+

Anatomia globului ocular

LP 1

Generalitati

Cel mai important analizator, oferind aproximativ 80-90

% in informatia mediului inconjurator

Putem distinge aprox 10 milioane culori si de-a lungul

vietii ni se succed aproximativ 24 milioane imagini

Situat in orbita, forma sfero-ovoidala

24mm(a-p) ( 22-27mm)

7,5 g

6,5 cm3 vol

Generalitati
https://www.youtube.com/watch?v=yzyphSTkW2U

Orbita

Cavitate, forma piramidala- patrulatera , ax ant-post de

4-5 cm

Continut : globul ocular

grasime orbitara

musculatura extrinseca

artera si venele oftalmice

nv S si PS

Pleoapele
4 straturi:
1.

Pielea

2.

Stratul muschiului orbicular

3.

Tesut conjunctiv

4.

Stratul cel .mucoase

Sistemul lacrimal

Conjunctiva

Membrana subtire, semitransparenta, roz, ce acopera

partea ant a sclerei ( conj bulbara) si fetele interne ale
pleoapelor ( conj palpebrala)

Locul unde conj palpebrala se reflecta pe glob pt a se

continua cu cea bulbara se numeste fundul de sac
( fornixul) conjunctival sup si inf

Rol in protectia globului ocular

https://www.youtube.com/watch?v=J4bvN957apI

+
Globul ocular

format din trei tunici si din medii refringente

(continutul)

Tunici:

Stratul extern ( tunica fibroasa) cornee + sclera

Stratul intermediar uveea/ tunica vasculara iris

+corp ciliar (uveea anterioara)+coroida (uveea post)

Stratul intern tunica nervoasa (retina)

+
Stratul extern (de invelis)

Sclera - alb sidefie, lucioasa, tesut conjunctiv dens (colagen

, elastina), avasculara , ocupa 5/6 post ale globului
- anterior se insera muschii oculomotori
- la nivelul polului post exista o zona in care sclera
prezinta numeroase orificii lamina cribrosa- prin care trec
axonii cel ganglionare ce form nv optic

Corneea transparenta, avasculara , foarte bine inervata

senzitiv , rol de protectie si mediu refringent ( asigura 45
de dioptrii din refringenta totala);
- are 5 straturi epiteliul, membrana bowmann,
stroma, membrana descemet, endoteliul

Limbul sclero-cornean jonctiunea corneei cu sclera

+
Stratul intermediar uveea
(tunica medie - vasculara)

Irisul are in centru orificiul pupilar prin care camera posterioara

comunica cu camera anterioara asigurand circulatia umorului
apos
- stroma iriana e formata din fibre musculare circulare
m.sfincter pupilar (control PS) mioza si din fibre radiare m.
dilatator( control S) - midriaza

Corpul ciliar procesele ciliare (rol in secretia um. apos)

critaliniana

- muschiul ciliar m. neted, asigura acomodatia

Coroida intre retina si sclera, tunica vasculara , ocupa 2/3

posterioare , asigura nutritia straturilor ext retiniene
- bogat vascularizata si bogat pigmentata rol de
camera obscura pentru formarea imaginii pe retina

+
Tunica nervoasa

Retina se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar

- are 10 straturi de celule (str. cel fotoreceptoare cu con si
bastonas functia vizuala transf semnalele luminoase in impulsuri
electrice)
- papila nv optic locul de iesire al fibrelor nv optic , margini
bine delimitate, culoare alb-roz , mica excavatie fiziologica 1/3 (pata
oarba)
- temporal de papila macula lutea ; in centrul maculei- fovea
centralis zona de acuitate vizual maxima
colorata

- conurile max concentrate macula - vederea diurna,

- bastonasele max concentrate in periferie (vederea nocturna)

