AMENAJAREA TURISTICA SI

TERITORIALA STATIUNEA MONTANA

CHEIA

Sursa:

https://www.google.ro/search?q=STATIUNEA+MONTANA+CHEIA&biw=1152&bih=711&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=bfx-VP7AOIbFPZzmgZAF&ved=0CAYQ_AUoAQ

SCURT ISTORIC
o La sfarsitul secolul al XIX-lea , era o mica
asezare cu numele de Teleajenul , avand 82
de locuitori , aflata in apropierea vamii
Bratocea dintre Romania si Austro-Ungaria.
Apartinea comunei Maneciu-Ungureni din
plaiul Teleajenul , judetul Prahova.
o Ulterior, satul si-a luat numele de Cheia, de
la manastirea din apropiere.
o Cheia a inceput sa fie cunoscuta in 1839
cand a fost terminata noua manastire
construita pe locul manastirii vechi arse.
Ramasa o localitate rurala, Cheia a devenit
o statiune de vacanta in secolul al XX-lea,
cunoscuta pentru muntii magnifici si aerul
sanatos.

Sursa:
http://www.infoghidromania.com/files/cheia2.jpg

ASEZARE SI ACCESIBILIATE

Statiunea Cheia este renumita pentru

odihna si tratament si este accesibila in
toate anotimpurile fiind situata in sudCheia
estul central al Romaniei ,pe raza
comunei Maneciu din judetul Prahova ,
pe raul Teleajen , la poalele muntilor
Ciucas din formatiunea Carpatilor
Orientali , la o altitudine de 871 m si o
distanta de aproximativ 60 km nord de
Municipiul Ploiesti.
Cai de acces :
Rutiere:
Bucuresti Ploiesti-Valenii de Munte
- Cheia ;
Ploiesti Cheia: 60km ;
Bucuresti Cheia: 120km ;
Brasov Sacele Cheia : 50km ;
Feroviare:
Bucuresti-Ploiesti, apoi PloiestiManeciu de unde drumul continua pe Sursa:https://www.google.ro/search?
q=harta+valea+prahovei+cheia+asezare&biw=1152&bih=711&source=lnms&tbm=isch&sa=X
soseaua spre Cheia-Brasov .
&ei=DAR_VKmNMInZPYPHgdgK&ved=0CAYQ_AUoAQ#tbm=isch&q=map+prahova+cheia&imgd
i=_

CLIMA SI RELIEF
o Statiunea Cheia are un climat clasic de depresiune
intramontana ,tonic si stimulant , aer cu ozonificare ridicata.
Veriile sunt racoroase , temperatura medie in luna iulie este de
circa 16C, iar ierniile nu sunt prea friguroase cu temperatura
medie a lunii ianuarie ce atinge valoarea de -4C. Temperatura
medie anuala este de 6C. Precipitatiile sunt moderate cu o
valoare de 750-800 mm annual;umiditatea aerului este relativ
ridicata,peste 76%anual. In timpul unui an precipitatiile se
produc intr-un numar de 160-180 zile , cele mai abundente fiind
repartizate in intervalul mai-iunie. Cele mai putine precipitatii
cad la sfarsitul verii si inceputul toamnei , cand vremea devine
stabila . Numarul annual dezile cu strat de zapada este de 100
de zile la Cheia . Viscolele mai frecvente pe creste, se produc in
ianuarie si februarie .
Sursa:http://www.infoghidromania.com/images/cheia_vaz
uta_de_la_inaltime_15xl7p1m.jpg#

Sursa : http://www.redford.ro/despre-cheia-3.php

o Masivul Ciuca este o

unitate de relief din cadrul
Carpailor de Curbur,
aparinnd de lanul muntos
al Carpailor Orientali.
o Este situat la est de cursurile
superioare ale rurilor
Teleajen i Trlung. Se
nvecineaz cu Munii Ttaru
i Munii Siriu la sud-est i est,
Depresiunea ntorsurii , Munii
ntorsurii la nord i Munii
Grohoti la vest. Muntii Ciucas
sunt alcatuii din dou culmi
principale, culmea Ciuca Bratocea pe aliniamentul SVNE i culmea GropsoareleZganu pe directia NV-SE,
unite prin neuarea muntelui
Chiruca. Exist o rezervaie
natural cu relief ruiniform i
cu o vegetaie bogat de
pajiti, tufriuri.

