Redactor: Maria STANCIU

BERNAROLIEVEGOEO

Tehnoredactare: Mihae1a TUDOR

Coperta: Mariana MIRZEA

A FACEBINELE
A

AM AJUNS IN SECOLUL
Traducere de Ligia SALAGEANU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romaniei

LIEVEGOED, BERNARD C. J.
A face binele : am ajuns in secolul XXI ! Bernard Lievegoed ;
trad. de Ligia Siiliigeanu.- Bucure~ti: Univers Encic10pedicGold;
Cluj-Napoca: Triade, 2013
ISBN 978-606-704-000-5
ISBN 978-973-633-092-6
I. Siiliigeanu,Ligia (trad.)
23

=0

~... ..-G
&6
univers enciclopedic gold

ISBN: 978-606-704-000-5
978-973-633-092-6

Bucure:;;ti, 2013

& triade

XXI

GRUPUL EDITORIAL UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD

Str. Luigi Cazzavillan nr. 17,sector 1, Bucure~ti, 010784
Tel.: 021.317.90.35; 0372.753.773; 0731.110.662;
Fax: 0378.105.781
e-mail: dijuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

CUPRINS
Tiparul executat la Regia Autonoma "Monitorul Oficial"

Cuvant inainte la traducerea germana

1. Secolul XX

.............................

....................................................

2.Valtoarea

...............................

7
11
30

3.A face binele ................................................................

52

i:

4. Trei feluri de incereari ..................................................

68

5. Noua morala ................................................................

83

6. Formarea grupurilor. Viata de grup ..............................

102

7.Tripartitia ;;isemnatura spirituala a prez;entului ...........

117

8. In intampinarea seeolului XXI....................................

132

Interviu eu Bernard Lievegoed,

realiz;atde Ramon Briill .............................................

143

Traducere dupa:
Bernard Lievegoed
Das Gute Tun
Ankommen 1m21.Jahrhundert
Verlag Freies Geistesleben, Stuttgart, 2012

................................ 169

Bibliografie.

Toate drepturile pentru traducerea in limba roman a

sunt rez;ervateEditurii UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD
5
,

II

1.
SECOLUL XX

Sane punem

intrebarea: Careeste importanta antroposofiei

~i a mi~carii antroposofice in lumea actuala? Daca vrem sa
dispundem la aceasta intrebare, trebuie sa pornim in primul
rand de la doua opinii.
Una ar spune: Antroposofii formeaza una dintre multe1e
secte mici, cu aproximativ 30 000 de membri, fara influenta
asupra evenimentelor lumii.Aceasta secta a realizat, fire~te,cate
ceva.Membrii ei au intemeiat, de exemplu, ~coli,in care copiii
sunt instruiti in mod placut.
Dar exista ~i0 aha conceptie:Avand in vedere realitatea spirituala, conteaza nu cantitatea, ci calitatea - calitatea con~tientei,
calitatea impulsurilor de vointa. Deja un singurom care se ocupa
cu 0 realitate spirituala undeva, in lume, reprezinta 0 lumina care
i~iraspande~te razele asupra unui domeniu vast al Pamantului,
a~acum lumina unei lumanari care arde intr-o camera intunecata atinge toti peretii.
Daca intr-o parte a Pamantului sau intr-o regiune mai intinsa
un om sau mai multi oameni se ocupa in sens just cu ni~te
realitati spirituale, atunci din punct de vedere spiritual aceasta
parte a Pamantului nu este intunecata. Cand omul se ocupa cu
11

L-

II

II
II

II
II

II

II

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

,
I

ni;;te realitati spirituale este importanta calitatea con;;tientei.De

aceea, cand vorbim astazi despre antroposofie, putem intreba:
"Oare noi avem in mod real calitatea con;;tientei;;ivointa de care
are nevoie vremea noastra?" Putem a;unge la un raspuns numai
pe baza unei sinceritati ;;i modestii depline.
Pana in anul1500 d.Chr.omenirea a fost condusa de ierarhii.
Tot ce s-a intamplat pana in 1500- acest lucru a fost comunicat
de Rudolf Steiner, intemeietorul antroposofiei, unor tineri
profesori in anul 1922 - era 0 repetare a unor lucruri repetate
;;i din nou repetate.
Ce inseamna acest fapt? Acest fapt inseamna ca tot ceea ce
se petrecuse in timpul culturii grece;;ti ;;i romane ;;i in Evul
Mediu era 0 repetare a ceva ce ierarhiile adusesera lumii in ni;;te
epoci anterioare. Incepand cu anul 1500 d.Chr., a;;a spune
Rudolf Steiner, omenirea a devenit pentru prima data in evolutia
cosmica, pentru prima data de la vechiul stadiu Saturn, coresponsabila pentru evolutia viitoare a Universului. Ceea ce se
intampla incepand cu 1500este ceva ce se petrece pentru prima
data, nu este 0 repetare - este ceva nou.
Acest instrument nou este dezvoltarea"sufletului con;;tientei".
Inainte de 1500, in primele epoci postatlanteene, conducatorii
omenirii fusesera inspirati de fiinte ierarhice.Ace;;ti conducatori
erau semizeii vechii Grecii. $i despre Gilgame;; se spunea ca ar
fi fost 0 treime om ;;idoua treimi zeu. Adica, el era patruns de 0
fiinta ierarhica,;;iaceastafiinta actiona ca putere prin intermediul
acestor conducatori, calauzind omenirea. Abia dupa 1500
incepe, propriu-zis, conduce rea omului de catre omul insu;;i.
Rudolf Steiner a spus ca marele conducator al Misteriilor
Soarelui din vremurile atlanteene, Manu, era, intr-un fel, un
"Manu divin", ;;i ca dupa 1500 trebuia sa vina vremea unor
"Manu umani", a unor conducatori umani, care sa aqioneze pe
baza fortelor spirituale ale Misteriilor Soarelui.

.,

Aceasta trecere din ;urul anului 1500 nu este consemnata de

istoria moderna. Timp de secole,oamenii nu au fost capabili sa
contemple realitatea lumii spirituale. In.;urul anului 1500,prima
ierarhie a intervenit in lumea oamenilor ;;i a dat fiziologiei
omului un impuls absolut nou. Pana atunci, inteligenta
cosmica traise in om altfel.Vechitexte, Homer sau Kalevala, de
exemplu, ii descriu pe zei, care erau foarte apropiati de oameni,
atat de apropiati incat interveneau in mod real in viata acestora
;;ivorbeau intelectului ;;iinimii lor prin intermediul Misteriilor.
Intelepciunea nu era, pur ;;isimplu, 0 cunoa;;tere a intelectului,
nu era cunoa;;tere intelectuala; intelepciunea umplea intreaga
fiinta a unui om, radia din fortele inimii; era ceva atat de unit
cu omul incat el nu poseda intelepciune - ci era intelepciune.
Ea traia, pur ;;i simplu, in el; ;;i el nu 0 poseda.
Prima ierarhie intervine in evolutia oamenilor in felul urmator: facultatea de a gandi, de a produce ganduri, s-a mutat din
inima in cap. Acesta este momentul in care incepe, propriu-zis,
"inteligenta individuala".
Arhanghelul Michael era administratorul "inteligentei cosmice" a marilor Misterii ale Soarelui. Michael fusese in toate
timpurile administratorul Misteriilor Soarelui. Ni;;te descrieri ;;i
legende vechi ne arata cum a vorbit ;;i a intervenit Michael in
destinele omenirii in anumite momente ale istoriei. Calauzitorul
evolutiei propriu-zisea omenirii a fost intotdeauna Michael. In
vechile culturi, el patrundea fiinta conducatorilor omenirii.
A;;adar,incepand cu epoca moderna, posibilitatea de a gandi,
de a forma ganduri, s-a mutat din inima, de unde ea patrunsese
omul intreg,spre cap.Acum intelectul s-a dezvoltat intr-un mod
absolut nou: Michael s-a retras, intr-un fel,;;i inteligenta a putut
fi produsa de creierele umane, care nu mai era nevoie sa fie
neaparat inspirate. Ei bine, cand inteligenta a putut fi prod usa
de fiinta umana insa;;i,Ahriman a reu;;itsa intervina in gandirea
13

12

.L.-

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

creierului uman. Atat timp cat gandurile cosmice mai traisera

in inimile oamenilor, el nu putea avea nicio influenta. In clipa
in care gandirea umana s-a mutat in creier,Ahriman a putut sa
se infiltreze ;;i prin aceasta sa inceapa sa incatu;;eze gandirea
umana.
S-a mai modificat ;;i altceva. In Scrisoarea a 19-a din Scrisori adresatemembrilor("Was ist die Erdein Wirklichkeit im
makrokosmos?" / "Ce este Pamantul in realitate in macrocosmos?", in: AnthroposophischeLeitsiitze. Der Erkenntnisweg der
Anthroposophie - das Michael-Mysterium / Teze antroposofice.
Calea de cunoatere ciantroposofiei - Misteriullui

formam astazi ganduri despre stadiile de evolutie Saturn, Soare,

Luna ;;iPamant, toate acestea raman, totu;;i, moarte, atat timp
cat noi "cunoa;;tem" numai cu capatele noastre.
Aceste ganduri prind viata numai atunci cand cunoa;;terea
unor realitati suprasensibile ;;i prelucrarea lor prin gandire
cuprinde totodata ;;i vointa. Rudolf Steiner a sintetizat acest
lucru intr-o fraza: "Trecutul care i;;iarunca umbra, viitorul care
contine germeni ai realitatii se intalnesc in entitatea umana. $i
intalnirea este viata omului prezentului."

Michae0, Rudolf

Farjele de vainja creeaza

pentru Pamant a cale spre

Steiner arata ca in natura domne;;te in permanenta un surplus

de forte tinere de cre;;tere.Cand plantele scot primavara muguri,
ele contin mai multa forta germinativa decat consuma pentru
cre;;terea lor vegetala. Acest surplus de forte, care ies apoi in
Cosmos, sunt fortele germinative proaspete ale marelui stadiu
urmator al evolutiei cosmice,ale stadiului viitor Jupiter. Aceasta
este situatia in natura. Dar, incepand cu anul1500, un asemenea
surplus exista;;iin privintaforJelordevoinJaaleomului.Acestea
radiaza, se unesc cu fortele germinative tinere. In om exista un
surplus de forta de vointa - forta de vointa care radiaza in
Cosmos. $i acest surplus de forta de vointa va constitui, de
asemenea,o parte a fortelor care vor modela candva noile creatii
cosmice. Omenirea participa deja de pe acum prin fortele sale
de vointa la procesul de creatie cosmica a lumilor viitoare. Spre
bine, daca ea i;;i cultiva fortele de vointa in sens spiritual; spre
rau, daca Ie cultiva in sens materialist. Omul este acum
responsabil pentru ceea ce vreael.Acesta este un aspect absolut
nou al situatiei noastre actuale! Rudolf Steiner a atras atentia
asupra faptului ca, incetul cu incetul, fortele gandirii oarecum
au murit. Ele reprezinta de acum inainte umbra unei gandiri
care in ni;;te timpuri mai vechi era vie. Chiar daca noi ne

Fire;;te,pot lua na;;tere rataciri, unilateralitati; pe de 0 parte,

numai a cunoa;;te ;;ia produce ganduri; pe de alta parte, numai
a voi,a voi fara continut spiritual pentru impulsurile de vointa.
Numai acolo unde un continut spiritual umple vointa poate fi
vorba cu adevarat de "viata omului prezentului". Astfel, intelegem ca omenirea participa la crearea lumilor viitoare prin fortele
sale de vointa spiritualizate. Noi putem forma cu capetele
noastre ganduri pline de spirit, totu;;i, pornind din cap, aceste
ganduri trebuie sa ne patrunda vointa.
$i poate ca am voie sa precizez despre ce este vorba in
situatia actuala: Trebuie
safnvaJamsavoim- savoimintr-un mod
spiritual, spiritualizat: cu un continut spiritual. Pentru viitorul
omenirii conteaza, in realitate, numai ce voim, nu rezultatul
actiunii.Vointa este ceea ce conteaza, ceea ce aducem ca surplus
de forte de vointa pe langa ceea ce este necesar pentru rezultat -

14

15

'-"

'-"

'-"

a vzaja naua care rasare+

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

III

Putem urmari cum aduce'Rudolf Steiner in lume intelepciunea cosmic a in trei pai,in trei perioade de cate apte ani. In
prima perioada (circa 1902 - 1909), el publica, dupa Philosophie
der Freiheit (FilosofialibertaJil),care le-a precedat, Theosophie (Teosofie) i Wie erlangt man Erkenntnisse der hOheren\.\7elten?(Cum se
doMndesc cunotinte ikspre lumile superioare?)(in care descrie calea
unei evolutii interioare).Aceasta perioada se incheie cu Geheimwissenschaft imUmriss ($tiinta oculta sub forma de schita), 0 schita

aadar, surplusul de forte de vointa care radiaza pe urma in

Cosmos. Ele vor fi fortele germinative ale unor lumi noi.
Dupa 1500, Michael s-a retras din omenire. El nu a mai
mentinut mult timp legatura cu gandurile care erau produse
acum de creierele umane. A inceput sa se pregateasca de venirea
sa ca Spirit al epocii in anull879. El i-a pregatit perioada de
regenta intr-o coala cosmica, in care a mai aezat inca 0 data
nite imaginatiuni grandioase in fata acelor suflete care inca nu
erau incarnate, dar care urmau sa fie pe Pamant la sfaritul
secolului al XIX-lea i in timpul secolului XX. El a mai
transmis inca 0 data "inteligenta cosmica", al carei administrator
fusese din vremurile atlanteene. $i "continutul" acestei coliera
ceea ce ne-a comunicat Rudolf Steiner prin antroposofie.
Rudolf Steiner - unul dintre acei conducatori ai omenirii
care au actionat pe baza fortelor centrale ale Misteriilor
Soarelui - avea misiunea de a aduce pe Pamant aceasta
inteligenta cosmica in secolul XX, de a 0 turna in forme de
ganduri i cuvinte umane. Prin aceasta, ea a putut dobandi
insuirea de a inspira simtirea umana i vointa umana.
Antroposofia a aparut pentru prima data sub forma filosofiei,
ca 0 cale de evolutie interioara, i sub forma cosmologiei. Mai
tarziu, s-a adaugat explicarea Noului Testament, mai ales a celor
patru Evanghelii, i dupa Primul Razboi Mondial intelepciunea
michaelica a fost turnata in forma unei $coli esoterice. Aadar,
putem stabili urmatoarele:

a intregii cosmogonii a Pamantului nostru i a omului.

Intre 1909 i 1916 sunt dezvoltate in continuare artele. Este
dezvoltata 0 noua arta a micarii (euritmia), arta modelarii
vorbirii, arta dramatica. Intr-un interval scurt de timp,Rudolf
Steiner scrie cele patrti "drame-misteriu" (Mysteriendramen).
Noua cale de acces la Evanghelii face parte, de asemenea, din
aceastaperioada. Rudolf Steiner iipublica in 1917 cunotintele
despre om ca fiinta tripartita, iar din 1916 pana in 1923 elaboreaza structurile organismului socialtripartit.- In timpul primilor apte ani antroposofia a fost prezentata in fata membrilor
ca 0 imaginatiuneunica grandioasa. In a doua perioada de apte
ani ea se unete cu fortele inimii, care acum se pot dezvolta pe
taramul artelor i pe taramul unei innoiri a vietii religioase. In
a treia perioada de apte ani Rudolf Steiner a patruns pana la
viata de vointa i a creat prin aceasta baza pentru 0 arta
spirituala a educatiei in colide tip nou, nite inceputuri ale unei
arte extinse a vindecarii, 0 micare pentru agricultura biologicdinamica i,in sfarit,o micarepentru "tripartitia organismului
socia1."
La sfaritul anului 1923,la Craciun, Rudolf Steiner a putut
savaripunerea Pietrei Fundamentale a Societatii Antroposofice
Generale.
In timpul acestui Congres de Craciun el a intemeiat noile
Misterii. Aceasta inseamna ca el a introdus aceste Misterii pana

1879, Michael ii preia misiunea ca "Spirit al epocii".

1899, sfaritul erei "Kali- Yuga", a "erei intunecate", care a
durat 5 000 de ani.
1900,inceputul unei ere a noii lumini. Lumina spiritului se
poate revarsa din nou pe Pamant.

17

16

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

in vointa oamenilor. Dupa aceea, a explicat (redare conform

sensului): Acum eu insumi ma voi uni cu Societatea Antroposofica. Voi forma Consiliul director ~i voi prelua prima
pre~edintie a acestuia. Consiliul director va fi un organ pentru
fapte ~i actiuni, precum ~i pentru cuno~tinte despre ni~te
contexte spirituale... Cu alte cuvinte: "un Consiliu director de
initiativa". Aceasta inseamna ca aici trebuie sa fie fiicute ni~te
lucruri, nu numai sa fie cunoscute in mod abstract, nu numai
sa fie simtite. Un lucru trebuie sa fie cunoscut, simtit ~iin cele
din urma fiicut.
Aceasta esteo privire de ansamblu asupra intervalului de
timp in care a actionat Rudolf Steiner in secolul XX. Asemenea
ritmuri de ~apteani se manifesta in evolutiaintregii antroposofii.
Asemenea ritmuri strabat procesele evolutiei cosmice. Ritmul
dintre zi ~inoapte, ritmul anului, ritmul mersului Soarelui prin
Cercul zodiacal- toate sunt inscrise in Cosmos prin activitatea
ierarhiilor in timpul unor epoci trecute ale evolutiei. Ei bine,
exista un ritm nou al evolutiei.Acesta este ritmul de 331/3ani.
EI a fost inscris in Cosmos prin viata pe Pamant a lui Christos
~i cuprinde perioada dintre Craciun ~iPa~tile care au avut loc
dupa 33 de ani. Viata lui Christos pe Pamant a facut ca ritmul
de 33 de ani, incepand din momentul in care Christos a trait
Moartea ~i Invierea de la Sarbatoarea Pa~tilor originare, sa
devina un ritm care este in mod real inerent procesului evolutiei
cre~tine. Vechile ritmuri ale zilelor, anilor, secolelor, sunt
realitati. Dar realitatea noua, care a fost creata prin viata lui
Christos, strabate de atunci viata Pamantului. Rudolf Steiner
atrage atentia asupra urmatorului fapt: dnd in lume se petrece
ceva, ~i prin aceasta ia na~tere un impuls, aceasta inseamna,
intr-un fel, ziua de Craciun a acestui impuls. Dupa 33 de ani,
acest impuls i~i traie~te Pa~ti1e,Invierea.

Cel care cunoa~te acest lucru poate regasi in propria sa viata,

precum ~iin procesele vietii sociale, acest ritm ascuns de 33 de
ani. EI se impune intotdeauna, atunci dnd impulsul este unit
cu fortele devenirii ale lui Christos, a~a cum sunt ele active in
sanul omenirii.
Poate ca in secolul XX actiunea acestui ritm este mai clar
vizibila dedt in ni~te perioade anterioare. La aceasta se refera
Rudolf Steiner dnd vorbe~te despre ultima treime a secolului
al XIX-lea ~idespre prima treime a secolului XX.
Noi am spus: 1900, atunci a inceput noua era, "era luminoasa". "Kali-Yuga" s-a incheiat. Noua lumina se putea revarsa spre Pamant. Rudolf Steiner a trait in anul1899 un eveniment
interior care i-a dat posibilitatea, mai mult, i-a impus misiunea
de a pa~iin noul secol cu revelareatreptata a acelor imaginatiuni
ale ~colii lui Michael, care traiau in suprasensibil deja incepand
din 1500.

18

19

Ei bine, ne putem intreba:

Ce sarcini are aceasta era noua?

Ce trebuia sa se fntample la
lnceputul secolului XX~ la
lnceputul "erei luminoase "?
In primul rand, antroposofia trebuia sa fie oferita in
totalitatea ei omenirii. Antroposofia - un "trup" cuprinzator al
intelepciunii. Sunt saditi germenii unei filosofii innoite, ai unei
~tiinte innoite, ai unei arte innoite ~i ai unei innoiri a vietii
religioase. Ace~tia erau germenii unei noi cai de evolutie

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

interioara; germeni din care urmau sa ia na~tere noile Misterii.

Aceasta intelepciune voia sa fie dobandita. Fire~te,grupul relativ
mic din jurullui Rudolf Steiner nu era dlauzit, cu siguranta,
numai de aceasta intelepciune - ~iLucifer se straduia sa atinga
acest grup de oameni. EI era cel care Ie insinua membrilor: "Voi
sunteti cei putini ale~i!Numai voi cunoa~teti aceste adevaruri.
Separati-va de lumea rea, studiati spre folosul evolutiei voastre
personale ~i spre satisfactia voastra:'
Aceasta este adagiul luciferic clasic: antroposofii versus
"lumea exterioara". Expresia "lumea exterioara" face parte din
jargonulluciferic.
La Pa~tile anului 1933 a inceput a doua treime a secolului
XX. Care era evenimentul cel mai important al acestei a doua
secvente? In anii 1911 ~i 1912, Rudolf Steiner a vorbit mult
despre acest eveniment. EI a spus d - prin materialismul
secolului al XIX-lea - Christos suferise 0 noua crucificare.Acest
materialism insemnase pentru Christos 0 asemenea suferinta
incat a fost pentru EI ca 0 a doua crucificare. Rudolf Steiner a
descris, de asemenea, d acum Christos ar trai 0 noua Inviere de data aceasta in lumea eterid, ~iin cele din urma ar aparea
intre 1933 ~i 1935 sub forma "Christosului eteric" - ~i d
incepand de atunci ar fi prezent sub aceasta forma ~iin viitor.
Aparitia Christosului eteric era evenimentul care trebuia sa
intervina in a doua treime a secoluluiXX. Era necesar ca oamenii
sa ~tie acest lucru. Era necesar ca ei sa fie pregatijisa intampine
acest eveniment.Astazi vedem ca Puterile intunericului au facut
tot ce le-a fost posibil pentru a indrepta atentia oamenilor pe alte
cai. Ceva mai inainte, in ianuarie 1933,Adolf Hitler a ajuns la
putere.Aceasta este ceea ce s-a intamplatl Cunoa~tem rezultatul.
Toti priveau tinta la acest barbat: "Ce se intampla acum? Ce va
face el?"Astfel,oamenilor le-a fost imposibil sa patrunda in mod
interior pana la ceea ce se petrecea, propriu-zis, in lume.

Evenimentul propriu-zis nu era ceea ce avea loc in Germania la

inceputul anului 1933.Evenimentul propriu-zis era "Christosul
eteric", care voia sa vina la omenire.
Oare ne putem pregati cu ajutorul a ceea ce ne-a deschis
Rudolf Steiner pentru a gasi calea spre "Christosul eteric"?
Rudolf Steiner insu~i descrie aceasta pregatire. Exista trei
incercari pe care trebuie sa Ieparcurgem mai intai. Acestea sunt
incercari care nu ating numai gandirea, ci mai ales simtirea. Aici
e vorba de 0 simtire interioara atat de puternid incat ne dizolYam,ca sa spunem a~a,noi in~ine in aceasta simtire pentru a
deveniuna cu ea.La inceput, avem sentimentul: Ce mica valoare
~i importanta are, de fapt, existenta materiala, exterioara! Urmeaza al doilea sentiment, sentimentul de insatisfactie din
cauza unor incercari de explicare ~i argumentari materialiste.
Daca studiem mai mult timp antroposofia, putem ajunge sa fim
profund satisfacuti de interpretarile ~i explicatiile pe care ni Ie
prezinta ea.Dar acest sentiment trebuie sa fie aprofundat tot mai
mult. - Atunci urmeaza a treia incercare: incepem sa traim 0
disociereinterioara.Apare sentimentul: "Fiinta mea cosmica,Eul
meu cosmic,este mare ~iradiaza;pe cand eu aici,pe Pamant, sunt
numai un pitic. Sunt ca un infirm, care nu i~i poate manifesta
fiinta sa adevarata:' Atunci se ridica in noi intrebarea: "Cine imi
da de dezlegat enigmele existentei mele, cine ma pune in fata
problemelor meld" $i raspunsul vine din noi in~ine: "Propria
mea fiinta cosmid, Eul meu propriu-zis, Eul meu adevaratl"
Dupa ce oamenii au trecut prin acest sentiment de adanca
insatisfactie din cauza a ceea ce ne ofera lumea exterioara, acest
lucru poate duce la 0 noua moralitate. Noua moralitate este 0
compasiune fata de toate fiintele,o compatimire fata de tot ceea
ce sufera in lume. Rudolf Steiner spune ca ar trebui sa nu putem
dormi noaptea lini~titiatat timp cat mai exista suferinta in lume!

20

21

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

Dar multi dintre noi au dormit de atunci foarte bine multe

drumurile noastre personale egoiste.Aveam dispute in legatura

nopti...

cu diferite carti ~i cu "metodele

El spune: Christos va vorbi din "adancuri spirituale indepartate". Din ni~teadancuri spirituale indepartate Christos va rosti
cuvinte de mangaiere. Dar, pentru a putea auzi cuvinte de
mangaiere, noi trebuie sa diutam adevarata mangaiere. Dar de
cele mai multe ori sentimentele noastre cotidiene normale nu
cer nicio mangaiere. Pentru a simti aceasta nevoie, trebuie sa fi
trecut mai intai 0 data prin experienta acelei moralitati noi,
trebuie sa fi simtit 0 data pro fund acea compasiune ~icompatimire cuprinzatoare fata de tot ceea ce sufera.
Dupa parerea mea, noi, ca antroposofi, ne aflam la mijlocul
secolului XX in fata misiunii de a dezvolta 0 mi~care vasta,
deschisa lumii; 0 mi~care care ar fi trebuit sa aiba 0 larga
raspandire in lume, in care ar fi trebuit sa ~tim ce se petrece in
lume - nu numai cu capul, ci ~icu inima.A~a cum studiul antroposofiei vrea sa conduca la dezvoltarea fortei imaginatiei, tot
astfel, trairea acestei compasiuni profunde fata de lume, daca
inima noastra devine receptiva pentru aceasta, vrea sa ne
conduca la fortele inspiratiei. In a doua treime a secolului XX,
multi, foarte multi oameni ar fi trebuit sa dezvolte cu ajutorul
antroposofiei fortele inspiratiei. Sunt de parere ca noi - ~i eu
spun intentionat "noi", noi toti, impreuna - nu ne-am putut
indeplini pana acum aceasta sarcina. De cele mai multe ori nu
am gasit forta de a fi cu adevarat atat de treji in perioada intunericului incat sa intram in atingere cu lumea eterica,pentru a-L
intalni pe Christos. Se mai poate face acum ceva? In perioada
in care, adanc in inimile noastre, ar fi trebuit sa se trezeasca toate
fortele pe care Ie poate aduce antroposofia pentru a declan~a
procesul de innoire a culturii ~i civilizatiei, astfel incat
"Christosul eteric" sa-i fi putut gasi pe acei oameni prin care
EI sa poata vorbi ~i actiona, in acest timp noi ne-am vazut de

privesc in urma la ace~ti ani. N oi toti

juste"

.Ma

ru~inez profund cand

- trebuie, din pacate, sa

0 spun -, care ne aflamin cadrul mi~cariiantroposofice,eram

incalcitiin asemenea probleme.$i nu am gasit puterea de a
intelegece se petrece in mod real in lume ~i care era marea
misiuneculturala a perioadeide mijloca secolului.

Poate ca putem face? totu~i?ceva.

Putem incerca sa dam la 0 parte
sciziunile noastre egoiste ~i sa lie
folosim sufletul ca ureche.
Sa ascultam atent cu ea in lume?
exact a~a cum ascultam 0 muzica
buna?astfel incat sa ni se reveleze
ce traie~te?propriu-zis? in strafundul sufletelor umane. $i putem
lncerca sa dam raspunsuri izvorate
din participarea noastra personala
la viala oamenilo~ pe baza unei
simpatii calde fala"de ei.
23

22

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

La Michaeli 1966 noi am pait in ultima treime a secolului.

Ne putemintreba: Care trebuie sa fie misiunea antroposofiei,
misiunea oamenilor care pot recunoate cu ajutorul ei ce
importanta are aceasta ultima treime? - Daca ne-am catigat in
mod real antroposofia ca intelepciune cosmica i am ajuns la 0
anumita forta a imaginatiei, putem medita impreuna cu
Rudolf Steiner la urmatorul gand al sau: Daca eu pot re-crea
in gandire in mod viu evolutia cosmica de la stadiul Saturn,
stadiul vechiului Soare, stadiul vechii Luni pana la stadiul
Pamant, ma aflu deja in lumea imaginatiei, fiindca acestea sunt
imagini care nu sunt luate dintr-o realitate vizibila.Acestea sunt
imagini interioare; i toate imaginile interioare sunt inceputul
imaginatiei.
Putem parcurge 0 alta treapta i putem incerca sa ajungem
la inspiratie daca participam intens, cu compasiune, la viata
oamenilor, la viata lumii - primind, poate, 0 anumita mangaiere
sub forma inspiratiei. Prin aceasta s-ar putea sa ajungem atat
de departe incat sa ne dam seama ce avem de facut cand ne
intalnim cu Ahriman i cum putem da natere unor forte
germinative tinere pentru viitor. Rudolf Steiner ne-a spus ca
ultima perioada a secolului XX va fi foarte grava i dificila.
Ahriman va incerca sa ii1laturedin calea sa tot ceea ce este legat
de cunoaterea spiritului i de tiinta spiritului. Va trebui sa
incercam sa ne gasim calea in lume bazandu-ne intru totul pe
propria noastra fiinta - prin intuitie!
Ahriman va incerca sa ne paralizeze libertatea vointei, care
ne-a fost daruita de fiintele divine incepand cu anul 1500.
Ahriman ii face pregatirile. EI vrea sa elimine vointa libera, i
procedeaza intr-un mod foarte abiL EI face acest lucru, de
exemplu, cu ajutorul prelucrarii automate a datelor: unde se
lucreaza cu obtinerea i valorificarea informatiilor pe cale
mecanica, in activitatea de cercetare etc. EI tinde sa acumuleze

informatii, iapoi sa provoace un "scurtcircuit" intre informatie

~i decizie. EI vrea sa ne convinga ca, daca 0 informatie arata
intr-un fel sau altul, noi putem face, in mod corespunzator,
numai un lucru sau altul; toate celelalte cai ar fi false.Vointa este
paralizata.
Dar a ajunge in mod realla 0 decizie inseamna ca trebuie sa
dezvoltam in intregime noi fninenite imaginatiuni. Trebuie sa
ne adunam noi inine informatiile. Aceasta inseamna ca trebuie
sa ne formam 0 imagine despre realitatea cu care avem de-a face.
Apoi trebuie sa ajungem la cumpanirea lucrurilor i sa ne
formam 0 judecata sanatoasa. Acest proces se bazeaza pe fortele
inspiratiei. In cele din urma trebuie sa ajungem la decizie, care
are loc,in parte, pe baza intuitiei. Tocmai in faza de mijloc, formarea judecatii sanatoase - cumpanirea interioara sustinuta de
interes -, apare posibilitatea ca omul sa poata fi creator, creativ.
Creativitate inseamna ca tot ceea ce s-a apropiat de noi ca date,
ca informatii, ca fapte, trebuie sa fie interpretat i cantarit din
nou, cu ajutorul celor mai profunde forte ale noastre. Trebuie
sa ne luam deciziile in legatura cu situatia data pe baza conditiilor momentului respectiv. Numai daca judecatile iau natere
pe baza inspiratiei, pe baza spiritului, judecatile noastre pot avea
suficienta forta pentru a i se opune lui Ahriman. "Pe baza
spiritului"inseamna pentru noi: pe baza fortelor "Christosului
eteric", care adreseaza cuvinte de mangaiere profunzimilor
sufletului nostru. Numai atunci intuitia poate cuprinde vointa
in aa fel incat aceasta sa devina fapta. Daca se petrece acest
lucru,atunci yom ti cum trebuie sa actionam in dometiiul social
in care traim ~i lucram.
In ultima treime a acestui secol trebuie sa intram in aceste
"Misterii ale vointei".
Putem trai pe baza intuitiei daca formam cu alti oameni un
grup i colaboram pentru a indeplini impreuna 0 sarcina.

