Você está na página 1de 400

CURS VIETODIC

CHIMIF
DE

SI MINERALOGIE

PENTRU LICEE SI CURSURI SPEC1ALE


DE

DR. C. I. ISTRATI

G. G. LONGINESCII

PROFESOR DE CHIMIA ORGANICA


LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI.
MEMBRU AL
ACADEMIEI ROMANE.

DOCTOR IN TIINTE.
AGREGAT DEFINITIV DE CIIIMIA
NEORGANICA LA UNIVERSITATEA
DIN BUCURESTI.

VOI SI ER. reformatortil chimici


1743-1794

EDITIA IV, PRELUCRATA CONFORM CU NOILE PROGRAME


ANALITICE

BUCURE$TI
Inst. de Arte Grafice CAROL GOI3L Sr I. St. Rasidescu
16, Strada Doamnel, 16
21.563.

1908

www.digibuc.ro

INSTDEARRGRAFICE

GOBL"
I.ST RASI DESCU

www.digibuc.ro

CURS METODIC
DE

CHIMIF,
SI MINERALOGIE

PENTRU LICEE SI CURSURI SPECIALE


DE

DR. C. I. ISTRATI

G. G. LONGINESCU
DOCTOR IN TIINTE.

PROFESOR DE CHIMIA ORGANICA


LA UNIVERSITATEA DIN BUCURETL
MEMBRU AL
ACADEMIEI ROMANE.

AGREGAT DEFINIT1V DE CHIMIA


NEORGANICA LA UNIVERSITATEA
DIN BUCURETI.

4).

LAVOISIER, reformatorul chimiei


1743-1794

EDITIA IV, PRELUCRATA CONFORM CU NOILE PROGRAME


ANALITICE

BUCUREVTI
Inst. de Arte Grafice CAROL GBL Sr I. St, Rasidescu
16, Strada Daamnet, 16
1908

www.digibuc.ro

Toate exemplar& cari nu vor purta semnatora autorilor, vor


fi considerate ca contrafacute.

,9'L.

www.digibuc.ro

INDRUMARI METODICE
PENTRU

PREDAREA ACESTU1 CURS


Invldnicintul tiintelor experimentale preocupei, in timpul
de fafd, pe toli pedagogii. Se cautd predutindeni metoda de predare, care sd facd din aceste
adeveirate mijloace de educatiune. Se rupe, pe cc-it se poate, cu metoda clasicei a cursurilor
sistematice, si se dei,
schimb, principiilor pedagogice o aten-

liune tot mai mare in cursurile metodice. In locul cunostinleor, date de-a gata, se pun in reindul mnll observarea, experienta z judecata, cu care elevul trebue sli insuseascd aceste
cunostinli. Se dd mai pafina atenliune la numrul cunostintelor
si se pune tot mai mult terneiu pe asimilarea lor. Programele
analitice noi au avut in vedere aceste cerinti fiedagogice. Cursul
de fald a fost alcdtuit clufid aceste programe.
*

S' a cdutat,pe cdi e cu putinfei, sd se meargei dela cunoscut la


necunoscut, si sei se scoatd din observare si experienld ideile generale. Cele mai multe dintre experienfe au fost alese astfel, in

cdt sd fie, in acelas timp, si demonstrative si lesne de feicut.


Descrierea lor a fost datei cdt se poate de scurt si de ldmurit.
Dupei .fiecare experienld, s'a dat explicarea cuvenit, in care se
arald fenomenul care a avid loc. S' a trecut astfel, treptat-trefitat,
dela noliunile particulare la cele generale, dela fenomenele chimice
la legile bor. In cele dinti ccipitole nu s' a pomenit nimic de ifio-

teze si teorii, de formule si ecuatiuni chimice. Numai in urmei,


clufid ce materialul adunat prin observare si experienld a ajuns
indestuleitor, numai atunci, si potrivit programelor, s'a irecut la
teoria atomicei. S' a ardtat aci cum faptele experimentale, cari par
reizlete, se inleinluesc intre ele cu ajutorul teoriei. Formulele si
ecualiunile chimice -bleep a fi introduse numai din acest moment.
Ele apar astfel ca o trebuinld logicd si de neaparatei nevoe si nu
ca o porunca de catehism ce se invatei pe de rost. Elevul se de-

www.digibuc.ro

IV

Prinde astfel, dela inceput, sa observe si se judece. El nu mai este


amagit, dela cele dintiu lectiuni, de formule
ecuatiuni chimice, al caror inteles el nu-1 poate pricepe. Durci o pregatire mai
indelungata, pe cale experimented, elevul ajunge, in cele din urma,
sa deosebeasca adevarul stiiittific de ecuatiunile chimice care slitjesc numai sa-1 reprezinte mai pe scurt. Elevul este aclus astfel

sa inteleaga el instep, ca legik generale sunt scoase din fapte


parficulare s ca ecuatiunile chimice ne servesc numai sa scrim,
mai pe scull si mai precis, ce se petrece in fenomele chimice. El
41 poate da seama, in acela limp, ca trebue sa aiba ce sa scrie,
ca sa poata scrie. E gresita, din punct de vedere pedagogic, parerea aceia,dupa care se crede, c e maz usor pentru ekv sa inceapa cu formule si ecualiuni chimice. Ateasta parere e si mai
Oesita, dind e sustinurd cu argumentul, slab de tot, ca din cursul inferior chiar elevul stie ce este un atom, ce este valenta Si
ce este o formula. Elevul nu stie, si nici nu poate sti asemenea
notiuni at& de abstracte. In cursul inferior, i s'a vorbit elevului
de aceste notiuni numai in mod catehetic si tot asa le-a invalat
si el. De stiut si de inteles nici vorba nu poate fi. Numai metoda
inductivd, care pleaca dela fapte concrete, poate duce pe elevul
incepator la intelegerea notiunilor abstracte. Urmndu-se aceasta
cale se usureaza mull munca elevului si se asigura asimilarea
si stapnirea celor invatak. .Un curs sistematic usureaza numai
memorizarea, cnd e .pus in mncz incepatorului. Cunastintele
castigate astfel pot fi uneori multe la numar ; folosul invatarei'
kr e totdeauna insa cu ktul neinsemnat.
Spuncind acestect, nu tagaduim totusi importanta ce o are in
invatamnt sistematizarea cunostintelor. Clasificarea inkinfueste
cunstintele, apropriind pe acelea cari se asamana mai mult hare
ele. In cap itolele care urmeaza dupa teoria atomica s'a pastrat,
anume. pentru acest cuvnt, aceasta metoda, studiindu-se elementele dupa clasificarea lor. In chimia organica, cu deosebire, se
descriu corpii dupa functiuni.
.

Program& noi au suprimat Mineralogia ca stiinta aparte,


si au impartit studiul mineralelor si sistemele cristaline printre
chestiunile de chimie neorganica. Aceasta schimbare a fost aprobata de cei mai multi profesori de starlit& fizice si naturale. In
www.digibuc.ro

adevdr, e cu mult mai firesc sd se studieze mineral& odald cu


chimia neorganicre si sd se vorbeascd de ele la element& respective. In acelas timp, munca elevului e si usuratd si mai pldcutd.
Invdpindu-le treptat si nvrstrndwle cu chestiunile de chimie
si cristalogra fie, elevul simte mai putind
*

Cu privire la intinderea acestui curs, avem de dal urmdtoarele idmuriri. Judeccindu-1 dupd numdrul paginelor, el pare, la
intdia vedere, putin cam desvoltat. In realitate, el este simtitor
redus.

In rcindul nti, e numdrul mare de figuri care ocupd o bund


parte din fiecare pagind. Aceste figuri nu sunt insd de prisos.
Cele de chimie inlesnesc facerea experientelor si servesc in acelas

timp la reamintirea lor. 0 singurd figurd peak desteptd adesea


cunostiintele unei fiagine intregi. Figurile de cristalografie insamnd cristalografia insi, iar cele de minerale arald particularitdyile despre care se vorbeste in text. Spundnd acestea, nu ne
gdndim fireste s punem figurile de orice fel mai pe sus de aparatele inscIsi, de experientele cu ele, de model& cristalografice
de lemn si de mineral& insei,si. Repetim, figurile slujesc la reamintirea celor invdtate si inlesnesc intelegerea In cazurile in
care o parte din materialul didactic respectiv lipseste intdmplator.
Privitor la figuri, mai avem de Pad o observare. De obiceiu, se
Jac la cursuri figuri schematice. Nu tagd ddim In totul folosul
acestora. Socotim, insd, cd uneori folosul lor e prea mic fa/a cu
timpul intrebuintat si cd alte ori li se dd o atentie pe care nu o
meritd. Mult mai nimerit ar fi sei se interpreteze aceste figuri
pe carte. Sa se arate, adicd, partile principale si functionarea
unui aparat. La ascultare chiar, scl se serveascd i elevul de aceste figuri. Numai dupd ce a inteles bine un aparat, e locul s
se incerce a se face figuri schematice. La formele cristaline deasemenea nu trebue sd se meargd firea departe cu desenarea lor.

E de ajuns ca elevul s stie s schiteze numai formele tip si


cdtevd din formele derivate mai importante.

Un alt cuvant pentru care acest curs pare mai desvoltat e


natura insdsi a unui curs melodic. Pe ccind intlun curs sistematic, cunostintele se dau de a gata,asd cum au fost clasificate de
stiintd, intr'un curs melodic se stdrueste mull asupra legdturii

www.digibuc.ro

VI
dintre cuno..stinti, si mai cu seama asupra modului cum aceste
cunoginti au fost aflate de invdtati. Descrierea experientelor,

oriceit de pe scurt ar fi feicul, ocupei o intindere insemnat din


text. Dar tocmai aceastet intindere e de cel mai mare folos. Se
experimentale fi se
vede astfel caracterul esential al unei
dau in acela..s limp amnunte tecnice de neaperat nevoe. E pentru
intetia oard la noi, ceind se pune la inclemeina profesorilor si ele-

vilor un manual care poate sei slujeascd i la facerea experientelor. Elevii singuri vor pute face experiente simple cu un material pe care
pot procur in ori ce orco dela farmacii saw
drogherii. In lucrrile practice, cart bleep a se introduce si la noi pe
la unele licee, descrierea experientelor din acest curs poate fi iare4

de mare folos. Pe lngei acestea, expunerea qi intelegerea unei


chestiuni sunt mai lesnicioase,ceind se pleacd dela experientei,chiar
ceind aceasta experient nu se poate face.
Buceitile de citire, in care se complecteaz cunogintele unui capitol, inmultesc de asemenea numrul paginilor. Aceste buceiti de
citire inset' nu sunt lsate cu totul pe seama elevilor. Ele trebuesc
sei fie citite in clasei si interpretate cu ajutorul profesorului. Asemenea buceiti de citire sunt menite s deprinclet pe elev cu intele-

gerea chestiunilor generale. Trebue sei facem i noi toate sfor[(wile ca s zmulgem fie elevi din calea grefit pe care alunec

prea adesea ori, anume aceia a memorizeirei. Elevii notri


bucuros pe din afarei fiagini intregi si se simt, in schimb,
cu totul stingheriti,cnd li se cere set' scoat intelesul in idei generale a celor citite. Din acest punct de vedere, al intelegerii unui
text, s'a dat in capitolul privitor la teoria atomicei o desvoltare

care s'ar peire multora prea de tot mare. Acest capitol ar fi


putut fi prescurtat la notiunile generale tipeirite cu caractere groase.

Ne-am ferit ins cu tot dinadinsul de aceast prescurtare. Ar fi


insemnat atuncia a ceide din nou in marea grefealei de a da elevilor cuno.,stintele deagata. Am dorit, In schimb, sei artm elevilor
un exemplu clasic de rationament giintzfic. Din toat clzimia, dac
nu si din toate
teoria atomicli e cea mai potrivit pentru

asemenea exercitii de judecatd. Acest capitol se va citi in clas ;


se va interfiret reind pe rand ideile intanite, i se va trage din
ele incheerile cuvenite. Numai la sfeirit de tot, dupei ce elevul a
Jost pregtit astfel incetul cu incetul, va face fi profesorul o exPunere de intregire, inleintuind rationamentele si scotnd din ele

www.digibuc.ro

VII

marea insemndtate a leorillor in stiintd. Mintea elevului se va


deprinde astfel, cu ajutorul profesorului, sei se inalle in regiunile
mai inalte ale stiintei i va fi in stare s priceapd tot mai bine
ideile generale. Lipsa unui asemenea exercitiu ne-a dus la faptul
intristtor, constatat de tati pro fesorii, cd elevul e in stare sei mesi nu e capabil, in schimb, de
morizeze cfit de multe
cel mai simplu ralionament. A fost, pe deoparte, prea streins legat
in lanful ameinuntelor si a fost, pe dealta, prea putin deprins cu
vederea de departe a celor invalate. Nu putem spune, cd in aceste
incercdri vor
ekvii scl se bleak deopotrivet. Suntem siguri
insd, cd In fiecare clasd se geisesc elevi distinsi si silitori. Cu acetia
s ne dam toate
a-i face cdt mai buni. Nu e
bine, ca de dragul acelora care nu pot si, mai cu seamd, care nu

vor s invete, sd se lie in loc ekvii cei buni. Aceaski peirere a


fost exprimatd adesea de profesorii de toate specialitdfile si a fost

suslinutd de curcind si in Consiliul General de Instructie. De


trebue s spunem, cd nu ne gndim, vorbind de indltarea
mintei elevului, la cine stie ce chestiuni grele, care ar fi peste puterile unui ekv de liceu. Dacd se vor incerca asemenea exercitii

cu bund voingi si cu rdbdare, se va vedea, cd mulfi elevi vor


ajunge sd skipeineascii bine asemenea rationamente.

Nu trebue sei se uite iards, cd prin addugirea chestiunilor de


mineralogie, intinderea cursului de chimie trebui in mod firesc
sd se mdreascd In oarecare mdsurd. Chestiunilor de cristalogra fie
si mineralogie nu li s'a dal, ce-i drept, o desvoltare prea mare ;
ele n'au fost insei nid prea mult recluse.
*

In ce priveste experienfele de curs, socotim cd, multe din ele ar


putea fi acute de ekvii "inssi. In fiecare ord, sd se scoat la masa
de experiente elite doi-trei ekvi. Acestia sd facii, sub conducerea

Profesorului, experienlek mai simple, sau s ajute pe profesor


in executarea experienlelor mai grele. In modul acesta, prin
simple operalii de laborator, (cukgere de gaze, Inciziri, filtrdri,
f. a), elevul capdtd si gustul experienfelor si interesul pentru
cele explicate. Elevii se vor schimba cu rtindul in fiecare ord, asa
in ceit In timpul unui an scl ii vie reindul de mai multe ori. Recomanddm acest siRtem, fiindcd stim din propria experiengi cu
ccit bucurie iau devil parte la asemenea exercilii.

www.digibuc.ro

VIII

Nu perdem din vedere, vorbind de experiente, nid faptul intristator, cei in unele gat' makrialul didactic lipse,ste, dadi nu cu
totul, dar in mare parte. Cemd se va veded inset' folosul cel mare

al metodei noud, Autoritatea *colar insi4i se va grdbi


umple i acest gol, dupei cum a ceiutat sei aducd singurd atettea
inbundteifiri. Fiind vorba, de data aceasta, de un sistem intreg,
akeituit in vederea unui scop hoteirit, inzestrarea Iscolikr cu materialul trebuincios se va aduce lesne la indeplinire.
0 lipsei .mare, in aceasM privinta, va reimne tolu,si la unele
particulare si mai cu seamd la invdtdmcintul in familie.
Este de sigur, cevet mai greu, sd se firetinzei in asemenea cazuri
laboratoare i experienle. Dupei cum 'MA, pentru dexteritiiti, se

cere elevului preglitit in familie un certificat dela un maistru


special, tot agt de bine se va puteet cere dela acest eky s fi luat
parte la experientele facute la o scoal a statului. Ar fi trist de
tot sei nu se ieie nid o mdsurd in aceastd privintei, dind se line
seamei, cu drept cuvemt de altfel, la trecerea examenului, de gimnasticei si muzicei sau desemn si caligrafie. In schimbul unei taxe,
pleitite de elev, cutare fcoalei a Statului va putea face, in timpul
hoteirit din vreme, experientele din curs i va elibera certi ficatul
cuvenit, fewer' de care elevul n'ar fi primit in examen.

Pe scurt, acest curs metodic de chimie i mineralogie a


fost prelucrat astfel, in Cat set aducd o prefacere in bine, in scolile noastre, in ce priveste inv.-at:area chimiei, a cdrei putere de
educatiune e recunoscutei azi de top' pedagogii. Fiind vorba inset
de un inceput si de o indrumare pe o cale nottei,ca tot inceputul,
el poate aved lipsitri. Experienta feicutd de profesori va hoteiri
singurd ce este de indrefitat. Vom line searnd, cu mult fileicere,
de toate observeirile ce ni se vor face si vom cetutet, la o edijie
noud, s facem si noi indrepteirile cuvenite.
Cu aceastet ocazie, multumim pentru osteneala ce
dat i
pentru bunavointa ardtatei, de a revedea partea privitoare la descrierea mineralekr si la experienlele de chimie organicei, domnilor
dr. M. Reinhard, sef de lucreiri in laboratorul de mineralogie,

si dr. Adrian Ostrogovici, docent la Universitate cl vf de luel-0i In laboratorul de chimie organica. Mullumim deasemcnea si

d-lui I. Brand, zincograf, pentru ingrijirea cu care a executat


cliseite noi din acest curs.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERIE
Pag.

Acetona

44, 51

Acizi

Acidul acetic

x.

boric
carbonic
cianhidric
citric . .
clorhidric
fluorhidric

tartric

325
135
138
327
147
156

azotic
azotos
benzoic

fosforic
galic .
lactic
oxalic
picric
salicilic
sulfuric
tanic

Pag.

306

Aerul

Aerul lichid
Afmitate
Afumatul

Agatul
Alambic
Alauni

. 351
. 333
64
76
142
334
329
328
297
333
99
- 335
329
123
127
98
297
160
2

).

Albastru de Lyon

204
345

Albita
Albumine
Alcaloizi
Alcooli
Alc. benzilic

Alc. etilic
Alc. metilic
Aldehide
Aliage

226
357
353

..

245-281
. .

281
280

301-305
166
307
48
199
202
166

Alizarina
Alotropie
Aluminiul . Aluminotermia
Amalgam
Amestecuri rgcitoare
Amide
Amidonul
;
Amine
Amoniacul
Analiza
Analiza aerului
Anilina

Anortita

Antimoniul .. ...
Antracenul
Antracitul
Apa
Apa oxigenat,

Apatita

www.digibuc.ro

. 295

348
317
337
131
22
124
340
226
145
264
151

1-6
49
178

Pag.

Pag.

Aragonita
Argintul
Argonul
Armonica chimica
Arsenul

180
195
122
39
144

.......

Asem5narea intre fizia si chimie . ln


Asbestul
. . . . 187
Asfaltul
Atomi .
Atropina
Aurul
Aventurina
Azotul

Azotatul de argint
h

sodiu
potasiu

Azurita

268
98
355
198
160
119
197
168
171
195

,..

Carbonatul de potasiu
n
sodiu .
Carbunii fosili
Carbura de calciu

. 172
. 168

Celuloidul .
Celuloza
Ceruza
Cetone
Cianogenul

. 319

.....
.....

Badenita

225

33, 51

Berea
Beton
Bicarbonatul de sodiu
Bicroinatul de potasiu
Biografii

Bioxidul de carbon
Bioxidul de mangan
Bioxidul de siliciu
Bioxidul de suIf
Biurete
Bismutul
Boraxul
Borul
Bromul
Brostenita

.. ..

B uretele de platin
Calcarul
Calcedonia
Calcita
Calciul
Calomelul
Carbonul

Carbonatii de cupru

260
361
176

. 170

Chinina
Chinolina
Chinone
Circulatiunea materiei
Clasificarea elementelor. .

356
353
307
367

Cloratul de potasiu
Cloroformul
Clorul

Clorura de aluminiu

215

371-381

1/

154
216

"

86
50
214
170
146
73
216
225

180
160
176
173
191

148-150
144

amoniu

292-232

Clivagiu

11

158

317
213
305
352
351
141

Cianura de potasiu
Chibrituri
Chimia neorganici si organica . 30, 233

Clasificarea corpilor organici


Baza
Benzenul

151
251

n argint
calciu
potasiu

, sodiu .

Cobaltul
Coheziune
Combinarea ferului cu sulful
Cotnbinatiuni exoterme
endoterme
n
Compusi organo metalici

. 234
178
171
273
69
203
134
197
173
171
54
224
99
19

113
114
273
321

Conservarea lemnelor
Conservarea*substantelor organice 366
C onstitutia fenului
235
Corindonul

Corp simplu, corp compus


Cositorul
Cremenea
Cresolul Creozotul
Creta
Cristalizarea
Cromul
Cuartul

www.digibuc.ro

203
19
207
160
297
182
12
215
159

XI
Pag.

Cubul
Cuprul

Pag.

57
192
252
252

Cuptorul electric
Curbe de solubilitate
Decantare . .
Densitatea gazelor

11

110

Deosebirea intre apa i apa oxige49


nata
Deosebire intre ipoteza i teorie 110
Deosebirea Intre oxigen i ozon . 48
Derivatii halogenati ai hidrocarbu'244, 270
relor
Descompunerea apei prin fer
Incalzit

34

Descompunerea apei prin electri17


citate
317
Dextrina
Diamantul
Difusiunea hidrogenulm

Disolutiunea ... ..

148
37
8

Distilarea apei
Distilarea cu vapori de apa

2, 3

Dolomita
Dub la refractiune

187
179

Electroliza acidului clorhidric

Elemente de simetrie
Energie chimica
Eosina .
Epidotul

340

67
57

113
346
229
300
271
245
247
298
250
21

Esente de fructe
Esteri haloizi
Etanul .
Etena
Eterul ordinar
Etina
Eudiometrul .
Explicarea fenomenelor chimice cu
ajutorul teoriei atomice
. . 100
.

....

Fabricarea hartiei
Familia feldspatilor
feldspatoizilor

grenatilor

320
226
227
228

micelor
228
peroxenilor i amfibolilor 227
zeolitilor .
. . . 227
Fenolii
295, 297
Fenolul .
296
Fenomene fizice
15, 1711
chimice
17, 112
legi termochimice . . 112
Fermentatiuni
358 360
Ferul
216
Fibrinile
357

.....

Filtrare
11
Mitre .
5
Fluorul
72
Fluoresceina
345
Fluorina
173
Fonta
217, 219
Forme holoedrice si hemiedrice . 61
Formule chimice
100, 116
>
in spatiu
322
Fosforita
178
Fosforul
. 138, 141
Fructoza
310

...

Fuxi na

343

Galena
Gazele-,nobile

214

Gazometru ....
Gazul de luminat

Gelatinele ... ...


Giobertita
Glicerina
Glucoza
Goniometrul lui Babinet
Carangeot .

123
36

. 268
. 357

cu apa tare

187
284
308
63
62
64
149
287
77
137

Greutate atomica
moleculara .

105, 106
106, 109

* Wollaston .
Grafitul
Grsimi

Gravarea pe sticla

Guano
Gumele

178
317

116stia

320

www.digibuc.ro

XII
Pag.

204
Hidratul de aluminiu
194
cupru

* potasiu . .
.
171
sodiu
167
275
Fidratii hidrocarburelor
235 242
F idrocarbure
isomere
238
ciclice i aciclice 240, 245
31
Hidrogenul
Hidrogenul arseniat
145
fosforat
142

sulfurat
Hulia
Iarba de puscA
Importanta acetilenei
chimiei .

Isomorfismul

85
152
172
253
23
15
184
162
273
75
96
97
107
176
256
205

Jaspul

160

fizicei

....

mineralogiei
Inclusiuni
Iodoformul
Iodul
Ipoteze

Ipoteza atomica
lui Avogadro
Ipsosul
Isomeri prin compensare

Pag.

Lumina lui Drummond


Macle

273
222
185
194
216
294
223
180
212
319
28
342

Magnetita
Magneziul
Malachita
Manganul
Manita
Marcasita
Marmora
Masicotul

Matasa artificiala
Materie
Materii colorante
Materii albuminoase i gelatinoase 366
Morfina

365

Natriul
Naftenul
Negrul de platin
Neutralizarea acizilor
Nichelul
Nicotina
Nitrili .
Nitrofenul
Numere proportionale

167
262
225

Octaedrul

Kaliul
Kieselgur

170
162

Lactoza
314
Lampa filosofica
38
Legea proportiilor definite . . 53, 104
multiple . 93, 105
68, 107
Legile volumelor
Lignitul
152
Limonita
222
Linim ente

Linolcul

Lista elementelor
Locul pe care Il ocup5. fizica 0 chimia

291
289
117
25

45

Ol.ria

Oleuri
Oligistul
Olivina
Opalul
Ortdza
Otetul

Oxid, oxidare
Oxigenul

Oxidul cupric
Oxidul de calciu .
Oxidul de carbon
Oxidul de plumb
Oxidul de zinc
Oxidul mercuric
Oxizii azotului
Ozocherita
Ozonul

www.digibuc.ro

49, 51
224
355
350
261
94
58
206
288
222
187
162
226
360
43
40
190
174
153
212
189
192
138
268
46

Pag.

Nine a
Pasivitatea ferului

Pasta de hectograf
Pergament vegetal
Permanganat de potasiu
Petroleul
Piatr acr
Piridina
Pirita
Plasture
Platinul
Plumbul

Pag.

355

Silicati de aluminiu

137
358
318

Simbol

216
265
205
352
221
. 291
225
209
180
170
319

...

Polimorfism
Potasiul

Praf de puF frg. fum


Precipitat
21
Principiul conservrei materiei 52, 104
Prisma hexagonal
162

ortorombia .

clinorombia

82
177
241
20
45

Radicali hidrocarbonati
Reactiune chimicl
Reducerea oxizilor prin hidrogen
Revenire asupra notiunilor de acid,
bazg, metaloid, metal
51
Rolul apei In naturg
7

Rolul azotului in natufl


Romboedrul

122
164

Sinteza apei
Sistemul cubic
hexagonal

Sgruri
Scalenoedrul

Separarea argintului de plumb


Seria Cn I-12n +2
Cn 11211

Cn 1122 -2

Cn H2n--4
Cn 11212-6

Cn 1-1.n -I2

C,, Ii22-16

Serpentina

..

Sideroza .......
Siliciul
Silicati

293
289
49
164
210
242
247
250
254
255
262
264
187
223
158
226

57
162
177
82
208
195
229
167

Sistemul periodic
Sodiul
Solubilitate

Spatul de Islanda

179, 181
222
363

Spineli
Spirtul

Spuma de mare
Stalagmite qi Stalactite

187

. 179, 181

....

Staniul
Stereochimia
Stibiul
Sticla
Sublimarea
Sublimatul corosiv
Sufltorul cu oxigen i hidrogen
Sulful

Sulfura de carbon .

Sulfure

207
333
145
182
13
191
44
77
157
81

Sulfatul de aluminiu
arnemiu

apunuri

21, 40, 46

monoclinie
ortorombic
ptratic
triclinic

Saponificare

206
100

'D

de calciu
cupru
fer
magneziu

Suprafosfatul de calciu
Tbgcirea peilor
Talcul
Tencueli
Teoria atomicg.
Termochitnia
Tetraedrul
Toluenul
Topazul .
Trinitroglicerina
Trioxidul de sulf

www.digibuc.ro

204
134
176
194
221
186
178

336
187

176
95

114
61
262
228
286
89

XIV

Tripoli
Turba
Turmalina

162
152
228

Vapsitoria

Unitatea materiei

229
288
349

Violetul lui Hofmann


Violetul de Paris . .
Voltametru

Untul
Urea

Varul ... ...

346

. 174, 175

Var-azotul
Vinul

252
361
345

.. 345
17, 68

Zahdrul

Valenta atomilor

. 114

Zincul .......

www.digibuc.ro

311
188

T.

A P A.
Apa este unul din corpii cei mai raspnditi la suprafata Omantului, unde se gseste in toate 3 starile: gazoasei, Uchida' sisolidd.
Ea intr . in alcauirea unui mare numr de minerale si in cantitate
de 50-700/0 in plante si animale.
Apa din natura cuprinde in ea diferite alte substante. Experienta
de toate zilele ne arata ca.' pe peretii unui pahar sau a unei sticle
cu apa se lipesc niste besicuti, dac st mai multa vreme linistita.
Acestea sunt gazele cari se geisesc In Oa naturalei. Prin incalzire,
aceste gaze es si. mai repede din apa. Cnd se evaporl de tot apa
dintr'un pahar, se aseaza pe peretii acestuia o cojit albicioas; aceasta e formata din corpii solizi pe cari ii cuprinde in disoluliune apa naturald. Evapornd pang la uscare un litru de ap pu-

tern afi cantitatea de corpi solizi cuprinsi in ea. Pentru apa de


ruri sau de izvoare se gaseste o cantitate cupring intre 1-6 decigrame la litru. Apa limpede de ruri las mai putina rarnasita, din

cauza ca in curgerea lor o parte din corpii cuprinsi in ea se aseaz pe fund. Apa de mare cuprinde o cantitate mai mare de
corpi disolvati din aceast cauz ea are si o densitate mai mare.
Apa Marei Aiegre cuprinde 18 gr. la litru, iar aceia a Oceanului

Atlantic 35 gr., aproape de cloud ori mai mult. Lacurile fara scurgere cuprind si mai mult. Ash, Lacul Seirat din Statele-Unite cuprinde 135 gr. la litru, iar Marea Moartei 200 gr. la litru.
Prepararea apei curate. Din cauz a.' mai toata apa din natura cuprinde substante straine In disolutiune, ea nu e curata din
punctul de vedere chimic. Curatirea ei se face prin distilare. Aceasta
distilare se face in aparatul numit alambic (fig. 1).

In caldarea a se pune apa care se fierbe prin caldura focului de


sub ea. Vaporii de apa trec prin capacul b, c in teava d d care e
intoarsa In spirald (serpentin sau trmnic) si cufundata in vasul e
prin care curge apa rece dela robinetul k. Vaporii de apa se condenseaza prin racire si curg in vasul g.
Aceast apei, formata numai din vaporii de aficl condensali, se
numege ap distilat.
r.

www.digibuc.ro

Distilarea este operatia foarte des intrebuintat in laboratoare


pentru curtitul lichidelor de corpii solizi disolvati in ele.

Aparatul de distilare intrebuinjat


in laborator se cornpune dintr'un vas de

sticl H, numit balon,tri care se pune li-

chidul ce trebuestedistilat. Vaporii pro-

dusi prin incalzirea


lichidului,

trecnd_

prin relator sau re-

frigerent AG, se

epndenseazg si piaturile de lichid for-

mate se adun in balonul de jos K RciFig. x. Alambic pentru distilarea apei.

torul e format dintr'o teav de sticli

care intr inteo teavg mai larg5." de asemenea de sticl. Apa rece care
vine dela robinet si care curge prin teava din afar" rceste pe cea ding-

untru si prin urmare si vaporii ce trec prin ea. Apa rece infra pe

Fig. a. Aparatul de distilare intrebuintat in laborator.

partea de jos (D) in rcitor i apa cala, fiind mai usoarg, ese pe
partea de sus (E).

www.digibuc.ro

In uncle cazuri, mai cu seam cnd 1ichidi1 fierbe la o temperatura


mai inalt, ne putem servi si de aparatul mai simplu din fig. 3. Vaporii

sunt condensati prin temperatura mai joas a aerului inconjurAtor.

Distilare fraclionald.
Cu ajutorul acestui aparat
puteon distilsi un amestec

de mai multe lichide cari


fierb la temperaturi deosebite. Sal ne inchipuim
c incAlzim In balon spirt,
adic un amestec de alcool
i ap. Alcoolul, fierband

la 76, va distil el rpai


inthiu. In tot timpul fierbereitemperaturarmne

constantd, dup cum se


stie din fizic. Cat timp,
prin urmare, mai este alcool In amestec, termome-

trul va art mereu temperatura de 760 i apa nu

poate fierbe. Dup ce a

distilat tot alcoolul, mercurul din termometru se


ridic5. la 100, si atunci se

Fig. 3. Aparat simplu de distilare.

preface si apa in vapori care se vor condensa in racitor. Apa care


distileaz acum o culegem inteun vas deosebit de acel In care am
cules alcoolul.
Observare. In general, ca s avem o fractiune curata trebue sa repepm

distiIarea de un mimr oarecare de ori. Aceasta din cauza c i lichidul care


fierbe la o temperatura mai Inalt (in cazul nostru apa) este trt de vaporii
lichidului care fierbe (alcoolul).

Distilarea fractionat e foarte mult intrebuintat in chimie i in


industrie. Din petrolul natural, d. ex., se scot prin distilare fractionat difetitele produse care se gsesc in comert.
Proprietli fizice. Apa curat este fr coloare i far miros. DacA
privim prin transparengi un strat mai mare de ap, sub influenta
razelor solare, Il vedem albastru. Coloarea apelor naturale sta.' In

legaurd cu natura substantelor din ele. Ea este o combinare din


coloarea albastr a apei curate si coloarea galbend ori brun a corpilor pe care ti cuprinde. Din combinarea acestor colori es toate

nuantele albastre, verzi, brune, ale apelor de ruri, de lacuri sau

de mri.
Apa se solidified la 00, dar poate s rame lichid pa.n la 17,
cu deosebire In tuburi capilare ; aceasta ne explic pentru ce arborii
nu Inghiat iarna ; In adevr, vasele prin care circul seva lor sunt
vase capilare.

www.digibuc.ro

Ghiata se topeste la 0. Daca este supusa la presiuni mai mari


deck o atmosfera, ea se topeste la temperaturi mai joase de zero
grade. Asa, la 1000 de atmosfere, ghiata se topeste la-7". Aceast
proprietate explicafenornenulplasticitdleighelei. Punnd inteo forma
buckele de ghiata i apasndu-le cu putere, ghiata se topeste, bu-

atelele se lipesc si and desfacem forma, apasarea se opreste si


ghiata ea forma tiparului in care am pus-o.

Densitatea apei la 0 este 0,9998, iar a ghetei 0,9167; aceasta inseamna c ghiata e mai usoara decAt apa si ne explia de ce sloii
de ghiata plutesc pe suprafka apelor ce se desgheata.
La + 4 apa are densitatea cea mai mare. Greutatea unui centimetru cub de apa distilata, la aceasta temperatura, e luata drept
unitate (1 cm. c. = 1 gr.). Fata cu aerul, apa este de 772 ori mai
densa.

La presiunea ordinar apa fierbe la 100. Cnd presiunea se mic-

soreaza temperatura de fierbere e mai mick iar and presiunea

creste, temperatura de fierbere se mAraste. Pe Montblanc, unde pre-

siunea atmosferia e numai de 417 mm., apa fierbe la 84. Din aceasta cauza, carnea nu se frAgezeste indestul and e fiartA pe munti

inalti. La 10 atmosfere apa fierbe la 180, iar la 28 atmosfere la


230,9.

Volumul vaporilor de apA e de 1650 ori mai mare deck volumul apei din care au luat nastere. Pe aceast crestere de volum se
sprijia intrebuintarea vaporilor de apa in masinele cu aburi.
Apa i mai mareste volumul i cnd ingheatA. Aceasta proprietate explia fenomenele cunoscute din fizica, i care au loc lama,
and plesnesc tuburile prin care curge apA, cAnd crapa pietrele, etc.
Vaporii de ap sunt mai usori deck aerul; densitatea lor fat cu
aerul este 0,623. Opt litri de vapori de apa antaresc ct cinci litri de aer;

Intrebuintarea apel. Ape le ce se gsesc la suprafata Oman-

tului au intrebuintari numeroase i diferite dupA compozitia lor.


Ape le de but.
O apA buna de baut trebue sA fie limpede,
fra miros i placuta la gust, trebue sa aiba aer, s nu putrezeasa,
sa nu oboseasca stomacul, sA fiarba bine legumele, sA faa. spume
cu sApunul i sa aiba o temperaturA de 100-12. Pentru ca sA indeplinasa aceste conditii trebue s albA urmkoarea compozitie.
j Ogr.,5.
Corpii solizi coprinsi inteun litru sA fie intre
Intre acesti corpi trebue s se gseaseal cloruri alcaline, bicarbonat de
calciu, sulfati alcalini, silice, silicati si urine de aluminiu, fier si fluor.

Apa nu trebue sa contie substante organice, adica substante cari


au luat nastere prin putrezire din plante i animale.
Gaze le dip ap trebue sa. fie: oxigen disolvat, Intre 7c.c. si 10 C.C. la litru,

azot, lntre 15c.C.

21cc la litru si bioxid de carbon, Intre 8C.C. si 22C.C. la litru.

Ape le de bAut se impart in: ape de isvor, de pupri, de Muni

www.digibuc.ro

fluvii 0 de lacuri sau elegee. La acestea se mai poate amintl

apa de ploaie.
Ape le de izvor i pguri curate sunt in general mai bogate in

corpi disolvati dect apele de rAuri i fluvii ; ele au in schimb


partea bunA c cuprind mai puline substage organice si organizate.

Apele din elep`ee sau lacuri sunt cele mai putin bune de beiut
din cauza substagelor organizate ce cuprind.
Apa de ploaie, culeasA chiar de pe acoperisuri curate, contine
foarte multi microbi i trebue s fie pstrat mai multe sgptmni,
ferit de luming, in o citern curat, pentru a fi bun de bdut. Ea
nu contine corpii folositori din celelalte ape, ci numai urme de
amoniac i acid azotos.
Foarte adesea ori apele de but contin organisme vii, dintre care multe pot
s fie vtmtoare snttii. Astfel avem
printre microbi zooglea (fig. 4), diplococcus (fig. 5), sarcinele (fig. 6), strep-

tococcus (fig 11), bacili (fig. 7 si 8), bacC cr,

.111

o Se,

c c=o

Fig. 5 Diplococcus.

Fig. 4 Zooglea.

83 c9
ES

93

Sa Fe

cf3a

Fig. 6 Sarcine.

c,

tt 9

a0
ao
0

10

0,00:p rz,
Fig. 7. Baciii desvoltati.

Fig. 8 Bad H.

Fig. 9 13acterii.

Fig. jo Vibrioni.

terii (fig. 9), si vibrioni (fig. 10), pc lng . care se mai


gsesc o multime de sport, alge, fermenti i mucegaiuri.
Un centimetru cub de ap bung de but contine dela
8,000 11.000 microbi pe cnd o ap curgtoare poate
contine dela 180.000-244.000 microbi in un c. c.; astfel
un pahar din aceast ap poatecontinea pn la 30.000.000

microbi. Multi din acesti microbi sunt germenii diferi-

telor boale. Acesti microbi pot fi deprtati facnd s treac

apa printr'un filtru.


Fig. xx. Streptococcus.

Filtrele cele mai bune sunt formate din niste

vase de portelan nezmAltuite cu pori microscopici. Apa impinsd prin

presiunea scurgerei din tevile de canalizare, de care e legat filtrul,


ptrunde prin acesti pori aproape perfect curat. Materiile ce se

www.digibuc.ro

gsesc in suspesnsiune, fie ele minerale sau organizate (detritusuri)


infuzorii sau organizme, ca bacterii, fermenti, etc.), rmn pe filtru.
Figura 12 arath un filtru Pasteur C hamb er land.
Figura 13 arath un filtru in care apa se filtreazd

fr presiune. In loc de portelan poros se intrebuinteazh i crbune poros preparat anume,


precum si pAnze de asbest.

rfi de Al tut

rattle

Apele selenitoase. Apele cari contin sulfat


de calciu (gips) si clorurti de calciu, In cantitate mai mare de 0 gr. 25 la litru, se numesc
selenitoase sau
; ele au gust slciu si nu
sunt bune pentru sntate.
Cnd apele contin mult carbonat de calciu se
numesc incrustante, cci acoper obiectele puse
inlauntrul lor cu o coaja de carbonat de calciu.
Apele mineralizate se numesc acelea cari cu-

API filtrat.

Fig. rz. Filtrul Pasteur-

prind corpi disolvati in cantitate mare. Uncle


din ele se intrebuinteazii in medicin. Ele sunt
de mai multe feluri :
Apele clorurate, cari contin multe cloruri (izvoarele srate : Oglinzi, Monteor si
A fiele iodurate si bromurate, care contin ioduri i bromuri (precum sunt apele dela Vul-

Chamberland
pentru apl cana, Govora si Lacul Seirat).
sub prestune.

Apele sulfuroase, cari contin sulfuri solubile


hidrogen sulfurat (Pucioasa, Strunga, Olnesti, Calimeinesti,

Vizantea).

Apele feruginoase, care contin fer


Strunga ).
Apele arsenicale, cari contin si arsenic (Dorna).
Apele carbonatate alcaline, (Sleinic-Baciiu

No. 1, Siriu, Caciulata).


Apele sulfatate alcaline si clorurate

Lacul-Siirat).
Apele termale se numesc apele minerale
cari es calde din snul pmntului. Amintim
printre a cestea apele dela Karlsbad cu 75 C,

apele dela Baden-Baden cu 68 C si 44 C,


apele dela Aix la Chapelle cu 55 C, apele
dela Wiesssbaden cu 700.
In Romnia numai apa dela Siriu (Buzhu)
e putin termala (32). Ar mai fi fost la Cozia,
dar prin captare s'a pierdut izvorul.

Ape minerale artifieiale se numesc a-

F g. 13. F ltru frl


presiune.

pele minerale fabricate artificial prin dizolvare in aph distilat sau filtrath a substantelor cari se gsesc in
apele minerale naturale. Aceste ape pot fi puse in comert numai
sub acest nume. Se pare, eh actiunea lor asupra organismului nu
e ash de bung ca a celor naturale.

www.digibuc.ro

Rolul apei In natufa.


(Bucat . de citire)

Am spus deIa inceput, c apa intral in alcatuirea plantelor i ani-

imalelor n proportie de 50-700/0 din greutatea lor. Aceasta in-

seamna, c apa joac un rol insemnat in vieata. Ea face cu putint


dizolvarea alimentelor si prefacerea lor irt organism si este ea insgsi.

-un aliment prin corpii pe care ti contine.


Proprietatea ei de a-si m'r volumul, prin inghetare, joac un rol
insemnat la transformarea scoartei pmntului. Patruznd in stare
lichid prin crapturile stancilor i inghetnd iarna, ea le sfarmai
in bucati. Acestea se desfac prirhvara, se rostogolesc in vale, sunt
luate de ape si prefcute in nknol si in nisip cari sunt trte in
.campuri.

Plutirea ghetei pe suprafata apei t*i are deasemenea insemnatatea ei. Ape le raurilor i lacurilor ingheata, din aceastal cauz5,
-numai la suprafata. Ghiata format apra fundul apelor, tinndu-le

pe acestea la temperatura de+4. Faptul acesta e important nu numai

pentru pestii cari mai pot trk in aceste ape, sub ghiata, dar joaca
un rol insemnat i asupra climei. Dacai s'ar fi intmplat, din contra,
ca ghiata sa fie mai grea dect apa, ea ar calde la fund si inghe-tarea raurilor ar fi totala. Cantitatea de ghiata formata astfel ar fi
nespus de mare. Caldura verei nu ar fi in stare sal o topeasc in
intregime. Din an in an s'ar ingrmadi ghiata pe suprafata Omantului si, dui:a un timp oarecare, clima noastra ar fi aceia a regiumilor polare. Primavara, ar ave loc revarsari mari de ape sl inecuri
din cauza desghetarei la suprafata si a ghetei ramase la fund.
Prin curentii de mare, 'apa transport caldura soarelui dela
.ecuator la poli.

Raul Golfului, de pilda, care pleacal din golful de Mexic, este


un adevrat calorifer cu apai calda' pentru coastele de apus ale
Europei.
Caderile de ap sunt un izvor nesecat de energie. Ele au fost
_numite, cu drept cuvnt, in mod figurat, carbunele alb. Numartil
fabricelor in care =sink-file sunt puse in miscare prin caderi de
ap creste din zi in zi. Carbunele alb e menit sa.' schimbe, inteun
viitor cat de apropiat, harta economica a lumii cu centrele ei industriale. Consumatiunea cArbunelui de pamnt a inceput de pe
acuma s scada in mod destul de simtitor.
Evaporarea apelor, in sarsit, din mri, din lacuri si din ruri, este
disfilare naturala care rspandeste pe toat suprafata pmntului, sub forma de ploaie, apa atk de trebuincioas cresterii plantelor.

www.digibuc.ro

H.

DISOLUTIUNEA.
Am intrebuintat, in cele spuse pAnA aid, cuvintele disoluliune si
disolvat. Asa, am spus c apa naturalA cuprinde in ea mai multi
corpi in disolutiune. SA lAmurim in paragraful de fatA 'intelesut
acestor cuvinte.
CAnd punem o bucAticA de zahar inteun pahar cu apA, and zaharul nu se mai vede i cAnd apa a cpAtat gustul lui dulce, zicem
cA zaharul s'a disolvat in apA. In vorbirea obisnuit zicem cA za-

harul s' a topit in apA. In parte, expresiunea s' a topit nu-i tocmai
gresitA. Intocmai ca la topire, avem aface i aici cu trecerea unui
corp din starea solidA In starea lichidA. Intocmai ca la topire, de asemenea, aceast trecere are loc cu o cheltuial de cAldurA. Aceast

cAlddr lug nu se dA deadreptul corpului ce se disolvA. El o ia


singur dela lichidul In care se disolv si care in unele cazuri se
rceste destul de simtitor.
Experientel. Liam o eprubetd (tub de sticl inchis la un capdt i deschis
la Celalt, fig. 14) umplutd pe jumdtate cu apd. Disolvdm in apd azotat de
amoniu sau elorurei de amoniu. Punnd mna pe eprubetd simtim rceald.

AceastA scoborire

de temperaturA se
explicA prin cAldura

luatA dela ap5. de


corpul care s'a disolvat.
-

Fig. x4. Stativ cu eprubete.

DacA aceast experient aratA o asemAnare Intre topire


i
alte
fapte aratA in schimb

o deosebire. Astfel,
pe cAnd un corp se topeste la o temperaturg hotArttA, numitA tonPeraturii de topire, si care este schimbAtoare numai dela un corp

la altul, disolvarea unui corp in apii se poate face la mice ternperaturei. Un corp ca apa, care poate disolva un alt corp se numeste disolvant. Corpul care se disolvii se numeste corp solubil.
Apa, alcoolul, eterul, sulfura de carbon, benzenul, sunt disolvanti

foarte des intrebuintati in chimie.


Trebue sA spunem, cl nu numai corpii solizi sunt solubili in apA
sau in alti disolvanti.
corpii lichizi i corpii gazosi sunt solubili, fie in apii, fie
in alt disolvant. AsA amoniacul, acidul clorhidric, cari sunt corpi
gazosi, se disolvA usor in apA. Tot asA alcoolul, care este un corp

www.digibuc.ro

lichid, se disolvg in ap (spirtul este o solutie de alcool tu ap),


in eter, tri benzen i alti corpi lichizi.
Amestecuri rAcitoare. Am vzut, c azotatul de amoniu se disolv in ap producnd rcire. El se si intrebuinteaz in vase anumite pentru rAcit i inghetat lichidele. In timpul verei, intrebuintarea lui in acest scop se poate repetl de cte-ori Vrem. In adevr,
putem evapor solutiunea format, la cldura soarelui. Apa evaporndu-se, rmne azotatul de amoniu solid, care poate fi intrebuintat a doua oar, i as mai departe.
Iat . o list de ctiv corpi cari produc o scAdere de temperatur prin disolvare:
Amestec socotit in grame

ScAderea de temperaturS.

dela 150 in jos

100 apd
30 clorur de amoniu
250 clorurd de calciu crist. + 100 apd:
25 clorurd de amoniu + 100 zapadd
45 azotat de anaoniu + 100 zapadd.
33 sare + 100 zdpadd
52 azotat de amoniu -F 55 azotat de sodiu
+ 100 zapadd
100 acid sulfuric (66/e) + 100 zapada
3 clorurd de calciu crist. -I- 2 zdpadd
Bioxid de carbon. solid -F eter

30

-- 170
80
150

200

26
-- 499
310

100

Solubilitate. Experientel. sa lama un pahar cu apa si sa punem inteinsul juEin ccite fiulin sare pisatd. La inceput, toata sarea se disolvd si se
disolvd lesne. Dela o vreme, sarea se disolva mai anevoe ; daca amestecdm

izbutim sa o disolvdm. La sfarsit, sarea nu se


apa cu o vergea de
mai disolva ori cat am amesteca-o cu vergcaua de sticld.

A ceast experient se poate repeti cu ori ce alt corp solubil tri


ap i cu ori ce disolvant. In totdeauna vom gs c disolvarea are

o margine in ce priveste cantitatea de corp


Solutiune saturath se numeste soluliunea care confine cantitatect
cea mai mare de corp solubil in ea. Intr'o solutiune saturatd nu mai
putem disolv, la acea temperatur, nici cea mai mic portiune din
corpul solubil. Toate
cari nu sunt saturate se numesc
solutiuni nesaturate.

Solubilitatea unui corp se numeste cantitatea din acel corp, socotita In grame, care poate da nastere la o solutiune saturated. Cu alte
cuvinte solubilitatea unui corp e cantitatea cea mai mare din aceI
corp care se poate disolv
cantitate dat de disolvant. De obiceiu solubilitatea se socoteste pentru o sutii de grame de disolvant.
Tariatiunea solubilitAtii en temperatura. Experient. Punem intr'un pahar o sun: de grame de apd i o sun: de grame de azotat de fiotasiu
(salfietru,silitra). Amestecdm cu o vergea de sticld. La temperatura obisnuit
(15), salpetrul se va disolva in cantitatea corespunzdtoare solubilitii lui la
aceastd temperaturd, adicd. 26 grame. Incalzim paharul. Pe mdsurd ce apa

www.digibuc.ro

10

se Incalzeste, cantitatea care se disolv creste, iar aceia care rmne nedisolvat se micsoreaz.. Pe la 50 tot azotatul va fi disolvat. La 1000 putem
s. mai adugni incA 100 grame de azotat si se va disolva
aceasti
cantitate.

Aceastei experiengi ne aratet, cei solubilitatea azotatului de pota-

siu crege cu temperatura. Acelas lucru se observ si la alti corpi


solubili, la unii intr'un grad, la altii in alt grad.
La unii corpi solubilitatea merge crescnd pn la 1000, la
altii ea creste png la o anumit temperatur, iar deasupra acestei
temperaturi solubilltatea se micsoreaz. In cazul intiu avem azocazul al doilea sulfatul de sodiu, al crui
iatul de potasiu,
maxim de solubilitate e la 33.
Curbe de solubilitate. a) SA tragem o linie orizontal pe o foaie de hrtie
capaul ei din stanga sA ridicAm o perpendiculara pe ea. Sa Impartim
aceste linii In 10 prti
tto
egale. Pe linia orizontal sl insemnrn, din

si

zece in zece, gradele de

IF

temperaturl de la 0

110, iar pe cea verti-

60

piiseumrr
PFP
,4

40

zo
zo
TO

to

20

30

40

60

60

70

80

90

cala, tot din zece in zece,

numrul de grame dela

0- 80 grame. SA ridicAm

perpendiculare in dreptul diviziunilor orizontale si sA ducem paraicicle la linia orizontall


prin dreptul diviziunilor

verticale. b) SI lulm

cazul azotatului de potasiu. La 0 s'a gsit c


solubilitatea lui e 13,3.
100

Fig. 15. Curbele de solubilitate a catorva corpi.

no.

Ne ridicdm pe linia vertical din dreptul lui 0


si in dreptul lui 13 (Intro

10 si 15) insemnam un punct. La 10 solubilitatea fiind 20, la 20, 33, la 30,


49, insemnm cAte un punct pe liniile verticale ce se 'idled dela 10, 20 si

300 In dreptul liniilor orizontale 20, 33, 49. c) Unim aceste puncte printeo
linie, pe care o putem continua in acelas mod pan la o sut. de grade.

ACeastai linie se numeste curba de solubilitate. Ea ne arata,


dintr'o singurl privire, cum creste solubilitatea azotatului de potasiu.

Figura 15 arat curbele de solubilitate ale mai multor corpi.


Linia azotatului de potasiu arat, c solubilitatea acestui corp creste

de la 10-80 intre temperaturile 00 si 50. Linia clorurei de sodiu


ne arat, cal solubilitatea srei creste foarte putin cu temperatura,
fiind aproape paraleld cu hnia orizontal.
Lima sulfatului de sodiu ne arat, c solubilitatea acestuia merge
crescnd pn la 330, cnd incepe s descreasei; la aceast temperatur linia se frnge si se coboar.
Diagrame. Aceast wtodei graficet de a insemn printr'o linie

www.digibuc.ro

11

variatiunea unui fenomen, legat de o anume cauza, e foarte intrebuintata in stiinta, In Fizica se Inseamna astfel, Intre alte multe,
variatiunea presiunii atmosferice din zi In zi i chiar din ceas in
ceas. In statistica se Inseamna astfeI variatiunea populatiunei, a Incasarilor veniturilor, a productiunei agricole, etc., din luna in lun
sau din an In an. 0 simpl ochire pe aceste linii diagrame
arat: variatiunea studiati, mai deslusit ca insirarea de cifre din
tabeIele cu ajutorul crora au fost construite.
Intrebuinlarea disolufiunii. Cu ajutorul distikrii am putut separa
un corp lichid de un corp solid disolvat in el. Asa, am putut curati apa natural de corpii cari se gasesc In disolutiune In ea.
Tot cu ajutorul distilarii am putut separ don lichide cari frerb la
doua temperaturi deosebite. Asa., am separat prin distilare fractionat alcoolul de ap.
Cu ajutorul disolugunii putem separa de asemenea un corp Iichid
de un corp solid nedisalvat i putem separ chiar doi corpi solizi.
Decantare. Filtrare. Experienfd. S amestecam, Intr'un pahar, apa cu
nisip. Dupa cat va timp apa se limpezeste si nisipul Cade la fund. Sa scurgem cu bagare de searna apa din pahar intr'un alt vas. Va rmnea In pahar
numai nisipul cu putina. apa.

Aceasta operatie, ash de simpl, e foarte des intrebuintata In laborator. Ea se numeste decantare. Corpul, separat astfei prin decan-

tare, mai rmne amestecat cu apa sau lichid. Pentru a separa cu


totul corpul solid de cel lichid, ne servim de filtrare.
Experient. Liam o foaie de luirtie de filtru (un fel de hrtie sugAtoare). Din aceasta foaie tdiem un patrat mai mare sau mai mic, dupl. trebuin. Indoim patratul In doua jumatati. Indoim din nou dreptunghiul format In doua jumatti.

Fig. i6. Filtru de hrtie.

Fig. 17. Plnie cu filtru.

Tiem cu foarTecele un arc de cere cu centrul In vArful unde se inchide.


Apucam trei foi Intr-o parte si una In cealalt. Capatam astfel un con de
hrtie. Acesta e un filtru, fig. 16. Introducem acest filtru Intr-o plnie de
sticl de mrime potrivita (filtrul trebue sa fie et ctiva milimetri mai mic
decal plnia), fig. 17.
Il alipim bine de peretii plniei. Il umplem odat cu apa, tinnd intre
doul degete plnia si filtrul. Dupa ce s'a scurs apa prin filtru, acesta e gata
de filtrat.

www.digibuc.ro

12

WA cum filtrm. AsezAm pAlnia cu filtru pe un stativ de filtrat qi punem

dedesuptul ei un pahar gol in care vom culege lichidul ce trece prin filtru. Tubul palniei trebue s se ating de peretele paharului. LAsIm sd se
scurg in filtru lichidul cd trebueste filtrat. and a mai rmas.
putin lichid, Il amestecam cu cor-

pul solid (nisipul) de pe fundul


vasului si le scurgem pe amAndou'l pe filtru. Lichidul singur va

trece prin filtru, iar corpul solid


va rrnAne pe acesta. DacA. mai
rmAne corp solid (nisip) in pahar II mai amesteam cu putin.
ap. i II scurgem pe filtru. Dupl
cAtva timp tot lichidul s'a filtrat,
iar corpul solid a rAmas singur
pe filtru.
Fig. is. Filtrarea unei solutiuni.

Alt exempla. SA1 luam un ame-

stec de zahr si de nisip. Punem


amestecul in pahar, II amestecam cu apA si la nevoe Il putem chiar inclzi ; zahdrul se va disolvA in apl, iar nisipul nu se va disolvA. FiltrAm
ca mai sus apa cu zahr ; nisipul va rAmne pe filtru. Evapornd apa vonk
ave si zahrul in stare solidd.

Filtrarea se face prin filtru increlit B cnd se cere s se fac. mai


repede, fig. 18.
Decandarea si filtrarea se intrebuinteazA foarte des in laborator
industrie pentru separarea corpilor de felul exemplelor argtate.

CRISTALIZAREA.
EXperientd. SA facem o solutiune saturat la cald de bicromat de potasiu, s. disolvrn adicl In apa care fierbe atAta bicroinat de potasiu cAt
se poate disolvA.
lsam aceast solutie sA se rdceascd incetul cu lacetul, dup ce am pus mai intAiu putinA solutie cald intr-o eprubet.
racim eprubeta cu apA. Solutia se turbur.

Explicare. Iata ce se intmpl. Apa rcindu-se nu mai poate tine


in disolutiune cantitatea de bicromat de potasiu pe care o disolvase

la cald ; o parte din bicromatul de potasiu se preface din nou


corp solid. Uitndu-ne in eprubet, sau mai bine in pahar dup ce
s'a rcit, vedem o multime de foite si de grunte strlucitoare. Aceste

foite sunt cristale de bicromat de potasiu. Zicem, c prin racire


solutiunea calda gaturata de bicromat de potasiu cristaliseaza.

www.digibuc.ro

13

Aceasta experient se poate repet1 cu solutiuni saturate la cald de


sulfat de cupru, de sulfat de sodiu, de alaun si de multi alti
corpi In loc de ap, putem lu ca disolvant alcool, benzen sau alte lichide.

and rcirea se face cu incetul cri-

stalele sunt mai mari.

Cristalele au o forma regulata, au


fete plane, au muchi drepte si au unghiuri solide esite in afara. Felele, muchile si unghiurile sunt asezate dufia
anumite legi. Care sunt aceste legi le
vom vede mai trziu. La cristalele mici

Fig. i. Cristalizarea prin r5cire a


unei solutiuni calde de sulfat
de cupru.

forma regulat se poate vede mai bine numai cu microscopul.


Experient. Facem o solutiune saturatg de sulf in szdfuret de carbon.
Facem o solutiune saturat de iod in eter. Punem fiecare solutiune in cg.te
o farfurioara si le lgsgm s stea inteun loc linitit i uncle s nu fie foc
prin apropiere.

Dup un timp, mai mare sau mai mic, dup cantitatea de solutiune

Intrebuintat, sulfura de carbon si eterul se vor evapora in intregime (acesti corpi lichizi se evapor lesne
la temperatura obicinuit). Pe farfurioare
rmAn cristale de sulf i cristale de iod.
Privindu-le cu o lup, putem observa mai
bine forma lor regulat.
Experientel. Punem putin iod Intr'un balon
uscat; incdlzim balonul. Acesta se umple de
vapori albastri-inchis. Incdilzint pd.na ce fundul

balonului rdmne alb. Lgsgim balonul sa se


raceascd.

