22:32Alexandru Ciobanu

Seite 1

24 das deutsche Alphabet

Druckbuchstaben
A
a

Kombinationen
aa
ah

26.02.2016
- la final pg.15 - aflati mai multe

auf Rumnische
a
a:
e
eu
b,p

h
c
d,t
e
e:
ai

Beispiele
acht= 8,das Haar,-(e)s,-e = par,
das Jahr, -(e)s, -e = an, die Uhr,-en = ora

spt = tarziu, zhlen,-te,-t = a numara

u
das Frulein,-s,- = domnisoara
B
b
bunt = pestrit, lieb = drag,
C
c
Caesar
ch
rechts = la dreapta, nach = dupa
ck
dick = gras, schicken,-te,-t = a trimite
D
d
dort = acolo, das Lied, -es, -er = cantec
E
e
ee
elf = 11, das Meer,-es,-e = mare
eh
zehn = 1o,der Lehrer,-s,- = profesor
ei
drei = 3, leicht = usor, breit = larg
eu
heute = azi, deutsch
F
f
ff
f
fnf = 5, das Schiff,-(e)s, -e = nava
G
g
g,k
gut = bun, der Tag, -(e)s,-e = zi
H
h
h,-der Hahn,-(e)s,die Hhne = cocos
I
i
i
ist = este, die Idee,-n = idee
ie
i:
hier = aici, lieb = drag, iubit
ig final
ih
zwanzig = 2o, fertig = gata
J
j
i
ja = da, jung = tanar, der Juli,-(s),-s
K
k
c
das Kind,-es,-er = copil, kurz = scurt
L
l
ll
l
laut = tare (sonor), der Ball,-(e)s,die Blle = minge
M
m
mm
m
die Mutter,die Mtter = mama,
kommen = a veni
N
n
nn
n
nein = nu, die Tanne-n = brad
O
o
o
dort = acolo, der Sohn,- (e)s,-die Shne
= fiu

hren,-te,-t = a auzi, die Shne

P
p
pp
p
die Puppe,-n = papusa, prima = grozav
ph
f
die Physik = fizica
Qu
qu
cv
die Quelle n = izvor, sursa
R
r
rr
r
rot = rosu, der Herr,-n,-en = domn
S
s
s,z
das Haus, -es, die Huser, sie = ea, ei
ss
s
essen = a manca, wissen = a sti

s
gro = mare, gren, -te.-t = a saluta
sch

schnell = repede, die Schule,-n = scoala

sp
p
spt = tarziu,sprechen = a vorbi
st
t
der Stein,-(e)s, -e = piatra
T
t
tt
t
der Tag,-(e)s,-e =zi,das Bett,-(e)s,-en =
pat
tz

die Katze n = pisica

U
u
u
bunt = pestrit, die Uhr,-en = ora, ceas

grn = verde, der Stuhl,-(e)s,die Sthle

= scaun
V
v
f
der Vater,-s,die Vter = tata
W
w
v
wir = noi, der Wagen,- s,- = masina
X
x
x
die Axt, die xte = topor, secure
Y
y
i
der Teddy,-s,-s = ursulet
Z
z

zwlf = 12, die Zeit, - en = timp

In functie de pozitia si combinarea literelor, accent, surde, mute,lungi scurte,..... incet, incet nach und nach - vom
invata si celelalte reguli care completeaza fonetica limbii germane, mult,mult mai usoara de cat limba engleza.
In limba germana doar 7 % din cuvinte se rostesc cum se scriu.
Vocalele limbii germane: a, e, i, o, u; , , , y.
Diftongii limbii germane: au, ei, ey, ai, ay, eu, u.

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 2

26.02.2016

, , - vocale cu umlaut sau trema

- scharfes s sau Eszett sau s dur sau s ascutit
Litera alfabet
german

Transcriere
fonetica

Pronuntie
romana

Ca in
cuvantul

[a:]

A-me-tit

[:]

E-le-fant

[be:]

be

Be-ton

[tse:]

e-sut

[de:]

de

De-vo-tat

[e:]

E-va-zat

[f]

ef

Re-li-ef

[ge:]

ghe

Ghe-mo-toc

[ha:]

ha

Ha-mac

[I:]

I-mi-nent

[jot:]

iot

Idiot

[ka:]

ca

Ca-ma-rad

[l]

el

El-ve-ti-a

[m]

em

Em-fi-zem

[n]

en

En-ci-clo-pedi-e

[o:]