Sursa:http://www.redford.ro/despre-cheia-3.php

Analiza ofertei turistice

Clasificarea capacitii de cazare dupa gradul de confort
Cabane turistice
5*
4*
3*
2*
1*

Pensiuni
Vile
Motel
Hotel
Nr.s Hot
tele el

0 1 2 3 4 5 6
Mot Pen Vile Cab Tot
el
siu
ane al
ne
turi
stic
e

1*

2*

3*

4*

5*

Tota

11

26

Sursa: http://hotelscan.ro/search?display=Cheia%20Prahova%20&dates=2014-12-

ANALIZA CERERII TURISTICE

o Maneciu - Cheia are oferta de cazare cea mai diversa, incluzand
si 3 cabane: Silva, Muntele Rosu si nou inaugurata cabana
Ciucas.
o Conform calculelor , indicele de ocupare al capacitatii de cazare
in 2010 este unul mic (in jur de 10%) , inferior celui inregistrat la
nivel national in statiunile montane in 2010 : 17,5%.
o Durata medie de sedere a turistilor in localitate si statiune este
de 1,8zile, o durata de asemenea inferioara mediei de 2,2 zile
inregistrata la nivel national in statiunile montane .Numarul de
turisti ,originea lor preponderent nationala , viteza de circulatie
(durata scurta de sejur) si indicele scazut de ocupare confirma
caracterul de turism de sfarsit de saptamana pentru turistii
interni proveniti din marile aglomeratii de proximitate ,in
principal Bucuresti.

Forme de turism practicate

o Statiunea turistica Cheia este renumita
pentru odihna si tratament. Cheia are un
climat clasic de depresiune intramontana
,tonic si stimulant , aer cu ozonificare ridicata.
Principalele forme de turism practicabile sunt:
turismul pentru sanatate;
turismul de odihn i recreere;
turismul pentru drumeie;
mountainbike i ciclism;
alpinism.

AGREMENT SI ATRACTII
TURISTICE
o n Masivul Ciuca sunt deschise trasee de
alpinism n zonele:
-Colul de la Muntele Rou;
-Culmea Zganu - Peretele Alexandru;
-Turnul Cprioarei;
-Turnul Goliat;
-Turnul Rou;
-Mna Dracului sau Mna cu Cinci Degete;

Sursa: https://www.google.ro/search?biw=1152&bih=711&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=N_iGVOC-Fs31armbgrgP&ved=0CAYQ_AUoAQ&q=trasee%20de%20alpinism%20in%20masivul%20ciucas#tbm=isch&q=grafic+
+trasee+de+alpinism+in+masivul+ciucas&facrc=_&imgdii=_&imgrc=4F_9VdadFmvc_M%253A%3BX8-cFxvhl8xO9M%3Bhttp%253A%252F%252Fziardebusteni.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2014%252F01%252Ftrasee-masivul-ciucas.jpg%3Bhttp%253A%252F
%252Fziardebusteni.ro%252F2014%252F01%252F10%252Fmajestatea-sa-muntele-prezentarea%252F%3B888%3B900

TRASEE MOUNTAIN BIKE

o Din Cheia se pornete pe multe trasee de mountainbike.
o Un traseu recomandat este: Cheia (900m) Cabana
Muntele Rou (1260m) Valea Berii (1100m) Cheia
(900m) (lungime 21km, denivelare 360m, durat 3 - 4
ore).
o Punct de nchiriere biciclete:
Pensiunea 4 Friends din
Cheia.

