Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
c)Regiunile corpului
- cefalica - neurocraniu(craniana)
- viscerocraniu
- cervicala
- reg trunchiului - toracica
- abdominala
- pelvina
- reg.membrelor
1
Niveluri de organizare in corpul uman
1.Nivel nuclear
- biomolecule-acizi nucleici si proteine;
2.Nivel subcelular
- organite celulare ;
3.Nivelul celular
- celula – un sistem deschis biologic (transf factorii de mediu in factori proprii)
- proprietatile celulei:
- excitabilitate ;
- metabolism
- crestere si diferentiere
- autoconservare
- autoreproducere
- componente :
- membrana
- citoplasma
- nucleu
5.Nivelul organelor
- sisteme de organe(preponderent dintr-un tesut): sistem nervos, sist.osos, sist. Muscular
- aparate (din mai multe tipuri de tesuturi): stomacul, intestinul
6.Organismul
A.Functiile de relatie
Sistemul nervos
- dupa structura si functie:
1) S.N.Somatic ( de relatie ) – (SNC, SNP)
2) S.N.Vegetativ
2
SNP nervi spinali – 31 perechi (micsti)
cranieni – 12 perechi (motori, senzitivi, micsti)
ganglioni nervosi
Actul reflex = procesul fiziologic de raspuns, dat de organism la actiunea unui stimul asupra unui camp
receptor;
Arcul reflex = baza anatomica a actului reflex;
Receptorii = receptioneaza informatii din mediul int si ext si le transf in impulsuri nervoase;
- pot fi: celule senzoriale, corpusculi senzitivi, dendritele neuronilor senzitivi, organe specializate
(retina, organ cortic)
- exteroceptori(piele)
- proprioceptori(in muschi, art. schimb pozitiei)
- interoceptori (org interne)
Calea aferenta – dendritele neuronilor din ganglionii spinali sau cei cranieni;
- nu iradiaza
- timp de latenta scurt
- ex: bicipital, rotulian, ahilian;
Centrii nervosi ai refl. somatice din trunchiul cerebral sunt localizati in nucleii motori, din bulb, punte,
mezencefal.
-bulb: stranut, voma, tuse,deglutitie;
-punte: supt, clipire, masticatie;
-mezencefal: - statice si stato-kinetice(pt pozitie)
- nucleul rosu are rol in reglarea tonusului muscular;
- coliculii cvadrigemeni sup. ref de orientare a capului spre o sursa
luminoasa;
- coliculii cvadrigemeni inf. ref de orientare a capului spre o sursa sonora;
5
b)Caile descendente - cai ale miscarii
- pleaca de la encefal maduva muschi, organe (efectori)
I.cai piramidale
- transmit comenzi care coordoneaza miscarile voluntare, rapide, precise;
1) cortico-spinale;
2) cortico-bulbare;
1)cai cortico-spinale;
- controleaza motilitatea voluntara, de la nivelul trunchiului, membrelor si o parte din regiunea gatului;
- au 2 neuroni:
I.neuron neocortexul motor (in aria motorie primara)
II. neuron cornul anterior medular
- axonul I neuron trece printre corpii striati ( sau ganglioni bazali), avand traseu descendent prin trunchiul
cerebral, ajungand la piramidele anterioare ale bulbului, unde 75%-80% din fibre se incruciseaza( in
decusatia motorie) si patrund in maduva prin cordonul lateral, ajungand la al II-lea neuron; restul de 20-
25%(fibre) au traseu descendent prin maduva spinarii, patrund in maduva prin cordonul anterior, dupa
care trec(se incruciseaza) in cornul anterior opus;in primul caz fascicol piramidal incrucisat; in al
doilea caz fascicol piramidal direct;
- axonul celui de-al doilea neuron ajunge, prin rad anterioara a nervului spinal, la musculatura striata
- ganglioni bazali = 2 reg dense de substanta cenusie situate la baza emisferelor cerebrale
2)cai cortico-bulbare
- motilitatea voluntara din reg capului si restul gatului;
- 2 neuroni;
- I neuron – neocortex motor, aria primara
- II neuron – in nucleii motori ai trunchiului cerebral ( adica in nucleii de origine pt nervii cranieni)
- axonul I neuron se incruciseaza la dif. Niveluri alre trunchiului cerebral;
6
Nervi spinali
Distributia nervilor spinali:
- 31 perechi de nervi spinali micsti:
- 8 perechi cervicali – form plexul cervical + p.brahial;
- 12 perechi toracali (dorsali) distr. Metameric intercostal;
- 5 perechi lombari plexul lombar
- 5 perechi sacrali plexul sacrat
- 1 pereche cocigieni plexul coccigian;
- plexul brahial se desprind nervii membrelor superioare
- plexul lombar nervii femurali
- plexul sacrat nervii rusinosi si sciatici
- zonele tegumentului inervate de perechile de nervi spinali, poarta numele de dermatoame;
Calea eferenta
- are 2 neuroni:
-unul preganglionar – din centrii nervosi de comanda;
-unul postganglionar – simpatic ganglion latero-vertebrali si in plexul celiac, mezentelic
superior si mezentelic inf.