Pe gtul balonului i pe peretii lui de


sus putem vedea, dup rcire, cristale
de iod.
Exfierienrci. Topim ceva sulf intr'un creuFig. 20. Sublimarea iodului

zet de fielmnt. (Un creuzet e un pahar de


fornad specialg, mai mare sau mai mic. Un

creuzet poate fi de iriimeirzt, de fiorlelan, de


'Latin, de argint, de evefiru, etc. fig. 21), Dupd topire, lsam creuzetul s
se rgceasca pan ce se prinde o coaj pe sulful topit. Spargern coaja cu
o vergea de sticld, Scurgem sulful topit, care a mai rgmas, inteun vas cu
apg. Desprindem coaja cu totul cu un cutitas.

ObservAm la urm, c In creuzet sunt o multime de ace mai


groase sau mai subtiri. Aceste ace sunt cristale de suit

www.digibuc.ro

14

Cristalizarea prin dkolutiune. Cristalizarea prin sublimare.


Cristalizarea prin so1idifieare.
Experientele acute ne arat, c putem cristaliza corpii in tree

Fig 21. Creuzet

Fig. 22. Creuzet cu cristale


de sulf

feluri. In cele dou dintiu ne-am slujit de disolutiunea corpilor in-

tr'un disolvant. Bicromatul de potasiu a cristali7at prin racirea

unei solutiuni saturate la cald.


Su lful si iodul au cristalizat
prin evaporarea disolvantului.

In experienta a treia, iodul a


cristalizat prin sublimare. Su-

blinzare se numege trecerea


unui corp din stare gazoasa
deadreptul in stare soleda. In
experienta a patra sulful a cri-

stalizat prin solidificare.


In natur, intalnim deasemenea aceste trei feluri de cristalizare. Cnd se usucA vara lacurile srate pe margini, se formeaz
Fig. 23. Cristale de ap5.

cristale de sare. Florile de ghiat si fulgii de zpad sunt cristale


de ghiat, formate prin solidificarea apei. Chida sau chiciura, care

Fig. 24. Forme cristalme numite flo i de gh all


(In chiciur gi in zapacl)

se a,eazA iarna pe arbori si pe srmele de telegraf saur.de telefon,


e format din cristale de ghiat, nscute prin cristalizarea vaporilor
de apa din atmosfera.

www.digibuc.ro

15

IV.

FENOMENE FIZICE.
S arunchm o privire asupra celor invtate pnh aici.Am
zut la distilare ea, prin inchlzire, apa trece in stare de vapori si c

vaporii formati, trecnd prin racitor, se prefac din nou in stare


Am vzut la disolufiune, ch zahhrul se disolvh in aph,
lichid.
ch adich phrticelele lui se amestic cu particelele apei. Am vhzut
la cristalizare, c bicromatul de potasiu cristalizeazh prin rhcire din
solutiunile lui saturate la cald. Pe scurt, am vhzut c acesti corpi

apa, zaharul, bicromatul de potasiu sufr schimbari in experientele fAcute.

Apa a ramas MO tot apa si dupa distilare, zaharul tot zahar


si in disolutiune, bicromatul de potasiu tot bicromat, at& cand
se disolvh cat si cand eristalizeazi. Asemenea schimbari se numesc selaimbri fiziee. In stinth, o schimbare se mai numeste fen ornen.

Definitie. Se numege fenomen fizic orice schimbare care se


inlampla cu un corp, In agg fel, in cat corpul ramane tot ceiace
a fost inainte de fenomen.
Fenomene fizice se intmpl foarte multe in naturd. Cu studiarea

ror se ocup Fizica. Pentru a studi mai bine aceste fenomene


Fizica le adun In grupe. Ash, s'a vhzut in clasa III, c avem fenornene de caldura, fenomene de lumina, fenomene electrice, feno-

mene magnetice, fenomene acustice. Toate aceste clase de feno-

mene intr in definitia dath mai sus. 0 bucath de fer caldh e


tot fer, o oglindh care reflect lumina e tot oglindh, un 134 de
sticl electrizat e tot sticl, un clopot de bronz care sun e tot
clopot de bronz.
S se observe bine, eh' Fizica studiaz numai fenomenele fizice
care se intAmpl cu corpii din natur si nu corpii inshsi. Ea ne
arath, de exemplu, cum se aflh temperatura unui corp, oricare
ar fi corpul acela. Astfel, lum temperatura apei, temperatura unui
bolnav, temperatura unei camere, temperatura unui corp care se
topeste, temperatura unui corp care fierbe, etc.

Importanta fizic ei
(Bucat de cetire)

Studiul fenomenelor fizice este foarte important. Aceasth important poate fi socotit din dou puncte de vedere : din punct de
vedere teoretic i din punct de vedere practic.
Din punct de vedere teoretie importanta fizicei este mare, fiindch

prin studiul ei ajungem la incheerea, c aceste fenomene nu se

www.digibuc.ro

16

petrec la Intmplare si fr nici o regul5. Fenomenele fizice se


petrec toate dup anumite legi. Ash, s'a vzut in clasa III, c' avem
legile topirii, legik solidificarii, legik ferberii, legik electrizarii
si atractiunii corpilor electrizati, legik reflexiunii luminei, si multe
altele. Aceste legi arata, leatura strins dintre fenomen 11 I'mprejurArile in care se produce acest fenomen. Ele ne explic de
ce se petrece un fenomen In cutare caz si de ce nu se petrece Intr'un alt caz. Tinnd in mng o bucat de ghiat5, aceasta se topeste,
pe and tinand in man o bucat de plumb, acesta nu se topeste.
In cazul intai, temperatura mnel e mai mare dect temperatura
de topire a ghetei $ i prin urmare ghiata se poate topl. In cazul al
doilea, temperatura mnei e cu mult mai mic5. dect temperatura
de topire a plumbuilui si prin urmare plumbul nu se poate topi.
Tinnd un ibric plin cu ap pe foc, ibricul nu se deslipeste ;
tinndu-1 fr api, ibricul se deslipeste. In cazul Inti, att ct este
apa, 'temperatura nu se poate urc peste o sut de grade, potrivit
legii ferberii care spune, c'd In tot timpul ferberii temperatura rmane neschimbat. In cazul aI doilea, temperatura se ridic 5. din ce
in ce ptia ajunge la temperatura de topire a aliagiului tinichigiilor
cu care e lipit ibricul. Exemple de acestea se pot lua ori cat de
multe.

Importanta fizicei din punct de vedere practie este de asemenea


foarte mare. Cunoscnd fenomenele fizice si legile lor, noi le putem

intrebuint spre folosinta noastr. Cunoscnd distilarea am putut


c urt1 apa natural de corpii cuprinsi In ea. Cu ajutorul distilarei
fractionate am putut separ lichidele cari se af15 intr'un amestec.
industria petrolului, care a luat un avnt ash de mare In tara
noastr, se sprijin aproape In intregime pe distilarea fractionata.
Pe disolutiune si cristalizare se sprijind operatiunile Intrebuintate
in laborator si In fabrici pentru curtirea corpilor. Sarea se scoate
din apa de mare prin evaporarea apei si prin cristalizarea solutiunei
saturate de sare cAp5tat astfel.
Mrirea de volum a vaporilor de apa si puterea cu care apas
acesti vapori, pe vasul In care sunt produsi sau introdusi, este baza

masinelor cu aburi. Acestor masini se datoreste in mare parte

civilizatiunea noastr. Masinele cu vapori lucreazA astzi ct ar lucr

un millard si mai bine de oameni. Ele pun In miscare toate masinriile cari tes pnz, cari fac hrtie, cari lucreaz5 ferul si cari
produc mii si mii de produse ale comertului de astzi. Locomoiiva, miscaa si ea tot cu puterea aburilor, transport aceste produse din locul lor de fabricare peste tot locul. Ea a micsurat dis-tanta intre dou5 locuri de pe suprafata prnntului. Impreun cu
vapoarele, cari br5zdeaz4 suprafata mArilor, locomotiva apropie

Londra de Peking, Bucurestii de New-York si face cu putint

ocolul pmntului In cev mai putin de sapte-zeci de zile.


Intrebuintrile electricitlii sunt de asemenea multe si Insemnate.
Vom aminti numai, c luminatul electric si tramvaiul electric au

www.digibuc.ro

17

transformat In mare parte infAfisarea orasefor, c telegraful i telefonul au redus la nimica distantele de pe pmnt, i c telegraful

d putint gndirei omenesti s se inalte de pe

transatlanticul pierdut tn mijlocul oceanului i s-si ia zborul cAtre


trmurile Indeprtate (Georges Claude).
Studiul luminei a condus de asemenea la intrebuintari importante.
E destul s pomenim de lunete, cari fac cu putint cercetarea corpilor ceresti, corpii cei mai mari i mai indepsrtati, si de microscop
cu care putem vede corpii cei mai mici. Fr microscop nu s'ar
fi putut studi microbil i medicina nu ar fi glsit mijloacele cu
care ne apAra azi de bolile molipsitoare.
V.

FENOMENE CHIMICE.
lleseornpunerea apei prin eleetricitate. Experienld. SI lum un
voltametru. Acest aparat e fcut dintr'un pahar de sticla prin fundul clruia
ptrund doll-a fire de platin, cari pot fi puse in legatur cu cei doi poli
ai unei pile compuse

din doug, elemente

Bunsen sau cu bicromat de potasiu.


In lluntrul paharului aceste fire sunt
terminate prin clte
o lamI de platin, numit electrod.

SI punem In pahar ap amestecatI


cu putin acid sulfuric, pentru ca sI con-

duc mai bine electicitatea. SI punem

Fig. as. Voltametru.

de asupra fiecarui
electrod ale o eprubet umplut cu ap i intoars cu gura In jos. Apa
din eprubete nu cade in vas fiindc5. e ImpinsI in sus de presiunea atmosferica. sa legam electrozii voltametrului cu elementele galvanice prin srme

de cupru. Curentul electric va trece prin apa.


In eprubete se va scoborl apa in jos, iar deasupra ei se vor aduna doi
corpi gazosi. Dupa ctva timp putem observA, cI intr'una din eprubete
volumul corpului gazos e de doug ori mai mare deca volumul corpului
gazos din cealaltI eprubet. Putern observh de asemenea, cI electrodul de
sub eprubeta ntia e in legIturI cu polul pozitiv al pilei.
SA ridiam eprubeta cu gaz mai mult pan deasupra electrodului, sI o
astupIm la gura cu degetul cel gros si s o scoatem afara cu gura In jos.
2

www.digibuc.ro

18

S. ludm degetul i s apropiem o lumnare aprins de gura eprubetei.

Gazul dinliiuntru va lud foc va arde repede cu o Award atbdstrue.


Sa scoatem din apd, In acelas fel, si eprubeta cealaltd. Sa intoarcem eprubeta cu gura In sus sf sa Introducem In ea un b subtire de lemn uscat

care a fost aprins cu flacard si In care am suflat ca sd stingem flaaraIntrat In eprubet, bilyul se va aprinde din nou cu flactirti va arde mai
bine decdt in aer.

Explicare. S4' cercetm mai de aprospe ce s'a petrecut n aceast


experienta. Cu apa s'a intmplat de sigur un fenomen. Acest fenomen nu este fizic, pentru c Oa nu a mai reimas tot aft& In adevr, apa nici nu arde, cum a ars corpul din eprubeta tut Aia, nici

nu face s ard corpii mai bine ca in aer, ,cum a fAcut corpul


din eprubeta a doua. knomenul acesta, care a schimbat cu totul
natura apei, se numefte fenomen ehimie.

DefiniVe. Numim fenomen chimic un fenomen de felul descompun6-ii apei prin electricitate. Intr'un fenomen chimic se schimbd
cu totul natura si proprietigile corpului. Corpul nu mai riimeine
acelcq.

Fenomenele chimice sunt de trei feluri.


Experienta de mai sus ne arat, eh' din api pot fi scosi doi corpi
cu proprietati deosebite de ale apei. Acest fel de fenomen chimic
se numeste descompunere
,Definitie. Numim descompunere chimic desfacerea unui corP
cu anumite proprietayi in cel putin doi corpi cu firoPrieteili deosebite.

Vom zice, prin urmare, ca prin electricitate apa a fost descompusd. Corpul care arde este hidrogenul. Corpul care face s." ard
lemnul este oxigenul. Prin descompunerea apei se obtine un volum
de hidrogen de cloud ori mai mare deceit volumul de oxigen. Experienta ne mai arat., c hidrogenul se duce la electrodul negativ, iar oxigenul la electrodul pozitiv.

Descompunerea oxidului rosu de mercur prin


caldur.

Un corp poate fi descompus i altfel decat prin electricitate.


EAperientti. Punem intr'o eprubetd uscat putin oxid rof de mercur.
Incalzim eprubeta cdtevd minute. La inceput, praful ros se Inegreste. De
la o vreme, peretii eprubetei se fac strdlucitori ca o oglind. Vrdm In eprubet un bdt aprins care arde Mid flacdr. Btul se aprinde cu flaerd
arde cu lumin multd.

Explicare. Oxidul rosu de mercur e un corp solid, rosu. Prin


itclzire, el s'a descompus In corpul care face s'a arch' batul de
lemn si care este oxigenul. Corpul care s'a asezat pe sticla eprubetei, ra.cand'o stralucitoare ca o oglind, e mercurul, corp lichid.

www.digibuc.ro

19

Avem a face aici, pfin urmare, cu o descompunere chimica produsa prin caldurei.
Corp compus. ,Un corp, ca apa, ca oxidul rcIpt de mercur, care
poate fi descompus, se numeste corp comp2ts. Dintr'un astfel de corp
putem scoate, cu ajutorul cldurii i electricittii cu deosebire, cel

putin doi corpi cu alte proprietti dect ale lui. Corp simplu. Un corp; ca oxigenul, hidrogenul, mercurul, cari
n'au putut fi descompusi de chimisti, se numeste corp simplu. Dintr'un corp simplu nu s'a putut scoate pn azi, prin nici o operatie,
nici ma:car doi corpi cu proprietti diferite de ale lui. Numrul corpilor simpli cunoscuti azi e de 80. Numrul corpilor compusi e
foarte mare.

Metale. Metaloizi. Corpii simpli ca mercurul, ferul, etc., cari


au strlucirea metalic, cari sunt buni conduatori de cldur
electricitate, se numesc metale. orpii simpli ca sulful, oxigenul,
cari n'au insusirile de mai sus, se numesc nemetale sau mai des
metaloizi. Intre aceste dou clase de corpi simpli mai sunt deosebiri- pe cari le vom vede mai tarziu.
Amestec de sulf si fier. Experienla. 1) Amestecdm bine firaf fin
de .fier cu un volum de clou ori mai mare de floare de sulf (gal mai exact
cantitati in proportia de : 56 gr. fier cu 32 gr. sulf). 2) Punem putin amestec pe
o foae de hartie i trecem prin el un magnet. Fierul se prinde de magnet.3) Punem

putin amestec inteun balonas de sticlal


turnalm deasupra sulfuril de carbon.
Amestecalm bine sulfura de carbon cu
amestecul. 4) Filtr&m si culegem lichidul Iimpede Intr'un vas deschis cu suprafata mare (cristalisor). Fig. 26. Repetim
a doua card aceasta operatie. In balonas Fig. a6. Cristalizoare de diferite marimi.
rdmane fierul. In cristalizor se formeazd,
prin evaporarea sulfurii de carbon, cristple de sulf. 5) Privim la microscoP
amestecul falcut. Vedein in el si firele de fier i firele de sulf.

Explicare. Avem aface aici cu un fenomen. Acest fenomen e


i fierul i sulful a rmas i dup amestecare tot
fier si tot sulf. Fierul a putut fi vAzut cu microscopul si nu si-a
pierdut proprietatea de a fi trat de magnet. Sulful s'a disolvat in
sulfura de carbon si a cristalizat prin evaporarea disolvantului.
Definitie. Intr'un amestec, proprietarile corpilor amestecag nu
se schimbii ; corpii ramiin
fizic, pentruc

Combinarea fierului cu sulful. 1) Punem putin amestec intr'o eprubetal


uscatd, fig. 27. Incdlzim fundul eprubetei panal ce devine luminos (incandescent).

Indepdrtdm atunci flacdra de sub eprubetd. Vedem c arnestecul se inedlzeste


dela sine inai departe. 2) Spargem eprubeta dupd ce s'a ra'cit. Pisdm substanta

neagrd care s'a format. Trecem un magnet krin acest praf. Vedem cd mag-

www.digibuc.ro

20

netul nu mai atrage nimic. Amestecgm putin praf de acesta cu sulfura de


carbon 0 filtrm. Dupa evaporarea sulfurei de carbon nu se mai formeazg
cristale de sulf. Privim la microscop putin
amestec. Nu mai putem vedea nici fierul, nici
sulful.

Explicare. Avem aface i aici tot cu


un fenomen.. Acest fenomen e
In adevr, fierul nu se mai vede la microscop si nu mai este atras de magnet.
Sulful nu se vede nici el la microscop
si nu Se mai disolv In sulfura de carbon
si nu mai cristalizeaz.

In acest fenomen chimic a luat nastere din sulf i fier un alt corp cu proprietAti deosebite si de ale sulfului si
de ale ferului. Acest fenomen este o
combinare chimia
Numim combinare chimicei

unirea a doi corPi, cu proprietati anumite, Intrun singur corp cu proprietatz


deosebite.
Fig. 27. Incalzirea amestecului de suy Observare. Corpii care se combing pot sg
fie sau amndoi simpli sau amndoi compusi
gi fier In eprubetfi.

sau unul simplu si celalt compus.

Exprieng Apropiem de gtul unei sticle deschise, care coprinde o


solugune concentratii de amoniac, gtul unei sticle cu o soluflune concentratii de acid clorhidric. Se formeaz un fum alb.

Acest fum e alcauit din cristale microscopice de clorurii de


amoniu (corp compus), format prin combinarea amoniacului ,gazos
cu acid clorhidric azos (amndoi corpi compusi).
Reactiune ehuinic. Experientit. Punem inteun pahar o solutiune de
clorurit de sodiu (sare). Turnm in acest pahar o solutiune de azotat de
argini. Amndoug solutiunile sunt limpezi. Prin amestecarea lor se formeazg un corp solid alb. Acest corp este clorur a de argint.

Lxfilicare. Clorura de sodiu (sau de natriu) e compus din

c/or i sodiu (sau natriu), ozotatul de argint e compus din azot,


oxigen i argint. Clorura de argint e compusk din clor i argint.

Fenomenul chimic care s'a produs e urmtorul, Clorura de sodiu


s'a descompus in cloy i sodiu. Clorul s'a combinat cu argintul,
iar sodiul a luat locul argintului dnd azotat de argint. Putem scrie :

Clornr de sodin
Azotat de argint =--- Cloruri de argint
Azotat de sodin
(clor sodiu)+(azot, oxigen argint)=( clor i argint)(azot,oxigen i sodiu)

In acest fenomen s'a petrecut, prin urmare, i o descompunere


o combinare. El, se numeste reactiune

www.digibuc.ro

21

Definitie. Numim o reactiune ckimic un schimb de corpi simpli din corpii compusi care vin in atingere.
.Precipitat. Am vazut, c. amestecnd dou'a" solutiuni s'a format un

corp solid ; acest corp solid se numWe precifitat.

Definitie. Numim firecipitat un corft solid, oricare ar fi el,


care se formeazei and amesteam dot. corpi care nu sunt solizi
(dou lichide sau un lichid i un gaz).

Observare. Tinnd la lumind paharul cu precipitalul alb de clorurii de

argint, acest precipitat se invineteste din ce in ce pnd se face negru. Aceastd


inegrire ne arard un fenomen chimic care s fietrece sub actiunea luminei.
Pe aceasta proprietate a clorurei de argint se sprijin fotografia.

Precipitatele sunt de mare folos tn chimie. Unele sunt colorate


in alb., altele in negru, altele rosi, altele galbene, etc. Unele sunt
cristaline, altele nu. Unele se disolva n anumite substante, altele
Uu. Prin aceste proprietati, ele fac cu putint recunoWerea i separarea bor.
Sinte4a apal cu eutlionietrul. Experienld.Uneudiometru este un tub
de sticla cu peretii grosi, Inchis la un capt si Imprtit In centimetri cubi
de sus in jos, fig. 28. La capdtul inchis pdtrund doua srme de

platin A si B Aceste srme pOt fi puse in legaturd cu o


bobind Ruhmkorff. Cnd bobina functioneazd, se produc
scntei electrice In interiorul tubului intre srmele A, B.
Umplem eudiometrul cu mercur si-1 asezam in& un vas
deasemenea cu mercur. Fixam eudiometrul bine ca in fig. 29.
Introducem In eudiometru, pe la partca inferioard, 20 cm. c.

hidrogen. Aceasta se cunoaste observnd ca mercurul s


se opreascd In dreptul diviziund 20. Introducem si 10 cm. c.
oxigen. Mercurul s'a coborat astfel ptid la diviziunea 30.
Avem astfel in eudiometru un volum de hidrogen de cloud

ori mai mare deaf volumul de oxigen. Facem s functioneze masina lui Ruhmkorff i s se producd, prin urmare, scntei intre srmele A si B. Se produce o explozie.
28. EudioMercurtil se ridic pand sus, ocupnd tot locul amestecului Fig.
metrul ordinar
gazos. Pe suprafata mercurului se vede o piatur de. apd.

Explicare. Prin trecerea scnteilor electrice.hidrogenul s' a combinat cu oxigenul i a format Oa.
n'a mai ramas corp
gazos urmeaz, cal un volum,de oxigen se combina, pentru a forma

Oa Uchida', cu un volum de doua ori mai mare de hidrogen.


Acest rezultat complecteaz ceiace am vazut la descompunerea
apei prin electricitate. Acolo am cptat din apa lichid pentru un
volum de oxigen un volum de dou' ori mai mare de hidrogen.
Daca endiometrul ar fi fost Incalzit, intr'un mod oarecare, parid. la 1000,
mercurul s'ar fi ridicat dupa explozie numai pand la diviziunea 20, de oarece
apa, ar fi ramas in stare de vapori. Experienta ne arata In acest caz cd: din
20 cm. c. hidrogen si 10 cm. c. oxigen se formeazd. 20 cm. c. vapori de apl.

www.digibuc.ro

22
Acest rezultat se, mai poate exprim5. i astfel, Un volum de oxigen combi-

ncindu-se cu doud volume de hidrogen, da naeere la cloud volume Tapuri


de aft&

Sinteza. In experierita de mai sus am fcut noi singuri ap, cornbinnd hidrogenul i oxigenul. Zicem, a am fcut sinteza apei.

Definitie. Numim sintezei crearea unui

Corp compu's din corPi simpli.


Uneori facern.sinteza unui corp compus com-

binnd corpi mai putin compusi, dar facuti


ei la randul lor prin sintez din corpi simpli.

Astfel am fcut sinteza clorurei de amoniu,


combinnd acid clorhidric g'azos cu amoniac
gazos. (Vezi 'experienta de la pag. 20).
Prin sintez s'au obtinut foarte multi corpi
cari exist in natur, si s?a., fcut nenumrati
corpi cari nu exist in naturg. Dintre acwia
unii sunt de mare ingemntate pentru necesittile vietei. Amintirn aici, in treact, sinteza antipirinei, si a materiilor colorante.
Analiza. La descompunerea afiei prin electricitate am vzut cari'sunt corpii simpli din
care e fcut apa. Zicem, ca prin aceast descompunere am acut analiza apei.
DefiniVe. Numim analizei cercetarea corFig. 29. Sinteza apei on
pilor simpli din care e feicut un corp compus.
eudiornetrul.
Analiza se numeste calitativei and afim
numai cari sunt cavil simpli ce alctuesc un corp compus.

Analiza se numeste cantitativa cnd, pe lng felul corpilor


simpli, aflin i cantitci,tile in cari corpii simpli se combin pentra

a form acel corp compus. Cantitatea poate fi socotit sau in volume, ca la descompunerea Oa* prin electricitate, sau in greutate.
Analiza in greutate se numeste gravimetricii, iar cea in volume
volumetricei.

Se numeste separatiune sau analiz imediaM desfacerea unui


amestec de corpi compusi in fiecare corp compus. Ask din o bucat. de granit se pot sepal-5. : feldspatul, cuarlul si mica ; fiecare
gin acestia trei sunt corpi compusi ce pot fi analizati la Ondul lor
atAt calitativ ct i cantitativ. Tot ask din o lmAe se poate scoate :
un oleu din coaje, un corp solid 0 acru din zeam (acidul citric),
un corp la fel cu hrtia, numit celulozei. etc.

Definitia Chimiei.
Dup ce am vAzut, prin experien/e, ce se intelege prin fenomene
chimice, dupa ce am vdzut ce este o combinare, o desompunere si
o reaclie chimicei i dup ce stim ce este un corp simplu, un corp

www.digibuc.ro

23

comfius, o sintezd si o analizd, ne este usor sg. spunem ce este


chimia.

Definitie. Chimia este stiinta care studiazd fenomenele chimice,


adicd descompunerile, combindrile si reactiile chimice. Cu ajutorul

chimia afld cari stint corpii simpli din care e fdcut un


corp compus. Cu ajutorul sintezei, ea face corpii compusi din
corpi simpli.

Importanta Chimiei.
(Bucat . de citire).

Importanta chimiei, ca si a fizicei, poate fi socotit din dou'd


puncte de vedere : din punctul de vedere teoretic i din punct de
vedere practic.

Din fiunct de vedere teoretie importanta chimiei este mare,

Itiinde prin studiul ei ajungem s cunoastem, c fenomenele chimice se petrec dupd anumite legi. As, avem legea conservdrii materiel*, legile combindrilor chimice i o multirne de alte legi pe cari
le vom invt. treptat-treptat.
Aceste legi aratd legdtura stremsd intr'un fenomen chimic si imrejurdrile in care el se produce. Cunoscnd aceste legi, putem s
explicArn de ce se petrece un fenornen chimic in cutare caz, si de
c e nu se petrece inteun alt caz. Vinul, de pild, se oteteste cnd
st in aer, fiinded In aer este oxigen care preface alcoolul din vin
in acid acetic. CArb,unele arde in aer, fiindcA Se combira cu oxigenul din aer, si nu arde inteo lamfid electricd de incandescentd,
fiinda din aceast lamp aerul a fost scos in intregime. Tot ce vom
InvAt de acum Inainte va fi o intArire a celor spuse aici.

Cu ajutorul analizei putem cunoaste alcAtuirea corpilor din

lume. Cu analiza spectrald (prin ajutorul spectroscopului), putem


s ne dm seama chiar de compozilia corpilor ceresti. Invtatii
au gAsit, astfel, c in Soare se gseste foarte mult hidrogen i un
numr mare din corpii simpli de pe pArnnt. Cu ajutorul acestei
analize, invtatul englez Lockyer a ajuns in 1868 la incheerea, da
in Soare se afl un corp necunoscut pe atuncia pe pArnnt. Acest
corp, numit heliu (dupa numele soarelui in limba greceascA helios),
fost scos in 1895 dintr'un mineral de pe pmnt: cleveita, de renumitul chimist dela Londra, sir William Ramsay.

Acest exemplu ne arat, c domeniul chimiei e cu mult mai


Intins deck al altor stiinti. Pe cnd zoologul studiaz4 numai animalele i botanistul numai plantele, chimistul studiazd fenomenele
chimice si alcdtuirea tuturor corpilor, atiit a celor de fie pameint,
cdt si a corpilor ceresti. Cutnd s5." explice legile chimice, chimistul
ajuns la cea mai frumoas" teorie din stiint, teoria atomicd. Vom

vede mai tarziu in ce consta aceast teorie.

www.digibuc.ro

24

Importanta chimiei din punct de vedere practic este de asemenea foarte mare. Cunoscnd fenomenele i legile chimice le putem
intrebuint spre folosinta noastr. Sh lugrn cteva exemple spre a
ne da sama de importanta acestei intrebuinthrl Gnditi-vg la sutele
de milioane de kilograme de fer de care are trebuinth construirea
masinelor cu aburir drumurilor de fer, fabricele de tot felul i yeti
intelege lesne care este importanta chimiei din punctul de vedere

practic. Ea ne lily*" s fabricm ferul, dup cum ne invath s.


fabrichm cuprul, zincul, cositorul, argintul, aurul i athtea alte

metale. Fabricele de tot felul au nevoe, de asemenea, de acid sulfuric, de acid azotic; de acid clorhidric si de mii i mii de corpi.
Toate acestea le fabrichm asthzi cu ajutorul chimiei. Suprirnati cu

gndul putinta de a fabrich toti corpii de mai sus si vedeti ce


mai rhmne din civilizatia de azi. Nici fizica nu ar mai avd importanta practica pe care am artat-o. Cu ce si-ar mai construl ea ma-

sinele cu aburi, seirmele ae telegraf si telefon, tramvaiele

elec-

multe alte masinrii cari sunt aplicatiunile ei !


Cu ajutorul sintezei, chimia poate crea i corpi cari nu sunt tn
naturh. Pentru a intelege importanta cea mare a sintezei i prin
ea a chirniei nsi, vom reproduce urmtoarele cuvinte rostite de
trice

d. d-r C. I. Istrati la deschiderea cursului su de chimie organia


la facultatea de qtiinti : .Chimia organica este idealul in stiint;
ea a dat in mare parte cheia dezlegdrii fenomenelor vietii animale
vegetale, ea a transformat industria i ne procur corpi de o
importanta exceptional si de o utilitate zilnica. Cel ce cultivh.
chimia organic este un zeu creator ; elementele in mna lui servesc a alchlui corpi care n'au existat niciodath in univers. Poezia,
fruct al celei mai largi imaginatiuni, i are o sor in chimia organich. Prima produce fiinti fantastice, chimia organicA, din contra,
vede, piphe, caracterizeaz Si foarte adesea se serveste de cfeatiunile
sale tot ash de fantastice. In chimia organich, furtunile imaginatiunei netrmurite se unesc cu seningtatea observatiunii i experi-

mentatiunii pentru a concepe, a produce si a da mijloace noul


omenirei. Nu e zi O. nu vedem cu totii crendu-se corpi noi, bucurndu-se de o aplicare direct in medicinh, arte, industrie sau
comert. S nu se creadh, c merg prea departe cnd voiu spune
ca gratie multiplelor moduri de a combinh carbonul, hidrogenul,
oxigenul i azotul, se vor'realiza in curnd sinteze industriale chiar
a nenumratelor substante alimentare. Fata cu pletora de oameni,
din btrna Europa cel putin, vom vedek cel mult cu nasterea secolului viitor, acest fapt de necrezut, c recoltele, productele ali-

mentare, nu se vor mai culege numai de pe cmpiile cari devin


din ce in ce mai insuficiente, dar si in marile fabrici chimice. Mizeria va scdeA., vieata devenind mai usoar va fi mai plAcut
va beneficia astfel de Puterea sintetica a chimiei organice.

www.digibuc.ro

25

Locul pe care D. ocup fizica i chimia printre


celelalte
(Bucat . de cetire)

Cunostintele omenesti fiind numeroase si variate s'a eautat a se


stabil legturile, ce exist intre ele, punndu-se in evident asemnrile i deosebirile ce ele prezint.

Descartes, (1596-1650) este unul dintre cei d'inti cugettori,


care a artat cal de oarece in orke direcliune cercetiirile noastre
tind in definitiv a ajunge la cunoagerea adevdrurilor, putem clasifica acesta cunostinte dup. rezultatul la care ajungem in fiecare
din ele ; si dup cum, acestea ne duc la adeveirurt absolute, de
cari nu ne putem indo3, sau la adeveiruri nicmai relative.
In urm, Is. Geoffroy de St. Hillaire grup fizica, chimia si
tiinfele sociale, intre verittile relative, iar matematicile constituiau
grupa verittilor absolute.

Auguste Comte, marele enciclopedist, care a ilustrat inceputul


ultimului secol (1798-1857), a alipit matematicilor astronomia si a
introdus biologia intre stiintele fizice si sociologice.
Tabela allturata ne arat In rubrica : Cunostintele actuales- pe
fiecare din ele in parte.
Din observatiunea lor decurge c dintre toate cunostintele actuale, cele mai positive, cari prin studiul lor ne duc totdeauna la
veritti absolute, sunt stiintele matematice. Fr ele nu putem studi
In mod aprofundat pe nici una din cele ce urmeaz.
.5tiinfele fizice sunt acelea cari se apropie mai mult de verittile
absolute. Fa:1.d acestea: nu pot fi studiate cu succes stiintele natu-

rale, ce vin in urm.


Stiintele sociale ocup ultimul loc intre verittile relative si ele
cer, pentru a fi bine intelese, cunostinta stiintelor naturale, stiintelor fizice si chiar a matematicilor.
Stiintele matematice sunt independente de materie ; spatiul
timpul sunt suficiente studiului lor. Rezultatele la cari s'a ajuns in
aceste stiinte ne surprind prin exactitatea Ion
Pentru a ave un exemplu de exactitate calculelor matematice
n'avem dect sa lum fapte din domeniul astronomiei. Eclipsele,
artate prin calcul, cu mult mai inainte, se realizeaz in mod deplin, in ce priveste spatiul i timpul socotit. Le Verrier, a calculat
pe 3.000.000 ani, inapoi i inainte, toate fenomenele ceresti, mai
importante, ce au avut loc sau cari se vor Intdmpl pe viitor.
Preciziunea calculului si a faptelor observate este atAt de 'mare
accelerat mersul
in cAt s'a putut dovedl e inteun secol luna
su cu 8 secunde.

www.digibuc.ro

26

Gratie studiului geometriei se fac pe fiecare zi diferite lucrri


de art ; astfel, plecand din dou coaste opuse ale muntilor se sco-

besc tuneluri si preciziunea este att de mare incat axele celor


dou capete ale tunelului se intalnesc matematiceste.
IIs, Geoffr. St. Hillaire

CunWintele actuale

Auguste Comte
J

Matematici

fMatematicile
tAstronomia

F-1

fFizica
(Chimia

Chimia

ftBiofogia

--3

Stiintele sociale {Sociologia

1. Matematicile pure
2. Mecanica rational'
3. Astronomia
4 Cristalografia

5. Fizica
6. Chimia
7. Mineralogia
8. Fiziologia (1)
. (Sratigrafi
9.Geologia
(Paleonto10. Botanica
[logia
11. Zoologia
12. Antropologia (3)
Stiintele economice
14. Stiintele juridice

Matematicele pure se impart in : Aritmetica, Geometrie, Trzgonometrie, Algebra, Geometrie analitica, Calculul infinitesimal, etc.
Ele pleacA dela adevrurile cele mai simple si mai evidente, nu-

mite axiome, pentru a formul teoreme, din ce in c mai complicate.

Mecanica raliortala, des


are originea in mecanica practica,
totusi nu are nevoe de materie pentru discutia matematicA a problemelor sale.

Astronomia se ocup cu studiul legilor matematice, ce decurg


din raporturile de situatiune i miscare ale corpilor ceresti. Cu
toate acestea, prin partea descriptiv a ei (astronomia fizic6), ea face
trecere intre matematicile pure si stilntele fizico-naturale.

Cristalogra fia s'a nscut prin rezultatele astigate, studiand cri(1) La Fiziologie se alipesc : Patologia, Higiena 0, Medicina.
(2) Prin desvoltarea mare, ce a luat studiul unor grupe de plante micros-

copice, s'a creat in timpul din urm Bacteriologia.


(3) Aicea se pot grupa Istoria, Archeologia, Literatura, Muzica i Artele
frumoase.

www.digibuc.ro

27

stalele ce. se gsesc in natur. Prin partea sa geometric ea apartine stiintelor mateinatice ; ea serVeste de trecere intre stfintele matematice si fizice prin legatura ce ezist Intre structura cristalelor
si propriettile lor fizice.
In ce priveste giintele fizice, ele se apropie de matematici mai
mult deck toate celelalte cunostinti omenesti.
Jamin, fizic frances, zicea In 1883, c chimia este un capitol al
zicii fi aceasta e un capitol al mecanicii rationale.
Stiintele fizice sunt in special stiinte de observare si experimentare, avAnd in serviciul lor stiintele matematice. Ele au ca substrat
al studiului lor materia, de care tind necontenit a se emancipa. Fizica a si ajuns in mare parte a stabill legi matematice, independente de observare si experimentare, cari ins pot s. fie verificate
pe aceste al. Aceasta formeaz marele si insemnatul capitol al fi.

zicei matematice.

Fizica este cea mai pozitiv dintre stiintele ce conduc la veritti relative, chimia o nrmeaz imediat.
In ce priVeste mineralogia, ea se pAstreaz separat, mai mult
prin deprindere si prin oarecari necesitti speciale, nefiind o stiintA
a parte, ci numai reunirea studiului mineralelor din punct de vedere
cristalografic, fizic si chimic.
...Stiintele naturale pot fi considerate fric51 in mare parte ca stiinte
descriptive. Ele Ins prin fiziologie nu numai eh' se servesc de ob-

servare si experimentare, dar tind a coprinde orizonturi mai mari,


a formul legi biologice si. a-si da seama despre viata in sine si transforrnrile succesive ale fiintelor vii la suprafata pmntului.
Studiul fiziologiei ins, fr care botanica i zoologia nu se pot
invt,, nu poate s existe fdr cunoasterea fizicii si a chimii.'Veclerea, auzul, miscarea, sunt acte fizice ; pe cand: digestiunea, respiratia, combustiunea genefal, sunt acte chimice ; toate acestea
alctuesc prtile principale ale fiziologii.
Geologia, prin stratigra fie i paleontologie, serveste de tranzitie
intre stiintele fizice si naturale. Prima parte e5te o continuare a
mineralogiei in studiul fizic al pmntului, pe cnd paleontologia,
prin studiarea florelor si faunelor disprute, d deslegarea celor mai
Insemnate prti ale botanicii si zoologii in ce pviveste aparitiunea
animalelor si plantelor si transformrile prin care au trecut acestea
Ong in prezent pe suprafata planetei noastre.
Botanica studiaz nu numai flora actual a planetei noastre, dar
.implicit si flora dispArut si toate chestiunile mari relative la geo-

grafia botania

Acelas lucru 'I face zoologia pentru animale.


Omul, nu printeun egoism particular, dar prin necesitatea de a
se cunoaste mai bin si prin faptul C studiul fiintei sale este foarte
intins, a simtit necesitatea de a se scoate din cadrul zoologii si a
crea antropologia, pe lting4 care fac corp separat : istoria, archeo-

www.digibuc.ro

28

logia, filologia, muzica, artele frumoase, etc., attea capitole mari,


relative la desvoltarea sa.
.5tiintele sociale sunt acele cunostinte omenesti, cari au baza cea
mai putin sigurA. Astfel, ftiintele juridice i teologia sunt in cea
mai mare parte conventionale. Intre ele fac, pAnA la un punct oarecare, esceptiune Oil* le economice, care in timpul din urmg, legAnd
necesittile vietii normale de legile biologice, tind a lu o desvoltare important si a cpAt la activul lor cunostirite exacte. Date le

statistice, de cari se servesc, tind a pune in evident raportul ce

exist intre viat si mijloacele materiale, ce, o pot desvolt, sau impiedeck artAndu-ne rezultatele, bune sau rele, la cari individul sau
popoarele ajung fatalmente in ambele casuri.

Materie. Corpi. Impfirtirea lor. Am intrebuintat de mai multe


ori, ;in cele spuse On aici, cuvAntul corp. S struim mai mult
asupra insemnrei acestei vorbe. Universul, este spatiul infinit dimpreun cu nenumratii corpi ceresti, cari din timpi, fr inceput
fr sfArsit, plutesc intrnsul.
Ceea ce alatueste acesti corpi se numeste substant sau materie.
Ea e caracterizat prin intinderea in spatiu (ocuparea unei portiuni
din spatiu prin dimensiunile sale) i prin greutate.
La acestea se adaogg si nepenetrabilitatea, adic proprietatea, in
virtutea creia doui corpi nu pot ocup in acelasi moment acelasi
loc in spatiu.
PArnAntul, ffind un corp ceresc, este o micAl portiune limitat diii
aceastA materie. La suprafata sa gsirn, sau putem izol, alte buctele cu mutt mai mici din materia ce-1 alatueste, cari toate* se numesc corpi, d. e. : o piatrA, un cal, o smAnt, etc., sunt corpi.
Corp este prin urmare o portiune limitata de materie ash dar
totalitatea corpilor alatueste materia, ce se OA rAspAndit in
univers.

Pentru a studi materia trebue s studiem corpii.


Corpii, desi formati din aceeas materie, ni se prezina cu caractere foarte variate, cu diferite forme si in diferite stri. Numirile ce
li se dau sunt foartenumeroase, astfel avem : corpi cerefti, organizati, neorganici, simpli, gazofi, etc.
Pentru a ne pute da seam de intelesul acestor numiri sa alatuit urmtorul tablou, din care putem usor vede deosebirea ce .
existA intre ei.

www.digibuc.ro

29
1. Ceresti: Stele, planete, cometi, mebuloase, etc.
'5 ( solizi : sulf, arsenic, iod etc:.
lichizi: brom . .

...a.
al

.....

i ( gazi*: oxigen, azot, etc. .


solizi: fer, argint, aur, etc.

a.

o.

ih"

cq

ilc.)
.E.

os
E

,Cd

( solizi: sruri, roce, etc.


Compusi' lichizi: apl, acizi, etc.

0
e.)

oi

( gazosi: bd de carbon

Ca.4

lichizi: tnercur
gazosi: vapori de mercur, etc.

bp

( solizi: zacharul, etc.


Organici . ( lichizi: spirtul, etc.

(gazoi: gazul bltilor

Or6nizati

1 Plantele
Animalele

Apartin studiului: chimiei neorganice.

idem
si mineralogiei.

Apartin

studiu-

lui: chimiei or-

ganice.
Botanica.
Zoologia.

Nurnai corpii pgmntesti, cari alcgtuesc planeta noastrg, pot fi


direct suptisi mijloacelor noastre de cercetare.
SA nu credem insg, cg corpii ceresti se sustrag cu totul cercetgrilor oamenilor de stiintg. Matematicele ne dau mijloacele de a aflA
volumul si densitatea lor ; fizica ne aratA forma si structura suprafetei lor, prin instrumentele optice ; iar spectroscopia ne aratg natura elementelor din cari sunt compusi.
Corpii pgmntesti se pot impArti in organizati qi neorganizati.

Corpii organizafi sunt portiuni de materie cu o formg. exterioarg bine definit, terminati de obiceiu prin linii curbe si cu o
structurg interng neuniformg, prin faptul cg sunt inzestrati cu diferite organe, cari la rndul Ior sunt constituite din celule sau derivate ale acestora (fibre, vase, etc.). Organele se deosibesc flare
dnsele atht prin structura lor particularh cht si prin compozitiunea
lor chimich (astfel rdcina difer de frunzh, creeruI difer de fi-

cat, etc.). In aceast categorie de corpi se coprind toate plantele


si animalele.

Corpii neorganizali sunt portiuni de materie cu o forma exterioarg accidentalA (o piatrA, o bucat de pgmnt, etc.), saa cu o
formA exterioarg bine definitg, terminatg prin linii drepte, cum
sunt cristalele. Lund insA portiuni din diferite pgrti ale acestor
corpi, vom constatg cg ele au acelasi aspect si aceeasi compozitiune chimicg.

Corpii neorganizati se impart la rndul lor in neorganici $

organici.

Corpii neorganici se pot ggsi sau in naturg, la suprafatg sau in


interiorul pmntului, sau sunt preparati cu ajutorul puterilor cari
existg in naturg, si pe care chimistul le poate intrebuintg in acelasi
fel si ht laboratorul sAu.
In cazul intAiu avem : sarea, gipsul, marmora, etc. ; iar in cazul
al doilea : ferul, acidul sulfuric, etc.

www.digibuc.ro

30

Corpii organici au aceleasi Caractere ca si cei neorganici. Singura deosebire intre ei consist in faptul a corpii organici sunt
produsi in natura numai prin viata plantelor si animalelor.
Astfel avem ; zacheirul., scrobeala, stearina, urea, etc.
Productiunea lor, in plante si animale, fi.ind datorit acelorasi
puteri naturale, de cari natura s'a servit si la crearea corpilor neorganici, chimistul, servindu-se de ele in laborator, a reusit a-i produce direct, Mf intervenirea vietei vegetale sau animale. Astfel s'a
fcut urea, glicerina, etc.
Prin manuirea acestor puteri, 'chimistul a facut chiar corpi organit-1 si neorganici, ce nu existau in natura, d. e..: acidul hidrofluosilicic, fucsina (clorhidratul de rozanilinei), etc.

Chimia neorganic i chimia organica.


Studiul chimei se imparte in dou parti mari :
1. Chimia neorganicet sau chimia minerala., care se ocup cu studiul corpilor simpli in parte si al compusilor la care acestia pot da
nastere si pe care i-am numit corpi neorganici.
2. Chmlia organica se ocupa' cu studiul corpilor organici.

www.digibuc.ro

VI.

CHIMIA NEORGANICA
HIDROGENUL
Istoricul. Acest corp a fost izolat pentru prima oar& de Cavendish, la 1766,

care i-a dat numele de aer inflamabi 1". Lavoisier arata la 1'784 ca face
parte din compozitiunea apei i-i d.da numele pe care-I poart. (Hidrogen=
generator de apa).
.

Starea natural. Hidrogenul liber a fost gsit de Bunsen in

gazele cari es din fumerolele din Islanda si de Devi Ile si Leblanc


In cele din Italia (Toscana). Multe ape mineralizate gazoase contin hidrogen. El ese din pmnt impreun cu alte gaze in localittile unde se gseste in pmnt pAcur. La Bicoi, in judetul Prahova, a fost gsit In gazele ce ieseau din pmnt prin o crptur.
El se mai gseste in atmosfer (1,5 din 10.000 Orti, Gautier) si
in mare cantitate in fotosfera soarelui si a altor stele fixe.
Afar de acestea, hidrogenul se gseste in nenumrate combina-

tiuni. Astfel Oa, care e rspndit in cantitate atat de mare pe


suprafata pinntului, contine hidrogen in cantitate de 1/9 din greutatea sa. Pacurile, crbunii de pmnt si toate plantele si animalele au hidrogen in substantele din cari sunt acute.
Preparare. A preparet un corp simplu insamn a scoate un corp

simplu dinteun corp compus care se gseste in natur. 0 preparare este sau o descompuncre chimicei sau o reactiune chimicei.
Descompunera se poate face sau prin ajutorul caldurei, ca la oxidul ropt de mercur, sau prin electricitate, ca la descompunerea

apei firm electricitate. La preparare prin reactiune chimicei cutm


s combinm pe ceilalti corpi simpli cu alti corpi, in asa fel, in cAt
corpul simplu urmrit de noi s fie liber. Vom vedea treptat-treptat
cum alegem acei anumiti corpi.
Prepararea Iddrogenului. SA aplicm regula de mai sus la prepararea hidrogenului. FiindcA hidrogenul se gseste in ap, s autm
s-1 preparAm din ap. La descompunerea apei prin electricitate

am vzut, cA hidrogenul se adunei In eprubeta dela eleetrodul

www.digibuc.ro

32

negativ. Aceasta descompunere prin electricitate a apei se numeste


el ectroliza ap el.
.

L Aceast preparare prin electroliza se face in fabrici cu voltametre speciale. Curentul electric e produs de masini electrice
puternice
dinamuri puse in miscare prin cderi de apa. Odata
cu hidrogenul se fabrica 1 acest caz i oxigenul.

Electroliza e intrebuintata azi si la prepararea multor metale


a multor corpi compusi.

2. a) Prepararea hidrogenulul din apa cu ajutorul metalelor


la temperatura ordinari. Experientti. Potasiul i Sodiul (natriul) sunt
dou5. metale care. se pAstreazA in sticle umplute zn petrol. Ele sunt moi
ca slpunul i se pot tAi lesne cu cutitul.
TAitura proaspt stralucgte ca argintul.
Tdiem o bucAticA de potasiu, cam cAt
nn bob de mazAre i o stergem bine de

perol cu o hartie de filtru. AruncAm aceastA bucAticd inteun pahar cu apA. Po-

tasiul se va misca pe suprafata apei


dela o vreme se va aprinde si va arde cu
o flacAlr violeta. SA facem aceiasi expeFig-. 30. Descompunerea apei

prin potasiu.

rien0 i cu sodiul. Acesta sfrie de asemenca pe apd, dar nu se aprinde. Dacl


punem insa pe apg o hrtie de filtru

asezam bucAtica de sodiu pe aceast hrtie, sodiul rAmane locului si dela


o vreme se aprinde si arde si el, cu o flacArd galbenti.

Explicare. Aceasta experient ne arata mai Intaid, ca potasiul


sodiul sunt mai usoare deceit apa, de oare ce plutesc pe suprafata apei si nu cad la fund. Cu apa s'a petrecut apoi un fenomen
chimic; dup cum vom vedea in alta experienta propriettile ei
s'au schirnbat. Aprinderea sodiului i potasiului,ftirei sa le fi incalzit

noi, dovedeste cl In acest fenomen chimic s'a produs caldura.


Avem aface aici cu o reacliune chimica. Apa, corp compus,
a fost descompus de potasiu i sodiu, 0 parte din hidrogenul
apei a fost scos din apet, iar sodiul si potasiul s'au combinat cu
oxigenul din apa si cu o parte din hidrogen. Hidrogenul care a
fost scos din apa, facea ca sodiul potasiul s se miste pe suprafata apei sfrtind. Hidrogenul putnd lua foc, dupa cum am vzut
la electroliza apei, s'a aprins si a ars In aer. Coloarea violeta era
produsa de vaporii de potasiu,iar cea galbencl de vaPorii de sodiu.
Aceasta expecienta ne dovedeste asa dar, c apa a fost descompusa de potasiu i sodiu, la temperatura ordinar. Aceasta descompunere a fost facuth printr'o reactiune chimica, adica printr'un
schimb de corpi simpli, din corpii care au venit In atingere sau
care au intrat In reactiune.
Daca voim ca hidrogenul sa nu se aprind trebue sa-1 ferim de
aer. Pentrn aceasta facem experienta urmtoare.

www.digibuc.ro

33
Experien(d. Umplem un cilindru cu apg
intoarcem cu gum in jos
inteun vas cu apg. Punem sodiul Invelit In hartie inteun cosulet
sarma.
introducem repede sub gura cilindruHidrogenul produs se inaltg si se adung
in partea superioarg a cilindrului (fig. 31).
Apropiind o lurngnare aprinsa de gura
.eprubetei plin g. cu hidrogen, acesta se aTrinde.

Experientd. sg. inmuiem In apg


-curatg o bucatic de heirtie rofie de turne-sol. Hartia ramne tot rosie. S inmuiem

aceiasi hartie in apa in care am pus potai sodiu. Heirtia se fate albastrd. Apa

-siu

schimbat prin urrnare natura ei. Zicem,


are reactitme bazicd sau alcalineL .Puziand pe limbg o picgturg din aceastg apg
simtim ca are un gust lesietic i arzgtor.

sa evaporgm peina la uscare puting apl


distilata In care am pus, ca mai sus, po-

Pig. 3X. Prepararea hidrogenului


pria sodiu.

tasiu sau sodiu. Dupg evaporare rgmane In vas un corp solid alb. Acest corp
.este corpul compus care a luat nastere din potasiu sau sodiu cu oxigenul

o parte din hidrogenul din apg. El este corpul care find disolvat in
apg Ii d acestia gustul particular lesietic proprietatea de a inciMdstri
hartia r.nie de turnesol. Acest corp este hidratul de potasiu, sau hidratul
de sodiu ; acest hidrat este o hazel.

Definitie. Numim bazei un Corp care are proprietatea, c fiind


disolvat n apa o face pe aceasta ce't aibei gustul lep'etic i sei alhastriascii hrtia roie de turnesol.
.0 baz este, de cele mai multe ori, combinatiunea unui metal cu
-oxigen i hidrogen.

2. b) Prepararea hidrogenutui din apl cu ajutorul metalelor


la temperatur inalt. In afar: de potasiu i sodiu, mai sunt
alte metale cu ajutorul, crora putem prepar hidrogen din apg..
Acestea din urm, ca ferul, zincul, descompun apa numai prin
incazire. In acest timp, oxlgenul din ap se combin cu metalul,
jar hidrogenul ramne liber. Prepararea hidrogenului se face in aLest caz cu aparatul artat in fig. 32.
In balonul G se fierbe apg. Vaporii formati trec prin teava de sacra. A, in
.care se incglzesc cue de fer. Hidrogenul care se formeaza trece prin tubul
D si se ridical deasupra, apei din cilindrul C. In tubul A ramane oxid de fer.

Aceased descornpunere a apei a fost fkut5. in 1784 de Lavoisier,

care a dovedit astfel c apa e un corp compus, qi nu un corp


simplu. Am pomenit-o aici pentru importanta ei istoricl ; nimeni
nu prepar astzi hidrogen in modul acesta.

3. Prepararea hidrogenului din acizi cu ajutorul metalelor.

In afard de ap, hidrogenul se mai gseste inteun mare numgx de

www.digibuc.ro

34

alti corpi compusi. 'Intre acestia din urm sunt acidul clorhidric
si. acidul sulfuric. Acesti corpi produc hidrogen cnd intr in reactiune cu zincul.

Fig. 32. Descompunerea apei prin fer Inchlzit.

Exterientd. Punern Intr'un pahar o solutiune de acid cloridaric 0 ateva buatele de zinc. Se produce o fierbere. Apropiind de gura paharului
o lutnnare Aprinsa, gazul ia foc, Acesta e hidrogenul.

Explicare. Acidul clorhidric e


un corp compus din vlor si din

hidrogen. Cnd vine acidul clorhidric in atingere cu zincul, are


loc o reaetiune chimica, adic un
schimb de corpi simpli. Clorul din

acidul clorhidric se combin cu


zincul, formnd clorur de zinc,
iar hidrogenul, rmnnd liber, ese
in atmosfer. Putem scrie :
Acid clorhidric + zinc -.=
(clor si hidrogen)

clorurd de zinc + hidrogen


(zinc i clor)

Aceiasi reactiune se intmpl


dac, In loc de acid clorhidric, ne
servim de acid sulfuric amestecat

cu apii. (Amestecarea se face in


alt vas turnnd cu Incetul acid in
ap si nu ap In acid).
Aparatul, in care se produc aceste reactiuni, este fcut In modul
urmtor : Se ia un vas de sticl cu dou deschideri (fig. 34) in care
se introduc buchtele de zinc (Zn).
Fig. 33. Producerea gi aprinderea
hidrogenului.

www.digibuc.ro

35

Tina din deschideri este astupat prin un dop ptruns de o teav


de sticl T, prin care se introduce acidul. Deschiderea a doua este
astupat cu alt dop prin care trece o teav indoit de sticr, care
ptrunde cu captul cela-

lalt inteun vas de sticl


cu trei deschideri, in
'care se aft' ap, i numit
vasul splgtor. Deschide-

rea a doua a acestui vas


e astupat cu un clop patruns de o teav dreapt t.

Prin dopul deschiderii a


treia ese Q alt teav Indoit, care ptrunde la captul celalalt sub cilindrul

cu ap E.
Hidrogenul produs in
vasul Intad nu poate esi
prin teava T, care se afr&

Fig. 34. Prepararea hidrogenului din


acid clorhidric i zinc.

cufundat in acid, ci ese prin teava a doua. Prin aceasta trece in


vasul F, se spal in apa acestuia de urmele de acid ce le-a luat
mn intalul vas si se culege sub ap5. in E. Tubul t se numeste tub
de sigurantei. Prin el nu poate esi hidrogenul, 6:6 e cufundat in
ap. El ne aratd mush' presiu-

nea gazului din aparat, prin


faptul c acesta, apsand asu-

pra apei din vas, o ridicA in


luntrul tubului cu atat mai

sus cu cat presiunea lui e


mai mare.

Hidrogenul se mai poate pre-

par in alte aparate. Intre acestea mai bun este aparatul Kififi,
fig.37.Acesta se compune dintr'un

vas de sticla cu dou globuri


prevdzut cu 3 deschideri. Prin

deschiderea e se introduce zincul

Fig. 35. Apvat simplu penttu prepararea


hidrogenului

(b)

un vas globular, terminat

printr'o teav lungd care patrude

ping. In fundul vasului d. In acesta se toarn acidul prin desOiderea superioar. Hidrogenul produs trece
prin deschiderea e in vasul spltor a. Deschiderea dserveste la curtirea aparatului. Zincul vine In contact cu acidul introdus prin partea superioara, care
cade din vasul superior in el i din acesta se ridic in b, cnd robinetul din
e este deschis. In cazul acesta se produc hidrogen. Inchiznd robinetul din e,
hidrogenul neputLid e, apas pe acid, il scoboar in vasul d i '1 impinge
prin teava de slid& in vasul superior. In acest caz Inceteazd contactul intre
zinc si acid si hidrogenul Inceteaz de a se mai produce. Prin acest aparat
putem prepar in mod intermitent hidrogenul sau alte gaze.
Hidrogenul sau alte gaze fiind preparate in cantitti mai mari, se pgstreazI

www.digibuc.ro

36

In gazometre de sticl sau de metal. Cel mai Intrebuintat (fig. 38), e fcut
din tabld de fer sau de zinc. Rezervorul B se umple prin teava a, care merge
pang In fundul lui, cu apa turnatg In palnia A, aerul esind prin e.

Fig. g6. Aparatul lui Kipp desfacut In pitrtile lui gi


agezat pentru paperienta,

Fig. 37. Aparatul lui Kipp, cu sticla.


spitlatoare.

Gazul se introduce prin d Intocmai ca inteun cilindru cu apa. Pentru a


scoate hidrogenul din B, se toarna apg
prin A-a si se deschide e. Cnd voirn
a culege hidrogenul sus, sub apa, se
toarna ap prin A-a si se deschide b.

Gazul se ridia in palnia A, unde poate


fi cules.

.df, este o nivela cu apa, care ne a-

rata in orice moment cantitatea de gaz


ce se afl In aparat.

Proprietitti fizice. Hidrogenul


gazos este fr coloare, fAr miros
fdra" gust. El e cel mai upr dintre toate gazele. Densitatea sa in

raport cu arul este 0,06926. La


00 si 760 rm. un litru de hidrogen
anfAreste 0g',0895. Asa dar, hidro-

genul este de I4,45 ori mai uqor


deceit aerul, p. de ..u.000 mai upr
deceit apa. Din cauza aceasta, dac
intoarcem un vas cu hidrogen cu
gura in sus, hidrogenul se ridied

si poate inlocul aerul din alt vas


asezat deasUpra cu gura in jos,
(fig. 39).
Experientei. Mai putem arati cA hidrogenul se ridia in sus si astfel:
Fig. 38. Gazometrtil lui Pepys.

www.digibuc.ro

37

Punem un tUb de cauciuc la tubul de sticlk pe unde ese hidrogenul din


aaratul In care se produce. Tinem strins cu degetele capatul deschis al
tubului de cauciuc i II \Tarim Intfun pahar cu ap., In care am di'S`olval
spun. Deschizand lncet tubul de cauciuc, hidrogenul ese i sal o besica de spun care se desprinde si se Ina It in aer. Apropiind o lumnare
aprins6 de aceasta besia, hidrogenul se aprinde
cu o slabd pocnitur. Mai putem umple cu hidrogen

besici de spun cu ajutorul unei besici de bou


dup cum arata figura 40.