O-pe-ra

[:]

[pe:]

pe

Pe-pe-ne

[ku:]

chiu

Chiu-ve-ta

[r]

er

Paner

[s]

es

Es-tu-ar

[s tst]

eszet

[te:]

te

Te-le-fon

[u:]

Ulm

[y:]

iu

Iu-bi-tor

[fao]

fau

Fault

[ve:]

ve

Ve-ri-sor

[iks]

ics

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 3

26.02.2016

[ypsilon]

iupsilon

[tst:]

et

O-et

Atentie! Transcrierea fonetica in alfabetul international nu este acelasi lucru cu pronuntia literelor in cuvintele folosite.
De acest aspect, regulile de pronuntie, ne vom ocupa in lectia urmatoare. - See more at:
http://invatgermanaonline.blogspot.ro/2013/11/alfabetul-limbii-germane-das-alphabet.html#sthash.kLluGeAy.dpuf

Accentul este in general fix: pe radacina cuvantului adesea fiind prima silaba: leben, - te,- t = a trai, die Antwort,-en =
raspuns, die Arbeit,-en = munca, der Urlaub, -(e)s,- e = concendiu, der Schler, - s, - = elev, derProfessor, -s, - en
Wir essen um zu leben; wir leben nicht, um zu essen. = Mancam pentru a trai; nu traim pentru a manca.
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com

gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Exprimarea fonetica
aa se pronunta a (lung)
Ex: Haar, Saal
au se pronunta ao (o foarte scurt)
Ex: Haus, blau, Trauben, Baum
se pronunta e
Ex: Mrz, Mdchen, Zhne, Br
u se pronunta oi
Ex: Frulein, Verkuferin
b la sfarsitul cuvantului se pronunta p
Ex: gelb
c urmat de e, i, y, se pronunta
Ex: Csar, Mercedes
ch precedat de a, o, u, au se pronunta h
Ex: Buch, machen, lachen, Woche
ch precedat de , u, eu, ei, i, , , o consoana si in terminatia chen se pronunta h urmat de un i slab
Ex: Mdchen, ich
chs se pronunta ks
Ex: Sechs
ck se pronunta k
Ex: dick, Glocke
d la sfarsitul cuvantului se pronunta t
Ex: Abend, Pferd, Kind, Mond
ei se pronunta ai
Ex: mein, klein, nein, Kreide
eu se pronunta oi
Ex: heute, Europa, Deutschland
-el, -en, -er la sfarsitul cuvantului, litera e se pronunta scurt, fiind un sunet asemanator cu
Ex: Tafel, Trauben, Spiegel, Zimmer;
Exceptii: der, wer unde litera e se pronunta e
g la sfarsitul cuvantului se pronunta k
Ex: Tag, Schmetterling
g urmat de e se pronunta ghe
Ex: gelb, gehen, geben, Geburtstag.
h la inceputul cuvantului se pronunta h
Ex: heute, Hase, hinter, Hand
h precedat de o vocala nu se pronunta
Ex: Jahr, gehen, Kuh, Frhling
ie se pronunta i (lung)
Ex: vier, Stiefel, Papier, Dienstag
ig la sfarsitul cuvantului se pronunta ih
Ex: lustig, traurig, zwanzig, Konig
j se pronunta i
Ex: Ja, Jahr, Joghurt, Junge
se pronunta eo (legat intr-un singur sunet)
Ex: Lffel, Lwe, schn, zwlf
ph se pronunta f
Ex: Photo
q urmat de u se pronunta kv
Ex: Qudrat
s intre doua vocale sau inainte de vocala se pronunta z
Ex: Salat, lesen, September, Sommer
s la sfarsitul cuvantului se pronunta s
Ex: das, Haus, was
s inaintea de p si t se pronunta
Ex: spielen, sprechen, Bleistift, Stern
sch se pronunta
Ex: Schal, Schule, Schaf, Schnee