Sursa:http://pensiunea4friends.ro/biciclete-gratis/

LISTA TRASEELOR MONTANE SI DE DRUMETIE DIN MUNTII

CIUCAS
o

Cheia, 871 m Pasul Bratocea, 1267 n Muntele Bratocea, 1780 m

vf. Ciuca, 1959 m Cabana Ciuca, 1550 m.
Marcaj: band albastr.
Durata: 6 8 ore.
Caracteristici: Vara, drum usor; iarna, accesibil numai turitilor i
schiorilor antrenai.
Trasee intersectate: Variante: vf Ciuca Cabana Ciuca, marcat cu
band albastr; aua Tigilor Cabana Ciuca, marcat cu cruce roie;
Cabana Ciuca Cheia, marcat cu band galben.
o
Cheia, 871 m linia ferat forestier spre Valea Berii (sau gangul
Cheiei) Valea Berii Fntna Nicolae Ioan, 1162 m Cabana Ciuca,
1550 m (vf. Ciuca, 1959 m).
Marcaj: cruce albastr.
Durata: 3 3 ore.
Caracteristici: Vara, drum foarte uor; iarna, accesibil numai turitilor i
schiorilor antrenai.
Trasee intersectate: Variante: aua Tigilor Cabana Ciuca, marcat
cu cruce roie; din vf. Ciuca ctre pasul Bratocea, marcat cu band
albastr; aua Tigilor Podul Teslei, marcat cu cruce roie, aua
Tigilor aua Ciucaului Poiana Delghiului, marcat cu band roie.

o Cheia, 871 m Muntele Balabanul, 1209 m Cabana Muntele Rou, 1260 m Fntna
Niculae Ioan (Valea Berii), 1162 m Cabana Ciuca, 1550 m (vf. Ciuca, 1959 m).
Marcaj: band galben.
Durata: 3 4 ore.
Caracteristici: Vara, drum uor; iarna, accesibil numai turitilor i schiorilor antrenai.
Trasee intersectate: La Fntna Niculae Ion traseul nr. 2.

o Cabana Muntele Rou, 1260 m Culmea Gropoarele, 1882 m (spre Cabana Ciuca;
Vama Buzului; Poiana Stnii).
Marcaj: triunghi rou.
Durata: 1 or.
Caracteristici: Vara, drum uor; iarna, accesibil numai turitilor i schiorilor antrenai.
Trasee intersectate: la Gropoarele de Creast Stncoas -traseele nr. 6, 7; de la borna
156 (Culmea Stncoas) se coboar pe marcaj cu cruce albastr la Vama Buzului (3 4
ore).
o
Cabana Muntele Rou, 1260 m Valea Berii.
Marcaj: cerc rou.
Durata: 25 -30 minute.
Caracteristici: Att vara, ct i iarna este uor.
Trasee intersectate: La firul vii Berii se ntlnete traseul nr. 2;

Alte tipuri de agrement :

Inchiriere de ATV-uri ;
Culegerea de plante medicinale si fructe de
padure;
Excursii de-a lungul raului la izvoare unde se
organizeaza mese campenesti;
Plimbari cu sania trasa de cai;
Paintball, tir cu arcul;
Petreceri festive cu foc de tabara;
Lectii de echitatie;
Discoteca, karaoke, etc.

ATRACTII TURISTICE
o Obiective turistice Cheia
Manastirea Cheia;
Manastirea Suzana;
Muntele Rosu;
Muzeul de Antropologie ``Francisc
Rainer``;
Muzeul Flori de Mina;
Muzeul Vaii Superioare a Teleajenului;
Statiunea Cheia.

Manastirea Cheia

http://www.visitprahova.ro/orase/cheia/exploreaza/85/manastirea-cheia

Manastirea Cheia este o manastire de calugari cu hramul Sfanta Treime, este

situata pe malul drept al paraului Tampa, in partea de sud - est a localitaaii
Cheia, judeaul Prahova.
Atestata incepand cu 1770, a fost distrusa de turci, reconstruita, apoi mistuita de
un incendiu.
Biserica actuala a fost construita din caramida intre anii 1835 - 1839 si pictata de
Gheorghe Tatarescu in 1837.

http://www.turistinfo.ro/cheia/obiectiv-turistic-manastirea_cheia-

Manastirea Suzana
In 1740, Suzana Arsicu, o femeie instarita, fondatoarea manastirii, a ridicat
o biserica din barne, multumind astfel Domnului ca a scapat teafara dintr-o
furtuna in timp ce se intorcea din Ardeal.

http://www.turistinfo.ro/cheia/obiectiv-turistic-manastirea_suzana-i1480.html

La Muntele Rosu se afla cea mai moderna statie

seismica din tara.