24

25

.L-...-

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

Rudolf Steiner ne-a comunicat in ultimul sau an de viata ca

marii aristotelicieni (inc1usiv el insu~i) s-ar reincarna aici in
aceasta perioada. Ei ar avea forta de a imprima ~tiintei 0 alta
directie. Ei vor colabora cu marii platonicieni, a~adar,cu ni~te
oameni care dispun de impulsuri de vointa enorme, pe care Ie
vor indrepta spre infaptuirea binelui in viata sociala. Platonicienii nu sunt deloc oameni cu vointa slaba. Acolo unde actioneaza vointa lor, lucrurile vor ie~ibine in viata sociala.
In aceasta ultima parte a secolului, noi va trebui sa
dezvoltamfacultatea de a face binele! Poate ca ~tim ce e adevarat
~ijust. Dar a ~ti ce e just nu e acela~ilucru cu a face ceea ce e
bine. Ceea ce pentru cineva este in mod real adevarat, poate fi,
totu~i, intr-un anumit moment, foarte rau - fiindea binele e
intotdeauna relativ,e legat intotdeauna de un anumit moment,
de 0 anumita situatie.La inceputul secolului XX, Rudolf Steiner

Aceasta poate fi 0 ~coati; poate fi un institut oarecare; poate fi

0 ferma agricola. Rudolf Steiner a vorbit despre acest lucru in
ni~te conferinte pe care le-a tinut in 1924,la Torquay (Anglia),
cu privire la con~tienta initiatului (Das lniaten-Bewusstsein
Conjtienla iniliatului; Torquay, 16 - 22 august 1924).

EI a vorbit despre doua eai de initiere: calea veche ~i calea

noua. Calea noua de initiere este prin intuitie; 0 intuitie care
poate fi gasita intr-un grup de oameni care lucreaza impreuna.
Un asemenea grup are 0 baza karmiea; 0 baza karmica nu doar
venind din trecut, ci - poate avea loc ~i acest lucru - formand
0 karma pentru viitor. Put em intemeia un grup karmic cu ni~te
oameni cu care nu am mai fost niciodata inainte, daca vrem sa
facem ceva alaturi de ace~ti oameni.
Pentru ca in cadrul unui grup de oameni care actioneaza in
lume pe baza antroposofiei sa poata lua na~tere in acest fel
intuitia, toti trebuie sa-~i implice in munea trasaturile ~i
posibilitatile pozitive,dar pe celenegativesa Ietina, pe cat posibil,
departe de aceasta munea. Fiecare trebuie sa-~i retina in sine
insu~i, in interiorul sau, aceste laturi negative, sa ~iIe rezolve in
singuratatea vietii sale.Toti trebuie sa aduca aceasta jertfa ~isa
nu manifeste in munca grupului aspectele negative, personale.
Aceasta este 0 problema foarte dificila. Grupul care este in stare
sa realizezeacest lucru - chiar daca ii re~e~te numai pentru scurt
timp- este capabil sa actioneze pe baza intuitiei. El aduce in
lume acele forte germinative ale vointei care conduc spre viitor.
Va trebui sa facem ceva, fiindea e posibil sa fim nevoiti sa-l
intalnim pe Ahriman in incarnarea sa personala in jurul anului
2000.*

NumarulluiAhriman este 666 (compara animalul cu doua coarne care

vine pe Pamant; Apocalipsa 13, 11-18),in anul666 d.Chr. era planuita
incercarea de a se inaugura sufletul coni?tienteiin mod pretimpuriu,
prin "Academia de la Gonishapur". Dar cu 25 de ani mai inainte
Gondishapurul a fost eueerit de arabi, care au adus acolo islamul
puternic nuantat in sens lueiferic. - In 1332 fortele lui Ahriman au
reui?it,eu putin timp inainte, sa nimieeasca Ordinul templierilor.
Urmatorul moment critic este anull998, de la sfari?itulsecolului XX.
Cel care urmeaza apoi este anuI2664.Acesta ar fi momentul "legitim"
pentru incarnarea lui Ahriman. Conform unei comunicari personale
a lui Rudolf Steiner, Ahriman va depune insa toate eforturile ca sa-i?i
precipite incarnarea cu 0 perioada i?i sa se inearnez;e la ineeputul
secoluluiXXI. $i Soloviov prez;inta acest moment ca timp al aparitiei
"Anti-Christului" sau. - Faptul ca Ahriman va reui?isa se incarnez;e
deplin acum depinde de oameni, daca va exista sau nu un numar
suficient de mare care sa poata reprez;enta 0 atitudine spirituala
rnichaelica.In orice caz;,in perioada de la rascrucea mileniilor aqiunea

*Ahriman se va incarna, conform unei conferinte din octombrie

1919 (GA 193),exact la felcum s-a incarnat Lucifer,aproximativin anul
3000 i.Chr., spre sfari?itul celui de-al treilea mileniu postcrei?tin. -

lui Ahriman va lua 0 amploare deosebita i?iva fi deosebit de puternica.

Vatrebui sa-l intalnim!

26

27

L-

I
BERNARD

mentiona

in lucrarea

LIEVEGOED

sa Cum se doMndesc cunotinle despre lumile

superioare?ca va trebui sa se dezvolte 0 anumita facultate: un

"tact spiritual". Cu acest fier spiritual va trebui sa lucram in anii
ce urmeaza: safacem bineleintotdeauna potrivit cu situatiile pe
care Ie intalnim.

Aceasta fnseamnii:a nu triii

in izolare ~i de unul singu~
ci in cadrul vieiii sociale
unpreunii cu alii oameni.

I
I
l

A FACE BINELE

pentru ca ;;tia ca are putin timp" (12, 12).

Cind privesc ceea ce are loc in prezent in culiselelumii fizice,
imi amintesc de 0 scrisoare personala pe care a scris-o odata
Rudolf Steiner. Eu am avut ocazia sa 0 citesc ;;i sa vad cum
descrie el situatia spirituala a acestei perioade. El a infati;;at 0
imagine pentru ochiul interior: Ahriman sta intr-o grota sub
Pamant. El numeroteaza, calculeaza ;;inumara cu cea mai mare
febrilitate. Michael sta in spatele lui, cu sabia in mana, in timp
ce Ahriman, in grota de sub Pamant, calculeaza, numeroteaza

;;iincearca sa rezolve totul in felul sau, prin organizare - cu 0

forta intelectuala ingrozitoare. Michael ii lasa timp. $tie ca pana
la urma el va face suma.
Aceasta imagine ne ajuta sa ;;tim ca - de;;i spre sfar;;itul
secolului totul va deveni foarte greu - va veni, totu;;i, ajutor din
partea Luminii.
Cunoa;;teti, poate, comunicarea lui Rudolf Steiner despre
faptul ca la sfar;;itul ultimei treimi a secolului intreaga $coala
a lui Michael se va afla pe Pamant. Marile personalitati ale $colii
de la Chartres ;;i aristotelicienii din randurile dominicanilor toti ace;;tia vor veni pe Pamant ;;i vor colabora. Aceste doua
curente de suflete foarte importante, care pana acum inca nu
s-au mai intalnit pe Pamant, se vor intalni aici pentru prima
data. Marile individualitati ale $colii de la Chartres, care fac
parte din curentul platonicienilor, vor actiona cu 0 mare forta
a vointei pe taramul artei, in domeniul social ;;i pe taramul
filosofiei;;ial gandirii. Ei vor interveni cu 0 mare putere ;;ivor
folosiun nou gen de forte, prin care se vor putea opune fortelor
care vin din directia $colii lui Ahriman, echilibrand lucrurile.
Rudolf Steiner a aratat ca cel care se lupta pentru Michael
va ajunge intr-o valtoare de forte ahrimanice, luciferice ;;i
michaelice.Aceasta valtoare va fi atat de turbulent a incat nu va
fi simplu ca omul sa recunoasca de fiecare data in clipa decisiva:
"Unde ma aflu eu, ;;i pentru cine lucrez?" E nevoie de 0
patrundere clara a lucrurilor pe care le facem. Poate gandim:
"Acum eu lupt in mod real pentru antroposofie, pentru cauza
spirituala justa", ;;i,totu;;i, in acel moment sa fim in mainile lui
Lucifer.Sau poate ca gandim: "Acum eu merg, in realitate, prea
departe in domeniul ;;tiintific",;;i tocmai in acel moment sa fim
pe punctul de a-l combate cel mai bine pe Ahriman. Trebuie sa
fim extraordinar de atenti. $i cred ca multe lucruri pe care le
aVemde facut trebuie sa le facem pe baza fortelor curajului

30

31

2.
VALTOAREA

Secolul XX are doua fete. Kali-Yuga s-a incheiat in 1899.Pe

Pamant s-a putut revarsa 0 lumina noua. Pe de alta parte, acest
secol este,in mod deosebit, un secol al intunericului. Acolo unde
se afla lumina, domnesc umbre. Intotdeauna cand remarcam
umbrele intunecate nu avem voie sa uitam ca ele sunt aruncate
de 0 lumina foarte puternica.
Ultima secventa a acestui secol, care a inceput odata cu
Michaeli 1966,va fi dramatica. Lupta dintre fortele de lumina
ale lui Michael ;;i fortele ahrimanice va ajunge la un punct
culminant deosebit. In Biblie,Apocalipsa lui loan exprima acest

lucru astfel:"H' diavoluls-a pogorat la voi avandmanie mare,

'!Jl
II

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

inimii, pe baza curajului de a ne implica ~ide a face ceea ce este cand Ii se aminte~te de limitele lumii lor personale de notiuni.
de facut. Faptul d oamenii cer ceva de la noi ne da in acela~i Ei se supara. Ahriman i~i croie~te prin vic1e~ug 0 cale iti
timp posibilitatea de a actiona. Abia dupa aceea se va putea domeniul ~tiintelor naturii prin faptul d el pune stapanire pe
dovedi dad ceea ce am facut era sau nu bun.
aceste modele de gandire. Metoda lui Ahriman este aceea de a
In acest secol contradictoriu in sine lumina actioneaza deja participa cand oamenii formeaza,ni~te modele, pentru a-Ilua in
foarte puternic; totu~i, nici Ahriman nu sta deoparte. Ahriman cele din urma cu totul in stapanire. Modelul atomului este un
este gata de contraatac impotriva a tot ceea ce i~i are originea asemenea model de gandire format de om. EI este nascocit.
Primele modele mari au fost create in chimie, dnd s-a
in lumina. In anu11912, Niels Bohr ~i-aprezentat pentru prima
data modelul sau de atom. Eu am studiat la inceputul anilor '20 incercat sa se descopere cum sunt ordonati atomii in anumite
~iam citit atunci 0 carte a cercetatorului britanic din domeniul
molecule. Friedrich August Kekule a fost barbatul care a
~tiintelor naturii Sir Arthur Stanley Eddington. EI scria in descoperit in 1865 modelul inelului benzenic. Putem invata
aceasta carte: "Cand Niels Bohr mi-a aratat modelul sau de multe despre modul in care ii inspira Ahriman pe oameni dad
atom, a trebuit sa ma intreb: Oare el a gasit atomul sau a nascocit examinam cum a fost descoperit acest model. Kekule s-a straatomul?"
duit ani de zile sa descopere cum stau lucrurile cu ordonarea
Eu mi-am batut capul ani de zile cu aceasta problema. Ce atomilor in moleculele organice de carbon. Odata el a fost la un
vrea sa spuna Eddington cu aceasta intrebare? Ca student
congres la Londra. In timp ce statea sus de tot, intr-un autobuz
tras de cai,~itrebuia sa parcurga la intoarcere un drum mai lung
con~tiincios la fizid, eram, bineinteles, de parere d Niels Bohr
descoperise realitatea atomului. Cum a putut un cercetator de in toiul verii, el a adormit ~i a visat un mare bal la Curtea
imperiala din Viena,ni~te domni imbracati in negru, in costume
talia lui Eddington sa se intrebe: "Oare el I-a gasit sau I-a
de moda veche ~i doamne in alb. Oamenii dansau. La un
nascocit?" Ei bine, aceasta era 0 intrebare care ar f}putut fi pusa
moment dat, ~ase domni au format impreuna un inel. Ceilalti
de Rudolf Steiner. Era 0 intrebare profunda, ~i ne putem da
seama de aici d cercetatorii cu adevarat mari sunt oameni
se invarteau in jurullor. In aceasta c1ipa,Kekule s-a trezit ~i a
mode~ti, care i~i cunosc limitele. Fizicienii proeminenti se ~tiut imediat: "Despre inel e vorba! Am gasitl"
Acest exemplu este foarte conc1udent in privinta observatiei
straduiesc sa procedeze temeinic ~i exact. Ei nu merg, pe cat
lui Rudolf Steiner d inspiratiile lui Ahriman intervin
posibil, mai departe decat pana la a considera un model de
gandire in primul rand ca model ~inu imediat ca realitate. Dar
intotdeauna atunci cand con~tienta este diminuata.
cineva care patrunde mai profund intr-un domeniu ~tiintific va
Un alt exemplu: Un barbat rezolva 0 problema dificila din
domeniul electronicii in timp ce are gripa. Dupa trei tablete de
vorbi deja despre aceea~iproblema ca despre 0 realitate.Acesta
aspirina ~i un pahar de limonada fierbinte s-a intins in pat cu
este un tertip allui Ahriman. Fizicienii de prim rang ~tiu unde
carnetul de notite ~icreionul alaturi ~ia cerut sa fie lasat in pace.
se afla. Ei inceteaza sa speculeze indata ce nu i~imai pot asuma
raspunderea. Totu~i, deja asistentii lor vorbesc despre acelea~i EI a ajuns atunci, intr-o stare de somnolenta, la rezolvarea
lucruri ca ~icum ele ar fi realitati ~inu reactioneaza deloc amabil
definitiva a problemei sale,~ianume, in sens invers, de la coada
33

32

~,

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

la cap. A fost bolnav timp de trei saptam ani, apoi ~i-a luat
notitele cu el in laborator, unde cifrele sale au fost verificate,
pentru a se constata, printr-o mund de calcul de lunga durata,
dad sunt corecte. Ele erau corecte.
Un alt om de ~tiinta a spus odata: "Eu am cele mai bune idei
la sfar~itul zilei, cand sunt obosit. Ma intind pe canapea, nu ma
gandesc la nimic, ~icat ai clipi ia na~tere intreaga descoperire."
In acest fel au ajuns lucrurile la oameni din ,,$coala lui Ahriman" . Ei incep sa gandeasd in scheme, in modele. A~a vrea e1
sa construiasd 0 lume noua - cu ~abloanelede gandire ale
oamenilor. Ahriman vrea sa-~i introdud gandurile sale in
capetele oamenilor. Atunci ei pot construi cu ajutorul acestor
modele de gandire 0 lume noua, creata de om, care nu este deloc
lumea naturala. In aceasta lume nu exista nicio evolutie reala,
orientata spre viitor.Aceasta este mai curand 0 lume care exista
in sine in mod autonom - 0 lume purtata de tehnid.
Cu putin inainte ca Bohr sa fi comunicat ceva despre
modelul sau de atom, Rudolf Steiner a tinut 0 conferinta despre
"eterizarea sangelui" ~i a vorbit despre Venirea "Christosului
eteric". EI a spus d acest eveniment ar incepe intre 1933~i 1935
~i s-ar continua de atunei pana in mileniile urmatoare.
Primul pas allui Ahriman va fi d el inceard sa integreze
natura intr-un mod nou in asemenea modele elaborate de om.
$i in psihologie imaginea este revizuita ~iremodelata de om. 111
Statele Unite psihologii considera omul ca un "input-outputsystem", cum 11numesc ei, in sensul modelului "excitatiereaqie" (stimulus-response).Acest model input-output este ceva
care se pune sau se introduce (= input) in lueruri, pentru a trece
printr-o modi fieare, ~i la sfar~it este scos din nou afara.
"Output" -ul, a~adar, ceea ce iese afara, este, ce-i drept,
modificat, dar poseda acelea~iinsu~iri fundamentale masurabile
ca ~i ceea ce a intrat. Modelul insu~i nu face sa dispara nimic

~inu adauga nimic. Asemenea psihologi vad ~iomul ca model

input-output, ~i ei reprezinta opinia d "modelul excitatiereaqie" face transparent procesul urmator: in om ajunge ceva
prin intermediul ochiului sau al urechii, a~adar,prin intermediul
organelor de simt, apoi la sfar~it iese din nou afara ceva; omul
a reaqionat. De fapt, intreaga activitate a omului ar consta din
asemenea actiuni ~ireaqii.
In a doua jumatate a secolului xx se face un pas mai
departe. Pe baza modelului de gandire al atomului, modelele
create de om sunt transformate in realitate, sunt transpuse in
realitate.De exemplu, forta atomului a devenit controlabila, ceea
ce inseamna d noi nu construim doar bombe atomice, ci ~i
uzine bazate pe forta atomului, centre care ne furnizeaza acea
energie de tip nou, care este obtinuta pe baza fortelor atomice.
Aceasta inseamna d ceea ce in prima secventa a secolului a fost
gandit,acum este stapanit, intre anumite limite, ~ipoate fi aplicat.
Exista ni~te modele noi ~ipe taramul electronicii. Un model
absolut nou, care a aparut in a doua treime a secolului XX, este
modelul conexiunii inverse (feed-back model). EI se bazeaza pe
principiul homeostatic. E vorba de un grup de forte care i~itin
echilibrul ~ise autoregleaza. Chiar ~iatunci cand sunt atinse de
ni~teinfluente din exterior, ele raman in echilibru nu numai in
sine, ci ~iin raport cu ambianta. - Asemenea modele homeostatice sunt folosite in electronid pentru eircuite de cuplare ~i
reglare. Ele sunt parte constitutiva a unor aparate de calcul ~i
a unor instalatii de control automat. Principiul conexiunii
inverse a fost extins in a~afel incat ceea ce porne~te de la insu~i
modelul homeostatic ca influenta asupra ambiantei acestuia
determina 0 reaqie a ambiantei, care, la randul ei, eontribuie la
stabilizarea functionarii sistemului.
Prin 1935, noi eram deja departe cu dezvoltarea tehnicii;
atentia se concentra, in principal, asupra reproducerii pur
35

34

L-

~II

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

mecanice a mi~carilor scheletului ~i a mu~chilor omului. De

atunci a devenit insa posibil sa se imite ~i functiile sistemului
nervos. Pe aceasta baz;aau luat na~tereprocedee noi de comanda
a unor ma~ini. Odata cu introducerea unui sistem nervos
artificial in ma~ini,Ahriman a putut face pasul urmator: ma~ini
cu autocomanda ~iautocontrol, care functioneaz;a absolut sigur
~i complet automat. Ele nu mai depind de controlul omului.
Acest pas a facut posibil un nou val de inventii.
Mai inainte luau na~terenoi inventii cam tot la ~ase,opt-noua
ani. Dar in ultima vreme apar cam la fiecare jumatate de an
domenii absolut noi, care nu existau mai inainte.
Se vorbe~te despre "injumatatirea perioadei de valabilitate"
a anumitor substante. De exemplu, radioactivitatea unei anumite substante se reduce la jumatate in perioada de injumatatire
a valabilitatii de 300 de ani. Astfel, putem vorbi chiar ~idespre
0 perioada de injumatatire a valabilitatii ~tiintelor moderne ale
naturii. Cele mai recente cifre spun ca perioada de injumatatire
a valabilitatii in electronica este de trei-patru ani. Aceasta
inseamna ca cineva care a devenit inginer in domeniul electronicii trebuie sa tina seama de faptul ca, dupa trei-patru ani,
jumatate din ceea ce a invatat s-a invechit, a~adar,el trebuie sa
adauge la cele invatate ceva nou. In domeniul constructiei de
ma~ini, intervalul de timp este de circa 10 ani. Apar rez;ultate
noi cu 0 vitez;a mereu crescanda. Domne~te un curent care
aduce inventii noi ~ipune tot mai mult stapanire pe electronica;
un curent de gandire intelectuala care se revarsa in capetele
inteligente ale anumitor oameni tineri.
Un domeniu de importanta crescanda este biochimia. In
biochimie, oamenii de ~tiinta se straduiesc sa descopere la
molecula de proteina ceva ce ei numesc. "codul genetic",
cunoa~tereaproceselor ereditare. In fiecare saptamana se publica
ceva despre aceasta. Astaz;i auz;im, in general, ca fortele

ereditare sunt determinate numai de structura moleculelor de

proteina,care sunt structurate, respectiv,ordonate in sine, intr-un
mod precis determinat. Toate caracteristicile ereditare ale unei
persoane ar fi inscrise din punct de vedere material in acest cod.
Aceasta este 0 posibilitate de gandire,o reprez;entare-model. $i
deja se vorbe~te despre acest lucru ca ~i cum aceste procese
ereditare ar putea fi puse complet sub control din punct de
vedere tehnic.
In anul 1963, la un congres de la Londra au participat,
printre altii, ~asedetinatori ai Premiului Nobel. Dintre ace~tia,
cinci erau americani, detinatori ai premiului in domeniul
biochimiei.Ei au declarat ca in cadrul urmatorilor 10-15 ani s-ar
reu~isa se modifice codul genetic al unui om pe cale chimica.
Apoi ar sosi cea mai mare clipa din istoria omenirii: s-ar putea
modifica omenirea, ea ar fi inz;estrata cu toate predispoz;itiile
demne de dorit, de care avem nevoie ~i pe care Ie naz;uim.
La aceasta discutie a fost invitat un jurnalist, ~i aceasta a
intrebat:

JJ

dumneavoastra omul pe care ali

dori sa-l faceli?JJ

- Ei s-au uitat unii la allii i au

spus: JJEibine - cam aa cum
. n

suntem nOl...

Aceasta era imaginea lor ideala despre 0 omenire!

37

36

L-

Cum arata in reprezentarea

~
illl

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

"Cum suntem noi", adiea, idealullor este sa modifice fiecare

om in aa fel incat sa faea din el un potetial detinator al
Premiului Nobel. Dupa ce toti vor fi atins acest nivel, ei vor
trebui sa creeze nite superdetinatori ai Premiului Nobel.
Aceasta este 0 imaginatiune ahrimaniea absolut reala a unor
oameni foarte inteligenti din domeniul biochimiei.
In ultimul timp a aparut 0 alta idee. Se vorbete despre
"sisteme homeostatice". 0 celula este un sistem homeostatic.
Circuitul inchis: de la ochi, prin creier, pana la degetul micat,
care este controlat, la randul sau, de ochi, este un sistem
homeostatic. Asemenea sisteme sunt sisteme inchise in sine i
in echilibru intern. Pe langa aceasta,exista inite forte care sunt
de alta natura decat cele care actioneaza in sistem, forte care
intervin in sistem din exterior iil "perturba". Ele sunt numite
"parametri". Parametrii sunt intotdeauna nite forte care vin din
exterior.
Intr-un schimb de opinii cu un grup de medici, cu nite
specialiti in electroniea i cativa cercetatori in domeniul
tiintelor sociale,care s-a intins pe mai multe saptamani, eu am
cerut odata: "Va rog sa-mi dati un exemplu de parametru pe
care sa-l pot intelege."
Un medic a raspuns: "Va voi da un exemplu. In cadrul
modelului excitatie-reactie, asupra omului are influenta un
factor esential, motivatia>}.
Motivatia este un parametru pentru
acest sistem. Ea perturba sistemul. Ea vine dintr-o alta lume."
Aici avem ceva minunat, prin care putem intelege multe
lucruri care vin din antroposofie. Cand vorbim.cu un naturalist,
de exemplu,i el intreaba: "Ce sunt fortele eterice?",nu e nevoie
decat sa spunem: "Ele sunt nite parametri in domeniul fortelor
fizice."Fortele sufletetisunt niteparametri in domeniul fortele
vietii. Eul este un parametru in domeniul sufletesc. Aceasta
inseamna: venind dintr-o alta lume, dintr-un alt domeniu de

forte,cu un alt specific.Ahriman se alarmeaza din aceasta cauza.

El nu apreciaza parametrii. Fiindea nu-i poate suferi, el incearea
in permanenta sa-i integreze in domeniul pentru care exista un
model pe cale de a lua natere.
Sa presupunem ea ne-am mica in .domeniul economiei
nationale. Aici exist a un grup de oameni de tiinta tineri care
reflecteaza la urmatoarea problema: Cati bani ar trebui sa
investim in Nigeria, daea vrem sa pregatim acolo cam 1 000 de
studenti in medicina,pentru intretinerea lor? Cati bani ar trebui
sa investim in nite coli elementare, coli superioare, facultati
de medicina etc., pentru a obtine atatia medici sau ingineri? Cand reflecteaza la acest lucru, ei se straduiesc sa cuprinda un
numar cat mai mare de factori, dar toti aceti factori trebuie sa
fie evaluati apoi in dolari. Cat costa acest lucru? Cat trebuie sa
investim in primul an, in al doilea an, in al treilea, in al patrulea
iin al cincilea an?
Ei bine, ei cerceteaza cat s-a cheltuit in Europa iin Statele
Unite pentru educatie in ultimii 100 de ani. Ei spun: Daea s-a
cheltuit atat i transpunem aceasta suma in dolari, atunci
"input" -ul inseamna atatea cheltuieli, "output" -ul atatia
oameni la acest nivel de educatie; atatia la acel nivel i atatia la
al treilea nivel... $i calculeaza 0 valoare medie pentru ultimii
100de ani. Atunci ei cred ea poseda un "J1lodel-input-output"
de masurat care poate fi pus la baza cheltuielilor in bani pentru
proiectul educativ intr-o tara subdezvoltata.
Dupa ce au incheiat acest proiect, au venit la mine iau pus
0 intrebare: "Aici, pe acest taram, exista cativa parametri. N oi
am ajuns la ideea - i poate dumneavoastra titi mai multe in
aceasta privinta - ea in Europa i in Statele Unite exista deja
0 anumita baza de cultura, pe care nu mai era nevoie decat sa
se construiasea. De aceea, ne-am gandit ea am putea stabili ca
output>}cam 40 % din media ultimilor 100 de ani, raportat la

38

39

rL..

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

America. Ne-am gandit ca atunci ne apropiem de situatia reala.

Dar, au adaugat ei, daca verificam acest lucru In mod corespunzator, vedem ca exista cazuri In care investim bani ~i nu iese
nimic. Aici exista probabil ni~te parametri." - "Da, am raspuns
eu, ~ieu cunosc unul din ace~tiparametri. Eu am crescut In Asia.
Acolo, In cadrul unei culturi care Inca nu a preluat modul de
gandire vestic, cineva care s-a bucurat de 0 instruire ~ia obtinut
0 diploma a unei ~colisuperioare este considerat intelectual. El
I~i pune 0 pereche de ochelari negri ~i I~i vara un stilou In
buzunarul de la piept. Este un intelectual, ~i nu lucreaza. Un
intelectual nu lucreaza! A~adar,puteti investi acolo foarte bine
ni~tebani. Dar ce anume va da certitudinea ca ace~tioameni vor
~i LueraIn realitateca medici odata ce ~i-auobtinut titlul? Ca
ei vor sa lucreze ca medici nu numai Intr-o clinica frumoasa din
capitala, ci ~ica medici de tara, oameni care se ridica de jos ~i
se straduiesc sa Indeplineasca ceea ce a~teptati de la ei?"
Ei au spus: "Da, noi Intelegem ~i~tim acest lucru. Am avut
deja exemple In acest sens. - Atunci va rugam sa ne spuneti cat
de mari sunt costurile prin care yom atinge ceea ce am planuit?"
Eu am spus: "CosturiLenu Inseamna nimic. Dar dumneavoastra trebuie sa-i puteti motivape oameni,astfelincat ei sa vrea
In mod real sa-ifaea munca..."
Intre timp a mai ajuns sa se dezvolte Inca un domeniu,
domeniul obtinerii ~ivalorificarii informatiilor pentru societate
~i viata de afaceri: "analiza sistemica" ("systemanaLyse")- 0
metoda folosita pentru a se descoperi schema dupa care se
desfa~oara ni~te procese In cadrul unor grupuri de oameni care
lucreaza Impreuna. Grupul respectiv poate fi 0 comunitate
bisericeasca,o firma, un birou sau un oficiu po~tal.Oare putem
cerceta exact cum lucreaza un asemenea sistem? Ce curente
conflueaza aici etc.? - Asemenea stradanii sunt, desigur,
Intrucatva justificate, ele sunt legate de epoca sufletului

con~tientei.Sufletul con~tientei nu vrea sa traiasca In sentiment,

ci In observarea ~i asimilarea cu adevarat con~tienta. Dar unul
dintre aspectele problematice este faptul ca un asemenea sistem
este adus la 0 forma In care el poate fi varat Intr-un automat.
Acest lucru nu ar fi In sine ceva alarmant, In afara de faptul ca
oamenii care fac analiza sistemului au Inclinatia sa sara direct
de la informatie la decizie. Ei obtin ni~te informatii; Ie introduc
Intr-un model; pe baza modelului apare un raspuns. Acest
raspuns trebuie sa fie totodata decizia finala.
Dar cu acest raspuns put em face ceva numai daca ne sunt
cunoscute criteriile care au fost introduse mai Inainte In model.
Atunci putem sa privim In urma ~i sa spunem: Noi am
descoperit un lucru sau altul cu aceste criterii sau altele. Dar
trebuie sa fim In permanenta pe deplin con~tienti de aceste
criterii pe care Ie folosim In acest moment, In acest caz concret.
Daca a~astau lucrurile, atunci ne poate ajuta Intreaga osteneala
de cercetare. Dar majoritatea oamenilor nu au timpul necesar
sau nici capacitatea de patrundere necesara; pe langa aceasta,
lucrurile devin atat de complicate, Incat numai speciali~tii ~tiu
cum sa procedeze. Atunci oamenii care iau ni~te decizii nu sunt
In stare sa vada ~icriteriile care sunt introduse In model. Ba chiar
celemai importante decizii iau na~tereastazi In acest fel- decizii
In politica externa, decizii asupra razboiului ~i a pacii, asupra
unor probleme economice etc.
De cand fortele atomice au devenit controlabile, nu ar mai
exista,In principiu, nicio lipsa de energie ~imaterie prima. Daca
s-ar epuiza lana, de exemplu, s-ar face,pur ~isimplu, altceva ce
ar putea fi folositIn locul ei. Industria chimica moderna ne pune
la dispozitie materiale pe care Ie luam Inainte din natura, cand
Inca mai eram dependenti de natura. Aceasta pretinsa
independenta fata de natura este una din realitatile noi cu care
41

40

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

traim astazi. Se va vedea, desigur, daca nu cumva iau na~tere

ni~te dependenJe
noi.
A~adar, vedem ceea ce a aparut in prima treime a secolului XX ca model a devenit in a doua treime ceva care poate fi
stapanit. Ne putem intreba: Ce va urma? Ahriman viseaza la 0
cucerire nu numai a Pamantului, ci a intregului Univers. El vrea
sa-~i construiasca propria lume creata de oameni, pe care sa 0
atraga apoi la sine - sa 0 scoata din evolutia omenirii, din
evolutia Cosmosului. Oare va reu~i acest lucru? El va face acest
lucru, ~ia ~iinceput sa actioneze in aceasta directie. Dar in noi
este prezenta, totu~i, in fundal, imaginatiunea minunata:
Michael care sta in spatele lui Ahriman, rafuindu-se definitiv
cu eL

combatem pe cineva cu logica, daca logica acestuia este alta

decat a noastra?
Ca antroposofi, noi avem 0 logica proprie, totu~i, trebuie sa
ne transpunem in logica celorlalti ~isa ne confruntam cu ei pe
taramul logicii lor.Logica noastra este un parametru fata de
logica lor,~iaceasta inseamna ca e foarte dificil sa gasim 0 cale
de acces. In principal, yom avea ocazia sa ne apropiem in mod
real de asemenea oameni intr-un domeniu pur uman.
Se poate intampla sa rezulte ceva in orele noptii. Imi amintesc de 0 asemenea intamplare. Calatoream odata cu ma~ina
noaptea tarziu, mai avem de parcurs aproximativ 200 de kilometri, pe 0 ~osea singuratica, nu se vedea niciun alt vehicul

atunci cinevaa spus in intunericul ma~inii:,,$titi ...rand aveam

28 de ani, am avut 0 traire..., 0 traire in fata careia am stat
nedumerit. Dupa aceea am fost timp de 12 ani in Asia ~i am
intalnit acolo un pustnic. El m-a cercetat ~ia spus: Acum vreo
12 ani ai trait acest lucru! El mi-a relatat exact ce a fost, ~ipe
urma a spus: Eu iti voi talmaci ce ai trait." El a interpretat
Intamplarea pe baza unei incarnari trecute. Apoi am avut de
curand 0 intalnire cu cineva care mi-a atras atentia asupra
aceleia~iincarnari. Aceasta era a doua traire pe care a avut-o
tovara~ul meu de calatorie, ~i el m-a rugat: "Ei bine, am auzit
ca sunteti antroposof. Spuneti-mi, va rog, cum stau lucrurile,

In curand omul de ~tiinta va putea dispune de fortele ereditatii. Omul va face tot ce e posibil pentru a "imbunatati"
fortele ereditatii. Sa ne reprezentam oamenii care vorbesc
astazi despre aceste lucruri. Eu cunosc pe cineva care
lucreaza pe acest taram. Se poate vedea ca el este un om foarte
inteligent. Dar cand vorbiti cu el aveti sentimentul ca
discutati cu un tanar de cel mult 15 ani. El are, in realitate, cam
40 de ani, dar, in evolutia sa, in modul cum se situeaza ca om
in viata, el este absolut ca un adolescent, cu tot entuziasmul
pe care il au adolescentii, ~i cu toate manifestarile negative pe
care Ie au ace~tia cand lupta impotriva unui lucru care nu Ie
convine. Tocmai de 0 asemenea inteligenta, dezvoltata doar
partial, se poate sluji Ahriman.
A~adar, acum trebuie sa vedem daca putem face ceva
impotriva acestei situatii. Poate fi foarte greu sa ne opunem;
fiindca trebuie sa fim'mai intai tot atat de de~tepti ca adversarul
nostru. Rudolf Steiner a avansat intrebarea: Oare are sens sa

in realitate, cu toate acestea?"