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 4

26.02.2016

ss si se pronunta s
Ex: Wasser, wei, fleiig, heien
t inainte de ion se pronunta
Ex: Lektion, Deklination
tsch se pronunta ce (e se aude foarte slab)
Ex: Deutschland
tz se pronunta
Ex: Katze, Spitzer
se pronunta iu (legat intr-un singur sunet)
Ex: fnf, Stck, Zahnbrste, Kche
v se pronunta f
Ex: Vater, vier, Vogel, vor;
Exceptie cuvintele de origine negermana unde v se pronunta v ,ex. November, Vase, Verb
w se pronunta v
Ex: Wasser, wer, Wolf, Winter
z se pronunta
Ex: Zimmer, zwei, zhlen, Zug
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Pronunie i grafie
Detaliile din aceast seciune se refer n primul rnd la limba german standard
(Hochdeutsch). Pronunia n celelalte dialecte germane poate diferi mult de pronunia
standard.
Lungimea (sau cantitatea) sunetelor joac un rol important n limba german. O vocal
pronunat lung sau scurt poate produce o diferen ntre dou cuvinte care n rest
sunt identice. De exemplu, Miete, cu i pronunat lung, nseamn chirie, dar Mitte, cu
i pronunat scurt, nseamn mijloc, centru. Ofen, cu o lung, nseamn cuptor,
sob, dar offen, cu o scurt, nseamn deschis. Dup cum se observ din aceste
exemple, n limba german i substantivele comune sunt scrise cu iniial majuscul.
Pentru a distinge ntre vocale lungi i vocale scurte, ortografia german folosete
consoane simple sau duble. Dup vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble (tt,
dt, ll, ck, mm, nn, ss, tz etc.), iar dup vocale lungi sau diftongi se scriu consoane
simple (t, d, l, m, n, s, z etc.). Pentru a se reda sunetul s dup o vocal lung sau dup
diftong, n scrierea german se folosete n multe cazuri, nc din evul mediu, i litera
special , numit pe romnete s dur sau i s ascuit (scharfes S sau Eszett).
Astfel: ich esse (= eu mnnc) se pronun cu e scurt, dar ich a (= eu mncam, am
mncat) se pronun cu a lung.
Mult vreme pentru litera minuscul special nu a existat majuscul
corespunztoare. n loc de s dur mare, care nu a existat, se scria SS. Totui, n iunie
2008 organizaiile internaionale de standardizare ISO i DIN au hotrt introducerea
literei majuscule s dur cu codul Unicode 1E9E. Motivul este normarea tehnicilor de
scriere. Noua liter s dur majuscul nc nu este ntlnit n practic.
n germana din Elveia i Liechtenstein litera nu se folosete deloc, i n loc de se
scrie ss.
O alt deosebire fa de romn, ntlnit n multe dialecte germane actuale, este
faptul c litera r se pronun foarte voalat, i uneori nici nu se distinge acustic.
Vocalele a, o i u se folosesc i n varianta cu umlaut, care este o modificare a
pronuniei lor. Umlautul se noteaz n scris cu semnul diacritic numit trem, format
din dou puncte plasate orizontal deasupra literei: , i , iar la majuscule: , i .
i se pronun asemntor cu un e romnesc, dar foarte deschis;

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 5

26.02.2016

i se pronun asemntor cu eo, aa ca n cuvintele romneti foen, bleu i

loess.
i se pronun asemntor cu iu, aa ca n cuvintele romneti etui, fhrer i tul.
n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie i: ae, respectiv oe i ue (excepie: n
numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca i respectiv i .

Alte particulariti fonetice germane:

u se pronun (simplificat) ca i oi.

c se pronun n multe cazuri ca i ;
e se pronun deseori ca un ;
ei se pronun ca i ai;
eu se pronun (simplificat) ca i oi.
ge se pronun ca ghe;
gi se pronun ca i ghi;
j se pronun ca un i;
r se pronun n multe dialecte germane foarte voalat, eventual chiar deloc
s se pronun n multe cazuri ca i z;
sch se pronun ca un ;
sp se pronun n multe cazuri ca i p; n unele dialecte nordice se pronun sp;
st se pronun n multe cazuri ca i t; n unele dialecte nordice se pronun st;
v se pronun ca un f;
w se pronun ca un v; excepie:
o n multe nume proprii germane, w-ul final nu se pronun deloc: Beeskow; Treptow;
Pankow; Blow; Thiessow, i multe altele;
y se pronun ca i (vezi mai sus);
z se pronun ca un .
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Asurzirea consoanelor sonore = b = d = g =

der Buchstabe = = , man gebraucht:

1. nach den langen Vokalen:
Fu, Fe, Strae, Straen
2. nach den Diphtongen:=au,u, eu, ei, ai =
drauen, uern, heien, zerreien

b, d, g se pronunta = p = t = k =:
1. la sfarsitul cuvantului:
lieb, Kind, Mund, seid, sind, Tag, lag,
2. in interiorul cuvantului, la sfarsitul silabei:
Farbton, Wanduhr, Tagarbeit,
3. in interiorul silabei, daca urmeaza o alta consoana:
gibt, liebst, Kinds,
Pass auf! Zum Beispiel:
b
leben
lieben

p
lebt
liebt
5

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 6

rauben = a jefui, a prada

d
binden = a lega, a innoda
des Kindes
Lnder
g
legen = a aseza (orizontal)
sagen
Tage

26.02.2016
raubt
t
bind
Kind
Land
k
legt
sagst
Tag

= s = se pronunta z
1. la inceputul cuvantului inaintea unei vocale:
Saal, sauber, sehr, sind, Sonne, suchen,
2. in interiorul cuvantului, intre vocale, precum si intre consoanele sonore l, m, n, r si o vocala:
base, Riese, sausen, Else = anin, Amsel = mierla, pinseln = a zugravi, Ferse = calcai
3. in sufixele = sal = , = sam =
Mhsal = truda, langsam = adj.= incet

Englisch
Vocala = A = se pronunta in SAPTE feluri. Vom reda unul, doua, ... cazuri:
se pronunta = ei = in cuvinte de doua silabe mai ales cand in silaba urmatoare exista un
= e =. ( dar si in cuvinte polisilabice)
ace = as , lady = doamna, made = facut, fabricat, face = fata, pace = pas, game = joc
(eis)
(leidi)
(meid)
(feis)
(peis)
(gheim)
se pronunta = o = cand este urmat de dublu l sau de l plus o consoana.
all = tot, toata, hall = sala, talk = conversatie, walk = plimbare, fall = cadere, a cadea
(o:l)
(ho:l)
(to:k)
(wo:k)
(fo:l)
all = orice, toate, die Halle fallen, (du fllst, er fllt),fiel, gefallen fall(e)! = a cadea
alle = toti, toate
se pronunta = a = cand este urmat de doua consoane deoasebite sau cand face parte din
grupul ar - :
after = dupa, hard = dur, vartos, master = stapan, profesor, card = fisa, cartela, car = autom.
('a:ft(r))
(ha:(r)d)
(ma:st(r))
(ka:(r)d)
(ka:(r))
far = departe, fast = repede, garden = gradina, smart = istet, inteligent, tart = tarta
(fa:(r))
(fa:st)
(ga:(r)dn)
(sma:(r)t)
(ta:(r)t)
se pronunta = = (- ea din teaca) in foarte multe cuvinte polisilabice:
camera = aparat fota, jam = gem, dulceata, cat = pisica, lad = tanar, fat = gras, man = om
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

VOCALELE LIMBII GERMANE

a, e, i, o, u; , , , y
Ele se impart:
6

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 7

26.02.2016

1. dupa cantitate, adica durata, in vocale lungi si vocale scurte.

2. dupa calitate, adica in vocale inchise si vocale deschise.
In general vocalele lungi sunt inchise si cele scurte deschise.
Acordati multa atentie pronuntarii vocalelor caci adesea sensul si ortografia unui cuvant se schimba
in functie de cantitatea si calitatea vocalei:
Ofen o lung - = soba
offen o scurt - = deschis
Hhle lung - = pestera
Hlle o scurt - = iad, infern
stehlen e lung - = a fura
stellen e scurt - = a pune, a aseza vertical
kam a lung - = venea
Kamm a scurt - = pieptene
Vocalele cu Umlaut = , , = sunt fie lungi fie scurte.
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Vocalele sunt lungi:

1.
Vater
tata
2.
Tag
zi
3.
lahm
olog
4.
sie
ea
5.
Saal
sala

la sfarsitul unei silabe accentuate, terminate in vocala.

geben
Linie
Vogel
mgen
a da
linie
pasare
a dori
inaintea unei consoane simple.
wer
wir
Ton
mglich
cine
noi
ton
posibil
inaintea unui = h = ortografic = mut = .
Lehrer
ihr
Mohn
Mhre
invatator
voi
mac
morcov
inaintea unui = e = ortografic = mut =.
vier
hier
lieb
Lied
patru
aici
drag
cantec
cand sunt dublate.
leer
Schnee
Moor
Boot
gol
zapada
namol
barca

Schule
scoala

Lge
minciuna

Fu
picior

Lgner
mincinos

Ruhm
glorie

fhren
a conduce

vergessen, (du, er vergisst),

verga, verge, vergessen,
vergiss! = a uita
INDIKATIV PRSENS
ich
vergesse
du
vergisst
er
vergisst
wir
vergessen
ihr
vergesst
sie
vergessen
vergiss nicht!
pers.II-a = pers.III-a sing.
= s, ss, , tz, z, x =

OBSERVATIE. Vocalele = i = si = u = , precum si vocalele cu UMLAUT nu se dubleaza niciodata.