- parasimpatic gangl pre-viscerali si intramurali;
-fibrele preganglionare - mielinice
- scurte pt simp.
- lungi pt parasimpatic
7
- acetilcolina – mediator
- fibre post ganglionare – amielinice
- lungi pt simp
- scurte pt parasimpatice
- adrenalina – simp.
- acetilcolina – parasimpatice;
Analizatorii
Segmentul receptor
- dupa natura stimulului – termoreceptori
- mecanoreceptori
- nocivoreceptori
- fotoreceptori
- chemoreceptori
- baroreceptori
Pt pot de actiune:
- stimulul indeplineste 2 coordonate:
- are o intensitate min(prag.) – se aplica legea tot/nimic
- stimulul < prag raspuns vid
- stimulul >= prag acelasi raspuns
- trebuie sa actioneze brusc;
Segmentul de conducere(intermediar)
- reprezentat de caile ascendente specifice si nespecifice
8
- specif: spino-talamo-corticale (cai rapide si precise)
- nespecif : subst. reticulate, de tip reticulo-corticular (cortico-reticulo-cortical) S.R.A.A.
Segmental central
- repr. De aria din scoarta cerebrala, unde are loc analiza, prelucrarea inf. si elab. senz. corespunzatoare
Analizatorul vizual
- 3 segmente:
a)Receptor
- repr de retina ( cu 10 straturi celulare: stratul celulelor pigmentare – rol, metabolic/producerea
pigmentilor /* si rol protector; 2) stratul celulelor fotoreceptoarea
- bastonase si cornuri)
- bastonase – 125-130 mil; contin rodopsina; predomina la periferie;grad de excitabilitate scazut;
stimulate de lumina slaba; receptori pt vederea scotopica (intuneric)
- conuri – 5-7 milioane; iodopsina; prag de excitabilitate ridicat; vedere diurna, colorata; nr lor
creste de la periferie spre centru
- fovea centralis are numai conuri
- la nivel de retinei, apare fen de convergenta
- membrana limitanta externa
- stratul granular extern
- stratul plexiform extern
- stratul neuronilor bipolari
- stratul plexiform intern
- stratul neuronilor multipolari
- fibre optice
- limitanta interna
- convergenta mai multe cel fotoreceptoare transmit ing spre acelasi neuron bipolar
mai multi neuroni bipolari fac sinapsa cu un neuron multipolar
un neuron multiplar, impreuna cu toti neutonii bipolari care converg spre acesta si cu
toate celulele fotoreceptoare care converg spre neuronii bipolari formeaza o unitate functionala;
fen de conv scade de la periferie spre centrul retinei si dispare in fovea centralis
b)Seg de conducere
- primul neuron neuron bipolar de la niv retinei
- primul neuron primeste inf de la cel fotoreceptoare
- al doilea neuron neuronul multipolar(din retina)
- axonul lui formeaza nervii optici
- fibrele se incruciseaza in chisturi optice si form structuri optice
- ele fac sinapsa cu al III neuron din corpul geniculat lateral din metatalamus
- al III-lea neuron proiecteaza in cortex,in seg central;
- o parte din fibrele tracturilor optice ajung la nucleii nervilor cranieni (III,IV,VI); la coliculii
cvadrigemeni superiori din mezencefal si la maduva si la coarnele lat ale maduvei cervico-dorsale(reflexul
pupilodilatator)
c)Seg central
- repr de aria vizuala, localizata in lobul occipital, in jurul santului calcarin si de aria de asociatie,
localizata in jurul ariei vizuale, cu rol in interpretarea imag si in memoria vizuala;
9
Formarea imaginilor
- selectarea razelor luminoase(in iris-pupila)
- conducerea si refractia razelor luminoase,pana la proiectia lor(retina)
- stimularea celulelor fotoreceptoare(retina)
- marimea irisului: radiari
- inervati de fibre simpatice ale maduvei cervico-dorsale;
- contractia lor det dilatarea pupilei(mitrioza)
Circulari
- inervati de fibrele parasimpatice ale nervului al III(oculomotor)
- prin contractie mioza(micsoreaza pupila)
- 3 refractie fata aut a corneii;
2 fete ale cristalinului;
Tulburarile vederii
- acromatopsia – vederea in alb-negru;
- hemerolopia(orbul gainilor) – afectata vederea la intuneric, cauzata de lipsa vit A