- El

era atat de comunicativ in

aceasta noapte, intr-o ma~ina, care mergea cu aproximativ

120 km/ora, ~i eu i-am putut vorbi timp de 0 ora pe aceasta
tema. In ziua urmatoare I-am Intalnit la universitate. Acolo el
era din nou tacut. Dar va veni din nou 0 clipa in care voi putea
vorbi cu eL Oamenii au mult mai multe trairi decat ~tim noi.
!ocmai asemenea oameni de ~tiinta eminenti au ni~teexperiente
lnterioare pe care nu Ie pot comunica.
43

42

1-I
A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

centra1a a Ministeru1ui Sanatatii, sunt adunate ~i evaluate

statistic. Atunci se va putea inregistra: 0 operatie de vezica
bi1iara:17 zi1ede spitalizare.
Acum reprezentati-va un chirurg care i~i trateaza pacientii
a1tfeLStatistica arata ca el i~itine pacientii 23 de zi1e,fiindca 1a
el refacerea se desfa~oarain alt mod. Poate nu imediat, 1aprimu1
pacient,dar,cu siguranta, dupa 10 pacienti el prime~te un anunt:
"Dr. X, pacientii dumneavoastra operati de vezica bi1iara stau
prea mult in spital. Trebuie sa-i externati cu cinci zi1e mai
devreme."Asemenea situatii vor aparea tot mai mu1t in domeniu1vietii noastre socia1e.

Printre realitaJile care ii vor

.
.
..
zntampzna pe oamenz zn anzz
urmatori face parte dirijarea in
masura crescanda a vieJii sociale
prin analiza sistemica. Vom trai ~i
0 disparzlie completa a ultimelor
rama~iJe de viaJa privata.
A

In Europa acest 1ucrua inceput deja sa se simta. Nu ~tiu cum

este aici,in Statele Unite - in 01anda, in orice caz, in domeniu1
asigurari10rsocia1e,se urmare~te deja ca toate datele despre bo1i,
internari in spitale, ~i alte 1ucruri de acest fel, sa fie inscrise
intr-un carnet, care trebuie sa fie constituit deja de 1ana~tere,
~i acest carnet sa ajunga 1a un post central. Daca in viitor va
exista pentru fiecare olandez codu1 numeric, fiecare om va fi
inregistrat ~iintr-un computer central, cu toate bolile pe care
1e-aavut, cu toate impozitele pe care 1e-ap1atit etc.
Atunci, in viitor, un medic care examineaza un pacient
trebuie doar sa telefoneze, ~iva obtine informatii automat din
computeru1 central. Se urmare~te sa se ~tietotu1 despre oameni.
$i astfel se va instaura 0 pierdere tot mai mare a oricarei sfere
persona1e.Tot ceea ce faceti este retinut undeva. Va intrebati:
De ce? - Ei bine, acest 1ucru ar putea fi candva de fo10s.Pe
moment, in 01anda se rea1izeaza0 asemenea acumu1are de date
referitoare 1ainternari1ein spital ~i1atratamentu1 medicamentos
tocmai pentru a face posibi1a 0 eva1uarea costuri10r in raport
cu durata ~ederii in spitale. Aceste date merg intr-o arhiva

De ce anume trebuie sa tinem seama in anii care vor urma

dupa 1965? De 0 abundenta de energie, de materii prime, de
informatii ~imedicamente, de a1imente,de haine, intr-un cuvant,
Ahriman ar vrea sa ne dea bucuros toate acestea in toate domenii1e,numai ca nu reu~e~teintotdeauna! Numai un singur 1ucru
este interzis: judecata proprie. Judecata individu1ui, a Eu1ui,
trebuie sa fie eliminata. Pentru Ahriman, intrebarea decisiva
suna astfel: Se va impune intelectu1 sau "prostia"? Pentru
Ahriman, tot ce vine din 1umea spiritua1a este prostie. Exista 0
indicatie a 1ui Rudolf Steiner in aceasta privinta: Daca intram
intr-o discutie cu Ahriman, yom fi zdrobiti neconditionat de
consecventa 10gica ~i siguranta cu care i~i conduce el
argumentatia.
Pentru Ahriman este prostie tot ceea ce nu are un caracter
intelectua1 personal precis. Orice fiinta ahrimanica este
inzestrata intr-o m~re masura cu acel intelect pe care 1-am
descris adineaori: critic, respingand cu total dispret ~ibatjocura
toate 1ucruri1enelogice. Daca i1a~ezam pe Ahriman in acest fel
din punct de vedere interior in fata noastra, yom simti marea
deosebire dintre Ahriman ~iMichael. Michael nu manifesta nici

44

45

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

sociala,fiindea numai pe baza cunoa~terii a ceea ce se intampla

il putem respinge pe Ahriman. Tocmai acesta este motivul pentru care nu avem voie sa ne izolam, cu sentimentul ea noi suntern cei putini, cei "favorizati", fata de "lumea exterioara rea".
11putem ajuta pe Michael in doua feluri. Avem, in primul
rand, calea disciplinei spirituale, a~a cum 0 descrie Rudolf
Steiner la inceputul activitatii sale antroposofice in Cum se

eel mai mic interes fata de caracterul personal al intelectului.

Numai oamenii care traiesc in mrejele schematismului
ahrimanic tind sa faca din inteligenta ceva personal.
Ahriman are 0 judecata dispretuitoare la adresa lui Michael.
El il considera prost ~imarginit. Fiindea Michael vrea - ~ia vrut
acest lucru de mii de ani, pe parcursul eonilor - sa administreze
inteligenta cosmiea. Acum omul are din nou posibilitatea de a
cuceri acea inteligenta administrata de Michael ca inteligenta
comuna ~icuprinzatoare, care este in folosul tuturor oamenilor

dobandesc cunotinle despre lumile superioare?

- Pe langa

aceasta,

Aceasta este marea deosebire dintre inteligenta michaeliea

~i intelectul ahrimanic. Inteligenta michaeliea este in folosul
tuturor oamenilor in aceea~i masura. Ea vrea sa spuna: Acesta
nu este intelectul meu privat, pe care 11posed eu, cu care pot
di~tiga bani. Cu un asemenea intelect, pe care omul il simte ca
posesie personala, se pot face multi bani. Fire~te,in aceea~iclipa
el devine sclav.
Michael treze~te 0 paninteligenta, 0 inteligenta care sta mai
presus de acest'intelect, adiea, inteligenta cosmiea. Inteligenta
cosmiea a lui Michael, la fel ca ~i antroposofia, trebuie sa fie
daruita tuturor oamenilor - spre binele tuturor, in aceea~i
masura. Ea trebuie sa se poata manifesta liber, trebuie sa poata
fi data mai departe, nu are voie sa fie posesie personala. Ea poate
ajunge la oameni pe calea cea mai buna daea ace~tia formeaza
0 comunitate ~iincearea sa se ajute reciproc sa 0 perceapa.
Cum 11putem ajuta pe Michael sa devina, totu~i, activ,in
aceasta ultima treime a secolului in cadrul jocului ahrimanic de
forte'? Singura cale de a-I respinge pe Ahriman este aceea de a
actiona din interior. Fiindea atunci putem observa ce face el.
Daea inceream sa actionam pe baza antroposofiei nu putem
ramane in afara lucrurilor. Trebuie sa ne integram in toate aceste
lucruri. Trebuie sa ~tim cum este manipulata viata noastra

avem posibilitatea de a studia revelatiile lumii spirituale ~i pe

baza acestui studiu sa facem primii pa~i spre imaginatie. Putem
sa mergem pe calea evolutiei noastre interioare ~isa inceream,
prin reproducerea in gand a unui edificiu de imagini, sa dezvoltam lent in sufletele noastre ni~te imaginatiuni, pana dind
yom observa ni~te imagini reale ale unei realitati suprasensibile.
0 imaginatiune, 0 imagine a unei realitati suprasensibile, este
replica la 0 reprezentare-model ahrimaniea. Ahriman se straduie~te ~i el sa produea imaginatiuni - fire~te, sub forma de
modele. Trebuie sa eautam ni~te imaginatiuni din cealalta
directie - trebuie sa razbatem pana la imaginatia reala, pana la
ni~te imagini vii.Trebuie sa ne fortifieam fortele imaginatiei ~i
sa ajungem in lumea inspiratiei, unde aceste imagini devin tot
mai mult realitate. ~i, pe baza acestei realitati spirituale in care
ne aflam atunci, ajungem in lumea intuitiei, un domeniu in care
i~iare radacinile facultatea de a face ni~te lucruri pe baza unor
forte spirituale.Aceasta este 0 cale: examinam lumea intordindu-ne spre interior, parcurgem 0 cale interioara ~iconstruim 0
lume interioara a imaginatiei, inspiratiei ~i intuitiei.
Dupa Congresul de Craciun din 1923,Rudolf Steiner a spus:
Acum omenirii i se poate da pentru prima data 0 a doua cale.
Aceasta este calea ~tiintelor naturii. - Aceasta este calea pe care
a mers Goethe in studiile sale despre plante. El a privit lumea
in a~afel incat aceasta a devenit pentru el transparenta in privinta

46

47

fn aceeai masura.

I
II

III

BERNARD LIEVEGOED

fortelor care aqioneaza in ea. Aceasta este 0 cale care tinde sa

patrunda dincolo de aspectul exterior al lumii ~i sa cunoasca
realitatea care se ascunde in spatele lui. Fire~te,aceasta este 0 cale
pe care un om nu poate ajunge singur prea departe. EI poate face
primii pa~i in mod independent. Dar, dupa ce a inceput 0 data
in mod just - a~a spune Steiner -, el ar trebui sa aiba ajutorul
altui om, al mai multor oameni, ~iar trebui sa fie membru al unui
grup de oameni care lucreaza impreuna. Nu pentru a poseda in
cele din urma pentru sine rezultatul obtinut, a~adar,facultatea
de a patrunde pana la realitatea ascunsa, ci pentru a dobandi
posibilitatea de a descrie lucrurile in a~afel incat sa poata fi date
mai departe altor oameni. Desigur, aceasta aste cu totul altceva!
Eu ~tiu ceva - dar, oare, pot comunica acest lucru ~ialtora?

A FACE BINELE

Exista 0 cale pe care putem merge singuri. Ea a fost data la

inceputul mi~carii antroposofice. Aceasta cale poate fi parcursa
intotdeauna pentru propria evolutie interioara. Ea incepe cu
imaginatia, ajunge la inspiratie ~i duce in cele din urma la
intuitie. Ei bine, Rudolf Steiner mentioneaza ca acum a devenit
accesibila 0 alta cale.Aceasta inseamna: N oifacem ni~te lucruri
pe baza unei sigurante care i~iare radacinile in spiritual. Acesta
este un lucru absolut just. Noi facem ceva pe baza unei trairi
impreuna cu realitatea unor factori spirituali, ~i vedem dupa
aceea daca a fost binesau nu. Cunoa~terea vine mai tarziu.
Prima cale a fost cea a vechilor Misterii pe parcursul a mii
de ani, ~i pe aceasta trebuia sa se mearga pana in 1923. Apoi
Rudolf Steiner a reinnoit Misteriile ~i a indicat aceasta cale
unica, noua. EI relateaza chiar ca a fost urat de unii oameni care
cuno~teau numai cealalta cale. Ei spuneau de obicei: "Aceasta
este calea lipsei de responsabilitate. Trebuie sa ~tim mai intai
ceva, pentru a ne implica in realitate ~i a actiona."

Acum vin alti oameni. Ei spun: "Noi lucram impreuna, ~i

actionam pe baza integrarii noastre in realitatea unui grup, care
i~i are telul ~i obiectul comun in afara grupului - 0 ~coala,0
ferma, finanprea unei c1adirinoi:' Cand ace~tioameni se aduna,
incearca sa aiba incredere unul in altul ~i sa lucreze impreuna,
vine c1ipain care trebuie sa faca ceva.Atunci e posibil sa aiba loc
actiunea justa pe baza unei certitudini spirituale,pe baza intuitiei.
Rudolf Steiner spune ca acest lucru ar fi posibil mai ales
pentru multe activitati din,domeniul medical. Cand un medic
sta in fata pacientului sau, in ora de consultatie, el cunoa~te
plantele ~imineralele ~i~tie ce poate face cu ele.- Apoi,trebuie
sa-l cunoasca pe pacient, sa-l intrebe despre problemele sale.Pe
baza tuturor acestor lucruri trebuie sa vina intuitia: Trebuie sa-i
dau Arnica D 12.
Acesta este un act al intuitiei intre doi oameni. Poate ca mai
tarziu medicul va aborda situatia pe 0 alta cale. Cand mi-am
inceput eu munca in domeniul medical, in intreaga lume exista
doar un singur loc in care se putea face cuno~tinta cu aceastacale.
Astfel, m-am dus la Clinica din Arlesheim, ~i i-am intrebat pe
medici: "Ce indicati in acest caz sau in celalalt?" Eu aveam un
carnetel. Acolo scriam tot ceea ce auzeam. In acest carnetel am
notat aproximativ30 de tablouri c1inice~i30 de medicamente.Cu
aceasta am inceput. Harul era cu mine. Niciodata nu am avut un
asemenea succes ca in aceasta prima jumatate de an!
Pe baza a ceea ce urze~te intre un om care intreaba ~iun om
care e gata sa asculte cum se cuvine ~isa ajute pe baza cunoa~terii sale, intervine-un moment in care putem oferi remediul just:
Se da asta - se ia asta - asta e ceea ce trebuie. Dupa aceea ne
intrebam: "De ce am indicat eu oare, de fapt, acest remediu in
acea potenta?" Daca reflectam,yom gasi un motiv.Putem spune,
privind in urma: "Da, faptul ca am actionat a~aera intemeiat."

48

49

,BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

Acelai1ucru se petrece intre dasc;:ilicopil. In timpu11ectiei

se poate intamp1a ca un copi1 sa spuna ceva ce nu se cade. Ce
trebuie sa fad dasd1u1? Dad el ii spune: "Trebuie sa reflectez
1atot ceea ce a spus Rudolf Steiner in aceasta privinta", va fi
prea tarziu. E1trebl1iesa fad ceva.Seara, cand face retrospectiva
asupra zi1ei,el va vedea dad a actionat just sau greit. Intuitia
sa era greita sau corecta. E1 a invatat ceva pentru 0 data
viitoare. - Aceasta practid a intuitiei poate deveni 0 ca1enoua
de evo1utieinterioara. 0 parcurgem aClionand.
Sa presupunem ca 0 coa1aare 10 clase i 10 dasca1i.Aceti
dasd1i co1aboreaza din punct de vedere spiritual pe solu1
antroposofiei. Ei se straduiesc sa rea1izezecel mai bine ceea ce
pot face pe baza operelor 1uiRudolf Steiner ipe baza respectu1ui i pretuirii reciproce.
Ei bine, chiar dad fiecare sta singur in fata clasei sale, el
poate actiona, totui, simtind sprijinu1 grupu1ui de dasd1i. 0
asemenea influenta spiritua1a asupra copii10rnu este numai de
10 ori mai mare decat a unuia singur, ea este de lOx 10 ori mai
mare. Fortele tuturor celorla1tii1sustin, i el ii sustine totodata
pe toti cei1a1ti.Aceasta presupune un grup in care domnete
increderea intre oameni.
Lucru1 cel mai profund ingrijorator va fi in viitor: sa avem
incredere in cineva, i acest om sa ne tradeze increderea.
Increderea spu1berata va fi cea mai profunda durere pentru acei
oameni care vor 1upta in perioada urmatoare pentru Michael.
Intuitia este inelata.Nu mai putem fi impreuna, ci acum trebuie
sa starn singuri. Cine a participat vreodata 1a un grup care a
co1aborat in acest fel tie ce forta s-a pierdut atunci. Vedem ce
fiinte slabe suntem ice putin putem rea1izacand suntem singuri.
Totui, putem intra cu curaj in anu1 care vine. Va exista 0
valtoare in care se vor agita cele mai diferite forte - in tiinta,
in viata socia1a,in educatie, intr-un cuvant, pe toate taramuri1e.

Vor fi prezente nite forte 1uciferice i ahrimanice, dar pe

parcursu1 acestui an vor aqiona i fortele spiritelor bune. Dad
am vrea sa ateptam pana cand yom avea certitudinea ferma d
ceea ce facem e bine nu am ajunge sa micam nici macar un
singur deget. Trebuie sa stapanim situatii1e pe baza intuitiei i
sa vrem sa invatam apoi, mai tarziu, din aceste experiente.
Pentru a ne putea opune 1uiAhriman i fortelor 1ui,trebuie sa
ne aflam in cadru1 unui grup de oameni ai drui membri sa aiba
incredere unii in a1tii,sa se respecte, sa se ajute unii pe a1tiii
sa garantezeunii pentru a1tii.Atuncifortele binelui pot actionade nu pot actiona in aceeaimasura dad fiecare 1ucreazanumai
pentru sine.

50

51

Aceasta este ceea ce a vrea sa exprim in fata unor oameni

tineri, care vor intra in seco1u1XXI. Este vremea voastra. Este
viata voastra. Nu este 0 perioada in care sa mai fim activi noi,
cei mai in varsta. Generatia noastra a fost 0 generatie de 1a
mij10cu1seco1u1ui.Acumnoi va predam voua aceste sarcini, voi
yeti fi pazitorii acestor forte in anii care urmeaza. In timp ce
fortele exterioare vor actiona intr-un mod tot mai haotic - imai
haotic decat in a doua treime a seco1ului-, eu va dau aceasta idee:
incercati sa formati grupuri - mai mari sau mai mici - care sa
nu co1aborezenumai pe taram spiritual, ci sa iindep1ineasd in
1umenite sarcini contiente, bazate pe simtu1 responsabi1itatii.

StaJi fmpreuna?astfe1fneat
fieeare Satie: E1 nu e singur;
eeila1Jiau fnerederefn e1?i e1
poate avea fnerederefn eeila1Ji.

A FACE BINELE

Pamantului pana la inceputul epocii egipteano-asiriene, dnd

purtatorul evolutiei spirituale era sufletul senzatiei. Aceasta era
epoca a treia postatlanteana, ~i Puterile care stau in spatele
evolutiei omenirii au dezvoltat acum in om, dincolo de valul
desfa~urarii evolutiei istorice exterioare, sufletul senzatiei.
In aceasta epoca a sufletului senzatiei omenirea a dobandit
facultatea de a invata sa interiorizeze frumusetea, fiindca sufletul
senzatiei ~i-a cucerit facultatea de a oglindi in sine frumosul.
La baza acestui proces sta faptul ca atunci corpul astral - in
confruntarea lui cu lumea exterioara - putea actiona asupra ei;
in timp ce lumea exterioara, la randul ei,actiona asupra corpului
astral. In aceasta relatie, corpul astral era, fire~te, un organ de
reaqie orientat cu precadere spre lumea exterioara. Lumea
exterioara actiona in mod direct asupra lui, iar el, la randullui,
reaqiona in mod direct. Prin dezvoltarea sufletului senzatiei,
acest proces ~i-apierdut treptat caracterul direct. EI putea fi trait
mai mult ca un fel de oglindire interioara, ~isufletul senzatiei
putea interioriza acum mai mult continuturile ~i frumusetea
lumii exterioare. Aceasta experienta putea fi retraita ca 0 lume
interioara - in cadrul sufletului senzatiei.A~aa inceput sa apara
in sufletul senzatiei simtul pentru frumuseJe.

/I
II

II

3.
A FACEBINELE

Era atlanteana a ramas departe in urma; ea se afla intr-un

trecut indepartat, despre care abia daca se ~tie ceva, ~i chiar
putinul care se ~tie provine din Antichitatea greaca, ba chiar
dinainte, ca mit. Aceasta este 0 era a omenirii inundata de ape,
acoperita de gheata, rascolita de catastrofe. Este 0 perioada care
a pierit prin rasturnari radicale, mi~cari ale popoarelor, metamorfoze ale evolutiei. Vechile noastre culturi ~i-au intemeiat
marturiile civilizatiei lor pe acea era straveche scufundata.
De atunci, infati~area Pamantului s-a modificat: mase de
uscat s-au deplasat,oceane s-au stramutat, peregrinarile popoarelor dispersate in diferite curente au adus dincoace, in lumea
postatlanteana, ni~te elemente ale vechii intelepciuni, precum ~i
ni~te impulsuri pentru culturile noi care erau pe cale de a lua
na~tere.Aceasta era, care a urmat dupa vremurile atlanteene, este
numita "era postatlanteana", ~inoi traim astazi deja in a cincea
perioada a acestei ere postatlanteene.
Aceasta epoca, a cincea, postatlanteana incepe aproximativ
in anul1500 d.Chr., intr-o perioada care coincide aproximativ
cu trecerea de la Evul Mediu la epoca de inflorire a Rena~terii.
Perioadele timpurii ale erei postatlanteene repeta evolutia

Dupa aceasta perioada a urmat epoca greco-romana, care a

durat pana in Evul Mediu. A aparut 0 traire noua: din sanul
simtirii interiorizate s-a ridicat descoperirea gandirii interiorizate. Aceasta trecere de la gandirea "in" lume la gandirea
"despre" lume a fost posibila prin trezirea unei noi calitati
suflete~ti: sufletul ratiunii. Acum lumea exterioara putea fi
oglindita in ganduri.
Aceste ganduri, care pana atunci apareau numai direct in
percePtia insa~i ca apartinand lumii - aceasta inseamna: ca
existand in afara omului -, erau traite acum ca oglindiri ale lumii,

52

53

I~

II

I.

II
L

.
I

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

I.

ca ganduri despre lume fn omul insu~i. Astfel, ele au dobandit 0

anumita independenta ~i deta~are fata de lume. Omulle putea
trai acum ca 0 creare a lumii in interiorullui insu~i.

!III

II~
III

iI,

Cel mai inalt ideal spre careputea

niizui omul inprocesul acestei noi
interioriziiri a gandurilor era
adeviirul. Adeviirul era pentru
sufletul raliunii ceea ce insemnase
frumuselea pentru sufletul
senzaliei - desiivarirea dezvoltiirii
luiTlelul eel mai inalt spre care se
putea niizui. Aa cum lupta pentru
natereafrumuselii in sufletul
senzaliei era inperioada
anterioara 0 cale de evolulieTtot
astfel era lupta pentru descoperirea
adeviirului interio~ care slujea
dezvoltarii sufletului raliunii.
54

Acest proces reiese clar din evolutia filosofiei greco-romane,

dar iese ~i mai puternic in evidenta in timpul primelor secole
cre~tine ~iin Evul Mediu, dnd cautarea adevarului a devenit
lupta impotriva amagirii. Lupta impotriva amagirii a devenit un
fel de placa de rezonanta pentru nazuinta dupa adevar a omului.
Adevarul era, ca sa spunem a~a, tocila de care trebuia sa se
"ascuta" sufletul ratiunii. Eroarea nu era considerata ca cevafals,
ci ca 0 profanare a organelor suflete~ti din care voia sa se
dezvolte sufletul ratiunii. Excomunicarea ~i moartea erau
pedepsele care urmau dupa aceea. Oamenii acestor secole au
trait realitatea acestei lupte atat de intens indt i~i inchipuiau
ca era mai bine sa arda oameni din cauza ratacirii lor spre
salvarea adevarului, ~i sa fie ar~i ei in~i~i, dedt sa tradeze
adevaruL Aceasta situatie se reflecta in registrele uria~e de
martiri ~i eretici pe parcursul tuturor acestor secole. Cand se
apropia anul 1500 ~i Europa a inceput sa se trezeasca la
con~tientaspecificului ~ia mo~teniriisale,ea i~iindreapta pentru
prima data privirea dincolo de granitele ei spre legile ~iidealurile
Antichitatii ~i,ca urmare, incepe sa se indoiasca de dogme.Acum
se contureaza facultati noi ~i vremuri noi. Rolul observatiei
metodice ~i al obiectivitatii inlocuie~te tot mai mult argumentatia scolastica. $tiintele naturii i~isaluta primii precursori
in spiritul epocii moderne. Ei nu mai sunt, ca inteleptii
Antichitatii, pazitori ai vistieriilor ~ipropovaduitori ai comorilor
de intelepciune ale Misteriilor, ci un grup central nou de
descoperitori; astfel, ~i marii umani~ti sunt ni~te oameni care
observa in acela~ispirit spectacolul istoriei ~irolul omului. Toate
acestea anunta epoca sufletului con~tientei.
Fata de sufletul ratiunii, care s-a educat sa biruie amagirea,
sufletul con~tientei nu are sarcina de a dezghioca adevarul, ci
de a reali;mbinele in intalnirea cu rauL Sufletul ratiunii s-a
dezvoltat prin interiorizarea adevarului. In epoca sufletului
55

~f-

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

contientei omul are sarcina de a dezvolta 0 alta calitate

sufleteasca, noua, prin faptul ca interiorizeaza binele.In fiecare
om care este implicat in conflictele haotice ale lumii de astazi
din sufletul contientei se ridica intrebarea:
II

sa fie cunoscut, binele poate numai sa fie facut. $i, fiindca noile
Misterii din epoca sufletului contientei nu sunt Misterii ale
adevarului i erorii, ci Misterii ale binelui, ele sunt Misterii ale
faptei: Misterii ale voinlei.

Misiunea omul modern este de a infrunta raul, pentru a face

sa ia natere binele. Aceasta este metamorfoza conditiei din
epoca sufletului ratiunii, rand omul trebuia sa se confrunte cu
amagirea, pentru a face evident adevaruL
Un studiu al antroposofiei cu scopul de a 0 cunoate in mod
just ide a patrunde pana la adevar inseamna, de fapt, a intelege
antroposofia numai cu sufletul ratiunii. Pentru a 0 primi in sfera
sufletului contientei, "totul inca mai trebuie sa fie facut".
Antroposofia nu poate fi doar studiata ipurtata incoace iincolo
sub forma de cunoatere. Ea trebuie sa fie realizata in lume!
Dar inainte de a incepe sa vorbim despre cum poate fi gasita
0 cale de infaptuire a binelui, trebuie sa intelegem mai intai
radacinile raului.

Cum dezvolt eu aceastii

facultate nouii a contienlei?

de a giisi binele?"
Aceasta implica in primul rand necesitatea de a trai in lume
i impreuna cu lumea, fiindca nu putem lua cu noi "cartea
binelui"intr-o chilie, undeva, departe de oameni, pentru a 0 citi
in lumina clara a ratiunii. Omul modern se afla aici in
incurcatura, fiindca - pentru a putea cauta binele - el trebuie
sa se bazeze pe cunoaterea adevarului. Dar unde, in centrul
pretentiilor de a afirma adevarul care se concureaza unele pe
altele, care prolifereaza astazi atat de abundent, in cadrul
tagaduirii, in principiu, a adevarului - unde poate dobandi el
aceasta cunoatere? $i confuzia merge mai adanc. Caci cum
poate ti omul modern, odata ce el este prins strans in raza de
actiune a lumii, rand vrea saintampine raul in lumina unei noi
contiente, cum poate ti el, rand face ceva, ca face binele?EI
crede, poate, ca spune adevarul, adevarul pe care i I-a cucerit
prin cugetare rationala, pe baza motenirii sufletului ratiunii.
Dar, chiar daca spun em ceva adevarat oare este acelailucru cu
a face ceva bun?
In epoca sufletului contientei descoperim curand ca un
lucru poate tine de domeniul binelui numai dupa ce l-amfacut.
Goethe a marturisit deja acest lucru, rand a spus: "Fiindca, la
urma urmei, totul inca mai trebuie sa fie facut." Adevarul poate

Inainte de era Atlantidei, in era lemuriana Lucifer a pait pe

terenul evolutiei omenirii. Acest eveniment a avut loc in epoca
a cincea a erei lemuriene, rand asupra omenirii au action at
fortele hli Venus i cultura se desfaura in sud, in regiunea unde
se afla astazi insulele Malaysiei. Lucifer a prins ocazia de a
patrunde in evolutia lemuriana i a provocat 0 modificare
important a - naterea sexelor: omenirea a fost divizata. Prin
existent a sexelor, Lucifer i-a putut spori influenta asupra
omului.Acest lucru a devenit posibil prin faptul ca el a introdus
in corpul astral al omului dorinta.

56

Darul acestei evolulii

era libertatea +
57

r
BERNARD LIEVEGOED

Un eveniment corespunzator a avut loc in era atlanteana.

Atunci Ahriman a dobandit influenta pe scena evolutiei, ~i
anume, in perioada culturii poporului turanic. Turanienii au
transformat cultura Vulturului in cultura Scorpionului. Ei au
preluat de la vechii tolteci arta cultivarii plantelor, dar au
transformat fortele de reproducere in forte magice, prin
intermediul carora au putut aqiona asupra lumii eterice.In acest
fel, Ahriman a putut ca~tiga influenta. Prin aceasta, el a reu~it
sa introduca in corpurile eterice ale oamenilor elementul
amagirii.