Vergiss nicht! DIE AUSNAHMEN!exceptiile!= se pronunta scurt =

am, an, was, es, das, des, bis, im in, vom, ...
daca sunt neaccentuate er, der, dem, den ...
vielleicht, vierzehn, vierzig, Viertel, ...

MERK DIR! In toate dictionarele vocalele lungi sunt subliniate =

werden, Mdchen
vocalele scurte au un punct =
veleicht, verzig
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Vocalele sunt scurte:

1. in general daca urmeaza doua sau mai multe consoane diferite.
bald
fertig
bist
Wort
Wrter

rund

frchten
7

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 8

26.02.2016

curand
gata
esti
cuvant
cuvintele
rotund
frica
2. totdeauna inaintea unei consoane duble.
Lamm
fett
bitte
Stoff
knnen
Mutter
Htte
miel
gras
va rog
material
a putea
mama
palarii
3. totdeauna inainte de = ck = , transcrierea ortografica pentru kk.
Dackel
Decke
sticken
Stock
Stcke
drcken
Stck
soricar
tavan
a broda
baston
bastoane
a apasa
bucata
4. totdeauna inainte de = tz = , transcrierea ortografica pentru zz.
Katze
setzen
sitzen
Trotz
Gtze
Schutz
schtzen
pisica
a aseza
a sedea
incapatanare idol
protectie
a se proteja
(REGULA = 2 = 3 = 4 = daca vrem mai usor sa memoram , constatam ca este REGULA = 1 = generalizata)
5. = e = slab, foarte scurt, in silaba finala neaccentuata. (spre un = = din leagn)
oben
fragen
kommen
bewohnen
sus
a intreba
a veni
a locui
6. = e = neaccentuat urmat de e slab
Familie
Lilie
familie
crin
Vergiss nicht! DIE AUSNAHMEN! exceptiile!
= se pronunta lung =
Arzt, Mdchen, Stdte, ...
In limba germana vocala initiala a unui cuvant (si de la inceputul unei silabe) NU se leaga de
sunetul final al cuvantului precedent.
Das Mdchen ist hbsch. Fata este draguta.; Was ist das? ; die Gro/eltern. Bunicii.

Diftongii au, ei, ai, eu, u, (ey), (ay).-ultimii doi foarte rar utilizati
.

Diftongii sunt intodeauna lungi.(Atentie! NU va speriati! - prezinta unele dificultati in

pronuntare.Prin repetare le vom pronunta CORECT).
Primul element al fiecarui diftong este accentuat, cel de-al doilea neaccentuat.
auch
laufen
Haut
Baum
deasemenea a alerga
piele
pom
Kleid
Zeit
Mai
Kaiser
Meyer
Mayer
rochie
timp
Mai
imparat
deutsch
heute
Hute
Bume
german
azi
pl.lui piele
pomi
Sub. neutre terminate la sing. in = e = raman neschimbate la plural.
(Gramatica LIMBII ROMANE Editura Academiei ....)
Merkt euch! NOUA REGULA DE UTILIZARE A LUI = =: (ATENTIE LA DICTIONARELE VECHI!)
1. dupa vocale lungi:
Fu, Fe, Gru, Gre, Strae, Straen
2. dupa diftongi = au, ei, ai, eu, u = ori sus ce ne spune ca diftongii sunt intodeauna
=LUNGI= confirmand regula 2 al utilizarii lui . (intr-un fel completand regula 1.)
drauen, uern, heien, zerreien
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 9

26.02.2016

CONSOANELE LIMBII GERMANE

Consoanele limbii germane coincid in mare parte cu consoanele limbii romane. Motiv pentru care
vom indica in special PRONUNTAREA acelor consoane care prezinta deosebiri fata de limba
romana.
b, d, g,
la sfarsitul cuvantului sau inaintea terminatiilor s, - st, -t, se pronunta
(p), (t), (k) vezi pg. 2 detailat.
Lob
Bad
Tag
Tags
schreibst
liegt
elogiu
baie
zi
ziua
scrii
intins
c
se pronunta:
(k) inaintea unui a, o , u, l, r, (ca un = c = din cuvantul cal -)
Cato
Cosima
Creme
Camping
Couch
Computer
(kre:m)
(kmpi)
(kaot)
alifie
fotoliu
() inaintea unui e, , i, y, (ca in ap)
Celsius
Csar
Cicero
OBSERVATIE. Litera = c = se scrie doar in cuvinte de origine straina.
De cele mai multe ori este inlocuita prin = k = sau = z = .