Hidrogenul este singurul gaz, care conduce


bine eldura si electricitatea. Intia din aceste
proprietAti creste In raport cu presiunea. Prin
ele hidrogenul se apropie de metale.
Hidrogenul lichid a fost obtinut pentru prima
dat de Cailletet (Paris) la 1877.
Fig. 39. Ridicarea
intr'un vas
Dewar (Anglia) l'a putut licheface in mod hidrogenului
plin cu aer.
In mare cantitate..
ho trIt
Hidrogenul lick& este limpede i feirei coloare.

D = 0,07, Ferbe la

soidific51 instantaneu.

252. In hidrogenul care ferbe aerul se

El s'a putut solidifia. la


coloare si transparent ca
ghiata.
Difuziunea. Din cauz

258,9. Ridrogenul solid este _lard

c densitatea sa este micg,

el trece cu usurinta prin


Tretii corpilor porosi; el
Otrunde chiar i prin table de fer i platin, la ternperaturi Inalte.
Experientel. Iuteala, cu
care hidrogenul ptrunde

prin peretfi vaselor poroase, se dovedeste in mo-

dul urnator:
Un vas poros A (diafragma unui element Bunsen) e estupat printeun dop

de cauciuc prin care trec


doul tuburi (fig. 41). Tubul
C lung de 75 eml e cufundat

Fig. 40. Beici de stipun umflate cu hidrogen.

Inteun pahar cu apa colorata i prin B se introduce hidrogenul. Cnd s'a umplut vasul cu hidrogen,
se inchide robinetul B; atunci observam c apa se ridic In C prin faptul cA
hidrogenul, esind mai iute din vas, cleat aerul care intr. In acesta (difu-

www.digibuc.ro

38

ziune), se face Lin gol, care tinde a fi umplut prin apa.- Experienta se
poate face 0 In mod invers (fig. 42). Vasul poros comunica cu un singur

Fig. 4.z. Difuziunea hidrpgenului.

Fig. 42. Difuziunea hidrogenului.

tub D Indoit In forma de U, umplut pe jumatate cu apa colorata. Hidrogenul intra prin tubul B, inafara de vasul poros sub clopotul de slicl C,
care '1 acopere. ELptrunde prin peretii vasului poros
mai iute cleat poate s iasa aerul din acesta i rezult

deci o crestere de presiune in luntrul acestui vas,


care face ca nivelul lichidului In tubul D s scada in
ramura D si sa se ridice In ramura liber.

Proprietti thimice. Hidrogenul se combin


cu foarte multi corpi simpli. Astfel, sub influenta
cldurii, luminei i electricittiir se poate combina direct cu mai multi metaloizi, and un mare
numr de corpi compusi.
Experiengi. Luatn un cilndru dp sticla, umplut cu
hidrogen, intors cu gura hi jos, si apropiem o lumanare aprinsa de deschiderealui;bidrogenul se aprinde,
combinandu-se cu oxigenul din aer, iar lumanarea
aprins introdus In cilindru se stinge, din cauza. c
hidrogenul nu Intretine arderea. Zicem, c hidrogenul
e un Corp combustibil qi c nu e comburant. Hidrogenul s'a cmbinat In aceast experient cu'oxigenul
din aer 0 a format apa (fig. 43)
Fig. 43. Aprinderea hidrogenului prin o lunittnare

Lampa filozofid. Experienta. Facem s iasa

hidrogenul din aparatul de producere printr'o teava


In contact cu aerul.
de sticl lunga subtiata la capatul de sus, Aprindem
la e0re hidrogenul. Aceasta flacara putin luminoasa, dar foarte calda, se
numeste lampa f5lozofic. (Fig. 44).

www.digibuc.ro

39

Clbservare. Aprinderea hidrogenului se face astfel. Punem la


gura tubului, fie uncle ese hidrogen, o eprubet uscarci cu gura in
ios. Dupti ditva timp, ridicam eprubeta fi o afiropiem, tot cu gura
in jos, de o lumelnare aprinsei. Hidrogenul va lua foc. Dana aprinderea are loc cu o pocnitura, atunci mai umplem a doua oara epru-

beta In modul aratat. Numai cnd hidrogenul se aprinde feir


pocniturd fi- ceind arde liniftit la gura eprubetei, numai atunct
putem afirinde si hidrogenul care ese din aparat. Aprinderea se
face chiar cu fiacara de hidrogen din eprubet.

Fig. 44. Armonica chimica.

Fig. 45. Aprinzatorul cu hidrogen.

Aceasta regula trebueste sa fie pastrata in toate cazurile. Altfel,


se pot intiimpla fiocnituri in afiarat care sii-1 faca gindiiri ce pot

rani pe cei de prin prejur.

Armonica chimich. Experienta. Punem deasupra flacarii de hidrogen,


aprinsa ca mai sus, un tub de stica deschis la am'andou capetele qi II
miF51m mai sus sau mai jos. Se produce, la un loc anumit, un sunet piacut. Aceasta e experienta armonica chimicei. Sunetul e mai gros daca tubul de sticl e mai larg qi e mai ascutit daca tubul e mai ingust.

Producerea sunetului e datorita vibratiunior aerului produse prin


flacara de hidrogen care falfae intr'una.
Intrebuinfarea hidrogenului. Hidrogenul, fiind gazul cel mai usor, se ?titre-

buinteaz la umplerea baloanelor qi la produs aldur5. mare prin ardere (a


se vedea sufltorul cu hidrogen i oxigen, fig, 53).
Aprinzeitorul cu hiarogen. Pe proprietatea ce are hidrogenul de a se
aprinde in contact cu buretele de platin s'a construit aprinzeitorul cm hidrogen. Acesta se compune dintr'un vas de slid& B In care se af1 acid sul-

www.digibuc.ro

40
furic cu apa. (A). In vasul acesta se cufunda un clopot de sticl, fart fund,
care are atarnat Inrauntrul sbiu o bucat de zinc Z. Hidrogenul produs iii
acest clopot poate es1 la partea superioara, and apasam pe parghia C. Esind,
intlneste In P buretele de platin, se aprinde i cla foc spirtului din lampa L..
Sinteza apei prin arderea hidrogenulni.

Experienta se face in mosi se usucl In c b r

dul urmator: hidrogenul se produce in vasul a (fig. 46), trece

Fig-. 46. Producerea apei prin arderea hidrogenuldi in aer.

care se afl vat

i arde in d. Vaporii de apa formati se condenseaza pe


marginea interioara a clopotului de sticlai, de unde cad sub forma de picaturi
in farfuria de sub clopot. Daca presardm balonul pe din lduntru cu praf de
albastru de metil sau alta vopsea do milling., se formeaza pe peretii balOnului siroaie colorate cari se va.c1 mai lesne din departaxe.
Aceasta este o siotez care ne arata numai compozitia calittiv a apei.

Lavoisier, impreun4 cu Laplace, prepara astfel la 24 lunie t.


1783, 15 gr. 608 apd, arznd hidrogenul i aerul atmosferic.

n..

OxigenuI
Istoricul. Priestley in Anglia la 1772 si la 1774 prepara oxigenul. In acelasi
timp (1774-1775) '1 prepara si Scheele din Svedia, far a cunoaste nimica din
lucrarile lui Priestley. La aceiasi epoca (1772-1774) marele chimist francez
Lavoisier descoperi oxigenul, pe cari 'I studia In mod complect, aratand rolut
ce'l are in oxidatie, in combustiune i respiratie.
Starea naturala.

Oxigenul este

corpul cel mai rspandit

Im

natur.

In stare libeed se gsete in aerul atmosferic, in cLititate de 1/5.


din volumul aerului.
In stare combinat '1 gAsim in ap, in cantitate de 8/9 din greutatea acestea in roce, sruri s in toate fintele Ai de pe suprafata globului. Se crede, ea' jumtate din masa globului terestru este

acut din oxigen.

Prepararea oxigenului. El

se prepar prin descompunerea

pilor oxigenati.

www.digibuc.ro

cor-

41

1. Am vazut la hidrogen, c prin electroliza Oa se obtine lii


fabrici

oxigen. Acest oxigen este comprimat in vase de otel 'Ana

la 100 atmosfere. Intr'un vas de acestea (cilindru sau bornba) de


10 litri infra astfel 1 m. c. oxigen. Avem aici o aplicatie a legii
Boyle-Mariotte. Presiunea fiind de 100 de atmosfere, volumul de
un metru cub. (1000 litri) masurat la 1 atmosfera se face de- 100,
ori mai mic, adica 10 litri.
2. Descompunnd oxidul rosu de mercur prin caldura, (Priestley 1774).
Oxid ropt de mercur = Mercier + Oxigen
AparatuI, in care se face
reactiunea aceasta e compus

dintr'o retort de sticla. A

(fig. 47), in care se pune oxidul rou de mercur, Oxigenul

se adun in cilindru E, iar

mercurul ramne parte in retorta, parte se sublitneaza. In in.

Aceast experienta se poate


face mai lesne, dup cum am

vzut, incalzind oxidul de mer-

cur lute() eprubet.

3. Calcinnd cloratul
de potasiu.
Exfieriengt. Incalzim pu-

Fig 47. Prepararea oxigenului din oxidul de

mercur.

tin clorat de potasiu Inteo


eprubeta. IntrOduednd on bat aprins fr flacar in eprubetd, dap ce do-

ratul de potasiu s'a topit, batul se aprinde cu fiaer i arde cu o lumina


vie. Descompunerea care are loc poate fi scrisa :
Clorat de potasiu
(Clor,

oxigen

potasiu)

Clorura de potasiu
(Clor

Oxigen

potasiu)

Aparatul pentru prepararea In mare este compus din o retort& de sticl,


(fig. 48) in care se pune clorat de potasiu. Oxigenul se adun sub apa; sau
In o eprubet sau In gazometru, iar clorura de potasiu ramne In retorta. Cu.
50 gr. clorat, obtinem 29 litri oxigen.
Nu trebue a se Inallzi prea repede, caci se formeaz fierclorat de potasiu,.
care se descompune cu greutate numai la temperaturi ridicate.
Cloratul de potasiu trebue s fie foarte curat, de oarece chiar numai cu urme
de substante organice (praf, hrtie, etc.) face explozie. Incercarea sh face incalzind putin clorat de potasiu
o eprubeta. Daca descompunerea se face
In liniqte se poate repeti in mare.

3. Calcinnd bioxidul de mangan (pirolusita).


4. Este mult mai bine a se calcira impreund cloratul de potasiu
amestecat cu V, din greutatea sa bioxid de Mangan. Si cu acest
amestec trebue sa se faca proba de incercare inteo eprubeta.
5. Astazi se prepara oxigen lichid din aerul lichid (a se vede5.
acesta).

www.digibuc.ro

42

Proprietti fiziee. Oxigenul e un corp gazos faira coloare,, gust


miros, cu densitatea = 1,10563. El a fost lichefcut tntAia. oarg
de Pictet si Cailletet (1877).
Oxigenul lichid fierbe la-184 sub presiunea normal, cnd densitatea lui este 1,124. El a fost solidificat ca ajutorul hidrogenului
lichid. Se topeste, pe la 200.

Fig. 48. Prepararea oxigenului din clorat de potasiu.

Oxigenul e solubil in ap i alcool, precum i in argint topit. 100


volume de ap disolv la 00 un volum oxigen, lar argintul un volum de 22 de ori mai mare dect volumul sat'.

Fig, 49. Arderea carbonului in oxigen.

Fig. 5o. Arderea fosforului sau sulfului in,oxigen.

Fig. 51. Arderea ferului in


oxigen.

Proprietlti chimice. Oxigenul se combin cu toti corpii simpli


afar de fluor, cu care nu se cunosc combinatiuni pAna acum. Cu

www.digibuc.ro

43

cei mai multi corpi se combin g. direct, cu desvoltare de caldura si


lumina. El este tipul comburantilor. lat cateva exemple
Dac introducem un batisor de brad sau o lumanare, cari au numai cateva puncte inrosite, intenn vas cu oxigen, ele se aprind
ard cu fiacara vie (fig. 52).
Carbonul, fosforul, sulful, ferul, etc., aprinsi i introdusi intr'un
vas cu oxigen, ard cu flacar vie, (figurile 49, 50, 51).
Definitie. Numim oxid combinatiunea
-unui corp simplu cu oxigenul. Apa este
cxid de hidrogen.
Arderea lemnului, seului, petroleului,,
spirtului, hartiei, etc., in aer sau oxigen
este o oxidare, adica o combinare a elementelor lor, carbon si hidrogen, cu oxigenul. Aceste oxidari se fac cu desvoltare
de caldur si lumina (foc, flacaira), In mod

violent, si se numesc oxideri iuti sau


combustiuni.
Ferul i metalele, pe langa oxidrile
iuti (fig. 51) se mai pot oxid i incetul

cu incetul, producnd tot oxizi ; aceste


oxidri se numesc oxideiri lente (ruginirea ferului).
Astfel de oxidari lente se produc si Fig. 52. Aprinderea udei lum2.nari.

atevb. puncte inropte


in corpul nostru. Oxigenul introdus in' care are nurnai
in oxigen.

corp, prin respiratiune, oxideaza tesaturile

diferitelor organe, producand caldura animala, apa i bioxklul de


carbon. Faptul acesta a fost dovedif de Lavoisier la 1777.
.Experiengl. Utnplem cu ap. o sticl de doctorii (100-200 gr), cu peretii
ceva mai grosi. Intoarcem sticla cu gura in jos inteun vas cu ap. Introducem oxigen in sticla pra ce s'a lsat apa cu o treime.. Introducem hi-drogen pn ce sticia s'a golit cu totul de ap. Avem, :prim urmare, un
-volum de oxigen i cloud volume de hidrogen. Astupm sticla cu un dop
si o nvalim bine Intrio arpa ud. Scoatem dopul i apropiem de gura
o lumnare aprins. Se produce o explozic cu o pocniturl case
poate sparge uneori sticla.

Aceast experienta ne arata, ca dou volume de hidrogen s'au


combinat cu un volum de oxigen pentru a forma apa. Explozia
se explica prin faptul, c in timpul combinarii s'a produs caldur.
Aceasta .caldura a dilatat ash de mult vaporii de apa formati, incat
acestia nu mai puteau incapea in sticla si au apasat pe sticla esind
cu putere in atmosfera, daca nu au putut-o sparge.
Aceesta expe.rient ne arat principiul motorilor cu benzina intrebuintati la automobile. In acesti motori, avem. un amestec de
vapori de benzina si de aer care fac explozie in corpul de pompa
hiving pistonul producnd putere i miscare.

www.digibuc.ro

44
Observare. A trebuit sl nv.lirri sticla cu o carpa udg pentru a ne feri de
buctele de sticl care sunt aruncate cu putere in caz cnd se sparge
Cgrpa trebue s fie ud ca s nu se desfacg In cazul exploziei.
Experientd. Intr'o besici de bou la care am legat un tub cu robinet Introducem 2 volume de hidrogen, si 1 volum de oxigen. Punem un tub de
sticla sau de cauciuc la tubul cu rpbinet i suflm baloane de sdpun cu
acest amestec. Baloanele se ridicg In aer si pot ,fi aprinse cu o lumnare,
and pocnesc cu putere (fig. 40).
Observare. Aprinderea besicilor umplute astfel trebue &cued numai dupa
ce baloanele s'au desprins de gura tubului. Altfel, poate lu foc tot amestecul
din besica de bou si se poate produce o explozie prea puternicg si care poate
fi periculoas.

Aceste douri experienti ne aratg de ce trebue sg fim cu multg bggare de


searnfi cnd aprindem hidrogenul la gura aparatului de hidrogen. Se poate intmpl uneori s se gseascg aer in aparai care formeaz cu hidrogenul arnestec
explozibil. Cnd aprindem .acest amestec, aparatul se face in bucati si nu
odat a rank gray pe cei de prin prejur.
Intreuinjarea. Oxigenul se intrebuinteaa in chimia industrial& pentru prepararea unui numgr mare de combinatiuni oxigenate, i pentru albirea materiilor textile.
El se intrebuinteazg. In medicing, sau pentru a fl respirat de cgtre anernici
ofticosi, etc., sau disolvat In apg (ritocmai ca apa gazoasg) pentru a stimula
digestiunca, etc.

Fig. 53. Sullitor cu oxigen i hiclrogen.

El servelte pentru producerea temperaturilor ridicate. Daeg ardem gaz de


luminat si mai cu seamg hidrogen In oxigen, se produce o temperaturg, la
care se topesc cu inlesnire toate metalele, chiar i platinul.
Oxigenul si hidrogenul, pIstrate In gazometre separate, sunt introduse Intr'un aparat numit sullittor, fcut de Deville (fig. 53), in care oxigenul intr
prin 0 In teava interioarg, iar hidrogenul prin H in teava exterioarg. In drumul lor pang la b se amestec aceste gaze si la esire pot fi aprinse. Aparatul serveste -Pentru topirea i lipirea metalelor.

Daeg indreptgm aceastg flacgr peste un bastonas de var nestins sau


de magnezie, acestea sunt incglzite la rosu alb si dau o lumina aproape
tot atat de puternicd ca lumina electricg, numit lumina lui Drummond, lntrebuintat& pentru Iuminat, telegrafia optida militarg, cinematograf, etc. (fig. 54).

Acizi. Am vzut, ca" sulful i fosforul ard in oxigen. Aceste arderi sunt insotite, pe lAnga lumin, i de producere de fum.
Experientit. Sg punem in vasele in care am facuf aceste experiente puting apg i s, le lsgm astupate citva timp. De la o vreme, fumul dispare

si la urmd vasele sunt trasparente. FumuI e format din bioxidul de sulf

www.digibuc.ro

45

intr'un vas idin trioxidul de forfor in celalalt vas. Disparitia acestor oxizi
*se datoreste disolvrii lor iii apa din vase. S punem in ap ca.te. o bucatica de heirtie albastrci de turnesol. Hrtia se face ro,sie.

Explicare. Din unirea bioxidului

de sulf 0. a trioxidului de fos for


LU apa, au luat nastere doi corpi
cad inrosesc hrtia albastr de turnesol. Asemenea corpi se numesc
acizi.
Definitie. Numim acid un corp
,care,disolvat in apd,inroseste

albastrei de turnesol si care


are gust acru. Un acid cuprinde
pe ing un corp, ca sulfUl sau
Josforul, si oxigen si hidrogen.
Sunt ctiv acizi care n'au oxi-

gen (A e acidul clorhidric).


Metaloid. Un corp simplu care

loate da nastere la un acid se


numeste metaloid. Sulful, fosforul,
sunt metaloizi.

Reducerea oxizilor prin hidrogen. Am vzut, c hidrogenul se


-combind lesne cu oxigenul formnd ap. Hidrogenul poate lu

Fig. 54. Lumina lui Drummond.

oxigenul si dela oxizii multor metale.


Experienta. Trecem hidrogen uscat printr'o teav de sticl. A in care inc6.1zim cu o lamp praf de oxid de fer. Intrerupem dup o or. trecerea

Fig. 55. Reducerea oxidului de fer prin hidrogen la cald.


i arund.m praful in aer. Acest prat' se
afirinde singur; el se numeste fer piroforic.

hidrogenului. Desfacem tubul

www.digibuc.ro

46

Explicare. Hidrogenul, trecnd peste oxidul de fer mnclzit, s'a


combinat cu oxigenul i a format ap. Din oxid de fer s'a format

fer. Zicem cd am redus oxidul de fer cu hidrogenul.


Definitie. Numm reducere luarea oxigenului dintlun oxid
Prin reducerea oxizilor de metale putem prepar metalele.
Observare. Tubul G in form de V de lng4 aparatul Kipp e
umplut cu clorur de calciu, care usucd hidtlogenul. Tubul B umplut de asemenea cu clorur de calciu absoarbe apa format. Cntrind tubul B, Inainte i dupa experient, putem afl prin diferint
ct apa s'a format. Cnfarind tubul A, inainte i dupd experient,
putem afla ct oxigen s'a combinat.
Sinteza apei in greutata (Dumas 1843). Aceast sintezd se sprijind fie reducerea oxidului de cufiru cu hidrogen.
Hidrogenul produs in vasul Z (fig. 56.) se curt in tuburile i 0

se usucd in tuburile T, astfel in ct ajunge curat in C. Balonul C


contine,Qxid de cupru, care fiind tnclzit d'd hidrogenului o parte
din oxigenui s'Au. Cntrindu-1 Mainte i dui:a experient vom ave
oxigenul .intrebuintat (p. gr.).

Apa formaff se adun in balonul E i ultimele prti sunt retinute in tuburile q si Q. Acestea, cntrite Mainte i dupa experienta, ne dau cantitatea de ap ce s'a format (P).

Fig. 56. Sinteza apei (Dumas).

Cantitatea de hidrogen care s'a combinat va fi (Pp) gr.


In modul acesta s' a gsit, ed zoo grame apd cuprind 1,z z gr. hidrogen i 88,89 gr. oxigen.

Ozonul.
Istoricul. El a fost descoperit la 1840 de care Schnbein. Bequerel i Frmy
au dovedit, c ozonul e o stare alotropicel a oxigenului.

Starea naturaill. El exista rspAndit in atmosfer, mai cu seam

www.digibuc.ro

47
1

in stratele superioare (in cantitate de


din greutatea aeru450, 000
lui). Prezenta sa se datoreste fulgerelor vegetatiunii care, absorbind i descompunnd bioxidul de carbon, elibereazg In urrn o
parte din oxigenul acestuia sub forma de own. Oarecari corpi, precum esenta de terebentin4, xidndu-se, ozonificO oxigenul din aer.

Din cauza aceasta arborii, cari produc resine, ca brazii, fac ca atmosfera d'imprejurul lor s fie mai incdrcat cu ozon.

Prepararea.. Ozonul nu s'a obtinut Inc in stare de puritate.

Pt25 acum s'a obtinut numai ozon amestecat cu 50-0/, oxigen.


Pentru a transformh oxigenul in ozon, ne servim de electricitate.
Nu e bine s ne servim de scntei electrice, cci acestea discompun ozonul format, ci de desarari difuze numite efluviz (scurgeri).
Cel mai bun aparat pentru ozon este al lui Berthelot (fig. 57).
Acesta se compune dintr'un cilindru de sticl
cu picior F, in care se afi introdus vasul B.
Spatiul gol dintre ele e umplut cu acid sulfuric in care se cufund electrodul+. Acest
cilindru (F) poate fi cufundat inteun amestec
rOcitor. In vasul B intr un tub de sticla A,
care are un diametru cu putin mai mic deal
al shiu. Tubul A e plin cu acid sulfuric si in el

se cufund electrodul. Oxigenul intr prin


tubul C la partea inferioar a tubului B s se
ridia de jos in sus pentru a esi prin tubul
DE. Treand prin spatiul inelar format prin
tubul A si B, el e supus descrarilor electrice, ce se fac pe toath suprafata tubului A
B, din cauza acidului sulfuric in care se
afl electrozii. Desch.rarile electrice sunt pro-

duse cu dou'd elemente si o bobina de ind uctiune.

57. Aparatul lui Berthelet


Proptietiti fizice. Ozonul este un gaz in- Fig.
pentru prepararea ozonului.
color, and i.l privim in cantitate mia. Inteun
tub de cel putin 2 m. pe care il punem intre ochi i o suprafat

alba el apare cu o coloare albastr ca a cerului. Mirosul lui e pAtrunzAtor si seamOn' putin cu mirosul usturoiului. Putem recunoaste cu

mirosul chiar numai

1
1 00000

pOrti de ozon in atmosfera.

La 00, oxigenul ozonizat, comprimat fiind cu Incetul pAn la 75


atmosfere, se coloreaz in albastru indigo. Ozonul solid e o bruma alb.

Proprietti chimice. Ozonul se combind cu


corpii cu care
se combin si oxigenul. Fosforul, sulful, ard in oxigen ozonat ca si
in oxigen curat. Unii corpi se oxideazd mai lesne in ozon decAt

in oxigen. Mercurul, care nu e oxidat de oxigen la temperatura


ordinard, e oxidat de ozon.

www.digibuc.ro

48
xfierienlei. Punem putin mercur uscat Inteo sticl uscatg.. Introducem
In sticll oxigen ozonat din aparat. Astupgm sticla si batem mercurul din
ea. Mercurnl se oxideazg si se lipeste de peretii sticlei ca o pojghitg murdarg. Cnd mercurul nu e oxidat, nu se lipeste de sticl.

0 hartie uns u scrobeal i iodur de potasiu 8e coloreaz5 cu


ozon in albastru mai deschis sau mai, inchis, dup cantitatea de
ozon. Foarte multe materii organice sunt distruse de ozon; din
aceast cauz aparatele pentru prepararea ozonului in cantitate mai
mare nu trebue s aibA dopuri sau tuburi de cau-ciuc.
Ozonul e descompus i transformat in oxigen de multi corpi,
precum si de cAldur la 2500.
Intrebuinlarea. Existnd In atmosferg dela 9 mgr.

cub de aer,

fiind

250 mgr. pentru 1 m.

n cantitate foarte micg. In orase (2 mgr. Paris) s'a

admis cg el distruge miasmele. Din aceast cauzgi s'a cgutat a se introduce


cap desihfectant pentru spitale. Aceasta ar confirmg observatia acelora cari
sustin, cg epidemiile coincid cu disparitia ozonului din atmosferg. Ozonul a
fost Intrebuintat cu succes pentru sterilizarea apelor de ruri cu care se alimenteazg orasele ce nu au ape de izvoare.

Deosebirea intre oxigen i ozon. Punand fat in fat proprie-ttile oxigenului si ale ozonului, ni s'ar prea c avem a face cu doi
corpi simpli deosebiti. Ash, oxigenul nu miroase, fie cnd ozonul

are un miros tare, caracteristic. Oxigenul nu inalbastreste amestead de iodur de potasiu si scrobeal, fie cnd ozonul
42istreste. Oxigenul nu oxideaz la rece mercurul, pe cnd ozonul

Il oxideazO. Oxigenul nu distruge tuburile de cauciuc dela aparate,

pe cnd ozonul le distruge. i eu toate acestea oxigenul si ozonul nu sunt doi corpi simpli deosebili. In adevr, am produs ozon
trecncl oxigen in aparatul lui Berthelat. N'am adgogat nimic oxigenului, fiindc am trecut numai oxigen curat prin aparat. N'am
luat nitnic dela oxigen, fiindc oxigenul e un corp simplu. Singura
prefacere care a avut loc e, c din trel volume de origen s'au
format dou volume de ozon. A avut loc, cu alte cuvinte, o condensare a materiei din oxigen cnd a trecut in ozon. IncAlzind
ozonul, el se preface numai in oxigen. Arznd sulf, fosfor in ozon
-obtinem celasi bioxid de sulf si trioxid fosfor ca i in cazul cnd
arderea a vut loc in oxigen. Trebue s zicem, prin urmare, cA
.oxigenul si ozonul e unul si acelas corp

Alotropie. Aceast proprietate a unui corp simplu de a se


prezent in cloud forme se numeste alotropie (cu alta form).

Zicem, c oxigenul i ozonul sunt doi corpi alotropi. Prin alotropie


ne convingem, c propriettile unui corp simplu nu depind numai

<le felul materiei din care acel corp e alatuit, ci si de modul in

-care aceast materi'e alctueste corpul. Vom vedea mai tarziu expli-

carea exact a acestei alotropii.

www.digibuc.ro

49

Apa oxigenat sau bioxidul de hidrogen.


Istoric. Ea a fost preparata de Thnard la 1818.

Proprietti. Apa oxigenat este un lichid sirupos cu gust acru-

amar i cu densitatea 1,455. Prin inceilzire, i in multe reactiuni


c himice, Oa oxigenatei produce oxigen.Ea este un oxidant, adic
poate oxidez unii corpi, simpli sau comp4.
Intrebuintdri. Apa oxigenata se intrebuinteaza sub forma de solutiuni in apa
.cu o concentratie de 3% (in o sun.' prti apd 3 parti apa oxigenata.). Fiind
un oxidant, apa oxigenata se intrebuinteaza la decolorarea tesaturilor fine, ca
pene de strut, matasea, fildepl i chiar parul. Parul negru se face blond prin
actiunea apei oxigenate. In comert, apa oxigenatd poarta In acest caz numele
de cuffed. Blanurile spalate cu apa oxigenata capdt o lucire mai frumoasa.
In acest caz apa ozigenata se vinde sub numelc de ursol. Apa oxigenata este
.*i on antiseptic puternic; 0 gr. 05 la litru de lapte opreqte descompunerea
acestuia. Se Intrebuinteaza i in medicina sub numele de catarol contra unor
boalc de ochi.
Tablourile vechi, in care prtile vopsite cu alb au fost inegrite cu vremea,
se spal cu apa. oxigenatd. Sulfura de plumb neagrit se face sulfat de plumb
alb. Sulfura de plumb a luat nWere cu vremea din cerusa alba (carbonat
de plumb) cu care au fost vopsite partile albe.

Deosebirea intro aph si apa oxigenatil din punctul de Vedere


ul compozitiunei. Am numit apa (pag. 43) oxid de hidrogen si apa
oxigenat bioxid de hidrogen. Am artat prin aceasta, c" in apa
oxigenatei se aflei mai mull oxigen deccit in 40 (bioxid = de doua
ori oxid). Am vAzut, la sinteza apei in greutate, cal ea coprinde
la o sutd grame, 11,11 gr. hidrogen i 88,89 gr. oxigen. Aceste

tifre ne arat, c hidrogenul e combinat in ap cu o cantitate de


opt ori mai mare de oxigen. Proportia intre cantitatea de hidrogen i oxigen din apa e 1: 8. Analizndu-se cantitativ apa oxigenat s'a gsit, ca proportia Mtre cantitatea de hidrogen qi oxigen din apa oxigenatei e 1 : 16. Aceast proportie ne arat c in
afia oxigenatei se afla de aloud ori mai mull oxigen deceit in apei.
VII.

NEUTRALIZAREA ACIZILOR PRIN BAZE. SARURI.


Experientd. 1. Disolvam intr'un pahar vre'o 30 gr. hidrat de sodiu (corp
alb, care se ga.sqte In laborator In bulgari sau sub forma de bete) In vreo
100 gr. apa. Punem In aceasta solutiune putina vopsed rosie de turnesol ;
aceasta se face albastrd. 2. Turnam In pahar Incetul cu Incetul o solutiune
de acid clorhidric. In locul unde acidul cade in pahar solutiunea se face rosie.

MiWand paharul ca sa se amestece lichidul din el, acesta se face iar albastru. Continuam cu adaugirea de acid clorhidric pan ce coloarea roie
nu se mai face albastra. Experienta e bine facutd and o picatur din solutiunea de hi drat de sodiu face lichidul din nou albastru daca 'ill amestecarn
4

www.digibuc.ro

50
bine. 3. Punem solutiunea astfel Inrosit bite() capsula de portelan (fig. 58),
o inclzim pana ce toat apa se evapord. In capsul rmne un corp alb. Acest

corp are gust &frill. 4. Disolfni acest corp srat in ap i inceram solutiunea cu hrtie de turnesol. Obserflm c51 hartia rosie rmne tot rosie,.

iar cea albastr tot albastra. Incercarea aceasta din urm cu hrtia deturnesol rosie sau albastr o putem face si cu o solutiune de sare in apL

Explicare. In aceast experient s'a petrecut


un fenomen chimic. Corpul alb care a rmasare gust srat, nici acru ca acidul
tn
clorhidric, nici lesietic ca hidratul de sodiu..
Acest corp nici nu inroseste hrtia albastrA,
Fig. 58. Capsull de portelan. . .
mci nu inlbstreste pe cea rosie. Zicem, ca
acest corp are reactiune neutra. Operatia se numeste neutralizare.

Prin ea am neutralizat propriettile bazei (hidratul de sodiu) cu


propriettile acidului. Corpul alb si cu gust srat e chiar sarea
ordinarti.

Prin neutralizarea hidratului de sodiu cu acid clorhidrie am


Scut sare.
Aceast experient se poate repetl cu hidratul de potasiu i

acidul clorhidric, cu hidratul de potasiu si acidul azotic, cu orice


bazd i cu orice acid. CApitm hi totdeauna un corp care nu mai este nici
acid, nici baz. Gustul acestui corp nu
e in totdeauna sarat.
Prin asemAnarea cu experienta dinti

acest corp se numeste sare.


Definitie. Numim sare un corp care
ia nastere prinneutralizarea unui acid
cu o &ma, sau a unei baze cu un acid.
Determinarea proporOilor de acid

baza care dau nastere unei sasri.

Experiengi. Repetim experienta intia


in modul urmtor. Msurdin cu o biuretti
volumul solutiunei de hidrat de sodiu
volumul solutiunei de acid clorhidric. 0
biuretti (fig. 59) e un tub de sticl, deschis
la un Capt i inchis la celalt capt cu un
robinet, sau cu un tub de cauciuc strns
cu un cleste. Tubul este imprtit in centimetri cubi si fractiuni de centimetri cubi.
Facem vre'o jumtate de litru de solutiune
de hidrat de sodiu.
Fig. 59. Stativ cu Biurete.
1. Umplem biureta cu aceast solutiune
de hidrat de sodiu. Punem intr'un pahar un numr de cm. c. din aceast.
solutiune, d. ex. 10 cm. c. Punem putin vpsea rosie de turnesol in pahar.
Umplem alt biuret cu o solutiune de acid clorhidric care se gseste in la-

www.digibuc.ro

51

borator. Punem paharul sub aceasta din unna biuret., deschidem robinetul
Idsam s curg putin cate pupn acid clorhidric. iVliscam paharul asa ca

sd se amestece solutiunile din el. and vedem, c nu se mai albastreste


repede coloarea rosie, Inchidem robinetul si lasam sd curg tot cu picatura

acidul din biureta. Dan' lucram cu bagare de seama, putem prinde momentul cand o singurd picaltur a fcut solutiunea rosie, fdra sa se mai
albAstreasca ori cat am amestech. S cetim pe biuret cati centimetri cubi
am intrebuintat. SA zicem 21, 7.
2. RepePm aceasta experientA cu 20 cm. c. din aceicqi soluliune de hidrat

de sodiu. Vom observa., ca numrul de centimetri cubi din acelaf acid


clorhidric trebuinciosi ca sa neutralizeze 20 cm. c. de hidrat de sodiu e 43,4.

Explicare. Aceast neutralizare cantitativii ne dovedeste o lege.


Experienta ne-a artat, c intre volumul de hidrat de sodiu neutralizat de volumul de acid clorhidric e raportul 10 : 21,7 in cazul
intfti si 20 : 43,4 in cazul al doilea. Raportul din cazul al doilea
poate fi simplificat cu 2 si ne da atunci tot 10 : 21,7.
Definitia legii. Ceind unul si acelas acid e neutralizat prin
una si aceias baza, exist4 un raport anumit intre cantitlile respective cari se neutralizeazd, oricari ar fi aceste cantitali.
Neutralizarea acizilor prin metale.
Experientd. Punem Intr'un pahar o solutiune de acid clorhidric qi in
aceastd solutiune bucatele de zinc. Se produce o fierbere datorita hidrogenului

care se desvoltd (acest hidrogen


poate fi aprins cu o lumanare). Dupal

ce fierberea a Incetat filtralm solutiunea i o evapordm Inteo capsula.


Ramsita e o sare.

.7.---------...___.----

,, ..e--

---------,---------:-_-

-,-----

Explicare. Acida clorhidric e

compus din clor i hidrogen.

Venind in atingere cu zincul, aci-

dul s'a descompus, hidrogenul a


fost inlocuit cu zinc. S'a format
clorurei dd zinc. In acelasi mod
se pot form nenumrate sAruri
din diferiti acizi cu diferite metale.

As avem clorurd de fer, sulfat


de zinc, etc.

Observatie. Nu toate srurile au reactiune neutra; uncle au reactiune acida,


altele bazica. Asa, sulfatul de zinc are
reactiune acida, carbonatul de potasiu
reactiune bazic (S. se Incerce aceste
reactiuni).

Fig. fio. Neutralizarea acidului clorhidric

prin zinc.

Revenire asupra notiunilor de acid, baza, metaloid, metal.


Dup ce stim ce este o sare, putem da mai exact definitia unui
acid si a unei baze.
www.digibuc.ro

52

1. Un acid e un corp campus, care are gust acru, care inroseste hrtia albastrei de turnesol si care cuprinde hidrogen ce
poate fi inlocuit printr'un metal.
2. 0 bazh e un corp compus, care are gust lesietic, care hellbstreste hrtia rosie de turnesol si care combipiindu-se cu un
acid poate form o sare.
3. Un metaloid este un corp simplu, care combinndu- se cu oxi-

genul si hidrogenul, sau numai cu hidrogenul, poate da nastere


la un acid.
4. Un metal e un corp simplu, care Poate inlocui Iddrogenul
dintr'un acid spre a formet o sare. Combinndu-se cu oxigenul
si hidrogenul un metal det nastere la o bazei.
5. Descompunnd o sare prin electricitate, metalul se duce la
electrodul negativ, iar
corpi la electrodul pozitiv.

PRINCIPIUL CONSERVARII MATERIEI.


Experienrci. Intr'un vas de sticla de forma artat In fig. 61 punem o
solutiune de clorurd de sodiu i o eprubet cu o solutiune de azotat de argint. Astupm vasul cu un dop de gum. care 1nchide bine. antrirn totul.
Aplecm vasul, asa ca cele dou solutiuni s, se amestece. Se va produce o
reactiune chimic cu formatiune de clorurel de argint i azotat de sodiu.
antrim a doua oar. Observm aceiasi greutate. Putem repeti experienta
si cu alte solutiuni. Asemenea experiente au fost fcute cu mult ingrijire de
invtati. Intotdeauna s'a gsit acelas rezultat.

Explicare. Aceste experienle ne arat prin


urmare, c In reactiunile chimice feicute greutatea a reimas neschimbatei, nici n' a crescut,

nici nu s'a micsorat.

Analizud cantitativ un corp compus, gdsim

in totdeauna, c greutatea corpului analizat este egalei cu suma greuttilor corpilor


simpli. Dintr'o sut de grame ap cpdtm
Fig. 61. In reactiunile chimice greutatea corpilor
rAmne nesehimbat.

11,11 g. hidrogen si 88,89 g. oxigen ; suma


acestor dou cifre din urm e tocmai o sut.
FAcnd sinteza unui corp compus, gsim
de asemenea, c greutatea corpului feicut este

egalei cu suma greuteiti'lor corpilor combinati.


Aceast lege a fost descoperit de Lavoisier, reformatorul chimiei.

El a enuntat-o sub forma : in reactiunile chimice, nimic nu se


pierde, nimic nu se creiazi".

Aceast lege e absolut generala. Ea stApAneste toate fenomenele

chimice din naturl Ea ne arat, cd in lume avem numal transformri de-ale materiei. Cantitatea de materie din lume a reimas ne
schimbatei dela inceputul

www.digibuc.ro

53

S'ar pgrea, cg fenomene foarte simple vorbesc In contra acestui


principiu al conservgrii materiei. Asg, o lumnare care arde se dis-

truge, iar porumbul care a crescut dintr'o sgmntg, a crescut din


nimic. Aceasta e numai o aparentg. Lumnarea s'a distrus, dar nu
s'a distrus materia din care e fcutg ea. Porumbul a crescut, dar
n'a crescut din nimic ; el a luat materia trebuincioasg din pgmnt,
din aer si din ploae si a prelucrat-o cu ajutorul cgldurii dela soare.
Se Pate dovedi prin experient, cil materia lumnclrii nu s' a
pierdut.
Experienta. Atarnm de o balant dou sticle de lampa. Punem in aceste
stiole vergele de hidrat de sodiu. Asezm sub fiecare sticld ale o bucticl
de lumnare. Potrivim ca balanta sa fie in echilibru, punnd alice de plumb
de partea care ar fi mai usoar. Aprindem o lumAnare i o lsm sa ard
cteva minute. Balanta se apleacA de partea aceasta (fig. 62). Stingem lumnarea i o aprindem
pe cealalt. Dupd
ctva timp balanta
se va inclin de aceast parte.

Explicare. Arderea lumngrii inseamng combinarea


hidrogenului si car-

bonului din ea cu

oxigenul din aer. A-

cesti corpi dau vapori de ap sibioxid


carbon. Acesti
corpi fiind Incglziti,

de

se ridicg In sus

si

sunt absorbiti de hidratul de sodiu. Do-

Fig- 62. Materia unei itunnIri care arde nu se pierde.

vedim, prin urmare, nu numai c hidrogenul i carbonul din lumnare nu s'au pierdut, dar, cg acesti corpi s'au combinat cu oxigenul din aer.
Observare. S'a pus dou'd sticle de lampa cu hidrat de sodiu pentru urmtoarele dou. motive. Inti, s'a putut face astfel i contra-probl cu inclinarea
balantei i ?rite() parte si in alta. Al doilea, in aer se gsesc i vapori de apa
bioxid de carbon. Balanta s'ar inclinA chiar numai prin absorbirea acestor
corpi din aer. In cazul nostru, in amndou cilindrele va ave loc o absorbire ; in modul acesta se anuleazd, cel putin aproximativ, influenta corpilor
din aer.

Legea proportiilor definite. Am vgzut, la apg, cg Intre cantittile de hidrogen i oxigen care se combing se aflg raportul 1 : 8.
Acest raport, la apa oxigenat e 1 : 16. Am vgzut de asemenea la

www.digibuc.ro

54

neutralizar'ea acizilor prin baze, cal intre cantitatea de acid si cantitatea de baza care 11 neutralizeaz se afl un anumit raport.
Asemenea proportii anumite se constata la toate combinatiunile
chimice.

Definitie. Pentru a forma un cbrp compus avem nevoe de aceiasi corpi simpli luati in aceleasi proporlii.
Pentru a forma apa trebue sa ludm totdeauna oxigen i hidrogen
cantitatea hidrogenului trebue s fie de opt ori mai mare dect
a hidrogenului.
Observare. SA se observe bine, cd s'a vorbit de profiortii. Cantitatea de
oxigen trebue s fie de opt ori mai mare decAt acea de hidrogen, oricare
ar fi aceasta din urnid. Dacd ham 1 gr., 2 gr., 5,5 grp 100 gr., etc., de hidrogen, va trebui sd ludm 8 gr, , 16 gr., 44 gr, , 800 gr. oxigen.

VIII.

CLORURA DE SODIU (Sarea).


Clorura de sodiu exista foarte raspandit in natura sub forma
de stnci in interiorul pamntului : sare gem, sau disolvat5 in
apele de mare si in numeroase isvoare sarate (salamura). Se cunosc lacuri sarate, cari au mai mult de 15 0/0 clorura de sodiu.
Apa de mare contine in genere 27 la mie.
Extractiunea. Clorura de sodiu se poate scoate prin ajutorul
minelor din stancile de sare, sau prin metode speciale din apele
srate, fie din puturi, fie din mare.
a) Ninele (ocne) cele mai insemnate sunt :
Wielicska si Bolmia (in Austria), Stassfurth (Prusia), Vic
i Dieuze (Alsacia-Lorena), Dax (Fran/a), Bex (Svilera), Cardona (Spania).
La noi in tara avem ocne la: Teirgul-Ocna (Bacau), Slanic
(Prahova), Ocnele mari (R.-Veilcea), cari apartin statului, iar in
Vrancea (Putna) mai exist o mica ocn exploatata numai de
mosnenii din localitate.
StArica de sare, adese-ori e descoperit, precum e stAnca sdrei (Buzein),
are la noi o grosime de peste 400 m (Doftana). Ea se scoate sub fol ma de
bucati mari, (numite drop' sau formali). Sarea se taie cu ciocanul, gall de
unde se face aceasta si. cu masini mAnate cu aer comprimat. Toate
minele noastrc au ascensor cu vapori pentru scoaterea sdrii i personalului;
cle sunt luminate cu electricitate.
b) Din apele srate se extrage sarea In modul urmltor:
Se ia sau apa din isvoarele sairate, sau apa sratd produs In modul urmdtor: and sarea gem se gdseste amestecatd cu argil& astfel incAt nu se
poate scoate in bucdti, se yard un tub cilindric de fer (sonde"), In care se
introduce altul mai subtire; prin spatiul inelar, ce rmAne intre ele, se toarn
in jos apd curatd. Apa duo.' ce a disolvat sarea, se scoate prin teava centrald.
Apa sdratd obtinutd in aceste moduri e concentrata prin ''evaporatie la
vnt si soare, fiind ridicata Intr'un sghiab si ldsat sa curg peste o gramadd

www.digibuc.ro

55

craci de arbori, care se intind pe o lungime de 300 500 m. avnd o l-.time de 5-6 m. si o inltirne de 15 m (fig. 63). Totul e pus perpendicular
pe directia vnturilor constante din localitate.
Apa srat se concentreaid si se adun in basinul inferior, de uncle e luat.
concentrat In cAlddri mari. and temperatura trece peste 400, se formeazI
un depozit numit got, format din sulfat de calciu fi de sodiu. Apa srat g. ce
rdmne este evaporat i depune clorura de sodiu.
c) Extragerea din apa de mare. Sarea din apele de mare se extrage In
15.rile de la nord (Marea Alba, etc.) prin inghetarea apei. Deprtnd ghiata
indatl ce se formeazd, rmne o apS., care concentrata prin caldur depune
sarea. In tdrile calde (Franta, Italia, Grecia, Bulgaria) apa se concentreaz
prin \Tint si cldura solar. Apa din marea M, (fig. 64) este introdus prin

DAMgjau

-,

Fig. 63. Extragerea slrii din apele


sArate.

Fig. 64. Extragerea stiri1 din apele


de mare.

anici santuri In niste rezervorii largi unde depune materiile tinute In sus-

pensiune, De acolo apa e dus5. In basinurile dreptunghiulare C, unde concentrndu-se depune carbonat de calciu si strontiu amestecat cu sescvioxid de

fer. De acolo, apa e dus in puturile P, de unde prin niste masini e dusl In
basinurile D, In care depune sulfatul de calciu qi de amoniu. Ea trece apoi
in rezervorul E si de acolo in puturile Orate F. Din acestea e din nou ridicata In niste mici rezerovorii G, unde depune clorura de sodiu. Cu ea se
fac niste movile rectangulare 1, cari sunt splate cu ap curata. Aceasta e
sare care contine 950/, clorur de sodiu.
Aceste exploatatiuni se intind de la Hyres pang la Port-Vendres In Medilerana; In Oceanul Atlantic se face la Croisie, aproape de Nantes.

Propriethti lizice i chilnice. Clorura de sodiu e corp solid, incolor, transparent, cu gust sArat. Ea cristalizeaz in cuburi. Adeseori
-cristalele ei, formndu-se la partea superioar a solutiunii, se cufund
putin in lichid i atunci pe cele 4 laturi superioare ale lor se depun
alte 4 cuburi. Acestea cufundndu-se

prirneste alte cristale pe laturele superioare

.ale lor, i ash mai departe.


Din aceasth asezare rezult niste forme cu
fete concave numite tremii (fig. 65). Densi-

-tatea clorurei de sodiu este 2,15. Cu toate

cristalele ei sunt anhidre, ele plesnesc cnd

Fig. 65. 0 tremie de sare.

le arunchin pe cbuni rosii, din cauzh c contin o mich cantitate


de ap intre ele.

www.digibuc.ro

56
Clorura de sodiu se topeste la 772 si se volatilizeaz, la rosu alb, 100 gr..
ap. dizolvg. 36 gr. Na Cl la 16 si 39 gr. la 100. Apa fierbe in aceste conditii la 109 si nu se solidificl cleat sub 0. La 120 411 cu apa un hidrat
cristalizat care la temperatura ordinar se topeste si d cuburi anhidre.

Din analiza clorurii de sodiu s' a gdsit, cd clorul cu sodiu se combind in


profiorlia 35.5 clor si 23 sodiu.
Intrebuinlarea. Clorura de sodiu se intrebuinteaz la fabricarea acidului
clorhidric, a sulfatului si carbonatului de sodiu, la amestecuri rdcitoare, ca
aliment, si la smltuirea oalelor.

www.digibuc.ro

57

Cubul. Sistemul cubic.


Am spus mai sus, ca" srea cristalizeaza In cuburi. Aceasta Insamn, c sarea ia forme regulate. Cuburile de sare sunt marginite
In afarA de fete, muchii i unghiuri asezate regulat ; inlauntru lor
materia este asezata tot dupa anumite regule.
SA cercetam mai de aproape forma regulata a cubului.
Cubul are 6 fete cari sunt patrate egale. Aceste fete se intalnese doua cAte doua dup linii drepte. Aceste Hull sUnt muchide

cubului. Prin muchii se mai inteleg si un-

ghiurile diedre cuprinse Intre cele doua fete


ce se intAlnesc. Cubul are 12 muchii egale.
Din intretaerea muchiilor sau a fetelor, trei
ate trei, resultA vat furile sau unghiurile solide. Cubul are 8 unghiuri solide egale.
Axele cubuld sutit liniile inchipuite cari
unesc mijkicul a doua fete opuse. Cubul are
trei axe egale.
Un cub trebue tinut astfel In mAna in cat
Fig. 67. Cubul.
una din axe s fie verticala, alta sa meargA
dela dreapta la stnga observatorului i alta sa fie perpendicular
pe aceasta, (ash cum se vede In figura 67).
Aceste trei axe, sunt egale si fierpendiculare intre ele, si se
intretae intr'un punct mimit centrul cubului.
Elemente de simetrie. Axele i centrul cubului se numesc elemente de simetrie. In jurul lor fetele, muchiile i unghiurile sunt

asezate in mod simetric. Un plan care e perpendicular pe fetele


cubului i trece printr'o axa, imparte cubul in doua parti simetrice,
adica asezate la fel cum ar fi mna dreapta asezata lnga mama stnga_
Observare. Nu orice corp cu forma de cub e un cristal. 0 bucata de sticl_
taiat In forma de cub (ca aceia ce se intrebuinteaz la masa de scris de puspe hr ii) nu e un cristal. Numai cnd corpul a luat forma de cub in mod_
natural, de pe urrna unei asezari regulate a materiei din el, numai atunci acet
corp e cristalizat In forma cubica.

Forma primitiva si

forma derivata. SA ne
inchipuim Ca' talem un-

ghiurile solide ale cu-

bului prin cte o fata


(fig. 68) si cA prelungim fetele pang. se Intretae intre ele. Va reFig. 68. Cubul cu
unghturile solide tliate
printr'o fa5 oct.

zult atunci o aka forma'

69, Cubul fatti cu oetacristalina marginit de Fig.


edrul care derivii din el
opt fete In loc de sase.
AceastA forma e octaedrul (fig. 69). In acest caz, cubul se numeste-

www.digibuc.ro

68

forma primitiv, iar octaedrul formh. derivaa Din cub se pot

formA mai multe forme derivate.


Sistemul cubic. Cubul impreun cu formele derivate scoase din
el formeazh o grupa de forme cristaline numit sistemul cubic.
Din alte forme cristaline, altele dect cu'bul se pot forma de

.asemenea forme derivate. Toate formele cristaline ce se cunosc


.se impart in sase sisteme cristaline. Vom invhth rnd pe rnd
cari sunt aceste sisteme. Putem spune de pe acum, chi aceasth
imphrtire se face dup felul celor trei axe si duphi unghiul care-1
formeazh aceste axe prin intretere.
In sistemul cubic cele 3 axe sunt egale intre ele si sunt fierpendiculare intre ele.

Formele derivate ale cubului. I. Modificri facute pe


unghiurile solide.
Oetaedrul ia nastere din cub, inlocuind fiecare unghiu solid
printeo fath oct (octaedru) egal inclinath pe fetele cubului.
Octaedrul are 8 fete triunghiuri echilaterale (cum au fost fetele modifichtoare), 6 unghiuri solide i 12 muchii egale.

Oclaedrul are ca si cubul trei axe de simetrie egale si fierpendiculare intre ele fi
un centru de simetrie. Axele unesc unghiurile

solide opuse. Octaedrul se tine in mnh ash


ca axele sh fie asezate cum s'a arhtat la cub
(ca in figura 70).

Legea de simetrie. Din studiul cristalelor,


phrintele cristalografiei, a descoperit

Fig. 70. Octaedrul.

legea de simetrie. Aceasth lege se enunta


astfel. Dacii modificeim intr'un fel un element cristalografic (muchie
sau unghiu solid) trebue set modificam in acelas fel toate elemenlele cristolografice identice.

Pentru acest cuvnt am inlocuit toate unghiurile solide din cub


prin cte o fath, fiindca toate sunt la fel din punct de vedere cri-

stalografic.

Octaedrul piramidat se formeazh inlocuind unghiurile solide ale


cubului prin trei fete oct. p. (octaedru piramidat) aplecate pe muchile unghiului solid, (fig. 71). Ne putem inchipul aceast modificare crestnd cu un cutitas muchile cubului in locul unde formeazh
unghiul solid.

Dach aceste fete cresc din ce in ce phn se intretae, atunci fe-

tele i muchile cubului dispar. In locul lor vor rhmne 24 (8 un-

ghiuri X 3 fete) fete.

Octaedrul piramidat (fig. 72) are infhtisarea unui octaedru pe ale


chrui fete se af1 cte o piramid cu trei fete. Octaedrul piramidat

www.digibuc.ro

59

are aceleasi axe de simetrie ca si cubul si ele unesc unghiurile

opuse ale octaedrului.


El trebueste s fie tinut in mn" intocmai ca si octaedrul. Fete le
octaedrului piramidat sunt triunghiuri isoscele. Muchile lui sunt prin
urmare de doua feluri : 8, mai lungi, ale octaedrului si 24, mai

scurte, ale piramidelor (3X8). Unghiurile sunt de asemenea de 2


feluri : 6 ale octaedrului si 8 ale piramidelor.

Fig. 71. Cubul cu unghiurile


solide inlocuite prin trei fele
aplecate pe muchi odt. p.

Fig. 72. Octaedrul piramidat,

Trapezoedrul se formeaz ca si. octaedrul piramidat, modificnd


-fiecare unghiu solid prin trei fete trp (trapezoedru). In cazul trapezoedrului ins fetele modifictoare sunt aplecate pe fetele cubului (nu pe muchi) (fig. 73).
Dac prelungim aceste fete png se intretae dispar fetele si muchile cubului.

Trapezoedrul (fig. 74) are 24 de fete in form de trapez. Axele


de simetrie sunt tot ale cubului $ i unesc unghiuri solide.

Fig. 73. Cubul cu unghiurile


solide inlocuite prin trei fete
aplecate pe fete trp.

Fig. 74. Trapezoedrul.

Solidul eu 48 fete ia nastere din cub inlocuind cele trei fete ale
unghiului solid cu sase fete. Aceste sase fete sold (solid) sunt aplecate cAte cloui pe fiecare muche a unghiului solid (fig. 75) Prelungind aceste fete 0.115 se intretae, dispar fetele cubului.

www.digibuc.ro

60

Solidul cu 48 fele (fig. 76.) are inatisarea unui cub ale cirui
muchi ar fi frnte la mijloc si pe ale caruia fete ar fi cite o piramidi.' cu 8 fete. El trebue tinut in mini.' ca si cubul, cu muchile

Fig. 75. Cubul cu unghiurile


solide modificate prin gase
fete sold.

Fig. 76. Solidul cu 48 fete.

frnte in dreptul muchilor cubului. Fete le sunt triunghiuri scalene,


de' unde si numele de scalenoedru.

II. Modificri fcute pe muchi.


Dodecaedrul romboidal ia nastere din cub inlocuind fiecare muche printr-o singuril fati, dr (dodecaedru rombroidal) ; aceast fat.
e egal aplecat pe cele dou fete ale muchii ce se modificii (fig. 77).
Dodecaedrul romboidal (fig. 78.) are aceleasi axe de simetrie. Tinerea lui in mini.' se face dupi. regula dat ; Maud astfel vom ava

cte un unghiu solid sus si jos, la dreapta si la stnga, infata $ i


in dos (ca pe figura 78).

Fig. 77. Cubul


cu muchile modificate

printeo fail dr.

Fig. 78. Dodecaedrul


romboidal.

Fig. 79. Cubul cu

muchile modificate
prin clout( fete cp.

Cubul piramidat ia nastere din cub inlocuind fiecare muche prin


dou fete cp (cub piramidat) ; aceste fete inlocuesc muchea primitiv printr-o alt muche (fig. 79). Din cele 12 muchi ale cubului
se formeazg astfel 24 fete.

Cubul piramidat are infitisarea unui cub pe ale arui 6 fete se


afli cite o piramid cu patru fete. Forma fetelor e de triunghiuri

www.digibuc.ro

61

isoscele. Muchile sunt de doua feluri : 12 mai lungi ale cubului si


24 mai scurte ale piramidelor. Unghiurile solide sunt tot de 2 feluri : 8 ale cubului si 6 ale piramidelor. Tinerea In mna se face

dupa regula data. Axele de simetrie sunt ale cubului ; ele unesc
unghiurile solide ale piramidelor.

Observare. Sa nu se creadd, c natura Intrebuinteaa mijlocul de care ne-am


slujit noi ca sa derive din cub celelalte forme. Acest mijloc e Inchipuit de cristalografi pentru a face o legtur intre aceste forme. El se numeste mijlocul
prin trunchiere i a fost lnchipuit de Romey de L'Isle.

Forme simple si forme compuse. 0 forma cristalin, cu fetele


de acelas fel se numeste forma simpla, iar o forma cu fetele de
mai multe feluri se numeste forma compusa.

Fig. 80. Cubul piramidat.

Fig. 8r. Cubul


modificat pen-

tru tetraedru.

Fig. 8e. Tetraedrul


format din octaedru.

Forme holoedrice si forme hemierdrice.


Formele derivate descrise mai sus se numesc forme holoedrice
sau intregi fiindc au luat nastere modificnd toate elementele,
muchi sau unghiuri solide.

Formele hemiedrice sunt formele care rezulta modificand nunai


din numarul elementelor. 0 forma derivata hemie-

drica are numai jurnAtate din numrul fetelor forme', holoedrice


corespunzatoare.

Tetraedrul ia nastere modificnd printr-o fata, ca la octaedru,


numai 2 unghiuri alternative sus si 2 unghiuri alternative jos (fig. 81).
Ne mai putem inchipul formarea tetraedrului presupunnd ca 2 fete

ale octaedrului sus si alte 2 necorespunzatoare jos cresc acoperind


pc celelalte (fig. 82).
Tetraedrul are 4 fete triunghiuri echilaterale, 4 unghiuri solide
si 6 fete. Tetraedrul nu are fete paralele. (fig. 83).

Dodecaedrul petagonal ia nastere prin modificare ce duce la

cubul piramidat. ln loc sa modificam fiecare muche prin ate doua


fete, facem modificarea numai prin o fata neegal inclinata. Mai lesne
ne putem Inchipul formarea dodecaedrului pentagonal suprimnd

din cubul piramidat jumatate din numrul fetelor in mod alternativ (fig. 84).

www.digibuc.ro

62

Dodecaedrul pentagonal are, dupa cum arata nurnele sgu, 12 fete


d. p. care sunt pentagoane (fig. 85).