Sursa: http://www.turistinfo.ro/imagini_obiective/2229.jpg

Muzeul de Antropologie ``Francisc Rainer``

o Amenajat in casa de vacanta a marelui savant Francisc Rainer, muzeul
prezinta viata, opera si activitatea medicului, profesorului si
cercetatorului care a institutionalizat antropologia romaneasca si a
inscris in circuit valorile stiintifice internationale.
Muzeul este interactiv, dotat cu echipamente electronice de ultima
generatie, permitand vizitatorilor sa vizualizeze filme cu teme
antropologice si sa invee lucruri interesante despre ei insisi: profil
psihologic, bioritm sau fizionomie.

Sursa:http://www.turistinfo.ro/imagini_obiective/2091.jpg

Muzeul Flori de Mina

Muzeul prahovean Flori de Mina Cheia este cunoscut pentru piesele din colectia de flori de
mina,"Mihai Viteazu", colectie de o valoare impresionanta. In cele 22 de ferestre ale muzeului
sunt expuse 300 de piese , grupate in functie de criteriile stiintifice .
Muzeul poate fi vizitat zilnic intre orele 9:00 - 17:00.
Luni inchis

Sursa: http://www.turistinfo.ro/imagini_obiective/2096.jpg

Dezvoltarea domeniului schiabil in statiunea Cheia

Obiective

Cresterea atractivitatii zonei bazinului superior al Vaii

Teleajenului , prin dezvoltarea unui domeniu schiail in
statiunea Cheia

Continut

Analiza platourilor si studiilor existente

Propuneri de ameliorare si actualizare a acestor preconizari
Dezvoltarea unei oferte pentru <4 sezoane >
Diversificarea ofertei de vara , cu scopul de a amleliora profitabilitatea dotarilor/echiparilor existente

Metode(cum)

Obtinerea unei finantari pentru realizarea proiectelor tehnice necesare

Identificarea surselor de finantare pentru realizarea investitiei in echipamente si infrastructuri
Initierea unor schimburi institutionale cu comunitati locale din alte zone montane europene
Crearea cadrului pentru atragerea de investitii private

Indicator de

Numar de echipamente specifice

Suprafata domeniului schiabil , lungimea partiilor , diferenta de nivel , capacitatea de ridicare a

realizare
Indicator de
rezultat

instalatiilor
Nivel de satisfactie al clientilor
Numar de locuri de munca create
Frecventarea statiunii
Beneficii economice directe si indirecte

Actori implicati

Asociatia pentru Promovarea

si
Dezvoltarea turismului
bazinul
superior
Sursa: Date prelucrate din Raport In
final
APDT Prahova
al Vaii Teleajenului,