ch

se pronunta:
1. (h) ca in sah , daca este precedat de a, o, u, au
lachen
Nacht
noch
Buch
auch
a rade
noapte
inca
carte
deasemenea
2. (h) ca in Mihnea, daca este precedat de , e, u, eu, ei, i, , ,
de o consoana ca si in sufixul - chen
lcheln
sechzehn
euch
leicht
ich
Tchter
razand
saisprezece voua
usor
eu
fiica
Bcher
welcher
Mdchen
carti
care
fata
3. (c) ca in cuvantul cal, daca este urmat de vocalele a, o,
sau de consoanele l si r.
Charakter
Chor
Chronik
Chaos
Cholera
4. () ca in sofer, sef, in cuvintele de origine franceza
Chef
Chauffeur
Charme
Chance
sofer
sarm
sansa
chs
se pronunta :
(x) daca = s = face parte din radacina
sechs
Ochs
Dachs
Fuchs
wachsen
sase
bou
viezure
vulpe
a creste
f, ph
se pronunta :
(f) ca in cuvantul foc
Feuer
fahren
Philosoph
Physiognomie
Foc
a calatori
filozof
fizionomie
g + e sau i se pronunta:
(g) ca in cuvantul gara
gleich
regnen
geben
gern
beginnen
imediat
a ploua
a da
placut
a incepe
9

22:32Alexandru Ciobanu

ig

Seite 10

26.02.2016

final sau inaintea unei consoane

(ih) ca in cuvantul tihna: - daca nu este urmat de = lich = sau o silaba in care este = ich = cand se
citeste = ik = Knigreich citeste konikreich; = mnnliglich citeste - menliklich

fertig
gata

richtig
corect

ng
lang
lung

h
haben
a avea

h
sehen
a vedea

baldigst
fleiig
foarte curand
silitor
se pronunta:
() n nazal la sfarsitul cuvantului, daca este urmat de o consoana,
de un = e = slab sau de un i- neaccentuat
Ding
Angst
England
bringen
abhngig
obiect
teama
a aduce
dependent
se pronunta:
(h) ca in ham, la inceputul cuvantului si in cuvintele compuse in a caror
compunere intra un cuvant cu h initial.
hundert
voher
Haus
Hochhaus
suta
de unde
casa
bloc
nu se pronunta intre vocale, intre vocala si consoana, precum si la sfarsitul
cuvantului, fiind doar un semn ortografic (h mut) care arata lungimea vocalei
precedente.
gehen
Lehrer
roh
Kuh
a merge
invatator
crud
vaca
OBSERVATIE. h se pronunuta totusi in cateva cuvinte: Oheim, Uhu, Ahorn, Alkohol, unchi, bufnita, artar
ca si in sufixele heit si - haft = Freiheit, lebhaft,
libertate, animat

j
ja
da
Journalist

k
kalt
rece

ck
Decke
tavan

qu
Quartett
cvartet

s
sehen
a vedea

se pronunta:
(i)
ca in cuvantul iarba
jetzt
jeder
Jog(h)urt
acum
fiecare
iaurt
(j) ca in cuvantul joc in cuvintele de origine straina
Jongleur
se pronunta:
(c) ca in cuvantul cal
Kind
Kche
Park
copil
bucatarie
se scrie in loc de = kk = ; si se citeste c de la cal;
vocala precedenta este totdeauna scurta
Eck
Backen
stecken
Dackel
colt
copt
a introduce soricar
se pronunta:
(cv) ca in cuvantul cvartet
Quelle
Frequenz
Quai
izvor
frecventa
chei
se pronunta:
Schick|sal das; -s, -e = soarta
(z) ca in cuvantul zumzet la inceput de cuvant sau de silaba daca este urmat
de o vocala sau se afla intre vocale; in sufixele = sal, sam = das Schicksal = soarta
Sekretr
lesen
Universitt bersetzen
langsam
secretar
a citi
a traduce
incet
10