Fig. 83. Tetraedrul.

Fig. 84. Dodecaedrul


pentagonal derivat din
cubul piramidat.

Fig. 85. Dodecaedrul


pentagonal.

Forme ideale si forme neperfeete. Forme le descrise de noi


sunt forme ideale. Corpii in natura cristalizeazd rare ori asa de
perfect, cu fetele toate egale in desvoltare. Cele mai de multe ori
uncle fete sunt mai dezvoltate si altele mai putin dezvoltate. Une
ori cubul e mai lung in directia unei axe. Cnd, mai cu seamk
cresc mai multe cristale la un loc atunci nici nu sunt intregi toate.
Asemenea forme se numesc neperfecte.
Oricare ar fi forma qi mdrimea fetelor,unghiul diedru format
de cloud fele rmne neschimbat pentru aceiasi forma' cristalind.
1\l'surndu-se acest unghiu diedru, se poate gsi forma cristalin la.
cristalele neperfecte. Aceast msurAtoare se face cu goniometrul.

Goniometrul.
Din vorbele de geometrie penta-gon, hexa-gon poligon, se intelege lesne ca inceputul cuvntului gonio-metru inseamnA unghiu..
4Ioniometrul este prin urmare un instrument cu care se j5oate

m sura un unghiu. Sunt mai multe feluri de goniometre. Vorn

descrie dou mai principale.


Goniornetrul lui Carangeot, numit i goniometrul de aplieatie.
Acest goniometru (fig. 86) se com-

pune din dona limbi de metal, care


sunt unite la mijloc printeun cuiu ta

jurul cruia se pot misch in voe. Putern

foarte bine zice c acest goniometru


10111111111111111111111,10'...

_111111111111111iIIIIIIIIII11111-11

se aseamsdn cu o pereche de foarfeci.


Iat cum msurm un unghiu cu acest

goniometru. Sa lum cubul. AsezAm

o fata a cubului sa
Fig. 86. Goniometrul lui Carangeot.

fie orizontala.

Lipim de ea o limba a goniometrului.


Miscgm cealalta limb pn" se lipeste

de cealalt fata care formeaz unghiul ce este de msurat. Intepenim cu surubul limbile in aceasta pozitie. Punem goniometrul pe

www.digibuc.ro

63

un raPortor. Unghiul fAcut de limbi este unghiul cAutat ; in cazu/


nostru va fi de 900.
Observare. Se intelege lesne, c. ne putem sluji de acest goniometru numai la cristale cu fetele i unghiurile mari. In acest caz chiar msurtoarea
e numai aproximativa, deoarece limbile nu se lipesc perfect de fetele cristalului.

Goniometrul bazat pe refieetiune.


Vom descrie la Inceput principiul acestui goniometru. Fetele unui
cristal, oriciit de mici ar fi ele, au proprietatea si reflecte lumina.
Fie b ac unghiul plan corespunzAtor unghiului diedru ce
s
este de mAsurat ; liniile b a si
ca reprezint cele cl oud fete
care formeazA muchea sau unghiul diedru. Raza de luminA S
cAzand pe fata b a se reflect,
dupa legile reflectiei, in ochiul
observatorului O. SA presupunem cA InvArtim cristalul in di-

ZA,

ni \

rectia m n p. Fata a b lasAndu-se rig. 87. Principiul goniometrului de reflectiune.

in jos va aveA o altA pozitie

fat cu raza de luminA S ; raza reflectatA nu va mai merge In ochiul


observatorului, iar acesta nu va mai vedea in M imaginea punctului S.
SA presupunem, cA am continuat invArtirea pAnA cAnd fata c a a ajuns.
in pozitia a c' , adicA in prelungirea lui b a. Raza de luminA se va re-

fiectA din nou, indreptAndu-se spre ochiul observatorului, care va


vedeA din nou imaginea lui S in M. Se vede lesne de pe figura 87 cA

unghiul b ac care este de meisurat este egal cu .r8o0 minus unghiul cu care am inveirtit cristalul din pozilia intetia peinei in pozifia a doua.
Goniometrul lui Babinet (fig. 88). Acest goniometru bazat pe refiectiunea luminei se compune dinteun cerc

gradat care sta orizontal pe un picior vertical. Pe acest cerc se aflA o iuneb L, pe
unde priveste observatorul raza reflectat,
si un colimator PC, pe unde intrA raza de
luminA. Cristalul se aseazA in a pe o msup.' ce se poate misca cu o limbA B. Cu
acest goniometru se opereazA astfel. Se
aseazA cristalul pe mAsut asA ca muchea
Fig. 88. Principiul Goniometrului
corespunzAtoare unghiului diedru de mlui Babinet.
surat sA fie verticalA. Se miscA mAsuta Ong.

ce observatorul vede in luneta imaginea deschiderei dela colimator


reflectat pe una din fete. Se inseamnd numrul de grade din dreptul
unei 1Mii de pe limba B. SA invArteste mAsuta cu ajutorul limbei
B, pn ce observatorul vede din nou in lunetA imaginea deschi-

www.digibuc.ro

64

.clerei dela colimator reflectata pe a doua fata a unghiului ce se


inasoar. Se inseamna numrul de grade din dreptul liniutei de pe
limba B. Se face diferenta intre gradele citite astfel si acest numr
se scade din 180. Numrul aflat reprezinta numrul de grade ale
unghiului diedru msurat. Pe figura se arata pozitiile prismei in cele
.doua. cazuri.

Goniometrul lui Wollaston se bazeaza de asemenea pe reflecliunea luminei. In acest goniometru cercul gradat este vertical, iar
.cristalul a se fixenza asa ca muchea de msurat sa fie orizontala.

Fig. 90. Goniometrul lui Wollaston.

Fig. 89. Goniometrul lui Babinet.

Acidul clorhidric (Spirt de sare).


Istoricul. Glauber a artat metoda prin care se prepar si astzi.

Starea naturalii. Acidul clorhidric se gseste liber in emanaiuiiile


si disolvat in apele ce curg pe constele lor.
Boussingault gisl in apele rului Vinagre, care curge din Anzii Americei
de sud, 1 gr. 217 acid clorhidric la litru.
Experientel. Punem inteo eprubet putin sare si turnm peste sare acid
sulfuric. Se produce un fum. Apropiind de acest fum o hrtie albastr de
turnesol hrtia se Inroseste.

Explicare. Acest corp gazos e acidul clorhidric. El s'a format


zstfel. Clorul din clorura de sodiu s'a combinat cu hidrogenul din
acidul sulfuric si a dat nastere acidului clorhidric. Sodiul s'a combinat cu sulful si cu oxigenul din acidul sulfuric si a format sulfat
.de sodiu.
Putem scrie:
.Clorurd de sodiu

Acid sulfuric

Ac. clorhidric

Sulfat de sodiu.

(C1 or+sodiu)-F (Sulfd-oxigen-Fhi dr.)---=(Cl or+ hidrog.)+ (Suff.+ oxg.-Fsodiu.)

www.digibuc.ro

65

"Prepararea. Acest corp se prepar'd i in laborator tot din dorura de sodiu si acid sulfuric.
In vasul A. (Fig. 91) pun em buedti mici de clorur de sodiu to-

Fig. 91. Prepararea acidului clorhidric.

pit. Prin tubul T se introduce acidul sulfuric. Acidul clorhidric


desvoltat se spald in vasul B prin acid sulfuric,
si se adund in cilindrul C,
umplut cu mercur. El mai

poate fi cules si inteo eprubet sau cilindru uscat


tinut cu gura in sus. Acidul clorhidric fiind ceva
mai greu cleat aerul cade
la fund, jar aerul ese afarg.

Ost,
..toott
TillEMENIERE

. WHIM

..mit111111111111111111111411M11111111Mitar

In industrie el se prep afa' In


cantitti mari, punnd 160 kgr.
sare in cilindrul de font. (tuciu) C (fig. 92), si turnm peste

acesta 130 kgr. acid sulfuric.


Acidul clorhidric se culege in

o serie de vase 0, 0' pline


cu ap , in care se disolv.

Proprietiiti fizice. Aci-

Fig. 92. Prepararea acidului clorhidric in industrie.

dul clorhidric e un gaz


incolor, cu miros inteptor ci cu gust foarte acru.

www.digibuc.ro

66
Densitatea lui este 1,20, adia e ceva mai greu decat aerul. El se licheface
800 (Faraday), la presiunea
la 00 sub o presiune de 26,2 atmosfere, sau la
ordinar. In stare lichidd el este incolor, mobil, si are densitatea 1,27. Lichid
ferbe la 80; se solidifica in cristale albe, fusibile la-11507.

El este foarte solubil in aprz; la 00 un volum de apd disolveir


500 volume de acid clorhidric. Aceast disolutiune are 36% acid
uscat. Din cauz ea' se disolvA in ap, acidul clorhidric nu poate
fi cules, ca hidrogenul, trite() eprubet umplut cu apa. Aceast so-

Fig. 93. Prepararea unei soluliuni de acid clorhidric In a/A.

lutiune se intrebuinteaz de obiceiu in laborator si in industrie, ca


acid clorhidric. In sticlele de laborator nu avem prin urmare acid
clorhidric, ci solutiuni de acid clorhidric in apii. Ea se prepar in apara-

tul figura 93. In balonul A se pune

sare si acid sulfuric. Acidul clorhidric

desvoltat se spal in B si se disolvl


in C si D. Solutiunea concentrat de
acid clorhidric desvolt Acid clorhidric gazos prin inealzire. Se poate
prepara usor acid clorhidric gazos, incalzind inteun balon o solutiune con-

centrara de acid clorhidric.


ExperienEd. Iuteala cu care acidul
clorhidric gazos se disolv in apa se
poate arath prin urmtoarea experient.:
Sticla A (Fig. 94) se umple cu gaz acid
Fig. 94. Solubilitatea gazului acid
clorhidric In apl.

clorhidric perfect uscat si se astupa cu

un dop de cauciuc patruns de un tub

de sticla subtire si inchis la capatul din afar. Cufundam capAtul acesta al

www.digibuc.ro

67

tubului intr'un vas en apg colorat in albastru, prin tinctura alcalina de


turnesol,
spargem. Irnediat apa se ridic, tisnind inauntrul vasului A,
pn and II umple, devenind in acelas timp rosie din cauza acidului
clorhidric. Ridicarea apei in sus se face din cauza golului produs in A prin
disolvarea repede a acidului in apa.

Observare. Cnd experienta se face repede nu e nevoe sa se mai inchidl


tubul de sticl. si pe urma s se sparga.

Proprietti chimice. Acidul clorhidric este un acid puternic, inroseste hrtia de turnesol. El fumegA In contact cu aerul umed,
din cauz al se hidrateaz; pus in contact cu vaporii de amoniac
raspndeste un fum alb, format din clorura de amoniu:
'Acid clorhidric

Amoniac = Clorurei de amoniu

Acidul clorhidric se descompune prin cldura sau electricitate,


i hidrogen. Metalele Il descompun, formnd cloruri
punnd hidrogenul in libertate. Am vAzut, c hidrogenul a fost
preparat prin actiunea zincului asupra acidului clorhidric. Am avut:

in clor

Acid clorhidric -1- Zinc


hidrog.)

(clor

Hidrogen

Clorurd de zinc
(zinc -F clor)

In acelas mod lucreaz i hidratii metalelor. La neutralizarea


acidului clorhidric cu hidrat de sodiu am obtinut sare i ap. Putem
scrie:
Acid clorhidric j_
(clor-l-hidrog.)

Hidrat de sodiu
(sodiu+oxig.+hidr.)

Sare
(clor+sodiu)

Afid
(hidr.d-oxig.)

Din analiza acidului clorhidric, s'a aflat c, firoporlia in care


hidrogenul e combinat cu clorul e i
Intrebuintarea. Acidul clorhidric e foarte intrebuintat In industrie. Cu el se
prepari hidrogenul si bioxidul de carbon si se face un mare numar de producte chimice.
In medicin se intrebuinteazd ca un caustic (arztor) si pentru facerea limonadelor acide.

Electroliza acidulut clorhidric. Descompunerea acidului clorhidric prin electricitate se face in voltametrul lui Hofmann (fig. 95).
Acest voltametru are, in acest caz, electrozi de carbune i nu de
platin, de oarece platinul e atacat de clor.
Experientd. Iat cum lucram cu acest voltametru. Deschidem robinetele
de la cele cloud tuburi verticale ale voltametrului i turnm prin tubul
cu balon o solutie ealdi de acid clorhidric in care am disolvat i sare.
Cnd lichidu) a ajuns pna In dreptul robinetelor, le inchidem pe acestea.
LegAm electrozii cu elementele galvanice. Curentul electric trecnd descompune acidul clorhidric in hidrogen care se duce la electrodul negativ
$ i in clor care se adun la electrodul fiozitiv, si care coloreaz apa
tubul in galben verde. Dupa ctva timp observm, ca In amndouk tuburile voltametrului s'au adunat volume egale de clor i hidrogen.

www.digibuc.ro

68

Regul. Prin electrolizei, acidul clorhidric se desface In clor


si hidrogen. V olumul de clor este egal cu volumul de hidrogen.
Observare. and facem experienta trebue s
i trebue sa trecem

lsdm robinetele deschise

mai mult timp curentul electric. Aceasta din cauxd,

c. la Inceput clorul se disolvei in afia". Numai


dupd ce apa s'a saturat cu clor Inchidem robine-

tele. Mimai astfel cdpdtdm un volum de clor


egal cu volumul de hidrogen. Altfel, am obtine

mai putin clor cleat hidrogen, ceia ce nu este


adev drat.

Legile volumelor,
Am vAzut la electroliza apei, ea' volumul de hidrogen ce se adunA la electrodul

negativ e de dou51 ori mai mare dect

Fig. 95. Voltametrul lui


Hofmann pentru electroliza
acidului clorhidric.

volumul de oxigen ce se adun la electrodul pozitiv. La electroliza acidului clorhidric volumul hidrogenului este egal cu volumul clorului. Cnd am fcut sinteza apei
cu eudiometrul am luat dou volume de hidrogen i un volum de oxigen. Cnd facem sinteza acidului, clorhidric trebue s
lum un volum de hidrogen si un volum
egal de clor. Vedem din aceste exemple,

c avem a face aici cu o lege. In unele


cazuri volumele sunt egale, tu alte cazuri unul din volume e de
dou ori mai mare dect celalt. La amoniac volumul de hidrogen
e de trei ori mai mare de ct volumul de azot.
Aceast51 lege se numeste Legea volumelor sau legea lui GayLussac (1809).

Ea se enunt astfel: Ceind doi corpi gazoi se combinii intre


ei, intre volumele tor se aflei uz raport simplu. Volumele sunt
adicei sau egale, sau unul e de cloud ori, sau de trei ori mai mare
deceit cel mai mic.

Aceast lege se aplic si la corpul compus care a luat nastere.


Un volum de hidrogen se combin cu un volum de clor i dau
nastere la dou volume de acid clorhidric gazos. Un volum de
oxigen combinndu-se cu dou volume de hidrogen formeaal dou5.

volume de ap in stare de vapori. Un volum de azot cu trei volume de hidrogen formeaz dou volume de amoniac.
Lege. Volumul corpului compus gazos este sau egal cu suma
volumelor corpilor simpli care it alcatuesc sau mai mic deceit suma

volumelor. In totdeauna e un raport simPlu intre volumul corpului compus ci volumele corpilor simpli.

www.digibuc.ro

69
Observare. Legele volumelor complecteazd legea proportiilor multiple. Putem

zice: existd un raport anumit atat Intre greuttile corpilor care se combing,
cdt si Intre volumele acestor corpi dac sunt gazosi.

Clorul
Am vzut la electroliza acidului clorhidric, c acesta se descompune in clor i hidrogen. Clorul este un corp simplu.
Istoricul. Clonil a fost descoperit de Scheele, chimist suede; in 1774. Numele de clor (galben-verzuz) i l'a dat Gay-Lussac la 1813.

Starea natural. El nu se gaseste liber tn natura. Se gseste trig


in o multime de combinatiuni, precum : combinat cu hidrogenul sub
forma de acid clorhidric, combinat cu sodiul sub forma de clorurd

de sodiu (sare) si cu alte metale.


Prepararea. Din sare se poate scoate clorul cu ajutorul electrolizei. Prin sare topit se trece un curent electric puternic. Sodiul, ca metal, se duce la electrodul negativ, iar clorul, ca metaloid, se duce la electrodul pozitiv.
Aceastii electrolizii a clorurei de sodiu topitei-se face in fabrici.
Se fabrica astfel si clor si sodiu dintr'o data.
In laborator intrebuintam metode bazate pe reactiuni chimice.
Prepararea clorului din acid elorhidric. Experientd. Punem intr'o
eprubet putin bioxid de mangan i turndm peste acesta putin acid clorhidric. Solutiunea de acid clorhidric se coloreazd In brun la Inceput, iar dupa

ctva timp, si mai ales dacd se incdlzeste, ese din eprubeta un gaz galben
verzui cu un miros greu.

Explicare. Am vazut, ea' acidut clorhidric are hidrogen i clor.


Am vazut de asemenea, c bioxidul de mangan are oxigen. lata
ce s'a lintmplat. Oxigenul din bioxidul de mangan s'a combinat
cu hidrogenul din acidul clorhidric, formand Oa. Manganul s'a
combinat cu o parte de clor, &rid clorur manganoas, iar restul
de clor se dezvolt umplnd eprubeta i esind in atmosfer. Putem
scrie.
Acid clorhidric
(Clor

Bioxid de mangan = Clor

hidrogen) (Mangan + oxigen) =--

Clorurd de mangan
(Mangan

AO.

clor)

Experientd. In laborator aceast preparare se face astfel : Aparatul In


care se face reactiunea (fig. 96) e compus dintr'un balon de sticl. C in care

se pune bucdtele de bioxid de mangan peste care se toarng acid clorhidric. Clorul produs trece prin vasul spdlgtor B cu acid sulfuric, care II
usucd, lund apa ce se produce in reactiune, si este cules In cilindrul A, de

unde goneste aerul care ese prin E.

Prepararea din sari). Am vzut, ea' sarea cu acidul sulfuric d


acid clorhidric. In loc de a amestech acid clorhidric cu bioxid de
www.digibuc.ro

70

mangan, putem amestech sare cu acid sulfuric i cu bioxid de mangan. Bioxidul de mangan va oxid acidul clorhidric produs chiar
in reactiune. Se va dezvolt si in cazul acesta prin inclzire clor.
Vom vedea mai trziu toate reactiunile
cari au loc. Si aceast

experientd se poate
face in eprubet sau
si in aparatul descris
mai sus.
ProprietAti fizice.
Clorul e un gaz gal-

ben verzuiu, cu miros ineccios si iritaut. Inspirat fiind


in cantitate cev
mai mare, irit si

atacA cile respira..kofig

toare, producnd he-

Fig. 96. Prepararea i culegerea clorului prin inlocuirea aerului. moptizil (vrsdri de

snge). Densitatea lui este 2,45.


La 00, sub o presiune de 6 atmosfere, el se licheface. In stare lichid e

uleios i galben, are densitatea 1,33 si fierbe la

peste la

33,5. Solidificat, se to-

102.

Un litru de ap dizolv la 00, 1 L. 44 clor ; solutiunea lui se


numeste apii de clor i se prepar umplnd cu ap cilindrul de
sticl din experienta precedent. Dac rAcim aceastA solutiune, se

depun cristale de &drat de clor. Aceste


cristale se descompun prin inclzire, in
ap. i clor. Cu acest corp s'a servit Faraday pentru prepararea clorului lichid. El
a introdus cristale de hidrat de clor inteun
tub de sticl indoit (fig. 97) si inchis la
arndou capetele. Partea dreapt5, in care

s'a pus cristalele, se inclzeste cu ap


cald. Clorul pus in libertate se ingrAm5.deste in tub si se licheface in partea

Fig. 97. Lichefacerea

stng, care este rcit printr'un amestec de ghiat i sare.


Proprietilti chiniice. Clorul se combin4 direct cu hidrogenul
aproape cu toti corpii. Aceste combinatiuni se fac cu desvoltare
de cAldurg si eke odat cu desvoltare de luminl
Fluorul, Oxgenul, Azotul, Carbonul, Aurul si Platinul nu se combina direct
cu clorul.

Exfieriente. 1. Fosforul aruncat intr'un vas cu clor se aprinde transformndu-se In triclorura de fosfor sau pentaclorura de fosfor, dup5 canti-

www.digibuc.ro

71

tatea clorului, ce se afi. In vas (fig. 98). 2. Arsenul pisat, aruncat prin
tubul T (fig. 103) In vasul C, In care intrl prin D clor uscat, se aprinde
singur producnd vapori otrvitori de triclorura de arsen. 3. Praful de
stibiu aruncat In clor se aprinde deasemenea singur da schntei, trans-

Fig. 98. Arderea fosforului


in clor.

Fig. zoo Arderen cuprului


in clor.

Fig. 99. Aprinderea stibiului aruncat In clor.

formandu-se in triclorura de stibiu (fig. 99).


4. Cuprul arde de asemenea In clor, dacd II introducem infierbintat,
se transform In clorura de cupru (Fig. 100).
5. 0 lumnare aprinsa Introdus intr'un vas cu clor arde cu fum (fig. 102).
6. 0 flacrl de gaz de luminat introdusa in clor arde cu fum (fig. 101).

Fig. tor. Gazul de luminat arde cu


fum In clor.

Fig. 102. p lumaInare


aprinsti. Introckmil in clor

arde cu fum.

'7. 0 hrtle de filtru uns cu terebentind se aprinde i arde cu


8. Ohrtie pe care am scris cu cerneala cteva cuvinte, scrisul se sterge.

Explicarea experientelor 5, 6, 7, 8, e urmAtoarea: Flacara lum-

nrei si a gazului, esenta de terebentin, cerneala, au hidrogen.


Clorul, care se combin foarte lesne cu hidrogenul, le descompune

www.digibuc.ro

72

lundu-le hidrogenul. Fumul de lumAnare, de gaz si de esent de


terebentind e format din carbonul pe care acesti corpi 11 cuprind
si care rmne liber, dupg ce li s'a luat hidrogenul.
Terebentina se aprinde din cauz4 cA in reactiune se produce
mult cAldur5.. Cerneala de tipar nu se decoloreaz, de oarece cuprinde crbune de fum, care nu se combin cu clorul.
Observare. Experientele cu clor se pot face foarte simplu In modul urmtor.
In cilindre de sticl, (ca In figurile 101, 10?), se pune la fund putin clorur&
de var sau putin clorat de potasiu.

Se toarn in fiecare cilindru acict


clorhidric. Se -desvoltd clor fara in-

calzire. E de ajuns s introducem


corpii pomeniti ca s se vaz feno-menele descrise
Intrebuintarea clorului. Din cauza
energiei cu care tinde a se combina
cu hidrbgenul, clorul descompune

mare parte din materiile organice.


Bertlw let la 1785 l'a propus, din
cauza acestei proprie1i, ca mijloc
pentru albirea pnzelor, a ccrei, etc.

Tot din aceast

cauzg.

se

- tntrebuinteaz6 ca desinfectant,
pentru a distruge miasmele (ger-

menii boalelor), mai cu seam.


in timpul epidemiilor. In acest
Fig. 103. Arderea arsenului in clor.
caz nu se intrebuinteazA ins.
clor liber, ci o combinare a lui cu varul clorura de var care
in contact cu aerul desvolt clor. Aceast clorur de var desvolt.
clor chiar stnd in aer ; desvoItarea e inlesnit cand punem ur
acid sau chiar otet peste clorura de var.
Cloruri. Combinatiunile clorului cu celelalte elemente se numesc
cloruri. Clorurele metalelor sunt sruri: clorura de zinc, clorura
de argint, clorura de mangan, clorura de cupru, clorura de sodiu,
etc. Clorurele cu metaloizi nu sunt sgruri triclorura si pentaclo.

rura de fosfor, clorura de hidrogen e acidul clorhidric.

Fluorul.
Istoricul. Moissan l'a izolat in mod complect in 1887.

Starea natural. Fluorul nu exist liber in natura. El se gseste


combinat cu calciul in fluorura de calciu (fluorina), combinat cu
aluminiul i sodiul in criolitd. Se mai gAseste in apatitd, topaz,
oase i in smaltul dintilor.
Prepararea. Moissan a preparat fluorul, descompunnd prin un
curent electric acidul fluorhidric, fAcut bun conduator, prin dizolvarea in el de fluorur de potasiu.

www.digibuc.ro

73

Fluorul in acest caz, fiind electronegativ se duce la polul


hidrogenul, fiind electropozitiv se duce la polul

jar

Aparatul a fost fcut dintr'un tub de platin intors in forma de


U (Fig. 104) astupat cu dopuri de criolit prin care treceau electrozii de platin si care se umplea cu acid fluorhidric lichid.
El se aft* cufundat inteun

vas de sticla (Fig. 105) plin

cu un lichid (clorura de metil)


foarte volatil, care II race& la
500. Curentul

electric er

Fig. 104. Prepararea fluorului.

Fig. /05. Aparatul lui Moissan.

produs de o pil compus din 30-50 elemente. In F ese fluorul


pute fi studiat.
Proprietiqi fizice i chimice. Fluorul este un corp gazos, incolor,
cu miros pgtrunzator foarte displgcut. El se combin cu sulful,
seleniul, fosforul, arsenul, antimoniul, siliciul, borul, potasiul,
sodiul, pulberea de fer si mangan, plumbul, mercurul, etc., desvoltand cantitati mari de caldurd. Densitatea este = 1,14.
Pus in contact cu clorura de potasiu topit, o descompune, se
combin cu potasiul i pune clorul in libertate.
Pus ib contact cu apa, o descompune, se combin cu hidrogenul,
formand acid fluorhidric, i lasi oxigenul liber in stare de ozon.

El distruge- aproape toate substanIele, din care cauzei nu se


fioate conservei in nid un fel de vase.
Fluorul a fost lichefacut. El ferbe la
187. El a fost solidificat cu ajutorul hidrogenului lichid. Fluorul solid este alb si se
topeste la 2330.
Analizeindu-se acidul fluorhidric, c'a geisit pentru z p.:hidrogen
p. fluor.
Br omul.
Istoricul. A fost descoperit la 1826 de catre chimistul frances Balard, analizand strutile aflate in apele de cristalisare ale srei de bucalrie, ce se scot
din bltile sarate in sudul Frantei. Se numqte Brom din cauza mirosului sn
displAcut.

www.digibuc.ro

74

Starea naturalii. Nu se ggseste in stare liber in naturg. Exist


ca bromurei de sodiu, potasiu sau magneziu in unele ape mineralizate, in apele marilor (0 gr. 4-0 gr. 6 bromurg de magneziu
la litru) i cu deosebire in apa din Marea Moartg, care contine
1 gr. 3 bromurg de potasiu si 3 gr. 153 bromurg de magneziu;
inteun litru de apg.
Unele mine de sare contin de asemenea mici cantitgti de bromuri.
Prepararea. Bromul se preparg in acelas mod ca i clorul, cu

deosebire, c in loc de clorur de sodiu se ia bromur de sodiu,


care se incglzeste cu bioxid de mangan si acid sulfuric.
Exprientil Inclzim

eprubeta un amestec de bromurl de sodiu

si bioxid de mangan cu acid sulfuric. Se produc niste vapori rau mirositori


colorati In rosu brun. Acesta e bromul.

Aparatul cu care se prepar in laborator diferg putio, din cauzg


cg bromul este lichid. In C se Incglzeste amestecul; bromul se condenseazg in balonul R,
care e rcit prin apa rece

ce curge din vasul F.


Proprietti fiziee. Bromul e un corp lichid, de
coloare rosiebrun, cu mi-

ros neplcut, intepator


sufocant, cu gust acru si
arztor. Vaporii iritg
distrug cile respiratoare,
Fig. io6. Aparat pentru prepararea bromului.

iar in starea lichid este

arztor si foarte otrvitor.

Densitatea lui la 00 este 3,18. El fierbe la 60, si la aceasta temperaturd


densitatea vaporilor este 5,94.
70,3
La 24,5 se solidifica, In lamele tenusii .care se topesc la
La 00 formeaz cu apa hidratul de-brom, analog hidratului de clor. La 150
se disolv In 33 volume de ap.

Cloroformul, eterul qi sulfura de carbon Il dizolvei in mare


cantitate, colorndu-se in rop.
Proprietti ehimice, Bromul are cam aceleasi proprietgti chimice
ca i clorul. El se combing direct, la temperatura ordinar, cu multi
metaloizi i metale. Nu se combing direct cu Carbonul, Azotul
Oxigenul. Energia de combinare a bromului e mai slab dect

a clorului. Astfel, cu Hidrogenul nu se combing la temeratura ordinarg ca Clorul, ci numai la temperatura de 3000-4000. Numai
combinatiunile sale cu oxigenul sunt mai stabile deck ale clorului.
Intrebuintarea. Bromul sub forma de bromura de sodiu sau de potasiu se
Intrebuinteaza* in medicin ca sedativ al sistemului nervos, iar ca bromur de
argint se lutrebuinteaza In fotografie.

www.digibuc.ro

75

Iodul.
Istoricul. Iodul a fost gsit de Courtois la 1811 in cenuOle plantelor numite varech.

Starea natural& Iodul nu exist in stare de libertate. El se


gseste combinat, mai cu seama ca iodura de sodiu, hi cenusa
plantelot maritime fucus si varech, precum si in bureli si in ficatul

pestelui gadus morrhua (din care se scoate oleul de ficat de

peste). Exista sub forma de sruri in apele de mare si in uncle ape


minerale, precum i in minele de sare de la Stassfurth (Prusia).

Prepararea. Exfieriengi. Disolvm putin iodura de potasiu in ap


turnm In aceast solutiune apl de clor. Solutiunea se coloreaz in brun
din cauza iodului pus in libertate.

Explicare. In aceast experienta clorul s'a combinat cu potasiu


fora-land clorurii de potasiu, iar iodul a reimas liber.
Pentru a se obtine iodul pur se
pune iodul fabricat in niste vase
de parnant A cari sunt incalzite
inteun cuptor B umplut cu nisip.
Iodul se voIatilizeaza si se solidifica pur in vasele exterioare D
(fig. 107). Aceasta curtire se bazeaza pe sublimarea iodului despra

care am vorbit la cristalizarea

prin sublimare.
Propriet4i fizice. Iodul e solid,
cenusiu, cristalizat in foi sau lame
pace, cu luciu semi-metalic.

Fig. 107. Sublimarea iodului.

Densitatea sa este 4,9. El se topqte la 114, i ferbe la 1843, dnd vapor

violeti cu densitatea 8,7.

Experientii. Amestedm intr'o eprubet putin iod cu alcool. Cpkin oi


solutiune brund (tinctura de iod). Repetim aceast experient cu cloroform, benzen i sulfur& de carbon. Capatam solutiuni violete.

Proprietti chimice. El se combina direct cu unii metaloizi i cu


numeroase metale. Vom arata la metale mai multe experiente. Ener-

gia sa de combinare e cu mult mai mica dect a fluorului, a do-rului, si a bromului, care-1 scot cu usurint din combinatiunile sale.
Numai combinatiunile sale cu oxigenul sunt cu mult mai stabile

dect ale celorlalti corpi din familia sa.


Eperientd. Iodul albstrqte scrobeala (amidonul). Reactiunea se face in
modul urmtor. Fierbem putina scrobeal cu apl pAn . ce captam o solutiune ; la nevoe 'filtrm. Rcim solutiunea. Punem inteo eprubet putin

solutiune de aceast qi turdin cteva pidturi de tincture/ de iod (iod di-

www.digibuc.ro

76
solvat in alcool). Solutiunea se albstreste. Ferbem. Coloarea dispare. Rcim eprubeta. Coloarea se iveste din nou.
Acest fenomen e caracterisric pentru iod.

Familia halogenilor. Fluorul, clorul, bromul, iodul formeaa


o familie de corpi simpli care se asearnn prin propriettile lor
chimice. Aceast familie se numeste a halogenilor, din cauz ca.
acesti corpi formeaz cu metalele fluoruri, cloruri, bromuri
ioduri, care sunt siruri. Numele halogen inseamn corp care produce sare.

Acidul fluorhidric.
Istoricul. Scheele la 1771 observ, c tratind fluorura de calciu cu acidup
sulfuric se desvolt un gaz, care atac5. sticla. Gay-Lussac i Thinard la 1808
intrebuintnd un vas de plumb (o retort) reusirl a-I izola.
Experientii.
lzim intr-o eprubet putind fluorurii de calciu pisat ct
acid sulfuric. Se formeaz un corp gazos care fumeaz In aer. Acesta e,
acidul fluorhidric. Tinnd o vergea de sticl ud cu ap in acest fum, sticla.
se face matet, fiind atacat de acidul fluorhidric. Deasemenea i eprubeta
rmne roas dupl ce o splm si o uscm.

Explicare. Reactiunea e la fel cu aceea dintre clorura de sodiu


si acidul sulfuric. Se formeaz sulfat de calciu i acid fluorhidric.
Putern scrie :
Fluorurcr de calciu + Acid sulfuric = Acid fluorhidric

Sulfat de calcite

(calciud-fluor) (sulf-Foxigend-hidrogen) (hidrogen+fluor) (sulf-Foxigen+calciu)

ProprietAti &ice. El e corp gazos, cu densitatea 0,9879 la 12,5, se licheface la


200
ferbe la + 39,5. E foarte solubil in ap, dnd un hidrat
care contine 360/0 HF1 i distil& la 1200.
Solidifieat, se topeste la
925.

Proprietfiti chimiee. Acidul fluorhidric este cel mai coroziv dintre


toti acizii cunoscuti 0115. acum ; el distruge tesutul organic. Potasiul

Il descompune cu explozie, producnd cldur si lumin. Toate metalele, afar de mercur, aur, argint i platin, Il descompun, formnd
fluoruri metalici i punnd hidrogenul in libertate. Plumbul e atacat
mai incet.
Din analiza acidului florhidric s'a geisit proportia z p. hidrogen
19 . fluor.

Dintre metaloizi, numai siliciul amorf i born/Il descompun.


Intrebuintarea. Din cauza actiunii pe care o are acidul tluorhidric asupra.
silicatilor, el atacd sticla (care e un silicat). S'a intrebuintat aceastal proprietate pentru a se grav in sticl diferite figuri. Pentru scopul acesta sticla se
acopere cu un strat fcut, topind 4 prti cear si o parte terebentind. Dup .
uscare, se scrie sau se desemneaz cu un vrf ascutit pe aceste plci si se
expun la actiunea acidului fiuorhidric, care atac Sticla numai in prtile des-

www.digibuc.ro

velite prin scriere. In urm, sticla se sterge de ceard cu o flaneld cala. Fig. 108

arata' vasul de plumb in care s'a pus amestecul si sticla, pe care s'a gravat.
Acidul fluorhidric este un antiseptic puternic ; astfel laptele, urina, bulionul.
carnea, in care s'a pus chiar numai ,/ acid fluorhidric, nu mai putrezesc.

Fig. io8. Gravarea pe sticlA cu acid fluorhidric.

A cizii halogenilor. Acizii _fluorhidric, clorhidric (bromhidric


iodhidric) se numesc acizii halogenilor. Acesti acizi au numai hidrogen combinat cu un halogen. Ei n'au oxigen, spre deosebire
de cei mai multi acizi.
IX.

SULFUL (PUCIOASA).
Istoricul. El a fost cunoscut din timpii cei mai vechi, culegandu-se cu usu.rint. dimprejurul vulcanilor

Starea naturaJ El se gseste in mare cantitate in natur, att


cristalizat, cAt si amorf ; se gseste cu deosebire in Ita'ia, Sicilia
si insulele Mrei Mediterane, in regiunile vukanice si imprejurul
olfatarilor (vulcani vechi).

Fig. tog. Extragerea sulfului nativ prin distilare la Puzzole.

In judetul Prahova avem localitati foarte avute in sulf.

www.digibuc.ro

78

Se mai gseste si In multe combinatiuni, precum sunt : sulfurile


metalice (Pirite), sulfatul de calciu (Gips), etc.
Prepararea. Sulful se extrage In urmtoarele moduri :
1. La Puzzole, nisipurile vechiului crater, incrcate cu sulf (75-80%)

sunt introduse In niste vase de pimnt A, cari sunt puse pe dou

rnduri inteun cuptor. Fiecare din ele comunic cu ate un vas

exterior B, in care se condenseaz sulful si din care curge in niste


hrdae cu ap (fig. 109).
3. Procedeul Calkeronilor. La Catana, Palermo, etc, din cauza
lipsei de combustibil, se fac
niste arii circulare, putin inclinate, cu diametrul de 10-20m,
inconjurate cu un zid Inalt de
11/2-2'n numite Calkeroni (A,
fig. 110). In ele se aseaz bucti

de pimnt amestecat cu sulf


(dela 200-1.200m cubi) astfel
in cat s'a farnng niste cosuri c.

Totul se acoper cu pmnt

si se pune foc sulfului. 0 parte


ai n acesta arznd desvolt destul cAldur pentru a topl pe celalt.

Se extrage astfel 10
Fig. ITo. Calkeroni (sectiune verticalfi).

sulf din amestecul de sulf si p-

mnt, ce s'a introdus.


Rafinarea sulfulal. SuIful obtinut prin oricare din aceste procedee contine inch' 2-34
materii strine. Pentru a-1
ave pur, I] distilm.
Aceast operatiune se face
in aparatul fig. 111. Sulful

brut se topeste in caldarea

d, curge prin teava F in cuptorul B, unde se evaporeazA


vaporii se condenseazi in
camera G.
Cnd peretii camerei G nu
se inc5.1zesc peste 100, ceea-

ce se Intmpl dac se distil

300 kgr. In 24

ore, sulful se depune sub

forma de cristale mici, nu-

mite floare de sulf sau


de pucioas" .

Daed distil:Am in aceeasi


Fig. ix,. Rafinarea sulfului
durata de timp 1.800 kgr.,
temperatura peretilor camerei se ridicA peste 115, si sulful lichicl

www.digibuc.ro

79

se aduna la partea inferioara de unde curge in tiparurile M


obtin cilindri sau bastoane de sulf.
Putem arta rafinarea sulfului cu aparatul de la fig. 112.

i se

Fig. II2, Distilarea sulfului Sn laborator.

Propriethp fizice. Sulful se prezint in mai multe stari alotropice.


1) Octaedric (ortorombic)
Sulful cristalizat 2)
Prizmatic (clinorombic)

Sulful amori

3) Insolubil
4) Moale.

Sulful octaedric se gasete in natura cristalizat in octaedri din

Fig. 0x3. Su If octaedric.

Fig. zz4. Creuzet.

Fig. ms. Su If prismatic.

sistemul prismei rombice drepte sau ortorombic (fig. 113). El e de


coloare galben, transparent, nu se altereaza Ia aer la temperatura

www.digibuc.ro

80

ordinar, n'are gust, nici miros. Aceste cristale se pot obtine disolvnd sulful din comert in sulfura de carbon, si evapornd cu
Incetul aceast solutiune. (A se vedea si pag. 13 si 19). Densitatea
lui este 2,07. El se topeste la 114 i fierbe la 440.
Experienta. Fierbem putina apa. Intr'un pahar si punem In ea un cilindru

de sulf cum se gseste In comert. Se aude o paraitura. Scos din apa se


sfraind lesne.

Explicare. Aceast experient ne arat, c sulful e fan condudtor de cldur. El se indlzeste numai in afar, se dilat in aceast
parte si se desprinde de partea dinluntru. Se intmpl aici ceeace se intAmpl cu un pahar de sticl rece pe care ram vAr In ap
cald.
Experienlit 1) Zdrobim un cilindru de sulf i punem cu bagare de searna
bucatelele mici Intr'un balonas de sticil. (Sa nu se ia fioare de pucioasii7).
Incalzhn cu bagare de seama pan ce sulful incepe a se topi (altfel plesneste balonasul). Incalzim mai departe, miscand mereu balonasul ca sa se
arnestece bine sulful topit cu bucatelele netopite incA. Dupl catva timp
capatam un lichid galben ca mierea. Suntem pe la 1150 cand se topeste
sulfal.

2) Scurgem pc/in lichid de acesta In apa rece. Captm sulf galben obicinuit.

3) Incalzhn mai departe, Orland balonasul cu o carpa sau cu un cleste.


Coloarea lichidului se intuneca din ce In ce, trecand in rosu
pe urrn. In

ncgru. Deodat lichidul se face atat de vascos hicat nu mai curge In balonas, daca il Intoarcern pe acesta cu gura In jos. Suntern pe la 1700-2000.
4) Continurn cu incalzirea pana cc lichidul incepe iar sa se miste cand
clatingra balonul. Suntem pe la 330-340 grade.
5) Apucam balonasul cu o carp si scurgem lichidul Intr'un lighean cu
apa rece, descriind cercuri asa ca lichidul sa nu curga. In acelas loc. Sulful
din apa e galben, moale si elastic, Intinzandu-se ca guma.

Sulful prismatic. Dac topim sulful din comert intr'un creuzet


(fig. 114), U. lsm s se rceasd pn dud se solidifid la suprafat i scurgern restul lichidului, gsirn pe peretii creuzetului sulf
cristalizat In prisme rombice oblice sau clinorombice (fig. 115) Dad
disolvrn sulful din comert In benzen, cristalele, ce se depun Intre

750 sunt prismatice, iar cele depuse la rece sunt octaedrice.


Sulful prismatic se topeste la 120 si fierbe la 440. El se transform cu timpul in sulf octaedric ; transformarea aceasta se face cu
desvoltare de cldur.
Sulful amorf insolubil se gseste in sulful de cornert si in sul80

ful moale. El nu se disolva in nici un reactiv i mnclzit fiind la


800 se transform in sulf prismatic.

Sulful moale se obtine, turnnd In ap sulful topit aproape de


temperatura sa de fierbere. El e moale, elastic si galben ca chihlibarul i contine 35 60
sulf insolubil. Dup ctev zile dela

www.digibuc.ro

81

preparare, elasticitatea sa dispare si el devine sulf ordinar. Aceast


transformare se face cu pierdere de cldurg. O micA cantitate de
iod (una la sut5.), crbunele, uleiul i ceara, fac s." se pstreze mai
mult vreme sulful in stare moale.
Proprieati chimice. Dup.' oxigen, fluor, clor, brom i iod, sulful
cel mai electronegativ dintre corpii simpli.
Frecat sau incalzit in contact cu aerul, el devine fosforescent pe

la 200, se aprinde la 250 si arde cu o flacre albastra.


In acest caz el se combin cu oxigenul and bioxid de suit
Am vAzut, c in oxigen combinarea e cu mult mai vie, dac5. il
introducem aprins (fig. 51).

Experiente. 1. Topim intr'o eprubetg putin dorat de fiotasiu. In lichidul


format, aruneam o bucgticg de sulf (cat un grgunte !). Sulful se aprinde
arde cu o fiacgre foarte strIlucitoare.
2. Amestecgm cu o pang pupn g. floare de pucioasa (nurnai un var/de
briceag!) cu tot atita clorat de potasiu. Punem acest amestec inteo hartie
-de tigard si 11 invglim bine. Punem hartia cu amestec pe o piatr i o

izbim tare cu un ciocan. Se produce o explozie. Sa nu se ia firea mull


.dintr'o data, caci atunci explozia fioate fi periculoasa I
3. Amestecgm floare de sulf cu acelas volum de praf de zinc. Punem
-amestecul pe o cdrmidg si Ii atingem cu o lumanare aprinsg. Amestecul
se aprinde i arde cu luming multg i un fum alb de sulfurii de zinc
amestecatg cu oxid de zinc.
4. Amestecul de fier i sulf ne-a servit la definitia unei combinatiuni
chimice.

Intrebuintari. Industria eonsumg pe fiecare an zecimi de milioane de kilotrame de sulf pentru facerea ierbei de puscg, a chibriturilor, numeroaselor
producte chimice, lucrarea cauciucului, pentru fixarea fierului in piatr, etc.
In medicin se intrebuinteazg in contra paraziplor.

Sulfuri. Combinatiunile sulfului cu corpii simpli se numesc sulfuri.


Sulfurile metalice sunt s'ruri : sulfura de fier, sulfura de zinc,

sulfura de cupru, etc.


Sulful este un corp cu mai mull e Karl alotropice. Am vzut,

c sulful are cnd un fel de proprietti fizice, cnd alt fel de proprietati fizice. Intr'o stare, sulful e solubil in sulfura de carbon, in
alt stare, e insolubil in acest dizplvant. In stare lichid e sau galben
ca mierea si se misc usor, sau negru brun i foarte vAscos. Cristalele de suIf sunt de dou feluri, ortorombice i clinorombice. Ni
s'ar prea prin urmare, c aceste stri ale sulfului ar corespunde la

mai multi corpi simpli. In realitate, sulful e tot unul i acelas


.corp simplu in toate aceste stri. Prin ardere in oxigen se obline
acelas bioxid de sulf, oricare ar fi varietatea care arde. Prin combinarea cu fierul sau zincul se obtine aceicqi sulfura de fier sau
sulfura de zinc.
Un fenomen la fel am vAzut la oxigen i ozon. Am numit acest
fenomen alotropie.
6

www.digibuc.ro

82

Su lful este prin urmare un corp care are mai multe stari alotropice. In realitate se cunosc mai multe stri alotropice ale sulfului
decat cele invgtate mai sus.

Familia oxigenului. Am vgzut, cg fluorul, clorul, bromul,iodur

formeazg impreung familia metaloizilor halogeni.

Oxigenul, sulful si alti doi corpi pe care nu i-am invtat, seleniul i telurul, formeaza impreung familia oxigenului.

Sistemul ortorombic.
Frisma rombieg dreaptii. Aceastg forma cristalina are doug feluri de fete. Doug fete sunt romburi ; acestea se numesc bazele
prismei. Celelalte patru fete sunt niste dreptunghiuri ; acestea se
numesc fele laterale. Muchiile sunt 12 ; ele sunt de 3 feluri. Muchiile bazice, 4 sus si 4 jos, sunt toate egale atat in ce priveste lungimea cat si in ce priveste un-

ghiul diedru la care corespund. Muchiile laterale sunt

egale numai in ce priveste

lungimea lor ; ele sunt de


dou feluri in ce priveste un-

ghiul diedru la care cores-

pund. Doua din ele, ac i bd,


unesc unghiurile ascutite ale
bazelor rombice, i alte doug,

fg

i eh, unesc unghiurile


obtuse ale bazelor rombice.
.9'
Unghiurile solide, in numar
Fig. 116. Prismit ortorombicli.
de 8, sunt iarasi de doug feluri. Patru din ele, a, b, c, d, corespund la unghiurile ascutite ale
romburilor, iar celelalte patru, e, f, g, h, corespund la unghiurile
obtuse ale romburilor. Axde de simetrie sunt trei, perpendiculare

intre ele ca qi la cub. Aceste axe snnt neegale in lungime. Axa


cea mai mare uneste mijlocul bazelor. Axa cea mai mica uneste
mijlocul muchelor laterale obtuze i axa mijlocie uneste mijlocul
muchilor laterale ascutite.

and punem aceasta prisma pe masg, ea stg drept; de aci


numele de prismg ortorombica, care inseamna prism rombic
dreapt. Cnd tinem prisma in mama, axa mare trebue O. fie verticalg, iar celelalte doug orizontale; dintre acestea cea mijlocie trebue sa meargg dela dreapta la stanga observatorului (ca pe fig. 116),
iar cea scurta s fie indreptata in spre acesta. Numai astfel tinand-o,

putem observa cel mai mare grad de simetrie (cum e in dreapta,


e i in stnga, cum e sus si jos).

www.digibuc.ro

83

Prisma ortorombicii e forma primitivei a sistemului ortorombic.


Observare Ne putem inchipui o prismd ortorombicd astfel. Desfacem cloud

carp aa ca sd formeze fiiecare un unghiu ascutit qi le alipim ca sa se formeze la capete eke un romb. Cotorul cdrtilor reprezintd muchiile laterale
ascutite.

Forme derivate. Modificad muchiile si unghiurile prismei ortorombic obtinem mai multe forme derivate.

I. Modifichri fcute pe muchii. Fiindca muchiile sunt de trei

feluri, vom face modificari la fiecare fel de muchi.


1. Modificeiri pe muchiile bazice. Vom modifick ca la cub, o
muche bazica printr'o fata si vom repeti aceast modificare la toate
muchiile bazice.

Piramida sau octaedrul cu baza rombic. Aceasta forma are

8 fete ca si octaedrul dela cub. Fetele sunt triunghiud isoscele.


Muchiile, tot 12 ca la octaedru, sunt de dou feluri, 4 bazice, mai scurte, si 8 culminante, mai
lungi. Unghiurile solide, 6 de toate, sunt de dou
feluri: 4 laterale si 2 culminante. Axele sunt aceleasi ca la forma primitiva. Ele unesc unghiurile
solide opuse. Si aceasta forma trebueste sa fie tinut astfel in mam in cat axele sa ocupe pozitile
aratate la forma primitiva.
Octaedrul cu baza rombical se mai numeste piramida ortorombic 0 fiindca are fetele lui asezate pe fetele prismei din 'care a luat nastere, se
mai numeste protopiramida sau piramida de In-

taut fel.

2. Modificeiri fcute fie muchiile laterale. Am


spus, c aceste muchii sunt de dou feluri, dou

Fig. Ili. Octaedrul

ortorombic sau piramida ortorombictt.

ascutite si doug obtuze. Vom ave prin urmare doua feluri de


forme derivate.

a) Modificari facute pe muchiile laterale asculite. Modificnd


muchiile a c si b d prin cede o farci, egal inchData' pe fetele muchiii, cal:a-tam dousa. fete B. P I N.
..-

-...

Fig. 118. Modificare


pentru brachipinacoid
B. P I N

Aceste fete poarta numele de pinacoid, 0 fiindca

merg paralel cu diagonala cea scurta a rom-

bului se numeste brachipinacoid.


Modificand aceleasi muchii a c 0b d prin cate
cloud fete ca la cubul piramidat, capatam patru
fete derivate. Acestea formefaza impreun o alt
prisma.

b) Modificari pe muchiile laterale obtuze, fg


0 e h, sunt la fel cu cele de mai sus. Cnd modi-

ficarea se face printr'o singur fata, rezulta un


macropinacoid M. P IN, fiindca fetele acestuia
merg paralel CU diagonala cea lunga a rombului. Cand modificarea se face prin dou fetc rezult tot o prisma.

www.digibuc.ro

84

II. Hodificari acute pe unghiuri. Fiinded i unghiurile prismei ortorombice sunt de doug feluri, vom ave tot cloud cazuri de studiat.
1. Modificari Acute fie unghiurile ascutite a, b, c, d,
a) Dacg modificarea se face printeo singurg fatg, atunci rezultg

doug fete sus si doug jos. Prelungind aceste fete Ong la ?titretgerea lor, ia nastere o pereche de fete care are inatisarea unui
acoperis de case. Aceste fete se numesc din aceastg cauzg dom.
Fiindcg ele merg paralel cu diagonala cea scurtg a rombului se
numese brachidom.

b) Dacg modificarea se face prin doug fete, atuncia rezultg 4


fete sus si 4 fete jos. Prelungind aceste fete pg.ng la intretgerea
lor, ia nastere o formg cu 8 fete. Aceastg forma e tot un octaedru
ortorombic sau o piramictei ortorombicti. Aceast
piramidg e inversg cu prisma primitivg; ea are axa

Fig. tn. Modificare


pentru macropinacoid
M P I N.

Fig. IV). Prisma

Fig. ter. Prismg

brachidom dom.

DOM.

cu

cu tnacrodom

Fig. res. Forma


compusa dintr' un macropi-

naco id M gi bra-

chipinacoid B.

orizontalg mare in loc de cea mic

i vice versa fata cu prisma.


2. Modificeiri feicute fie unghiurile obtuze e, f, g, h. Aceste modificgri sunt la fel cu cele precedente.
a) Dacg modificarea se face printr'o singur fatg rezultg un dom.
Fiindcg fetele acestuia merg paralel cu diagonala cea lungg se numeste macrodom.

b) Dac modificarea se face prin cte doug fete rezult o piramidg.

Forme le compuse din acest sistem cuprind fete de la diferite


forme simple. Asa sunt formele din fig. 120, 121 cari cuprind fete
de prisme i fete de brachidom sau macrodotn. Tot as cristalul
de sulf octaedric din fig. 113 are fete dela doug feluri de octaedri,
unul mai ascutit si altul mai obtuz.
De asemenea, un macropina.coid M i un brachifiinacoid B ne

dg o formg compusg cu inatisare de prisma cu baza de drefitunghiu fig. 122; aceastg form nu e simpll cum s'ar Oreg.. La
drept vorbind, i prisma e o forma compusa, cgci bazele nu sunt
la fel cu fetele laterale.
Cristale in forma de ace si cristale in forma de foi. De multe
ori, cristalele cresc in directia unei axe si se subtiaz in celelalte
directii. In acest caz iau inatisarea unor ace. Asg, sulful cristalizat
prin topire avea Inftisarea de ace. Alte ori cristalele se latesc

www.digibuc.ro

85

au infdtisarea de foi. As sunt cristalele de sulf obtinute prin evaporarea unei solutiuni de sulfur de carbon. Aceast abatere dela
forma regulat se intAlneste des in natur.
Corp dimorf. Corp polimorf. Am vzut, ea' sulful tristalizeazI
si in sistemul ortorombic, descris mai sus, si in sistemul clinorombic,

pe care 11 vom descrie mai trziu. Zicem, el sulful e un corp dimor f; fenomenul se numeste dimorfism. Cnd un corp cristalizeaz in mai mult de dou sisteme, se numeste polimorf, iar fenomenul se numeste polimorfism.

Hidrogenul sulfurat.
Istoricul.. El a fost descoperit in 1773, de Rouelle, care l'a numit aer

puturos.

Starea natural. El se ggseste in gazele esite din vulcani, in


unele ape minerale (sulfuroase), intre productele de putrezire ale
materiilor vegetale i animale, precum in oule stricate, cimitire, blti
si latrine.
Prepararea. Experientd. Punem inteo eprubet o buctia de sulfurti
de fer. Turnlm putin acid clorhidric. Se produce un corp care miroase a
oul stricate.

Explicare. Corpul care miroase e hidrogenul sulfurat. El a luat


nastere din combinarea hidrogenului din acidul clorhidric cu sulful
din sulfura de fer. Putem scrie :
Acid clorhidric
(clor+hidrog.)

Sulfurci de fer
(sulf+fer)

Hidrogen sulfurat
(hidrog.+sulf)

Clorurti feroasit
(ferd-clor)

In laborator, se prepar hidrogenul sulfurat tot din sulfura de fer si

acid clorhidric. Ne slujim in acest caz de aparatul Kipp. Sulfura


de fer o punem unde am pus zincul, cnd am preparat hidrogenul,
iar acidul ti turnAm prin plnia aparatului, (fig. 37).
Analizandu-se hidrogenul sulfurat, s'a gasit fientru Ip. hidrogen z6 p. sulf.
Proprietiti fizice. Ele e un gaz frg coloare, cu miros displcut
de ou stricate. Densitatea lui este 1,1912; fafa cu aerul este prin

urmare ceva mai greu. Apa dizolv la 0 de 3-4 ori volumul

su de hidrogen sulfurat. Aceast solutiune se numeste apri de hidro-

gen sulfurat si se intrebuinteaz ca reactiv in analiza corpilor.


Se prepar introducnd hidrogen sulfurat In ap. A fost lichefcut
Hidrogenul sulfurat lichid e mai usor ca apa, are
densit. 0,9.

Proprietiti chimice. Experientet. 1. Aprindem hidrogenul sulfurat care


ese printr'o teavg, ca la armonica chimicd. El se aprinde qi arde cu o
flack-A albstrue.

www.digibuc.ro

86

In acest timp, hidrogenul din el se preface in ap, iar sulful in


bioxid de sulf.
2. Umplem o eprubefl cu Iiidrogen sulfurat, tingnd-o cu gura in jos de
asupra tubului pe unde ese gazul. Apropiem eprubeta de o lumnare. Se
produce o flacr i un praf galben care se araz pe dinlguntru eprubetei.

Din cauzA ea' hidrogenul sulfurat nu a avut aer destul, a ars numai hidrogenul, iar sulful a rmas neoxidat i s'a asezat pe eprubet.
3. Apa de hidrogen sulfurat care a stat mai multd vreme la aer se turburg. Aerul a oxidat hidrogenul sulfurat ; hidrogenul s'a prefcut In apg,
iar sulful a rmas neoxidat In apg.

Aceast oxidare se intampl in natur cu apele sulfuroase care


devin cu inatisare lptoas prin precipitarea sulfului. Uneori oxidarea are loc pan la formare de acid sulfuric.Dumas a observat,
c din cauza aceasta rufele dela statiunile balneare sulfuroase sunt
distruse repede prin formarea acidului sulfuric.
4. Introducem hidrogen sulfurat In solutiuni de sulfat de cupru, de sulfat
de cadmiu, de sulfat de zinc amestecat cu amoniac, de clorurit de stibiuSe formeazg precipitate colorate .1n negru, galben, alb, portocaliu.

Aseste precipitate sunt : sulfurd de cupru, sulfurd de cadmiu,


sulfurd de zinc, sulfurei de stibiu.
Intrebuingiri. Hidrogenul sulfurat e intrebuintat foarte mult In chimia anaUtica, pentru recunoWerea i separarea corpilor cu ajutorul precipitatelor.

Apele minerale care contin hidrogen sulfurat se intrebuinteaz


contra boalelor de piele, etc. El este Ins o otrav puternic : V25,
din atmosfer omoar un cal, Vsoo un cAine, Visoo o pdsre.

Bioxidul de sulf sau anhidrida sulfuroas.


lstoricul. Acest ompus s'a cunoscut odatg cu sulful. Principalele sale proprietti au fost studiate de Stahl ; compozitia sa a fost determinat de La.
voisier.

Starea natural. El se gseste In emanatiunile vulcanilor activi


si in. solfatari.
Prepararea. Experienta. Aprindem putin sulf pe o cgrmid. Se produce
un corp gazos care are un miros lnteptor. Acesta e bioxidul de sulf.

Explicare. Sulful s'a combinat in aceast ardere cu oxigenul din


aer si s'a transformat In bioxid de sulf. Aceasta metod de a produce bioxid de sulf e intrebuintat numai in fabricele cari produc
acid sulfuric, si in care se arde sulf in cuptoare anumite.
Prin arderea piritei in aer se obtine de asemenea bioxid de sulf
in fabrici.

www.digibuc.ro

87

Experientei. Incglzim Inteo eprubetg putin acid sulfuric concentrat cu


ceva razgturg de cupru sau foi de cupru. Se desvoltg un gaz cu un miros
intepgtor (de pucioasg care arde). Acesta e bioxidul de sulf.

Explicare. In aceast experien t. bioxidul de sulf a luat nastere


clin acidul sulfuric care a perdut hidrogenul si o parte din oxigenul
su. Reactiunea exact o vom vede mai trziu.

