitul este structura organizatorica la nivelul careia sunt stocate materialele. O unitate
logistica poate contine mai multe depozite, respectiv zone pentru depozitarea bunurilor. Stocurile de
materiale pot fi diferentiate in cadrul aceleiasi unitati logistice in functie de locul de depozitare
(gestiunea stocurilor).
 Datele de baza sunt create in sistemul SAP si sunt disponibile tuturor aplicatiilor si
utilizatorilor autorizati. Stocarea centrala a datelor de baza mareste consistenta acestora si
faciliteaza accesul structurat al utilizatorilor. Integrarea tuturor datelor de baza aferente unei
companii intr-o singura baza de date rezolva problema redundantei datelor si intensifica integritatea
acestora. Toate functionalitatile sistemului utilizeaza datele din baza de date. Cele mai importante
date de baza intretinute in sistem sunt cele aferente clientilor, respectiv materialelor.
Datele de baza ale clientului contin informatii cheie de definesc relatiile de afaceri ce exista
intre o companie si clientii sai si sunt structurate in trei parti: date generale, date aferente codului de
companie si date de vanzari. Datele generale sunt relevante pentru fiecare cod de companie si
organizatie de vanzari dintr-o companie. Datele aferente codului de companie controleaza
procedurile de postare si procesare ulterioara, cum ar fi modalitatea de plata si gestiunea
reclamatiilor. Acestea reflecta contractele specifice unei anumite companii, ce au fost in prealabil
incheiate cu clientii sai. Datele aferente vanzarilor furnizeaza informatii ce sustin executarea
proceselor business, cum ar fi introducerea comenzilor de vanzari, expeditia, facturarea si
procesarea platilor.

Datele de baza ale materialului contin toate informatiile cheie de care o companie are
nevoie pentru a gestiona un material. Acestea definesc, printre altele, modul in care produsul finit
este vandut, produs, aprovizionat, stocat si valorificat. Informatiile din datele de baza ale
materialului sunt organizate potrivit functionalitatilor business pe care le indeplinesc. O imagine
completa a acestora este reprezentata in figura 3.
 In sistem, tranzactiile sunt programe ce ruleaza in background pentru a executa procese
business in sistem. Pentru a evita reintroducerea datelor, datele de baza sunt introduse automat in
timpul procesarii tranzactiilor. In plus, la executia fiecarei tranzactii trebuie introduse elementele
organizatorice ce sunt solicitate de catre sistem.
Atunci cand o tranzactie este executata in sistem, este creat un document. In SAP,
documentele reprezinta inregistrari de date caracteristice fiecarei tranzactii; acestea contin toata
informatia relevanta din datele de baza si din structurile organizatorice.
Raportarea in sistemul SAP se bazeaza pe un sistem de informatii; rapoartele pot fi rulate in
orice moment in sistem, pentru a oferi utilizatorului o imagine de ansamblu in ceea ce priveste
activitatea companiei intr-un anumit domeniu. Raportul poate fi afisat sub forma unei liste sau a
unui grafic, in functie de parametrii selectati de utilizator.