Monitorizarea punerii in
aplicare

Asociatia pentru Promovarea si

Dezvoltarea turismului

INFRASTRUCTUR PENTRU DOMENIUL SCHIABIL N STAIUNEA

CHEIA

Staiunea Cheia se afl n atenia edililor locali i a Consiliului Judeean

Prahova pentru dezvoltarea potenialului turistic. n prezent nu exist nici o
prtie amenajat i nici dotri aferente prtiilor de schi sau instalaii de
transport pe cablu.
Planul urbanistic zonal pentru Amenajarea domeniului schiabil n staiunea
Cheia, al crui beneficiar este Primria comunei Mneciu, prevede 10 zone
n care se propune realizarea a 12 prtii de schi,care nsumeaz o lungime
total de 11,15 Km i o diferen de nivel de 2.100 cu o suprafaa total
ocupat de prtiile de schi propriu-zise de cca.49ha.
In acest moment Primaria Maneciu are si un prim studiu de fezabilitate care ii
permite demararea unei prime investitii pe versantul estic al masivului
Babes ,intre 900m si 1460 m altitudine.
Carpatii si factorul natural din Romania au devenit elemente componente
principale ale brandului de tara . Intreaga Romanie se promoveaza
astazi in plan international prin intermediul siturilor si valorilor
montane.
Dezvoltarea Statiunii Cheia presupune orientarea, ierarhizarea,
coordonarea proiecte lor si actorilor implicati in realizare a lor
precum si definirea fazelor succesive.

o Bune practici in amenajarea statiunilor montane

Statiunile montane depind partial de domeniul lor

schiabil insa nu numai,ele sunt, inainte de toate,situri
turistice:
-Iarna: trebuie sa propuna o oferta pentru cei care nu schiaza
si sa isi diversifice oferta pentru schiori( activitatidupaschi).
-Pentru celelalte anotimpuri, inclusiv vara:dezvoltarea unei
oferte care sa permita prelungirea perioadei de rentabilizarea
investitiilor (in special a capacitatilor de cazare).
-Ofertele de cazare,de servicii si de divertisment trebuie sa
fie bine proportionate.

o Element esential pentru domeniul schiabil :oferta standard

pentru incepatori
-Spatiu rezervat pentru o scoala de schi;
-Spatiu liber dedicat incepatorilor :doua partii foarte usoare
invitatie la schi,de la 100 la 150 metri ;
Partii pentru incepatori: 2 pana la 3 partii usoare de 300 pana la
1200 metri, deservite de teleski sau telescaun de viteza redusa;
- Oferte pentru incepatori: partii usoare care sa permita un
acces cat mai larg pe domeniul schiabil;

Sursa: Date prelucrate din Raportul Final APDT Prahova

Concluzii si propuneri

o Statiunea montana Cheia este o adevarata oaza de liniste si

de verdeata.
o n ceea ce privete structurile de primire Cheia are o
imagine destul de bun pentru viitor, dar totui ar fi
loc i pentru mai bine, astfel are n vedere construirea
unor structuri noi, dar i modernizarea celor existente.
Structurile turistice ale alimentaiei sunt bine
reprezentate n comparaie cu cele de agrement i
prestri servicii, care nu sunt suficient de bine dotate
din punct de vedere al bazei tehnico materiale.
Acestea din urm necesit modernizri masive, dar i
introducerea unor noi forme de agrement i
extinderea reelei de servicii.

o Turismul este foarte strns legat de civilizaie i

cultur, ntre ele instituindu-se o relaie de
interdependen. Prin valorificarea resurselor naturale,
umane i financiare puse la dispoziia sa, turismul
genereaz efecte economice i sociale care duc la
creterea eficienei economice, a progresului i a
civilizaiei.
o Manifestarea cererii turistice i dinamica acestuia n
Romnia sunt determinate de o serie de factori
demografici, psihologici, organizatorici, care joac un
rol hotrtor n cadrul diferitelor segmente de turism.
o Pentru o dezvoltare complex a turismului potenialii
clieni ar trebui s fie mai bine informai prin
intermediul mass media, internet, TV.

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Planul de dezvoltare turistic a bazinului superior al Vii Teleajenului- Raport final ;

http://www.helloromania.eu/upload/atractii/StatiuneaCheia_1-m.jpg ;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%83%C2%83%C3%82%C2%AEn_Rom%C3%83%C2%8
3%C3%82%C2%A2nia
;
http://www.visitprahova.ro/orase/13/cheia ;
http://www.turistinfo.ro/cheia/obiectiv-turistic-statiunea_cheia-i386.html ;
http://www.hoteluricheia.ro/cheia/facilitati-agrement.php ;
http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-ciucas/# ;
http://pensiunea4friends.ro/biciclete-gratis/ ;
http://turism.gov.ro/informatii-publice/ ;