Mecanismele fotoreceptiei
- razele luminoase det descomp. subst fotosensibile (reodopsina retinen si scitipsina si iodopsina
fotopsina) apare un potential de receptor det un potential de actiune creste permeabilitatea ionului
de Na+.. deplasarea ionilor de K+) conducere aria vizuala;
Acomodarea ochiului
- 6m 15 cm are loc acomodare
- 6m punct remotum
- 15cm punct proximum
- modificarea curburii fetei anterioare a cristalinului:
- muschii ciliali circulari, prin contractie, det relaxarea lig, suspensor si bombarea cristalinului(pt
vederea de aproape) (r.parasimpatic)
- muschii ciliali radiari det contractia ligamentului suspensor si aplatizarea cristalinului(pt
vederea la distanta)(r.simpatic)
- mioza (micsorarea pupilei)
- corectarea axelor oculare – ambii ochi sa priveasca acelasi obiect;
- campul vederii binoculare este suprapunerea campurilor monoculare;
Adaptarea vizuala
- intuneric 30 min
- lumina 3,4 min
Vederea cromatica
- teorie Young si Hehmholtz 3 tipuri de conuri, pt 3 culori fundamentale rosu, albastru, verde;
- diferitele nuante excitarea conurilor diferite
- alb stimularea tuturor in prop. Egala
- negru lipsa stimularii
Analizatorul auditiv
- principalul rol: perceperea sunetelor
- stimulul: undele sonore [I(0-140 db); frecv. 20-20000Hz]
- acuitate auditiva maxima: 1000 4000 Hz;
10
1.Seg receptor
Pagina 11 din 18- localizat in urechea interna
- melcul osos este strabatut de lama spirala, care se continua cu membrana bazilara;
- cele 2 structuri separa canalul cohlear in 2 rampe: vestibulara(rampa superioara) si timpanica(situata
inferior)
- la vf melcului, cele 2 rampe comunica printr-un orificiu – helicotrema;
- pe membrana bazilara se gaseste org Corti, format din celule receptoare ciliate (la polul apical), cu
terminatii nervoase senzitive (dendrite ale I neuron)
- exista si celule de sustinere;
- pe organul Corti, se afla membrana reticulara si peste ea, membrana tectoria (aici sunt ancorati cilii
celulelor receptoare – medial 1 strat;
lateral 3,4 straturi;
2.Seg de conducere
- I neuron ganglionul spiral Corti;
- axonul I neuron formeaza ramura cohleara a nervului 8;
- axonul I neuron face sinapsa cu al II-lea neuron, loc in nucleii auditivi din Puntea lui Vorolio;
- axonul celui de-al II- neuron face sinapsa cu III neuron, din corpii geniculati mediali, din metatalamus;
- axonul lui proiecteaza in cortex, aria auditiva;
- de la al II-lea neuron pleaca colaterale spre coliculii cvadrigemeni inf din mezencefal (unde se inchid
reflexele acustico-cefalo-gir)
3.Seg. central
- aria auditiva, loc in girusul temporal superior, din lobul temporal;
Mecanismul auzului
- sunetele sunt captate de pavilion cond auditiv extern timpan det de vibrarea lui
- timpanul poate amplifica suntele cu intensitate mica ciocan (diminuarea suntelor prea puternice),
nicovala, scarita(amplificarea sunetelor cu int mica) vibratia ferestrei ovale perilimfa endolimfa
deplasarea m tectoria deplasarea cililor cel. receptor – in directia normala, det depolarizarea
membranei cel. receptoare; inversa det hiperpolarizarea membranei diminuarea frecv pot de
actiune seg de conducere aria auditiva;
Analizatorul vestibular
1.Seg receptor
- creste ampulare – la baza canalelor semicirculare membranoase;
- org receptor : - celule receptoare – cili ;
- terminatii nervoase senzitive;
- celule de sustinere
acoperite de o membrana gelatinoasa;
- aparatul otolitic (macula) – loc in utricula si sacula;
- membr gelatinoasa are otolite ( cristale de CaCO3)
2.Calea de conducere
- I neuron ganglionul spiral Scarpa;
- axonii protoneuronilor formeaza ramura vestibulara a nervului 8 (vestibulo – cohlear)
11
- sinapsa cu II neuron, din nucleii vestibulari din bulb;
- axonul II neuron - face sinapsa cu cel de-al III-lea neuron din talamus