Proprieati fizice. Bioxidul de sulf este un gaz flr coloare, cu


tin miros ineckios. Densitatea lui este 2,234; este prin urmare
de 2 ori si ceva mai greu deceit aerul.
El se licheface cu usurint intr'un amestec de ghia t. cu sare,
dnd un lichid incolor cu densitatea 1,45, fierbnd la 8 si solidificndu-se la

76.

Experientil. Pentni a obtine bioxid de sulf lichid, ne servim de aparatu


fig. 124. In A se produce bioxid de sulf, care se spa1 . de acid In B, se
usuc. In C si D si se condenseazg In vasnl E, pus Intr'un vas cu ghiatg
si. sare.

Observare. Acurn se produce in industrie prin


calcinarea piritelor si se trimite lichid, In cilindri
de fer sau in vagoane speciale de 10.000 kgr.

Fig. 223. Solidificarea mercurului


prin bioxid de sulf lichid.

Fig. 124. Lichefacexea bioxidului de sulf.

Bioxidul cfe sulf lichid fiind evaporat repede in vid sau inteun
curent de aer uscat, face s" scad temperatura la
68.
Cu ajutorul lui putem s solidificAm mercurul (la
40), pe care
il introducem inteo pprubet. B (fig. 123), cufundatk in alt eprubet A, care contine bioxid de sulf lichid. Aceasta e fixat intr'un
vas C, a crui atmosfer este uscat prin clorura de calciu. Prin
tubul S se introduce un curent iute de der, care ese prin t, ducnd
Lit sine vaporii de bioxid de sulf. Odat: cu evaporarea bioxidului
de sulf mercurul se solidificA.
Apa Il dizolva cu usurint dnd acidul sulfuros.

www.digibuc.ro

88

Experienta se face ca la prepararea unei solutiuni de acid clorhidric r


apg (fig. 93).

Proprietiti ehimiee. El nu este nici combustibil, nici comburant,.


adic nici nu arde, nici nu intretine arderea.
Experientil. Introducem bioxid de sulf inteun pahar In care se afl acid
azotic fumegator (fig. 125). Se produce un fum roqu brun care se impr50ie in aer. In pahar se formeazg acid azotic.

Expicare. Jiioxiaul ae sulf se compm.


cu hzctrogenul si cu o parte din oxigenut

Sda
.1

acidului azotic i d acid sulfuric. Din acidul.


azotic se formeaz hipoazotida care e fumul
ce se desvolt. Acidul sulfuric format se recunoaste punnd In pahar o solutie de clorurte
de bariu. Se formeazA un precipitat alb de-

sulfat de bariu.
Experienyi. Introducem inteun balon hidrogem
sulfurat, printr'o teavg, i bioxid de sulf, prin alt
teavg. Balonul se acoperl cu floare de pucioasg.,

..

Explicare. Hidrogenul din hidrogenul sulfurat s'a combinat cu oxigenul din bioxidui
de sulf, formnd apa. Sulful din arnndoi.

.7.
1

Fig. r25. Actiunea bioxidului corpii s'a precipitat. Putem zice, cA bioxidul
de sulf asupra acidului

de sulf a fost redus de hidrogenul sulfurat..


Aceast reactiune explic formarea sulfului
pe coastele vulcanilor din cari ese i hidrogen sulfurat i bioxid
azotic.

de sulf.
Experienta. Se apropie de tubul prin care ese bioxid de sulf o hgrtie
albastril de turnesol muiatg In apg. Hgrtia se inroF0e la inceput i pe
urm se decoloreazd.

Explicare. Din ap i bioxid


de sulf se formeaz acid sulfuros, care inroseste, ca orice acid,
hrtia albastr. Decolorarea dovedeste o actiune mai inaintat
a bioxidului de sulf asupra co-

loarei. Aceast experient se

poate repeti si cu flor colorate.


Intrebuintarea. El se intrebuinteazg ca decolorant. In acest caz

ji
se arde sulful inter) camerg. in care
se atirng obiectele ce voim sg de- Fig. z26. Decolorarea unei flori prin bionid decolorgm sau se trece un curent de
sulf produs prin arderea sulfului.
gaz peste corpii suspendati In apg
alcaling. A, celuloza intrebuintatg la fabricarea hrtiei e deeoloratg cu bioxid

www.digibuc.ro

89

de sulf. El este un puternic desinfectant. Pentru acest scop el este lsat 48


ore in camerele pe care voirn s le desinfectdm (spitale, cazarme, etc.), unde
Il preparm arznd cam 20 gr. sulf pentru 1 m. c. de aer.
Se mai intrebuinteazd foarte mult la fabricarea acidului sulfuric, precum
In masinile lui Pictet pentru facerea ghetei.

Analizandu-se bioxidul de sulf, s'a g-asit penh-u z6 p. sulf z6


p. oxio-en.

Trioxidul de sulf sau anhidrida sulfuricd.


Trioxidul de sulf este un oxid de sulf care cuprinde si mai mult
oxigen dect bioxidul de sulf.

Prin analiza s' a gsit fientru z6 p. sulf 24 fi. oxigen.

El se formeaz trecand un amestec de bioxid de suif i oxigen


peste asbest platinat sau alti anumiti corpi inclziti. in fata acestor
corpi, bioxidul de sulf se combin cu oxigenul i d. nastere la
trioxid de sulf.
Trioxidul de sulf, numit i anhidricla sulfurica, e un corp solid,
cristalizat sub form de ace mtsoase de coloare albg.
Proprietatea chimicA cea mai insemnat5 a trioxidului de still' e

de a se combin cu multa energie cu ap5. Din trioxid de salt'

ap se formeazii acid sulfuric. Aruncat in apa, anhidrida sulfurica sfrAe ca un fer rosu, desvoltnd mult cldur. Din aceast
cauz, anhidrida sulfuricseintrebuinteaz la uscareagazelor care din
reactiuni es amestecate cu ap5.. Corpii organici sunt carbonizati de
trioxidul de sulf, din cauz4 c ei contin hidrogen i oxigen cari
sunt absorbite in form de ap.

Anhidride acide. Un oxid de metaloid, care poate forma cu

apa un acid, se numete anhidrid. Bioxidul le sulf este anhidrid5,

fiindc poate form cu apa acidul sulfuros; el se numeste anhidricla sulfuroasa din aceast cauz. Trioxidul de sulf este anhidrid, fiindc formeaz cu apa acidul sulfuric; din a'ceast cauz4
se numeste anhidrida sulfurica.
Catalizator i catalizi. Am vlzut la aprinzatorul cu bidrogen,
ca hidrogenul se aprinde cnd vine in atingere cu buretele de
platin. Fenomenul acesta e foarte important. Buretele de platin nu
sufer in aceast aprindere nici o schimbare. El poate sluji de nenumrate ori la aprinderea hidrogenului. Sunt asazi aprinzAtoare
cu burete de platin pentru aprinsul gazului de luminat. Sunt chiar
aprinatoare de tigAri. Acestea contin intr'un tub alcool metilic
care se vaporizeazA la cldura mnei. Vaporii de alcool dnd
de buretele de platin se aprind.
Am vzut, la trioxidul de sulf, ca oxigenul se combin5, cu bioxidul de sulf in atingere cu asbestul platinat, care coprinde burete de platin cu o suprafat foarte mare fat5 cu cantitatea de
platin. Daca amestecul de gaze n'ar veni in ating.ere cu buretele
de platin, reacliunea rear avea

www.digibuc.ro

90
Catalizator.

Un corp, ca buretele de filatin, care inlesnete o

combinatiune chimicez se nume.ste catalizator. 0 cantitate midi de


catalizator poate transforma cantitti indefinite de corpi.
Cataliz. Fenomenul acesta se numeste cataliza . Nu se cam stie
sigur cum lucreaz . un catalizator. Se crede, ea' el formeaz 5. cu unul
din corpi o combinafiune care pe urma se descompune ; corpul

pus din nou in libertate ar avea o energie mai mare de combinare


s'ar combita atunci mai lesne cu celalt corp cu care la inceput
nu se poate combira.
Catalizatorii sunt foarte intrebuinfafi in laborator si in industrie.
Prepararea trioxidului de sulf din bioxid de sulf i oxigen
se face astzi in mare, in fabrici, en ajutorul buretelui de
platin san a altor catalizatori.

Acidul sulfuric (Vitriol).

Istoricul. El a fost indicat de chimistul persan Al-Rhazes, mort la anul

900, 0 pare a fi fost bine cunoscut In secolul al XIII. Albert cel mare (ndscut
la 1205), fost episcop la Colonia, 1.1 descrie sub numele de spirt de vitriol

roman". In secolul al XV, Basile Valentin descrie prepararea lui. numin-

du-1 oleu de vitriol. Lavoisier fdcu cunoscutd compozitia lui, numindu-1 acid
vitriolic.
Starea naturala. Acidul sulfuric exista in natur in stare liber
in rul Vinagre, care se coboara din Anzii Americei Meridionale,
in cantitate de 1 gr. 3475 la litru, sau 56,875 kgr. in 24 ore. De
asemenea, !I'll Ruiz (in Grenada Nouei) confine 5 gr. 18 acid sulfuric la litru. Acest acid e produs prin oxidarea bioxidului de sulf
dezvoltat de vulcani.
Acelas fapt se petrece i in orasele mari industriale, in cari se
ard multi crbuni de p5mnt, si mai ales lignit, cari confin sulf ;
apa de ploaie din aceste orase confine acid sulfuric.
Afar de acestea, acidul sulfuric e foarte rspndit in natur5 in
stare de combinafiuni numite sulfati precum : sulfatul de calciu,
de bariu, etc.
Prepararea. Acidul sulfuric se obfine in cantitfi mari in industrie ; el nu se prepar5 in laborator.
In industrie se prepar dup dou metode, una nou i alta veche.
Illetoda nou, numitei prin contact, e menit s inlocuiascl in
totul metoda veche. In aceast metod, se prepar mai intAi trioxid
de sulf, din bioxid de sulf si oxigen din aer, cu ajutorul buretelui
de platin. Pentru a avea acid sulfuric e de ajuns s se amestece
trioxidul de sulf cu ap. Dac amestecul se face in proporfille cuvenite, se formeaz acid sulfuric curat. Dac se pune mai mult ap5,
se formeaz solufiuni de acid sulfuric. Aceste solufiuni se pot face
cu mai mult ap5.
acid sulfuric apos sau diluat, sau cu mai
mult acid, acid sulfuric concentrat.
Din cele spuse, se vede c preparm acid sulfuric din anhidridi

www.digibuc.ro

91

sulfuricg. Dupg metoda veche se preparg, din contra, anhidrida sulfuricg din acid sulfuric concentrat.
Metoda Teche se bazeazg pe reactiunea Intre bioxidul de sulf
acidul azotic. Am vgzut (pag. 88), c introducnd bioxid de sulf in

acid azotic, se for-

meazg acid sulfuric


vaporl de hipoa-

,41:1

zotidei. Acesti vapori

de hzPoazotida sunt
transformati, cu aer

apg, din nou In

acid azotic. Acesta


lucreazg din nou asupra bioxidului de
sulf, transformndu-1

In acid sulfuric, iar


el reducndu-se iargsi In hipoazotielii.

In modul acesta o

cantitate anumitg de
acid azotic poate
transforma cantitgti

mari de bioxid de

sulfin acid sulfuric.


In realitate i oxi-

gentd i hidrogenul
trebuincios se ia din
aer i apg. Acidul
azotic e in acest caz
un catalizator.
Punerea in practied a acestui principiu se face In instala-

tiuni numite camere


de plumb, (fig. 127),
Proprietilti fiziee.
El e un lichid uleios,

frg coloare si fgrg


miros, cu densitatea
1,837 la 15. El se
solidificg la+10,5
fierbe la 338.
Acidul concentrat din
co mert contine 95-96%

acid sulfuric; densitatea acestuia este 1,84 la 12". El se aolidificd la-340 qi

Incepe sd fiarbd la 3250.

www.digibuc.ro

92

Proprietti chimice. 1. Acidul sulfuric se combinei cu mare

energie cu apa, desvollnd ceildurei.

Experient. Punem intr'o eprubeta putina apa i turnim in aceasta acid


sulfuric, putin cite putin. Eprg`ieta se Incalzqte.

Temperatura se tidied' la 100 cnd amesteam 4 kg. acid sulfuric cu 1 kg. ghiat.
Temperatura se coboar la
31 cnd amesteckn 1 kg. acid
sulfuric cu 1 kg. ghiat.
Din cauza energiei cu care acidul sulfuric se combina cu apa,
trebue sci se toarne totdeauna acid sulfuric, pulin ccite Pulin, in
apti, si nici de cum apii in acid sulfuric concentrat ; in acest din
urm caz se pot intmpla explozii, dac acidul e prea concentrat.

2. Acidul sulfuric pate lua apa dela corpii cu

Experiengt. Punem intr'o epnzbet acid sulfuric concentrat i In acest


acid un cristal de sulfat de cupru albastru. Sulfatul de cupru se face alb.

Explicarea e urmtoarea. Sulfatul de cupru cristalizat are ap ;


acidul sulfuric ia aceast ap ; sulfatul de cupru far ap e alb.
Din aceast cauz acidul sulfuric se Intrebuinteaz la uscarea gazelor.

3. Acidul sulfuric- distruge corfiii organici, lutindu-le hidrogenul i oxigenul.


Experienta. Punem un bat de lemn In acid sulfuric. Lemnul se Incgrgte. Scrim pe o scndur alba cu o vergea de sticl. muiat In acid sulfuric. Scndura se inegrgte. Picam citeva picaturi de acid sulfuric pe o
carpal care nu ne trebue. Carpa se arde qi se rupe in locul atins.

Explicare. Acidul sulfuric a luat oxigenul i hidrogenul care se


aft' in subatanta lemnului combinate cu carbonul. A rmas in locul atins numai crbon si din aceastl cauz: lemnul se inegreste
(se carbonizeaz). In acelas mod se explicA arderea panzelor pe
care cade acid sulfuric.
Experienta. Punem intr'un pahar acid
sulfuric concentrat i o bucatica de zahas. Dupa citva timp zahdrul se inegrete

Explicarea e aceiasi.
Exfierienta. Punem intr'o eprubeta
vreo 10 gr. zahar pisat i II dizolvm
in cat mai pulina apa cald. Turnam
peste acest amestec acid sulfuric con-

re-v

centrat. Dupa citva timp siropul se car-,


Fig. r28. Carbon izarea zahlrulul prin
acid sulfuric concentrat.

bonizeaza i eprubeta se umple cu o


spun:A neagra, care uncori ese din epru-

beta. Duel mirosim eprubeta, simtim miros de bioxid de sulf.

www.digibuc.ro

93

Explicarea carbonizg'rii e aceiasi ca In cazurile de mai sus. Zahrul e compus ,din hidrogcn i oxigen, care sunt luate de acidul
sulfuric, si din carbon care rgmne in zahgrul carbonizat. Mirosul de
bioxid de sulf se datoreste descompunerii acidului sulfuric de ctre
carbon. Se intmplg o reactiune la fel cu aceia dela prepararea bioxidului de sulf, dintre acidul sulfuric si cupru. Carbunele descompune
acidul sulfuric ca i cuprul.
Intrebuintarea. Industria intrebuinteazd acidul sulfuric In atktea lucrkri, in
ckt s'a zis cal civilizatia unei talri st in raport direct cu cantitatea de acid

sulfuric, pc care o consumk. El se intrebuinteaz k. pentru prepararea unui mare


numkr de producte chimice, in galvanoplastie, in medicinkl, pentru a produce

ghiata in aparatele Carr, sau pentru a descolor petroleul in rafinkrii;

Sulfati. Acidul sulfuric se combing cu bazele, ca i acidul clorhidric, pentru a formh. sruri. Srurile acidului sulfuric se numesc sulfati. Ele mai pot lug Aastere i prin actiunea metalelor
asupra acidului sulfuric. In acest caz metalul inlocueste hidrogenul.
Astfel, la prepararea hidrogenului se formeazg sulfat de zinc, dac
intrebuintm acid sulfuric. La prepararea bioxidului de sulf s'a for-

mat si sulfa de cupru.


Sulfati neutri. Sulfati acizi. and metalul inlocueste tot hidrogenul din acidul sulfuric, sulfatul 4e numeste neutru. Cand metalul
inlocueste numai u parte din hidrogen, sulfatul este acid. Astfel,
avem sulfat neutru de sodiu, care nu mai cuprinde de loc hidrogen,

i sulfat acid de sodiu, care mai are hidrogen.


Saruri neutre. Sruri acide. In mod general, o sare este neutrii
tnd nu mai, rmne, in sare, hidrogen de la acidul din care a luat

nastere, i este acid, and mai rmne, in sare, hidrogen dela


acidul din care a luat nastere aceastg sare. Astfel, avem suifit
Hearn de sodiu (nu mai are hidrogen) i sulfif acid de sodiu
(mai are hidrogen), carbonat neutru de sodiu (nu mai are hidro-

gen), carbonat acid de sodiu (mai are hidrogen), etc.


X.

LEGEA PROPORTIILOR MULTIPLE.


Am vzut, cg hidrogenul i oxigenul formeazg i apd,
oxigenat. Am vzut, c sulful ci oxigenul formeaz i bioxid de
sulf si trioxid de sulf. Urmeazg de aici, ca doi corpi simpli pot

da nastere la mai multi corpi compusi.


In apii, am avut proportia 1:8, iar in apa oxigenat 1:16. Pentru aceiafi cantitate de hidrogen, cantitatea de oxigen e In cazul
al doilea de cloud ori mai mare ca In cazul
In bioxidul de sulf am avut proportia 16 sulf : 16 (16 =-- 2 X 8)

oxigen i in trioxidul de sulf 16 sulf : 24 (3 X 8). Pentru aceicqi

www.digibuc.ro

94

cantitate de sulf, cantitatea de oxigen e in cazul intai 2 X 8, in


cazul al doilea 3 X 8.
In multe alte cazuri se intmpl acelas lucru. Greutatea care
se schimbi nu se schimbi la intimplare, ea se face in totdeauna
de 2, de y, de 4 ori mare, etc., deceit cea mai mica. Aceasta e
legea proportiilor
Definitie. Cnd doi corpi simpli formeazd mai multi corpi
compusi, atunci aceiapi greutate a unuia corp simplu se combind
cu greutati variabile din celalt corp simplu. Greutatea care se
schimbd se face de 2, de 3, etc., ori mai mare deat greutatea cea
mai mica a acestui corp.
Observare. S nu se creadd gresit, c legea proportillor multiple e cum14
vre-o exceptie la legea firoportiilor definite. Aceast din urmd lege spune, cd:
doi corpi se combind in proportii anumite numai cdnd formeazd unul i acelas
corp compus. Legea proportiilor multiple aratd cum se schimbd greuttile in
cazul cnd cei doi corpi simpli formeazd mai multi corpi compusi.

Numere proportionale sau greutti de combinare (1)


Am vzut, c intre greuttile corpilor simpli cari alcauesc un
corp compus se afl un raport sau o proportie anumit. SA' comparm
proportii pentru un numbir oarecare de corpi compusi:
Apa
1 p. hidrogen : 8 p. oxigen
: 16=2X8 p. oxigen
Apa oxigenat . .
1 p.
1 p.
: 16 p. sulf
Hidrogen sulfurat .
Acid fluorhidric .
1 p.
: 19 p. fluor
: 35,5 clor
Acid clorhidric . .
1 p.
Acid bromhidric .
1 p.
: 80 p. brom
Acid iodhidric. . .
: 127 p. iod
1 p.
Bioxid de sulf .
16 p. sulf
: 16.2 X8 p. oxigen
Trioxid de sulf . . 16 p.
-:- 24=3)0 p. *
: 23 p. sodiu
Clorura de sodiu . . 35,5 p. clor
Bromura de sodiu . . 80 p. brom
: 23 p.
Iodura de sodiu . . . 127 p. iod
: 23 p.
Clorura de argint . . 35,5 p. clor
: 108 argint

Acest tablou ne aratti o lege. 0 parte de hidrogen se combita


cu 8p. oxigen, 19 p. fluor, 35,5 p. clor, 80 p. brom, 127 p. iod,
16 p. sulf. De asemenea, 19 p. fluor, 35,5 p. clor, 80 p. brom
127 p. iod, care se combin cu I parte hidrogen, se combin, la rAndul
lor, cu, 23 pArti sodiu, sau 108 p. argint. Fiecare corp simplu are In

acest tablou un numbir. Aceste numere se numesc greutati de combinare sau numere proportionale.
(1) Numerile din acest capitol nu se Inv* pe de rost; ele slujesc numai

la intelegerea celor spuse.

www.digibuc.ro

95

Definitie. Doi corpi simpli se combing, intre ei in proportia.


artat de numerile lor proportionale. Aceast lege a numerilor
proportionate e cea mai general lege in chimie, dupa aceia a lui
Lavoisier sau principiul conserveirei materiei. Numerile proportionate sunt numere gsite prin experient (ele nu sunt inchipuite).
Observare. Proportiile de mai sus si prin urmare numerile proportionate
au lost socotite fat cu hidrogenul luat ca punct de plecare i ca unitate.
Se ia hidrogenul ca unitate fiindc51 el este corpul cel mai usor din cAti se
cunosc.

0 asemilnare pentru intelegerea nnmerilor proportionale.


Putem intelege mai lesne numerile proportionate fcnd urmAtoarea

comparatie (dupg Oswald). S considerm zoo lei i s ne inchisocotim in morP:..d francezii, germancl, englezei, austriaca, italianei, etc. Vom aveh ioo lei = f franci, m
silingi, c coroane, lire, etc.
Cu o sut de lei putem cumpr g kg. grail, o kg. ovz, r kg..
rapit, p kg. porumb, etc. Duph cele spuse, se vede lesne, c penpuim

tru g kg. grau va trebui .s dm c coroane, s ilingi, etc. Si tot


as, pentru r kg. rapit trebue s dm f franci, m mrci, etc.

La fel stau lucrurile i cu numerile proporlionale. DacA pentru.


1 p.. hidrogen trebuesc 8 p. oxig., 16 p. sulf,
P. fluor, jf,f p. clor,

8o p. brom, 127 p. iod, atunci pentru3f,5 p. clor trebuesc 127 p.


iod, 8o p. brom, etc.
Faptul c pentru 16 p. sulf trebueste s luAm in bioxid 2X8 p.
oxigen i in trioxid 3X8 p. oxigen se poate asemn cu variatia
de pret a unei mrfi. Cum trebue s se Inteteag aceast schimbare de valoare, vom vedea mai trziu.
XI.

TEORIA ATOMICA.

Fenomene. Legi. Ipoteze.


Am vAzut, c chimia studiaz fenomenele chimice. E locul s."
artm mai de aproape intelesul cuvntului studiazd. A studi un
fenomen inseamn a-1 observa, a-1 experiment i a-1 pune Iran)
lege. A observa un fenomen inseamn a vede, inlce anurne imprejurri se produce acel fenomen in natur. A experiment un
fenomen inseamn a-1 reproduce noi singuri dup voint. Prin experient afltn si mai bine imprejurrile In care acel fenomen se
petrece In natur si mai putem afl i ce inrurire mai au si alte
imprejurri asupra lui. A face o lege Inseamn a lega fenomenul
de imprejurArile In care el are loc. 0 lege este o generalizare. Ea
adun la un loc fenomene asemenea care se procluc In imprejurri

www.digibuc.ro

96

la fel. Cunoscnd o lege, putem sti de mai inainte ce se va intAmplA

in cutare sau cutare caz.


Observarea si experienta sunt singurele mijloace care fac cu
putinta studiul serios al unui fenomen. Ele au fost introduse in stiintA

de Francis Bacon, lord Verulam, la sfArsitul sec. XVI.


S'ar crede, cA observarea unui fenomen e foarte usor de fkut.
SA nu se creadA aceasta. Se cere, pentru a observa serios un fenomen, un spirit de observare. SA lugm un exemplu. Arderea unei
lumAnAri e desigur un fenomen cunoscut de mii de ani. Observarea
lui stiintificA a fost fAcutA de-abi de Lavoisier, acum o sutA
cAtivA ani. Inainte de Lavoisier se credeA, cA materia lurnAnArei
se distruge. El a arAtat, dup cum am vAzut, cA materia lumAnArei
nu se distruge, ci numai se transformA.

Invlarea chimiei in liceu are de scot de a forma, in primul


rand, spiritul de observare. Nu e vorba de invAtat cunostinte cu
ajutorul memoriei. Asemenea cunostinti nu slujesc la nimic cAtA
vreme se invatA din carte. Cunostintele trebuesc cstigate cu ajutoful observrei si experienfei. Numai astfel se capt cu incetul
spiritul de observare 0 se deprinde judecata sA tragA incheerele
cuvenite din experientele acute. Nu e nevoe ca experientele s5. fie
multe, ori complicate. IncAlzirea in eprubetA a oxidului rop de
mercur sau a amestecului de sulf si fer ne arat in destul ce este
o descompunere i o combinare chimic. IncAlzirea iodului in eprubetA ne aratA lAmurit i convingAtor ce este o cristalizare prin

sublimare. Cele mai multe din fenomenele chimice invAtate pAnA


acum se pot face in eprubetA. Cercetarea lor cu bAgare de seamA
duce la formarea spiritului de observare 0 la formarea judectei.
lpoteze. Studiul fenomenelor chimice nu se sfArseste cu gLirea
legilor. Omul de stiintA merge mai departe. Dup ce, cu ajutorul
legilor, a gsit legAtura dintre fenomene i imprejurAri, el cautd s
explice apeste legi. As, omul de stiintA se intreabA mai departe :
1) de ce se combind corpii ; 2) de ce greutatea unui corp compus
este egalA eu suma greutAtilor corpilor simpli care 11 compun; 3) de
ce se aflA un raport anumit intre greutAtile corpilor care se combina, etc.

Rspunsul la aceste intrebdri nu mai poate fi gsit pe calea

observrei
experienlei. Omul de stiintAl se slujeste atunci de inchipuire. El isi inchipue o cauz5. i incearcA sA explice cu aceastA
cauzA legile gAsite prin experient. Omul de stiintA face atunci o

adica o presupunere sau o inchipuire.

Pentru a inte1ege cum o ipotezA poate sluji la gsirea unui adevAr,

sA luAm un exemplu din viat. S. ne inchipuim, c s'a fAptuit un


omor. Nimeni nu cunoaste pe ucigas. Vine politia, face cercetri,
gseste sau nu urme de snge, gaseste sau nu lucruri furate, vede
c'd omortul s'a luptat sau nu, etc. Din toate acestea nu se dovedeste ucigasul. Atunci, politia face o bAnuial, o presupunere, o
ipotezet. Ucigasul a intrat pe cutare usA, a venit la cutare ceas, a

www.digibuc.ro

97

fugit .pe cutare drum, etc. In urtn, face cercetri, bAnuind pe cutare individ ; 11 cauf, il gAseste, 11 Intreaba" unde a lost la cutare
vreme, cerceteaz dac se potriveste rspunsul, caut fel de fel de
-dovezi, etc. Se intampl, c dintr'o dat se Oseste vinovatul. Dac
nu, se face aliA ipotez, se bnueste un aItul, apoi un altul i asa
mai departe pan se gAseste ucigasul. In acest caz, bAnuiala, presupunerea, ipoteza a fost ele folos. Putem adauga, c uneori gsirea
ucigasului se face mai lesne, alte ori mai greu, une ori mai repede
-alte ori mai trziu.
La fel slujeste o ipotezd in chirnie. Se inchipueste o cauz ; se
fac rationamente ; se trag incheeri, se fac experiente. Dacl expeTientele se potrivesc cu ration amentul fcut pe baza ipotezei, ipoteza e de folos. DacA experientele nu se potrivesc cu rationamentul,
ipoteza nu e de folos. Atunci se 1nchipueste alt ipotez, se -fac
Tationamente potrivit cn aceast ipotezal si se fac experientele ceTute de aceste rationamente. Dac rationamentul se potriveste cu
experienta, ipoteza e bun, dac nu, se face alta i asa mai departe. **i aici, uneori ipoteza foloseste mai lesne, alte ori mai greu,
uneori mai de vreme, alte ori mai trziu.
Trebue s spunern, c, ipoteza nu e adeveirul in sine ; ipoteza
numai un mqloc pentru ceiutarea adeveiraul. Pe and o ipotezii
se poate scbimb, adeveirul reimeine acela,s. Nu poate. fi vorba de
ifiotezei adeviirat ; o ipotezei poate .fi numai folositoare sau nu.

Importanta ipotezelor. Din cele spuse, se vede usor, cA ipotezele sunt folositoare in stiint. 0 ipotezei inspirei experiente.
Aceste extieriente rmn chiar i atunci cnd ipoteza e prSit.
Imaginatia, zice sir William Ramsay, marele chimist dela
Londra, a avut foloasele ei ; dac ideile nu ar fi mers inaintea
cerc'etrilor, mic de tot ar fi fost progresul facut pan azi.

Ipoteza atomic.
In Chimie au fost mai mnite ipoteze. Vom strui mai pe larg
asupra ipotezei atomice, care a lost si este de cel mai mare folos
pentru intelegerea fenornenelor chimice.
Divizibilitatea materiel. Materia poate fi iniprtit in pArti
foarte mici.
Se fac foi de aur atat de subtiri incat trebuesc suprapuse 25000

((ate foi sunt n vre'o 70 cArti ca cea de fat) pentru a forma

grosimea de 1 m.m. Wollaston a fcut fire de platin ce au o gro1


sime de
m.m. Un fir de acesta, dac ar fi lung de 20 km.
200
.(Bucure.sti-Buftea), ar cntri abia un gram.
1 mgr. de carmin poate s coloreze un litru de ap5. (CareyLea) i fiecare picaltur din aceast apl contine o cantitate mic
din aceast substant.
7

www.digibuc.ro

98

Putin mosc pus pe o balanta incarcA multA vreme o camer cu


mirosul sAu, fArA ca balanta sA se incline ; aceasta aratA, cA s'a rAs-

pandit in aer o cantitate atAt de micA de mosc in cAt balanta nu


o poate cAntAri.

In 1 m.m. cubic de sAnge sunt 6.000.000 globule rosii.


Sunt animale si cu deosebire vegetale microscopice atAt de mici
incAt nu pot fi vAzute cleat cu microscopul, care aratA de 2000 ori
mai mare. Aceste fiinti se nutresc, se miscA si se reproduc ; corpul
lor este alcAtuit din alte elemente si mat mici.
Se poate recunoaste prin spectroscopie pAnA la

100.000.000

din un

miligram de sare.
Atomi. Cu mintea putem imparti materia la nesfArsit. Fizica fi-

chiMia ne fac sii credem insii, di materia se poate imptirli numai peind la nige fiiirticele foarte midi, numite'atomi (ce nu se

poate impiirli). Acesti atomi, n'au putut fi cApAtati prin experient


si Au i-a vAzut nimenea, pAnA azi cel putin. Ideia de atom e o
ipotezii. AceastA ipotez e foarte veche.
Leucippe, cu 500 ani inainte de nasterea Domnului nostru Isus
Cristos, considerA lumea fAcutA din atomi, care ,se aft' in necontenitA miscare.

Ipoteza atomilor a fost introdusei in tiintele pozitive de Dalton


la inceputul sec. XIX.
Molecule. De obiceiu, atomii nu se gAsese izolati triteun corp
oare care. Ei se unesc cAte doi sau mai multi Ititr'o ArticicA mai
mare, numit moleculii. Nici moleculele n'au fost .vAzute pAnA azi.

Dupi ipotezar atomicA, asa dar, materia este alcittuit din

piirticele foarte mici, mutate molecule", formate si ele din pArticele qi mai mici, numite atomi". Sunt atatea fluri de atomi
ciili corpi simpli se cunosc.
Marimea atomilor. Se admite, el atomul are o forma geometricl anumitt,
o mrime *i densitate particular. Ei sunt ins& extrem de mici. Astfel, un.
atom de hidrogen cntdreqte 0 gr. 000. 000. 000. 000. 009. 000. 000. 2. Dia-,
Omm,01
Omm,01
metrul unui atom de oxigen este
. Intr'un cub cu laturea=
10000000

40000

ar incapeh 60. 000. 000. 000. atomi de oxigen sau 210. 000. 000. 000. 000. atomi
de hidrogen.

Atomii se afli intr'o miscare de vibratinne continua. Iuteala cu care se

fac vibratiunile i amplitudinea vibratiunilor deprinde de energia mirarei.

Aceastel energie stel in legaturii cu temfieratura atomului. Ea creqte cu ridicarea temperaturii, descreqte cu scdderea ei i devine nuld la 2730 (zero
absolut), cnd atomul ar intra in repaos.
Atomii, de obiceiu, nu vibreazd izolati ; ei vibreaza in mod uniform inluntrul
inoleculelor.

Afinitate. Se admite, cA intre atomi se exercit o putere de atractiune. AceastA putere se numeste afinitate. A finitatea este pu-

terea care face ca atomii sa se uneasca intre ei. CAnd se unesc


atomi de acelas fel ei formeazA molecule simple.

www.digibuc.ro

99

Definitie. Un corp simplu este un corp format din molecule


simple, adica diu acelasi fel de atomi. A, oxigenul, hidrogenul,
clorul, au moleculele formate din acelas fel de atomi.
Cnd se unesc atomi de mai multe feluri, ei formeaza molecule
compuse.

DefiniVe. Un corp compus este format din molecule compuse,


attic& din mai multe feluri de atomi. Asa, ata, acidul clorhidric,
au moleculele formate din mai multe feluri de atomi.
Coheziune. Puterea care uneste toate moleculele dinteun corp se
numeste coheziune. Aceasta este puterea care ni se opune cand
voim SA desfacem un corp n bucati. La corpii solizi, colzeziunea
este uneori foarte mare. Ca sa' rupem, d. ex., o bucata de fer, trebue s intrebuinta'm o putere foarte mare, egala cu coheziunea
care uneste moleculele. La corpii lichizi, coheziunea e mica de tot.
Waimea moleculelor. 0 molecul, fie simpl sau compusa, ocupa
un spatiu determinat, Ins infinit de mic. Astfel Lord Kelvin,
(mort de curnd), sustine chi .dacrt s'ar pute marl o picatur de
apa (care are moleculele formate din cite 2 atomi de hidrogen
unul de oxigen), asa in ct s ajunga mrimea pamntului, atornii de

hidrogen ar avea iu acst caz marimea alicelor de plumb, iar cei


de oxigen marimp unor mingi.
Intr'un milimetru cub de gaze, la temperatura si presiunea ordinar, s'ar afl 55 miliarde de trilioane (5,5X10225 de molecule.
Lothar Meyer sustine, c5. In genere diametrul unei molecule, pentru numeroasele substage studiate, variaza dela 0 mm.,000001 0 mm.,0000001 la temperatura de 200 i presiunea 760 mm.
S'a aflat prin calcul, ca o moleculd de hidrogen In conditiunile ordinare ar
ant5.1-1: 0 gr.000.000.000.000.000.000.0004.

_Lord Kelvin a calculat, c in corpii simpli sau compusi distantele dintre


Omm,01
pdna la

molecule variaz5. dela Omm '01

5.000.000

100.000.000

Numrul atomilor, care constituesc moleculele corpilor simpli


este variabil. Se cunosc molecule cari au unul, doi, trei, etc., parn
la sase atomi.
Gsim molecule cu un singur atom, la lieliu, mercur, zinc, etc.
molecule cu doui atomi, la oxzgen, azot, hidrogen, etc.
molecule cu trei atomi, la ozon.
molecule cu patru atomi, la fosfor, arsen, etc.
melecule cu cinci atomi, necunoscute.
melecule cu sase atomi, la sulf (la -1- 6009.
Pentruca s avem moIecula unui corp compus trebue sa avem
inteinsa cel putin doui atomi diferiti ; astfel sarea de bucatarie

are moleculele acute din cte un atom de clor si unul de sodiu;


o molecul de apd este acut din doui atomi de hidrogen i unul
de oxigen; o molecula de spirt (alcool) e acuta din doui atomi
de carbon, ase atomi de hidrogen i unul de oxigen.

Numarul atomilor in moleculele compuse poate fi orict de mare.

www.digibuc.ro

100
Schiitzenberger sustine ca o molecull de albuming e formatg din 196 atomi;

Drechsler a izolat din ficatul de peste substanta numitl iecorina, ale crei
molocule sunt formate din cite 305 atomi.
Grifiths a obtinut o globulin?", cu 1.780 atomi In molecull.

Simbol. Am spus, cg se cunosc pAng In prezent 80 corpi simpli;


avnd fiecare un nume special.

Pentru a inlgtur greuttile de scriere ale acestor nume, s'a ad-

mis a se reprezent prin lirera incepgtoare a numelui, numitg simbol;


s. ex.: Oxigenul, se reprezintg prin simbolul 0; Sulful prin S,

Hidrogenul prin H; Carbonul prin ('; Iodul prin I; Florul prin E

Simbolul unui element reprezintii un atom din_ element.


Fiindcg insg mai multe dintre aceste nume se incep cu aceeas
literg, pentru a pute fi deosebite In scris, se formeazg simbolul

nu numai din litera incepdtoare, dar din aceastg urmatg de o a

doua literg din nume si scrisg cu caractere mici, s. ex.: Clorul=C1,

Bromul=Br, Aluminiul= Al, Argintul=Ag, Arsenicul=As, Cuprul=Cu, Calciul=Ca, Ferul=Fe, Zincul=Zn, etc.
'Formule chimice. Pentru reprezentarea unei molecule, scriem
unul langa altul simboalele corpilor simpli, din care e formata; ast-

fel clorura de natriu, formatg din clor si naturiu, se scrie: Na Cl.


Foarte adeseori ins in moleculele compuse se gsesc mai multi
atomi de acelasi fel. Numgrul lor se aratg printr'o cifrg scrisg la
dreapta simbolului.

Astfel molecula de apg, formata de un atom oxigen si doi atorni hidrogen, se scrie: H20; iar molecula acidului sulfuric, formatg din 1 atom sulf, 4 atomi oxigen i 2 atomi hidrogen, se
scrie SO4 H2. Acestea se cheamg formule clumice.
XII.

A. EXPLICAREA FENOMENELOR CHIMICE CU AJUTORUL IPOTEZEI ATOMICE.


Fenomenele chimice se explica foarte lesne cu ajutorul ipoteze
atomice.

I. 0 combinare chimica este o unire de atomi de mai


multe feluri In molecule compuse.
Combinarea sulfului cu ferul inseamng unirea atomilor de sulf
cu atomii de fer in molecule de sulfur-a de fer. Aceastg unire se
face din cauza puterei de atractiune pe care o au atomii si pe care
am numit-o afinitate.
0 combinare se reprezintg in scris printr'o:
Ecuatiune chimicii.
1) Combinarea hidrogenului cu clorul se reprezintg astfel :

H + Cl = H Cl

www.digibuc.ro

101

Am scris simboale hidrogenului i clorului si formula acidului


clorhidric. Intre simboaIe am pus un + ca O. argtain cg atomii se
combing, si dupg simboale am pus semnul = ca sg artgm, cg din
unirea atomilor de hidrogen i clor a luat nastere o moleculg de
acid clorhidric, SI se observe, c de amndoug 'Agile semnului =
avem acelas fel si acelas numgr de atomi. Avem prin urmare o egalitate. Aceastg egalitate se numeste o ecualiune chimic.

0 ecuatiune chimica trebue sa refirezinte exact un fenomen

chimic.

Ecuatiunea H f-- Cl = HC1 este exacta in ce priveste principiul conservArii materiei ; cti atomi sunt in stnga sunt si in dreapta
semnului =. Aceast ecuatiune nu e exacta insg din urmgtorul punct

de vedere. In hidrogen nu avem atomi de hidrogen liberi si nici


in clor nu avem atomi de clor liberi.
Am spus, mai sus, cg si in corpii simpli atomii sunt uniti In molecule. Ecuatiunea de mai sus va trebui sA arate, cg in fenomenul
chimic respectiv intervin moleculele. Vom scrie, ash dar :
4

H2 + C12 = 2 HC1.

Aceastg ecuatiune ne aratg, cg dintr'o molecul de hidrogen


o molecul de oxigen au luat nastere cloud molecule de acid clorhidric.
Observare. SI nu se cread gresit, c la combinarea hidrogenului cu clorul
se ia de fapt o molecull de clor $ i una de hidrogen. In realitate sunt milioane
si milioane de molecule In volumele care se combin.
0 ecuatiune chimicd reprezintei cazul cel mai simfilu eu numitrul cel mai
mic de molecule trebuincios.

2) Combinarea acidului elorhidrie en amoniacul e reprezentata


prin ecuatjunea :
HC1 + NH, = NH4CI.

II. 0 descompunere chimica este o desfacere a moleculelor compuse in molecule simple, sau in molecule
mai putin compuse.
1) Descompunerea oxidului ron de mereur e reprezentat prin
ecuatiunea :

2 Hg0 = 02 + 2 Hg
Aici am pus semnul -I- duph. semnul =, ca sa arthm, ch dintr'un singur
corp s'au format doi. Am pus un 2 in stnga formulei oxidului de mercur ca
shi arham ca am luat 2 molecule de oxid de mercur. Am luat 2 molecule de
oxid de mercur ca sl se poat formh o molecul de oxigen. Dach am fi luat
o singurl molecull, am fi avut un singur atom de oxigen. Aceasta ar fi fost
in contra adexdrului, de oarece cea mai mic prticich de oxigen libera e o
moleculd, format& din 2 atomi. La mercur am pus 2 in stnga, de oarece molecula de mercur e format dintr'un singur atom.

www.digibuc.ro

102

2) Descompunerea cloratului de potasiu se reprezinth prin ecuatiunea chimich :

2CI 03 K = 2K CI + 3 02
Am luat si aici 2 molecule de clorat de potasiu ca s se formeze 3 molecule de oxigen, de oarece pentru o singurd moleculd de clorat de potasiu s'ar
forma numai 3 atomi de oxigen.

III. 0 reactiune chimic este o descompunere a moleculelor simple sau compuse cu formare de alte
molecule simple sou compuse.
0 reacliune chimicd mai poate fi consideratd ca un schiinb de
atomi din moleculele care reaclioneazii.

1. Reactiunea dintre clorura de sodiu i azotatul de argint


e reprezentat prin ecuatiune chimica :
Na CI
N 03 Ag = N 03 Na

Ag Cl.
In membrul intai sunt formulcle clorurei de sodiu Na CI) si azotatului de
argint (N 03 Ag) iar in membrul al doilea formulele azotatulu, de sodiu
(N 0, No) si clorurei de argint (Ag CI).

2. Reactiunea dintre ap i sodiu e reprezentat prin ecuatiunea:


21-120

Na2 = 2Na OH + H2.

S'a luat 2 molecule de ap penteu a se form o molecul de hidrogcn.


Na OH este formula hidratutui de sodiu.

Regull pentru scrierea ecuatiunilor chimice. Duph cum adundm mai multe cifre duph regula adunrii si nu invtm niciodat
suma lor pe de rost, duph cum scrim ce avem de scris i punem
punctele, virgulele i celelalte semne unde trebuesc si nu ne gndim de fel s incepem a scrie punctele i virgulele i apoi cuvintele, tot ash ecuatiunile chimice si mai cu seams coeficientii formulelor se scriu cu judecat.

0 ecuatiune chimic nu se invatil pe de rost. E chiar cu neputinta sh invete cinevh pe de rost un numr mai mare de ecuatiuni chimice, in care coeficientii aunt ash de multi si ash de diferiti.

aind scriem o ecualiune chimic, tinem seaind numai


de corfiii cari intr in reacliune fi de corpii cari se formeazd in
reac/iune. Scrim de o parte fi de alta formulele moleculelor respective. aiutam ca reacliunea s fie cu adevarat o egalitate, adica
s coprind in amndoi membri acelas fel qi acelaf numr de
atom. Pe de rost se invat numai formulele corpilor compu.si.
Formulele sunt cifrele cu care scrim numerile, sau literile cu care
scrim cuvintele, sau anii din istorie.

www.digibuc.ro

103

1V. Ecuatiunile chimice privitoare la cele Invtate


pana aici (1).
1) Neutralizarea acidului clorhidric cu hidratul de sodiu :

Na OH + HC1 = H2 0

Na Cl.

2) Prepararea acidului clorhidric :

Na CI + SO4 110 = SO4 Na

HCI.

3) Prepararea clorului .

Mn 02 -I- 4H CI = Mn Cl2 -I- 2 H20 + C12.


Pentru a stabili aceast ecuatiune rationm astfel. Oxigenul, din bioxidul de
mangan, oxideaz hidrogenul din acidul clorhidric. Se vor form 2 molecule
ap, fiindcd sunt 2 atomi de oxigen. In 2 molecule de ap sun 4 atomi
de hidrogen. Pentru a ave acesti 4 atomi de hidrogen, trebue sd lulm 4 molecule de acid clorhidric. Manganul se combina in urml cu 2 atomi de clor,

dmd clorura manganoasei, Mn Cl iar 2 atomi de clor rmnnd liberi se


desvolt.

Observare. In acest mod se va face rationamentul pen(ru aflarea numdrului de molecule care iau parte in orice reactiune chimica. Nid odatd set*
nu se invele astfel de numere fie de rost.
b) Prepararea clorului din bioxid de mangan, clorura de sodiu
acid sulfuric :

Mn02 + 2Na CI + 2SO4 H2 = SO4 Mn

21120 + C12.
Trebue s. Itam 2SO4 H, ca sa se formeze SO, Mn, sulfat de mangan,
SO4 Na2

SO, Na, sulfat de sodiu. Dela 2SO4 H rmn 2H2 care se combind cu O
dnd 2H2O. 12.1mIne CI, care se desvolt.
4. Prepararea bromului

si

iodului :

2Na Br + Mn 00 -I- 2SO4 H2 = SO4 Na0 + SO4 Mn 2H20 Br2


2Na I 4- Mn02
2S041-12 = SO4 Na2 -1- SO4 Mn -F 2H20 +

2K I + Cl2 = 2K CI -I- 12
Prepararea hidrogenulni sulfurat :

Fe S

2H CI = Fe Cl2

1-12S

6) Prepararea bioxidului de sulf:

SO4 H2 Cu = SO4 Cu + H2
2H20 + SO2
b) SO4 H2 + H
a)

Aceast reactiune se petrece in (Iota faze. In rndul intli (a), se formeaz1


sulfat de cupru si hidrogen. Acest hidrogen nu se dezvolt, ca in cazul cnd
(1) Cu aceast ocazie se vor reamintl cunostintele privitoare la aceste ecuatiuni

www.digibuc.ro

104

reactioneaza sincul cu acidul sulfuric. Hidrogenul acesta are energie mai


mare si descompune o a doua molecula de acid sulfuric formind apd si
bioxid de sulf (b).

6. Reactiunea intro:, bioxid de sulf si acid azotic.


SO2 + 2N020H = SO4H2 + 2NO2
acid sulfuric hipoazotidtt

7. Reactiunea intro bioxid de sulf si hidrogen sulfurat.


2S00 + 4H2S = 4H20 -I- 3S2

8. Transformarea hipoazotidel in acid azotic cu aer si api.


4NO2 + 02 + 4H20 = 4N031-1

9. Sulfati acizi si sulfati neutri.


SO,NaH = sulfat acid de sodiu.
.

SO4Na2 = sulfat neutru de sodiu.


SO4Cu = sulfat neutru de cupru.

B. EXPLICAREA LEGILOR CHIMICE CU AJUTORUL


IPOTEZEI ATOMICE.
I. Principiul conservarei.materiei este o urmare evident.

a ipotezei atomice. In aceast ipoteza fiecare atom are o greutate;


atomii de acelasi fel sunt tot una de grei; atomii diferitilor corpi
simpli au greutti diferite.
In sinteza apei avem:
2H2 + 02. = 2 H20.

Deoparte si de alta a semnului = avem acelas fel si acela

numr de atomi. Suma greut5ti1or atomilor din stnga este egal


cu greutatea moleculelor din dreapta. Aceasta e tocmai principiut
conserveirii materiei; greutatea: unui, corp compus este egal cu
suma greut5tilor corpilor simpfi cari II alctuesc.
Intr'o combinatie chimica atomii raman aceiasi, in numar
in felul lor; numai asezarea lor in molecule se schimbd.
Observare. Putem concretiza acest rationament precum urmeazd. SI zicem

c punem pe talerul unei balante 10 nuci i aldturi 10 alune si cd punem in celalt

taler greutatile cuvenite pentru ca balanta sa fie in echilibru. La Inceput, nucile sd fie asezate inteo gramadd si alunelp in altd gramadd. Si punem pe
urind cte o alund langd fiecare nucd. Vom aved astfel o singurd gramada ctr
nuci si alune. Se intelege lesne, cd greutatea acestor nuci si alune va rdmine
4eschimuatd. Cam ask se petrec lucrurile si la combinarea corpilor.

II. Legea proportiilor definite. Aceast lege spune, c se


afta un raport anumit intre greutatile corpilor simpli care se
combind pentru a forma un corp compus.

www.digibuc.ro

105

In sinteza acidUlui clorhidric, trebue sa luAm 1 parte hidrogen


si 35,5 prti clor. Ecuatiunea chimicA respectiva este:

H + Cl --= H CI
Aici avem un atom de hidrogen cu greutatea lui, si un atom
de clor cu greutatea lui, alta dect a hidrogenului. Intre aceste
greutti trebue s fie de sigur un raport anumit.

Raportul I : jfj reprezint4 tocrnai rportul Intre greurcifile

atornilor de hidrogen si clor. Acest raport, la acid clorhidric, este


totdeauna 1 :35,5 fiindc totdeauna avem pentru un atom de hidrogen un atom de clor. Putem asemAnA acest raport cu raportul dintre
greutatea unei nuci si greutatea unei alune, dela observarea de
mai innainte.

Ca sd avvm, de ex., raportul 1 : 50 ar trebui sd. fie 1 atom de H si 1 atom si

0 fractie de atom de clor. 0 fractie de atom nu ne putem ins& inchipul, de


oarece atomul e cea mai mic prticic d. dintr'un corp simplu, prticic ce nu
se mai poate ImpArti.
Observare. Repetim observarea dela pag. 191. Sdi nu se cread gresit, cd la

combinarea hidrogenului cu clorul ludrn numai urt atom de hidrogen si un

atom de clor. Relatiunea chimicd se petrece intre milioane si milarde de atomi.


Putem scrie 1 000.000.000 atomi de hidrogen + 1.000.000.000 atomi de clor.
Raportul intre greutti In acest caz este 1X1.000.000.000 :35,5X1.000.000.000,

adica tot 1 :3,5,5. Tot ava, dacd raportul intre greutatea unei nuci si intre
greutatea unei alune este a, el va fi tot a si pentru un milion de nuci si un
milion de alune (presupuse egale in greutate).

HI. Legea proportiilor multiple. AceastA lege se ocupa cu


cazurile cnd doi corpi simpli pot da nastere la mai multi corpi
compusi. AceastA lege ne spune, c in asemenea cazuri greutatea
unuia din corpii simpli rmiineind neschimbat, greutatea celuilalt
Corp simplu se schimbe i ; aceasM din urnili greutate se face ins&

de 2, de 3, de 4 ori mai mare deceit greutatea cea mai mica'.

Explicarea acestei legi e urmAtoarea. Faptul, c doi corpi sirripli


pot forma mai multi corpi compusi se explica cu numgrul atomilor.

In apd, avern pentru dol atomi de hidrogen un atom de oxigen,


iar In apa oxigenat, pentru dol atomi de hidrogen, doi atomi de
oxigen. In cazul acesta greutatea a doi atomi de hidrogen rAfnannd

neschimbat, greutatea atomilor de oxigen se face de doua ori


mai mare in apa oxigenat dect in ap5... Tot asa in bioxidul de
sulf avem 1 atom de sulf pentru 2 atomi de oxigen, iar in trioxidul

de sulf pentru 1 atom de sulf 3 atomi de oxigen.

Observare. Ne putem sluji si aid de exemplul cu nuci si alune. Intr'un caz


putem avea o nuca cu o alund in altul o nucd cu cloua alune, in altul cu
trei 0 asa mai departe. Greutatea nucei rdmnnd aceiasi, greutatea alunelor
se face de 2, de 3 ori mai mare decdt greutatea unei singure alune.
Greutatea schimbdtoare nu se face de 2 ori si jumdtate, de 3 ori 0 un
sfert. Ar trebui sd ne inchipuim 2 atomi si jumdtate, 3 atomi si un sfert, etc.
Aceasta nu se pote.

IV. Greutate atomic. Am vAzut, cA atomul de hidrogen cAntArete Ogr 000. 000. 000. 000, 000. 000. 000. 2. El este cel mai

www.digibuc.ro

106

usor atom, dupa cum si hidrogenul este corpul cel mai usor din
lume. Greutatea atomilor celorlalti corpi simpli este mai mare dect a hidrogenului i diferit de la corp simplu la corp simplu.
In chimie nu ne slujim de greutatea unui atom socotitel In grame.

In chimie se ia greutatea atomului de hidrogen drept unitate


.se exprimei de ccite ori greutated unui atom de alt corp simplu
e mat mare deceit greutatea atomuhd de hidrogen. Cifrele care
exprimii aceste raporturi se numesc greurdli atomice. Aceste greu-

tali atomice sunt greutafi relative.


Cnd zicem, d. ex., greutatea atomicA a hidrogenului e 1, a
oxigenului e 16, a sulfului e 32, a clorului e 35,5, a bromului
e 80, nu trebue s intelegem c aceste cifre reprezint grame ;
ele ne arat cA de attea ori e mai mare greutatea atornului de
oxigen, sulf, etc., dect a atomului de hidrogen. Sa nu se pearda
din vedere aceasta observare.-

V. Greutate molecular eSte greutatea unei molecule. Si

aceast greutate este o greutate relativ. Astfel, greuttile moleculaie 18, pentru apii, 71, pentru clor, 36,5 pentru acidul clorlddric,
etc., arat de cte or molecula acestor corpi e mai grea dect
atomul de hidrogen.
Greutatea molecular poate fi socotit adunnd greuttile atomice.
Astfel: 18 (apa) = 2H + 160; 36,5 (acid clorhidric) = 35,5CI + 1H.
Aceasta socotire se poate face numai cand cunom.stem formula unei
molcule.

VI. Legatura Intre greutatile atomice i numerele proportionale.


Am vzut, c numerile proportionale arata proportiile dupA care

doi corpi simpli se combin intre dnii. Aceste numere propor


tionale sunt gAsite prin experient. Stiinta a dovedit, c este o

strns legAturA Intre numerile proportionale i greuttile atomice.

Regula. 6reutatea atomic& a unui corp simplu este sau nunnirul ski proportional, sau un multiplu ai aeestui ntunar.

Sa lum exemple pentru a intelege aceastA regula.


a) In .aeidul elorhidrie am gsit proportia 1 H : 35,5 Cl. Dupa
cum stim, numArul proportional 1 al hidrogenului reprezint.

greutatea atomica a hidrogenului (atomul de hidrogen e luat ca


unitate). Greutatea atomicA a clorului poate s fie sau 35,5 sau un
rnultiplu al acestui numAr. Pentru a afla greutatea atomicA a dorului ne slujim de greutatea molecularg a acidului clorhidric. Aceast
greutate moleculart a fost &RA prin experienta (vom vedea mai
tArziu cum) egal. cu 36,5. AceastA cifra 36,5 este tocmai suma
1 -1- 35.5. UrmeazA de aici, c in molecula de acid clorhidric avem
1 atom de hidrogen i 1 atom de clor.
Greutatea atomica a clorului e prin urmare chiar numarul sau
proportional, adica

2. In ap, am gAsit proportia 1H : 80. Greutatea molecutarl a


apei este 18. Aceast5. cifr nu mai, este egalA cu alma i + 8, ci

www.digibuc.ro

107

cu indoitul sumei. Aceas'a ne arata, ca. in ap avem 2H + 160.


21-1 inseamn doi atomi de hidrogen. Pentru oxigen, cifra 16 poate
insemna sau un atom, sau doi, sau mai multi. Pentru a hotara care
e greutatea atomica a oxigenului, determinam greutatile moleculare
ale altor corpi compusi cari cuprind oxigen. Vedem, In urma, care

e greutatea cea mai mica cu care infra oxigenul In acele mole-

cule (aceasta fiindca trite() molecula nu se poate afla mai putin de


un atom). FacAndu-se astfel s'a gasit cifra 16.

Greutatea atomicii a oxigenului e, prin urmare, indoitul numirului sin proportional, adicii 16,

Slujindu-ne, la fel, de numerile proportionale si greutatile moleculare, putem afla greutatile atomice si ale altor corpi simpli.
Observare. Greufatile atomice nu sunt totdeauna egale cu numerile proportionale din cauz5., a atomii corpilor sirnpli nu se combin totdeauna in
aqa fel ca sa fie pentru 1 atom de un fel 1 atom de altfel. In multe cazuri
avem pentru 1 atom de un fel 2, 3, 4 atomi de altfel. ilia, In ap5., avem 1
atom de oxigen qi 2 atomi de hidrogen.

VII. Ipoteza lui Avogadro. Se stie, din fizica, ea' orice corp
se dilatet prin inclzire, adic isi mareste volumul Dilatarea corpilor
gazosi se face In acelas fel.
.

Volume egale din orke corp gazos se dilatei de o potrivii tnd


sunt inceilzite cu acelaf numeir de grade, presiunea reimaniind
aceicqi.

Aceasta particularitate se explica astfel :


Un corp e alctuit lin molecule ; intre molecule se afia o anumita distant. and copul se incalzeste, distanta dintre molecule se
mareste.

De oarece volume egale de orice corp gazos se dilata cu aceiasi


cantitate pentru acelas numar de grade, urmeaza c ele cuprind
aceloq numeir de molecule. In adevar, avand acelas numr de molecule, si moleculele departndu-se la fel prin incalzire, urmeaza c
si dilatarea sa fie aceiasi.
Acest rezultat e cunoscut in stiinta sub numele de:
looteza sail legea Jul Avogadro. Aceasta lege se enunt astfel :
Volume egale din orke corp gazos, simplu sau compus.cuprind
acelas numr de molecule. Volumele trebuesc sei fie mitsurate la
aceiai temperaturez i aceiafi presiune. Un litru de hidrogen, d.
ex., masurat la 0 m. 760 m.m. cuprinde acelas numar de molecule

ca si un litru de oxigen, ca si un litru de azot, ca si un litru de


acid clorhidric, etc., luate si acestea tot la 00 m 760 mm.

Observare. Aceastl lege nu spune cite molecule anume ctiprind volumele


egale. E vorba numai de faptul, c nurnrul moleculelor este acelas la toate
gazele, oricare ar fi acel numr. Peutru acest cuvnt, cnd ne vom servi de
aceast lege, vom puta. presupune, 4, 6, 12, 5469, 6369809 etc., molecule
intr'un caz i tot atitea In celelalte cazuri la fel.

VIII. Explicarea legilor volumelor cu legea lui Avogadro.


Am vzut, ca se afla un raport sirnplu intre volumele corpilor simpli

www.digibuc.ro

108

care se combing in stare gazoasg. Un raport simplu se afig de asemenea si intre volumul corpului gazos care a luat nastere i volu-

mele componentilor. Aceste legi se explicg lesne cu legea lui


Avogadro. Sg lugm ctevg cazuri.