A FACE BINELE

Avem acum 0 anumita imagine a felului in care este prins

~i tors mai departe firul conducator al evolutiei in epocile

postatlanteene. In era postatlanteana, in perioada dezvoltarii

sufletului senzatiei ~iin perioada dezvoltarii sufletului ratiunii,
gasim 0 anumita repetare a erelor lemuriana ~iatlanteana. A~a
cum a aparut Lucifer in era lemuriana, el a aqionat apoi ~i
asupra sufletului senzatiei,a trezit acolo dorinte ~ipatimi. Aceste
dorinte ~i patimi i~i gasesc apoi reversul in boala ~i moarte.
Fortele bune ale ierarhiilor ne-au dat ca ajutor impotriva acestor
forte negative fortele vindecatoare.
In perioada dezvoltarii sufletului ratiunii din cadrul erei
postatlanteene apare Ahriman, exact a~a cum a aparut in era
atlanteana. El actioneaza asupra sufletului ratiunii prin faptul
ca aduce posibilitatea erorii. Ahriman ar fi putut distruge prin
aceasta intreaga evolutie a omenirii, daca Puterile ierarhice bune
nu ne-ar fi daruit karma ca ajutor impotriva amagirii. Karma
individuala a omului inseamna posibilitatea de a corecta eroarea
in viata dintre moarte ~i 0 noua na~tere. De aceea, in epoca
sufletului ratiunii legea karmei era putin cunoscuta - era mai
important ca realitatea karmei sa fie, pur ~isimplu, traita.
Aproximativ dupa anul1500, la inceputulepocii sufletului
con~tientei,Eul ajunge la procesul sau propriu-zis de dezvoltare.
Incepand din aceasta perioada apar Asura~ii. Asura~ii sunt
Antichristul, fiindca ei sunt spiritul care se indreapta impotriva
oricarei evolutii, ei sunt "ingerii exterminatori ai nihilismului
absolut", a~acum i-a numit odata Rudolf Steiner.
Asura~ii impregneaza corpul fizic, ei urmaresc sa ia in
posesie, pornind de aici, fragmente din Eu. Acestea se desprind
din Eul propriu-zis, ~i din aceste "bucatele" furate din "substanta Eului" ei pot face pe urma sa ia na~tere ni~te fantome
demonice. Fantomele care i~i nutresc astfel viata lor cu Eul
uman furat dobandesc apoi libertatea de a-I folosi pentru
propriile lor demersuri. 0 parte a fiintei-Eu a omului este
transformata astfel in material pentru 0 activitate demonica

58

59

Darul care a izvorat pe baza

acestui pas in evolulie era
contienla de sine~
Apoi, in timpul care a urmat erei atlanteene,Asura~iiau
inceput sa foloseascaocazia de a ca~tiga0 pozitie solida pe scena
evolutiei. Ei s-au putut apropia de Eul omului abia in epoca
sufletului con~tientei.
Ace~ti Asura~i sunt fiinte-Arhai intunecate, a~adar,Spirite
ale personalitatii ~iSpirite ale timpului. Ele s-au retras deja pe
vechiul Saturn din sfera evolutiei generale a omenirii. Ele se
deosebesc de fiintele ahrimanice, care au luat na~tere pe vechiul
Soare, ~i de fiintele luciferice, care au ajuns sa intre in actiune
pe vechea Luna, prin faptul ca resping intregul ciclu al evolutiei,
pe cand Ahriman ~iLucifer se integreaza in evolutia umana ~i anume, fiecare cu scopurile sale.

r
BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

daunatoare. Dupa ce s-a intamplat odata acest lucru,

consecintele acestuia nu mai pot fi reparate in faza actuala a
evolutiei Pamantului. Prin intermediul "fragmentelor de Eu"
furate, Asura;;ii pot sa-;;icontinue necontrolati activitatea. Abia
- in urmatorul stadiu al evolutiei,in stadiul Jupiter, aceste fantome
de origine umana pot fi primite din nou prin forta lui Christos
in curentul evolutiei Pamantului conform planului.
Asura;;ii actioneaza, pornind din corpul fizic corupt, asupra
Eului omului prin faptul d introduc in viata sufletului
con;;tientei un fel de materialism teoretic, tocmai acum, cand
sufletul con;;tienteii;;iparcurge evolutia.Prin faptul d se daruie
acestei conceptii despre lume a materialismului teoretic, omul
este rupt de cuno;;tintele suprasensibile ;;i de influentele
spirituale. Atunci domne;;te,de asemenea,inc1inatiade a uita tot
ceea ce are legatura cu influenta fortelor spirituale. Aceasta
"rupere" precede na;;terea Eului prin sufletul con;;tientei, ;;i
victimele Asura;;ilor ancoreaza adesea intr-o senzualitate fizid
inferioara. Prin aceasta, in cadrul culturii noastre iau na;;tere
ni;;te "iaduri grote;;ti de senzualitate", cum s-a exprimat Rudolf
Steiner. - Acesta iaduri sunt atunci un fel de caricatura a unui
"paradis pamantesc", in care progresul exterior este rupt de
substratul sau spiritual; oamenii sunt inchi;;i intr-o sfera
personala a satisfaqiei senzoriale.
Conceptia despre lume care insote;;te aceasta evolutie vede
fiinta umana ca pe un singur manunchi de forte pur materiale.
Omul, evolutia,evolutia culturii sunt considerate ca 0 combinare
pur intamplatoare a acestor forte. Acest mod de considerare
neaga personalitatea ;;ispiritul ;;icorupe, in principiu, esentialul
fiintei umane. Rudolf Steiner nume;;te acest mod de distrugere
care porne;;te de la Asura;;i "putrefactie care se revarsa".
Exista un anti dot in cadrullumii fizice impotriva activitatii
Asura;;ilor.Acestaeste urmatorul: sa ne exersam sa privim lumea

din jurul nostru ca pe 0 mare vasta de forte de vointa care

aqioneaza.Acolo unde Asura;;iiinceard sa lege Eul de simturi,
aqioneaza urmatorul antidot: sa nu ram anem impotmoliti in
perceptia senzoriala, ci sa percepem ce transpareprin simturi.Nu trebuie saprivim plasa in care suntem intretesuti prin viata
noastra senzoriala

sustinuta

de bunastarea

materiala

cres-

canda - ca pe 0 mare a senzorialitatii in care suntem inecati, ci

ca pe un spectacol imp una tor de forte de vointa care c1ocotesc,
se agita, talazuiesc. Dad reu;;im sa vedem cum transpare prin
simturi acest val ;;isa consideram fortele care domnesc acolo nu
ca simple excitatii senzoriale, ci ca valuri ;;i curenti de vointa,
atunci put em incepe sa intelegem ca aceste forte de vointa sunt
expresia a ceva care se afla ;;imai adanc sub suprafata - ele sunt
expresia intelepciunii cosmice creatoare.
Totu;;i,un om al epocii noastre, care traie;;te in durerile na;;terii sufletului con;;tientei, sta in fata unei lumi in care Asura;;ii
fac incercarea, ba chiar ;;ireu;;esc,sa ia in stapanire 0 cantitate
considerabila de forte ale Eului. Incotro trebuie sa se indrepte
el in aceasta situatie, dad vrea sa dezvolte ni;;te forte care sa-l
ajute sa fad binele? Asura;;ii reprezinta 0 forta care se ridid
impotriva oridrei evolutii. Pentru a gasi in aceasta situatie un
punct de ancorare pentru Eu, trebuie sa ne indreptam spre
fortele evolutiei,trebuie sa ajungem la 0 idee cu privire la ce este,
propriu-zis, evolutia, la 0 idee adecvata epocii sufletului con;;tientei.Antroposofia ne poate ajuta sa ajungem la 0 intelegere
in aceasta direqie. Ea -este, intr-o anumita privinta, 0 intruchipare a unei idei, a ideii de evolutie a Cosmosului, a naturii
;;ia omului.
In jurul anului 1500, la inceputul dezvoltarii sufletului
con;;tientei, in organizarea umana interioara au avut loc unele
modifidri. Cam in aceasta perioada - Rudolf Steiner spune d
in acest timp a intervenit un fel de "furtuna cosmid" -, prima
61

60

.!!

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

I~aceasta situalie dificila, Rudolf Steiner

ierarhie a modificat condiliile in care se desfaoara gandirea in

om. Tot ceea ce era cunoatere in vremurile mai vechi era 0
cunoatere a inimii. Din centrul fiinlei umane, inima patrundea
cu caldura i entuziasm orice activitate interioara.
Aproximativ din anul 1500, aceste forle de gandire "s-au
chircit", ca sa spun em aa. Ele s-au chircit i au disparut din
centrul fiinlei de unde radiau, pana dnd, in cele din urma, nu
s-au mai aflatdedt in creier. Gandirea a fost separata complet
de forlele inimii.Acest proces i-a dat omului posibilitatea de a
deveni in viala sa de gandire, prin intermediul creierului, rece,
obiectiv i intelectuaL
Aceasta trecere iipune amprenta asupra tiinlelor moderne
ale naturii, care apar cam in aceeai perioada, i care sunt
caracterizate, la randullor, prin aceleaitrasaturi. Acest gen de
gandire tiinlifica se bazeaza pe 0 noua pozilie pe care se
situeaza omul, 0 pozilie pe care omul se situeaza ca spectator.
EI nu mai participa la ceea ce se intampla. Cunotinlele iau
natere pe baza unei gandiri care s-a mutat in creier i care
apreciaza evolulia Cosmosului ia naturii de pe 0 pozilie ferma.
Omul nu mai este integrat in Cosmos i in natura in vechiul
mod, de dnd a inceput sa Ie perceapa in acest feL
.In ultimii 400 de ani, acest mod de cunoatere s-a impus tot
mai mult, ieste astazi dominant. 0 tiinla orientata in acest felcare, cu toate acestea, a avut 0 valoare inestimabila pentru oameni - ascunde in sine un mare pericol: omul se vede dintr-odata in afara evoluliei, in afara evoluliei prin care trece
PamantuL Putem descrie acest fenomen in diferite moduri: ia
natere 0 lume automatizata; putem spune, de asemenea,o lume
in care omul se instraineaza treptat de legatura sa cu spirituL
Bisericile duc 0 lupta tot mai lipsita de perspective in stradania
de a men line aceasta legatura.

ia hotararea de a
crea, odata cu Congresul de Craciun din 1923, 0 baza pentru
noile Misterii. In MeditaJia Pietrei Fundamentale, Rudolf
Steiner ii cheama pe oameni sa exerseze i sa mediteze "amintirea spirituala, cugetarea spirituala, contemplarea spiritual a" .

Dilema oricarei invalaturi este tendinla de a stabili reguli1e

i principiile in mod rigid 0 data pentru totdeauna. Haosul
valorilor morale i atacurile la adresa principiilor incremenite,
transmise prin tradilie, pe care Ie vedem astazi, reflecta trecerea
de la epoca sufletului raliunii la epoca sufletului contienlei.
Cautarea "adevarului" inseamna setea de absolut, care line,
intr-un anumit fel, de stradaniile sufletului raliunii. Dar, indata
ce acesta incepe sa dicteze pe baza categoriilor care lin de adevar
niteprincipii fixe ale binelui, aceastaincercare e sortita eecului.
In acest moment, sufletul raliunii amesteca natura adevarului
inatura binelui. EI ii depaetegranilele,incearca sa se impuna
cu forla fala de sufletul contienlei i sa-i imp rime amprenta
intelectualitalii.
In timp ce sufletul raliunii tinde in mod indreptalit sa
sesizeze adevarul venic,la fel de durabil ca stelele fixe ale unei

62

63

Prin aceasta se intenlioneaza sa se creeze 0 legatura noua cu

lumea suprasensibila, sub 0 forma adecvata epocii sufletului
contienlei, dnd forla calauzitoare a sufletului spre spiritual este
dezvoltata prin exersare in deplina contienla, astfel indt "sa
devina bun ceea ce noi vrem din inima sa intemeiem, sa conducem spre lel". Calea pe care 0 indica aici Rudolf Steiner este
calea unei dezvoltari interioare active. Aceasta ar trebui sa fie 0
cale care, in vremurile noastre agitate, sa duca la inlelegerea
binelui. Dar, pentru ca binele sa poata deveni realitate7 noi nu
trebuie doar sa ajungem la 0 nOliune a binelui - lelul trebuie
sa fie acela de a face binele.

BERNARD LIEVEGOED

11

II!

A FACE BINELE

Arhanghelul Michael :?i-a salvat din vartejul "furtunii

cosmice", care a intervenit in jurul anului 1500, intelepciunea

imagini ptolemeice despre lume, sufletul con:?tienteiincearca sa

patrunda pana la bine, a:?acum este el valabil intr-o anumita
situalie. In acest sens, sufletul con:?tientei este orientat spre
aspectul existential,in timp ce pentru sufletul ratiunii este vorba
de aspectul esentiaL

. cosmica

"

II!
II

II'
III
II,

din anul

1899, a transmis-o

64

65

nBinelenpur i simplu; care sa fie

bine intotdeauna i peste tot; nu
exista. Binele depinde de 0 situalie
i de un anumit.momentbinele este intotdeauna bine in

III

II'
III

:?i, incepand

amesteca adevarul :?ibinele, a incurca planul sufletului

ratiunii cu planul sufletului con:?tientei, inseamna a provoca
infinit de multa dezbinare :?iconfuzie in relatiile dintre oameni.
Considerate din acest punct de vedere, noile Misterii nu sunt
ni:?teMisterii ale intelepciunii. Ele sunt mai curand Misterii ale
initierii vointei, care determina "sa devina bun" ceea ce facem.
Pe calea pe care cauta binele, pentru ca binele "sa devina
posibil", omenirea are alaturi fiintele bune din lumea spirituala
care 0 ajuta.

Daca adevarul; conform naturii

sale; este absolut; omniprezent;
binele nu este niciodata absolut.

II

II

solad

oamenilor sub forma unor imaginatiuni.Acesta a fost momentul

in care a pus capat epocii intunecate Kali- Yuga :?i lumina
spirituala a putut ajunge din nou pana la oameni. Copiii, tinerii,
barbatii :?ifemeile care tdiesc in secolul XX, datorita faptului
ca au trecut in mod mai mult sau mai putin con:?tient prin
aceasta :?coala cosmica, pot avea 0 amintire profunda in
domeniul incon:?tient al sufletului - in sfera vointei -, cu ajutorul
careia pot recunoa:?te intelepciunea primita astfel oriunde ar
intalni-o pe Pamant. In secolul xx :?imai tarziu, intelepciunea
cosmica se va revarsa in lume din cele mai diverse izvoare.
Congresul de Cdciun din 1923/1924 pentru reintemeierea
Societatii Antroposofice poate fi un asemenea izvor pentru
oamenii secolului XX - este insa de cea mai mare importanta
pentru toti oamenii,:?iuneori mai ales pentru antroposofi, sa :?tie
ca omenirii i se vor deschide :?ialte izvoare.
Unul dintre inveli:?urilepe care il formeaza fiintele spirituale
in jurul lui Christos este desemnat de vechea intelepciune
indiana ca fiind "cercul Bodhisattvilor". $i ace:?tia sunt
ajutoare in educarea :?ievolutia omenirii - 12 ajutoare pe calea
binelui, pentru ca binele "sa devina posibil". La fiecare 5 000
de ani, unul dintre Bodhisattvi coboad pe Pamant, pentru a se
incarna ca om, trecand prin mai multe vieti. Pe parcursul tuturor
acestor vieti, el introduce in evolutia omenirii misiunea sa
personala: reprezentarea unuia dintre cele 12 aspecte ale Fiintei
lui Christos.
Al patrulea dintre ace:?ti Bodhisattvi este cunoscut ca
"Gautama Buddha", care :?i-aavut ultima incarnare, cu care :?i-a
implinit misiunea, in jurul anului 600 i.Chr. In timpul vietii sale
ca "Gautama Buddha", el :?i-aputut aduna inca 0 data toate

raport cu altceva.
A

BERNARDUEVEGOED

"- "

fortele pentru a-~i indeplinimisiunea pe Pamant: aceea de a-i

invata pe oameni compasiunea atotcuprinzatoare ~ide a pregati
astfel Venirea lui Christos.
U rmatorul Bodhisattva, care trebuie sa vina, este numit de
inteleptii indieni "Maitreya Buddha". El i~i are de indeplinit
misiunea in perioada in care se dezvolta sufletul con~tientei.
Rudolf Steiner 11 nume~te "Cel care aduce binele prin
cuvantul rostit". El va fi unul dintre cei mai mari conducatori
ai omenirii in perioada sufletului con~tientei, eel care aduce
binele, pe care i1transfera in suflete prin forta cuvantului rostit.
Rudolf Steiner vorbe~te despre el ca despre eel care i~iva pune
cuvintele binelui in slujba lui Christos, a~acum actioneaza El
pe Pamant in inveli~eteric.Vor fi rostite cuvinte care vor revarsa
in mod magic in sufletele umane ni~te impulsuri morale. El va
purta in sufletele oamenilor ni~te impulsuri morale de vointa,
prin faptul ca roste~te cuvinte ale binelui.
Incepand cu anul 1500, noi toti am aqionat pe baza unei
gandiri care traia in cap. lnimile noastre erau prea adesea goale.

A FACE BINELE

aceasta caldurase poate revarsa

A

zncap~

Piindcaaa stau lucrurile?

misiuneanoastra?Jelulnostru?
estesagasimi sa rostimacele
cuvintedemangaierecarepot
aprindein modrealfocul spiritual~
Cand vorbim despre antroposofie cu cuvinte care vin din
inima ~iprin care sunt luminate capetele, avem voie sa stam in
sfera razelor protectoare ale celui care I1sluje~tepe Christos prin
cuvantul rostit.

Noua misiune estesane umplem

noiinineinimilecucaldura
pentruspirit.Trebuiesane
incalziminimilepentru
moralitateapropriu-zisa?
pentru
infaptuireabinelui?
pana cand
66

67

--

If

II
II

A FACE BINELE

4.
TREIFELURIDEINCERCARI

pe~tele. Ea s-a petrecut in Babilon, in vremea in care poporul

evreu traia in captivitate sub regele Nebucadnelar
~i fiul
acestuia. De~i relatarea se mi~ca intr-un timp istoric real, ea este,
totu~i, ma:i pUlin 0 jntamplare lstorica ~i mai mult 0 viziune de
viitor. La intrebarea pentru ce viitor a fost scrisa, eu a~ raspunde:
Pentru vremea noastra. Istoria lui Tobias este istoria omenirii
in mijlocul problemelor prezentului nostru.

Arta vindecarii deschide in epoca noastra, epoca sufletului

con~tienlei,orizonturi vaste.Vindecarea,atat a unor boli fizice,cat
~i a unor boli psihice, a devenit astazi posibila, ~i aceasta este 0
sarcina minunata. Dar in epoca sufletului con~tienlei"a vindeca"
implica in mod esenlial mai mult. Aceasta inseamna in egala
masura a vindeca in domeniul social,al ~tiinlei,al educaliei ~ial
artei. Epoca noastra ar trebui sa fie 0 epoca a unor impulsuri
igienice.Daca vrem sa fim activivindecand pe un taram oarecare .
pornind de la 0 baza spirituala,atunci trebuie sa punem intrebarea:
"Ce fiinla spirituala sta in spatele impulsurilor igienice bune ale
prezentului?" Ei bine, in loc sa vorbim despre aceasta in mod
abstract,putem intreba mai bine: "Cine este fiinla,fiinla reala,care
participa la aCliuneaumana ~ista in spatele aCliuniiumane?"
Pentru a raspun de la intrebarea care este fiinla care sta in
spatele artei de a vindeca, a~ vrea sa relatez ceva din Vechiul
Testament. loan Evanghelistul a scris Apocalipsa. EI a revelat
in ea viitorul omenirii. Dar ~iin Vechiul Testament (in a~a-numitele Apocrife)se gase~te0 "mica Apocalipsa", CartealuiTobias.
Rembrandt s-a inspirat din aceasta istorie a lui Tobias. EI a
infali~at in multe desene, picturi ~igravuri, istoria lui Tobias cu

In Babilon traia batranul Tobias. EI era numit "Tobias cel

drept", conform faptelor sale. Elindeplinea tot timpul riturile
corect, ~i respecta legile cu strictele. Era una dintre personalitalile raspunzatoare pentru menlinerea legii poporului evreu in
aceasta perioada.
Acest lucru era riscant. Astfel, de exemplu, elingropa morlii
conform prescripliilor iudaice, de~i era interzis. Prin aceasta, i~i
punea in joc propria viala.
0 data, dupa ce I-a inmormantat in acest fel pe unul dintre
prietenii sai - noaptea, fiindca ziua s-ar fi. temut sa nu fie
descoperit -, spre dimineala s-a a~ezatobosit ~ia privit spre Cer.
A rostit 0 rugaciune de mullumire. Atunci pe deasupra lui a
zburat 0 randunica. Gainatul ei cald i-a cazut in ochi. In acel
moment el a orbit. Batranul Tobias, barbatul care a trait mereu
cinstit, a orbit; dar el nu s-a revoltat impotriva acestui fapt.
Batranul Tobias tdia impreuna cu sOlia sa Anna, cu un
calelu~ ~i cu fiul sau, tanarul Tobias. Familia era unita, dar
batranul Tobias,care fusese odinioara bogat ~icare putuse ajuta
mulli prieteni, acum era orb. EI nu mai putea lucra. Astfel, ei
~i-au cheltuit tOli banii ~iau saracit.
Intr-o buna zi, el i-a spus fiului sau, tanarul Tobias: "Tu
trebuie sa calatore~tipana la prietenul meu Gabael, care traie~te
departe de aici, in lara mezilor." Aceasta insemna ca tanarul
trebuia sa traverseze linuturi pustii ~i sa ajunga dincolo de

68

69

--

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

fluviul Tigru. "Trebuie sa ealatore~ti pana la Gabael ~isa-i ceri

inapoi argintul pe care iI-am imprumutat candva, cand era in
nevoie. Eu insumi am acum nevoie de acest argint."
Intreaga istorie este plina de simboluri. Astfel, de exemplu,
batranul Tobias ii imprumutase candva lui Gabael ni~te
argint, ~i acum ar fi vrut sa-l primeasca inapoi. Argintul este
legat intotdeauna de Luna, adiea, de vechea intelepciune. El
dorea sa-~i reca~tige vechea intelepciune.
Batranul Tobias a spus: "Tu nu poti face aceasta calatorie singur. Trebuie sa gase~ti un tovara~, care sa-ti poata fi insotitor.
Du-te ~i cauta un tovara~ de ealatorie."
Tanarul Tobiass-a dus in piata ~is-a uitat in jur.Acolo,in piata,
el a intalnit un tanar nobil, care 11privea cu ochi calzi,stralucitori.
Ei s-au imprietenit. Tanarul Tobias I-a intrebat daea ar vrea sa-i
fie tovara~de ealatorie pe drumul spre tara mezilor,unde traie~te
prietenul tatalui sau, Gabael, ~inoul prieten a fost de acord.
Tanarul Tobias I-a dus cu sine pe tovara~la tatal sau, ~iacesta
i-a spus strainului: "Chiar daea nu te pot vedea, vocea ta imi
treze~te incredere." Acest lucru face trimitere la inspiratie.
Batranul Tobias nu putea vedea lumea exterioara, dar a putut
simti incredere pe baza inspiratiei. Cei doi au luat cu ei bani ~i
daruri pentru ealatorie ~iau pomit la drum.
"A merge in calatorie"inseamna a merge pe 0 cale a evolutiei
interioare. Tanarul Tobias "a pomit la drum". El a pa~itpe calea
evolutiei interioare. Fiindea aceasta insemna acel drum; el nu
insemna numai 0 ealatorie exterioara prin pustiu ~i peste un
fluviu. Chiar de la inceput tovara~ul de ealatorie se dezvaluie
a fi un invatator, de~i el parea a fi un simplu tanar barbat. In
timpul intregii ealatorii prin pustiu, el i-a fost tanarului Tobias
prieten ~i invatator in acela~i timp. Ei au mers de-a lungul
fluviului Tigru. Se facea deja seara. Prietenul ~iealauzitorull-a
indemnat pe Tobias sa coboare in apa ~i sa prinda un pe~te.

Tobias a coborat in apa ~ia vazut un pe~te imens care inota in

susul apei. Tobias s-a speriat foarte tare, ~i insotitorul sau i-a
spus de pe mal: "Nu te teme. Apuea pe~tele, ~i trage-l afara!"
Tobias a ascultat. Ei au tras impreuna pe uscat pe~tele imens ~i
i-au scos vezica biliara, ficatul ~i inima. Au pus vezica biliara
intr-un co~,ficatul ~i inima intr-un al doilea co~.Dupa aceea,
insotitorul i-a spus: "Ei bine, tu ai trecut aceasta incercare! Poti
merge acum mai departe. Veiaveaputerea de a-I vindeca pe tatal
tau ~ide a 0 ajuta pe veri~oara ta Sarah!"
Tanarul Tobias era uimit sa afle ea ar putea-o ajuta pe
veri~oara sa Sarah. Fiindea el cuno~tea istoria ei ciudata. Acea
veri~oara,fiica fratelui tatalui sau, traia intr-uh alt ora~.Ei urmau
sa traverseze ora~ul respectiv in drumul spre tara mezilor. Cand
au ajuns acolo, s-au dus la acest unchi. Acesta a spus: "De~i nu
te-am vazut niciodata, trebuie sa fii fiul fratelui meu Tobias,
fiindea ii semeni foarte multo - Cine este prietenul tau'?" .
"El este tovara~ul meu de drum", a raspuns Tobias. "Atunci
intrati, amandoi, ~i fiti oaspetii mei!", a exclamat unchiul.
Insotitorul a glasuit: "Noi nu yom fi numai oaspetii tai, tanarul
Tobias este ales de Dumnezeu sa fie sotul fiicei tale Sarah." La
aceste cuvinte, unchiul s-a inspaimantat. El a spus: "Oh, terminati cu acest plan!"
Ei bine, cum stateau lucrurile cu Sarah? Ea era 0 fata foarte
frumoasa, dar foarte nenorocita. Datorita frumusetii ei, multi
tineri voiau sa 0 ia in easatorie. De ~apte ori aparuse un mire,
dar de fiecare data, dupa ce avealoc cununia, tanarul eadea mort
in noaptea nuntii. ~apte tineri barbati au fost atin~i de aceasta
soarta. Unchiul a spus: "Ru~inea familiei mele nu poate fi mai
mare. Tanarul Tobias nu trebuie sa fie al optulea." Dar Tobias
nu a renuntat la ideea lui. El a fost dus in fata lui Sarah, care
I-a rugat fierbinte sa 0 lase, fiindca este posedata de un demon,
Asmodeus. Totu~i, cununia a avut loc. Dupa aceea, s-au dus in

70

71

--

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

suprafata din adancurile Pamantului ~i ale omului fortele

intunericului ~ide a Ie ridica in cercul de lumina allui Christos.
Adesea il gasim zugravit tin and in mana caduceul lui
Mercur. In vremurile precre~tine, in imagine mai apareau doi
~erpi, care se incolaceau in jurul caduceului - simbolul raului
~isimbolul spiritului. Fire~te,Rafael nu e infati~at cu doi ~erpi,
ci cu doua flacari indreptate in sus. Cu un baston care poarta
doua flacari. Raul este ars in flacara ~ipreluat din nou intr-un
proces de evolutie. In unele descrieri medievale,Rafael est~unul
dintre cele patru "chipuri ale lui Christos". Unul era "Christos
Triumfatorul". El se reveleaza ca Michael. "Christos Judecatorul" era Uriel. "Christos Initiatorul" era Gabriel. Rafael era
"Christos Vindecatorul". Oamenii Evului Mediu ~tiau, cand
vorbeau despre Christos, ca exista aceste diferite posibilitati de
a se apropia de El. Una dintre aceste fatete, aspectul vindecator,
era Rafael. $i noi ne putem indrepta ~iin secolul XXI, in cadrul
culturii epocii noastre, spre Rafael, Puterea vindecatoare, unul
dintrecei ~apte ingeri care stau in jurul Tronului lui Dumnezeu.
In Apocalipsa (capitolul13) ni se relateaza despre Fiara care
iese din mare. Aceasta imagine face trimitere la acele forte ale
adancurilor care se ridica la suprafata ~isunt vizibile astazi peste
tot injurul nostru.Omul a pa~itdincolo de pragullumii vizibile.
Cu toate ca nu ~tie,el patrunde in sfera fortelor care se manifesta
in spatele lumii vizibile. Aceste forte se ridica acum la suprafata~i se manifesta in ceea ce se desfa~oara astazi.

camera nuptiala. Dar Tobias, inainte de a 0 atinge, a ingenuncheat, a luat ficatul ~i inima pe~telui, a~a cum 11sfatuise insotitorul sau, le-a pus pe foe ~i le-a ars. Demonul a parasit-o pe
Sarah ~i a fugit in pustiu. Ea era eliberata.
Intre timp, tovara~ul de calatorie plecase in tara mezilor ~i
a adus argintul. Putea incepe calatoria spre casa.
Trecuse mai mult de un an. Batranul Tobias ajunsese pentru
prima data in viata sa se certe cu destinul sau, era nemultumit
~i zicea: "Eu am aqionat in toate lucrurile corect. Am tinut
intotdeauna riturile ~idatinile. Dumnezeu mi-a trimis orbirea,
~inu m-am revoltat. Dar acum a trebuit sa-l trimit la drum pe
fiul meu Tobias, ~iel nu se intoarce. Dumnezeu mi-a luat fiu1!"
In timp ce el bombane in acest fel,apare catelu~ul alergand.
Mama iese afara, ii vede pe cei care soseau. Se mira vazand
printre ei 0 tanara femeie.
Imediat dupa ce intra in casa Tobias se duce la batran. El are
de implinit acum a doua sarcina - vindecarea tatalui sau. Scoate
lichidul din vezica biliara ~i ii unge cu el ochii. Tobias poate
vedea din nou, ~iel se ridica sa-L laude pe Dumnezeu.
In aceasta clipa, tovara~ul de calatorie Ie dezvaluie cine este.
El sta in fata lor, invaluit in stralucire, ~i spune: "Eu sunt
Arhanghelul Rafael, unul dintre cei ~apte ingeri care stau in
jurul Tronului lui Dumnezeu." Astfel, Rafael se reveleaza a fi
ingerul care aqioneaza in elementul vindecator. - Cand vor cu
totii sa-i multumeasca, el dispare din fata ochilor lor. Ei cad in
genunchi ~i trimit rugaciuni de multumire lui Dumnezeu.
Cine este Rafael? In Evul Mediu, el era considerat ingerul
care ii ajuta pe bolnavi. In conceptia oamenilor din Evul Mediu,
Rafael avea de-a face cu fortele din om care vin din adancuri,
cu fortele originare care aqioneaza in om. Noi Ie numim forte
ale dorintei, ale poftei

con~tienta. Aqiunea

Omul trebuie sa fie pregatit

sa zntalneasca aceste forle~
fara a fi cuprins despaima.

- ele se ridica din adancuri in viata noastra

lui Rafael era aceea de a scoate la

73

72

BERNARD LIEVEGOED

Astazi este extraordinar de important sa invatam sa percepem aceste forte i,totui, sa nu ne inspaimantam. Fiindd astazi
in fata noastra sta sarcina de a interveni in sfera lor,
modificandu-1e. Avem sarcina de 1eaduce din nou in evo1utie
i de a 1eintegra in cursu1 just a1evo1utiei.

A FACE BINELE

La mij10cu1erei 1emuriene, Lucifer a despartit sexele, i a

creat prin aceasta barbatu1 i femeia. Un impu1s i-a facut sa se
caute unu1 pe altu1,pentru a fi din nou uniti. Oare acest 1ucru
a fost spre rau1oameni10r?Nu - Lucifer a ajutat evo1utia,fiindd

marea misiune a p1anetei noastre este aceea de a se transforma

dintr-o p1aneta a intelepciunii intr-o viitoare p1aneta a iubirii.
Iubirea este te1u1intregii evo1utiia Pamantu1ui. Omu1 a trebuit
sa invete candva sa fad primii pai in ,,coa1aiubirii". Iubirea
sexua1a,1ucifericain sine, este un prim pas in aceasta coa1a.
Pasu1 urmator este iubirea din cadru1 unei fami1ii,iubirea
dintre parinti $i copii. Gabriel i-a invatat pe oameni aceasta
iubire.
Ce1 de-a1 trei1ea pas inseamna a iubi Eu1 unui alt om, a-1
recunoate pe ce1a1altom ca Eu, indiferent d este barbat sau
femeie. E1este un Eu. Ce1care ne invata sa facem acest pas este
Michael.
Ultimu1 pas este iubirea fata de intreaga omenire. Christos
insui ne invata sa facem acest pas.
Iubirea sexua1a,ca treapta cea mai de jos, se dezvolta spre
0 a doua treapta,iubirea din cadru1unei fami1ii.Acest1ucru1-am
avut de invatat in perioada care s~adesfa;;uratinainte de naterea
1ui Christos. In prezent trebuie sa invatam iubirea fata de Eu1
altui om. In viitor yom avea de invatat iubirea fata de omenire.
Cu aceasta iubire fata de omenire trebuie sa mai a$teptam. Cand
yom fi cucerit aceasta iubire fata de omenire; Lucifer va fi
eliberat de sarcina 1ui.Atunci omu111va fi mantuit pe Lucifer
de aceasta sarcina.
Lucifer a separat barbatul $ifemeia i a imp1antat in corpu1
astral instinctu1 iubirii sexua1e.Lucifer ne opune rezistenta. In
confrurttarea cu el,fortele noastre pot spori. In prez;ent,sexua1itatea navaletein mod brutal in cultura icivi1izatianoastra. In
vremea parinti10r $i bunici10r nO$tri,aceasta forta era ascunsa
in spatele draperii16r de alcoy.Astazi, ea se manifesta in mod
abso1ut public, brutal $i nestanjenit. Trebuie sa putem suporta
aceasta situatie. Trebuie sa invatam cum sa ne comport am cu
aceste 1ucruri, fara a ne pierde in ele; sa invatam sa le privim

74

75

Ceforle

sunt acestea?
Acestea sunt, in primu1 rand, fortele sexua1itatii,carese ridid
din adancuri1e fiintei umane. Oriunde ne uitam, ele sunt
prezente, mai ales in 1umea vestid.
La putin timp dupa razboi, cam prin 1949,ma aflam 0 data
1aBerlin. Dad fo10seaitramvaiu1,inu aveaiun plan a1orau1ui,
nu tiai niciodata dad te dai jos in sectoru1 estic sau in sectoru1
vestic.0 statie era in sectoru1vestic,urmatoarea in sectoru1estic,
icea1altaputea fi din nou in sectoru1vestic.Tramvaiu1nu urma
in mod corespunzator 1inia de granita actua1a, ci urmarea 0
p1anificare mai veche. Aadar, trebuia sa te adaptezi ca sa nu
cobori din greea1ain Berlinu1 de Est.
Dar, de fapt, era foarte uor sa recunoti dad eti in Est sau
in Vest.Dad priveai pe fereastra idescopereai nite reclame cu
0 femeie pe jumatate goa1a,atunci te aflai in mod sigur in
sectoru1vestic. In sectoru1estic vedeai numai imagini cu barbati

care urla.