- a. si v. centrala a retinei

http://www.ophthobook.com/videos/anatomy-of-theeye-video

+
Globul ocular spatii libere

Camera anterioara intre fata post a corneei si fata

anterioara a irisului formand unghiul iridocornean ; in
mijloc orificiul pupilar

Camera posterioara aici se formeaza sinechiile iriene

posterioare aderente intre fata post a irisului si fata
ant a cristalinului

Cavitatea vitreana- intre cristalin si retina, plina cu

vitros, mentine forma ochiului; se insera la baza retinei,
ora serrata . Important in amortizarea socurilor

Umorul apos si vitros

Umorul apos: secretat de corpul ciliar, in camera ant

erioara si posterioara. Fluid transparent de consistenta
plasmei dar cu C% scazute de proteine cu rol in
mentinerea TIO, nutritia endoteliului, cristalinului, retelei
trabeculare, antioxdant, imun. Excretat prin reteaua
trabeculara.

Vitrosul: secretat de corpul ciliar, masa gelatinoasa

transparenta ce acopera 90 din suprafata ochiului
alcatuita din apa( 98-99%), colagen, glicozaminoglicani,
hialuronat. Spre deosebire de umorul apos ce este in
continuu secretat, vitrosul este o masa stagnanta cu
schimburi metabolice si echilibare cu circulatia sistemica
foarte inceata.

http://www.ophthobook.com/videos/a
natomy-of-the-eye-video

Mediile transparente
Cristalinul

Lentila biconvexa situata in spatele irisului, in fata vitrosului,

care prin turtire si bombare aduce imaginea vizuala pe retina

Acomodatia; Unul din mediile refringente ale globului

asigura 15 D

Inconjurat de capsula cristaliniana (op de cataracta

capsulorexis) format din cortex si nucleu

Legat de muschiul ciliar prin zonula lui Zinn care se insera pe

capsula cristaliniana in zona ecuatoriala

Contine apa, proteine si saruri minerale

Nu contine vase de sange, limfatice sau nervi

Cristalinul

http://www.ophthobook.com/videos/anatomy-of-theeye-video

Mediile transparente
Pupila

Localizata in centrul irisului, permite intrarea luminii si

proiectarea ei sia a imaginii la nivelul retinei

Isi schimba forma in functie de intensitatea luminiisi de

convergenta.

La lumina puternica si la convergenta pupila se

contracta- MIOZA

La lumina slaba, pupila se dilata- MIDRIAZA

Acomodatia
https://www.youtube.com/watch?v=p_xLO7yxgOk

http://www.ophthobook.com/videos/anatomy-of-theeye-video

https://www.youtube.com/watch?v=fK8buNDS3FI

https://www.youtube.com/watch?v=J4bvN957apI

Refractia

oculara
Lp 1

+
Refractia

Globul ocular mediu refringent - ???

Mediile refringente sunt : - - . D

- umorul apos
- - D
- corpul vitros

+
Notiuni de refractie

Ochi emetrop cu refringenta normala in care imaginea

razelor venite de la infinit se formeaza pe supraf retinei,
imagine clara si reala

Ametropiile viciile de refractie imaginea razelor venite

de la infinit se formeaza inaintea/ in spatele retinei
- sferice imaginea unui punct din spatiu
este un punct pe retina, exista aceeasi refringenta in
toate meridianele - miopie/ hipermetropie
- asferice astigmatismul , imaginea unui
punct din spatiu este o elipsa pe supraf retinei ,
refringente diferite in diverse meridiane ale corneei

+
Hipermetropia +

Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la

infinit se formeaza in spatele retinei (nu vede bine la
aproape, nici la distanta)

3 tipuri de ax globul este de dimensiuni mici

iatrogena

- de refringenta in afakie traumatica sau

- de curbura in cornee aplatizata

Mica

Medie

Mare

+1 -> +3 D
+3 -> +6 D
>6 D

+
Simptomatologie

De obicei jena oculara, oboseala, lacrimare, cefalee,

vedere incetosata, inrosirea ochilor

La copiii mai mici de 7 ani strabism convergent

refractiv acomodativ ; in timp va deveni ambliop (cu
functie alterata)deoarece imaginea in cazul acestuia nu
se formeaza in fovee