1) Un volum de hidrogen se combinh en un volnm de clor


pentru a formh doui volume de acid clorhidric. Intr'un Volum
de hidrogen se aflg un numr oarecare de molecule, sg zicem 9;
sg insemngm molecula de hidrogen prin oo ; aceste molecule au cgte

2 atomi de hidrogen : sg insemngrn atomul de hidrogen prin o.


In volumul egal de clor, luat la aceiasi temperaturg i presiune,
se alig acelas numr de molecule formate si ele tot din cgte 2 atomi
de clor. Fiindcg am presupus la hidrogen, cg acest numgr e 9, va
trebul s zicem, potrivit legii lui Avogadro, -cg. tot 9 molecule se
aflg i in volumul de clor. S insemnrn molecula de clor prin so.

atomul de clor prin s.


Figura algturatg ne aratg deslusit, cum se formeazg dou volume de acid clorhidric, cnd se combing un volum de clor ca
un volum de hidrogen. Combinarea are loc intre 1 atom de clor
si 1 .atom de hidrogen:

oo oo ob
oo oo oo
oo oo oo

+ so es .0

un volum
de hidrogen.

un volum
de clor.

00 00 00 00 00 00
00 00 00 00 OD 00
00 00 00 00
00

doul volume

de acid clorhidric.

2. Doui volume de hidrogen se combin en un volum de oxi-

gen pentrn a formh doui volume de aph in stare gazoas.

Vom consider tn acest caz 4 molecule de hidrogen, insemnate


prin H2, inteun volum de hidrogen, si 4 molecule de oxigen, insemnate prin 02, inteun volum egal de oxigen.
Combinarea se face intre 1 atom de oxigen si 2 atomi de hidrogen. Figura urmtoare ne arat i aici cum din 3 volume de
amestec se formeazg. 2 volume de apg in stare kazoasg:
H2 H2 H2 H2

02 02

H20 H20 H20 H20

H2 H2 H2 H2

02 02

1120 H0 1190

2 volume

volum
de oxigen.

de lidrogen.

2 volume

de vapori de api.

3. Trei volume de hidrogen .se combiat ca un volum de azot


pentru a forma douti volume de amoniac gazos.
Figura urmgtoare ne face s intelegem i acest caz, in care un
atom de azot se combing cu trei atomi de hidrogen.

www.digibuc.ro

109

N2 N2

H2 112

H2 H2

H2 H2

NH, N113 NH3 NH3

N2 N2

H2 H2

112 H2

112 H2

NH3 NH3 NH3 NH3

volum de azot.

3 volume de hidrogen.

a volume de amoniae.

Aflarea greuttilor moleculare cu ajutorul ipotezei

lui Avogadro. Am spus, c volume egale de orice corp gazos,

luate in aceleasi condifiuni, cuprind acelas numr de molecule.


S ne Inchipuim, c am cantarit volumele egale c12 clor si de
hidrogen dela pagina 108. SA zicem, ca am gasit astfel, ca volumul

de clor e de 35,5 ori mai greu deck volumul de hidrogen. Ce


inseamna aceasta? S ne gandim putin. In volumul de clor sunt
9 molecule de clor, iar in volumul de hidrogen stint tot 9 molecule, dar de hidrogen. Urmeaza. atunci, ca 9 molecule de clor sunt

de 35,5 ori mai grele deck 9 molecule de hidrogen. Si mai urmeaza, de asemenea, c o sinq.urcimolecul de clor e tot de 35,5
ori mai grea deal o singurd molecula de hidrogen, (fiindc . am
luat de o parte si de alta de 9 ori mai putin).
Acest rezultat este foarte important. El ne arat, ca putem afld
greutagle moleculare ale corpilor gazosi aintrind volume egale.
o molecula de hidrogen e format din doi atomi. Greutatea moleculara a hidrogenului este prin urmare 2. Molecula de clor fiind
de 35,5 ori mai grea deck rnolecula de hidrogen are, prin urmare
greutatea 71, fat cu atomul de hidrogen.
A dinteiri volume egale de diferite gaze inseamnd a afla densitatea acestor gaze. Densitatea gazelor poate fi luat sau fat cu
hidrogenul, sau fa cu aerul. Fiindca aerul e de 14,4 ori mai greu
fata cu hidrogenul, urmeaza ca densitatea fat cu aerul e de 14,4
ori mai mica cleat densitatea fata cu hidrogenul. Ash, densitatea
clorului fat cu hidrogenul e, cum am gsit mai sus, 35,5; iar den35,5
sitatea clorului fata cu aerul e 2,45, adica
. Urmeaz de aici
14,4

c putem afl greutatea moleculara a unui corp gazos servindu-ne de

densitatea acelui corp gazos luata sau fata cu hidrogenul sau fata
cu aerul. In practic ne servim de densitatea fata cu aerul, fiindca
e mai lesne de determinat.

Regan,. Pentru a afla grentatea molecular a mini corp gazes, determiniim prin cintrire densitatea acestui corp gazos
fatal cu aerul t ninulim aceast densitate en 28,88.
Observare. Inmultim cu 28,88 fiindcA densitatea aerului 1'46 cu hidrogenul
e 14,4 $ i fiindcd greutatea molecular e egal cu densitatea fat& cu hidrogenul
Inmultit. cu 2. Am pute zice, cd 28,88 e oarecum greutatea moleculei de aer.

Nu zicem, ca 28,88 e chiar greutatea moleculei de aer, fiindcl aerul e numai


un amestec de oxigen qi azot si ,nu un corp compus.

WA, prin urmare, in ce mod simplu se ajunge la aflarea greu-

www.digibuc.ro

110

ttilor moleculare. Nimeni n'a vazut moleculele ; cu toate acestea


noi le putem afl greutgtile relative, slujindu.ne de o ipotez si de
rationamentele fcute pe aceast ipotez. Acest exemplu ne arat
importanta mare a ipotezei lui Avogadro.
Observare. Am vorbit mai sus de densitatea mmi corp gazos. SA.' se observe, ca pe cand pentru corpii solizi i lichizi densitatea se Mid fatal cu apa,
pentru corpii gazosi se afl fat cu acrul. and zicem, c densitatea sulfului

e 2, accasta inseamnd cd un volum de sulf cntdreste de 2 ori mai mult

&cat un volum egal de ap la aceiasi temperaturd. Cand zicem insd, c densitatea oxigcnului tat cu acrul e 1,1056, aceasta inseamnd, cd un volum de
oxigen cantdreste de 1,1056 ori cat un volum cgal de aer la acciasi temperaturd i presiune.

X. Calcularea densittii unui gaz cu ajutorul greuttii

moleculare. Putem calcul densitatea unui corp gazos fcnd calculul invers care ne-a dus la aflarea greuttei moleculare.

Reguld. Pentru a an densitatea until corp gazos fatrt cu ae-

rul, Impartim cu 28,88 greutatea molecularii, a acestui corp gazos.


Cunoscnd aceast regula nu mai avem nevoe s invtm densitatea corpilor gazosi i putem sti numai deck daca un corp gazos
e mai greu sau mai usor dect aerul. Dacd greutatea molecular
e mai mic decAt 28,88 acel corp gazos e mai usor dect aerul Si

daca e mai mare acel corp gazos e mai greu dect aerul. Astfel

clorul e mult mai greu decAt aerul fiindc greutatea lui molecular
76 e mult mai mare dect 28,8. Hidrogenul e mult mai usor fiindc 2
e mult mai mic dect 28,8.

S se observe, c aceast regula se poate aplicA numai pentru


i solizi, stiinta n'a gsit Inca o

corpii gazosi. Pentru corpii lichizi


relatiune general de acest fel.

Deosebirea Intre ipotez i teorie.


Am pus la .inceputul acestui capitol titlul : Teoria atomic& Am
vorbit Ins mereu de ipoteza atomica. S'ar crede c e o scApare de
vedere. Nu e as. E locul acum s artrn deosebirea intre o ipotezii si o teorie. 0 ipotezA este, dup cum am spus, o presupunere,
e bnuial. Cu ajutorul unei ipoteze putem ajunge la gsirea unui
adevr, ce poate fi dovedit experimental. Cnd o ipotezd inlanlue,ste
un numar mare de fenomene, si mai cu seama cnd o ipotezif face
cu utiugi masuratori exacte, acea ipotezii e o teorie.
ipotez ne arat numai calitativ un fenomen, pe cnd o teorie
msoar cantitativ.
Svante Arhenius, celebrul chimist dela Stokholm, face urmtoarea
asemanare. 0 ipotezA e ca un instrument cu numele sarsit in scot

electroscop, termoscop) i o teorie e ca un instrument cu numele


sfrsit in metru (electrometru, termometru). Un electroscop arat
numai existenta electricittei i poate i felul ei, pe cnd un dectrometru face cu putint i msurarea cantittei de electricitate. Un

www.digibuc.ro

111

termoscop ne arat dacA un corp e sau nu cald, pe cnd un termometru ne arat anume si exact cu cht un corp e mai cald de
cat altul.

Ipoteza atomicd e prin urmare teorie atomic& Ea face cu pu-

tints msurarea greuttilor atomice i moleculare, scrierea ecuatiunilor chimice, calcularea exact a fenomenelor. Tot ash ipoteza lui
Avogadro e o teorie.. Ea se numeste ins *mai des legea lui Avogadro.
Asemfmarea si deosebirea intre fizic. i chimie data teoria
atomicfi. Am vzut, c toti corpii, fie simpli sau compusi (si prin

urmare materia) sunt formati din atomi, reuniti in centre de vi-

bratiune numite molecule.


Cu studiul moleculelor si al atotnilor se ocup fizica i chimia;
fiecare din Aceste stiinte ins le studiaz din alt punct de vedere.

Pentru a vede mai bine faptele de care se ocup fizica si chimia, s lum un exemplu :
Child moleculele, din care e format un corp, In miscarea lor fac
intre 18 si 23.000 vibratiuni pe secund, pot impresiort prin intermediul aerului organul auzului; producnd senzatiunea sunetului.
Dac, prin ajutorul cldurii, mrim energia de vibratiune a acestor
molecule; a9 incht numrul vibratiunilor s creaschl dela 23.000
pn la cteva milioane pe secund, observAm c corpul mreste
volumul

i temperatura, pe and densitatea sa scade. Corpul nu

mai impresioneazA simtul auzului, ci simtul tactului, dandu-ne senzatiunea cldurii.

In acest caz moleculele corpului find insufietite de o energie

mai mare, adic miscndu-se cu o iuteal mai mare, si vibratiunile


avnd amplitudini mai mari, urmeazd c si spatiul dintre molecule
s creasc si prin urmare creste i volumul total al corpului. Dac
facem s creased si mai mult energia de vibratiune pn intre 400
si 700 trilioane pe secund, corpul devine luminos, impresioneaz
organul vederei i ne d senzatiunea culorilor din spectru sau a
luminei albe.
Fenomene fizice. In toate aceste cazuri, molecula ramne ne-

atinsd in ce privege felul si numdrul atomilor dintr'insa ; numai

distanlele dintre molecule i energia lor s'au schimbat. Astfel de


schimbari se numesc fenomene fizice. .5tiinla care se ocupd cu
studiul acestor fenomene este fizica.

Dac ins corpul inclzit ar fi fost oxidul rosu de mercur


(Hg 0), am fi observat c culoarea hii rosie dispare ; el e inlocuit
treptat prin o substantl cenusie, lichid, cu luciu metalic i volatn. : mercurul
prin un gaz incolor : oxigenul.
In cazul acesta molecula oxidului de mercur nu mai exist ; ea
a fost descompus, adie desfcut in corpii simpli din cari e format : in mercur i oxigen. Mercurul a ramas In vas, iar oxigenul,
fiind gaz, s'a imprstiat sau s'a adunat In vasul culegtor :
2 Hg == 2
.+ 0,
www.digibuc.ro

112

Fenomene chimice. Schimbrile de felul acesta, cari distrug


molecula, se numesc fenomene chimice. Stiinta care se ocupei cu
studiul acestor fenomene se numeste chimia.
Urmeaz dar, cg fizica pstreazei molecula neschimbatd, pe ccind
desface molecula, si cu atomii ei creazcl alte molecule mai
simple sau mai complexe.

Fenomene i legi termochimice.


Am vgzut, cg la combinarea sulfului cu ferul pentru a da sulfura de fer, s'a produs luming i mult cAldurg.
Producerea de aildurei se observez aproape totdeauna, ceind dout
sau mai multi corpi simpli sau compusi se combinei intre ei.
Prin urmare, observatiunea stiintificg ne dovedeste c in momentul

cand atomii moleculelor simple sau compuse se desfac din moleculele in care se afl pentru a form molecule noi, se produce de
regula cgldurg., Astfel, cnd 2 gr. de H se combing cu 16 gr. 0

pentru a da 18 grame de apg, in stare de iapori, se produce o

cantitate de cgldurg. = 58.200 ralorii. (1)


Prin urmare, ecuatiunea care ne arat formarea apei din H i 0
ar trebui sg se 'scrie
Hry

2 gr.

= H20 + 58,200 cal.


16 gr. = x8 gr.

Tot observatiunea stiintificg ne dovedeste c, pentru a descompune 18 gr. vapori de apg in 0 si H, nu putem face aceasta fgrg a
intrebuint intocmai aceeasi cantitate de cgldurg, adici 58,200 cal.
H, 0 -1- 58,200 cal. =-- H2 +
x8 gr. apS. in vapori

2 gr.

zo gr.

Producerea apei se face cu desvoltare de ciildura, iar descompunerea sa cu absorbire de caldurit. Acest fapt e general tuturqr
combinatiunilor i descompunerilor.

Cum explici stiinta aceste fenomene?


Fizica tinde a ne dovedi, cg cauzele diferitelor fenomene, precum : caldura, lumina, electricitatea, etc., sunt' niste miscgri moleculare si se pot transforing unele intealtele.
Incalzind un metal, el devine luminos, d. ex. : fierul topit, argintul topit,
etc., prin faptul ca cldura s'a transformat in lumina.
Descarcand o butelie electrica printr'o sarmal subtire de amnia', aceasta se
incalzeste si de multe ori se topeste ; prin urmare, electricitatea s'a transformat in caldur.
(1) Caloria este unitatea, cu care se msoara caldura. Intelegem prin calorie
cantitatca de caldura, ce o intrebuinteazI 1 gr. de apa pentru a-si ridich temperatnra de la 00 la + 1. Pentru 1 kgr. (=1000 gr.) aceast caldura va fi de 1000
ori mai mare ; si in cazul acesta aVem o calorie mare : 1 Cal. mare = 1000
cal. mici.

www.digibuc.ro

113

Am vgzut mai sus, cg atomii sunt intr'o miscare continug de vibratiune. Diferitele feluri de atomi ai moleculelor simple nu se
miscg cu aceiasi iutealg (In aceleasi conditiuni de temperaturg si
presiune). luteala de miscare a atomilor s mai numeste si energie
ehimicei. and atomii se combing pentru a formg molecule cornpuse, ei nu-si mai pgstreaza' energia, ce au avut-o In moleculele
simple, ci pot sl piardg o parte din ea sau s o mgreascg cu o
c antitate oarecare.

S. e. : dacg punem un volum de oxigen, avnd o energie e, in


contact cu 2 volume de hidrogen, ce au o energie e' vom aveg :
(e+e')--,-- E
Amestec

adicg in atomi

e + e'

Dacg provocgm printr'o scnteig electricg combinarea acestor


cloud gaze se va produce o moleculg (1) de apl si o cantitate de
cgldurg = 58,200 cal.
Energia moleculei de apg fiind egalg cu E', vom aveg :

e-ke' =E', insg E>E'.


Combinatie

Cantitatea cu care E intrece pe E' este 58,200 cal., deci EE'


= 58,200 Cal.
Energia chimica se transforma prin urmare in ceildurez, inlocmai dupei cum energia de m4care se transformei in acela mod.
As d. e. : Un glonte aruncat din puscg cu o putere oarecare,
0 care prin urmare se misc cu o mare energie, fiind oprit in mod
brusc printeun perete de metal, se incglzeste atAt de mult in at

se topeste si curge in picdturi; as dar, energia de miscare s'a

transformat In cgldurg.
Acelas lucru se inampl si cu atomii in vibratiune. Ccind atomii
de hidrogen i oxigen, cari au energiile e si e', se combinez pentru
a vibra impreun -Intl o moleculei de apd, energiq lor in acest caz
E'
e scilzutil 1st mai micei dealt suma e -I- e'. Diferinta = E

(E = e + e' , E = e..---,,
-I- e) se transformg in caldurd si este egal
combinatle

arnestec

cu 58,200 cal.
Combinatiuni exoterme. Toate reactiunile la care se dezvoltei
caldurei se numesc exoterme i corpii earl se nasc prin astfel de
reactiuni se numesc combinatiuni exoterme. Atomii din moleculele
lor au o energie chimicg mai mica' dect atomii din moleculele, din
cari s'au format, si prin urmare stabilitatea lor e mai mare cleat a
moleculelor din care s'au format, din cauz cg ele au trebuintg de
o energie mare pentru a fi descompuse.
0 reacliune exotermei, odatei provocatil prin o micei cantitate de
(1) Sau in volume: un voluni oxigen+doua vol. hidrogen=--un vol. vapori apl

nO + nH, = nH, 0
8

www.digibuc.ro

114

energie, se continua dela sine pawl la terminarea ei. AO., cornbinarea sulfului cu ferul, odat pornit, a mers pang la sfarsit.
endoterme. Sunt alti corpi, in numr mai mic, care

in timpul formrei lor absorb caldura. Asa, d. e.: un volum de H


combinandu-ce cu 1 -volum vapori de I, pentr a produce acid iodhidric (HI), are trebuint de o cantitate de caldura = 7000 cal.
H

I = HI

7000 cal.

Astfel de 'reacliuni, care au loc cu absorbire de caldura, se nu-

mesc endoterme i corpii


iau nagere din ele se numesc cornbinatiuni endoterme. In moleculele combinatiunilor endoterme energia chimica e mai mare deck acea a moleculelor din care s'au format,

prin urmare stabilitatea lor e cu mult mai mica.


Combinatiunile endoterme se descompun cu mare usurinta, perziind o parte din energia lor sub forma de caldura. Descompunerea
lor se face mai In totdeauna cu violenta si se numeste exploziune;
ash. dar, combinatiunile endoterme dau adeseaori corpi explosibili.
0 reactiune endoterma nu se produce deciit numai pe cat /imp
Ii clam energia necesara, d. e.: prin caldura. Incetand a face aceasta,
reactiunea se oprefte.
Termochimie. Partea chimiei care se ocupa cu toate fenomenele
calorice, cari insotesc reactiunile chimice, se numeste termochirnia.
Berthelot a stabilit mai multe legi termochirnice, intre care 'mai
principale sunt urmatoarele :
1. Totalitatea transformarilor chimice si fizice, ce s'au petrecut
inteo reactiune, se mascar prin cantitatea de calclur, dezvoltata
in acea reactiune, d. e. : H2+0=H2 O vapori + 58.200 cal.
H2+0=H2 O lichidd + 69.000 cal.
2 gr.-F16 gr.=i8 gr.
aceste 69.000 cal. reprezinta pe 58.200 cal. provenite din transformarea chimic + 10,800 provenite din transformarea fizica a vaporilor in lichid.
2. Daca amestecam mai multi corpi la un loc, fara a le da energie (prin caldura, electricitate, lumina, etc.), dintre toate reactiunile
posibile intre acesti corpi, se va produce numai aceea, in care se
dezvolta cantitatea cea mai mare de caldur, i prin care asa dar
se produce corpul cel mai stabil, d. e. : amestecand volume egale
de H, Cl si I, vom obtine numai HCI, care produce 22.000 cal., si
nicidecum H I care absoarbe 7.000 cal.
Cu ajutorul datelor termochimice putem s prevedem cu usurinti
mersul diferitelor reactiuni, precum i unele din propriettile corpilor ce iau nastere, dupa conditiunile in care facem aceste reactiuni.

Valenta atomilor.
In afara de proprietatile amintite, de ave greutti anumite, de
a se misca si de a intra in combinatiune intre dnii, atornii mai au

www.digibuc.ro

115

o proprietate. Nu top' atomii au aceiasi valoare in combinaliunile lor.


Astfel dacg observgm moleculele urmgtoare :
CI 1-1

NH3
amoniac.

OHL,

acid clorhidric.

apd.

C 114

metan (gazul bltilor).

putem vedeg, cg. clorul se combing cu un singur atom de hidrogen,

oxigenul cu doi, azotul cu 3 si carbonul cu 4. As dar, oxigenul


valoreazg de doug ori mai mult dect clorul fata de hidrogen, azotul de trei ori si carbonul de 4 ori. Acest fapt se mai poate exFrim zicAnd : capacitatea de saturaliune a oxigenului e de 2 ori
mai mare dect a clorului, a azotului de trei ori si a carbonului
de 4 ori. Capacitatea de saturatiune se mai numeste 0 valenla elementului.

Aceast valent a corpilor citati mai sus se pastreaal si In diferite alte combinatiuni, s. e.:
Cl CI

0 Cl2

Clorura de clor
Biclorura de oxigen.
(o moleculn de clor) (anhidrida hipocloroasa)

N Cl3

C Cl,

Ph C15

Triclorura

Tetradorura

Pentaclorura
de fosfor

de azot.

de carbon

Corpii cari, Intocmai ca clorul, se combin cu un atom de hidrogen, se numesc monovalenli 0 se insemneazg prin o linie la
dreapta simbolului lor: F1, CP, Br', I', (familia halogenilor), Na', etc.

Corpii Cari se combina cu 2 atomi de hidrogen, sau de oricare


alt corp monovalent, se numesc bivalenli i se insemneazg prin 2

linii: On, sn, sett, Ten, (familia oxigenului), Can, etc.

Mergnd mai departe avem:


Corpi trivalenli : NH', PHI, Asui, Sbm, (familia azotului), Bol",

Au", etc.
n sip, etc.
Corpi tetravalenti: Cw
si%
,
Corpi pentavalenii: Pv, Asv,, Tav, etc.
Corpi hexavalenli: Mow.

S'a ardtat si corpi cu o valent superioarl


Valenla nu este un caracter fix al atomilor. Ea poate creste
sau scgde cu diferitele conditiuni In care se gseste atomul ; astfel fosforul poate fi tri si pentavalent, d. e.: PhC13, (triclorura de
fosfor), Ph C15, (pentaclotura de fosfor); iodul in combinatiunile lui

cu CI poate fi mono-si trivalent: Cl I (monoclorura de iod), CI31


(triclorura de iod).
S'a observat ins, ea' corpii monovalenti pot deverd tri-pentahepta-vaIenti, pgstrAnd asa dar o valent In genere nepereche, d. e.:

CltOtrHE
Acid hipocloros

-vn_cor

v__0 rt

0.111="
Acid cloros

=On
On

HI

Acid dork

1.

0"
0" Hi
_on_

Acid percloric

www.digibuc.ro

116

Tot astfel la cele bivalente, valenta poate creste numai in mod


pereche, s. e.:

0"
=0"

eIV=0I1

oll

Biosid de sulf.

Biclorura de sulf.

Trioxid de suit*.

Sunt insa unii corpi, dei foarte putini la numar, cari pot trece dela o valent& pereche la alta nepereche, sau viceversa, s. e.:

I,i_cl,
_C11

CI'

N"

=o

Triclorura de azot. Aia numitul bioxid


de azot.

Niv--
=0

TV :=8;

0"H'

Acid azotic.

Hipoazotida.

(in care azotul are valenja pereche)

Formule ordinare i formule de constitutie. Faptul, c: valenta


atomilor nu e constant ne explica de ce doi corpi simpli nu formeazg numai un singur corp compus.
Bazati pe valenta elementelor, putem s ne dgm seamg nu numai de felul i numrul atomilor, ce intr inteo moleculd, dar
de modul cum sunt grupati, arAtnd legaurile, ce exist intre fiecare din atomii, ce constituesc molecula.
In acest caz, dac voim a reprezent in scris o molecul oarecare, formula chimic ordinarg (vezi pag. 100) nu e suficient; pentru a arata modul de grupare al atomilor, scriem pe acestia legati prin valentele lor; in cazul acesta formula se numeste ralional sau formula de constitutie.
Formula chimica ordinara.

. H20 -

Amoniac . NE12 .

Apa

.Gips

. SO,Ca

Formula chimica rationala.

H'-0"H'

H'
H'
.

Formulele rationale sunt deduse in mod natural din studiul re-

actiunilor i propriettilor fizice ale corpilor. Ele sunt de mare in-

semntate, cu deosebire, in chimia organica.

www.digibuc.ro

117

Simbolul atomului

NUMELE
1 Aluminiu .

valenta lui

Al III

Ag I

2 Argint
3 Argon
4 Arsen
5 Aur

Ar

As
Au I, III

6 Azot (Nitrogen)

7 Bariu

Ba II

8 Beriliu (Gluciniu)

9 Bismut
10 Bor . . .
11 Brom
12 Cadmiu
13 Calciu
14 Carbon
15 Ceru
16 Cesiu .
17 Clor
18 Cobalt
19 Crom
20 Cupru
21 Disprosiu

Be u, III (GI)
v
Bi

v
Br i, Irr, V, vu
Cd
Ca II
c u, III, IV
B

---

22 Erbiu
23 Europiu.

24 Fer

25 Fluor.
26 Fosfor . .
27 Galiu.
28 Gadolin
29 Germaniu
30 Hidrogen
31 Heliu.
32 Indiu
33 Iod
34 Iridiu.
35 Kripton
36 Lantan
37 Litiu
38 Magneziu
39 Magan
40 MerCur (Hidrargir)

Greutati

atomice
interna rionale pe 1908

Ce III, IV

Cs I

Cl I, III, V, VII
Co II, IV
Cr II, III, IV

Cu II
Dy

Er
Eu
Fe II, ill, vi
Fl
p III, V

Ga Iv
Gc

Ge Iv
H
He
In
I

Ir II, Iv, VI

Kr

La I
Li I

mg II
Iv, VI, VII
mn
Hg II

www.digibuc.ro

Clduri
specifice

0=16
27,1
107,93
39,9
75,0
197,2
14,01
137,4
9,1
208,0
11,0
79,96
112,4
40,1
12,00
140,25
132,9
35,45
59,0
52,1
63,6
162,5
166
152
55,9
19,0
31,0
70
156
72,5
1,08

0,2143
0,0560

0,0814
0,0324
0,36
0,047
0,4079
0,0308
0,3661a233
0,0843
0,0567
0,167
0,4591a985
0,0448

0,18
0,1076
0,100
0,0952

0,1138
0,26
0,1895
0,079
0,23

4
115
126,97
193,0
81,8
138,9
7,03
24,36
55,0
200,0

0,0569
0,0541
0,0326
0,0449
0,9408
0,2499
0,1217
0,0319

118
Greutati

atomice
Simbolul atomului internatio

NUMELE

nale pe 1908

valenta lui

0=16

mo IV
Na
Nd
Ne

41 Molibden
42 Natriu (Sodiu)

43 Neodim
44 Neon
45 Nichel
46 Niobiu
47 Osmiu

96,0 0,0722
-23,05 0,2934
143,6
20,0
58,7

Ni II, IV

Nb
Os

rv,

vIn

0"

48 Oxigen. .
49 Paladiu .
50 Platin
51 Plumb
52 Praseodim
53 Potasiu

pd II Iv, VI

54 Radiu .
55 Rhodiu

Ra

Pt II, IV, VI

pb II, iv
Pr
KI
Rh It, IV, VI

56 Rubidiu.
57 Ruteniu.
58 Samariu
59 Scandiu.
60 Seleniu
61 Siliciu .

Rb
Ru II, Iv, VI, vm
Sm
Sc

63 Staniu

Sn

se II, IV, VI

Si Iv

5 II, IV, VI

62 Sulf.

IV

64 Stibiu (Antimontu)

sip

65 Strontiu
66 Tantal
67 Telur. .
68 Terbiu
69 Thaliu
70 Thoriu
71 Titan.
72 Thuliu
73 Uran
74 Vanadiu

Sr II
Ta

76 Xenon .
77 Yterbiu
78 Yttriu
79 Zinc
80 Zirconiu

Te II, Iv, VI

Tb
Tl I, "I

Th Iv
Ti Iv
Tu

75 Wolfram (Tungsten
.

Clduri
specifice

/Jr Iv, V, VI
V III, V
w IV, VI
X
Yb

y IV
Zn

Zr Iv

www.digibuc.ro

0,10$2

94,0
191,0 0,0311

16,00 0,25
0,0593
0,0324
206,9 0,0314
106,5
194,8

140,5

39,15 0,1655

225,-

103,0 0,0580
85,5 0,077
101,7 0,0611
150,3
44,1
79,2 0,0762
28,4 0,2031a232

32,06 0 1776
0,0562
0,0508
0,074

119,0
120,2
87,6
181
127,6
159,2
204,1
232,5
48,1
171
238,5
51,2
184
128
173,0
89,0
65,4
90,6

0,0474
0,0336
0,13

0,0276
0,0334

0,0955
0,0662

119

Scurt privire asupra celor Invtate pn aici,


(Bucatd de citire).

Am inceput studiul chimiei cu apa. In cele dinti lectiuni, am


vzut ce se intelege prin distilare, disolufiune 0 cristalizare. Ne-am
reamintit astfel ce se intelege printr'un fenomen fizic si ne-am
pregtit trecerea la fenomene chimice.
Descompunand apa prin curentul electric, am inteles ce este o
descompunere chimicii. Am trecut, apoi, la combinare 0 reactiune
chimicei, la anatiza s sintezil, la corP simplu 0 corp compus 0
ne-am pregtit astfel, prin experient, pentru definifia chimiei.
Dup ce am artat importanta chimiei, teoretica si practic, si dupa
ce am ardtat locul pe care fizica si chimia il ocup printre celelalte
stiinti, am trecut la chimia neorganicti. Aici, am studiat hidrogenul,
oxigenul, ozonul, sarea, halogenii 0 sulful. Din cunostintele cptate treptat-treptat, am stabilit in urm legile combinatiunior chimice. Cu sarea si cu sulful am intrat in mod firesc in studiul cristalografiei dnd desvoltarea cuvenit sistemului cub4, sistemului
ortoron;bic 0 goniometrelor.
Ne-am tinut strns legati de experient, si n'am scos nimic din
imaginatiunea noastr. Am artat astfel in ce const o stiint in
partea ei experimental. Am adunat in acest timp o sum de adevruri, care preau rslete.
Am trecut atuncia in domeniul ipotezelor. In teoria atomicii, am
artat cum geniul oamenilor de stiint a izbutit s lege impreun
toate aceste adevruri, s ne faca tritelese legile combinatiunilor
chirnice si s ne dea mijlocul de a afla greuttile atomice si molecu-

lare. Ne-a fost usor s intelegem de ce greutatea unui corp cornpus este egal cu suma greuttilor corpilor simpli cari il alcAtuesc.
Ne-a fost usor, fiindc stiam bine din experiente in ce consta aceast
lege Am inteles lesne legea proportiilor definite, legea proportiilor
multiple si legea numerilor proportionale, fiindc scosesem aceste
legi din fapte invtate. Urmnd aceast cale, am urmat drumul pe
care l'a fAcut. chimia inssi de la inceputul ei Ora in ziva de azi.
Acum, suntem in stpnirea adevaratei metoade pentru invtarea
chimiei. Experientele ne yen- arata adevrurile, iar teoria atomica
ne va da putinta s intelegem si mai bine aceste adevruri si s
le reprezentrn exact cu formule si ecuatiuni chimice.
XIII.

AZOTUL (NITROGENUL).
N = .14 ; N2 --= 28.
istoricul. La 1669 Mayow, arzdnd corpi grasi intio atmosfera limitat, observa
c o parte din aceasta nu intrd in cornbinatiune. El a fost izolat definitiv la 1772 de

Rutherfort. Numele ce-1 poartd i l'a dat Lavoisier, pentru a art cd. nu poate
intretined viata. Numele nitrogen inseamnd generator de nitru (salpetru).

www.digibuc.ro

120
Starea natural. El existg in stare liberg in cantitate foarte mare
in aerul atmsferic, care e format din 4/5 volume azot i 'I 5 volume
oxigen. Plantele si cu deosebire animalele au mult azot in corpul
bor. El se mai ggseste in pgmnt, in atmosferg i in oarecari ape
sub forma de amoniac, acid azotos i azotic.

Prepararea.

Azotul se poate izol din aer in modul urmgtor


Exfierienlit Se limiteazg o portiune oarecare de
aer, punndu-se un clopot de sticl pe apa dinteunt
vas. Pe suprafata apei se pune o bucat de plutl ;

pe aceasta se afl o farfurioarg de portelan (capsulg) in care se aprinde o bucgticg de fosfor (fig. 129).

Explicare. Fosforul se combing cu oxigenul


formnd anhidrida fosforicg, care se disolvg in
apA, iar azotul rgmne singur. Goltil fcut prin
combinarea oxigenului este umplut cu at* care
se ridicg in clopot.
Fig. x29. Izolarea azotului
prin fosfor.

Azotul se mai poate izolg prin actMnea cuprului asupra


aerului la cald.
Cuprul se combing cu oxigenul, iar azotul rgmne liber.

Aparatul Intrebuintat pentru scopul acesta este cel alturat (fig. 130).
Aerul curat din vasul A este alungat In teava C D prin curentul de apg ce
curge din I El este uscat In vasul B, care contine piatr ponce imbibat cu
S 04 H,. Teava C D contine rzturi de cuptu incalzite, cari retin oxigenul,
jar azotul se culege In E.

u4J!IIIIINI1t111.11i5k11411,11golHir11111ili.l,m1101111,1

i 11'711,YA

Fig. 130. Izolarea azotului din aer prin cupru.

Cea mai bung preparatie pentru laborator consistg in a Ina:61 o


solutiune concentratg de azotit de amoniu, inteun balon de sticlg,
(fig. 131). Azotul se culege sub apg.
Nu'
NvH, = N2 + 21420
NH4 =
NO5
Azotit

amoniu.

Idem (formula ralionala).

www.digibuc.ro

azot

apit

121

Proprietftti fizice. El e un gaz incolor,


miros fail gust,
or*e densitatea 0,972, e prin urmare ceva mai usor deck aerul, si
este de 14 ori mai greu dect hidrogenul.
Azotul lichidferbe

la 194 sub pre-

siune de o atmosfer, 4i se solidificA

la 214. 1 litru de
ap dizolv4 la
20 cc. aiot.

Propriet0 chi-

mice. Azotulsecom
bind cu greutate cu
corpii simpli sau

compusi. La tern-

peraturi inalte, formeazA combinatiuni


directe cu ckiva din-

tre ei; astfel Bo, Si,


Mg, Al, Fe, etc., se
combinA direct cu
N. Sub influenta
sceinteelor electrice

Fig. t3t. Prepararea azotului prin azotitul de amoniu.

azotul se combin direct cu oxigenul, producnd diferiti oxizi.


Dac facem un arnestec de N i O Intr'un eudiometru (fig. 132) si
trecem mai multe scntei electrice In el, culoarea lui devine rosiatic (NO2) i volumul scade.

Fig. 232. Combinarea azotujui cu oxigenul prin scantei electrice.

In aceleasi conditii In timp de 8-10 ore, cu o bobin Ruhmkorff


puternic, azotul se combin cu apa, pentru a da azotitul de amoniu (Berthelot)
N2 + 4H20 -1=-1 2NO2.NH4

Azotul din atinosferii se combind cu 0 S cu vaporii de aft,


dnd azotitul sau azotatul de amoniu, sub influenta fulgerelor, in

timpul furtunelor, si acesti corpi se disolv in Oa de ploaie.

www.digibuc.ro

122

Rolul azotului In natura


(Bucata de citire).

Azotul, care nu intretine vieata, cnd e vorba de introdus in organism prin respiratiune, e totusi de cea mai mare important pentru
existenta vietei. Azotul din aer mai micsoreaz actiunea prea energicA a oxigenului, care in stare curat e oarecum o otrav, debarece
oxideaz si distruge prea repede substantele din organism. Sub
form de combinatiuni foarte complexe, azotul intr in alctuirea
'testurilor celor mai insemnate din plante i animale. Protoplasma,
care e baza vietei, cuprinde combinatiuni cu azot. Anitnalele si plan-

tele au prin urmare nevoe de azot ca s poat trl. Animalele nu


pot lu ins azotul ash cum se gseste in natur ; el Il iau sub
form de combinatiuni fcute gata de ctre plante. Acestea singure
sunt in stare s prefacA azotul neorganic in combinatiuni organice.
Plantele tot luAnd Ins azot din pmntul in care cresc, 1'1 sleiesc

cu vremea. Pentru a-1 face din nou roditor se cere s-1 dm p5.mntului azotul trebuincios. Indeplinim aceast trebuint

cu anumite substante cari cuprind azot. Printre acestea, cei mai im-

portanti iunt azotatii. Acesti azotati se gsesc in unele locuri in


cantitate mare. Se crede ins, c dup51 un timp oarecare, aceste
mine de ingrgsminte naturale vor fi setuite. S'a cAutat de aceia
a se folosl azotul din atmosfer, de oarece se gseste in cantitate
foarte mare. Pentru aceasta, e de nevoe a se combin azotul cu
exigenul. Experienta de mai sus, fcuta in endiometru (fig. 132), ne
arat, cA aceast ardere a azotului poate ave loc sub influenta des--

crcrilor electrice. Acest principiu, intrebuintat de noi in mic, e


intrebuintat astzi in mare in fabricele dela Nottoden (Norvegia).
Acolo, se produce in niste sobe anumite un arc voltaic sub form
de disc de 1 metru diametru. Prin acest disc de foc se trece aer
din aimosferl Azotul e oxidat (ars) i oxizii formati trec in niste
vase umplute cu lapte de var. Se formeaza astfel azotat de calciu...
Se poate form si acid azotic curat. Energia intrebuintat pentru a
produce curentul electric e aceia a aderilor de ap. Aceast industrie de ingrsminte chimice acute cu aer progreseaz4 din zi in zi
i i se prevede un viitor mare.

Argonul
A = 40
(Bucata de citire).

Istoric. A cest corp a fost descoperit in atmosfer la 1894 de ctre

Lordul Rayleigh si Sir William Ramsay.


Starea natural. Atmosfera cuprinde aproape 1,3 procente in
greutate la sut. Se mai gseste in gazele ce es din unele ape minerale i in unele minerale.

www.digibuc.ro

123

Prepararea. Argonul se prepara trecand un curent de aer uscat


curat printr'o teava In care se Incalzeste pilitura de magnezin.
Oxigenul din aer formeaza oxid de magneziu, Mg 0, azotul formeaza azoturii de magneziu, N3 Mg3, iar argonul ramne necombinat i poate fi cules.
Proprietitti. Argonul e un gaz fr coloare i fra miros. A fost
licheacut i solidificat. Pan acum n'a putut fi combinat cu nici un
corp. Numele argon Inseamna tocmai neactiv, corp care nu formeaza combinatiuni.

Gaze le nobile din atmosferii. Tot din aerul din atrnosfer, si


tot de Sir William Ramsay, au mai fost preparati corpii Neon,
Kr ipton 0 Xenon. Ei se gsesc Insa In cantitati cu mult mai midi
decat argonul. Astfel Kriptonul s'ar afl in cantitate de 1 la 7.000.000

Xenonul de 1 la 40.000.000. Ei au fost preparate prin distilarea


fractionald a aerului lichid. Nici ele nu formeaza combinatiuni.
Impreuna ca argonul alcatuesc familia gamlor nobile din atmosferet.

Fiindca nu formeaz combinatiuni tnseamna ca n'au valenta ; ele


sunt prin urmare zerovalente. O particularitate a acestor gaze e
faptill, c moleculele lor sunt alcatuite din eke un atom.
Mai pomenim, in treact, ca tot zerovalent e i corpul simplu
heliu care a fost recunoscut Intai In Soare si care a fost preparat
pe urma, tot de Sir William Ramsay, dintr'un mineral de pe pamant. Para acum cateva luni, heliul era singurul gaz ce nu fusese
lichefacut. profesorul Kamerling Onnes din Leiden
lichefacut
insu pe el.

Aerul.
Istoricul. Aristotel i discipolii sai admiteau, ca pamantul, apa, focul si
aerul sunt 4 elemente, cari se pot transforma unul in altul. Paracelse credea
ca aerul este format din ap si foc. Numai la 1630 Jean Rey observa, ca.' metalcle iacallzite in contact cu aerul castigau in greutate i admitea c o parte
din am- se fixeaza pe aceste metale pentra a le transforma in oxizi. Mayozv
la 1669 exprima in thod clar ideea ca in aer exist& prticele, prin care se face
nitrificarea, se oxideaza metalele si cari sunt necesare arderei respiratiunei.
In fine, dela 1775, cu inceperea lucrrilor lui Rutherford, Priestley 0 cu deosebire ale lui Lavoisier, se put fixa adevarata compozitie a aerului.

Proprietati fiziee. Aerul e corp gazos, incolor, inodor


gust. 1 litru de aer cantareste (la 0 si 760mm.) 1 gr. 293, asa dar

aerul este de 773 ori mai usor deciit apa i de 14,4 ori mai

greu deceit hidrogenul.


Compozitia Hernial. Aerul este un amestee de mai multi corpi,
intre cari mai principali sunt oxigenul, azotul i argonul :
Oxigenul
Azotul
Argonul

in volume

in greutilli

21,004

23,2 0/0
75,5 0/0
1,944

78,06 0
0,94 /0

www.digibuc.ro

124

Pe lnga Acestea mai contine : hidrogen, ozon, bioxia de carbon,


vapori de afid, etc., precum i diferite pulberi si mucegaiuri (organisme).

Ozonul se afi In cant itate de 9-250 mgr. . . , in 100 m. cubi.


In apropierea orarlor (observatorul de la Montsouris, Paris) se gsesc

numai 2 mgr. in 100 m. cubi.


Bioxidul de carbon variazd de la 26,63, pn la 31,19 in orarl Paris, pentru 100.000 volume aer sau n genere 0,0003 in volum.
Vporii de apil se gasesc In cantitate de 0,004-0,005 din volumul aerului.
Amoniacul se gaseste In cantitate dela Ogr.,002 in 1 m. cub de aer.
Acidul azotos i cabtic se gseste in cantitate foarte
Gaze hidrocarbonate, de asemenea foarte putine.
Aerul mai contine cantitti mici de cristale de clorurd de sodiu, (cu deosebire pe lngd trmul mrei), sulfat de calciu, sulfat de sodiu, etc., i pulberi,
intre cari prticele feruginoase de origine meteoric i organisme: mucegaiuri
si bacterii.
Compozitia aerului in azot i oxigen este constant; numai la suprafata m5.rilor s'a observat cal cantitatea de oxigen ste foarte putin sczut din cauza
solubilittii mai mari a acestuia in ap.

Analiza aerului in volume. Prima analiz in volume a fost fcut de Lavoisier, la 1777. El a inchis un volum oarecare de aer
in retorta de sticl A si in clopotul C, ambele umplute pn la
nivelul arAtat cu mercuru. Incglzind in timp de 12 zlle mercurul
din balonul A, a
g
obtinut cantitate P de o subkVkl,

stant rosietic
(oxid de mercur).

S'a produs in

acelas timp un gol


in interiorul vasului, din care cauz
s'a urcat mercurul
in C. Cresterea de

3111111111111

volum a mercurului arat voluFig. 133. Analiza aerului, Lavoisier.

mul oxigenului
dispgrut. El a con-

statat, c acest volum era egal cu acela al gazului care se desvolt

cnd calcin in alt vas oxidul de mercur (P) ce obtinuse si nu


era decAt oxigen. Sub clopot rmsese numai azotul si argonul.
Rezultatul analizei sale era destul de apropiat de cele ce s'au obtinut in urm.

Analiza se face mai usor absorbind oxigenul prin fosfor, hidrogen


sau un alt compus chimic.

Un volum dat de aer se introduce in tubul gradat c (fig. 134)


d'asupra apei. Se introduce in el o verge de fosfor care, lund
tot oxigenul, face s scaz volumul gazului ; volumul disprut arat

www.digibuc.ro

125

oxigenul, iar cel Tamas azotul. Acela lucru se poate face mai iute
la .cald (fig. 135).

Fig. 134. Analiza


aerului prin fosfor,
la rece,

Fig. 135. Analiza aerului prin fosfor,


la cald.

Determinarea In volume se face qi. prin eudiometru (fig. 28 i 29).


Se introduc In acesta 100 c. cubi aer i 100 c. cubi hidrogen. Dup trecerea
scnteei electric; volumul scade cu 63 c.c. i rmne in eudipmetru 137 c.c.
amestec. Cele 63 volume disprute sub forma de apd. contin 21 NO c.c. oxigen, ce se afl. In aer. AO dar 100-21=79 c.c.=azotul continut In cei 100 c.c.

Determinarea In grudge a fost falcuta. la 1840 de Dumas

Boussigault. Oxigenul este luat prin cupru incAlzit. Experienta, s'a


facut in modul urmaltor (fig. 136) :

Fig. 136. Analiza aerului in greutate, Dumas 5i Boussingault.

Un balon de sticla, bine inchis prin robinetul R", s'a cntarit

exact, dupa ce s'a scos aerul din el ; s'a cantarit de asemenea tubul
metalic BB', in care se afla razatur de Cu. Cand acesta era inrosit,
se deschidea putin robinetul R". Aerul intra in tub, spalandu-se prin
tuburile C, D, E, G, H, .1, K, (cad contineau potas i anhidrid
sulfurica.), de bioxidul de. carbon i vaporii de apa, ce.i contine.

www.digibuc.ro

126

In tubul BB' acest aer las oxigenul su, combinat cu Cu, iar azotul
intra in balonul A.
Balonul si teava, cntarite inainte si dupa experient, au dat prin
diferinta tifrele de
mai sus.

Dosareabioxidului de carbon.
Prin mijlocul aspiratorului V, (fig.

137). de o capacitate de 50 litri,


umrrlut

cu ap,

vom pute face,


1111111,,lu imillud

YA,,11111,1111117

dnd drumul apei


sa curga prin r, ca
un volmn egal de
aer sa patrunda in

aspirator trecnd
prin tuburile F, E,
D, C, B, A. Acest
aer va las vaporii
Fig. 137. Dosarea bioxidului de carbon 1 vaporiloi de apa din aer.

sai de apa in tuburile F i E, incrcate cu piatra

ponce si anhidrida sulfuric, si tot bioxidul su de carbon In tubu-

rile D i C, incarcate cu hidrat de potasiu.

Diferenta Intre greutatea acestor tuburi, la inceput si la sfrsitul


experientei, ne da cantitatea de CO2 si H20, aflate in cei 50 litri
aer la temperatura (artat de termometrul t) i presiunea ce er
cnd s'a lucrat. Tuburile A si B incarcate ca i E i F opresc numai vaporii de apa din rezervoriu a patrunde in tuburile ce trebuesc
cntarite.
Organisinele din aer. Pasteur este cel d'intaiu, care s'a ocupat cu studiul
organismelor din aer. Ele pot fi usor vzute daca sunt mrite cu microscopul
de 500-1.000 ori diarnetrul lor. Unele servesc dospirei (fermentatiunei), altele
putrefactiunei si altele constitue cauza boalelor.
Iata cte-va din acestea:

c0 % 8 CP

cozN

0,%e 8 CePlb
CZLD

ez%co
cp

Fig. 138. Torule de drojdii


din aer.

Fig. 039. Diplococi.

www.digibuc.ro

Fig. x4o. Streptococi.

127

D
0

ZP kfp

la

;t11
1 1111

.110

14. Bacterii.

Fig. 142. Bacili.

Fig. 24a. Vibrioni.

Semntele ce incoltesc, mistuirea, otetirea vinului, dospirea painei, transformarea mustului In vin, ca i boalele molipsitoare, sunt produsul lbr. Omul, In
orarle mari, distruge aproape 14.000 microbi pe ora, prin respiratia sa.
Numarul germenilor vegetali, cari apartin mucigaiurilor i numarul bacteriilor crete in lunile de yard.
Media pentru i metru cub de aer.
Mucigaiuri

Iarna . . .
Primvara
Vara

Toamna .

.... .

660
1 670

.... 2 . 280
1 080

Bacterii.

433
825
1.083
631

De asemenea numrul lor varieaz cu localitatea.


Aerul dela Montsouris (lngl Paris) . . . 2:700
738
din st*alul Htel Dieu Paris . .
4.800
6.300
canalele din Paris
17.000
1.060
Deci, aerul din spitale, aziluri cazrmi, etc., este de 60-70 ori mai necurat
dect cel din vecintatea oraselor.
Un gram de pulberi (prat) poate contine pang. la 10 milioane de aceste organisme in stiadele curate, si pan la 5 miliarde In cele murdare.

Aerul, prin oxigenul eb:contine, intretine viata fiintelor vii si face

cu putintg arderile. Dela puritatea lui depinde buna stare a fiintelor ce trglesc inteinsul. In el se vars necontenit cantitti enorme .
de bioxid de carbon, produse prin respiratia animalelor, a plantelor
fgrg clorofil i prin arderi. Bioxidul de carbon este consumat necontenit de cdtre plantele verzi (cu clorofilg) in timpul zilei, -astfel
cg, aerul rmne totdeauna cu aceeasi cantitate micg de acest corp.

Aerul lichid.
(Bucat de citire).

Fabricarea. Cu masini anumite, se fabricg astAzi aer lichid ti


cantitate mare. Cea dinti masing.' de acest fel a fost construitg de

Linde, in Germania. In urmg, au apgrut sistemele Hampson, in


Anglia, Tripler, in America i Claude, in Franta. 0 rnasing poate
fabric png la If litri de aer lichid pe org.
Nu vom descrie aici nici un sistem de masini pentru fabricat
Vom spune numai. c." ori care din ele se sprijing pe urmg.-

torul principiu. Pentru a licheface un gaz se cere o anumit ap


sare i o anumitg scgdere de temperaturg. Pentru aerul lichid, la.

www.digibuc.ro

128

special, se cere ca temperatura si fie scoborita la 1800 sub zero.


Aceast scadere de temperatura nu e produsa cu vre un amestec
rcitor, fiindca nici unul din cei cunoscuti nu produc atta racire.
Scaderea de temperatura e produsa in aceste masini cu ajutorul
detentei. Se numeste detentii trecerea unui gaz dela un volum mic
presiune mare la un volum mare si presiune mica. Ori de ctite
ori un gaz se detent sau se destinde are loc o oare care rdcire.
Noi ne folosim in mod natural de detenta; cnd suflam din gura
aer ca s racim un corp cald. Aerul suflat in acest caz nu e aer
care ese deadreptul din plamni (ca atunci cand suflm ca sa no
inclzim
Acest aer a fost intai comprimat in gura i lsat
pe urma sa se destinda. In masinele pentru fabricat aer lichid, se
comprima aerul din atmosfer si se lag sa se destind, in mod alternativ, de nenumarate ori. Fiecare destindere inseamna o rcire;
cu timpul aceast rcire, tot adunndu-se, ajunge 'Ana la 1800
sub zero cnd aerul se licheface. Se intelege, cd ori ce masin
pentru fabricat aer lichid va trebui sa aib un mecdnism pentru
comprimat aerul, altul pentru detent i altul pentru folosirea racirei produse. Noi trecem cu vederea aceste amanunt.
Proprietatile aerulut lichid. Aerul lichid e limpede ca apa, cand
este curat, si e cam tot atat de dens ca apa. Temperatura lui e
de 180 sub zero. Din cauza acestei temperaturi, as de scazute, aerul

lichid poate aduce schimbari neastepfate in proprietatile corpilor.

Experientele cu aerul lichid sunt cele mai frumoase din ale se


cunosc ; ele se pot face tug numai acolo unde se afla masina Care

il fabrica, sau unde poate fi dus.

1. Un tub de cauciuc, care e moale si eldstic dupa cum se stie, se face


tare si se sparge ca sticla, dac a fost muiat in aer lichid (fig. 114). 2. 0

Fig. 144. Cauciucul, care a fost muiat in aer lichid, se


sparge ca sticia,

minge de gurnd se sparge in buci, cnd e aruncat jos, dui:a ce a fost Omit&
in aer lichid. 3. Mercurul, care e lichid la temperatura obicinuita, se solidific lesne in acr lichid. Umprand o eprubet cu mercur, tirand-o cat-va timp
in aer lichid si sprgand-o la urmd, cdptm un cilindru de mercur solid cu

www.digibuc.ro

129

care putem face un ciocan de mercur pentru btut cue (fig. 145). 4. Fructele
(fig. 146), florile, pluta i alti corpi moi, inghiata in aer lichid, se fac ca de
sticl sau portelan si pot fi pisate. 6. Alcoolul, despre care se credei intr-o
vreme ci nu inghiatl de fel, se solidific g. lesne in aer lichid. La inceput, se
face cleios (fig. 147) si pe urin se prinde in bucati. 6. Un clopotel de plumb
sund ca unul obicinuit de bronz, dad. a fost rcit cu aer lichid. 7. Vase le de

Fig. x4s. Ciocaa de rnercur solidificat in aer lichid.

metal se sparg foarte lesne and sunt rcite cu aer lichid. 8. Slime le de
cupru si de fer se fac, in schimb, mai tenace and sunt rcite cu aer lichid ;
ele se rup mai greu deck la temperatura obicinuit. 9. Dintr-o sirm de
plumb, care nu-i de fel elastic, se poate face un arc elastic ca de otel, cind
o rchn cu aer lichid. 10. Metalele sunt mai bune conducaltoare de electricitate la temperatura aerului lichid.

Fig. 146. Fructe inghelate In aer lichid.

Toate aceste schimbri, precum si alte multele de acest fel, pe


-care le trecem cu vederea, sunt numai schimbAri fizice i trecatoare.
De Indat ce corpul se inealzeste, el i capAta din nou propriettile obicinuite : cauciucul se face moale, ciocanul de mercur se to-

peste, arcul de plumb se Intinde, sLuna se rupe, etc.

www.digibuc.ro

130

Oxigen liehid. and se evapor aerul lichid, azotul trece mai


repede in stare gazoas cleat oxigenul. Din apeast cauz, lichidUI

care rmne e mai bogat in oxigen. Cu masini anumite se poate


face chiar o distilare fraclionaM i se poate c5.pAt oxigen lichid.
Cu aer lichid care a fost fabricat de mai multe ore se pot face
multe experiente care se fac cu oxigenul.
Top corpii care ard in oxigen, ard

mai bine in aerul lichid. 1. Amestecnd intr'o capsull (fig 448) putin carbune cu aer lichid,
punnd foc, are

Fig. 547. Alcoolul rcit in aer lichid se face


Intel cleios 8i apoi ingluatit.

Fig. 548. Arderea eariminelui in aer lichid..

1.0C o ar dere foarte frumoas cu scntei care sar in toate prtiled 2. Un amestec
de cArbune, de vat i de aer lichid pus inteun tub metalic i aprins, arde
cu energie, producand explozie.

i mai ciudate par aceste arded dud le facern pe un sloiu .de ghiat.
Cum se pristreazii aerul lichid. Aerul lichid e pAstreazg in vase

Fig. x49. Vase de sticl pentru pfistrat aerul lichid.

de sticl, anume fkute, (fig. 149). Aceste vase, care pot fi in forma' de

www.digibuc.ro

131

balon, de pahar sau de cilindru, au cte doi pareti care sunt lipiti
numai la buza lor. Locul liber dintre acesti pareti e gol cu totul
de aer. Peretii de sticl sunt i argintati (figurile. 146 si 150). Aerul se
scoate si peretii se argintesc pentru a impedica sa patrunda cldura

din afara, 'Ana la aerul lichid dinlauntru. In adevr, sticla e rea

.conducatoare de caldura i locul gol de aer e deasemenea rau conducatar de caldur, ca ne mai avnd materie. Prin conductibilitate
(din molecula in molecula), cldura nu mai

poate ptrunde as

dar. Dar nici sub forma

de raze (cum se pro-

paga caldura de la

o sobal incalzit) nu

poate infra caldura

inluntru. Razele de
caldur, ajungand la
peretele din afara a
vasului, sunt reflectate

indrt, din cauza ca


sticla a fost argintat.
Acest sistem de vase

a fost inventat de DeFig. 150. In vase argintatc aerul lichid se evapora Incet. In-

war, dela Londra,


a fost perfectionat de
d'Arsoval, dela Paris. Intr'un balon de 2 litri de acest fel, aerul
lichid se poate pstra vre'o 10 zile. Intr'un vas obicinuit evaporarea
s'ar face in cateva minute. Figura 150 arat evaporarea repde a aerului lichid turnat dintr'un vas Dewar-d' Arsoval inteun pahar
obicinuit. Dupa ctva timp paharul se si sparge, prin racirea lui prea
mare si prea repede.
In timpul din urm, s'au pus in comert vase de metal construite
pe acest principiu cu doi pereti. Ele pstreaz mai bine de 12 ore
lichidele calde cu temperatura lor si lichidele reci de asemenea
reci. Sunt recomandate pentru caltorli si excursiuni.
Intrebuinfrile aerului lichid sunt multe. In stiint, aerul lichid
serveste la lichefacut multe gaze, cu ajutorul racirii produse prin
evaporarea lui. In industrie, serveste la produs temperaturi inalte,
cu ajutorul oxigenului lichid pe care II. coprinde.
tr'un pahar obicinuit evaporarea are loc foarte repede.

Amoniacul.
N H3 = 17.
Istoricul. Gazul amoniac a fost descoperit de Kunckel la 1612, care artfi.
prepararca lui cu var si clorurd de amoniu.

Starea naturalii. Amoniacul exista in atmosfera in cantitate de

www.digibuc.ro

132

1-2 mgr. in un metru cub. Cantitatea aceasta creste putin cu 'hilltimea, Ora la 5 mgr. Prezenta sa la suprafata parnntului se datoreste descompunerii (putreziciunii) materiilor organice (urine, gunoaie, cadavre, materii fecale, etc.), in care ia nastere sub forma de
carbonat de amoniu. El se mai gseste In pArnnt, in straturile de
ipsos si de sare gemA.
Prepararea. Experienyi. Amesteam intr'un pahar praf de clorur de
amoniu cu var ; stropirn amestecul cu putin ap. Se produce un corp gazos
cu miros inteptor. Acesta e amoniacul.

Reactiunea care a avut loc e reprezentat prin ecuatiunea :


2NH4C1 + Ca0 =.- CaC12 + H20 + 2NH3.

Putem intelege mai lesne aceast reactiune, tinnd seam de fap-

tul, c am produs clorur de amoniu din amoniac si acid clorhidric (pag. 20). Am putea scrie :
2NH3HC1 + Ca0 == CaC12 + H20 + 2NH3

adic, acidul clorhidric

neutralizat de
oxidul de calciu.
Reactiunea se face
inteun balon de sticl ;
a fost

gazul amoniac, ce se
dezvolt este uscat prin

un tub cu buctele de
var si cules sub mercur. In industrie se ia
de obiceiu sulfatul de
amoniu, provenit din
apele amonicale, culese

in fabricile gazului de
luminat.
SO, (N H 4)2 + Ca0 .---=

Sulfat de amoniu.

Oxid de
calciu.