A FACE

BERNARD LIEVEGOED

Pe langa aceasta, in adancuri a~teapta ~i se ridica acum la

suprafata 0 a doua categorie de forte. In era lemuriana a fost
produsa separarea dintre biirbat ~i femeie. La inceputul erei
atlanteene a fost produsa separarea dintre om ~ilame.0 imagine
a acestui proces este izgonirea omului din Paradis. In starea
paradisiaca, omul era una cu lumea ~i lumea era una cu el. In
era atlanteana a avut loc 0 separare intre om ~i lume, ~i,astfel,
pentru Ahriman a aparut posibilitatea de a face sa intre in joc
eroarea ~iamagirea.
In era atlanteana ~iin era postatlanteana, un grup mare de
oameni a luat asupra sa 0 sarcina deosebita, de a se incarna
pentru a lucra pamantul. Ei s-au numit "fiii lui Cain". Fiii lui
Cain au lucrat suprafata Pamantului cu mainile lor ~iau creat
astfel un peisaj facut de mana omului. Cand calatorim astazi pe
Pamant putem vedea deosebirea dintre peisajele create de mana
omului ~icele neatinse de ea. In Europa, de exemplu, teritorii

intinse au fost prelucrate ~i transformate de mana omului. In

tarile scandinave exista teritorii intinse care au ramas neatinse
de maini umane; ele sunt salbatice, nelocuite ~i pe jumatate
demonice.
Fiii lui Cain au fost primii care au construit case, care au
inventat arta constructiei, care au lucrat pamantul cu scopul de
a umaniza natura, de a 0 duce inainte ~ia 0 desavar~i in a~afel
incat sa devina candva 0 opera a oamenilor, in sensul bun al
cuvantului.
Acest impuls a ajuns sub influenta amagirilor ahrimanice.
Ahriman a spus: "Voi trebuie sa faceti Pamantul desavar~it.De
aceea, nu aveti voie sa va multumiti cu ceea ce va daruie~te
Pamantul de la sine. Trebuie sa incepeti sa creati 0 lume noua,
tehnicizata, produsa in intregime de om."
$i noi suntem pe calea cea mai sigura de a produce 0
asemenea lume! Daca veniti la New York,yeti vedea 0 lume care
nu mai e 0 natura umanizata, ci 0 lume intru totul realizata de
om. Aici nu a mai fost lasat nimic din ceea ce e natural.
Ce amagire a sadit Ahriman in om? Placerea de a aveaputere
asupra Pamantului, dorinta de a poseda cat mai mult. Puterea
~i averea fac parte din cea de-a doua forta care se ridica din
strafundurile fiintei umane. Ahriman incearca sa faca sa intre
in joc aceasta placere a puterii ~iaverii, in a~a fel incat omul sa
produca 0 lume artificiala, tehnicizata, ~i nu ceea ce nazuiesc
ierarhiile pentru evolutia omenirii. Vointa de a poseda totul il
demonizeaza pe om.
Dupa ultimul razboi mondial, cand Olanda tocmai trecuse
printr-un an de foamete, s-a putut observa ce se intampla.
Primullucru important, dupa razboi, a fost acela de a ne satura.
"Am rabdat de foame. Acum trebuie sa avem ceva de
mancare!" In curand casele s-au umplut cu alimente. $i, la un
moment dat, oamenii au fost iar satui. A venit atunci pasul

76

77

lini~titi ~isa spunem: "Da, ~iaceasta e ceva care exista in lume.

Este ~iacesta un fapt al vietii." Dar nu e voie ca Eul sa fie atins
de ele. Daca vrem sa facem fata acestor forte, trebuie sa ~tim,
pur ~isimplu, ca ele au fost implantate candva in corpul nostru
astral. Ele exista acolo intr-un mod absolut indreptatit, in relatie
cu prima treapta a iubirii. Pe treapta urmatoare incepem sa
invatam iubirea fata de familie, care este de un nivel mai inalt.
$i putem chiar incerca sa manifest am, in timpul vietii, 0 iubire
reala fata de Eul altui om. Acesta este un mare pas inainte. $i
reprezinta tot ce este posibil pana acum. Put em avea numai un
preludiu a ceea ce va fi treapta a patra a iubirii intr-o etapa
viitoare a existentei omenirii. Pe drumul transformarii, al
dezvoltarii fortelor iubirii sexuale in iubire pentru intreaga
omenire, in aceasta calatorie insotitorul nostru este Arhanghelul
Rafael.

",

II

BINELE

Ii

--

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

urmator. Oamenii au vrut sa aiba haine.A inceput un mare val

al cumpararii de haine. Toti cumparau i cumparau, dei unii
posedau deja de cate doua, trei sau cinci ori acelailucru. Omul
cumpara tot mai mult, fiindea, ce sa-i faci, voia sa aiba cat mai
multe haine. Dar noi nu put em aduna mai multe bunuri dedit
incap in camerele locuintei noastre. De aceea, urmatorul pas a
fast procurarea de locuinte, de imobile. A aparut dorinta de a
poseda a bucata de pamant ia casa pe eat Pe urma - automobile. In Europa, strazile sunt deja atat de aglomerate incat
adeseori e preferabil sa mergi pe jos, fiindea ajungi mai repede
la destinatie decat cu maina proprie. Aceste forte care ne
consuma fiinta se ridiea din adancuri.
Ahriman nu va fi eliberat de sarcina de a ne insufla mereu
setea de putere i aviditatea de a poseda tot mai multe bunuri
inainte ca noi inine sa ne fi cucerit a relatie altruista cu lumea.
Aa cum trebuie sa transformam treptat fortele sexuale luciferice in iubire fata de Eul altui am, tot astfel, va trebui sa gasim
a relatie corespunzatoare altruista ifata de lume. Rosicrucienii
din Evul Mediu tiau bine acest lucru. Ei aveau a maxima
ealauzitoare: "Ochiul nu trebuie sa doreasea - ochiul trebuie sa
iubeasea:' Incercati sa va imaginati ce face reclama moderna.
Ea incearea sa faea in aa fel incat sa se nasea dorinta, de
exemplu, prin aspectul ambalajului. Ce altceva decat un obiect
al dorintei este un automobil modern - el este doar in al doilea
rand un mijloc de transport!
Fortele care actioneazain cadrul culturii icivilizatieinoastre
vor sa ne impinga, fara crutare, in abisul dorintelor: anunturi,
televiziune, radio, reviste ilustrate, ziare, afieuriae, simboluri
de toate felurile - toate acestea incearea sa ne insufle dorinta de
a cumpara, dorinta de posesiune.

a treia forta care se ridiea din adancuri este forta distrugerii. Cand trupul nostru este viu, el este un trup care construiete. Dar el este, in egala masura, un trup care distruge, care
descompune in permanenta. EI distruge celulele vechi, pentru
a produce altele noi. Sangele nostru nu traie~te decat trei sau
patru saptamani. Pe urma, I-am innoit complet. Aceasta inseamna ea in permanenta se distruge viata, ca sa poata fi creata
viata noua. Aceste forte ale distrugerii actioneaza iin procesele
noastre digestive. Noi preluam hrana i a distrugem complet.
Nu descamp un em albumina numai pana la molecula, ci pana
in particulele ei cele mai mici. Rudolf Steiner descrie cat de
departe merge acest proces de dezintegrare, atat de departe incat
substanta este re~dusa la haos. In sistemul nostru digestiv
substant a dispare. In timp ce ea dispare in procesul digestiv,in
interiorul nostru se revarsa prin organele de simt, prin ochi i
urechi, un curent de forte eterice. Acest curent se revarsa in
trupul nostru idevine acolo substanta noua.Aceasta este marea
taina a sistemului nostru digestiv. Trupul nostru nu este
construit din hrana pe care a consumam. Mai curand noi
preluam hrana in interiorul nostru pentru a a putea distruge.
Cand aceste sub stante sunt distruse, apare un vacuum. In
acest vacuum noi introducem in fiinta noastra, prin intermediul
organelor de simt, forte eterice noi. Substanta trupului nostru
este substanta noua, care nu a existat inainte in lume. In acest
fel, dupa cum spune Rudolf Steiner, fiintele umane reinnoiesc
materia - dar noi nu suntem contienti de acest fapt.

78

79

E foarte greu Sa nu doreti ceva

frumos7 ci doar sa-l iubeti
pentru frumuselea sa.

---

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

Aici intervin Asura~ii.Asura~ii ne invata cum pot fi distru~i

atomii. Prin aceasta ei ne invata cum putem distruge 1umea.Noi
am invatat cum sa distrugem in mod con~tient. Dar nu am
invatat sa cream in mod con~tient substanta vie noua, tanara,
care sa poata primi in ea spiritu1 creator. Sa admit em ca prin
mij10ace tehnice noi ordonam atomii ~i mo1ecu1elein a~a fel
incat sa rezulte molecule noi. In viitor yom putea produce chiar
molecule care sa para a fi materie vie. Dar nu yom putea crea
in laboratoare,fabrici sau ateliere substanta vie noua, tanara, care
sa poata primi in ea spiritu1 creator.
Acest 1ucru va trebui sa-1 invatam in viitor. Intre timp,
Asura~ii vor 1ucra prin fortele fricii, ale fricii de distrugerea
tota1a,ale fricii de neantu1 negru, goL
Aparitia bombei atom ice a declan~at in 1ume 0 exp10ziede
frica. Astazi, dupa ce ne-am mai obi~nuit cu forta atomica,
incercam sa ne autoconvingem ca marea exp10zienu va avea 10c
niciodata. Fortele atomice sunt pe maini bune ~isigure, ne spunem. E1evor sluji doar ca sa ne asigure comoditatea, nu pentru
distrugerea 1umii. $i totu~i adanc in fiinta umana pande~te
aceasta frica. Cand discutam cu multi tineri din Europa, descoperim astazi frica, pe de 0 parte, ~i1ipsade speranta, pe de alta
parte, ca un sentiment fundamental sumbru. "Ce sa fad De ce
a~incepe sa fac efortu1 de a evo1ua?0 singura bomba atomica,
~i dintr-odata s-a terminat cu toate!"
Tocmai acest 1ucru i1vor Asura~ii: sa simtim frica. Asura~ii
sunt ni~te spirite care 1upta impotriva oricarei evo1utii.Rafael,
in schimb, este spiritu1 care ne insote~te in ca1atoria evo1utiei
noastre interioare. "A porni 1adrum" - pentru aceasta ne ajuta
Rafael.
Lucifer ar vrea sa vada continuand vechi1estari de 1ucruri.
E1 este cu adevarat un "conservator". Ahriman vrea sa puna

vechiu1in slujba scopuri10r sale persona1e,egoiste. Asura~ii vor

ca ceea ce e vechi, ceea ce exista, sa fie nimicit.
Putem 1upta impotriva Asura~i10r~iii putem elibera numai
daca devenim capabi1isa dezvo1tamin noi iubire fata de evo1utia
in sine.Aceasta este natura propriu-zisa a 1uiRafael- iubirea fata
de. evo1utie. Iubire fata de omenire, iubire fata de 1umea
inconjuratoare, fata de Pamant, fata de propria noastra fiinta
superioara, fata de cultura - iubire fata de ceea ce va putea sa
ia na~tere candva, in viitor. $i, in toate acestea, iubire fata de
evo1utie ca atare. $i pe acest taram trebuie sa mai parcurgem
ni~te etape in ,,~coa1aiubirii". Exista anumite posibilitati de a
invata iubirea fata de ceea ce vrea sa se dezvolte candva,in viitor.
Cand privim un copi1, put em invata mai mult decat iubirea
familiala sau iubirea fata de tot ce e mic ~i ginga~. Putem sa-1
privim ~isa ne spun em: "Din acest copi1se pot dezvo1tamulte.
Nu ~tiu ce va fi, dar eu iubesc ceea ce exist a aici, ceea ce inca
nu s-a dezvoltat, dar se va dezvolta, cu siguranta, in viitor."
U nul dintre cele mai mari daruri ale zei1or,daca cineva are
parte de el, este acela de a fi bunic. In ceea ce-i prive~te pe
propriii no~tri copii, avem de-a face cu iubirea fami1ia1a~i
suntem putin orbi. Fata de nepoti avem 0 deta~are mai mare.
Vedem multe 1ucruri mai bine. Putem incerca sa invatam sa
iubim evo1utialor.
In acest simt pentru evo1utie consta adevarata innoire a
~co1ii,a muncii educative. Acesta ar trebui sa fie spiritu1
pedagogiei Waldorf: iubire fata de ceea ce vrea sa se dezvolte in
viitor.Aceasta inseamna a-i ajuta pe tineri sa-~i dezvolte fortele
in modu11orpropriu - ~inu dupa cum ni se pare noua cae bine.
Sarcina noastra nu e aceea de a-i prezenta, cu sila, unui alt
om, pentru dezvoltarea 1ui,reprezentari1e noastre.Ar trebui sa
ne retinem ~i doar sa iubim ceea ce se dezvolta pentru viitor.
Acesta este un prim pas pe ca1eaiubirii fata de evo1utiaca atare.

80

81

--

~,,,,,

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

Dupa Schiller, eel mai mare artist este eel care actioneaza in
domeniul vietii statului ~iin domeniul educatiei, artistul care
are de-a face cu domeniul social. Ellucreaza cu eel mai pretios
material: omuL Cu 0 arta a educatiei, cu 0 arta a vietii in comunitate, noi traim intr-o lume a "fortelor domeniului de mijloc".
Aceasta este 0 lume a unor procese ritmice, care au legatura, pe
de 0 parte, cu elementul material, ~i,pe de alta parte, cu ni~te
legi spirituale, respectiv, forme spirituale. Cand traim in
realitatea acestui domeniu de mijloc ne aflam in aceea~i lume
in care Invierea eterica a lui Christos este realitate.

In conferintele din anii 1911 ~i 1912 Rudolf Steiner a

mention at faptul ca aproximativ din 1933 ar incepe 0 A Doua
Venire a lui Christos, un mod nou de actiune in cadrullumii
eterice, in cadrul acelei regiuni a mijlocului. Intr-una din aceste
conferinte, el deserie, a~acum am aratat de curand, trei conditii
pe care trebuie sa Ieindeplineasca omul pentru a putea intra in
aceasta lume in care este activ in mod viu Christosul eteric.
Prima conditie suna astfel: Noi trebuie sa putem ajunge sa
simtim cat de lipsit de valoare este, in fond, modul nostru de
existenta exterior obi~nuit. Fire~te,noi spunem cu totii: Ei bine,
dar noi simtim, de fapt, acest lucru. - Oare 11 simtim cu adevarat? Avem noi un sentiment fundamental profund allipsei de
valoare a existentei noastre umane exterioare? Oare nu ne agatam noi, de fapt, foarte puternic de ea? Mult mai mult decat
credem poate?
A doua conditie este aceea de a simti cat de nesatisfacatoare
sunt, de fapt, explicatiile materialiste ale problemelor noastre
enigmatice, a~acum apar ele in cultura noastra actuala; cuvinte
care inseamna "pietre in loc de paine". Poate ca suntem putin
nesatisfacuti de aceste explicatii.Totu~i,deja la lectura cotidiana
a ziarelor ne aflam intr-o lume in care oamenii traiesc foarte
multumiti cu aceste explicatii materialiste ale lumii.
A treia conditie consta in faptul ca trebuie sa simtim 0 discrepanta interioara - putem spune, de asemenea,o prapastie intre ceea ce pot eu sa fac ~iceea ce trebuie sa fac. Sentimentul
este ca aici, pe Pamant, eu sunt un pitic, fata de care fiinta mea
spirituala, fiinta mea cosmica, este nemasurat de mare.
Pe baza acestei trairi ajungem la 0 intrebare interioara
la
0 intrebare care nu ne preocupa numai 0 dupa-amiaza, ci cu care
trebuie sa traim ani de zile - cu privire la insuficienta noastra
~i la dubla noastra natura. Se casca un abis intre ceea ce
reprezentam noi aici,pe Pamant, ~iceea ce ne cere sa facem Eul

84

85

Menschen (Despre educalia estetidi a omulUl) ca omul traie~te intre

fortele formei ~i fortele materiei. La mijloc, intre acestea, se

manifesta ceea ce el nume~te domeniul "imboldului spre joc".
Artistul adevarat este eel care ~tie sa sejoace in sensul superibr
al cuvantului, exact a~acum se joaca un copiLEI confera materiei 0 existenta superioara, prin faptul ca "se joaca", pur ~i
simplu, cu ea. Prin faptul ca el creeaza pe baza acestui imbold
spre joaca, artistul autentic traie~te intre forma ~i materie. Cu
ajutorul formei, el da expresie legilor lumii spirituale; in materie
el da expresie felului in care vrea sa fie folosita materia insa~i.
Din marmura el poate crea ceva care este mai mult decat
marmura - aceasta devine 0 idee intrupata in marmura.

ldeilecaredevinvizibile
candartistulprelucreazamateria
apar din lumeajocului a jocului cu realitatea.

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

Christos in lumea eteriea

nostru superior. Pe baza acestei experienle profunde a imperfecliunii va luana:;;tere, a:;;aspune Rudolf Steiner, noua morala
a epocii noastre.

- va trebui sa invele sa traiasea, pur

:;;isimplu, cu lipsa de comoditate :;;inesiguranla. Aceasta este

soarta noastra, in privinla vielii in comunitate. Rudolf Steiner
spune: Intalnirea cu Christos va fi posibila numai la granilele
suportabilului, in sufletul zdruncinat. Atunci EI ne va aduce
mangaiere prin faptul ea ne deschide ochii fala de legile
evoluliei. Mangaierea profunda pe care ne-o va darui Christos
este cunoa:;;terealegilor evoluliei.
Aceasta poate deveni baza unei activitali in domeniul social.

Noua moralaeste0 morala a

compasiunii cuprinzatoare faja de
tot ce este suferinja znlume.

Cel care vrea sa desfa:;;oare 0 activitate social a, cel care vrea sa

Nimeni pe lume, spune Rudolf Steiner, care are cuno:;;tinle

despre realitalile spirituale nu are voie sa poata dormi atat timp
cat mai exista suferinla in aceasta lume. Sa speram ea noi tOli
dormim noaptea, dar oare avem voie sa dormim? Daea incerearn in mod real sa avem 0 intalnire cu Christosul eteric, yom
trece prin acela:;;imartiriu pe care L-a indurat EI- crucificarea
provocata de gandirea materialista care domne:;;teincepand din
secolul al XIX-lea.
Daea ne pregatim sa-l intalnim pe Christos sub forma
eteriea, daea prin evolulia karmei noastre suntem in stare sa
avem aceasta intalnire, trebuie sa trecem prin aceste trei
incereari. Acestea sunt incereari care ne ating intreaga existenla.
Ele intra pe baza modului modern de existenla in viala noastra.
Nu Ie putem ocoli. Cand oamenii trec prin aceste incereari
existenliale, spune Rudolf Steiner, Christos Ie va vorbi din
"adancurile indepartate ale spiritului". EI va rosti cuvinte de
mangaiere din adancurile indepartate ale spiritului uman. Dar
EI va rosti asemenea cuvinte de mangaiere numai eatre cei care
simt apasare interioara, durere, fala de suferinla lumii.
Noi ne dorim ca totul sa fie placut :;;iu:;;or.Ne dorim siguranla. Dar cel care vrea sa patrunda in realitatea lumii - :;;i
realitatea lumii nu este nimic altceva decat Invierea lui

realizeze 0 munea educativa, cel care vrea sa lucreze cu grupuri

marginalizate, greu educabile, sau cu personalitali criminale, cel
care are de-a face cu reabilitarea medicala sau sociala - in spitale
sau la locul de munea -, pentru fiecare dintre ace:;;tioameni
cunoa:;;tereadaruita de Christos poate deveni baza muncii lor.
Putem activa pe taram social numai daea lasam in urma
con:;;tienla infumurata a misiunii :;;iaroganla. Trebuie sa ne
dezobi:;;nuimsa Ie vorbim oamenilor de sus. Daea ne examinam
cinstit, vedem cat de des facem acest lucru. Noi cunoa:;;tem
intotdeauna raspunsurile corecte. Dar acestea, propriu-zis, nu
sunt raspunsurile noastre personale; Ie putem avea datorita lui
Rudolf Steiner. Cu asemenea raspunsuri, noi Ie vorbim adesea
de sus oamenilor. Antroposofii, :;;ima refer acum :;;ila mine
insumi, ar trebui sa se straduiasea sa fie mode:;;ticand vorbesc
cu alli oameni despre probleme sociale. Oare am aqionat cu
adevarat exemplar? Noi putem, cel mult, cunoa:;;te bine
lucrurile :;;iput em :;;tice este just, dar aClionam sectar daea ne
prezentam numai cuno:;;tinlelenoastre drept cunoa:;;tere.
Dr. Zeylmans a linut odata 0 conferinla in Olanda. EI a vorbit despre antroposofie :;;ia spus ea nu ar trebui sa ne ocupam
de ea in mod sectar.0 doamna a intrebat: "Dr. Zeylmans, varog

86

87

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE
'"

sa-mi spuneli ce inseamna sectar?" EI a raspuns: "Aclioneaza

sectar cinevacare da raspunsuri la intrebari care nu au fost puse."

lndoiala fa/a de ceea ce tiu7 ceea

ce sunt7 ceea cefac.

Activitatea in domeniul social

Cand cautam situalii in care vrem sa lucram impreuna cu

alli oameni, e mai bine sa pornim la lucru cu un sentiment ca
acesta: De fapt, eu nu voi putea raspunde la probleme1ecare mi
se pun aici.Pe de alta parte, ar trebui sa fim atat de deschi;;iincat
sa cautam impreuna cu ceilalli oameni aceste raspunsuri.
Aceasta inseamna d trebuie sa patrundem in lumea unui alt om
;;i sa participam impreuna cu e1 la cautarea unui raspuns. 0
atitudine cu adevarat sociala, acordarea unui ajutor cinstit pe
plan social, inseamna sa-l ajutam pe ce1alaltsa faca urmatorul
pas in dezvoltarea lui personala.
Cind cineva ma intreaba, de exemplu: "Ce este sufletul
con;;tienlei?", eu pot sa fiu un bun cunoscator al antroposofiei
;;i sa-i dau raspunsurile antroposofice juste. A triii in sufletul
con;;tienlei inseamna a avea curajul de a te confrunta cu indoiala, disprewl, ura ;;iteama. Aceasta inseamna: a fi vigilent fala
de indoiala ta.

Aceasta mai inseamna: a fi capabili sa ne confruntam cu ura

care se manifesta in lume impotriva spiritului. A;;a ceva 11
intampina pe un om ca medic cand trateaza cu ni;;te funqionari
care ar trebui sa aprobe remedii de tip nou. In incaperea in care
sunt discutate asemenea probleme apare un nor de ura. Trebuie
sa ne confruntam cu a;;a ceva.Aceasta este 0 realitate a epocii
sufletului con;;tienlei
Trebuie sa ne asumam ni;;te riscuri, fiindca, pur ;;i simplu,
este 0 problema riscanta sa intreprindem ceva pe baza unui
impuls spiritual. Nu ;;tim niciodata cum vor ie;;i lucrurile.
Ajungem in ce1edin urma sa ne intalnim cu raul insu;;i.
Putem invala de la oamenii de ;;tiinla din zilele noastre.
~tiinla moderna - adica, cei mai mulli dintre reprezentanlii ei
de prim rang - cunoa;;te indoiala constructiva fala de realitatea
reprezentarilor-mode1 ;;i a ipoteze1or ei. Un asemenea om de
;;tiinla i;;iverifica neobosit ipoteze1e,;;i;;tie ca acestea sunt doar
ni;;te ipoteze, a caror valoare este determinta de fiecare data de
pozilia de pe care sunt facute observaliile. Chiar daca aceste
ipoteze de lucru sunt materialiste - pentru omul de ;;tiinla
indoiala este 0 cale de dezvoltare interioara. Putem invala de la
;;tiinla moderna sa traim cu incertitudinile ;;iindoie1ile.
~i viala profesionala actuala ne educa; invalam sa cunoa;;tem
dile ce duc la colaborare.Indiferent cata mund efectuam,trebuie
sa colaboramin permanenla cu tot felul de oameni.~i aceastaeste
0 calede dezvoltareinterioara prin care viala ne edud. Tinerii care
fac cuno;;tinla cu antroposofia ar trebui sa fie integrali calivaani
in viala profesionala moderna, ca sa invele sa traiasca muncind
impreuna cu oameni diferili.

88

89

aduce cu sine multe cap cane .

Suntem ispiti/i mereu sa dam

raspunsuri gata-facute. Dar nu
rostlli aceste raspunsuri!
Ele sunt insuficiente.

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

A;;adar,acest lucru cere sa ne transpunem profund in ceilalti

oameni. Este neelegant sa-l citam pe Rudolf Steiner sau pe
altcineva daca celalalt nu-l cunoa;;te. In acest felilindepartam
de la libertatea sa.
Sarcina noastra este de a concepe ni;;te notiuni rationale,
aplicabile la problemele sociale, care sa fie potrivite pentru
situatia respectiva ;;i care nu trebuie sa urmeze preferintele ;;i
cuno;;tintele noastre anterioare.
La inceputul anilor '20, Rudolf Steiner s-a intalnit odata cu
ni;;te prieteni care raspundeau pe atunci de mi;;carea pentru
tripartitie. In acea perioada (prin 1921) parea posibil ca stradaniile pentru tripartitie sa se realizeze in Wilrttemberg. El a spus
earn a;;a(Herbert Hahn mi-a comunicat acest lucru): "Oare nu
cumva credeti, dragi prieteni, ca daca tripartitia reu;;e;;tein mod
real in Wilrttemberg orice primar;;i orice ministru ar trebui sa
fie antroposof?" - Toti presupuneau acest lucru...
Noi avem sarcina de a elabora ni;;te notiuni rationale pentru
domeniul social. Ele i;;ivor gasi apoi caile lor karmice ;;ise vor
dezvolta in mod corespunzator. Sarcina noastra este de a
produce aceste idei, pentru a Ie da apoi drumulin viata, pentru
ca ele sa se integreze in viata. Trebuie sa procedam in acest fel,
daca vrem sa luam in serios libertatea celuilalt. Cel care vrea sa
traiasca in domeniul social in sensul antroposofiei trebuie sa
poata trai intr-un asemenea camp de tensiune. Exista lumea
ideilor. Noi invatam sa 0 cunoa;;tem dad ne insu;;im
antroposofia. Pe de alta parte, starn in lumea realitatilor sociale
reale. Marea problema este cum se pot intalni aceste doua
lucruri. "Estul ramane Est, Vestul ramane Vest, ;;i nu se vor
intalni niciodata" ("East is East, and West is West,and never the
twain shall meet", spunea in versurile sale Rudyard Kipling) exact la fel, ideile sunt idei ;;i realitatile sociale sunt, pur ;;i
simplu, realitati sociale,~i ele nu se vor intalni total niciodata.

Ganditi-va la personalitatile conducatoare din industria

moderna. Ele trebuie sa-;;i asume ni;;te riscuri. Trebuie sa-;;i
dezvolte puterea de decizie curajoasa.Trebuie sa invete sa traiasca
mereu cu nesiguranta.Asupra lor apasa 0 mare responsabilitate.
Cand ne uitam la conducatorii unor mari intreprinderi care au
in jur de 40 de ani, ne putem intreba: De unde iau ace;;tioameni
acest curaj, aceasta siguranta interioara de actiune in viata, cu
toate riscurile ei? Din ce forte traiesc ei?Aceasta este 0 intrebare
profunda, dar poate ca am voie,totu;;i,sa exprim sugerand ideea
ca aceste forte provin din initieri pe care Ie-au trait in ni;;te
culturi anterioare.Vechiiinitiati pot fi gasiti in industrie. lnitierea
s-a scufundat in sfera lor de vointa. Pe baza intelepciunii care
traie;;te acum in vointa lor, pe baza puterii care provine din
aceastaviata de vointa,ei pot suporta nesiguranta ;;imarile riscuri
pe care Ie implica viata profesionala moderna. Fire;;te,ceea ce
traie;;te in vointa lor nu ajunge pana in cap.
A-i ajuta pe ace;;tioameni inseamna a face ca ceea ce traie;;te
deja in fortele lor de vointa sa se ridice pana in cap, astfelincat
sa Ie poata ajunge in con;;tienta. Noua nu ne revine sarcina de
a Ie prezenta ceva nou. Ei sunt deja cunoscatori. Dar sunt
cunoscatori in fortele lor de vointa. Noi doar trebuie sa Ie trezim
vointa la con;;tienta. Aici ii putem ajuta.
A;;adar, putem incerca sa dezvoltam pe taram social cai
pentru cultivarea unor notiuni autentice legate de sufletul
con;;tientei,dar nu yom reu;;i sa facem ace~tlucru pe baza unor
raspunsuri antroposofice stereotipe.

Conteazanumaiun raspuns
careia na~teredin realitatea
situalieirespective.

91

90

- A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

Cum arata asemenea notiuni sociale care pot fi aplicate?

Amintiti-va: noi ii putem ajuta pe ace~tioameni numai daca ceea
ce spun em provine din "fortele domeniului de mijloc".Aceasta
este lumea ritmurilor, lumea evolutiei neincetate. - Ce trebuie
sa clarificam in primul rand este deosebirea dintre cre~tere ~i
dezvoltare.Ace~tioameni se lupta cu problema cre~terii.Firmele
lor devin tot mai mari; ne arata acest lucru ni~te grafice care
atarna pe peretele de langa birou. 0 personalitate conducatoare
are intotdeauna la indemana un asemenea grafic. "Aceasta este
cre~terea firmei mele in ultimii 10 ani", spun ei.
Este aceasta cre~tere 0 realitate sau nu? Desigur, este un fel
de realitate; este realitatea laturii cantitative a lumii. Un manager
spune: "Aceasta este cre~tereainvestitiilor; aceasta este cre~terea
numarului de angajati; aici este cre~terea productiei." Cre~terea
se prezinta ca ceva care se desfa~oara neintrerupt.
Dezvoltarea este 0 alta latura a realitatii. Dezvoltarea nu
inseamna ceva continuu. Ea se desfa~oara discontinuu.
Exista 0 "firma-pionier" tipica. Fondatorul se afla in fruntea
firmei,~iintreaga organizareporne~tede la el.La un moment dat,
firma devine atat de mare,incat e1nu mai poata reglementa ~itine
singur in maini totul. Trebuie sa imparta ~isa delege munca. Nu
mai poate fi singurul ~ef.Trebuie sa ia alaturi de el alti doi colaboratori, unul pentru finante ~i comercializare, ce1alalt pentru
productie. EI i~ipastreaza dezvoltarea,cercetarea.Aceasta situatie
provoaca intotdeauna 0 modificare in cadrul organizarii interne
a muncii. Se ajunge adesea la 0 criza serioasa,dnd 0 "intreprindere-pionier" trebuie sa treaca la aceasta a doua faza de organiZare.Daca aceastaeste realizatain mod corect,se poate instala din
nou cre~terea.Daca se face intr-un mod gre~it,intreprinderea da
faliment sau trebuie sa fie vanduta dupa dtiva ani.
0 firma care se gase~te deja in faza a doua de organizare
lucreaza cu rezultate foarte bune. Dar ~i aici se ajunge la un

Un intermediar intre ele este dmpul ideilor sociale rationale.