+
Tratament

Corectia cu lentile aeriene lentile sferice convergente (+)aduc imaginea pe retina ; puterea dioptrica a lentilelor se
alege in functie refractia obiectiva a pacientului
(autorefractometrie)dupa administrarea de cicloplegice

Se alege lentila cu cea mai mare putere dioptrica la care

pacientul vede clar

La tineri si adulti se poate subocrecta deoarece participa

acomodatia

La varstnici se sumeaza cu valoarea presbiopiei

La copiii sub 4 ani se prescrie cat se gaseste pe refractia

cicloplegica

+
Tratament

Cu lentile de contact

Chirurgical laser cu excimeri (pana la +5 D)

- implante refractive

+
Miopia

Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit

se formeaza in fata retinei (nu vede la distanta, vede la
aproape)

Tipuri de ax- glob ocular mare

- refringenta in cataracta nucleara
- de curbura in keratoconus

Mica

-1 -> -3 D

Medie -3 -> -6 D

Mare -6 -> - 8 D

Forte

> -8 D

+
Tratament

Miopia simpla

Lentile aeriene divergente concave (-)

Lentila divergenta cea mai mica cu care se obtine

vedere clara

Lentile de contact

Chirurgical laser cu excimeri

- implante refractive (peste -11D sau
cornee subtire ce nu permite procedura)

+
Miopia degenerativa

Apare la 2-3 % din miopii datorita cresterii exagerate

diametrului globului ocular cu aparitia complicatiilor:

Coroidoza miopica, conus miopic, stafilom posterior

Leziuni degenerative ale periferiei retinei

Dezlipire de retina

Cataracta miopica

Hemoftalmus

Pata fuchs

+
Acomodatia

Mecanismul prin care ochiul isi ajusteaza puterea

dioptrica

Acomodatia scade cu varsta

Este un act reflex, consta in stimularea muschiului ciliar

cu relaxarea fibrelor zonulare zinn si a intregului
cristalin care devine astfel bombat , deci refringent,
ajutand astfel la vederea clara de aproape (35 cm)

+
Presbiopia

Tulburarea acomodatiei datorita scaderii puterii de

acomodare a cristalinului cu varsta

Apare la emetrop in jurul varstei de 40-45 ani prin

scaderea progresiva a vederii pentru aproape
(imbatranirea cristalinului care isi pierde progresiv
elasticitatea)

Simptome: scaderea vederii de aproape, pacientul

indeparteaza ziarul, cefalee, hiprelacrimare

Se corecteaza cu lentile convergente

+
Calea optica

Analizatorul vizual este alcatuit din :

Retina (receptori pt lumina)

Cai de transmitere nervul optic

Zone de proiectie corticala analiza si sinteza informatiilor

Nervul optic strabate orbita, canalul optic, endobaza craniana ,

apoi fibrele nazale alea celor doi nervi optici se incruciseaza
formand chiasma optica

Tracturile optice -> corpul geniculat lat -> arii corticale

17,18,19 ale lobului occipital

+
Acuitatea vizuala

Capacitatea ochiului de a distinge forma, dimensiunea,

conturul si detaliile elementelor din spatiu (precizie,
claritate, distante)

Se caracterizeaza prin doi parametri :

Minim separabil

Minim vizibil

+
Testarea AV

Se face la inceputul oricarui examen oftalmologic

Cu optotipi clasici, asezati la 5 m de pacienti (infinitulnu mai acomodeaza)

Se masoara pt fiecare ochi in parte, in conditii fotopice,

cu si fara corectie optica

AV = d/D

d = dist la care e pacientul

D = dist la care ochiul emetrop vede

randul
1/50, nd la x cm, pmm, pl, fpl

+
Campul vizual

Vederea periferica reprezinta totalitatea suprafetei

retinei fotosensibile, a unui ochi imobil care priveste la
infinit, care poate percepe obiecte din spatiu

Este examinat monocular

Limitele normale : sup 50-60 grade , inf 60-70 grade

nazal 45-50 grade , temp 80-90
grade

La culori A -10 grade, R -20 grade, V -30 grade

Pata oarba scotom fiziologic