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 11

26.02.2016

(s) ca in cuvantul casa la sfarsitul cuvantului, dupa b sau p, inaintea unei

consoane surde sau a unui sufix care incepe cu o consoana
Erbse
Mops
Liste
Rslein
lesbar
mazare
trandafiras
lizibil

Haus
casa

in interiorul cuv. dupa b, ck, k, p, t - Erbse , Hcksel, Kekse, Rtsel; inaintea sufixului chen Huschen
. Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

ss si
Fass
butoi
Ma
Masura

Kuss
sarut
Gru
salut

se pronunta :
Flsse
rauri
Fe
picioare

(s) ca in cuvantul sare, masa

lassen
a lasa
lie
fleiig
lasai
silitor

Pass auf! Utilizarea = ss, = de la inceputul pg, 2 si sfarsitul pg. 4 si pg. 8.

RENUNTATI la dictionarele vechi!

st si sp
Strand
Spange
agrafa

sch
schn
frumos

t, th
Tochter
fiica

t +i
Konfection

v
Vater
tata
versprechen
a promite
Beethoven

w
wer
cine

la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un

cuvant compus se pronunta:
(t) si (p) ca in cuvintele sterg si spalt, spaga, spaclu, spagat
Student
studieren
Bleistift
Stuhl
beistehen
creion
scaun
a ajuta
Sport
sprechen
Plattenspieler spt
sperren
a vorbi
disc (patefon) tarziu
a bara
se pronunta :
() ca in cuvantul ase
schwarz
Schule
schlafen
negru
scoala
a dormi
se pronunta :
(t) ca in cuvantul tu, tun,
Tiger
Mathematik
Thema
tigru
neaccentuat + vocala se pronunta.
() ca in cuvantul ap
Nation
se pronunta:
(f) ca in cuvantul romanesc foc, in cuvintele germane si compusele lor,
in prefixul = ver- =; in cateva cuvinte de origina straina
Vetter
viel
Vogel
voll
von
vor
nepot
mult
pasare
plin
dela
in fata
verspten
versenden
a intarzia
a transmite
(v) ca in cuvantul veverita, in majoritatea cuvintelor de origina straina.
Eva
Substantiv
Vase
nervs
November
se pronunta:
(v) ca in cuvantul veverita
was
wo
wann
Woche
zwanzig
ce
unde
cand
saptamana
douazeci
se pronunta:
() ca in cuvantul ap
11

22:32Alexandru Ciobanu
zhlen
a plati

26.02.2016

Zahl
numar

tz
Platz
loc

Seite 12

zeigen
Zeit
Zahn
Zauber
a arata
timp
dinte
farmec
se scrie in loc de zz, cand vocala precedenta este scurta
si se pronunta:
() ca in ap
sitzen
setzen
a sta jos
a aseza

Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Exprimarea fonetica
aa se pronunta a (lung)
Ex: Haar, Saal
au se pronunta ao (o foarte scurt)
Ex: Haus, blau, Trauben, Baum
se pronunta e
Ex: Mrz, Mdchen, Zhne, Br
u se pronunta oi
Ex: Frulein, Verkuferin
b la sfarsitul cuvantului se pronunta p
Ex: gelb
c urmat de e, i, y, se pronunta
Ex: Csar, Mercedes
ch precedat de a, o, u, au se pronunta h
Ex: Buch, machen, lachen, Woche
ch precedat de , u, eu, ei, i, , , o consoana si in terminatia chen se pronunta h urmat de
un i slab
Ex: Mdchen, ich
chs se pronunta ks
Ex: Sechs
ck se pronunta k
Ex: dick, Glocke
d la sfarsitul cuvantului se pronunta t
Ex: Abend, Pferd, Kind, Mond
ei se pronunta ai
Ex: mein, klein, nein, Kreide
eu se pronunta oi
Ex: heute, Europa, Deutschland
-el, -en, -er la sfarsitul cuvantului, litera e se pronunta scurt, fiind un sunet asemanator cu
Ex: Tafel, Trauben, Spiegel, Zimmer
Exceptii: der, wer unde litera e se pronunta e
g la sfarsitul cuvantului se pronunta k
Ex: Tag, Schmetterling
g urmat de e se pronunta ghe
Ex: gelb, gehen, geben, Geburtstag.
h la inceputul cuvantului se pronunta h
12