- colaterale spre arhicerebel, maduva spinarii, nucleul rosu din mezencefal, nucleii
nerbilor cranieni;
- axonul celui de-al III-lea neuron cortex;
3.Seg central
- lobul tamporal, in girusul temporal superior
Mecanismul echilibrului
- stimulii: repr de - acc. circulara(misc de rotatie a corpului sau doar a capului)
- acc. lineara (inainte – inapoi si lat) recep din ap. otolitic;
- deplasarea engolimfei determina deplasarea membranelor gelatinoase (+ otolitic) si determina
deformarea cililor celulelor receptionate rezultand potentialul de receptor si de actiune; transmis prin seg
de conducere, informeaza S.N.C asupra modificarii pozitiei corpului, asigurand comenzi pt redresarea poz
corpului;
Analizatorul cutanat
Straturile pielii
1.Epiderm – tesut epitelial de acoperire, pluristratificat si cheretinizat
- strat cernos (superior)
- strat generator bazal (inferior)
2.Derm – tesut conjuctiv dens;
- la contactul cu membrana bazala, formeaza cute = papile dermice;
- prin conturarea cutelor (inregistrarea) = amprenta digitala;
3.Hipoderm – tesut conjuctiv bogat in celule adipoase(rezerva de grasime a organismului)
- corpusculii Ruffini |
- corpusculii Vater- Pocini | presiune si vibratii ( in hipoderm) + terminatii nervoase libere
- corpusculii Golgi |
2.Segment de conducere
- calea spino-talamica(proiecteaza anterior) – pt sensib. tactila grosiera (presiune si vibratie)
- fascicole spinobulbare (Goll si Burdach)
3.Segment central
- ariile somestezice I si II – localizate in lobul parietal;
12
*! Proiectia centrala ( lobul parietal, aria somestezica I) se numeste homunculus senzitiv – proiectie
rasturnata, deformata, centralaterala(repr. se face in functie de sensibilitatea zonelor si nu de suprafata
acestora; cel mai larg reprezentate sunt zonele: degete, buze, limba)
B) Sensibilitatea termica
- stimulul – variatia temperaturii;
1.Receptorii
- corpusculii Krause – pt frig(in derm)
- corpusculii Ruffini – pt cald(in hipoderm)
*nr recept. frig > nr recep. cald
2.Segment de conducere
- fascicolul spino-talamic lateral;
3.Segment central
- aria somestezica I – homunailus senzitiv
- hipotalamusul – rol termoreglator(centrii termolizei si ai termogenezei)
C) Sensibilitatea dureroasa
- durere – tegumentara – orice excitant(tactil, termic, unda sonora) foarte puternic care produce leziuni
celulare
- viscerala – spasmul organelor interne, distensia, inflamarea
1.Receptorii
- terminatii nervoase libere, localizate in tegument si in organele interne
2.Segment de conducere
- fascicolul spino-talamic lateral
- pt durerea viscerala – caile spino – talamice si formatia reticulata
3.Segmentul central
- zona somestezica (ariile I si II)
- partea viscerala + hipotalamusul
Glande endocrine
13
Hipofiza
- localizare : la baza encefalului, sub diencefal, in saua turceasca a osului sfenoid;
- glanda hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitala, formata din:
sist. port hipotalamo-hipofizar (sistem vascular care incepe si se termina cu acelasi tip de vase:
capilare – vena – capilare) (intre hipotalamusul mijlociu si hipofiza anterioara)
tractul nervos hipotalamus-hipofizar(form din axonii neuronilor hipotalamusului anterior ce conduc
hormonii in lobul posterior hipofizar)
- structura:
- parenchim(celule dispuse sub forma de cordoane) glandular ( tesut epitelial glandular)
- stroma(rol structural tesut conjuctiv + vase de sange + fibre nervoase )
B) Lobul intermediar
- 2% din masa glandei;
- MSH – h.melanocitostimulator;
- det. dispersia granulelor de melanina in melanocita( celule. Epidermice cu melanina), efect
asupra pigmentarii pielii;
14
C) Lobul posterior (neurohipofiza)
- legat de hipotalamusul anterior prin tractul hipotalamohipofizar (axonii neuronilor din hipotalamusul
ant.)