SO,Ca + 2 NH3 +

Sulfat de
calciu.

Fig. x5x. Culegerea amoniacului prin inlocuirea aerului.

Amoniac.

H20.
Apa.

Amoniacul filnd mult mai usor dect aerul (17<28,8) poate fi


cales inteun vas de sticl tinut cu gura in jos, (fig. 151).
Propriet0 fizice. Amoniacul este un gaz incolor, cu gust caustic
i cu miros Intel:4ton Densitatea lui este 0,589. El se licheface
1 a --40, la presiunea ordinara. El a fost lichefacut de Guyton de

www.digibuc.ro

133

Morveau la 1799, rcindu-1 la 430 prin Ca C12 si zdpadd, si de


Faraday, punnd in tubul Indoit de stield (fig. 97) clorur de argint amoniacal, care se descompune sub inflUenta caldurei in NH3

si Ag Cl. In stare lichidd este mobil, incolor, cu densitatea 0,623

la 0, fierbe la 33,7.

La 85, el se solidified, transformndu-se trite() mas transparenta si cristalind, fusibil, la 75.


Amoniacul este foarte solubil in
z volum de aftd la 16
disolvd 1270 volume de acest guz. Disolvarea lui este insotitd de
desvoltare de cdldur.
Solutiunea aceasta se Intrebuinteazd de obiceiu In locul amoniacului gazos ; ea se numeste amoniac sau alcali volatil. Putem 'prepar usor arnoniac gazos inalzind o solutiune concentratd de arnoniac in ap, (fig. 151).
Solubilitatea mare a amoniacului in ap se dovedeste itt modul
urmAtor
Experientei. Sticla A (fig. 94) se umple cu gaz amoniac uscat (fiind tinutg cu gura In jos); se astupg bine cu un dop, pdtruns de un tub de sticl
ascutit i 'inchis la partea exterioarg. Varful Inchis al tevei se cufund intr'un vas cu ap vapsitg. In rosu prin citevg picturi de turnesol. SpirgAndu-se vgrful, amoniacul se disolvg repede si las un vid in vasul A ; din
aceastg cauzi apa intr prin deschiderea I 0 se albstreste.
Pentru a obtine solutiunea de amoniac trecem gazul prin mai multe vase
cu apa distilat, (fig. 93).

Proprietti chimice. Am vzut, cd amoniacul se poate produce


in mici cantitdti prin combinarea azotului cu hidrogenul sub influenta cldurii sau a desell-cdrilor electrice.
Scnteile electrice puternice si cAldura (la
1000) descompun amoniacul cu usurintd.
Cl, Br si I, descompun amoniacul, punnd

azotul in libertate sau combinndu-se cu el,


pentru a da clorura, bromura sau iodura de
azot. Introducnd gazul amoniac tntr'o atmos-

fell de clor sau oxigen, el arde cu o fiacdrd


vie, (fig. 153).
2NH3
4M-13

3Cl2 --= N2 + 6HC1, iar cu oxigenul


30 r, =-- 2N2
6H20

In cazul tnti, hidrogenul s'a combinat cu


Fig. 152. Ard erea gazului
clorul, In cazul al doilea cu oxigenul.
clor.
amoniac
Amoniacul
solutiune) este o bazd puternie; el precipit numerosi hidrati metalici, dintre cari pe unii ti
redisolvd. El disolvd clorura de argint i clorura cuproasd (Cu C1).
Intrebuinfarea. Solutiunea de amoniac este Intrebuintat ca reactiv In laboratoare, iar in industrie ca disolvant al carminului i pentru producerea co-

www.digibuc.ro

134

lorilor organice. Se mai intrebuinteaz pentru spIlarea lnei si a stofelor si


cu deosebire pentru producerea frigului in aparatul lui Carr. Sirurile de amoniac se intrebuinteazd in medicin i ca ingrsdminte In agricultur.

Amoniu si compusii sai.

Am vazut, ca gazul amoniac, in combinatiunile sale, d nastere


la corpii urmatori :
HC1 = NH4C1
NH,
Clorura de amoniu.

1130

NH4OH

Hidratul de amoniu.

In acesti corpi, azotul cue e pentavalent, alaturi cu hidrogenul,


d nastere la gruparea NH,, Amoniu monovalent. Acest amoniu
d hicfrat, clorurd, sulfati, etc., ca i un metal monovalent.
Natriul d cu mercurul un amalgam : Na+Hg.
Tot astfel face si amoniul : Hg+NH4, amalgam de amoniu.
Radical. Cu toate c e format din corpi simpli, amoniul infra'
si ese din reactiuni ca un corp simplu. El este un radical. Nu a
putut fi preparat in stare liberal.
Clorura de amoniu
N H4 Cl. Se prepara tratand cu
HC1 apele amoniacale, ce se produc in fabricarea gazului de luminat, sau din distilarea apelor cu urine din latrine, mai ales cand
se fac turte uscate de materii fecale pudretal necesare ca Ingrminte pentru camp.
Izolat din aceste ape, el e purificat prin sublimare.
El e intrebuintat in industrie, la spoitul vaselor, la lipitul i curatitul unor metale, in medicin si la prepararea amoniacului (vezi
p. 132). Intrebuintarea lui la spoitul vaselor se sprijing pe urmatoarea
reactiune. Prin incalzire, el se desface in amoniac si acid clorhidric.
Acidul clorhidric atacal oxizii metalici (rugina, cocleala) conform
ecuatiunei : MO + 2HCI = MCI, + H20.
Metalul e curatat astfel de ruginal i poate prinde cositorul. La
lipit, explicarea e aceiasi. Prin inclzire, metalele se oxideaza si nu
se pot lipl. Clorura de amoniu descompune oxizii prin acidul clorhidric ce-1 dezvolta.
Sulfatul de amoniu, SO:, (0--NH4)0, neutru, se obtine ca i dorum, tratand apele amoniacale cu acid sulfuric, in loc de acid clorhidric.

Carbonatul neutru de amoniu, CO2 (ON H4)2 se prepar tratand


sulfatul de amoniu cu cret :
0 N 114
0
S2 0 N 1-1, + (..0

Ca

,-.,-,
ON H4 i_
uu ON
H, '

SO4Ca.

Acesta se obtine In solutiuni, separndu-se prin filtrare de sulfatul de calciu.

www.digibuc.ro

135

Daca e tratat ca un curent de CO2 se obtine carbonat acid de


amoniu, care e cristalin si inalterabil la aer :
CO

/0
\0

N H4
N 114

-r

-1- 112 0

2C0

/0

NH4

\0

Carbonat acid de amoniu=Bicarbonat de amonin.

Acesta se intrebuinteaza la prepararea sodei.

Acidul azotic (nitric) ----= Apa tare.


N 02 OH N 02 H 63.
Istoricul. El a fost descoperit de Geber (Djabar-al-Kufi) in secolul al
V1II-lea.

Starea natural. El se gaseste iri mica cantitate in aerul atmosferic, unde e produs prin descarcarile electrice. Din cauza prezen-

tei lui in aer, apele de ploaie contin mai in totdauna azotat de


amoniu.

In sudul Americei (Chili, Peru, Bolivia), precum i in Indii,


exist sub forma de azotat de sodiu (salpetru de Chili) sau de
potasiu. Pmntul contine azotat de potasiu, sodiu, magneziu
calciu.

Schlsingi Mfinz au dovedit, ca aceste saruri se produc zilnic,


prin un ferment organizat, special, care descompune i oxideaza
materiile organice, amoniacul, etc., in prezenta bazelor alcaline.
Prepararea. Acidul azotic se
prepar tratnd azotatii cu un
acid puternic, d. e.: cu cu acidul
sulfuric :

NO20Na
NO2OH

SO4H2

SO4HNa.

Reactiunea se face in aparatul alaturat (fig. 153). In retort se pune amestecul de


NO20Na si SO4F12, iar in balonul racit se condenseaza aci-

'

/ /

Fig. 153. Prepararea acidului azotic.

dul azotie.

Nu se face sulfat neutru de sodiu, caci pentru aceasta ar trebul


s se ridice temperatura prea sus si azotatul s'ar descompune din
aceasta cauza in producte nitroase.
Proprietfiti fizice. Acidul azotic este un lichid incolor, cu densitatea 1,52 la 15. El ferbe la 86 si se solidifica la 47.
Cate odata, la maximum de concentratiune, el confine putina hipoazotida (N 02), care-1 coloreaza in galben ; in cazul acesta se
numeste acid azotic fumegeitor.

www.digibuc.ro

136

Proifrietti chimice. Acidul azotic este un acid puternic, ins


foarte nestabil. Lumina si cAldura la 3000 11 descompun In hipoazotid, (care II coloreazA in galben), oxigen i ap.

4N 03 H = 4N 02 + 2112 0 -4- 02.

AM-

\\\".

*4(

WINN

'A-Z*4A"'%

.c

..,; ;;,1,:

111'111110$
;(11111/11

11111I,

11,.11'JI

1,1

11

'1,1611 NI 141111,1,1111,Ps%1,11,,41!\11,11

31. "1

Fig. 554. Prepararea acidului azotic in industrie.

Acidul azotie este uu oxidant puternic.


Experiente. 1) Incalzim
eprubeta putin acid azotic fumegclior
introducem In el un lemn aprins ; arderea lemnului are loc i mai departe
cu

2) Punem Intr-o eprubet putin acid azotic fumegcltor i varam la mij-

locul eprubetei putina land sau par de cal.


Incalzim acidul azotic; cand vaporii lui dau de
Yana, aceasta se aprinde i arde cu lumina.

3) Se amesteca intr-o capsula putin acid


azotic fumegeitor cu aceia0 cantitate de acid
sulfuric concentrat. Se pune capsula inteun
borcan mare. Cu o lingurita se las in amestecul din capsula cateva picaturi de esentd
de terebentind. Aceasta sc aprinde de pe urma
puterei oxidante a acidului azotic, (fig. 155).

4. Se pune o pand alba n acid azotic nu


prea concentrat ; dupa catva timp se scoate
si se spa. Pana se face galben. Acela lucru
se intampla cu lama i multi corpi organici.
Fig. 155. Aprinderea esentel de tere- Pelea de
pe mnd se coloreaza qi ea in galben
bentinti in acid azotic.
dacal a fost atins cu acid azotic.

Aceste experiente dovedesc, c adidul azotic poate oxid corpii


cu oxigenul s5ti. Oxidarea se face uneori cu desvoltare de cldur.
Mai toti metaloizii, afar de Cl, Br i N, sunt oxidati de el si

transforrnati in acizi sau oxizi. Asa, sulful e transformat in acid


sulfuric:
S2 + 4N020H = 2SO4H2
4N0

www.digibuc.ro

137

Hidrogenul, care se combin cu oxigenul, ti ia oxigenul, adic5


II reduce. La cald, hidrogenul ti ia tot oxigenul, punand azotul in
libertate
2NO3H

51-12 = N2

6H2 O

La rece, ti ia de asemenea tot oxigenul, iar azotul ramas se


combina' cu hidrogenul si se transform in amoniac:
NO3H

41-12 = NH3

31120

Actiunea acidului azotic asupra rnetalelor este foarte variat. Se


formeaz azotati in cele mai multe cazuri. Aurul i platinul nu
sunt disolvati de acidul azotic. Cu ferul se intampla un fenomen
particular.

Pasivitatea ferului. Experienfa. Punem inteun pahar acid azotic


amestecat cu apa. Vargm in acest acid un cuiu de fier neruginit. Ferul
este atacat cu dezvoltare de gaz. Dup.' catva timp, punem cuiul intr'un alt
pahar cu acid azotic fumegtitor. Nu se mai observ desvoltarea de gaz ;
aceasta inseamn, ca aeidul coneentrat nu Mach fend, de i ne-am fi
asteptat, c fiind mai tare, sa-1 atace mai cu Inlesnire. Scoatem cuiul din
acidul concentrat i II punem In acidul amestecat cu apg. Cuiul nu mai
este atacat de data aceasta nici de cel diluat, care It atacase la inceput.
Atingem cu un alt cuiu pe cel din acid. Se produce indat o desvoltare
de gaz, care inseamna ca acidul ataca din nou ferul din cuiu.

Acest fenomen se numege pasivitatea


ferului.
Cuprul este atacat de acidul azotic, dnd

azotat de cupru si vapori rosi de hipoazoticid, (fig. 156).


Intrebuintarea, Acidul azotic distruge mate-

rifle organice, decolorandu-le si oxidndu-le. Este


foartc intrebuintat in chimia organica pentru pre-

pararea substantelor explosibile sau colorante.

Gravarea en apa. tare. Pe o placa lucie de


metal, acoperita cu un strat subtire de ccar,

desemnm cu un varf ascutit. Turnnd acid azotic


deasupra ei, el ataca metalul numai in partile desvelite prin desemnare. Metalul astfel sapat este

intrebuintat ca i o piatr litografica si sc zice


ca. e gravat exe afid tare.

Apa regal. Metalele rari, ca aurul, plat inul, sunt

insolubile In acizi ; pentru a le disolva ne servim


de un amestec fcut din o parte acid azotic si 4

parti acid clorhidric, numit apa regald. Acest

amestec este un oxidant puternic, disolv metalele i evaporandu-se le las ca clorure.

Fig. 156. Cuprul este atacat de


acidul azotic cu producere de
vapnri roil.

Puterea de a disolva se atribue clorului si clorurclor nitroase (N 0, Cl, N 0 CI),

ce se formeaa in acest amestec :


2N 0, H 4H Cl = CI,

N 0, CI N 0 CI 3H2 O.
Clorura de nitril. Clorura de nitrosil.

www.digibuc.ro

138

Acidul azotos, NO

OH.

Acest acid are mai putin oxigen deck acidul azotic. El formeaz4
Astfel avem azotitul de amoniu, NOONH4,
de care ne-am slujit la prepararea azotului, inclzindu-1 inteun
sAruri, numite

balon.

Compusii azotului cu oxigenuL


Azotul formeazg mimai cu oxigenul, (fiir hidrogen), mai multi
ox izi.

Protoxidul de azot, N20. Acesta e un gaz fr culoare i cu


miros dulceag. Dac insphlm acest gaz in cantitate mai mare,

el produce o veselie asemenea betiei ; din aceast cauz, Davy l'a


numit gaz ilariant. Oxigenul din el se poate desface usor de azot
si poate intretine arderile. 0 lumAnare cu cAteva puncte aprinse

sau o bucat de fosfor ard mai bine in el deck in aerul liber.


Bioxidul de azot, NO, e un gaz far culoare, care cum da de

aer se oxideaza, dnd vapori rosi de hipaozotid. Din aceast cauza


nu i se pot cunoaste gustul i mirosul.
Trioxidul de azot, N20,, e un lichid albastru, care fierbe la 30,5

Tetraoxidul de azot, I\1204, e un lichid incolor, la-12, care se

solidifica la 20, and cristale tot ail culoare. La 0 incepe a


se colora in rosu si culoarea devine cu atk mai intensg. cu ct

temperatura este mai ridicata. Culoarea rosie e datorit hipoazotidei NO, care se formeaz prin desfacerea moleculelor de N504.
Pentoxidul de azot, N206, e un corp solid care se topeste la
30 si fierbe la 470.
Acesti corupusl ai azotului cu oxigenul dovedesc in mod viidit
legea proportiilor multiple. In adevIr, cantitatea de azot rmne
aceiasi in molecula fiecdrui oxid, iar cantitatea de oxigen se face

de 2, 3, 4 si 5 ori mai mare dect cantitatea de oxigen in protoxidul de azot.

Fosforul.
Se cunosc bine dou stri alotropice ale acestui corp :

Fosforul ordinar si fosforut rosu.

i. Fosforul ordinar.

P = 31

P, = 124,

Istoricul. El a fost descoperit la 1669 de Brand, clmtar si alchimist din

Hamburg, care-1 obtinu calcinand la o temperatur inalt rezidiul obtinut prin

www.digibuc.ro

139

evaporarea urinelor; acest procedeu a fost tinut secret. Kunekel, thitnist din
Witternberg, si Boyle in Anglia, reusira a-1 extrage din urina. La 1769 Gahn '1
descoperi in cenusa oaselor s Seheek arata procedeul pentru extractiunea lui.

Starea naturalli. El nu exista in stare' libera, se gseste ins ca

fosfat de fer, calciu i magneziu. Fosfatul neutru de calciu existA

in mare cantitate In terenurile lias i cretacic, unde e datorit oaselor de mamifere, psAri si reptile, cari existau in acele epoce.
Fosforul existA in oasele animalelor sub forma de fosfat neutru de

calciu; el exist de asemenea in creer, in lapte, in icre i in plante,


si cu deosebire in seminte.
Apatita contine 80/e fosfat neutru de calciu. Fosforita 50-90 0.
Prepararea. Mult vreme s'a preparat fosforul din oase, dupa
metoda arAtat de Scheele.
Prepararea electricit, care a fost creatA in 1890, ainlocuit aproape
cu totul metoda cea veche, mai cu searnA in Germania, Anglia,
Elvelia i Statele-Unite. lat cum se opereaz. Se face un amestec
de fosfat natural, nisip i cArbune, mAcinate bine de mai inainte.

Acest amectec e incAlzit in cuptoral electric la o temperaturA

foarte inalt. Vaporii de fosfor care se formeazA se condenseazA


sub apA In vase de cupru. Cuptorul lucreazA fdr intrerupere
poate da, in unele sisteme, la 35000, 150 kg fosfor In 15 minute.
In procedeul Dill se incAlzeste un amestec de acid fosforic sirupos cu cArbune. Se formeazA numai corpi volatili : fosfor, apd
oxid de carbon:
4P04113 + C10 ------ 6H20 + 10 CO + P4

Acest fosfor e curatit In urrnA prin filtrare pe cArbune animal si

prin piele de aprioard. Operatia se face cu apA cald care tine


fosforul topit. In urmA e turnat in tipare care i da forma de vergele.
Fosforul se pstreaza in borcane de sticlA urnplute cu apa, care a
fost fiart, ca sA goneascA aerul, si In urmA rAcitA.
Proprietati fizice. Fosforul ordinar e un corp solid, far coloare,
sau slab colorat In galben ca chihlibarul, translucid si att de moale

inat poate fi zgriat cu unghia.

Densitatea lui la 100 este 1,83. El cristalizeazA in dodecaedri romboidali.


Sub 0', este sfrmicios ; acest fapt se intAmplA si dacA contine
sulf (1 oh,o), cnd devine i dur. Mirosul sAu seamn cu al ustu-

roiului. El se topeste la 44,4. Lichidul format are urmAtoarea particularitate. Cnd este rAcit cu incetul poate sA rAmAe lichid pAnA
la 30, desi ar trebui s: se solidifice la 44,4, dupa legea topirei
(un corp se solidificA la temperatura la care se topeste). Fenomenul
acesta se numeste suprafuziune. DacA punem in acest lichid rAcit
la +30 o bucAticA micAl de fosfor, solidificarea se face numai de
cdt i temperatura se ridicA pAnA la +44,4. Fosforul ferbe la 287.
El e insolubil In apA, se disolvA foarte putin in alcool si mai mult
in sulfura de carbon, benzen si materii grase. El este un corp otrei-

www.digibuc.ro

140

vitor. In cazuri de otrgvire se recomand sg se bea indatg esentat


de terebentina, care formeaz g. cu fosforul un corp insolubil care nu
mai trece in organism.
Proprietti chimice. Fosforul se combing foarte usor cu foarte
multi corpi. Astfel, introdus in clor, arde la temperatura ordinarg
cu cea mai mare usurintg transformndu-se In triclorurg (P Cl3) sau
pentaclorurg de fosfor (P Clu).
Cu oxigenul se combing de asemenea foarte usor. Am vgzut la
oxigen, c fosforul arde in acest corp cu luming multg i cu desvoltare de fum alb. Se poate argt in mai multe feluri usurinta cu
care fosforul se combing cu oxigenul.
Experiengi. Se tae o bucticd de fosfor (intr'un vas cu ap.), se usuci
cu hrtie de filtru si se inflsoarl in putin vat si se las intio farfurioar
la aer. Dup ctv timp incepe a Se ivi un fum alb si la urm fosforul se
aprinde.

El poate arde si sub apg dacg Ii inlesnim oxidatiunea, introducand


oxigen printr'o teavg. Acest lucru se poate face si in modul urmgtor :
Experientd. Se pune intr'un pahar plin cu apl (fig. 157) o buctica de
fosfor, ctev cristale de clorat de potasiu si se introduce prin o teav acid
sulfuric. Acesta atac cloratul de potasiu si, punnd oxigenul In libertate,
aprinde fosforul chiar sub apa.
Experientd. Punem Intr'o eprubet

putin sulfurd de carbon si o bud.pc1 de fosfor. Amesteedm pan& ce fosforul s'a disolvat. Cu aceast solufiune

se poate arata deasemenea aprinderea


fosforului In aer. Se intinde o coal de

hrtie de filtru pe o verge de sticli

cev mai lunga (se face un fel de


steag) si se scurge solutiunea de fosfor

peste hrtie. Se misc usor hrtia in


aer. In acest timp sullura de carbon,
care e volatil, se evapord. Fos:orul
disolvat rmne sub forma de prticele foarte mici in porii hrtiei. Dup.
catv timp, hrtia se aprinde dela sine,
in urma oxiddrii fosforului din ea.
Observari. Solutiunea de fosfor in sulfura de carbon nu trebue s se pstreze ;

Fig. 557. Arderea fostbrului sub apit prin


clorat de potasiu gi SO4H,

ea se prepara cnd avem trebuint si se toarnd cic beigare de seamd, age


ca sd nu cadet pe podeie de lemn, pe masci, pe haine ori pe meind.

Fosforul scnteiazg la intuneric in timp ce se oxideazg In aer.


Aceastg luming se numeste lumina* fosforica sau fosforescenta.
Prin lnclzire, fosforul se aprinde la 600; din aceastg cauzg chibriturile cu fosfor se aprind prin frecare.

www.digibuc.ro

141

La analiza aerului ne-am servit de o vergea de fosfor pentru a

lu oxigenul, (pag. 125).


Metalele se cumbinl cu fosforul la cald, dnd fosfure cristalizate ;
chiar i platinul este atacat in aceste conditii.

2. Fosforul rop.
El se obtine infierbntnd, la 2500, fosforul ordinar In vase inchise, fr aer. Se mai produce dacA punem fosforul ordinar sub
influenta razelor solare, (sub apA). AceastA transformare se face cu
pierdere de cAldurl
Proprietiti. El e un corp de coloare rosie, cu densitatea 2,148.
Se transformA in vapori la 260, sub presiunea ordinarA acesti vapori condensAndu-se dau fosfor ordinar. Spre deosebire de fosfo-

rul ordinar, fosforul rofu nu e solubil in sulfura de carbon si

nu e otravitor. Nu scnteiazei in intuneric ci nu se aprinde lesne,


ca fosforul ordinar ; el se aprinde deabiti la 260.
Clorul, bromul i iodul se combinA usor cu fosforul rosu, insd
fArA dezvoltare de lumin. In general, energia lui de combinare
e mai mica deceit a fosforuluz ordinar. Aceasta se explicA prin

faptul, cA la formarea lui s'au pierdut 19,200 calorii ; din aceastA


cauzA el este si mai stabil deck fosforul ordinar.
Intrebuinfdrile fusforului. Fosforul ordinar
fosforul rosu se intrebuinteaza pentru fabricarea chibriturilor: se consuma pe fiecare an peste 200.000
kgr. fosfor pentru acest scop. Fosforul ordinar si compusii sai se intrebuinteaza. si In medicina.
Chibriturile. Ele se fac cu fosfor ordinar sau cu fosfor rosu.
In amandoua cazurile betele sunt acute din lemn de brad sau plop bine uscat. Cele cu fosfor ordinar se fac in modul urmator: Se moaie beteIe In sulf
topit la 1250 (chibrituri de pucioasa), sau In acid stearic topit (chibriturile obi-nuite); dupa aceasta sunt cufundate inteo pasta facuta din ;
P ordinar .
. 3 prti.
.
. . .3
Bioxid de plumb 2
Nisip fin . . . 2

Guma.

Dupa ce se usuca, se acoper cu un lac colorat prin diferiti oxizi metalici,


Pentru ca ele si se aprind cu mai mare usurinta, se adaoga i mici cantitati
de clorat de potasiu in pasta.
Chibriturile eu fosfor ro,sy (=mite i chibrituri suedeze) nu sunt otravitoare si nu se aprind decat fiind frecate pe pasta intinsa pe una din fetele
cutiei in care se vind.
Pasta de pe chibrituri confine:

Pasta de pe cutie confine:

Clorat de potasiu . 100 prti.


Sulfura de stibiu 40 0

Fosfor rosu . . .
Sulfura de stibiu

Cleiu

Cleiu

20

www.digibuc.ro

100 parti.
80
50

142

Hidrogenul fosforat.
PH, = 34.
Fosforul formeaz cu hidrogenul trei combinatiuni : PH, hidro-

gen fosforat gazos, P,,H4 hidrogen fosforat lichid


drogen fosforat solid.

P4H2 hi-

Experiericl. Punem intr'un pahar ap g. cu putin acid clorhidric. Aruncrni


in aceast ap putin fosfurci de calciu, P, Ca,. Se formeaz un gaz cal e
se aprinde cnd es la suprafata apei si care formeaz niste inele albe ce
se lrgesc pe msur ce se inalt in aer. Fig. 158.
S'a format hidrogen fosforat gazos, amestecat cu putin hidrogen fosfo-

rat lichid. Acesta din urm e care se aprinde la aer si care aprinde in
urma pe cel gazos. In aceast reactiune, calciul s'a combinat c clorul, iar
fosforul s'a combinat cu hidrogenul.

lnelele albe sunt formate din acid fosforic care ia nastere astfel: PH, -I,- 202 = P04113.
Experientd. Se mai poate prepar hidrogen fosforat gazos amestecat
cel lichid i astfel. Se umple un balonas mic cu o solutiune ceva mai con-

centrat de hidrat de sodiu ; se pune in aceast solutiune atev bucdtele de fosfor ordinar si se astupl balonasul cu un dop prin care trece un
tub de culegere. (Fig. 159). Balonapl i tubut trebuesc umplute in Mirevujitiot

41=D

Cf2,

Fig. 159. Prepararea hidrogenului fosforat.

Fig. 359. Prepararea hidrogenului fosforat


care se aprinde singur.

gime cu ap, ca s nu rtimeie aer in aparat. Dac ar rmne aer, s'arproduce explozie, old hidrogenul fosforat s'ar aprinde in balonas chiar..
Se inallzeste incetul cu incetul. Dupd catva timp, gazul produs se aprinde-

la gura tubului care e cufundat intr'un vas cu apd. Se formeazd inele


albe de acid fosforic.

Acidul fosforic normal (ortofosforic).


PO(OH), sau P04145

El se prepar oxidnd fosforul cu acidul azotic, la cald.

www.digibuc.ro

143

Experienp. Prepararea se face in aparatul aldturat, (fig. 160), In care se


pune 1 parte fosfor rosu (In greutate) pentru 15 prti acid azotic. Se produce acid fosforic, care
rmne in vas si bioxid de
azot, care dinpreun cu o
parte din acidul azotic distil si se condenseaz . in
vasul R.

In industrie, se prepard
acidul fosforic tratnd fos-

fatul neutru de bariu (obtinut cu fosfatul de calciu


din oase) cu acid sulfuric.

Fig. x6o. Prepararea acidului fosforic.

(Ph 04)2Ba2 + 3SO4H2 = 3SO4Ba + 2Ph04113

Proprietti fizice i chimice. El e un corp solid, cristalizat


prisme rombice drepte, fuzibile la 39. E foarte solubil in apg,
ramnnd de regul in stare sirupoasl.
La 215 pierde o moleculg de ap in modul urmior :

/ OH

0=P

\0H

OH

\0

H2 0

P OH

\ OH

Acid difosforic sau pirofosforic.

La 4000 se deshidrateaz, dnd acidul metafosforic :

/0H

1.4

/ OH

+HO

= o==p=o

Acid metafosforic (comp arabil acidului azotic).

Sirurile acidului fosforic se numesc fosfati.

Avnd trei atomi de hidrogen in molecul, acidul fosforic poate


da nastere la trei feluri de sruri, dup cum inlocuim numai un

atom de hidrogen, doi, sau pe toti trei, prin atomi de metal monovalent. Astfel avem :
0 --= P

/ OH
OH

\ ONa

Fosfat monosodic=
Fosfat biacid de sodiu.

0 =-- P

/ OH

0=P

ONa

\ ONa

Fosfat disodic=
Fosfat monoacid de sodiu.

ONa
ONa

\ ONa

Fosfat trisodic=
Fosfat neutru de sodiu.

www.digibuc.ro

144

Cu metalele bivalente (id fosfati de felul urrnator :

/ OH

0..._ r a
0 = P \ 0.7.
k.,.

Fosfat monacid de
calciu.

0=P

/ OH

/ 0> Ca

OH

\ 0o> Ca

\ 00> Ca
0=P

0 = P --,-- OH

\ OH

\ 0> C4

Fosfat neutru de calciu,


care se gitsete in oase

Fosfat tetracid de
calciu.

Exfierient. Amestecdm o solutiune de fosfat trisodic cu o solutie de


azotat de argint. Se formeazg un preCipitat galben de fosfat neutru de
argint, PO4Ag3.

Toate skrurile neutre solubile ale acidului fosforic dau precipitat galben cu azotatul de argint.

Arsenul.
As = 75 : As4

300.

Istoricul. Oarecare compusi ai 'arsenului erau cunoscuti de filosofii greci:


Aristotel, Dioscorid, etc., care II numeau arsenicon. Abi In secolul al XV,
Albert cel Mare qi B. Valentin, il descriu ca element. La 1733 chimistul
Brand Il descrise In mod amnuntit, artnd c arsenicul alb (As, 0) este
un oxid al acestuia.

Starea naturall. Se gseste cAteodat in stare de libertate, alturea cu sulfura de argint si staniu. Mai des se gseste sub forma
de sulfuri, precum : Realgar (As, S2) sau Orpiment (As2 Ss) ; precum si in o multime de combinatiuni mixte ca : Sulfo-arseniure
de fer = Fe, As, + 2 Fe S2 (Mispickel), de cobalt, de nickel, etc.
Mai existd in unele ape minerale (precum la : Bourboule, Plombires, Roncegno, Levico, Vichy, Dorna din Suceava, etc).
Propriettlti. Arsenul se prezint in cloud stri alotropice : cristalizat i amorf. Se volatilizeazd frd a se topi. Inclzit in aer, arde
cu o flacr verzue palidd, transformndu-se in As, 03, si rdspdndind miros de usturoiu. Praful de arsen aruncat in clor se aprinde
si arde cu o flacrd albd transformndu-se in As Cl3, (fig. 103).
Arsenul curat nu este otrvitor. Pulberea find de arson, oxidandu-se cu incetal in atingere cu aerul, se face otrdvitoare ; din
aceast cauz e intrebuintat pentru facerea hrtiilor cu care se
omoar mustele.
Compusii sdi sunt foarte otrdivitori si se intrebuinteazd in medicind.

Trioxidul de arsen (Anhidrida arsenioas) = Soricioaic.


As, 03 = 198.
Acest corp e cunoscut Inca din vechime, sub numele de arsenic sau ar-

senic alb.

www.digibuc.ro

145

Proprietilti flzice. Ea e corp solid si exist In 2 stgri deosebite


yrin propriettile lor :
Anhidrida sticloasS
Aspectul gi forma
cristalin

Densitatea

Amora gi
diafanit

Anhidrida portelanoasa (cristalin)


Cristalizatk, octaedri
sistem cubic

3,738

3,699

1/
Solubilitatea in ap
1// 26
i 80
Anhidrida arsenioas, in momentul solidificarii sale, se obtine In
starea sticloas; cu timpul ea devine opacA, incepnd dela suprafat spre centru; seamAn cu portelanul si vazut la microscop este cristalizat in octaedri regulati (fig. 161). Accast transformare se face cu pierdere
de cldurg.
.

Propriet41 chimice. Ea se disolv

In ap, dnd acidul arsenios As (OH),.


Crbunele o reduce la cald :

Fig. 16z. Cristale de As3 03.

Fig. 562. Reducerea anhidridei arsenioase

prin arbune.

4As2 03 + 3C2 = 2As4

6C05

Exleriengt. Arnestecalm putina soricioaica'. cu Carbune i punern amestecul intr'un tubusor, (fig. 162). Inclzim captul a. Se formeaz CO, si As.
Vaporii de arsen se sublimeaza In b formand o oglinda neagr strallucitoare.

Hidrogenul nscand reduce anhidrida arsenioas5, transformand


.arsenul In hidrogen arseniat, As H3, (la fel cu NH3 si PH3).
+ 6H2 = 2AsH3 3H20
Anhidrida arsenioas este foarte otrvitoare.
Experient. Incalzim pe clrbune la suRator putin soricioaical ameste-cat cu carbune, (fig. 164). Se produco' un furn alb care miroase a usturoi.
_Acest miros e carac:eristic pentril arscn.

Stibiul (Antimoniul).
Sb = 120,2
Istoricul. Pliniu numi Stibiain sulfura
antimoniu (Sb, Sa, stibina).
B. Valentin, catre sfarsitul secolului al XV-lea, izola acest corp.

Starea naturalii. El se gsete combinat cu sulful (stibina) in


Franfa, muntii Harz, Suedia, Borneo, etc., si sub forma de oxid
.de stibiu (Sb2 03) In Algeria.
10

www.digibuc.ro

146

Proprietiti fizice i chimice. Stibiul este un corp solid, cu luciuE


metalic, de coloare albAstrue, cristalizeazg in romboedri, ce se apropie de cub.
El se sparge cu usurintd si se poate pisa. Densitatea lui este
6,715, se topeste la 430' si se volatiseazg la 15000. El nu se oxideaza in aer la temperatura ordinatl ; la rosu d un oxid volatil,
cristalizabil (Sb2 03).
Experienta. Topim o bucltica de stibiu pe crbune cu ajutorul sufltorului, (fig. 164). Arunclm o picIturl de stibiu topit pe o coald de hrtie,

Fig. x63. Linii desenste de atibiul topit aruncat pe hartie.

care a fost indoit in sus pe la margini.Stibiul topit se miFI, impr4tiincl


scintei albe strlucitoare, din cauza oxidatiunei repezi. Pe hartie rma
niqte urme scrise, particulare, (fig. 163).

Am Arazut la clor, c pra-

ful de stibiu se aprinde si


arde cu luminA i fum cnd

e aruncat in acest gaz, (fig. 99).

Intrebuinfari. El intr la

compozitia mai multor aliage.


Dintre acestea, cel mai Insem-

nat este acela din care se fac


literile de tipar (80% plumb,
20/0 stibiu).

Familia azotuhii. Azotul,

Fig x64. Topirea stibiului pe


carbune, la sufltor.

fosforul, arsenul si stibiut

formeaz familia azotului sau a metaloizilor trivalenfi.

Borul
B = 11
.

Istoricul. El a fost descoperit de Gay-Lussac

Davy in Anglia, la 1808.

www.digibuc.ro

i Thnard in Franca i

147

Starea natural. El exist in natur sub forma de acid boric,


borat de cakiu si borat de sodiu.
Proprietfiti. Borul este un praf care inegreste degetele, e ru
conduator de electricitate si nu se topeste la temperatura arcului
voltaic.

Se aprinde si chiar arde in aer sau oxigen cu lumind, and 132, 0,,
la temperatura de 7000. El reduce oxizii mai bine deck carbonul.
Borul este un metaloid trivalent. Cu toate acestea el nu intr in
familia precedent.

Acidul boric.
B (OH), = 70
El a fost descoperit de Homberg, la 1702.
Starea naturali. Exist' ca borat de sodiu (borax), inteun mare
nurnar de lacuri si izvoare minerale, In : Indii, Tibet, Ceylan, apele

minerale de la Wiesbaden, Vichy, Cozla (Piatra), etc. Craterele


vulcanilor contin eke odat cristale de acid boric. Gazele care es
din fumarole si suffioni (Toscana) contin acid boric.
Extractiunea. Gazele si vaporii de ap ce es din suffioni sunt
disolvate in apa din basinurile acute pentru acest scop (lagom),
fig. 165. Apele acestea sunt evaporate pe niste table mari de plumb,

Fig. z65. Extractiunea acidului boric in Toscana.

care fiind putin inclinate, conduc apele concentrndu-le inteo c61dare. In aceasta se depune acidul boric.

Proprietiti fizice. Acidul boric se prezint in foite albe, side-

foase, unsuroase la pipit, cu gust slab acid. Densitatea lui e 1,48.


El se disolv in 25 parti ap la 14.

Proprietti chimice. Solutiunile de acid boric dau o culoare

rosietia slaba" hrtiei de turnesol.

www.digibuc.ro

148

Disolvat in alcool face ca acesta s ardd cu o flacdr verde.


El e tribasic si srurile sale poart numele de borali.
Intrebuintdri. El se intrebuinteaz pentru fabricarea smalturilor ; astfel cu
boratul si silicatul de plumb se acoper obiectele de faianta.
Fitilurile dela lurnandrile de stearin& sunt muiate intr'u amestec de acid
boric qi acid sulfuric, pentru ca sa se indoiasca in afar& in momentul arderei
si astfel sa ardl complet. El e un antiseptic puternic ; in cantitate de una la
mie impedeca fermentatia laptelui. Din cauza acestei proprietti se intrebuinteaz In medicin& (vat& boricata, vaselina boricata, solutiuni de acid boric).

XIV.

CARBONUL.
C = 12
Starea Naturahl. Carbonul exista in stare nativg ca diamant si
cd grafit. El e foarte rspandit In combinatiuni cu hidrogenul In
ceirbunii fosili si cu oxigenul In bioxidul de carbon. Se gseste
In cantitate foarte mare in corpii animalelor si plantelor ; astfel
tesutul lemnos (celuloza), care constitue 96% din lemnul uscat, con-

tine 44 45% carbon.


Proprietiti fiziee. Carbonul este un corp poliform. El se pre-

zint in dou stri cristaline si in stare amorf. Avem asa dar, trei
varietti de carbon, cari sunt urmtoarele:
1. Dianiantul este carbon curat, cristalizat in sistemul cubic. Formele principale in cari se gsesc sunt : octoedrii si dodecaedrii romboidali. Cristalele de diamant au adeseori fetele si
muchile lor curbate. Diamantul este de obiceiu in-

color, mai rar colorat in


albastru, galben sau ne-

gru. El se gseste in nisipurile aluvionilor in: Indii, Borneo, Brasilia, AFig. 166. Cristale de diamant.
frica de sud, Siberia si in
muntii Urali. Densitatea
lui variazA 'nitre 3,yo si 3,y)-. El este foarte refringent, ru conducator de cAldur si electricitate si cel mai dur dintre toti corpii.
Diamantul este transparent pentru razele Rntgen, spre deosebire de
sticl.

Se deosibesc trei varicati de diamant :


a) Diamantul proprM zis, cel mai scump. In termen mijlociu 1 carat (212

mgr.) prettieqte intre 300 7i 400 lei. Greutatea celor mai mari diamante de felul

acesta ce s'au lucrat panl acum este urmItoarea :


Regentul Frantei= 28 gr. 8 ; Marele Mongol = 55 gr., diamantul Rajahului de la Matam.(Borneo) --= 75. gr. Cel mai mare cantrWe 205 gr., el provine din minele de la Kimberley (Africa de sud).

www.digibuc.ro

149

TMerea diamantelor. Puterea sclipitoare a diamantului se poate mri prin


tgerea artificiald, care pare a fi fost fgcuta pentru intAia oarl In secolul XIV

studiatg mai de aproape pe la 1476 de care Louis de Berquem de la

Bruges (Franta). Diamantele se lucreazg in cloud feluri, dupg cum bucata intrebuintatg. este mai latg. sau
mai sferoidald. In cazul ntiu, fundul

se face lat i fetele noi se fac numai

pe o parte (r, r'); acest mod de lucrare se numeate: tgerea in rozetd.


Dacl se fac fete noi pe amandou
pgrtile, llsind numai o mica fatg la

partea superioarg (b, b'), avem tderea

in briliant.
b) Bort sau diamantul rotund, serveate la tgerea fetelor celuilalt.
c) Carbonado, gsit in bucgti mai
negre, serveate la tgerea sticlei ai la
facerea perforatorilor, cu cari se sco-

Fig. 167. Diamante tliate.

besc tunelurile in rocele mai dure.

2. Grafitul se prezintA sub forma de lame hexagonale, de coloare


cenusie, cu luciu ca al otelului si unsoroase la pipAit. El e bun conducAtor de cAldurA si electricitate si are densitatea 2, 2. Grafitul se poate
obtine disolvnd cArbunele in fer. DupA rAcire, disolvnd ferul in
acid clorhidric, ne fAmAn prisme hexagonale de grafit. El se gseste

in terenurile vechi, in sisturi de ardesie sau in filoane, in: Spania,


in Siberia, lakutsk. El serveste la fabricarea creioanelor si a creuzetelor. Cu pulberea lui se lustruesc obiectele de fer si de tuciu i tiparurile la galvanoplastie;.serveste si la
facerea unsorilor pentru

3. Carbonul amorf. In stare amorfA gAsim mai multe feluri de

carbon :

a) Carbonul fabricat prin arderea lemnului. Pentru a-1 prepar se


iau ramuri de lemn verde; lungi de 60cm., si se pun pe imprejurul a
patru pari lungi bAtuti in pAmnt, cari servesc de cos (fig. 168 si 169).

(i111941111%
1111111M

1111111fill entl,
Fig. 168 gi 169. Aezarea i arderea lemnelor pentru fabricarea clrbunelui.

Se acoper apoi cu frunze

pAmnt, lAsnd si la partea de jos

niste mici deschideri, pentru intrarea aerului.


In urmA, se aprind si se lasA sA arzA ctv timp. Combustiunea

www.digibuc.ro

150

fiind incomplect, lemnul pierde apa i hidrogenul sat', iar carbonul si cenusa rmtin.
Carbonul de lemn se mai prepara distilnd lemnele in vase de fer
inchise (1).

Carbonul preparat in aceste moduri cu lemne ware de plop,


castan, teiu, etc., cam pe la 400, serveste la fabricarea ierbei de
puscg. Cel preparat cu lemne mai grele (stejar, jugastru, etc.) se
numeste mangal si se intrebuinteaz la ars. Cel preparat la 400
conduce rti caldura si electricitatea, iar cel preparat la 1200
1500 e bun cunductor de cldurd si electricitate; din cauza aceasta se pune in puturile, in care se conduce firul paratrsnetului.
b) Carbonul vegetal sc mai obtine arzAnd hrtia, miezul de pAine

si mai cu seam zahrul. Cel obtinut prin calcinarea zahrului

in creuzete e foarte dur, sgArie sticla i e un carbon foarte curat.


Carbonul vegetal are proprietatea foarte insemnat de a absorbi
gazele, mai cu seam pe cele vtmtoare; astfel un volum de carbon 'de lemn absoarbe :
90 volume gaz arnoniac

hidrogen sulfurat
55
bioxid de carbon
*
35
9,25
1,73

oxigen
hidrogen.

Din aceast cauz se intrebuinteazd cu succes la filtrarea apei, la


desinfectarea latrinelor, etc.
c) Carbonul din furn. Substantele vo-

latile si avute in carbon, precum tere-

bentinele, resinele, etc., fiind arse incom-

plect inteun curent de aer, produc un


fum avut in carbon fin pulverizat.
In aceste conditii se formeazi funin-

ginea in cost4ile noastre. In industrie

substanta volatil se pune inteun vas pe


focul F, (fig. 170), iar pulberea de carbon
se depune in camera A si pe clopotul B.

Se poate trece acest fum prin o serie


de camere, in care se depune carbonul;
in cele mai apropiate se opreste carbonul mai ordinar, iar in cele mai deprtate carbonul mai fin.
El serveste la fabricarea negrelei de
tipar si amestecat cu argil (de 2 sau 3
ori greutatea sa) la facerea creioanelor
Fig. 17o. Prepararea carbonului
de desemn.
din fum.
Tuful se prepar in China din carbonul de fum, obtinut prin arderea unor substante aromatice.
(1) Vezi chimia organicl, la acidul acetic: Aparatul pentru obtinerea acidului pirolignos.

www.digibuc.ro

151

d) Cocsul (Koacs). La distilarea crbunilor de pmnt, pentru


prepararea gazului (1), se obtine un carbon poros, dur si lucitor,
cu aspect semi-metalic, numit cocs. Acesta se mai poate obtine arzand incomplect cOrbunii de pdmnt aproape in aceleasi conditii
ca si carbonul din lemne.
e) Carbonul din retorte. In acelas timp cu cocsul se adunA la
partea superioarl a retortelor, in care se face distilarea, un carbon
(fur, cu densitatea 2,3-2,7, bun conductor de caldur sl electricitate, numit carbon din retorte. El provine din descompunerea
combinatiunilor de carbon si hidrogen, ce se dezvolt din carbunii
de pmnt la temperatur tria1t6; se IntrebuinteazA la facerea elementelor Bunsen i la lmpile electrice cu arc.
f) Carbonul din oase sau carbonul animal. Oasele animalelor,
tiind fcute din 60 % substante organice, pot s dea carbon prin
arderea necomplect. Acest carbon contine 88-900/0 fosfat de
calciu, de care se poate sepal-A tratndu-1 cu acid clorhidric, care
disolv fosfatul.

Carbonul animal are proprietatea de a decolor substantele organice. Astfel, dac amestecArn vinul rosu cu acest carbon inteo
sticl5. si .il filtrm, dup ctv timp, el va trece necolorat.
Din cauza acestei proprietAti el serveste la decolorarea zahrului,
siropurilor, etc. Cu el se fac si filtre pentru purificarea apei.
Carbonul pur. VarietAtile descrise 'Aril acum nu pot fi considerate ca fiind carbon curat, din cauz4 cA toate, chiar 0i diamantnl,
lasci cenuse prin ardere.
Intre varietAtile naturale, mai pur este diamantul. El contine urme

de substante strAine, pe cand grafitul are 1-2 Ve din acesti corpi.


Dintre variettile artificiale, mai curat e carbonul facut din zahr,
care dO urme de cenuse si mai impur cocsul cu 4-50/0 cenuse.

0 proprietate generall a tuturor acestor varietti este de a nu


se topi nici la temperaturile cele mai Inalte (3,600), cnd trece
in vapori de-adreptul, si de a da toate grafit, (la 2000 amperi si
70 volti).

Diamante incolore mici, dar visibile cu ochiul liber, au fost

obtinute de Moissan.
Cel mai bun disolvant al carbonului este ferul topit, care prin
rAcire II depune sub forma de lama hexagonale (grafit).

and carbonul gazos reia starea solid, ne d totdeauna grafit.

Cgrbuni fosili. Afar de varietatile descrise mai sus, se mai gsesc in


naturl corpi foarte avuti in carbon, cari sunt considerati ca productele carbonizrei trunchiurilor de arbori inl6.untrul parnantului, in decursul timpului.
Intre acestea avem :
Antracitul care e dur, compact, cu aspect semi-metalic, cu densitatea 2
li contine 96-98 % carbon. El se gasete la noi In Gorj. Se intrebuinteaz
la ars in cuptoare cu un curent bun de aer.
(1) Vezi chimia organica. Gazul de luminat.

www.digibuc.ro

152

Carbunele de pamant = Hulia este, negru, cu luciu semi-metalic, cut


densitate intre 1,16 si 1,6o, si contine 60-90 0/0 carbon.

LignItul=rucioasa (Dimbovita), Sdnge de smeu (Suceava), este de coloare cenusie sau neagr, contine 48-660/0 carbon. El se exploateag la noi

la .otnga (Dmbovita), Filipqli (Prahova) si mai exista InMehedinli (Bahna),,


Buzau (Slseni), Bacu (Comtnesti si Clint), Neamtu (Agapia, Galu i Largu),
Suceava (Baia Bogdnefti, Rotofieinefti, Sasca i .Folcidnefti.

Turba care contine 6004 carbon. Exisa si la noi pe tat-muffle Dunlrei si


In Basarabia.

Proprietati chimiee. Toate varietgtile de carbon, arse in oxigen


sau in aer, dau oxid sau bioxid de carbon, dupg cantitatea de oxigen cu care se combing :

C2 + 02 = 2C0
Oxid de carbon
C2 + 202 = 2CO2
Bioxid de carbon
Aceste combinatiuni se fac cu desvoltare de cgldurg si lumini.
Cantitatea de cgldur ce se desvoltg este aceiasi pentru toate varietgtile de carbon : aproximativ 96,900 calorii.
Cu hidrogenul se combing direct sub influenta descArcgrilor
Qelectrice :
.

Co -I-- H2 = C2 H2

:1:11

Acetilena.

Carbonul inrosit descompune

apa, se combing cu oxigenut

dg oxid de carbon si hidrogen:

C2 H-I2H20 = 2C0

2H2.

Aceasta se poate dovedi vrnd un cgrbune inrosit sub un.


clopot umplut cu apg, (fig. 174.
De acest fenomen se slujesc
ferarii care atAt focul si crbunii, stropindu-i cu puting apg..

In industrie se produce In

Fig. 171. Descompunerea apei prin carbon Inropt.

mare acest amestec, trecnd va-

pori de apg peste antracil inrosit. Acest amestec se numeste gaz


seirac sau gaz de Oa i slujeste la ardere in cuptoare sau la punerea in miscare a motorilor cu gaz, (ca in marea tipografie unde
s'a fiprit aceastg carte).
Carbonul reduce oxizii metalici prin incglzire, producnd oxid de
Carbon, dacg oxidul e greu de redus, i bioxid de carbon in cazul
contrar.

2ZnO + C2 = Zn

2C0

4CuO + C2 = 2Cu2

www.digibuc.ro

2CO2

153

Pe aceastei proprietate a carbowdui se sprijinei o bunii parte


din metalurgie.
Carbonul se combina direct, la cald, cu ferul, inanganul, calciul etc , pentru a form combinatiuni numite carburi.
Intrebuintarea. Din cauza puterii sale reducatoare, carbonul e
foarte intrebuintat pentru prepararea fosforului, arsenului, potasiului,

zincului, ferului, etc. Se mai intrebuinteaz


medicin si la unele filtruri.

si

ca desinfectant In

Oxidul de carbon.
CO = 28.
Istoricul. Oxidul de carbon a fost dcscoperit de Priesfiey, la 1799.

Carbonul formeaz cu oxigenul dou combinatiuni : oxidul de


carbon, CO, si bioxidul de carbon, COo. Cnd arde carbonul in oxigen putin se formeaza" oxid de carbon i cnd arde In oxigen mult
se forrneazd bioxid de carbon.
Se observ, adesea inteo sobA cu jaratec, ca se formeazA niste
limbi de foc albAstrui. Acestea sunt formate din oxidul de carbon

produs prin arderea necomplet a jaratecului,


carbon arde apoi in aer cu flacrit albristruie.
Prepararea. 1. In acest mod se
fabric in unele industrii oxid de
carbon in cantitate mare. Acest
oxid e dus apoi in cuptoarele cu-

si

care oxid de

venite unde arznd cu flacra. Incalzeste cazanele ce sunt de inclzit, (fig. 172). Reactiunea care are
loc este : 2C 02 ---- 2C0
2. In laborator, preparatn oxid

de carbon incalzind acid oxalic

cu acid sulfuric, (fig. 173). Se for-

meaz oxid de carbon, bioxid de


carbon si ap5. Separarea oxidului

de biokid se face trecnd ames


tecul prin vasele spltoare B si
C in care se pune hidrat de calciu
(Ca (OH)2) sau hidrat de potasiu

eig

(KOH). Bioxidul de carbon rrnne


11 aceste vase sub form de car- Pig. 272. Prepararea oxiduhii de carbon prin
arderea necomplecta a carbunelui.

bonat de calciu

Ca< OH
OH + CO2

CO3Ca + H20

sau carbonat de potasiu.

www.digibuc.ro

154

2KOH + CO2 = CO3K2 + H20

iar oxidul de carbon e cules in cilindrul D.


Experienrd. Aceast incalzire

se poate face si
intr-o eprubeta ;
apropiind gura
eprubetei de o lu-

manare aprinsa,
se formeaz o
flacar albstrue
care arat c oxidul de carbon

format arde in
aer.
141

2-0
g

-11

,i1111001:5ilialg MIN

Fig. 173. Prepararea oxidului de carbon.

Proprietfiti fizice. El e un gaz


fgr . coloare, far
gust si fr miros.

Densitatea luI este 0,968 (ca a azotului); el este prin ut mare de 14


ori mai greu dect hidrogenul. A fost lichefcut i solidificat. Ferbe
la
1900 si se topeste la
207.

Proprienti chimice. Oxidul de carbon e un corp neutru, adic


nu e nici acid, nici baz. Arde, dui:4 cum am spus, cu o flacrl
albstrue, dnd
:
CO + O = CO2
Amestecul de CO + O explodeaz cnd vine in atingere cu o
flacr, intocmai ca i amestecul de oxigen i hidrogen.
Oxidul de carbon e foarte otrvi tor. Respirat fiind impreun cu aerul, in
cantitate de 20/0 poate s omoare imediat pasrile, iar 30/,, animalele mari. El

se combin cu hemoglobina din sange, and compusi stabili, cari nu se pot


descompune dect foarte greu prin oxigen. Din cauza aceasta el pioduce
moarte prin lipsa de oxidatiune (asfixie). Este asa dar primejdios a respir
productele de combustiune ale carbonului, ceeace se intmpla dac se pune
capacul la sob inainte de a se stinge jeratecul in vatr, sau dac Incalzim o
camera cu jaratec, ori stm intr'o camera: In care se calcd rufele cu ferul
umplut cu carbuni.

Bioxidul de carbon.
CO2 = 44
Istoricul. El a fost descoperit de Van Helmont la 1648, care l'a numit gaz
silvestru. Lavoisier, la 1776, arzand diamant in oxigen, obtinu acest corp si
arata compozitiunea lui.

www.digibuc.ro

155

Starea iiatural. Bioxidul de carbon este foarte rspandit in

natura. Astfel, se gaseste In atmosfera, in apa i in pamant. Prezenta lui se datoreste vulcanilor, respiratiunii animalelor, fermentatiilor i combustiunilor. Cantitatea ce o gasim in atmosfera variaza

in rapot invers cu inltimea.


Astfel la :
Clermont-Ferrand

(indltime = 395 m.) . . 31,5 vol. CO, in 100.000 vol. aer.


= 1.466 ( . 20.3

Piscul Puy-de-Deane (
Sancy . . . . (

= 1,884 D

17,2

In ora5e cantitatea este cu mult mai mare; ea poate sa *nga pInd la 35

sau chiar 40 in 100.000 vol. aer.


In sable de teatre, rdu ventilate, proportia poate merge pang la 5 sau chiar
10 la mie; in conditiile acestea, produce durere de cap, greatd
Fiecare orn produce in 24 ore 1 Kgr. de CO ceeace ar face 2 milioane de
tone pe zi, de la toti oamenii i animalele de pe suprafata pdmntului.
Numai in Europa, arzdndu-se pc fiecare an 150 milioane tone de cdrbuni
de pdrnnt, se desvolt 350 milioane tone CO eceace ar face pentru tot pamntul 3000 milioane tone CO, pe an. Aceast enorind cantitate este transformat de filante In tesut vegetal fi oxigen liber, care se recta' atmosferei
sub forma de ozon.

Prepararea. El se prepara prin descompunerea carbonatilor cu


acidul clorhidric sau sulfuric :
CO3Ca

2HC1

CO, + CaC12

1120.

Aparatul, In care se face aceasta preparare este identic cu acela


care ne-a servit la prepararea hidrogenului (fig. 34 si 37).
Experienta Ca s ardtdm producerea de CO e deajuns s punem o
picdturd de acid clorhidric peste o bucdtica de cret. Se produce o fierbere

datorita bioxidului de carbon ce se desvoltd. Dupd aceasti fierbere se


poate cunoWe daca un corp e un carbonat. In uncle cazuri e de nevoe
ca ace] corp s fie pisat i praful format O. fie incalzit putin cu acid clorhidric intr'o eprubeta.

Proprietiiti fiziee. El e un gaz incolor i fr. miros. Densitatea


lui e 1,529 la 0, el este de una si jumtate ori mai greu deefit
aerul si de 22 ori mai greu deck hidrogenul. Din cauza aceasta
el poate fi turnat dintr'un vas superior in altul, intocmai ca un
lichid. Un litru de ap la 0 disolva 1 I. 797 de CO,. Astfel se
face apa gazoasa (sifoanele) disolvnd un volum de CO2 de.5 ori
mai mare decat volumul apei, la presiunea de 6 atmosfere.

El a fost lichefacut de Faraday.

In industrie se preparl astdzi cantitti mari de bioxid de carbon lichid prin


pompe de compresiune in cilindri de fer.

Bioxidul de carbon lichid este incolor, cu densitatea 0,928, la 0.


Evaporndu-se, la presiunea i temperatura ordinara, temperatura
lui scade pana la 78, iar in vid pana la-97. In cazul acesta,
el se solidifica transformndu se inteun corp alb ca zapada.

www.digibuc.ro

156

Dac amestecgm bioxid de carbon solid cu eter i evapornt


repede In vid, temperatura lui scade la-140 si se transform intr'un corp cristalin, ca ghiata. Bioxidul de carbon solid e ru conduator de cldur si se evaporeaz foarte incet In aer. Desi
temperatura lui e foarte scAzut, putem totusi sa-1 tinem in mn.
fr pericol, din cauzA c fiind foarte volatil, e Invelit In totdauna
inteun strat de gaz. DacA ins 11 strngem intre
degete, produce arsturi dureroase (calefacfiune).

Proprieati chimice. Bioxidul de carbon nu


arde si nu Intretine arderea. Dac4 ti turnrn
peste o lumnare aprins, aceasta se stinge,
(fig. 174).
Corpii combustibili ca H, P, C 0 Si, II descom-

Fig. x74. Stingerea unei


lunAnri aprinse
prin CO.,.

pun la cald lundu-i jumtate din oxigenul su.


Astfel:
C2 + 2CO2 = 4C0.
Bioxidul de carbon se hidrateaz4 In contact
cu apa, dnd acidul carbonic, CO3H2, care este
foarte nestabil.
DacA '1 trecem intro solutiune bazic, el formeaz sruri fixe, numite carbonali :

CO2 + Ca(OH)2 = CO3Ca + H20.


Experientd. Aceasta se poate dove& fgcnd sg treacg un curent de
C00, sau suflnd in acest caz bioxidul de carbon expirat din plmini,
printr'un tub de sticl, intr'o solutiune limpede de hidrat de calciu. Se
obtine imediat un precipitat alb de carbonat de calciu. Se observ, c
dupg aceastg reactiune se formeazg si afta, pe lng carbonat de calciu.
Acest lucru se Intmpl cnd se vgrueste sau se usucd tencuelile In aer.
Sub influenta bioxidului de carbon din atmosfer, varul din tencueli se
transformg In carbonat de calciu si se intgreste, iar peretii se aburesc cu
apa care ia nastere (nu cu apa tencuelii). Aceast abureal se observ mai

bine in casele noug, cnd incep a fi locuite, ori cat ar parch de uscate.
Bioxidul de carbon produs prin respiratie si prin arderi transformg hidratul de calciu 1ro carbonat i desvolt apg. Se Inlturd acest neajuns arznd

In asemea camere, cu ferestrele Inchise, mangal. Acesta produce mult


CO2, care transformg mai repede varul In carbonat.