Oamenii care traiesc in lumea realitatilor sociale reale traiesc in
tensiunea dintre realitatea in care sunt situati prin aceasta ~i
notiunile legate de domeniul social, la formarea carora se
straduiesc sa ajunga. - Noi, antroposofii, traim intr-o dubla
tensiune, intre ideile superioare ~i ve~nice, pe de 0 parte, ~i
transpunerea acestor idei, care poarta in sine ve~nicia,in idei
rationale, practice ~i sociale, pe care sa Ie putem introduce in
lume. Putem dezvolta asemenea conceptii numai daca
cunoa~tem in mod temeinic realitatea sociala. Toate acestea
apartin domeniului de mijloc dintre materie ~iforma despre care
vorbea Schiller.
Eu tin cam de patru ori pe an (1965) un curs de conducere
a intreprinderii pentru speciali~tide prim rang. Participantii sunt
12-15 manageri de varf ai unor mari firme. Ei se intalnesc
pentru 0 saptamana". Nu este deloc 0 saptamana u~oara. Eu
sosesc la curs cu genunchii tremurand ~ima intreb: "Cine e~ti
tu sa lucrezi cu ace~ti oameni de prima clasa?" In spatele
fiecaruia stau intregi mase de oameni, fiecare are 0 responsabilitate extraordinara, un capital extraordinar... Cand comit
gre~ealasa vorbesc numai despre idei frumoase, ~tiu ca imi ratez
misiunea, fiindca ace~ti oameni nu pot asocia asemenea idei cu
realitatile sociale in care sunt integrati. Eu le-a~ putea vorbi
despre stadiile Saturn, Soare ~iLuna ~idespre viitorul nostru,
despre tripartitia organismului social- despre lume a~acum ar
trebui ea sa fie; acest lucru nu i-ar ajuta cu nimic.
Trebuie sa cream 0 lume intermediara. Trebuie sa coboram
putin nivelul ideilor noastre, astfel indt ele sa poata fi percepute pe baza realitatii sociale.Atunci ei pot spune: "Noi vorbim
cu un om care cunoa~te,pe de 0 parte, conditiile noastre sociale,
dar care ne face sa ne familiarizam ~icu ni~tenotiuni sociale care
ne ajuta sa ne rezolvam problemele."

93

92

"~._"'''".hC,
~~

--

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

moment dat la 0 limita a posibilitatilor. Intreprinderea a devenit

mai mare ~i are peste 1 000 de angajati. Ei sunt coordonati de
un grup central de directori. Ace~tiaactioneaza in diferite sectii,
cu diferite sarcini. Exista comisii consultative, un sistem de
functionare in linie etc., totu~i, comunicarea devine din ce in ce
mai grea. Daca nu se intampla ceva, daca nu se va gasi 0 noua
structura de organizare,lucrurile nu vor mai merge.Aceasta este
problema celor mai multe intreprinderi mari. Ele au 0 a~a-numita "conducere ~tiintifica".Ar trebui sa se ajunga la antrenarea
tuturor posibilitatilor umane ~ia obiectivelor,astfelincat, pe de
0 parte,oamenii care lucreaza in intreprindere sa poata evolua,
dar,pe de alta parte, scopurile intreprinderii sa fie atinse.Aceasta
situatie creeaza un nou camp de sarcini in epoca actuala:
asocierea componentelor umane cu cele tehnice.
Acest lucru cere un concept absolut nou de organizare, de
colaborare in conducerea activitatii. Se poate ridica intrebarea:
Pana la ce dimensiune un grup lucreaza eficient?Adesea 0 firma
cu 5 000 de colaboratori trebuie sa fie subimpartita in diferite
unitati; fiecare seqie i~iare viata sa proprie, 0 administrare proprie, sarcini ~i obiective proprii. Li se traseaza sarcini
individuale.
Acum putem spune urmatoarele: Curba din graficul mentionat indica traiectoria cre~terii. Ei bine, la un moment dat ea
va arata altfeLAcolo sunt inregistrate procesele din" perioada
de pionierat". Aici se arata 0 alta secventa, din perioada in care poate timp de 10,15 ani - exista 0 conducere ~tiintifica profitabila pentru activitate.Acest proces de dezvoltare inseamna cu
totul altceva decat cre~tere. Cre~terea se desfa~oara cu continuitate. Ea este ceva pur cantitativ.Cand vorbim despre dezvoltare, apar aspecte calitative. Trebuie sa observam calitateacalitatea organizarii, a conducerii, a productiei, a personalului
etc.

Aici intra in joc ~ilegilebiografieiumane. Putem schita grafic

mersul vietii umane. Put em sa scoatem in evidenta primii 21
de ani ~isa indicam un surplus de forte de viata.Apoi urmeaza
perioada de varsta a anilor 21, in care procesele de constructie
~iprocesele de degradare a fortelor fizicesunt in echilibru. Dupa
40 de ani incep pentru noi fazele descendente, indiferent ca
vrem sau nu vrem sa recunoa~tem. Observam, de exemplu, ca
avem nevoie de ochelari pentru citit. Trupulincepe, incetul cu
incetul, sa devina mai rigid. Aceasta este 0 realitate aflata in
legatura cu fizicuLTrebuie sa gasim cu totii 0 cale de a trai cu
aceasta realitate.
Apoi mergem mai departe ~ine intrebam: Dezvoltarea fizica
se desIa~oaraexact a~a?- Privim curba: Ea urea, mai intai, apoi
vine un moment, in jurul varstei de 42 de ani, cand avem un
anumit spatiu de joc allibertatii; putem decide asupra perioadei
descendente. Traim mai departe din fortele noastre fizice, sau
reu~im sa gasim un nou nivel al activitatii noastre suflete~ti ~i
spirituale? Daca ne identificam pe noi in~ine ~i sentimentul de
sine, ba chiar sentimentul sigurantei de sine, cu posibilitatile
noastre fizice, daca ne orientam dupa realitatile fizice, slabirea
randamentului nostru va merge mana in mana cu decadereafizica.
Daca reu~im sa ne deta~am sentimentul de sine de posibilitatile
fizice ~isa aqionam pe baza Eului nostru, yom fi liberi, ~iyom

94

95

Dupa aceasta initiere, cadrele de conducere au nevoie de timp

pentru a discuta totul in mod amanuntit. Ele trebuie sa faca
legatura intre c1arificareape care 0 ofera asemenea notiuni sociale
adecvate practicii ~irealitatile lor sociale individuale. Trebuie sa
se intrebe: Unde ne aflam? Oare am ajuns la capatul fazeinoastre
de pionierat? Trebuie sa aiM loc un proces de c1arificare.
De fapt ce se petrece aici? Legile evolutiei, legile ritmurilor
vii, legile "mijlocului", incep sa penetreze faptele reale ale vietii
sociale.

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

observa ca la sfar~itulperioadei anilor 40 ~iin perioada anilor 50

am ajuns la un nivelnou de posibilitatispiritual-suflete~ti,careeste
complet diferit de nivelul dintre 21 ~i42 de ani.
Pe langa aceasta,e important sa vorbim despre ni~tedomenii
speciale, de exemplu, despre vanzarea ~idesfacerea produselor,
despre marketing, ~isa aratam ca ~iaici exista diferite planuri
posibile. Exista imaginea tipica a fazei de pionierat; atunci avem
de-a face cu clienti pe care ii cunoa~tem personal. Avem flerul
nostru pentru oamenii care folosesc produsele, ~iii cunoa~tem
personal.
In faza a doua acest contact se pierde. Sunt, pur ~i simplu.
prea multi participanti. La 0 piata mai mare, consumatorii sunt
necunoscuti, ceea ce duce in mod inevitabilla 0 sondare a pietei.
Acest lucru provoaca 0 stare de insatisfactie - dar exista oare
0

primit nicio tehnica noua, ci am ajuns la ni~te orizonturi absolut

noi. Acum gandim cu totul altfel despre munca noastra."
Un asemenea ecou poate insemna ca noi trebuie sa-i putem
ajuta pe oameni in evolutia lor. Nu Ie este de niciun ajutor daca
Ie comunicam ca Rudolf Steiner a spus ca in decurs de 30 de
ani banii ar trebui sa dispara... Cu ce ii ajutam daca Ie prezentam ni~te adevaruri in acest fel?
Multi participanti la asemenea intalniri pleaca foarte
multumiti acasa. Ei sunt bucuro~i ca au primit un gen nou de
notiuni sociale, ni~te idei aplicabile, prin care vor putea privi
mult timp problemele evolutiei lor intr-o lumina noua. Exista
~iparticipanti - de obicei doar putini - care dupa aceea vin ~i
spun: "Va rugam sa ne spuneti mai multe. Probabil ~titi mai
multe dedt ne-ati relatat!" Eu Ie raspund: "Da, detin 0 lume
de idei din care percep formularea problemelor ~i Ie transpun
in limbajul unor notiuni sociale legate de practica. Daca aveti
interes pentru 0 asemenea lume, putem vorbi despre aceasta.
Sunteti, fire~te, absolut liberi sa preluati numai notiunile ca
atare, ele sunt, oricum, utilizabile ~i eficace."
Aproximativ 450 de cadre de conducere de frunte au participat in ultimii ~apte-opt ani la asemenea cursuri. Aceasta
inseamna ca daca mergeti in Olanda intr-o fabrica oarecare yeti
remarca 0 cunoa~tere a acestor lucruri. N u pot spune ca ea este
aplicata peste tot, dar, in orice caz, se ~tie despre ea, ~i prin
aceasta se creeaza un climat in care pot fi facuti pa~ii urmator
pe parcursul viitorilor 30 de ani.
Lumea este plina de intrebari. Marea intrebare care ni se
pune noua suna astfel:

alta posibilitate?

Acum apare un concept nou de marketing. El porne~te de la

ideea colaborarii dintre producator ~iconsumator. Daca vrem sa
cunoa~tem nevoile consumatorului, se cere sa avem 0 discutie cu
el.Atunci nu va mai exista concurenta a preturilor,ci 0 concurenta
in realizarea serviciilor. Aceasta inseamna sa ne straduim sa
depistam nevoile cumparatorului ~i sa il ajutam sa-~i rezolve
problemele - ~inu invers!A~adar,trebuie sa ma intreb: Cum pot
eu, ca producator, sa contribui la rezolvarea problemelor consumatorului? Aceasta inseamna la fel de mult ca a spune: Eu trebuie sa cercetez tabara cealalta,~isa caut raspunsulla problemele
acesteia - ~i nu la propriile mele probleme. Abia atunci incepe
fraternitatea in viata asociativa.
De aceasta natura sunt problemele cu care avem de-a face
la intalnirile noastre cu sindicatele patronilor olandezi. U nii
participanti spun: "Cand am venit, credeam ca ni se vor comunica trucuri, met ode ~i tehnici noi. Dar am primit cu towl
altceva. Nu am primit nicio singura reteta de succes, nu am

Gare suntem in stare sa dam

raspunsuri care sa ajute?
97

96

'

"

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

Suntem in stare sa transpunem ceva din lumea ideilor

ve~nice intr-o lume a unor notiuni sociale rodnice, a~acum ni
le-a oferit Rudolf Steiner ~ine-a aratat cum Ie putem gasi? Oare
suntem in stare sa Ie lasam altor oameni libertatea de a face cu
aceste notiuni, in functie de posibilitatile lor, ceea ce considera
ei just? $i sa Ie lasam libertatea de a nu Ie aplica, daca nu vor?
Cam la opt ani dupa ce unul dintre directorii uneia dintre
marile noastre fabrici de avioane din Olanda participase la 0
asemenea intalnire am fost chemat de el: "Colegul meu, care
detine conducerea impreuna cu mine, se va pensiona saptamana
. viitoare", a spus barbatul. "Acum pot continua munca pe care ati
inceput-o atunci cu noi. A trebuit sa a~tept pana acum, fiindca
el nu a putut gasi nicio conexiune cu aceste lucruri ~itrebuia sa
colaborezcu el.Acum, dupa ce se pensioneaza,putem intreprinde
primul pas. A~vrea sa putem discuta cum sa facem inceputul!"
Inceputul a fost facut la 0 intalnire la un hotel cu colabo"
ratorii conducatori ai firmei. Atunci au fost facuti primii pa~i.
Dar eu nu ii puteam sfatui ce trebuiau sa faca. Nu cuno~team
conditiile socialeale firmei lor.Numai ei Ie~tiau.Dar cand mi-au
prezentat realitatea sociala a firmei i-am putut ajuta prin cateva
idei aplicabile, de genul celor mentionate.
Un aspect fundamental al vietii sociale este problema salarizarii.Rudolf Steiner a spus 0 data cevauimitor: Ideea de reincarnare ~ikarma nu va aveanicio ~ansasa razbata in viata socialaatat
timp cat oamenii inca mai sunt salarizatia~acum se face astazi. Trebuie sa reflectam la acest lucru. Trebuie sa gasim raspunsuri
pentru problemelesalarizariiuzuale.Daca situatia actuala,~a cum
0 cunoa~tem, ar inceta sa existe ~i lumea ar trai in cadrul unei
ordini sociale tripartite - practicand 0 viata economica fraterna,
ar existaegalitatein viata statala,0 viata spiritualalibera -, probabil
ca nu ar mai fi 0 problema. Poate ca acest ideal va fi realizat in
totalitate abia in epoca a ~aseaa evolutiei postatlanteene.

In prezent trebuie sa-i ajutam pe oamenisa inteleaga nu pa~ii

cei mai indepartati, ci pa~iiinitiali. Ce este de facut? Trebuie sa
facem pa~ii cei mai apropiati pe taramul problemei retribuirii
muncii umane. Problema salariului adecvat sau a retributiei
echitabile este problema spirituala esentiala.
Astazi omul est~retribuit pentru cantitatea de munca pe care
0 depune, respectiv,pentru calitatea ei. Acest lucru e valabil ~i
pentru directorii conducatori. Oamenii care indeplinesc muncile
celemai de jos sunt remunerati dupa cantitatea muncii realizate,
ceide rang superior dupa nivelul,dupa calitateamuncii. In ambele
cazurise plate~temunca efectuata.La nivelulmuncii de jos salariul
se plate~tein acord.Astazi se incearcasa se renunte la acest sistem.
Nu ~tiucum se trateazaastazi (1965)acestaspect aici,in Americain Europa, patronii ~iangajatii sunt in mare masura de parere sa
se renunte la plata in acord ~ioamenii sa fie platiti cu salarii fixe.
In anii '60, in Olanda intreaga industrie metalurgica ~ide ma~ini
a trecut in mod practic la sume lunare fixepentru toti cei care participau la activitate.Productia nu a scazut.Au existat oameni care
au afirmat: "Daca introduceti acest sistem, productia voastra va
scadea imediatJ" Productia nu a scazut - dimpotriva!
Oare aceasta este solutia? Nu. Poate este un prim pas in
directia pe care 0 cautam. Dar cum putem intelege afirmatia ca
ideile de reincarnare ~ikarma nu vor razbate in lume atat timp
cat oamenii sunt retribuiti in modul actual?

98

Oamenii ar trebui sa fie retribuili?

de fapt? fn aa feZfneat sa aiba
posibilitatea de a dezvoZta
faeuZtali i idei noi pentru viitor+
99

--

BERNARD LIEVEGOED

Acesta ar putea fi salariul: nu pentru ceea ce pot sa fac, ci

pentru ceea ce voi putea face - pentru dezvoltarea unor facultati
;;i idei noi! Acest lucru cere timp!
0 singura idee in sprijinul dezvoltarii unor notiuni sociale
utilizabile ii cere omului doi-cinci ani pentru a fi realizata!Daca
omul a dezvoltat in trei-patru ani 0 idee buna de acest fel,poate
fi foarte fericit.Dar in acest interval de timp el trebuie sa ;;ipoata
trai.
Se intelege de la sine ca noi compensam 0 karma veche a
lumii. Totu;;i,de sensul vietii noastre tine ;;isesizarea unor idei
noi ;;i posibilitatea de a transpune in realitate concepte noi.
Problema este cum putem dezvolta notiuni ;;iconceptii sociale
aplicabile ;;i cum Ie putem transpune in fapta, stand in acela;;i
timp fata in fata cu cerintele realitatii sociale. Vedem ca domne;;te 0 tensiune evidenta intre ace;;ti polio
Care sunt pa;;ii cei mai apropiati? Oare Ie putem arata
oamenilor cum trebuie sa rezolveproblemele? Sau poate trebuie
sa reflectam impreuna cu ei asupra felului cum ;;i-ar rezolva
problemele - ;;isa admit em, impreuna cu ei, faptul ca anumite.
probleme se dovedesc deocamdata nerezolvabile? Este 0 mare
dezamagire, care ne intampina in domeniul social, faptul ca ne
ciocnim zilnic de ni;;te probleme care in prezent nu pot fi
rezolvate. Putem sa trecem peste ele ;;i sa dec1aram: "Ah, asta
nu e problema mea." Dar putem face ;;iincercarea de a suferi
din cauza problemelor nerezolvate astazi impreuna cu ceicare
sunt afectati de ele.$i prin aceasta revenim la inceputul nostru.
Viata sociala, munca in domeniul social, ne ofera 0 buna
posibilitate de a ajunge in domeniul Christosului eteric. Sentimentul fundamental de neimplinire, de insatisfaqie din cauza
argumentarilor ;;idec1aratiiloruzuale, ;;i,in cele din urma, sentimentul acelei dualitati interioare sunt semnele unei prapastii
adanci intre ceea ce ar trebui sa facem, de fapt, ;;iceea ce putem
100

A FACE BINELE

face in mod real. E foarte putin ce putem face.Trebuie sa facem

un mare efort pentru fiecare mic pas inainte. Aici ne aflam noi,
cu reprezentarile noastre splendide despre starea finala, despre
scopul ideal,care este inca atat de departe! Noi, oamenii, am vrea
sa ajungem la aceasta stare finala minunata printr-o scurtatura.
Totu;;i,in cadrul unei evolutii nu are nicio valoare sa umblam
dupa scurtaturi. In cadrul unei evolutii trebuie sa fie parcurs
fiecare pas, ;;ianume, unul dupa altuL Trebuie sa ne dezvoltam
curajul de a suporta suferinta acestei dualitati.

La inceput? ca ~i la sfiir~it?
avem misiunea de a dezvolta

noua. morala
- compasiunea
'"'
.

cuprznzatoare ~l acceptarea
impreuna cu ceilalii a suferiniei
de a trai devenirea-om in contact
cu materialismul.

101

--

~
A FACE BINELE

0 a treia posibilitate este "grupul de initiativa sau de actiune".

Grupul de initiativa ii propune teluri care se realizeaza in afara
grupului. Aici trebuie sa se realizeze ceva practic. Poate e vorba
de niteprofesori care vor sa intemeieze 0 coalaWaldorf.Sau de
nite oameni care vor sa se ocupe de 0 ferma agricola,sa practice
gradinaritul. Ei vor sa inceapa ceva care nu se realizeaza numai
in cadrul grupului, ci in afara grupului, in lume.
Sa ne imaginam un grup de 10 oameni. Dintre acetia, trei
poate vor sa realizeze ceva practic, alti trei vor sa studieze ceva,
iar pe ceilalti patru ii intereseaza doar intalnirea.

6.
FORMAREA GRUPURILOR.
VIATA DE GRUP

Ciind e vorba sa ia na~tere 0 viala

de grup7membrii trebuie sa fie de
acord asupra caracterului grupului
lor. Ce urmeaza sa se realizeze?

Un numar de oameni se aduna pentru a realizacevaimpreuna.

Adesea acest lucru are loc pentru ca ei vor sa se adanceasca
impreuna prin gandire intr-o problema. In centru sta 0 anumita
tema, care ii atragepe toti in acee~i masura. Pornind de aicipoate
lua natere un grup adevarat. Firete, fiecare poate studia i de
unul singur ce 11intereseaza. Totui, poate ca cineva vrea sa
aprofundeze i mai mult lucrurile - el cauta atunci in jur alte
persoane care au acelai interes, i lucreaza impreuna la tema
respectiva. Ei ajung mai departe doar daca fiecare ar ramane
singur. Un asemenea "grup de studiu" ii elaboreaza, in
principal, nite notiuni. Membrii grupului se micaintr-un plan
in care e vorba de nite continuturi de gandire.
Apoi, exista "grupurile sociale".Acestea sunt grupuri in care
se urmarete ca intre oameni sa se dezvolte nite relatii; e vorba
de interactiune. Oamenii nu se aduna pentru a studia ceva impreuna, ci pentru a se intalni. Grupul se reunete fiindca oamenii
vor sa se cunoasca, sa-i organizeze timpulliber, sa se ajute
reciproc. Intr-un asemenea "grup social" nu e vorba de 0 tema
de lucru care va fi discutata, ci e vorba mai ales de ceea ce se
desfaoara ca relatii interumane.

Oare fie care are acela~i lei pe care

il are 'grupulca intreg?

102

Grupurile de studiu, grupurile sociale, grupurile de initiativa - toate ii au locul i importanta lor.
In primul rand, intr-un grup ateptarile diferite ale participantilor trebuie sa se intalneasca pe 0 baza comuna. E mai bine
ca in prima jumatate de ora sa se discute despre aceste ateptari,
decat sa se inceapa, pur i simplu, de la niveluri absolut diferite
de intentii iateptari.Atat timp cat membrii reprezinta scopuri
Opuse, nu se poate dezvolta 0 baza pentru 0 viata de grup
sanatoasa.
103

--

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

In al doilea rand, se poate pune intrebarea cum arata legitatile

care stabilescmunca grupului la care vrem sa participam.Acestea
sunt diferite, in functie de tipul grupului. De obicei,oamenii se
preocupa prea putin de acest aspect. Ei incep, pur ~i simplu,
activitatea. Se aduna ~ispun: "N oi studiem ceva impreuna", sau
"Noi facem ceva pe plan social", sau "Acum vrem sa facem
ceva!"- Cu toate acestea,legilepe care vrea sa Ieurmeze initiativa
lor de grup - ca in ultimul caz - trebuie sa devina con~tiente.
Ele sunt altele dedit in cazul grupurilor de studiu.
In al treilea rand, apare 0 problema adesea foarte neplacuta:
se poate intampla ca telurile grupului sa se schimbe. Oare atunci
fiecare membru este con~tient de aceastaschimbare? Are fiecare
vointa de a se adapta la noua situatie a grupului? Adesea un
grup incepe ca grup de studiu. Apoi situatia se schimba. Cam
40 % dintre membri vor sa formeze un grup social, in schimb,
20 % vor sa devina grup de initiativa, restul de 40 % sunt de
parere sa ramana mai departe un grup de studiu. In aceasta
situatie apar 0 multime de tensiuni, confruntari ~inemultumiri
din cauza ca a intervenit pe neobservate 0 schimbare a intentiilor, dupa un inceput in consens.
Ce putem invata ~i realiza in aceste diferite grupuri? Procesele ~i munca din cadrul grupurilor ne conduc pe 0 cale pe
care se ajunge la cunoa~terea practid a karmei.

Rudolf Steiner a exprimat acest lucru in legatura cu Congresul de Craciun: Antroposofia ar trebui sa dud la exersarea
practid a intelegerii karmei. EI nu voia sa spuna prin aceasta d
oamenii ar trebui sa mearga acasa ~i sa se inchida in camera,
pentru a medita la vietile anterioare - prin acest mod de a proceda,in suflet s-ar strecura anumite iluzii.A face exercitiipractice
pentru intelegerea karmei inseamna a intalni alti oameni, fiindd
ceilalti imi reveleaza cine sunt eu. Rudolf Steiner a atras atentia
asupra faptului ca nici initiatul nu poate privi in urma la propriile
sale incarnari. Ele trebuie sa i se reveleze prin intermediul altor
oameni. Prin intalnirea cu alti oameni ne devine tot mai clara
propria cale, propriul curent de destin.

Orice fntalnire cu alji oameni

este un exerclliu practic
de fnjelegere a karmei.
Cine sunt eu? Cine este celiilalt?

II

Sa examinam mai intai ceva mai aprofundat grupuldestudiu.

Conform lui Rudolf Steiner, studiul este primul pas pe drumul
cunoa~terii. E bine sa facem acest prim pas intr-un grup, dad
putem gasi un asemenea grup. Este un lucru bun dad intalnim
pe cineva al drui interes se indreapta spre acela~idomeniu care
ne intereseaza pe noi. Sa presupunem d pe mine ma intereseaza
Catedrala din Chartres ~iintalnesc pe altcineva al drui interes
merge in aceea~idirectie. Noi hotaram sa ne intalnim pentru a
ne ocupa de aceasta tema.
Un asemenea studiu comun ne da satisfactii extraordinare,
~i fiecare poate lua cu sine ceva ce el poate d nu ar fi gasit
singur. Acesta este un dar. Dar aici exista ~i un pericoL La 0
mund de aCest fel, fiecare membru al grupului se raporteaza
mai mult sau mai putin la sine insu~i.Fiecare vrea sa di~tigeceva
de la aceasta seara de grup. Fiecare vrea sa se dud acasa cu ni~te
cuno~tinte noi, cu 0 mai buna intelegere a problemei.
Acest studiu nu este 0 adevarata pregatire;el este un prim pas.
Inainte de a desfa~urani~teactivitati pe taramul vietii spirituale,
daruind ceva, trebuie sa existe ceva. Nu putem darui dad inca
nu avem nimic. Trebuie sa di~tigam experienta ~i cunoa~tere
105

104
I

III
"1
I~
1.

~,

--

"

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

Din experiente1e membrilor mai tineri ai Societatii Antroposofice din Olanda face parte i situatia urmatoare (1965):
"Cand intram in grupuri, nu ne saluta nimeni. Cautam nite
locuri, ne aezamine simtim foarte singuri. Conferinte1e sunt,
desigur, interesante. Dupa aceea ne ducem acasa. In privinta
contactului uman ne simtim reci ca gheata, dei conferinte1e
sunt foarte incitante ca idei i din punct de vedere spiritual. Nu
ni se incalzete inima. Aici totul ramane gol..." Intr-un

autentica in privinta lucrurilor spirituale.Dupa studiu putem face

pasul urmator. Putem darui altora ceva.
Un alt pericol care apare in cadrul grupului de studiu este
"egoismul inte1ectual". Acesta se refera, de exemplu, la faptul
ca cineva consuma fara masura conferinte, fara a se putea opri.
Acest "mai mult i tot mai mult" este un pericol al folosirii
inte1ectului;prin aceasta ia natere 0 stare de insatisfactie: "Ce-i
drept, eu tiu mult, dar a vrea sa tiu totu!..." Asemenea stari
pot aparea, cu siguranta, la oamenii care s-au reunit in grupul
de studiu. Ar trebui sa ne ferim de egoismul inte1ectual!
In grupul de lecturii ponderile sunt altfe1 repartizate: un
membru vorbete, ceilalti asculta. $i aceasta este 0 posibilitate
de a ne adanci in ceva. Desigur, conferinte1e sunt neaparat
necesare - dar i aici ar trebui sa fim atenti. Ele reprezinta ceva
valoros cand cineva care s-a confruntat ani de zile cu 0 problema
vorbete unui grup interesat. Firete,indata ce e1edevin pedantinstructive sau "prea inalte", iau natere dificultati din cauza
vanitatii ce1ui care vorbete. Intr-un grup care este axat pe
conferinte se petrece, de regula, urmatorullucru: membrii care
asculta devin, incetul cu incetul, oarecum pasivi. Ei devin, ca sa
spunem aa, 0 "asociatie de consumatori". In nite contexte
antroposofice exista,' de exemplu, nite grupuri vechi, care se
intalnesc de 30 de ani in fiecare marti seara.Se citesc conferinte,
i cei prezenti asculta cum un membru Ie reda continutuL Cand
cineva li se adreseaza cu rugamintea de a deveni activi, poate de
a analiza iimpreuna 0 problema, ei intra in mare agitatie ivad
in aceasta multe dificultati.
Aspectul pozitiv al conferinte1or consta in posibilitatea de a
pre1ua sub forma concentrata rezultate1e cercetarii unei personalitati care s-a ocupat ani de zile cu 0 problema. Cei prezenti
primesc ce traiete intr-un anumit suflet i ce i-a cucerit prin
munca acest suflet.

asemenea caz trebuie sa se faca ceva. *

In Olanda, un grup de membri a facut incercarea de a se

adresa noilor veniti, de a stabili contactul i de a-i introduce.Pentru Rudolf Steiner era foarte important ca oamenii sa fie
primiti de cineva care sa-i intampine i sa lege cu ei 0 discutie.
Pentru serile cu parintii din cadrul $colii Waldorf, e1 alegea
intotdeauna un "comitet zambitor": "Dumneavoastra i
dumneavoastra i dumneavoastra yeti fi asta-seara comitetul
zambitorJ" Un profesor ii saluta pe parinti, spunea cateva
cuvinte amabile i ii conducea la locullor, intr-un cuvant - Ie
dadea sentimentul ca sunt bine veniti. Acesta nu este formalism
goLEste 0 problema care tine de valoarea autentica a vietii.
In viata de grup este pozitiv faptul ca invatam ce diferit se
confrunta cela1altcu lucrurile.Ce1a1altare alte interese,traietealte
valori,cauta alte cai. In grup,orizontul personal se largete.Cand
vedem ca acela;;icontinut sau aceea;;iconferintapoate fi pre1ucrata
in fduri absolut diferite,lupta pentru a gasi "metoda justa" devine
de prisos. Aa s-a intamplat i cu batranul Tobias. EI actiona
intotdeauna corect,cunoteaintotdeauna "metoda justa", ia orbit;
a devenit orb fata de tot ceea ce traia in jurullui. Cand ne incapatanam sa spunem: "Metoda mea este singura corecta i toate

Din fericire, intre timp aceasta situatie s-a schimbat.