- depoziteaza si descarca in mediul intern 2 hormoni produsi de neuronii hipotalamusului anterior
- hormoni:
1. ADH ( anti-diuretic)
2. Ocitocina (oxitocina)
- diureza = cant de apa eliminata intr-o zi(24 h)
Tiroida
localizare
- In partea anterioara a gatului, in dreptul cartilajului tiroidian al laringelui
configuratie externa
- cea mai mare glanda endocrina
- formata din 2 lobi laterali, uniti prin istm tiroidian ( in forma lit. H)
configuratie interna
- stroma (tesut conjuctiv, vase si nervi)
- parenchim glandular (celule glandulare, dispuse in foliculi)
- folicul – cavitate care contine un coloid (cu tiroglobulina)
- epiteliu folicular ( cu celule glandulare)
• in activitate – epiteliu plat
• in inactivitate – epiteliu inalt;
- prin iodarea aminoacidului tirozina din structura tiroglobulinei se obtin hormonii tiroidieni
(triiodotironina si tetraiodotirenina tiroxima)
15
- asupra metabolismului lipidic:
• stimuleaza catabolismul lipidic
• scad rezervele adipoase
• cant. de colesterol scade
- asupra metabolismului proteic:
• stimuleaza catabolismul proteinelor si excretia de azot
- metabolism glucidic
• stimuleaza catabolismul glucozei
• stimuleaza glicogenoliza (degradarea glicogenului in glucoza) hiperglicemie
hiposecretia
- in copilarie – nanism, tiroidian ( sau cretinism gusogen) – dez fizica si psihica redusa,
hipersecretia tiroidiana
- determina intensificarea catabolismului
- hiperfagie, scadere in greutate
- caderea parului
- anemie
- tremuraturi ale mainilor
- nevrozitate
- determina boala Basedaw-Graves(gusa exoftalmica)
reglarea secretiei - in principal prin mecanism nevros (hipotalamus, hipofiza) in functie de nivelul
sangvin al hormonilor tiroidieni
Pancreasul endocrin
localizare
- retroperitonial
morfologie externa:
- cap
- corp
- coada
structura (glanda mixta)
1) componenta exocrina
- acinii glandulari (gl.tubulo-acinoasa, gl salivara abdominala)
- sucul pancreatic (se varsa in duoden)
16
2) componenta endocrina
- insulele Langerhans
- celule A(20%)-secreta glucagonul
- celule B(70%)-secreta insulina
- celule D(10%)-secreta somastatina
efecte
Insulina
a) hipoglicemia
metabolism glucidic
- stimuleaza patrunderea glucozei in celulele a caror membrana plasmatica nu permite
patrunderea libera a glucozei si consumul celular (tisular) al acesteia
- stimuleaza glicogenogeneza (in ficat si muschi)
- stimuleaza lipogeneza din glucoza
- inhiba gluconeogeneza
metabolism lipidic
- stimuleaza lipogeneza din glucoza
metabolism proteic
- stimuleaza anabolismul proteic prin cresterea aminoacizilor si sinteza proteica
b)reglarea secretiei
- prin feed-back in functie de concentratia glucozei din sange
c)hiporsecretia insulinei
diabet zaharat
- prin hiperglicemie, glucozurie, poliurie, polifagie
- se pot acumula corpi cetonici si se poate ajunge la coma diabetica si chiar moarte
d)hipersecretia insulinei
- hipoglicemie accentuata – coma hipoglicemica (moartea organismului)
Glucagonul
- efecte inverse fata de insulina
- hormon hiperglicemian
- stimuleaza gluconeogeneza din aminoacizi si glicogenoliza (in special hepatica dar si musculara)
17
18