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 13

26.02.2016

Ex: heute, Hase, hinter, Hand

h precedat de o vocala nu se pronunta
Ex: Jahr, gehen, Kuh, Frhling
ie se pronunta i (lung)
Ex: vier, Stiefel, Papier, Dienstag
ig la sfarsitul cuvantului se pronunta ih
Ex: lustig, traurig, zwanzig, Konig
j se pronunta i
Ex: Ja, Jahr, Joghurt, Junge
se pronunta eo (legat intr-un singur sunet)
Ex: Lffel, Lwe, schn, zwlf
ph se pronunta f
Ex: Photo
q urmat de u se pronunta kv
Ex: Qudrat
s intre doua vocale sau inainte de vocala se pronunta z
Ex: Salat, lesen, September, Sommer
s la sfarsitul cuvantului se pronunta s
Ex: das, Haus, was
s inaintea de p si t se pronunta
Ex: spielen, sprechen, Bleistift, Stern
sch se pronunta
Ex: Schal, Schule, Schaf, Schnee
ss si se pronunta s
Ex: Wasser, wei, fleiig, heien
t inainte de ion se pronunta
Ex: Lektion, Deklination
tsch se pronunta ce (e se aude foarte slab)
Ex: Deutschland
tz se pronunta
Ex: Katze, Spitzer
se pronunta iu (legat intr-un singur sunet)
Ex: fnf, Stck, Zahnbrste, Kche
v se pronunta f
Ex: Vater, vier, Vogel, vor
Exceptie cuvintele de origine negermana unde v se pronunta v ,ex. November, Vase, Verb
w se pronunta v
Ex: Wasser, wer, Wolf, Winter
z se pronunta
Ex: Zimmer, zwei, zhlen, Zug
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com
ajuta sa invatati temeinic limba germana.

gasiti pe sussemnatul care v va

In pagina urmatoare reguli de utilizare = ss =

13

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 14

26.02.2016

14

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 15

26.02.2016

DIE EINE REGEL = - SS -

Im Wrterbuch, es gibt einen Punkt fr den kurzen Vokal und eine Linie fr den langen Vokal.

Die Doppelbuchstaben ss - , man gebraucht:

- nach den kurzen Vokalen :
- Fl sse, hassen, k ssen, essen
- am Ende des Wortes:
- Fluss, Kuss, iss!
- vor einem Konsonanten:
- er musst, er isst
- im Prfix: miss
- -das Missverstndnis,- ses, - se = neintelegere
- in der unterordneten Konjunktion:dass (subordonatoare)
- Ich wei, dass er heute kommt.
Der Buchstabe - , man gebraucht:
- nach den langen Vokalen:
- Fu,Fe, Strae,Straen
- nach den Diphtongen: - au, u, eu , ei, ai
- drauen, uern, heien, zerreien.

nu exista ca majuscula- se inlocueste cu SS

-uern = a arata, a exprima; zerreien = a rupe

Pass auf! reien, (du, er reit siehst du vor t, aber hat der Diphtong ei vor ), riss, risse.- Mit Flei und Acht
wir werden viel mehr lernen. Nach und nach wir machen Fortschritte. vergessen ,(du, er vergisst), verga,
verge, vergessen, vergiss!
Wir haben:
- ss inaintea unei consoane vergisst;
- - la sfarsitul cuvantului verga = a este lung
- ss la imperativ vergiss! sfarsit de cuvant i NU MAI ESTE LUNG.
- essen,(du, er isst), a a lung - , e, gegessen, iss!
- MERK DIR:
Anumite verbe isi schimba lungimea vocalei pe parcursul conjugarii, ca si in cazul unor substantive derivate din
verbe. Zum Beispiel:
- flieen er floss, - ist geflossen, - das Flo es, - die Fle in dictionar o subliniat deci lung.
- flieen, (du, er fliet)- de data aceasta Nu mai avem diftongi sau o vocala singura lunga- ie care este
definit ca i lung; floss, -( o scurt), flsse, geflossen, flie! = a curge.- lassen (du, er lsst), lie, liee,
gelassen,lass!
- mssen,(ich, er muss, du musst), musste, msste,gemusst = Siehst du alternanta conjugarii!
- Ich wiederhole: MERK DIR!
- ss dupa vocale scurte : - la sfarsitul cuvantului ; - inaintea unei consoane;
- das Prefix miss, und die Konjunktion dass
- dupa vocale lungi ; - dupa diftongi : au, u, eu, ei, ai,

15

22:32Alexandru Ciobanu

Seite 16

26.02.2016

16