107

106

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

mai ales un grup de oameni care studiazaimpreuna. Intr-un asemenea grup, in timpul muncii se ajunge la intrebari :;;idiscutii.
Cineva spune: "Tocmai am citit 0 fraza din Rudolf Steiner. Eu
0 inteleg a:;;a:;;ia:;;a...":;;iincearca sa descrie cum 0 concepe el.
Un altul spune: "Eu 0 concep cu totul altfel."Se pune problema
ca nimeni sa nu poata spune: "Tu nu ai dreptate". E suficient
sa spuna: "Eu 0 inteleg cu totul altfel. Sa examinam, totu:;;i,
ambele puncte de vedere..."
Construim 0 imaginatiune adevarata abia dupa ce am asimilat complet problema care este luata in considerare, pentru a 0
examina cel putin din 12 puncte de vedere. Rudolf Steiner a
indicat 12puncte de vedere.Intr-un grup cu 12membri ar putea
exista posibilitatea sa fie reprezentate toate cele 12 puncte de
vedere.Cu cat mai mare e grupul, cu atat mai mare e :;;ansa.Exista
provocarea sa gandim: "Eu am inteles acest lucru" - :;;iaflam
imediat dupa aceea ca altcineva a inteles lucrurile intr-un mod
absolut diferit. Acesta este un rezultat al grupului de studiu.

celelalte sunt incorecte", ajungem la orbire fata de ceea ce se petrece

in jurul nostru.
Ei bine, care este calea interioara a grupului de studiu? Este
"cararea octupla", care duce la dezvoltarea "florii de lotus cu 16
petale". Este cararea lui Buddha. Trebuie sa ne straduim sa
dezvoltam opt insu:;;iri: conceptia (parerea) justa; judecata justa;
cuvantul just; aqiunea justa; punctul de vedere just; telul just
(nazuinta justa); memoria justa; contemplativitatea (privirea de
ansamblu) justa. Cararea octupla - privita in totalitate - duce la
dobandirea echilibrului just intre suflet :;;ilume. Rudolf Steiner
a lucrat :;;icu oameni tineri. Cativa reprezentanti ai lor I-au cautat
in 1923. Ei formasera cu putin timp in urma anumite grupuri :;;i
I-au intrebat cum ar putea lucra in cadrul acestora. Rudolf Steiner
le-a spus: "Pentru numele Domnului - fara conferinte!" - "Dar
ce sa facem, daca nu tinem conferinte?" - "Discutati despre
experientele voastre oculte." - "Dar noi suntem tineri. Cum
putem vorbi despre ni:;;teexperiente oculte? Noi nu avem, de fapt,
niciuna!" - "Le aveti zilnic, numai ca treceti pe langa ele."
A intalni un om:;;i a recunoa:;;te ca el este 0 fiinta umana acesta este primul pas in direqia imaginatiei. Fara imaginatie nu
am putea vedea daca e vorba de 0 statuie sau despre 0 fiinta vie.
Poate ca el se mi:;;d. Dar, dad nu se mi:;;ca,ne putem uita in ochii
lui,:;;i recunoa:;;tem: EI este un "Eu". Este 0 personalitate. $i cand
percepem: "Acest om este mahnit" sau "Acestom este fericit",
noi percepem acest fapt pe baza fortei imaginatiei.
Ajungem la ni:;;te imaginatiuni mai profunde cu privire la
interventia lumii spirituale in sanul lumii fizice, care se pot
modela sub forma de imagine, numai daca am gasit acel echilibru just. Atat timp cat nu exist a acest echilibru,imaginatiunea
devine iluzie. Credem ca vedem ceva, dar, de fapt, sufletul :;;i
lumea, pur :;;isimplu, nu sunt in echilibru.
Mersul pe cararea octupla se manifesta prin exersarea etapelor ei, pe care Ie-am mentionat. Conditiile de exersare Ie ofera

Al doilea tip de grup este grupul social. EI se bazeaza pe

interactiunea dintre oameni. Nu se lucreaza la 0 anumita tema.
Oamenii se preocupa mai curand de grupul insu:;;i.Cum poate
arata acest grup?
A:;;vrea sa descriu cum am invatat acest lucru in urma cu
aproximativ 30 de ani de la un grup de tineri. Pe atunci, grupurile nu ma interesau in mod deosebit. Ma interesa in primul
randsa-mi cuceresc noi cuno:;;tinte. Studiam cu placere.
Interesul meu mergea mai ales spre problemele :;;tiintifice:;;inu
atat de mult spre alti oameni. Exista, desigur, :;;iacest interes, dar
nu mergea atat de pro fund.
Eu eram de parere ca faceam progrese rapide in antroposofie.
Atunci am intalnit un grup de tineri care lucra - a:;;aconsideram
eu - intr-un mod de-a dreptul comic.Era un grup eterogen. Din
el faceau parte studenti de la diferite facultati, altii erau incadrati

108

109
I

""".,

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

in viala profesionala; venea ;;iun funclionar la Po;;ta.Era acolo

;;i0 fata mai pUlin inzestrata, un caz-problema, cum se spune.
TOliace;;tioameni se intalneau pentru a analiza temeinic Metamorfozaplantei a lui Goethe. Ei se intalneau in prima duminica
din luna, pentru intreaga zi. Dimineala faceau impreuna euritmie. Dupa aceea mergeau in natura ;;icautau plante, pe care Ie
examinau sa vada cum aClioneazaforlele luminii, unde se reliefeaza fortele eterului chimic sau ale eterului vielii. Dupa-amiaza
se reuneau tOli ;;i se ocupau cu altceva.
Cand un membru al grupului nu inlelegea ceva,se opreau.
Ei i;;i spuneau: "Nu putem merge mai departe pana cand nu a
inleles ;;iell"
Acea fata era deseori una dintre persoanele care nu inlelegeau
ceva.Cele mai multe grupuri s-ar fi bucurat daca s-ar fi scapat
de 0 asemenea persoana. Dar grupul nu se gandea sa renunle la
~a.Ei spuneau: "Daca pierdem un membru, s-a terminat cu tot
grupul. Nicio flota nu se deplaseaza mai rapid decat vasul ei cel
mai lent. Trebuie sa 0 a;;teptam ;;isa ramanem impreuna."
Ei m-au rugat sa particip din cand in cand la intalniri ;;isa
vorbesc despre anumite probleme legate de plante. La inceput
am fost iritat de modullor de lucru. Voiam sa nu mai particip.
Dar am inceput sa vad, de fiecare data tot mai dar, ca se
intampla ceva. Am perceput ca aici, in grup, s-a dezvoltat 0
ambianla de moralitate,;;i am observat ca acea fata inflorea lent
;;i ie;;eadin rezerva ei. Starea de inchidere in sine a incetat. Ea
a facut la un moment dat un curs de perfeclionare ;;ia devenit
educatoare, ;;iastazi lucreaza cu rezultate extraordinar de bune.
De aproximativ 25 de ani este una dintre cele mai bune
educatoare din lara noastra. Mulli au asistat la activitalile ei,
pentru a invala ceva de la ea.
Cum este posibil a;;aceva?
Intr-un asemenea grup ia na;;tere un anumit gen de moralitate. Aici tinerii se purtau normal unii cu allii. In acel grup nu

era vorba in primul rand de studiul plantelor.Acesta era numai

un mijloc auxiliar.Ei voiau, inainte de toate, sa fie un grup. Voiau
sa se ajute reciproc. Ei voiau sa patrunda in problemele pe care
Ie aduce cu sine viala in comun.
La formarea unui "grup social" este intotdeauna posibil ca
participanlii sa devina dependenli unii de allii. Majoritatea
oamenilor nu accepta a;;aceva.Ceea ce echilibreazalucrurile este
faptul ca fiecare membru dezvolta 0 con;;tienla fala de ceilalli.

Ce vedemcanddezvoltam

'

110

con~tien/afa/a deun alt om?

Ce neintampinamai intai?
La inceput remarcam educalia pe care a primit-o el sau ea,
biografia, sentimentele sale, lelurile spre care nazuie;;te. Cand
facem cuno;;tinla mai exact cu un om, ne lovim de karma lui
trecuta. Ce se pastreaza ;;i este prezent in "inveli;;urile" sale, in
corpurile fizic,eteric ;;iastral ale acestui om este istoria vielii sale
actuale ;;ia vielilor sale anterioare.Ne lovim de "dublul" celuilalt
om.
Ce efecte are acest lucru asupra vielii in comun? Se pastreaza in primul rand "vechiul Adam";;i "vechea Eva", a;;adar,tot
ceea ce aduce cu sine acest om din vielile sale anterioare ;;idin
istoria vielii sale actuale. Cand vorbim de dublul omului, e vorba
de parlile constitutive inca neprelucrate ale vechii sale karme,
care apar sub forma comprimata, concentrata. Dar trebuie sa
invalam sa privim in spatele dublului ;;isa punem intrebarea:
"Spre ce tinde Eul care traie;;te in spatele acestui dublu?"
Dublul poate aCliona ciudat. Gandim rapid: "Oh, cu un
asemenea om nu a;;vrea sa am de-a face mai indeaproape." Abia
I

111

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

dupa aceea invatam sa-l cunoa:;;tem cu adevarat. Intr-un

asemenea grup putem exersa cum sa razbatem cu privirea prin
dublu,sa vedem ce se afla in spatele lui.Atunci gasim Eul care
se lupta - Eul care tinde sa evolueze spre viitor, sa modeleze
existenta in mod demn.
Cand oamenii sunt constra:;;i sa traiasca mai mult timp
impreuna intr-o legatura sociala stransa :;;izilnica, aceasta
confruntare cu dublul poate duce la psihoze. In psihiatrie
vorbim despre 0 "psihoza U-Boot". Cunoa:;;tem urmatoarea
situatie: 20 sau 30 de barbatii traiesc impreuna intr-un spatiu
restrans. Atunci se poate intampla ca unul dintre ei, dnd vede
ca un altul face un gest oarecare lipsit de importanta, sa fie atat
deiritat indt sa spuna: "Daca nu incetezi, te omor!"
La asemenea fenomene ale vietii ma refeream eu dnd am
spus ca ne ciocnim de dublul unui alt om. Ceea ce irita aici nu
este Eul nazuitor, ci vechiul Adam, dublul, ceva "fixat", ca sa
spunem a:;;a.El face mereu acela:;;ilucru, spune in permanenta
acela:;;ilucru, se comporta mereu in acela:;;ifeL In contextul
grupului se poate exersa urmatorullucru: ne spunem: "Ei bine,
vreau sa cunosc ace:;;ti10 oameni care lucreaza impreuna cu
mine." Aceasta nu inseamna sa patrundem in viata lor privata
:;;isa incepem sa Ie punem intrebari intime. Prin "intrebarile
intime"intalnim numai dubluL- Ne straduim sa gasim punctul
in care celalalt vorbe:;;tedin Eul sau. Ce vrea el, de fapt, sa
realizeze in viata? Spre ce se indreapta cel mai profund dor al
sau? Daca :;;timacest lucru, :;;timcate ceva despre celalalt,despre
Eul celuilalt, care face din el un om nazuitor. Incercarea de a
intra in atingere cu Eul unui alt om scoate la iveala cele mai
frumoase roade ale vietii in comun.
Exista, fire:;;te,pericolul formarii unor elici, al sensibiltatii
accentuate, al iritabilitatii, al opresiunii, al ostilitatii, astfel incat
anumiti membri se pot inchide in sine complet. In Statele Unite
oamenii nu intra frecvent de buna voie in asemenea dificultati.

Ei apreciaza mai curand 0 atmosfera calda, placuta, dedt

confruntarea cu 0 situatie tensionata:;;iincearca sa-:;;iorganizeze
viata in a:;;afel indt alti oameni sa nu Ie creeze probleme.
Ce facultati se pot dezvolta in mod deosebit in grupul social?
In grupul social putem pa:;;ipe "cararea sextupla" indicata de
Rudolf Steiner. Ea duce la dezvoltarea "florii de lotus cu 12
petale". Aceasta se afla in regiunea inimii. Conform cuvintelor
lui Rudolf Steiner, cararea sextupla este calea initierii christice
a epocii moderne.
Care sunt partile ei constitutive? Sintetizandu-le pe scurt:
controlul gandurl1or;controlul aqiunilor; perseverenta; toleranta
(pozitivitatea :;;i obiectivitatea); impartialitatea. Al :;;aselea
element, care sluje:;;teechilibrului sufletesc, este calmullini:;;tit.
Acesta este telul :;;irodul acestei cai. - Calmullini:;;tit, degajat adica, daca vrem sa putem intelege cu adevarat un alt om, in
inima trebuie sa apara lini:;;tea.Intregul suflet trebuie sa ajunga
la lini:;;te,:;;iatunci vom putea sa percepem ce se petrece in
sufletul celuilalt. Marea cale de evolutie pentru omenirea
moderna este cararea sextupla, spune Rudolf Steiner. Ea vrea
ca omul sa pa:;;eascaastazi pe ea. Cararea octupla era cararea lui
Buddha. Cararea sextupla este calea omului modern.
Dezvoltarea acestor calitati ne duce totodata la dobandirea
unor facultati in domeniul social.Ea este caleadezvoltarii "fantezieimorale", 0 calepe care se dezvolta inspiratia.Perceperea Eului
in spatele dublului celuilalt om este deja un pas pe aceasta cale,
care duce la inspiratie.Cand privim cu dragoste un copil,ii putem
iubi parul frumos, vocea sonora,pelea delicata.Dar putem invata
sa iubim :;;iEul care se ascunde in acest copil :;;itinde sa se
manifeste. $i acesta este deja un pas spre pregatirea inspiratiei.
Un dascal nu poate fi bun fara sa fi dezvoltat intr-o anumita
masura forta inspiratiei. Acesta este marele dar de care au parte
oamenii care au de-a face cu copii.

112

113

1--

BERNARD LIEVEGOED

A1trei1ea tip de grup este grupulde inijiativiisau de acJiune.

Aceste grupuri se intrunesc pentru a 1ua ni:;;teinitiative :;;ia
executa ni:;;teactiuni. Ce conditii se impun pentru un grup care
vrea sa fie un grup de initiativa? Nu e suficient ca 1-0sau 20 de
oameni sa vrea, pur :;;isimp1u, sa inceapa ceva. Un grup de
initiativa trebuie sa fie in primu1 rand un adevarat grup inainte
de a intreprinde ceva.Aceasta inseamna ca trebuie sa fie gasite
mij10acele- prin studiu comun, prin exersarea sau dezvoltarea
unor facultati pur socia1e- pentru ca cei care i1 a1catuiesc sa
formeze un grup.Atunci acest grup este in stare sa-:;;istabi1easca
un tel de atins.Atunci el va fi un instrument puternic care poate
rea1iza ceva in domeniu1 social. In acest grup pot interveni
ierarhii1e.Daca a devenit un grup adevarat, el poate reprezenta
un organ a11umii spiritua1e.
Daca un grup care poate deveni un organ a11umiispiritua1e
a biruit efectele karmice vechi,membrii 1uitind sa dezvolte ceea
ce cere samburele spiritual fiintia1a1celui1alt,nu ceea ce doresc
diferitele 1uiinveli:;;uri.Acesta este un adevarat grup de initiativa;
el1ucreaza pe baza intuitiei. Ierarhii1e pot actiona prin intermediu11ui :;;igrupu1 devine instrument a1ierarhii1or.
Eu1 fiecaruia este independent in cadru1 grupu1, :;;igrupu1
actioneaza pe baza intuitiei. Se formeaza 0 karma noua.Aceasta
karma noua este karma solara.Vechea karma este karma 1unara.
Ea a intrat in viata pamanteasca prin poarta Lunii. Fortele
karmei vechi sunt ordonate in a:;;afel incat ele pa:;;e:;;c
in viata
odata cu omu1, 1a na:;;tere.Dar omu1 i:;;iconstruie:;;te prin
activitatea Eu1ui sau 0 karma noua - karma solara. Aceasta
radiaza spre viitor.Aceasta este karma care se va dezvo1tain viata
viitoare. - Aceasta este cararea pe care se dezvolta "floarea de
lotus cu 10 peta1e", cararea cvintup1a.
In cartea sa Cum se dobtindesccunotinjedesprelumile superioare?,Rudolf Steiner vorbe:;;te:;;idespre floarea de lotus cu 10
peta1e :;;idespre cararea cvintup1a, care face trimitere 1aviitor.
114

A FACE BINELE

Cararea sextup1a duce in structura vietii socia1e. Ea are

1egatura cu relatii1e interumane, a:;;acum se contureaza ele in
sfera 1uiAici:;;iAcum. Cararea cvintup1a face trimitere 1aviitor.
Ce este cararea cvintup1a? Primu1 pas este dobandirea contro1u1ui perceptii10r senzoria1e. A1 doi1ea pas este contro1u1
presimtiri10r :;;i dispozitii1or, a1 "fantazarii". Trebuie sa ne
intrebam de unde vin ele. In a1trei1earand, noi avem in permanenta un mare numar de perceptii incon:;;tiente,care ne ating
ochii :;;iurechi1e; ele actioneaza asupra noastra :;;iprin intermediu1fortelor magnetice ale Pamantu1ui.Trebuie sa ne formam
in juru1 nostru 0 "armura sufleteasca"impotriva tuturor impresii10r incon:;;tiente.A patra cerinta este sa evitam sa preluam
prob1emefara sa reflectam asupra lor.Auzim tot felu1de 1ucruri,
ne destindem cand citim ziaruLInghitim'atat de multe subiecte,
pur :;;isimp1u, fara sa reflectam asupra lor. Trebuie sa invatam
ca tot ceea ce patrunde in noi sa ne fie con:;;tient:;;idar, adica
sa preluam toate acestea sub 0 asemenea forma incat sa fim
nevoiti sa reflectam in mod real asupra lor.Ca 0 ultima exigenta,
Rudolf Steiner adauga, cand sintetizeaza aceste patru cerinte,
notiunea de "autodiscip1ina severa".
Aceasta inseamna, pentru oamenii care participa 1aun grup
de initiativa sau de actiune, sa caute ca1eade a se deta:;;ade sine,
de a se elibera de sine. Ei trebuie sa-1poata accepta pe cela1alt
a:;;acum este el, :;;isa lase spatiu de actiune posibi1itati1orpozitive. Fiecare membru trebuie sa-:;;iretina fortele negative pentru
sine :;;isa 1ucreze 1aele "in camaruta 1ini:;;tita".
Sa sintetizam inca 0 data: avem, pe de 0 parte, vechea karma.
Intreaga cunoa:;;tere :;;ifacultati1e pe care 1e putem dezvolta se
bazeaza pe vechea karma. Ajungem sa inta1nim a1ti oameni,
invatam sa-i cunoa:;;tem, ei intra in cele din urma in propria
noastra viata. Nu yom cunoa:;;te cu adevarat un alt om daca nu
11primim in propria noastra viata, astfel incat sa fie 0 parte

115

---

BERNARD LIEVEGOED

constitutiva a acesteia. Atunci prin vointa noastra intra in

existenta karma noua.Aceasta este karma a viitorului.-A~adar,
putem caracteriza grupurile in felul urmator:

. fn "grupul
. fn "grupul
nou;
. fn "grupul

de studiu" se reveleaza vechea karma;

social" se reveleaza vechea karma ordonata fn mod
de iniJiativa sau de acJiune" se formeaza

7.
TR1PART1T1A $1
SEMNATURA SP1R1TUALA
A PREZENTULU1

0 karma

noua.

Inca un sfat pentru practica. Daca vreti sa lucrati ca grup,

intrebati -va:

nCe scopare acest grup?

Cum procedam in cadrul realitatii socialede astazi daca vrem

sa realizam anumite aspecte ale "ideii de tripartitie" a lui Rudolf
Steiner?
Daca vrem sa ne confruntam cu acest subiect, trebuie sa
actionam in doua directii.Exista,in primul rand, caleapatrunderii
problemelor sociale ale prezentului ~ia situatiei mondiale. Aici
trebuie sadistingem trei planuri pe care se mi~caproblemele:

Ce facem noi?propriu-zis?
$tie grupul ce face?
Ateptarile tuturor se afla pe
acelai plan?n

.planullumii spirituale, al ideilor ve~nice;

.planul notiunilor sociale "rationale", care pot fi aplieate
.

practic;
planul realitatii sociale, a~a cum arata practic in fiecare
situatie data.

Pe langa aceasta,exista un al doilea punet de abordare pentru

munca in acest domeniu. Daca vrem sa ref1ectam serios la
aceasta,va trebui sa traim intr-un mod nou in cadrul grupurilor.
Daca facem acest lucru cu scopul de a realiza anumite aspecte
117

116

---

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

momentului respectiv. Desigur, realitatea sociala este legata

intotdeauna de 0 anumita situatie care domne~te in cadrul unui
anum it interval de timp. Ea se schimba ~i evolueaza continuu.

ale ideii de tripartitie, trebuie sa ne confruntam cu insa~i ideea

tripartitiei - tinand seama ~i aici de acea stratificare. pe trei
niveluri a problemei.
Vom urmari ambele directii. In primul caz, examinam
problemele lumii ~ilasam ideea tripartitiei in fundal. In aldoilea
caz, ne ocupam de tripartitie, pentru a intemeia 0 comunitate
in spiritul ei. - 0 a treia directie rezulta, intr-un fel, ca sinteza
dusa mai departe a acestor doua cai.
Aceasta este interventia activa in lume pentru realizarea
tripartitiei, care are loc doar pe baza impulsurilor tripartitiei.
Aceasta interventie activa poate lua na~tere atat pe baza
preocuparii cu problemele sociale ale lumii, cat ~ipe baza unei
munci comune, care incearca sa realizeze cateva aspecte ale
tripartitiei. Pentru cunoa~terea bazelor tripartitiei trebuie sa
studiem mai intai cartile ~iconferintele pe aceasta tema ale lui
Rudolf Steiner.lntr-o serie de conferinte din anii 1919pana in
1922 sunt dezvoltate contextele care stau in relatie cu primul
plan, planullumii ideilor ve~nice.Acele idei ve~nice triiiesc in
conferinte, in carti, in intreaga antroposofie. Tripartitia organismului social apare acolo pe marele fundal al antroposofiei,
care proiecteaza lumina asupra ideii tripartitiei omului ~i a
societatii, a lumii tripartite a ierarhiilor ~i, in cele din urma,
asupra Sfintei Treimi ca dumnezeire.
In lumea intreita a ierarhiilor,in omul tripartit ~iin structura
tripla a vietii sociale intalnim ideile ve~nice,a~acum ~i-au gasit
ele 0 forma in Piatra Fundamentala a Societatii Antroposofice
Generale.
Dar in conferintele din anii 1919/1920 avem de-a face cu
expuneri in care e vorba numai in parte de ideile ve~nice.Rudolf
Steiner trece aici la planul mentionat al notiunilor sociale
rationale.Elle dezvolta pe baza situatiei din 1920.Aceste notiuni
stau la mijloc intre ideile ve~nice ~i realitatea sociala a

Pe langa aceasta, trebuie sa cunoa~tem realitatea sociala a

prezentului.Atunci putem pune problema conform notiunilor
sociale adecvate, aplicabile, ~i put em recunoa~te: Trebuie sa Ie
producem noi in~ine mereu.
Totu~i,din activitatea lui Rudolf Steiner din anii 1919/1920
putem invata ceva esential. Observam situatia social-istorica de
atunci ~iput em percepe modul cum a tratat-o Rudolf Steiner
ca exemplu metodic care ilustreaza trecerea ideilor ve~nice in
notiuni sociale rationale. Daca studiem lucrurile in acest fel,
dezvoltam 0 gandire metodica pe taramul problemelor
tripartitiei.
Daca vrem sa ajungem la idei rationale, aplicabile, avand in
vedere prezentul nostru social, trebuie sa examinam evolutia
realitatii sociale de dupa 1920. La problemele din 1920, care
joaca, ~iele, un anumit rol, trebuie sa adaugam 0 diversitate de
situatii absolut noi, care atunci inca erau necunoscute. Trebuie

118

119

Aadar; daca vremSa ajungem

la asemenea nojiuni rajionale in

legatura cu formularea problemele
sociale? trebuie sa ne indreptam
atenjia mai intai spre ideile venice
i sa lucram la ele.

----...

BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

sa punem cunoa~terea tuturor acestor fapte in legatura cu

intelegerea substraturilor spirituale ale acestora.
Ajungem la 0 intelegere a noilor fenomene ale evolutiei daca
incercam sa comparam materialismul secolului al XIX-lea cu
materialismul secolului XX. Materialismul secolului al XIX-lea
a domnit mai ales in gandire,materialismul secolului XX se
desfa~oara in viaja practicii. Gandirea materialista din
secolul XX a fost dezvoltata de acele generatii de savanti ideali~ti
care au format, intre 1850 ~isfar~itul secolului trecut, respectiv,
de la inceputui secolului nostru pana la sfar~itul Primului
Razboi Mondial, imaginea materialist a despre lume. Aceasta
gandire materialista a fost pentru Christos 0 crucificare interioara. Materialismul transpus in practica este 0 cruce ~i mai
grea pentru lumea spirituala: materialismul a patruns in sfera
voinjei.Vedem evolutia acestuia incepand din anul 1920.
Cand materialismul traie~te in vointa, ia na~tere 0 tendinta
de a crea, practic, lumea din nou. Cand aceasta tendinta se manifesta in domeniul tehnicii, ea se sprijina pe cunoa~terea legilor
fizicii. In domeniul vietii sociale, viitorul e programat dinainte
in acest scop prin sociomodele. Cu aceasta orientare practica,
materialismul s-a dezvoltat deosebit de repede, incepand din
anu11945. Cel de-al Doilea Razboi Mondial a accelerat actiunea
lui Ahriman, atat pe taram teoretic, cat ~ipe taram practic.
Dupa razboi a aparut, ca ceva nou, "analiza sistemica". Incepand cu 1945 e posibil sa se construiasca sisteme ale caror forte
active se sustin reciproc ~i se men tin in stare de stabilitate a~a-numitele "sisteme inchise". Un sistem inchis ia na~tere cand
ni~teforte conlucreaza pe baza a~a-numitei "conexiuni inverse".
Prin aceasta,ele sunt mentinute in cadrul unui anumit camp de
actiune, pe care nu-l pot parasi u~or.Un exemplu foarte simplu
ni-l ofera un sistem de incalzire a spatiului unei case. Stabilim
0 minima ~i0 maxima intre care lucreaza sistemu1.Temperatura

trebuie sa se mi~te in jurul unui anumit punct, la care e fixat

acul indicator al aparatului de reglare. Daca indica 21, temperatura ramane constanta, intre 20 ~i22. Cand temperatura se
ridica prea mult, depa~ind 22,pe baza temperaturii prea ridicate
din incapere intra in functie conexiunea inversa a sistemului de
incalzire, decupland pentru scurt timp arzatoru1. Cand temperatura se apropie de limita inferioara, aprinzatorul porne~te din
nou.
Acest sistem foarte simplu se inchide prin conexiune inversa,
sub influenta informatiei exterioare (temperatura incaperii), care
ii este comunicata de termostat.
Intre timp s-a ajuns sa se construiasca sisteme inchise mult
mai complicate. Intr-o anumita privinta, ele reprezinta ni~te
imitatii ahrimanice ale organismelor vii. In imparatia lui
Ahriman, taina vietii este sistemul inchis. El se orienteaza dupa
schema de functionare a celulei simple, care poate men tine in
ea sarurile, chiar ~i atunci cand 0 punem in apa fara niciun fel
de saruri. Ceva de felul acestei celule este numit "sistem stabil".
Gradul de sensibilitate al unui sistem inchis depinde de constructia lui. In mod corespunzator, "toleranta" e mai mare sau
mai mica. Anumiti factori, care intra in sistem ca parti componente, sunt numiti "variabile". In exemplu nostru cu sistemul de incalzire, variabila e temperatura, in schimb, umiditatea
nu joaca niciun ro1.Daca se cade de acord in ceea ce prive~te
alegerea variabilelor unui sistem, se poate construi 0 instalatie
de comanda corespunzatoare, care integreaza variabila in sistem.
Exista sisteme cu una, doua, dar ~ialtele, cu 10 sau 20 de variabile.Atunci ele devin atat de complicate incat trebuie abordate
cu ajutorul matematicii superioare. Trebuie sa se apeleze la
speciali~ti.
Sistemelor Ii se poate imprima, prin modullor de constructie,
un "comportament" specific. Poate fi necesar un sistem inchis,

120

121

~='''''

A FACE BINELE

BERNARD LIEVEGOED

avand un anumit "comportament" - acesta este termenul de

specialitate. Acestea sunt atunci nite "sisteme input-output".
Se pot organiza coli,de exemplu, ca sisteme input-output.
$coala corespunde unui sistem de incalzire, iar copiii corespund
incaperilor care trebuie sa fie incalzite. Materialul de predat
constituie, ca sa spun em aa,inputul coliietc. Sistemele inputoutput se numara printre cele mai mari cuceriri pe care
Ahriman le-a daruit omenirii in ultimii 30 de ani.
Cum se aplica acest lucru in agricultura? Ogoarele unei
ferme sunt privite ca un sistem. Se sadesc in ele seminlele,
plantele rasar.- Ce substanle minerale iau plantele din sol? In
privinla pamantului, are loc un output, prin urmare, trebuie sa
existe i un input. Pamantul devine un sistem input-outputtrebuie sa-i fie furnizate ingraminte artificiale corespunzatoare,
pentru a se inlocui substanlele nutritive consumate.
Deja de la inceputul acestui secol,in psihologie exista aa-numitul "model excitalie-reaclie". 0 intreaga coalade psihologi
susline ca, prin natura sa, omul e un sistem inchis de forle. La
inceput, la noul-nascut, acest sistem de forle e lipsit de conlinut.
Imi amintesc primele randuri ale uneia dintre cele mai bune
lucrari de psihologie sociala aparute in America: "Problema
educaliei este, in fond, problema felului in care protoplasma
intalnete societatea:' Protoplasma este un sistem inchis. De
aceea, intregul om e considerat un sistem input-output corespunzator. Aceasta inseamna ca in el trebuie sa introducem mai
intai ceva,daca vrem ca mai tarziu sa iasa ceva.- Acest mod de
a privi lucrurile devine fundamentul psihologic decisiv al pedagogiei moderne. Atunci se spune: "Copilul se nate ca fiinla
biologica, se nate ca un sistem de forle inchis. Ca sa oblinem
de la el un output, mai inainte trebuie sa aiba loc un input!" Aa
a spus John Locke (1632-1704): "Tot ceea ce exista in om a
intrat acolo pe calea simlurilor. Din el nu iese nimic care sa nu

fi ajuns acolo pe calea simlurilor:' Intreaga psihologie i educalia

moderna traiesc, de fapt, din tradilia lui Locke.
Gandirea lui John Locke urmeaza modelul input-output.
Intalnim pretutindeni acest model. I1 descoperim la noi inine
ila felul cum gandim. E ca 0 boala infeqioasa. Noi tOli suntem
atini de ea, intr-un fel sau altul, chiar i atunci dnd vrem sa
ne insuim antroposofia. Trebuie sa-l combatem pana in panzele
albe. Cand credem ca I-am biruit, el ne ajunge din urma la un
alt niveL Ne intrebam: "Care a fost input-ul la inceput, pe
vechiul Saturn, icare va fi output-ulla sfarit?"Cine dintre noi
nu s-a intrebat ce va deveni omenirea la sfarit, pe Vulcan?
Asemenea intrebari nu pot fi puse. Pe acest taram domnete
libertatea. Nici cel mai mare iniliat nu ar putea spune cum va
arata lumea peste 20 de ani.
In ultimii 20 de ani, gandirea bazata pe input-output i-a dat
seama ca intotdeauna exista forle ivariabile care se afla in afara
modelului. Umiditatea e 0 variabila aflata in afara modelului
sistemului nostru de incalzire. Cand asemenea forle intervenind
din afara exercita, totui, 0 influenla, ele sunt numite
"parametri"
In sensul modelului psihologic respectiv, la natere omul e
absolut "vid", i dnd moare e plin de inlelepciune. Dar in acest
model exista un parametru - Eul uman, samburele fiinlial
spiritual. In cadrul "modelelor excitalie-reaclie" - i ele sunt
construite conform teoriei despre input i output - sistemul
inchis funclioneaza in felul urmator: "Mi-e foame. Trebuie sa
mananc. Sunt satuL Jar imi e foame. Jar mananc. Sunt iar
satuL.." In acest sistem inchis, compus din foame, mancat,
saturat, Eul e un parametru spiritual, 0 forla care intervine din
afara in dmpul excitalie-reaclie.
Parametrii sunt considerali adesea piedici deranjante,
fiindca ei strica frumosul model. Dar baza acestui model este

123

122

".

-BERNARD LIEVEGOED

A FACE BINELE

- "Spuneli-ne, va rugam, cali bani trebuie sa fie

omul. Un om poate sa spuna: "Mi-e foame.A:;;vrea sa mananc

ceva.Dar mai int~iivoi scrie aceasta scrisoare." $i nu mananca.
Se impotrive:;;tefoamei :;;iiese din cercul inchis - fiindca din
exterior a aparut 0 alta forta, de 0 alta calitate decat aceea pe care
0 prezinta forlele din interiorul sistemului. Asemenea parametri
sunt elementele cele mai deranjante care tulbura pacea acestor
constructori de sisteme :;;imodele din zilele noastre. Acest lucru
s-a vazut in exemplul din conferinla a doua: ni:;;teeconomi:;;ti,
care au vrut sa fie consiliali la organizarea unui sistem :;;colarin
Nigeria. Cat ar trebui sa investeasca ei in munca de educalie
daca ar vrea sa aduca treptat unanumit numar de oameni la un
nivel :;;colarelementar, pe allii la un nivel de instruire :;;colara
superioara :;;i,in sfar:;;it,pe caliva la un nivel de pregatire universitara? Pe ace:;;tioameni nu-i interesau catu:;;ide pUlin metodele
didactice. Era vorba doar de investilii. Existau tOli factorii, ei
s-au apucat de prelucrarea obi:;;nuitaa datelor. In cele din urma
s-a ajuns la un model al raportului investiliilor fala de
"output" -ul de forle tinere calificate.
Exista, totu:;;i,pe acest taram caliva parametri. Se vorbe:;;te
aici de "piedici determinate cultural". De exemplu, in unele
culturi exista principiul ca un intelectual nu lucreaza - un factor
perturb ant ingrozitor pentru modelele de investilii.
Eu am adus in disculie 0 alta experienla, pe care am facut-o
in Est: "Daca dumneavoastra finanlali in acest fel sistemul de
invalamant al unei lari, acolo se va forma un grup de tineri
academicieni indigeni. Ace:;;tioameni vor deveni la un moment
dat grupul central al unei revolulii, fiindca ei au in spate studii
universitare :;;itrebuie sa lucreze in cadrul unei ambianle culturale care nu Ie poate oferi nivelul de munca adecvat. Deoarece
i:;;idau seama ca toate acestea merg cu totul altfel decat i:;;i
reprezinta ei lucrurile, ace:;;tioameni vor deveni conducatorii
revolulionari ai generaliei urmatoare. - Acesta va fi un
puternic factor perturb ant pentru modelele dumneavoastra de

Cei care gandesc in acest fel nu trebuie considerali oameni

primitivi, care se gandesc numai la bani. E vorba de asistenli
universitari,matematicieni :;;ide alli oameni instruili, care ca:;;tiga

124

125

investilie."

investili aici pentru a rezolva aceasta problema." - "Nu ajungeli

mai departe cu bani. Puteli realiza ceva numai daca trimiteli
acolo oameni a caror inima sa bata cu adevarat pentru aceasta
cultura :;;inevoile ei. Cultura insa:;;itrebuie sa fie dezvoltata!
Asemenea schimbari trebuie sa implice 0 intreaga generalie,
intr-un asemenea mod incat educalia sa porneasca de la baza
culturii inse:;;i,nu sa vina din afara." - "Inlelegem asta. Cat ar
costa?" Eu am raspuns: "De ce va gandili intotdeauna in bani?
De ce nu va gandili ce metode de educalie :;;iinstruire ii pot
ajuta pe oamenii din Nigeria sa ajunga la nivelul sufletului
con:;;tienlei?"- In loc de "sufletul con:;;tienlei" am folosit in
acest caz un alt cuvant. "E imposibil", a fost raspunsul. "A:;;a
ceva nu intra in modelul nostru." Modelul era reglat in funqie
de bani, a:;;acum sistemul de incalzire e reglat in funqie de
temperatura. Ei voiau sa aduca totulla acela:;;inumitor, "banii".
Eu am descris lucrurile simplificat. In realitate, a fost vorba de
0 disculie foarte tensionata. A fost destul de neplacut pentru
mine, fiindca eu aduceam mereu in disculie variabile :;;i
parametri la care nu se putea ajunge prin bani.

Gandirea input-output are

tendinla de a reduce toate
problemele imaginabile la un
factor principal? la 0 variabilii.

~'{M,

BERNARD

LIEVEGOED

ei in:?i:?iputin din munca lor.Dar ei spun: "Noi vrem sa contribuim prin munca noastra 1arezo1vareaprob1emeisocia1e.Pentru
a putea rea1izain mod real acest 1ucru,trebuie sa cream modele:'
Unu1 dintre co1egiimei este un barbat celebru. I s-a oferit
0 functie de profesor universitar in Statele Unite. E1 spune
urmatoru11ucru: "Noi am ajuns acum atat de departe incat
putem reduce intreaga viata economica a omenirii 1acinci factori
variabi1iprincipa1i.Prin aceasta putem conduce viata economica
a intregii 1umi."Eu i-am raspuns: "Fericita 1ume!Ar trebui sa
fim bucuro:?i ca dumneavoastra ati somat 1umea sa accepte
aceasta situatie, fiindca acum viata economica se poate
desfa:?ura sub forma ideala dupa modelu1 dumneavoastra!
Fire:?te,yeti descoperi repede cati parametri de care nu ati tinut
seama exista!"
In vremea 1uiRudolf Steiner,in juru1anu1ui 1920,inca nu era
vorba de un asemeneagen de prob1eme,pe care1eridica asemenea
modele. Se considera ca acestea nu ar avea nicio importanta
pentru tratarea prob1emei socia1e. Astazi ele constituie 0
problema de prim ordin. Cand elaboram astazi un model pe
taram social,trebuie sa a1egemcon:?tientce factori :?ice variabi1e
inc1udemin eLPutem invingematerialismu1pe acesttaram numai
daca punem accentu1pe parametri. Am putea sa ie:?imin public
:?isa 1eexp1icamoameni10rca modelele lor sunt gre:?ite.Dar in
cadru1 anumitor variabi1e ele pot fi abso1ut corecte. Nu ai ce
zdruncina 1aele.Putem ajuta cu cevanumai daca facem trimitere
1ani:?teparametri care intervin dintr-un alt plan.
Intr-o discutiecu ni:?tepsiho10gicareinvocautraditia 1uiLocke,
am incercat sa aduc in discutie parametru1 Eu1ui :?iparametru1
1ibertatii individu1ui. Pentru ei, ace:?tia sunt ni:?te parametri
ingrozitori, deoarece din 1ibertatea Eu1ui izvora:?teputerea de a
a1egein mod 1iber,de a 1uahotarari in mod 1iber.Aceasta putere
126

---

A FACE BINELE

strica intotdeauna modeluLEu1este cel mai mare revo1utionarpe

taramu1vietii socia1e.Corpu1nostru astral este, de fapt, in esenta
sa, 0 formatiune eteric-astra1a,asemanatoare unui model, in care
sunt integrate un mare numar de forte care actioneaza,in cea mai
mare parte, automat. Aceasta formatiune este un sistem inchis.
Atunciintrain scenaun parametru- Eu1uman - :?ifo10se:?te
acest
model pentru cu totu1 altceva decat pentru ceea ce fusese creat
initial. E1 schimba modelu1,prin faptu1 ca scoate sistemu1 din
determinarea 1ui,stabi1itain schema modelu1ui.
Putem contribui 1ainfrangerea materia1ismu1uiin economia
agrara, in sensu1 unei agriculturi bio10gic-dinamice, daca atragem atentia asupra faptu1ui ca 1ametoda input-output, pe care
se bazeaza procedeu1de administrare a ingra:?amintelorchimice,
anumite forte nu intra in componenta modelu1ui.Ingra:?amintele
chimice sunt input-u1, p1antele sunt output-u1 - dar cum stau
1ucruri1ecu fortele cosmice, care raman in afara modelu1ui?
Un alt exemp1u11constituie remedii1ecare sunt produse prin
procese ritmice. Homeopatia nu poate deveni accesibi1a cu
principiu1input :?ioutput. Criticii spun: "Trebuie sa introducem
ceva care apare apoi din nou 1aivea1a.Dar dumneavoastra nu
adaugati niciodata ceva nou. Di1uati cantitatea de substanta in
raport de 1 1a 10 :?icontinuati astfeLTreptatt substanta dispare,
:?inu mai ramane nimic altceva decat apa."
Daca vrem sa combatem acest argument, trebuie sa atragem
atentia asupra parametru1ui "ritm". Ritmuri1eau un efect asupra
remedii10r. Ritmu1 este un factor care intervine din afara
sistemu1ui input-output. Daca nu ne-am confruntat mult timp
:?iin mod profund cu natura :?iactiunea ritmuri10r,modu1 nostru
materialist de a privi 1ucruri1enu va putea da forta remedii10r
noastre. - D.aca vrem ca viata socia1asa fie vindecata, trebuie
sa fie vindecati mai intai ace:?ticreatori de sisteme.
127

~~.,

BERNARD LIEVEGOED

-,

A FACE BINELE

Un mare perico1 apare ~i atunci cand ne straduim sa

intelegem ce a spus Rudolf Steiner. Eu insumi am de 1uptat
zi1niccu acest perico1:~i ideea "tripartitiei organismu1uisocial"
poate fi conceputa u~or ca sistem inchis. Atunci totu1 se
desfa~oara frumost conform modelu1ui sau. Ce bine ar fi daca
oamenii ar vrea sa adopte acest splendid model a1tripartitieit
atunci totu1 ar merge a~a cum trebuie.
Atat timp cat judecam in acest felt noi gandim in sensu11ui
Ahriman ~i a11umii sale de modele. In domeniu1 vietii soda1e
actioneaza un parametru puternict care intervine din afarat de
departe - acesta este Christos. Christos apare ~i ne daruie~te
posibi1itatea de a deveni oameni 1iberi. In sfera vietii socia1e
aceasta posibi1itate se manifesta prin puterea iubirii. Ea poate
deveni 0 piedica in ca1eacreatori1or de modelet fiindd aceasta

put ere a iubirii traie~te in afara tuturor sistemelor economice

~isocia1et~iface ca imposibi1u1sa devina posibiL
Iubirea introduce in joc un element care nu e calcu1abiL
Gandirea ahrimanid spune: "Atat ~iatat va costa investitia
in oameni care poarta in ei iubire." Dar iubirea nu poate fi
cumparata. Omu1 poate trai din izvoru11ibertatiit el poate gasi
in sine iubire - ~iintregu1 sistem va fi modificat. Singura posibi1itate de a evo1uain cadru1 acestei 1umi a dezvoltarii automate
consta in introducerea noiiforletcare vine din afarat forta iubirii.
Iubirea face posibi1a activitatea pe taram social.
Un prim pas consta in asimi1areaideii de tripartitie in sensu1
unei imaginatii purtatoare de idei ve~nice.Intram deja in sfera
imaginatiei atunci cand ne formam reprezentari vii cu ceea ce
Rudolf Steiner ne-a dat ca idei ce poarta in ele ve~nicia;idei care
izvorasc din marea taina a Trinitatiit a~acum se exprima ea sub
forma societatii tripartite.
.
Dad vrem sa trecem 1area1izareaunuia dintre numeroasele
aspecte posibi1e ale unei vieti socia1etripartite autenticet yom
reu~i numai dad ne yom deschide fortelor inspiratiei. Aceasta
inseamna d trebuie sa fim "inspirati" - cu ceea ce facem se
une~te ceva care vine din afara. Acesta este Eu1 uman. In Eu1
omu14iactioneaza forta 1uiChristos. Ea aduce forta iubirii.Acest
fapt poate modifica intregu1 nostru model.
Cand vrem sa ne apropiem de ni~te sarcini cu modu1 de a
proceda pe care ni-1indica tripartitiat ajungem 1aun alt niveLAici
esentialeste ceea ce facem.Putem face cevanumai dad actionam
pe baza fortei intuitiei. "Intuitie" - acest cuvant spune din Eu1
meu se revarsa ceva care nazuie~te spre viitor.
In prezentt cand incerdm sa gandim ~i sa traim ideea
tripartitiei a~a cum ne-a invatat Rudolf Steinert suntem expu~i
unor mari perico1e.Un perico1consta in influenta lui Lucifertcare
actioneaza asupra acelor oameni care sunt raspunzatori de

128

129

Eu1 uman apare ca agent independent in cadru1 modelu1ui

psiho1ogic. Aspectele fiintia1e ale omu1ui ce tin de fizict eteric ~i
astral pot fi sup use unor 1egi care creeaza un sistem inchis; dar
iata ca intra in scena Eu1t cu karma 1uitcu scopu1 ~i posibi1itati1e
1ui proprii. E1 vine dintr-o alta 1umet aflata in afara sistemu1ui
sub forma caruia putem infati~a omu1 cand 11vedem numai din
directia corpu1ui astral. Manifestarea libertatii individua1e ~i a
1ibertatii de a1egere se afla in afara campu1ui excitatie-reactie ~it
in principiut in afara modelu1ui input-output a11umii.
~

In lumea modelelo~ omul are?

prin Eul sau? libertatea de a alege?
de a introduce in lume din afara
variabile ~ifactori noi.

--

BERNARD LIEVEGOED

centralizarile ierarhice actuale. Lucifer tinde sa aqioneze asupra

vietii sociale cu intentia de a crea un sistem birocratic de reglementari care sa porneasca toate dintr-un punct central. Rudolf
Steiner a luptat la inceputul anilor '2Oimpotriva acestei tendinte.
Atunci, printre oameni aparuse un mod nou de a gandi. Se creau
modele fara nicio fisura pentru 0 viata sociala centraliz;ata,care sa
funqioneze ca 0 ma;;ina,fara frictiuni, ca un mu;;uroi de furnici.
Trebuie sa combatem ;;i cealalta forta. Trebuie sa ne
impotrivim constructorilor ahrimanici care inca nu existau in
anii '2O,ai constructorilor de modele de viitor.Ei se adauga celor
care creeaza reglementari pe baza vechilor traditii, ;;i aceasta
lupta -lupta impotriva constructorilor de modele din intreaga
lume - e mult mai grea ;;imai dura. Gandirea-model pe care 0
promoveaza ei este eel mai mare du;;man al ideii de tripartitie.
In comparatie cu ceea ce pot realiza astazi constructorii de
modele, tot ceea ce fac cei raspunzatori de reglementarile centraliste pare un joc de copii.Aproape ca nu ne putem imagina ce
va navaliin viata noastra sociala,acum ;;iin viitorul apropiat, prin
activitatea acestor constructori de modele. Oamenii vor fi siliti sa
se integreze in diferite sisteme de modele, in fabrici, servicii
administrative sau ;;coli,pana la forma pe care trebuie sa 0 ia
materialului de predat. Ei ne vor pune in fata modele pentru tot
ceea ce trebuie sa facem, iar modelele, in principiu, se vor baza
pe doi factori. Unul se nume;;te bani, celalalt,putere.
A;;adar,avem de-a face cu un scenariu absolut nou, care s-a
adaugat la ceea ce Rudolf Steiner avea deja in fata ochilor.
Rudolf Steiner a elaborat 0 serie de notiuni sociale
intelepte, aplicabile in practica, pe care Ie put em gasi in
conferintele ;;icartile sale. Atunci domneau unele tensiuni, din
cauza socialismului care aparea ;;i a unei tendinte de
reglementare a vietii sociale. Dar astazi se cere sa respingem 0
130

A FACE BINELE

forta ;;i mai mare, care va interveni mult mai profund in viata
noastra particulara cea mai personala; ea ne va cere sa facem
totul corespunzator cu un model sau altul. Yom manca, yom face
copii, yom construi ;;coli;;iyom plati impozite - totul conform
modelului numit astazi "planificare".
Putem birui aceste tendinte numai daca devenim con;;tienti
de de ;;i daca ne dam seama unde se afla ace;;ti oameni, care
detin functii pretutindeni, in ;;tiinta, psihologie, economie ;;i
politica. Daca devenim cu adevarat con;;tienti de acest fapt,
putem ;;ti ca nu-i putem combate niciodata pe propriul lor
teren. Ahriman e mult prea inteligent.
Dar putem face un lucru. La sfar;;it,dupa ce a fost prezentat
un model construit cu cea mai mare ingeniozitate, trebuie sa
atrageti atentia asupra fortelor care vin din afara.Atrageti atentia
asupra parametrilor corespunzatori. Daca e vorba de oameni atrageti atentia asupra Eului. Subliniati rolul ritmului ca realitate, cand e vorba de probleme de medicina sau de agricultura
biodinamica.
'"

InfaJa a tot ceea ce e predeterminat i conturat sub forma de

model? in faJa tuturor sistemelor
care in anii urmatori vor so. inchida
viaJa in abloane sociale rigide?
atrageJi in mod energic atenJia
asupra parametrului iubire.
131

"

\.

A FACE BINELE

aceste prime inceputuri ale unei epoci noi, prin faptu1 ca el a

e1aboratni:;;tebaze, a pus ni:;;tetemelii, a creat ni:;;tepuncte de
plecare,in stradania de a face ceva cu aceste impu1suri.
A doua treime a seco1u1ui,treimea mij1ocie,a inceput odata
cu Pa:;;ti1e~nu1ui 1933.In fata mi:;;cariiantroposofice, care acum
trebuia sa se bazeze pe sine insa:;;i,statea sarcina de a deveni
purtatoarea noi1orMisterii ale Soarelui. Ea trebuia sa fie in stare
sa intervina cu fortele Christosu1ui eteric in situatia grava a
omenirii. Acesta trebuie sa fie evenimentu1 decisiv a1 seco1u1uiXX. $i noi am fost prezenti in aceasta perioada.

8.
IN INTAMPINAREA SECOLULUI XXI

Era misiuneanoastrasa primim in inimi ca rea1itateacest

Viata lui Christos a inscris un nou ritm in existenta Pamantului. Este ritmul de 33 de ani. Acesta corespunde perioadei
dintre Na:;;tereain Bethlehem:;;i Evenimentul Golgothei :;;icel
a1 Pa:;;ti1or.Acest ritm a1 vietii pamante:;;ti a 1ui Christos se
manifesta in actiunea socia1a a omu1ui de astazi. De atunci,
impu1suri1e de vointa christificate care sunt active in evo1utie
se reveleaza tot mai clar in cadru1 proceselor vietii socia1ea
oameni1or sub forma acestui ritm: ceva care traie:;;teacum in
vointa se arata mai tarziu, venind oarecum din afara, intr-un fel
de "inviere" - Rudolf Steiner vorbe:;;temereu despre acest ritm,
care inva1uie 0 treime de secoL Dar intre timp acest fapt este
cunoscut :;;iprintre neantroposofi.
Vechi1eMisterii precre:;;tineerau Misterii ale intelepciunii :;;i
ale frumusetii; noi1e Misterii sunt Misterii ale iubirii :;;iale
evo1utiei - Misterii ale vointei,Misterii ale inimii.
Sa privim in trecut. Ce s-a intamp1at in 1umein prima treime
a seco1u1uiXX? Atunci un mare initiat a1omenirii a stat in fata
tuturor in sfera de actiune a Misterii10rSoarelui- Rudolf Steiner.
El a dat artei, tuturor domenii1or care a:;;teptau0 dezvo1tare,impu1suri de innoire. Doar un mic cerc de oameni s-a asociat cu

eveniment :;;isa traim :;;isa actionam cu el in aceasta a doua

treime a seco1u1ui.
In anu1 care a urmat Congresu1ui de Craciun (1924), Rudolf
Steiner a tinut doua cicluri de conferinte pentru ni:;;te tineri
medici :;;istudenti in medicina. E11e-a dat sarcina de a prezenta
0 scurta descriere a lumii, cum va arata ea, conform reprezentari10r lor, in anu1 1935. - Ei :;;i-au indeplinit sarcina cat au
putut de bine. Rudolf Steiner a fost mahnit de raspunsuri1e lor,
care, ce-i drept, abordau foarte frumos evo1utia :;;iinterventia
unor fo,rte pozitive, dar in privinta aqiunii Puteri10r vrajma:;;e
erau comp1et orbi. Fortele care se opuneau unui eveniment atat
de important ca Aparitia Christosu1ui eteric nu erau incluse in
imaginea lor. Ei nu luasera in considerare faptu1 ca forte1e
intunericu1ui nu tac :;;inu stau in a:;;teptare; acestea mai curand
s-au unit pentru a-i abate pe oameni de 1a perceperea Christosu1ui eteric care se apropia. In anu1 1924, tinerii erau p1ini de
entuziasm fata de initiativele antroposofice din acea vreme :;;i
actionau in mod ferm pentru rea1izarea lor. Dar ei au uitat ceva,
au uitat de Puterile intunericu1ui. In aceasta consta marele e:;;ec
al muncii antroposofice in a doua treime a seco1u1ui XX. Noi

132

133

-- r
A FACE BINELE

BERNARD LlEVEGOED

put em intra in mod corect in ultima treime a seco1u1uinumai

daca avem curaju1 sa privim 1ucruri1ein mod treaz ~iobiectiv.
A~adar,sa examinam a doua treime a seco1u1uixx. Puteri1e
intunericu1ui ~tiau ca urma sa aiba loc A Doua Venire a 1ui
Christos in 1umea eterica. E1e au creat agitatie ~i au atras
omenirea in mrejele lor, in a~a felincat sa nu poata observa ce
se petrecea in rea1itate. In februarie 1933,Adolf Hitler a ajuns
1a putere. Prin fascinatia pe care 0 exercita, oamenii erau ca
vrajiti, a~acum 1ise intamp1a unor pasari mici cand se aHasub
privirea unui ~arpe; ele nu se mai pot mi~ca.
Dupa moartea 1uiRudolf Steiner, unitatea fortelor existente
in cadru1 Societatii Antroposofice s-a dovedit prea slaM. Societatea era dezbinata ~i statea ca para1izata in fata sarcini10r ce-i
reveneau. Ce-i drept, ni~te grupuri mici au 1ucrat mai departe,
atat cat s-a putut, ~iau incercat, in conditii1e date, sa faca ce se
putea mai bine. Unele inimi bateau cu ca1durapentru rea1itatea
spiritua1a.Numai ca, daca sintetizam 1ucruri1eprivind in urma,
trebuie sa caracterizam aceasta perioada conform adevaru1ui.
Dar de ce vorbim noi despre toate acestea? De ce nu trecem
cu generozitate peste ele ~inu tacem? Fiindca acum (1965),in
ultima treime a seco1u1ui,sunt in aqiune forte noi ~i exista
posibi1itati noi pentru 0 inta1nire. In cercuri1e antroposofice se
manifesta ni~te impu1suri! Acesta este un aspect pozitiv.
Dar in cultura 1umii care ne inconjoara se manifesta ~ialte
forte. Ultima parte a seco1u1uipoate fi privita sub doua aspecte.
Ea ne poate aparea ca acel interval de timp in care marea 1upta
dintre Ahriman ~iMichael va atinge un punct cu1minant.Pentru
a va infati~a un tab10u pozitiv,a~vrea sa prezint inca 0 data ceea
ce am spus 1a inceputu1 celei de-a doua conferinte. Rudolf
Steiner a conceput in anii de dupa 1920 cateva scrisori adresate
vaduvei unuia dintre membrii Societatii care murise spre
sfar~itu1Primu1ui Razboi Mondia1, in care i-a dat ni~te sfaturi

pentru viata impreuna cu cel decedat. E1 i-a descris ce traia in

con~tienta sotu1ui ei decedat. Aceste scrisori s-au pastrat.
Printr-o favoare a destinu1ui, eu am facut cuno~tinta cu fiica
acestei vaduve, care mi-a citit fragmente din ele.
Rudolf Steiner spunea ca cel care a trecut prin poarta mortii
"se treze~te" ~iprive~tein urma spre Pamant. Se ajunge, printre
altele, 1a urmatoarea imaginatitine: Ahriman sta intr-o grota
subpamanteasca. E1 se ocupa cu notarea a tot felu1 de 1ucruri
posibi1e, numarand ~i calculand neincetat. - E1 incearca sa
intemeieze, cu ajutoru1 unei matematici inca necunoscute, 0
intreaga 1ume. Dar a1aturi de el - a~a spune Rudolf Steiner sta Michael, a~teptand. E1 va face in cele din urma suma.
Aceasta imagine ne poate fi un ajutor in aceasta ultima parte
a seco1u1ui- Ahriman numarand ~icalcu1andfara ragaz, nascocind cele mai rumoase modele de 1ume ce pot fi calculate; ~i
a1aturi de el Michael cu spada, a~teptand rabdator, pana cand
va face bi1antuLAceasta c1ipainca nu a sosit. E1va putea aqiona
astfel daca va gasi aici, pe Pamant, oamenii care sa fie gata sa-1
urmeze ~isa 1upte pentru eL
Cum i~i introduce Ahriman ganduri1e in 1ume? Sa examinam un domeniu precis - 1umea anunturi10r publici tare, a
rec1amei.Artico1u1ce urmeaza a aparut 1a 5 august 1965 in
"New YorkTimes", ca mare anunt a1jubi1eu1uiunei firme, care
exista de 30 de ani!

134

135

.*,,,

-I

A FACE BINELE

stat agrar. Astazi populaJia oraelor depaete ca numar populaJia

de la Jara. Numai 10 % din populaJia noastra satisface necesarul
nostru de produse agricole... Centrul de greutateal populaJiei SUA
s-a deplasat constant spre vest. Astazi el se afla nu departe de oraul
Centralia / Illinois. Odata cu populaJia s-au deplasat in mod
corespunzator i aglomerarile de putere i avere.
A avut loc cea mai grandioasa explozie in domeniul cunoaterii
decand e lumea. Astazi se tie de patru ori mai mult decat in anul
1935, i in urmatorii 50 de ani oamenii de tiinJa vor fi adunat 0
cunoatere care egaleaza cunoaterea acumulata pe parcursul
intregii istorii de pana atunci. Numai din 1950 au aparut atatea
lueran' tiinJifice cate au aparut in toate secolele anterioare. in ultimul
an, in SUA aufost importate aproximativ 60 000 de produse.Acum
10 ani erau importate numai 2 000, in primii 30 de ani numai 100.
ViaJa a devenit ineredibil mai uoara pentru milioane de oameni,
impovararile corporale ale vieJii s-au redus in aa masura incat trupul
i spiritul au devenit mai libere pentru activitaJi culturale i de relaxare
decat se putea spera cu 0 generaJie in urma. in 30 de ani, produsul
nostru social brut este mai mult decat dublu. Clasa noastra de mijloc
sporete constant - tot mai mulJi oameni poseda mai mult decat au
posedat vreodata inainte.
Ieirile noastre in spaJiul cosmic sunt acJiuni dramatice i palpi-

GANDURI
DESPRE PERIOADA SCHIMBARILOR

Odata cu anul viitor incepe ultima treime, care il incheie, a

secolului nostru. Despre acest secol putem spune cu certitudine doar
un singur lueru: el se va deosebi de toate cele anterioare intr-un mod
atat de radical cum nu ne putem imagina. SecJiunea lui mijlocie, care
cuprinde mai mult de 0 generaJie, se apropie de sfarit. in aceti 30
de ani, in lume au intervenit nite schimbiiri mai radicale i mai vaste
decat in ultimele 300 de ani. Perioada schimbiirilor poarta un semn
distinctiv clar in istoria omenirii. Pentru aceasta perioada este
caracteristic nu numai faptul ca au aparut atat de multe schimbiiri,
ci i tempoul tot mai accelerat cu care au aparut ele. Cunoatem cu
tOJii evenimentele importante din ultimii 30 de ani, eriza economiei
mondiale, al Doilea Razboi Mondial, apariJia i ascensiunea unor
state noi, luptele pentru putere mondiala, abundenJa generala
erescanda i in cele din urma revoluJia tehnica in domeniul producJiei
i al comercializarii in mersul acestor evenimente decisive.
in momentul actual se desfaoara nite transformari poate i mai
radicale, i mai decisive. in aceasta a doua treime a secolului - aadar,
pe parcursul unei generaJii - rata de cretere a populaJiei s-a dublat...
Acum 30 de ani, apte din 10 medicamente inca nu erau cunoscute.
Pe atunci, numai 0 ferma din 10 eralegata la reJeaua generala de
alimentare cu energie electrica. Pe atunci, noi eram cu precadere un

tante.
Tehnica Tiepoate oferi, pe langa aceasta, mijloace prin care sa
putem trai in pace pe Pamant, presupunand ca reuim sa ne stapanim
dumaniile, rivalitaJile i temerile. Produse alimentare de tip nou,
forme noi de energie, evoluJii noi in domeniul tehnicii computerului
i a automatelor - prin toate acestea, ultima treime a secolului nostru
se va dovedi 0 perioada de inflorire a spiritului uman.
in faJa noastra sta 0 provocare, aa cum inca nu a mai existat
niciodata inainte. Exista atat perspective foarte promiJatoare, cat i
unele ameninJatoare.Ancorarea
noastra in viitor poate fi ereativa i
productiva, daca se ridica impotriva dorinJei de profit i impotriva
bo/ii, impotriva prejudecaJilor i ignoranJei, impotriva acelor elemente

. 137

136

v,'"

BERNARD LIEVEGOED

fntunecate

ale naturii noastre careaJaJa un om fmpotriva aitui om,

i un popor fmpotriva altui popor. Nimeni nu poate spune fncotro ne

va duce aceasta ultima treime, dar noi tim, cu siguranJa, ca astazi
one stau la dispoziJie atat cunotinJele i instrumentele,
cat i
potenJialul tiinJific i industrial cu care putem duce lumea la 0 stare
mai buna decat fnainte - sau mai rea decat fnainte.
Filosoful Alfred Whitehead, unul. dintre capetele de frunte ale
secolului nostru, a afirmat cu pUJin timp fnainte de moartea sa
urmatorullucru:
"Aceasta este arta progresului - a pastra ordinea
fn cele ce se schimbii i a avea grija ca fn ordine sa existe 0 schimbare
permanenta." Noi ne rugam ca perioada schimbiirilor care ne sta fn
faJa, cu tot necunoscutul pe care fl ascunde fn sine, sa poata veni sub
semnul ordinii, al iubirii, al raJiunii umane sanatoase red, de care
lumea are atata nevoie fn urmatorii 30 de ani care ne ateapta.

A~adartaceasta inseamna publicitate.Acesta este mijlocul de

actiune allui Ahriman. EI raspande~te in aceste anunturi ni~te
adevaruri spirituale in felul sau. Ce spune el este adevarul.Avem
aici unul dintre modurile in care poate fi considerata ultima
treime a secoluluitin privinta exploziilor pe taramul cunoa~teriit
al noilor posibilitatit al populatiei mondiale.
Ei binet putem alege0 alta imagine. Ce spune Rudolf Steiner
despre ultima treime a secolului? EI ne-a prezentat 0 descriere
a $colii lui Michaelt caret incepand cu anul1500t ii pregate~te
pe acei oameni care vor putea sta in cadrul noilor Misterii ale
Soarelui. Intreaga $coala a lui Michael va veni pe Pamant spre
sfar~itul secolului; marii invatatori de la Chartres ~itoti oamenii
care au frecventat ~colilelui Platont precum ~imarii dominicanit
care provin din ~colile lui Aristotel. Ei vor introduce ca
parametri in cadrul culturii noastre forte noit care raman in afara
modelelor pe care Ie creeaza Ahriman.
Ahriman i~i construie~te modelele numai cu acele forte pe
care vrea el sa Ie includa in ele. Fortele lui Michael sunt de aIta
calitate ~iraman in afara modelului. Ele sunt factori care produc
138

-A FACE BINELE

dezordine in minunatul model. Prin reclamet prin anunturi

publicitaret Ahriman vrea sa ne spuna ca aceasta ultima parte
a secolului va fi 0 perioada de posibilitati pamante~ti pozitive
dintre cele mai uimitoare - un Paradis pe Pamant. Noi ~tim ca
in acest model minunat ni~te parametri i~i vor manifesta calitatea proprie - ~i anumet prin acei oameni care au trecut prin
$coala lui Michael ~i vor cobori pe Pamant acumt in ultima
treime a secolului. Ei vor aduce cu sine ni~te forte pe care
Ahriman nu le-a luat in calcult ni~te forte care se afla in afara
a ceea ce a prevazut el. Forta iubirii este un parametru in lumea
lui Ahriman; ea actioneaza ca factor perturbant in edificiul
modelului sau. Exact la fel stau lucrurile cu forta luminii.
Misteriile autentice ale lui Mercur au incercat sa duca
intunericul pana la transformarea in lumina.
Cel care sta in ultima treime a secolului in slujba $colii lui
Michael va trait conform prezicerii lui Rudolf Steinert nu numai
intr-o lume a luminii claret a gandirii pure. EI se va cufunda
intr-un vartej de forte ahrimanicet forte luciferice ~i forte de
lumina ale lui Christost ~iva trebui sa-~igaseascadrumul printre
ele. De unde ii vine ajutor?
Noi 11 ajutam pe Michael in lupta lui impotriva lui
Ahriman prin faptul ca ne asimilam prin studiu ~tiinta
spirituala. A~apoate Michael sa biruie formulele ~icalculele lui
Ahriman. Acesta este primul pas: a face cuno~tinta cu lumeat
a: studia fenomenele lumiit a dezvolta 0 con~tienta a lumii.
Michael ar vrea ca aceasta cunoa~tere sa fie in folosul tuturor
oamenilortin mod egal.Ni~te cuno~tinte care sa slujeasca numai
unui grup restrans nu sunt in acceptia sa. Pentru aceasta e
important sa ne integram in lumet ca sa 0 cunoa~tem in mod
just. Trebuie sa formam grupuri care sa-~iasume in lume sarcini
obiectivet sa-~i propuna teluri pe care sa Ie realizeze in afara
grupului. Multe lucruri pe care Ie facem rezulta cu necesitate
din karma noastra trecuta. Dar noi trebuie sa savar~im ~ifapte
139

BERNARD LIEVEGOED

prin care sa introducem in lume ceva care sa nu aiba loc pe baza

necesitatii, care sa nu fie legate de karma trecuta. Acestea sunt
fapte libere, care slujesc viitorului.

Trebuiesa dezvoltam
curajul de a acliona pe baza
cunoa~terii spiritului.
De exemplu, sa fondam ni~te ~coli, dar sa ~i men tin em ~i sa
dezvoltam ceea ce am inceput.
In cadrul mode1ului pe care ni -1prezinta Ahriman zi de zi prin
anunturi nu yom gasi forte1e prin care sa facem fata dificultatilor
in anii care urmeaza ~i sa putem crea 0 lume solara in cadrul
societatii noastre. Fiindea aceasta este misiunea noastra: crearea

unor mici centre ale unei lumi solare in mijlocul societatii.

.
In afara mode1ului lumii pe care 11pregate~te Ahriman prin
rec1ama,traie~te 0 lume a luminii, a earei raza patrunde deja in
grote1eintunecate ale lui Ahriman. El este deja orbit ~i devine
nesigur. $i in cele din urma va fi ineatu~at de forte1e
pamante~ti, in care el se simte acasa.
Trebuie sa inceream sa gasim in gandirea noastra forte1e
luminii. Trebuie sa ne deschidem simtirea pentru suferinta ~i
mizeria din lume, pentru compasiune fata de lume. Christosul
eteric creeaza ni~teforte sub forma de germene cu care sa putem
intra in conditiile ne1ini~titoareale ultimilor ani ai secolului, a~a
cum Ie creeaza Ahriman. Ele vor fi lipsite de lumina numai
pentru cei care stau sub puterea vrajii lui Ahriman. Nimic pe
lume nu poate paraliza acele inimi care bat pentru Michael.
Fiindea nu exista nicio Apocalipsa fara speranta.
140

Multa munca mai ramdne

defacut - trebuiesa gasim
Lumina.

III
III

II!