Intrebuintarea. El se intrebuinteazg la faccrea apei gazoase (sifon, apa de


Seltz artificiall), la fabricarea sampaniei, la scoaterea varului din zahr (la
fabricarea zaharului), la producerea temperaturilor sclzutc, etc. Poate produce
moartea omului si a animalelor mari cand ocup cel putin 300/0 din volumul
aerului.

Acidul carbonic.
CO(OH)2 = CO3H2.

El se prepar disolvnd bioxidul de carbon in ap, cu deosebire sub presiune. Voind a-1 izola, se descompune in CO2 si H20.

www.digibuc.ro

157

Din cauza aceasta, apa gazoas (sifon) fierbe cnd e scoas in pahare, de oare ce acidul carbonic cuprins in ea se descompung.
El este un acid bibazic, d prin urmare, dou feluri de sruri :
monoacide i neutre, foarte respndite in natur.
CO3HK

CO3K2

CO3Ca

Carbonat acid de potasiu


=carbonat nionopotasic.

Carbonat neutru de potasiu


=carbonat dipotasic.

Carbonat de calciu.

Cu metalele bivalente poate da si sruri acide in modul urmAtor:


OH

0 =-- C < OH
OH

C < OH
> Ca + 2H20
0
C < OH

0
+ Ca < OH
OH

Hidrat de calciu

Acidul carbonic
2 molecule

Carbonat biacid de calciu.


=Bicarbonat de calciu.

Experientd. Punem Inteun palm- afiti


var i introducem bioxid de
carbon, fie din aparat, fie din plamanii nostri, suflnd printr'o teavg. de
Apa se tulbud din cauza carbonatului de calciu care se formeazg.
Introducind mai mult vreme bioxid de carbon, apa ss, limpezeste din nou.
Carbonatul de calciu, insolubil In apa, s'a transformat sub influenta unui
prisos de CO, In bicarbonat de calciu solubil In apa. Incalzind aceast,
solutiune limpede, sau lsand-o mai multa vreme la aer, ia se tulburr
din nou. Bicarbonatul se preface din nou In carbonat insolubil si se produce CO,H, care se desface In CO, si H2O.
Aceasta experienta ne arata cum se formeaza stalagtitele si stalagmitele
(a se veclea la carbonatul de calciu).

wmazan

7,.--

'n

,ffArrAa
,-t.
-gt,
grAmm
ErfargAgrel4./ S N717-T--7-

WAMPRAW,

WW/rWliglei;4,
O
MW'

0/

rev
eer

11

!II
'.1;

te
A,..

---

"Wei7,ri2
warzsiox

xxv.y

"7,

Fig. 175. Prepararea sulfurei de carbon.

Sulfura de carbon = CS2. Ea a fost .descoperit de Lampadius


la 1796. Se prepar introducnd prin E bucti de sulf peste carbonnl inrosit in retorta B, (fig. 175). Sulfura de carbon ce se for-

www.digibuc.ro

158

meazA se condenseazA o parte in vasul J si altA parte in rAcitorul

T R. Prin N i S se poate scoate sulfura de carbon formatA.

Ea e corp lichid, volatil, cu miros urit de varzA stricatk cu den-

sitatea 1,293. Ea fierbe la 450 si nu s'a putut solidificA pAnA acuma.

Fiind evaporatA repede, temperatura ei scade pan. la-60.


Sulfura de carbon, fiind aprins5, arde cu o flacArA albastrA :
CS2 4: 302 == 2S02

CO2.

Intrebuintarea. Sulfura de carbon sluieste ca disolvant al Knultor corpi (sulf,

fosfor, materii grase), ca inseciicid si la facerea termometrului. Ccind se


umbid cu sulfurci de carbon, trebue sa ne ferim de foc prin apropiere. Ea
se afirinde si la distantei ,si poate da nagere la explozii ci nenorociri.

Siliciul.
Si = 28,4.
Istoricul. El a fost izolat pentru ntia oarg. de Berzelius, in 1808, in stare
amorfa, si cristalizat de S-te Claire Dville, la 1854, care deodat cu Wohler
a studiat acest corp.

Starea naturali. ExistA in combinatiuni, mai cu seaml ca bioxid


de siliciu, Si 02, in cuarf, nisip, etc., si in numeroase sAruri, silitali. El e de mare insemnAtate in mineralogie i geologie.

Siliciul este tot attit de insenniat in regnui mineral ea si

carbonul in regnul animal si vegetal.


Siliciul are trei stAri alotropice : siliciul amorf, siliciul grailtoid si siliciul octaedrie (adamantin). Aceste stAri se aseamAn
cu acelea ale carbonului. Pe cAnd siliciul amorf nu e cristalizat si
nu conduce cAldura i electricitatea, siliciul grafitoid cristalizeazI
in foiti hexagonale si conduce bine, ca
grafitul, c5.1dura i electricitatea.

Toate varieteilile de siliciu ard in oxigen cu lumin mull, dnd


bioxid de siliciu, care inveileste siliciul
opreste sei ardei contpled, dacei e in buczjele mai mari.

Bioxidul de siliciu (anhidrida


Si 02
Este un corp de o mare importantA in mineralogie i geologie.
El e foarte rAspAndit in naturA. Astfel toate varietAtile de cuart
(cuartul ordinar = pisatul boului) sunt Si 02 cristalizat si colorat
prin diferiti oxizi metalici sau prin materii bituminoase.
El existA cristalizat si amorf.

In stare cristalizat se gseste in prisme hexagonale cu bazele


inlocuite prin piramide, cu densitatea 2,64. Are duritatea 7. La suflAtorul cu oxigen i hidrogen se topeste si se poate intinde ca sticla.
Din cuart topit astfel se toarnA astAzi creuzete, tuburi i alte vase

www.digibuc.ro

159

de laborator. Acestea se deosibesc de vascle de sticl prin proprietatea de a puteA fi incAlzite la temperaturi foarte mari, fr s se
spargA, si de a nu fi atacate de reactivi, ca sticla.
Sticla soltibil. DacA topim bio-

xidul de siliciu cu carbonat de po-

tasiu sau de sodiu, se desvoltA CO2


si se formeaz silicat de Mc:sin sad
de sodiu. Acesti silicati se disolv
in ap. Se numesc pentru acest cuvAnt sticld solubilei, iar solutia se mai

numeste Oa de cremene. Solutia aceasta se intrebuinteazA la ungerea


lemnului

Fig. x76. Cristale de Si 02.

tesAturilor, fAcAndu-le s

nu mai ardA cu flacArA (decoruri de teatru). De asemenea se intrebuinteazA la fixarea colorilor pe pAnzA, la lipit piatra.
Acidul fluorhidric atacA bioxidul de siliciu, producAnd fluorurA
de siliciu.
4HF = SiF,
Si02
2H20

Bioxidul de siliciu In natur.


Bioxidul de siliciu se gAseste in natura cristalizat (cuart),amorf
si ca amestec de aceste dou feluri.
I. Cristalul de stnei este bioxid de siliciu curat, transparent
limpede ca apa. CristaliseazA in prisme hexagonale
cu cAte o piramid hexagonal la capete. Une 6ri cristalele sunt intregi, iar alte
ori, din cauza cresterei impreunA a mai multor cristal;
ele sunt necomplete. Figurile 177, 178 reprezinti un
cristal singur, i o grup de
cristale, din colectiunea Laboratorului de Mineralogie

a Universitilti din Buell-

resti. S'au gAsit in Alfii cristale de cuart cari ating greu-

tatea de 100 kgr.


Cristalele de stAncA au fost

Fig. tz7. Cristal de starlet, din colectiunea


Univereittti.

ceste,

cunoscute si in vechime. Se
crede pe atunci, cA ele sunt
acute de ghiat, dar dinteo.
ghiatA as de mult rAcitA in

cAt nu se mai poate topi.

Dela numele ghetei pe gre-

Krystallos , au fost numite eristale. Desi aceast idee


www.digibuc.ro

160

a fost gresit, dup cum se vede, numele de cristal s'a pa'strat


-pand azi, pentru a ar't corpi cu forma regulat In afar, si cu
structura deasemenea regulat ina'untru.
Cristalul de stncl se intrebuinteazA la facerea de lentile pentru
ochelari si pentru
instrumente optice.
Diamantele &Ma-

ramurel sunt

cristale mid, dar intregi


si limpezi, de cuart.
II. Foarte adeseaori cristalele de cuart
nu sunt nici limpezi
de tot si nici fa'r coloare. Amintim intre
multele feluri de cuari colorat pe urm-

toarele. 1) Ametistul are coloarea violet, care dispare de


tot prininclzire sau
Fig. x78. 0 grupa de cristale de stanca, din colectiunea
Universitatii.

se face galben. Cei


vechi credeau, a acAr de betie pe cei
pari-1 poart. Se in-

trebuinteazg ca un fel de piatr pretioas, care e cu att mai pre-tuit .cu cat coloarea violet: e mai inchis. 2. Litrinul, are o coloare galbera ca vinul sau lmAia. 3) Cuartul liptos. 4) Cuartul
comun este fr coloare; desl este cristalizat, el pare amorf din
c auza actiunilor mecanice pe care le-a suferit. Se gAseste sau in.
bucti, sau ca nisip cuartos. 5) Cuartul fumuriu e fumuriu. 6) Moviolin] e negru ca zmoala.
III. Printre alte varietati, necristalizate bine sau amorfe i netransparente, si cari se gsesc In bucati, amintim urmtoarele. 1
Aventurina, care sclipeste ca aurul, din cauzI a se gasesc in masa
ei folti mici de midi sau crpturi mici. 2) Ochiul de -pisicii, cuprinde firisoare de asbest, si cnd e slefuit sclipege in verde cemqiu. 3) Jaspul, care e gabui sau brun, cand cuprinde Ind rat

ferir, sau rofu cnd cuprinde oxid feric. 4) Calcedonia, care

poate s" fie de diferite culori, dup: substantele strine pc care le


cuprinde. 5) Crernenea care poate fi cenusie, gabue, 7-o:sic, fumurie. Scaprl cu amnarul. Scanteile care se formeazd sunt firi-soare foarte mici de fer desprinse din amnar si care ard ca ferul
liroforic. Cremenea a fost Intrebuintat mai de mult la pusti pentru aprinsul cartuselor. 6) Agatul e un amestec de calcedonie, jasp,
ametist si alte feluri de cuart. Acest amestcc e a,?.ezat In' forma de
foi unele peste altele. Cnd se slefueste, se capata fete cari sunt

www.digibuc.ro

161

clesenate in mai multe feluri. Figurile 179, 180 arat agate slefuite
din colectiunea Universitatli. Uneori se gsesc agate necolorate, dar
in cari sunt straturi poroase printre straturi neporoase. Acest fel de
agate se poate color artificial in negru in modul urnAtor. Se Introduce' agatul inti in miere si pe urm in acid sulfuric. Acesta

Fig. 179. Agat lefuit din colecjiunea Universitaiii.

carbonizeaz mierea. Prin slefuire, se capt dungi negre si albe.


Se mai pot color straturile poroase, in albaStru, astfel. Se inmoae piatra tnteo solutiune de ferocianura do potasiu si dup ce

s'a imbitat bine se moae Inteo solutiune a unei sari de fer. Se


forrneazd albastrul de Berlin, care
produce dungi albastre. Agatul e intrebuintat, din cauza desemnelor fru-

moase pe care le ia prin slefuire, la


facerea de obiecte de ornament, ca
peceti, inele, clmri, etc. Avand si
duritate mare, el slujeste si la facerea
piulitelor intrebuintate In laboratoare.

Straturile concentrice de agat ne a-

ratd deslusit cum s'a format el. In


locurile unde gsim agat azi se aflau

niste scobituri in stnc. In aceste


scobituri, Inchise de toate prtile, a
Fig. ao. Agat Oefuit din colectiunea
Universitatii.

ptruns, printr'un canal de nutritiune,


solutiunea cu bioxid de siliciu si s'a
prelins pe peretii lor. Din aceast so-

lutiune s'a depus cuartul. and solu-tiunea er curat, s'a asezat o foae- alb, cnd er amestecat cu

alte substante s'a format o foae de ametist, sau alta de calce-

donie, etc. Aceste straturi se asezau dela margine cAtr mijloc, si


-nu invers. In adevr, s'au gsit agate cu mijlocul gol sau plin cu
cristale mai mari.
Tarieti0 de bloxid de siliciu cu api. Felurile de cuart descrise
snai sus, si mai cu seatra cuartul, cristalul de stncA, sunt bioxid de
11

www.digibuc.ro

162

siliciu fdr Oa. Incglzind buctele mici de cristal de stnc Mtn)


eprubetg, nu se obtine apg.
Varietgtile cari urmeazg cuprind si apg Intre 5 si 13 O/o.
1. Opalul are si duritatea mai micg dect cuartul (6) si densitatea mai micg. (2). Nu e cristalizat si are inatisarea mai mult sail
mai putin unsuroasg. Se disolv aproape in Intregime in o solutiune
de hidrat de potasiu. Incglzind bucgtele mici de opal In eprubetg,
ele trosnesc si pe pereti se aseaz picgturi de apg.
Intre felurile de opal amintim: Opalul nobil care sclipeste frumos.
In diferite colori si Opaltil comun.
2. Tripoli e de asemenea un bioxid de siliciu cu apg. El e de
origing organicg si e alcAtuit din scoicele infuzoriilor (diatomee)..
Se Intrebuinteazg la slefuitul si mai cu seamd la curgtitul obiectelor de metal si a tacmurilor.
3. Mai amintim si Kieselgur-ul, de asemenea de origing organicg, care e poros si care slujeste Intre altele la fabricarea dinamitei..

Inclusiuni.
Am vgzut, cg aventurina cuprinde foite de micg, si ochiul de
fiisicei firisoare de asbest. Asemenea corpi strgini, care se ggsesc tn-

tr'un mineral, se numesc inclusiuni. Uneori inclusiunile sunt formate din corpi gazosi, ca la sare, care cuprinde tntre altele, motan
si din care cauzg trosneste prin Incglzire, sau din corpi lichizi, cum

e anhidrida carbonia In cuart.

Studiul inclusiunilor e de mare importantg, fiindcg ele fac cu


putintg stabilirea conditiunilor 'in care s'a format un mineral.

Acidul silicic.
Siliciul formeazg doi acizi : acidul ortosilicic, Si(OH)4, si acidul
silicic ordinar, SiO3H2, la fel cu acidul carbonic, CO3H2. Cuartul,
Si02, este anhidrida acidului Si021-12, intocmai dupg cum bioxidul
de carbon, CO2, e anhidrida acidului C031-12. Afard de acesti acizi,
siiciul mai formeaz si acizi polisilicici. Acestia derivg prin deshidratarea a doug sau mai multe molecule de acid silicic.
Silicati. Sgrurile cari derivg din acizii siliciului se numesc silicati.

Silicatii sunt sau numai de un singur metal, sau de mai multe


metale. Constitutia silicatilor e foarte complicatg. Ei joac un rol

1nsemnat In alcgtuirea scoartei pgmntului. Noi vom studia pe rnd,


la metalele respective, silicatii mai 1nsemnati.

Sistemul hexagonal.
Prisma hexagonali, fig. 181, este forma primitiv a acestui

sistem. Ea are 2 fete bazice, hexagoane regulate,.si 6 fete laterale,

www.digibuc.ro

163

dreptunghiuri egale. Axa firincifial uneste mijlocul bazelor. Axe le

secundare unesc mijlocul muchiilor laterale opuse i sunt 3 de


toate. Axa principald e perpendiculara pe planul axelor secundare. Se vede lesne de pe figura, cal prisma hexagonala are 12
muchii bazice egale, 6 muchii laterale, de asemenea egale, si 12
unghiuri solide triedre, egale titre ele.

Fig x8z Prisma


hexagonal8.

intalul fel.

rg. 183 Prisma

Fig. X82 Piramida


hexagonall de in-

hexagonal de
al doilea fel.

tAitil fel.

I. ModificArile pe muchiile bazice, printlo fata. duc la :


Piramida hexagonal, (fig. 182). In aceast piramida, fetele ei sunt

in dreptul fetelor prismei din care deriv. Ea se numeste, pentru


acest cuvnt, Piramid hexagonali de intaiul fel.
II. Modificirile pe machine laterale. 1. Moclificnd fie-care
muchie printr'o singurei Ma, se obtine tot o prisma hexagonala. Aceasta prism are fetele in dreptul muchiilor dela prisma
din care deriva. Ea se numeste Prisma hexagonalii de al doilea
fel, (fig. 183).

2. Modificeind muchile laterale prin ate 2 fete, se obtine o

Prisint dodecagonalii, cu 12 fete laterale, (fig. 184).

III. Alodiflerl pe unghlurile solide. 1. Modificnd fiecare unghiu


solid prin cdte o fatei, obtinem o piramida hexagonal. Aceasta are
fetele in dreptul muchiilor dela prisma din care deriva. Ea se numeste,
pentru acest cuvnt, Piramida hexagonal:11 de al doilea fel, (fig. 185).

Fig. 184. Prisma


dodecagonal

Fig. 185. Piramida

hexagonallt de al
doilea fel.

Fig. 186. Piramida


dodecagonall.

2. Modi fiend fiecare unghiu solid prin cte 2 fete, obtinem

Piramida dodecagonalil, (fig. 186).

www.digibuc.ro

164

Forme compuse. Si in acest sistem, formele compuse cuprind


fete de forme simple. Figura 187 ne aratd o prism si o piramid
de acela fel. Figura 188 ne arat o prism de inteziul fel cu o piramid de al doilea fel. Figura 189 ne arat 2 piramide de acelaf
fel. Figura 190 ne arat 2 piramide de douei feluri.
Formele hemiedrice din acest sistem sunt : romboedrul i scalenoedrul.

Fig. 187. Prisma Fig 788. Prisma

gi piramida de
acelag fel.

de un fel cu
piramida de
alt fel.

Fig. t89. Doult

piramide de
acelag fel.

Fig. 190. Doua

piramide de
2 feluri.

Romboedrul deriv din piramida hexagonal suprimnd 3 fete


sus si 3 jos, in mod altern, (fig. 191). El are 6 fete, romburi egale,
6 muchii culminante, si 6 muchii laterale, cari

merg in zig-zag. Axa vertical uneste cele 2

unghiuri culminante cari sunt formate din 3 unghiuri plane egale. Axele secundare unesc mij locul muchiilor laterale

cari merg in zig-zag.


and axa principal e
prea dezvoltat fata cu
axele secundare, romboedrul se numeste asculit, (fig. 192). and

axa principal e prea

scurt fat cu axele secundare, ramboedrul se


numeste turtit.
Scalenoedrul poate fi derivat sau din piramida dodecagonal, prin
suprimgri la fel ca la romboedru, sau chiar din romboedru. Figura
Fig. rot. Romboedrul.

193 arata cum deriva scalenoedrul din romboedru, inlocuind prin


fete muchiile laterale. Scalenoedrul are 12 fete in form de triunghiuri scalene. Cnd e complect, se recunoaste usor prin forma
lui de piramida hexagonal i prin muchiile laterale care merg In
zig-zag. Cand nu e complect, cum se intlneste la grupe de minerale, se recunoaste dup muchiile culminante cari sunt de 2

www.digibuc.ro

165

feluri :

3 ascutite si 3 obtuse (pe cand la piramida toate cele 6

muchii sunt egaIe intre ele).

Fig. z9z. Romboedrul


ascutit.

Fig. 193. Scalenoedrul.

Fig. 294. Scalenoedrul cu


romboedrul inscris in el.

XV.

METALE.
Am Impartit, In cele dintai lectiuni, corpii simpli in metale si
metaloizi sau nemetale. Am artat atunci, ca exista Intre aceste
doua clase multe deosebiri, cu privire la proprietatile lor fizice si
chimice. Asa, In general, pe cnd metalele au stralucirea lor caracteristica si sunt bune conducatoare de caldura si electricitate,
cei mai multi metaloizi nu au aceste proprietati. Pe cnd apoi,
combinatiunile metaloizilor cu oxigenul au proprietati acide, acele
ale metalelor cu oxigenul au proprietati bazice. 0 linie de despar-

tire bine hotarita nu este cu toate acestea intre metale si meta-

loizi. Se cunosc, in adevr, metaloizi cu luciul metalic, ca stibiul,


care e si bun conducator de electricitate. Se cunosc, de asemenea,
metale care dau nastere la acizi, cum sunt manganul, cromul, care
formeazd manganaji i cromati, dupa cum sulful formeaza sulfati.

Proprietati fizice. Toate metalele, afarl de mercur care e lichid, sunt solide la temperatura obisnuita. Mai toate metalele au
in bucati coloarea alba-cenusip. Unele sunt colorate, cum e aurul
si cuprul. and sunt In praf, unele metale pot avea coloarea neagr,
sau negricioas. Mai toate metalele cristalizeaza In sistemul cubic.
Metalul cel mai usor este litiul, cu densitatea 0,59, si metalul cel
mai greu e osmiul, cu densitatea 22,4. Aletalele cu densitatea mai

www.digibuc.ro

166

mica. de 5 se numesc metale usoare; cele cu densitatea mai mare


de 5 se numese metale grele. bele mai multe metale, i cu deosebire aurul i argintul, sunt maleabile si ductile, adica se pot preface in foi subtiri i n fire subtire. Metalele care se apropie de
metaloizi sunt casante, ca antimonul i bismutul; acestea cristalizeaza in romboedri, si nu in cubi.
Clasificarea metalelor. Si metalele, ca i metaloizii, sunt impartite in familii, dup va1en
i dup proprietatile lor esentiale.
Vom vedea, rand pe rand, cari sunt aceste familii i ce corpi
simpli cuprind aceste familii.

Aliage. Dupa cum metaloizii formeaz. combinatiuni 'nitre ei


(cloruri, bromuri, ioduri, sulfuri de fosfor, arsen, sulf, carbon, etc.),
deasemenea
metalele se pot combira intre ele. ceste combinatiuni de cloud sau mai multe rnetale se numesc aliage. In unele
privinti, proprietatile aliagelor sunt acelea ale unui amestec, in alte
privinti, sunt acelea ale unei combinatiuni. Asa, duritatea aliagiului

de aur i cupru e mai mare dect acea a aurului


si mai mica dect a cuprului. In schimb, temperatura de topire a unui aliagiu nu mai e mijlocia ternperaturilor de topire a metalelor aliate. Astfel, un
aliagiu de 2 parti plumb, 4 p. bismut, 1 p. staniu

si 1 p. cadmiu se topeste chiar la 65 (in ap


calda, fig. 195), in vreme ce fiecare din aceste me-

tale se topeste mai sus de 200. Tot ash, din potasiu i sodiu, solide la temperatura obisnuit, se
capat un aliagiu lichid la aceast'a temperatura.
Avem a face aici cu o proprietate pe care o intlnim numai la combinatiuni.
Aliagele mercurului cu metalele se numesc in
special amalgame. Astfel, avem amalgamul de sodiu, amalgamul de cositor, etc.
Experientei: Punem pupn mercur inteo piulit de portelan. Taem buctele mici de sodiu, le uscm cu hrtia
de filtru i le punem in mercur. ApsIm cu o vergeh
de sticl fiecare bucatica pn ce se produce o fiacr. Dac punem mai
putin sodiu, amalgamul format rmne lichid, dac sodiul e in cantitate
mai mare, amalgamul e solid.

Fig. ros. Aliagiul lui


Wood se tde opete In
apl.
vapori

Producerea caldurei ne arata, c avem a face cu o adevrata

combinare chimica. Aceast combinatiune de sodiu si mercur se


disolv in urrna in excesul de mercur. Acest lucru se intmpla cu
toate aliagile. Inti se formeaza o combinatiune, care se disolv in
urm In excesul de metal. Din aceasta cauz s'ar crede, ca un aliagiu
poate lua nastere In orice proportii, si nu In proportii anumite, dupa
cum au loc combinatiunile.
Aliagele sunt de cel mai mare folos pentru industrie, facnd cu
putint schimbarea duritatii, tenacitatii i altor proprietati ale metalelor, dupd cerintele din practica.

www.digibuc.ro

167

Sodiul (Natriul).
Na =-- 23,05

Starea naturalfi. Sodiul nu se gseste liber in natura, este insA


foarte rspAndit sub forma de sruri, precum : clorura, azotatul, carbonatul, sulfatul, etc., de sodiu. El a fost preparat mntia oarA de H.
Davy, in 1807, prin electroliza hidratulti de sodiu. Aceasth preparare

a deschis o cale nou de cercetAri cu ajutorul curentului electric.


Prepararea. Sodiul se prepara acum in cantitti mari prin electroliza clorurei de sodiu topite (Beketoff, Petersburg) sub influenta
unui curent puternic. Deasemenea se preparA i prin electroliza
hidratului de sodiu topit.
Proprietrtti fizice si chimice. Sodiul este un corp solid, cu luciul

argintiu, and e tiat de cut-And. El se oxideaa cu usurintA la


aer, acoperindu-se cu un strat de oxid, de coloare albi cenusie.
El se pstreaz in petrol sau benzia perfect uscate. La temperatura ordinarA e moale si maleabil ca ceara, iar sub 00 e dur

sfrmicios. Densitatea lui este 0,97. El se topeste la 95,6 si distilA la 742. Daa-1 arunam in ap: el pluteste pe suprafata acesteia,
o descompune cu violent, transformndu-se in hidrat de sodiu
desvoltnd hidrogen :
21-120
Na2
2NaOH
H2
Intrebuintarea. El se intrebuinteazd ca reductor la prepararea diferitilor
corpi, precum borul, siliciul, aluminiul, magneziul, etc. El e preferabil potasiului In aceste operatiuni, de oarece e cu mult mai uwr de lucrat cu el, decat cu potasiu, lfiind tot odat
=it mai eftin.

Ifidratul de sodiu, numit i soda caustich, NaOH. El se for-

meaz and punem sodiu in apA. Evapornd aceast apA pAnA la


uscare, ferit de aer, aptm hidratul de sodiu solid.
E un corp alb cu structura fibroas. Se gseste in laboratoare
sub form de bulgari si sub form de vergele dupA modul cum
este turnat and e topit. E foarte solubil in apa, arde pielea i tesAturile. StAnd in aer, absorbe CO2 din atmosfer si se preface in
carbonat. E intrebuintat in chimie pentru prepararea altor hidrati
metalici si in multe reactiuni.
Amintim brornura de sodiu, NaBr, i iodura de sodiu, NaI, intre-

buintate in medicia.
Sulfatul de sodiu, SO4Na2+10H20, exist in Spania in mine
mari, in apele de mare si in numeroase Isvoare minerale, precum
la Bltategi, (Neamtu). El se poate prepar inceilzind clorura de
sodiu cu acid sulfuric concentrat.
SO4H2 = SO,Na2
2HC1
Amestecul acesta se pune sau in cilindrii de tuciu, dupA cum am
2NaCI

vzut la prepararea acidului clorhidric (vezi pag. 65) sau, din caua
cA acestia se distrug iute prin acizi, in cuptoare (fig. 196). Ameste-

cul e pus in A intr'un cazan de plumb, acidul clorhidric se duce

www.digibuc.ro

168

prin C in vasele de disolvare, pe cnd fumul ce inconjura cuptorul F, G, I, H, K, L, ese prin cosul M. Cnd inceteaz disolvarea
de acid clorhidric, substanta este impinsa din A in B, uncle este
calcinata.

;1//,<<"',' 1(1.J.1.111+1--it-it

7 6)* 7f7
III.IIiIII IN1lId

11.7

II

II

II III

Fig. 196. Prepararea sulfatului de sodiu.

Solutiunile concentrate obtinute la temperatura de 33, lsate


fiind s cristalizeze la o temperatura inferioara Intr'un vas acoperit, pot s ramn multa vreme in stare lichida si nu cristalizeaza.
Dac introducem in ele un cristal de sulfat de sodiu sau daca le
punem in contact cu aerul, cristalizarea are loc dintr'o data. Acest

fapt se numeste, suprasaturafiune. Aerul lucreaza in acest cai


tot prin cristalele de sulfat de sodiu, ce poarta in suspensiune, de,

oarece nu produce cristalizarea dac a fost trecut mai inainte

prin vata, care-i retine substantele solide.

Intrebuintarea. El se intrebuinteaz la fabricarea carbonatului de sodiu, a

sticlei i in medicina ca purgativ.

Azotatul de sodiu, NO3Na. Exista in natura foarte raspndit, ca


deosebire in Chili si in desertul Atacama. El e amestecat cu putin
sulfat, clorura i iodura de sodiu, purtnd numele : Salpetru de
Chili. El e foarte solubil in apa, cu deosebire la cald. Se topeste
la 3180 si se intrebuinteaza pentru fabricarea acidului azotic, azotatului de potasiu si pentru ingrasarea parnntului.
Azotatul de sodiu serveqte in prima linie pentru prepararea azotatului de po-

tasiu, cu care se prepara iarba de puqc5.. El insu0 nu poate fi intrebuintat


In acest scop, fiind putin delicuescent.

Carbonatul de sodiu, CO3Na2, numit in comert soda', se estrage din cenusa plantelor marine, ca salsola, salicore, etc., cu deosebire pe coastele Spaniei (Alicante).
I. Dela 1789, Nicolas Leblanc a artat, ca.' se poate face prepararea
carbonatului de sodiu calcinndu-se impreuna sulfat de sodiu, car-

bonat de calciu i carbune. Acest amestec se introduce intr'un,

cuptor A, (fig. 197), fcut din fier silcaramida, pus in miscare prim

www.digibuc.ro

169

roata cu dinti DC. Substantele sunt astfel bine amestecate i incalzite prin focul din F.
Reactiunea se face in urmatoarele doul faze :
1. SO4Na2 -I-

2. Na2S

2C = Na2S
CO3Ca = Ca S

2CO2
CO3Na2.

Fig. 197. Prepararea carbonatuIui de sodiu.

II. In procedeul Solvay (1861) se Intrebuinteaza deadreptul dorura de sodiu, fara sa se mai prepare din ea sulfatul de sodiu.
NaCI

ONE', = OC < ONa


OC < OH
OH

Carbonat acid de amoniu.

Carbonat acid de sodiu.

Carbonatul acid de sodiu se incalzeste

si

se obtine carbonat

neutru :
2CO3HNa = CO3Na2 + CO2 -4- H20
Clorura de amoniu nu se perde, ci serve0e a regenera carbonatul acid de
arnoniu.
2NII4C1+ Ca(OH), =-- 2N1140H

CaC12

In solutiunea hidratului de amoniu se introduce CO,


NH,OH + CO, ---= CO,H(NH4)

astfel se regenereaz carbonatel acid de amoniu.

Proprietti fizice i chimice. Carbonatul cl sodiu cristalizeaza


in prisme rombice oblice : CO3Na2 101-120. El este eflorescent
(perde apa de cristalizare, contrar celor delicvescente, care absorb
apa din atmosfera), si se transforma in praf. Incalzit fiind la 50, se
disolva in apa sa de cristalizare, pe care o pierde cu totul la 100.
Solubilitatea acestei sari in apa creste cu temperatura 'Ana la
38 (cnd se disolva 138 prti, CO3Na2 in 100 p. at*, iar la ternperaturi mai ridicate scade.

www.digibuc.ro

170

0 cantitate mai mare de CO2 trecut mute() solutiune de CO5Na2


d carbonatul acid de sodiu :
CO3Na2 -I- CO2 + H20 =-- 2CO3HNa

Acest corp se gSeste in unele ape minerale si se extrage cu


deosibire din apele dela Vichy. El e mai putin solubil dect carbonatul neutru. Se numeste de obiceiu bicarbonat de sodiu.
Intrebuintarea. Carbonatul de sodiu are numeroase aplicatiuni in industrie;
astfcl se intrebuinteazd la facerea sticlei, sdpunurilor, in vdpsitorie, pentru
spdlarea panzelor i a fibrelor textile.

Boraxul = Boratul de sodiu, 13407Na5+ 10H0, cristalizeazg


in prisme rombice oblice, se gseste in ctev lacuri din Asia.
Boraxul topit disolv oxizii metalici si se coloreaz4 prin acestia
in diferite moduri. Din cauza aceasta se intrebuinteaz ca reactiv
in mineralogie ; astfel cu srurile de cobalt d o coloare albastr,
cu 'cele de crom verde, etc. El se intrebuinteaz tot din aceast
cauz la lipirea metalelor intre ele; pentru facerea smalturilor pe
po rtelan i in medicin ca antiseptic.
Boraxul e sarea acidului tetraboric, care e un derivat prin desbidratare a acidului boric.
B
B
B

0
0

0
0
0
0
0

Acidul tetraboric.

0
0
0
0
0
0

Na

Na

Borax=tetraboratul
din sodiu

Potasiul (Kaliul).
K --= 39,15

Starea naturalii. El exist in natui in diferite sruri (clorur,

azotat, silicat, carbonat, etc.).

Prepararea. El a fost obtinut de H. Davy, la 1807, prin acelas


mijloc ca si sodiul. Astzi se prepar prin electroliza bidratului de
potasiu topit.
Proprietiiti fizice i chimice. Potasiul e un corp solid alb putin albstriu, cu luciu metalic, moale si maleabil ca ceara ; sub 0

e dur i sfrmicios. El cristalizeaz in octaedrii cu densitatea 0,865,


se topeste la 62,5 si distil la 667, and vapori verzi.
El se oxideaz cu inlesnire in aer, perzndu-si luciul metalic.

www.digibuc.ro

171

Din aceast cauz se phstreaz in petrol. Am vzut, c descompune

apa la rece punnd hidrogenul in libertate.


Cnd reactiunea se face la aer, hidrogenul se aprinde i arde cu
flacr violet, (fig. 30).
Amintim clorura de potasiu, KC1, intrebuintat la facetea azotatului de potasiu, bromura de potasin, KBr, i iodura de potasiu,
KI, intrebuintate in medicin.
Cloratul de potasiu, C103K, a fost descoperit la 1786 de Bertholet, de aceea se numeste i sarea lui Bertho let. El se prepara
azi prin electroliza unei solutiuni calde de clorur de potasiu.
Proprietti. Cloratul de potasiu cristalizeaz in lame romboidale,
se topeste la 3590, iar la o temperatur cev mai superioar se descompune in KC1 i 0, (pag. 41). E usor solubil in ap. El e un

oxidant puternic.

Experienta. Punem putin clorat de potasiu intr'o eprubeta


peste el acid clorhidric. Se desvoltd clor.

si

turndm

Oxigenul din cloratul de potasiu a oxidat acidul clorhidric, adic


s'a combinat cu hidrogenul ; clorul a fost pus astfel in libertate.
Am pomenit aceast preparare la clor, (pag. 69).
Experienta. Amestecdm ceite un vrf de briceag de clorat de fiotasiu
sulfurd de antimon (prafj. Z4ezdm acest arnestec pe o farfurioard si
facem sa' treacd prin el scanteile electrice dela o masind Ruhmkorf Amestecul se aprinde si arde inteo clip cu lumin si fum alb.

Acest amestec e intrebuintat la chibriturile suedeze.


Experientil. Punem putin clorat de potasiu pe o farfurioard i de-asupra
cloratului o bucdtic de fosfor. Aprindem fosforul acesta arde cu o lumind
mai stralucitoare ca in aer.

Aceste experiente ne arat usurinta cu care cloratul de potasiu


poate inlesni arderea corpilor prin oxigenul lui.
Focurile bengale sunt un amestec de clorat de potasiu cu substante

cari ard cu flacri colorate.


Intrebuinfarea. Cloratul de potasiu s intrebuinteazd pentru prepararea oxigenului, a capselor, la fabricarea unei ierbi de puscd, a
chibriturilor i in medicin la facerea gargarelor in gt.
Hidratul de potasiu,

KOH, numit si potasa caustica, se asa-

m'Ani cu hidratul de sodiu.

El e, in schimb, mai delicvescent, absoarbe de asemenea CO2


din aer, fcndu-se sirupos, si e un caustic energic.
Azotatul de potasiu, (Silitra), NO3K, numit salpetru, se gAseste
destul de rAspAndit la suprafata pmntului. Schlsing i Mfintz au

dovedit, al el este rezultatul vietei unor fermenti, care oxideaz


materiile organice azotate i amoniacul in prezenta alcaliilor sau
a carbonatului de calciu. In acest mod se face silitra pe peretii
grajdurilor, latrinelor, pivnitelor, etc. Se gAseste destul de rs-

www.digibuc.ro

172

pndit in unele cmpii din Wile calde : China, Indii, Ceylan,


Egipt, etc., cari adeseori sunt acoperite cu un strat pulverulent

si alb de silitrd.
El se poate prepar fierbAndu-se azotatul de sodiu cu clorura
de potasiu :

KC1 = AzO3K
NaC1.
Amestecul acestor sruri se trateazA cu putin ap, care disol \TA
numai azotatul de potasiu, fiindcA e mai solubil in ap decAt clorura de sodiu.
Proprietti. Azotatul de potasiu este cristalizat in prisme rombice drepte, e anhidru, inalterabil la aer, cu gust rcoritor i putin
amar. Densitatea lui este 1,93. El e solubil in ap i insolubil in
alcool. Solubilitatea lui in ap creste mult cu temperatura, (pag. 9).
Azotatul de potasiu se topeste la 340; la rosu se descompune
in oxigen i azotit de potasiu:
2NO3K = 2NOOK + 02
AzO3Na

Azotit de potasiu.

El este un oxidant puternic ; astfel C si S ard in azotat de potasiu topit, lundu-i oxigenul. Experienta din urmd, dela clorat de
potasiu (cu fosforul), poate fi repetit 1 cu salpetru.
Intrebuintdri. El se intrebuinteazd la fabricarea ierbei de puscd, la focurile de artificii, la prepararea cdrnurilor conservate si in medicind.

Iarba de pusei este un amestec de azotat de potasiu, sulf si carbon.


Ea a fost cunoscutd cu mult mai inainte de secolul XIV, cand se atribue
calugrului Schwarz descoperirea ei. Ltd compozitia prineipalelor pulberi de
puscd:

Pulberea teoretica

Azotat de potasiu
Sulf
Cdrbune

75,6
12,0
. 12,4

Pulberea de Pulberea de

Pulberea de Pulberea de
tun francez a. mine fran- vanat (Anglia) rasboiu (Prusta)
cez
62
75,0
76
76
12,5
18
10
10
12,5
20
14
14

In genere iarba de pusca se prepard ludndu-se azotat de potasiu pur, carbune de lemn, facut cu plop, salcie, teiu, etc , si sulf. Fiecare din acestea
sunt pulverizate separat, pe urrna- udate cu apd i amestecate bine. Dup.' ce
se usucd putin, se cerne si grduntele se lustruesc, fiind bltute intr'o cutie
de lemn sau tinichca.
Iarba de puscd se aprinde intre 270 si 320, arde cu explozie, cand e
aprinsa fiind comprimat inteun spatiu marginit. Arderea are loc frd explozie cnd se face in aer liber pe o suprafat. mare.

Carbonatul de potasiu, CO,K,,, se extrage din cenusa plantelor


terestre, in care se gseste in diferite proportiuni. Lesia cu care se
spal rufele e o solutiune de carbonat de potasiu.
Proprietiqi. El e un corp alb, delicvescent, usor solubil in ap;
se topeste la rosu fr a se descompune si se intrebuinteaza la fabricarea sticlei si a spunurilor moi, ce prepar stenii nostri din
cenus si osfinz61 (grasime de porc).

www.digibuc.ro

173

Familia metalelor monovalente. Sodiul, potasiul, impreun cu


litiul, rubidiul, cesiul, formeaz. familia metalelor monovalente. Aceste

metale sunt cunoscute si sub numele de metale alcaline.


XVI

CALCIUL.
Ca =-- 40,1
Istorcul. Davy obtina la 1808 calciul in aceleasi mod ca sodiul.

Starea naturalii. Calciul e foarte rspandit in natur, cu deosebire sub form de carbonat, sulfat i fosfat de calciu.

Prepararea. El se obtine descumpunnd la rosu, in cuptorul

electric, iodura de calciu anhidr prin sodiu (Moissan):


Ca -I- 2Na I.
Ca 12 + Na2
Proprietti. El e alb ca argintul i cristaliz In sistemul hexagonal. Umezeala II hidrateaz. Inclzit in contact cu aerul se aprinde
si descompue apa la temperatura ordinar.
Clorura de ealcin. CaC12, se obtine cnd prepardm bioxidul de carbon,
trat5nd carbonatul de calciu cu acid clorhidric :

CO, Ca + 2H CI = CO, + H2 O + Ca Cl,


Ea este delicvescenta si foarte solubil in apd; temperatura de ferbere a
solutiunii concentrate este 179,5, and solutiunea contine 325 gr., clorurd in
100 gr. apd..

Incalzitd fiind se topeste in apa de cristalizare, astfel in cat la 200, perde


4 molecule H, o si se solidified ddnd o masii poroasd foarte higroscopicti
care se intrebuinleazd la uscarea gazelor; aceasta se topeste la 719.

Fluorina, sau fluorura de calciu, Ca F2, se gseste in natur


sau criztalizat in cubi, sau in mase amorfe. Uneori e fr coloare
transparent; de cele mai multe ori e colorata i numai translucid sau chiar opacl Are infaitisarea sticloas. Prezint fenomenul fluorescentei. Asa, unele cristale se vAd albastre cnd ne uitm
la ele (in lumin reflectat) i verzi cnd ne uitalm prin ele (in

lumin refractat). and prezint colori frumoase e intrebuintat


ca piatr de ornament (vase, sfesnice, etc.) Variettile comune slujesc la prepararea acidului fluorhidric, fiind incAlzite cu acid sulfuric. Aceste varietti se mai intrebuinteazg i cnd se topesc ininereurile, pentru a li se inlesnl topirea. Numele fluorina se trage
dela aceast intrebuintare (fluo, ere, a curge).

0 particularitate a fluorinei din punct de vedere cristalografic

e urmAtoarea.

Nacle. Foarte adesea cristalele de fluorina se unesc intre ele

formnd grupe numite made.

www.digibuc.ro

174

Mac la fluorine! are infti.larea a doi cubi cari se ptrund unul


pe altul, (fig. 198). Dup cum se vede, o macl are si unghiuri care
infra inlriuntru, ceeace nu are un cristal simplu.
Mac lele se mai numesc si cristale gemene. In uncle cazuri cristalele se pdtrund,
ca in cazul fluorinei, i maclele se numesc
prin pei trundere. Alteori cristalele se lipsesc unele IngA altele dup anumite regule. Vom veda treptat-treptat diferite feluri de macle.

Oxidul de calciu. Ca 0, se obtine calcinnd marmora alb tntr'un creuzet de


pdmnt, la rosu deschis :

Fig. 198. Macla fluorinei.

COB Ca = Ca 0 4- COB

in industrie se obtine In stare nu tocmai curat si se numeste


var nestins". Pentru acest scop se calcineaz carbonati de calciu
(pietrele de var) sau in cuptoare intermitente, sau in cuptoare
continue.

Cuptoarele intermitente sunt acute din zidarie ordinar, (fig. 199).

El se umplu cu bolovani mai mari la partea inferioar, peste cari


se pun altii mai mici pAn la gura superioar.

Cuptoarele sunt inalzite cu lemne si mai rar cu


Cam
dupd o sptmdri, calcinarea e complect, cuptorul e lasat s se
rceasa i desarcat pentru a fl umplut din nou. Aceste cuptoare
sunt destul de rspndite la noi pe valea Prahovei, In susul ampinei, la TArgoviste i Cmpulung.

Cuptoarek continue, (fig. 200), au form conia, sunt mai inalte

(10 rn.) si se inalzesc printr'un focar lateral b. Se incara ca si

cele dntAiu cu piatr de var i dup catev zile, cnd calcinarea


e complet se scot pietrele arse prin trei deschideri inferioare c,

pe and pe gura de sus se adaogg din nou pietre de var.


Proprietiti. Oxidul de calciu e corp alb, amorf, se topeste la
3000 (Moissan) i e stabil la cele mai inalte temperaturi. Totusi la

30000 in prezenta carbonului, el formeaz carburei de cakiu


oxid de carbon. Densitatea lui este 2,3. El atrage umezeal i CO2
din aer, se crap si se transform in o pulbere albd care e un
amestec de hidrat si carbonat de calciu.
Pus in contact cu putind ap o absoarbe cu putere, se crap, se
umfl si se pulverizeaz, desvoltnd atAta cdldur in ct temperatura
lui se ridic la 300. Dacd in oxidul de calciu s'a scobit mai dinainte

o micbi gaur, in care se pune iarb de pusa, aceasta se aprinde


dela sine, din cauza .temperaturii ridicate. Datele termochimice ne
explica aceast desvoltare de cdldurd: Ca O
15,000 cal.

HBO = Ca (OH)2

Aceast hidratare a oxidului de calciu se nurneste stingerca

www.digibuc.ro

175

varului

. Cnd apa contine In suspensiune o cantitate mai mare


de hidrat de calciu, ea e colorat in alb si se numeste lapte de

var. Acesta serv la spoitul caselor.

Apa de var e o solutiune de hidrat de calciu in ap. Se pre-

.4
skt
i,,,,

Fig. 199. Cuptor continuo.

Fig. zoo. Cuptor intermitent.

par Isand s se limpezeasc laptele de var si filtrnd lichidul


limpede de deasupra.
Hidratul de calciu, Ca (01-1)2, e o pulbere alb, cu densitatea
2,239. Solutiun ea lui inalbstreste hrtia rosie de turnesol si absoarbe CO2 din aer, din care cauz se acoperg cu un strat subtire
de CO3Ca.

Varul. Sunt mai multe varietti de var:


al Varul gras se obtine prin calcinarea unii petre de var curate.
Cnd il hidratrn, el e unsuros la pipit si formeaz4 in varnit o
pasta alb si legat. Aceast varietate se obtine la Trgoviste,
Cmpulung, comuna Sirma in Prahova si corn. Dragoslavele in
.

Muscel.

Varul slab se obtine calcinnd pietre de var, cari contin argird, oxid de fer sau de magneziu. La stingere nu desvolt atata
cgldur ca primul; pasta obtinut e mai putin alb si nu att de
legat ca a celui dntiu. La noi se prepar pe valea Prahovei.
c) Varul kidraulic se face prin calcinarea unei pietre calcare,
ce contine 10-3004 argil (marne calcaroase). Tratat cu ap se
impetresc repede si se intrebuinteaza pentru facerea temeliilor la
case si la constructit sub ap. Se fabried pe valea Prahovei si la Brila.

www.digibuc.ro

176

d) Cirnentul se obtine calcinnd pietre cakare, ce contin 30-600/0

argil. El se intareste chiar subt ap si poate fi intrebuintat la


bolte, pavagiu, etc.
Tencueli, se numesc amestecuri de var ordinar sau hidraulic si
nisip, destinate a unl pietrele sau cdrmizile cu care se fac 'constructiile. Se crede, c duritatea mare a tencuelelor se capt prin
transformarea hidratului de calciu In carbonat, prin actiunea bioxidului de carbon din atmosfer, iar argila in varurile negre (hidraulic
ciment) s'ar combin cu hidratul de calciu pentru a da un silicoaluminat de- calciu insolubil si foarte dur.

Beton. Cnd tencuiala cu var hidraulic e pus pe pietris sau

pietre mari, cu care formeaz un bloc compact si solid, se numeste

beton. Cnd se toarn betonul inteo testur de srmd sau vergi


de fer se capt betonul armat, care e foarte rezistent la rupere
si la foc. Betonul armat e foarte Intrebuintat in timpul din urrn
la zidirea caselor i facerea podurilor.

Sulfatul de calciu, So4Ca, exist in natur att anhidru, numit


anhidrit sau carstenit, ct i hidratat cu 2 mol. H20
numit gips sau trnt.
Gipsul este foarte rspndit in naturg in terenurile
tertiare si in apropierea srei gerne (Ciimpina,15ne
Doftana). El cristaliseaz In prisme rombice oblice
grupate in forma de fer de lance, (fig. 201). Cte o
dat are structura sacharoid din cauza gruprei de
mici cristale. Cnd masa e alb si perfect translucid
se numeste alabastru. Cnd e fibros se numeste gips
fibros sau mteisos.

Fig.

Cristal

Proprietti. Sulfatul de calciu e putin solubil in


astfel la 380 un litru de ap disolv 2 gr. 14.

ap ;

Inclzit la 135 gipsul perde 1'/2 H20 de cristalizare


si se transform Intr'o pulbere amorf de coloare alb,
numit iftsos. Aceasta poate s rei apa de cristalizare perdut desvoltnd clduri transformndu-se inteo mas compact. Inclzit la rosu
el perde toat apa de cristalizare i atunci
dsoI.
e gips.

rn

nu se mai hidrateaz, jar la rosu alb

se topeste si prin rcire se prezint sub


forma unei mase cristaline.
Ipsosnl se prepara calcinand 10-12 ore

'

gipsul la o temperaturd, ce nu trebue se treacd


peste 160, (fig. 202). El se macind in urml si

muiat cu ap serveste la facerea tencuelelor


sau a diferitelor ornamente, and e turnat In
Torme. Se prepard la Slnic si In corn. adnesti,
Prahova.

Fig. 202. Fabricarea ipsosului.


Stun. Ipsosul muiat cu apd, in care s'a disolvat putin cleiu, formeazd o tencuiald compacta si durd, care se poate lustrui. Daca in aceasta se adaog oxizi metalici,
-earl pot sd o coloreze in diferite moduri, ea serveste la facer ea coloanelor si
peretilor, imitind marmora.

www.digibuc.ro

177

Sistemul clinorombic sau monoclinic.


Forma primitivg a acestui sistem este Prisma oblic cu baza
rombic. Ea are 3 axe neegale, ca i prisma ortorombic. Axa

principald, care unege mijlocul bazelor, e inclinatd pe planul celorlalte


spre deosebire de prisma ortorombicg. and tinem
-prisma In mng, axa principalg trebue s fie verticalg, axa secundar orizontald trebue sg meargg dela dreapta la stnga observatorului, iar axa Inclinat trebue s se aplece Inspre acesta. Cu
alte cuvinte, fetele laterale trebue sg fie verticale, jar baza de sus
sg alunece inspre observator.
Pentru Intelegerea acestei forme e de neaparat nevoe un moNoi ne vom servi de fig. 116, care reprezint prisma ortorombicg.
Fetele prismei clinorombice sunt : 2 bazice, romburi egale, si 4

laterale, paralelegrame egale, spre deosebire de prisma ortorombic la care fetele laterale sunt dreptunghiuri.
Muchille basice sunt de 2 feluri : 2 la baza de sus, a e i ef,
..si 2 opuse la baza de jos, c g si d g, ascutite ; alte 2 sus, a f si
f, si 2 jos, c h i d h, obtuse. in lungime aceste muchi sunt egale.
Ruchiile laterale sunt deasemena de 2 feluri : 2 ascutite, ac si bd,

si 2 obtuse, fg si ch. Unghinrile solide, 8 de toate, sunt de 3

feluri. La capetele diagonalelor orizontale ale romburilor (ortodiagonale) sunt 4 unghiuri solide la fel, a, b , c, d ; la capetele diagonalei Inclinate (clinodiagonala) sunt 2 feluri de unghiuri i unghiu
la baz de sus, f, i 1 unghiu opus la baza de jos, h, egale intre
eIe, corespund la muchiile obtuse ale bazelor, si 1 alt unghiu sus,
.e, i altul opus jos, g, deasemenea egale, corespund la muchiile
ascutite ale bazelor.
Iliodificarile facute pe muchiile i unghiurile
solide ale prismei clinorombice duc la aceleasi

forme derivate ca si cele fcute la prisma ortorombic. Din cauzg c muchiile bazice nu sunt
cgpagm o jumgtate de piramidg,
o heanipiramida pentru un fel de muchi, i alt jumtate pentru celalt fel. Din unirea acestor 2 jumtti se formeazg Piramida clinorombic, fig. 203.

Din modificarea prin cgte o fat a muchiilor laterale rezult cgte un pinacoid, ca i la prisma
ortorombicg. Cel care merge paralel cu ortodiagonala se numeste ortopinacoid, iar cel care merge Fig. 203.
Piramida
clinorombia.
paralel cu clinodiagonala se numeste clinopinacoid.

Modificgrile pe unghiurile dela capetele ortodiagonalei duc la un


clinodom, fiinded merge paralel cu clinodiagonala. ModificArile pe
unghiurile dela capetele clinodiagonalei duc la un hemiortodom,

alcatuit numai dintr'o fatg sus si alta jos. Nu se obtine un dom


12

www.digibuc.ro

178

Intreg, de oarece aceste unghiuri solide nu sunt egale. Un ortodonk

intreg e o forma compus.


Mineralele cari cristalizeaza in acest sistem, dintre cele invatate,
sunt : sulful, gipsl, carbonatul de sodiu.

:Hula gipsului. Am vzut la fluorina, (pag. 174), chi cristalele


cari se ingemaneaza, se pettrund intre ele. Macla giftsului e formatei prin alipire. Cu un model de lemn se arat lesne cum se
face aceasta alipire. Figura 204 ne arat o macla de gips, numit.
fer de lance sau coadd de riindunicei. In aceast alipire se urmeaza o.

anumita lege. Adesea ori cristalele de gips se grupeaza in ash fel


in cat formeaza o grupa cu inftisarea de creastei de cocos, (fig. 205).
Clivagiu. Cristalele

de gips se desfac usor


in foite, cu ajutorul unui briceag. Aceast

proprietate a unui mi-

neral de a se desface

Fig. 204. /dada gipsului

prin alipire.

Fig. 205. Cristale de gips in forma de creasta de cocor


din colecliunea Universitalei.

in foite se numeste clivagin. Aceasta desfacere are loc dupa


plan care merge paralel cu o fat a cristalului.
Fosfatul neutru de caleiu e foarte rspandit in naturil.
1) Oasele, calcinate contin 80-82 0 fosfat tricalcic i restul carbonat de calciu. Zmaltul dintilor cuprinde si fluorura de calciu.
2) Apatita este un fosfat neutru de calciu, Combinat cu fluorura.
si clorura de calciu.
Cristalizeaza in sistemul hexagonal In forme simple si in forme
compuse.

3) Fosforita e un rosfat de calciu compact, amestecat cu silicat


de calciu. Se gaseste in cantitate mare in unele localitti si este ingrasmntul artificial cel mai insemnat pentru prnantul arabil.
4) (uano cuprinde, intre alte substante, fosfat de origin animal
(din excrementele unor pasri). Se intrebuinteaz ca ingrsamint.

5) Suprafosfatul de caleiu e un produs tecnic, intrebuintat ca


ingrasmnt pentru pamant. El se fabricl tratand cu acid sulfuric
fosfatii naturali. In aceast operatic, fosfatul neutru de calciu, caree insolubil si nu ar puteh fi asimilat de plante, trece in fosfat te-

www.digibuc.ro

179

traacid de calciu care este solubil. Se mai formeaz5 si sulfat de


calciu.
(PO4)2Ca3 + 2SO4H2 = (PO4)2CaH4 -1.- 2SO4Ca.

Fosfatii naturali mai slujesc, dup cum am v5zut, si la prepararea


fosforului si a acidului fosforic.

Carbonatul de calcin, CO3Ca, este foarte rdspAndit in natur


atat in stare cristalizat5 cAt si amorf. El se mai gseste combinat
cu carbonatul de magneziu in dolomie.
Carbonatul de calciu se dizolv foarte

ap5. ; 1 litru de apd disolv


abi5 0 gr: 0025 carbonat de calciu,
iar dac apa e incdrcat cu CO2 un

putin in

litru dizolv 0 gr. 88. Aceasta explic

pentru ce apele de izvoare sunt mai


avute In carbonat de calciu si de ce in
pesteri se formeaz stalagmite si stalactite (fig. 206). In acest caz se for-

meaz, dup cum am spus la acidul

carbonic (pag. 157), carbonat acid de Fig. 206. Stalactite i stalagmite.


calciu (sau bicarbonat de calciu), care in atingere CU aerul se desface in CO2 + H20 + CO,Ca.
Tot in acest mod se fac incrustatiunile in apele incrustante, ca
Sprudel la Carlsbad, Saint-Allyre in Fran/a, Aqui in Italia, etc.
Carbonatul de calciu fiind calcinat In aer se descompune in Ca0
si CO.. Inc5.1zit lush' sub presiune in vase inchise el se topeste, fr
s se descompue, prefciindu-se in marmord.

Variettile naturale de carbonat de calciu.


1. Calcita e carbonat de calciu cristalizat in romboedri i scalcnoedri si e de coloare alb lAptoasi de obiceiu.

2. Spatul de lslanda e o calcitil necolorat si transparent.


Dubla refractiune. Cristalele de calcit sunt birefringente.
Uitndu-ne printr'un spat de Islanda la un semn scris pe hrtie vedem dou5 semne, (fig. 208). Existenta dublei refractiunii ne arat5,
c'd asezarea moleculelor In calcit e deosebit de asezarea moleculelor in sticl, care prezintd nurnai refractiunea simPla.
Trebue sil spunem, c'5" dubla refractiune se intlneste la toti corpii
cristalizati in orice sistem, afar de sistemul cubic. La cele mai multe

minerale ins, dubla refractiune nu poate fi observat cu ochiul


liber, ci numai cu instrumente anumite. Corpii amorfi, si corpii
cristalizati in sistemul cubic, au numai refracliune simpla.
Cu ajutorul dublei refractiuni putem deoseb dac51 un corp e
cristalizat in celelalte sisteme cristaline, altele decAt sistemul cubic.

Cu ajutorul altor proprietti optice, cari stau in legtur cu dubla

www.digibuc.ro

180

refractiune, se poate afl sistemul cristaIin. Se intelege, prin Urmare,

de ce important mare e acest fenomen.


Aragonita e carbonat
de calciu cristalizat In
prisme ortorombice. Aceste prisme se ingemneaz
uneori prin alipire, formnd un cristal cu Infti-

sarea unei prisme hexagonale.

Polimorfism. Carbonatul de calciu cristalizeaz,


dup cum vedern, In doug
sisteme cristaline deosebite. Propriettile fizice

chimice ale acestor dou


minerale se deosibesc de
asemenea in unele privinti.

Acest fenomen e la fel cu


alotropia Intlnit5 la cor- Fig. 207. Calcitit cristalizata In scalenoedri, din colecpii simpli. El se numeste
liunea Universitatei.
polimorfism.
4. Marmora e o rocA, cu structura grAuntoas, alcauit din cris-

tale de calcit. Poate fi alb5, cenusie, galbeng, rosie, neagr, pestrip: si cu vine colorate diferit. Cele mai renumite varietAti sunt:
marmora de Carara, din Aibenini, i marmora de Paros. Serveste
la fabricarea constructiilor si a statuelor.

Fig. 2.8. Dub la refractiune a Spatului de Islanda.

5. Calearnl comun e o roc5 de carbonat de calciu necristalizat.


E de multe colori i foarte rAspAndit, formnd uneori munti Intregi.
Serveste la fabricarea varului. Cnd cuprinde si argila poart numele de marnii.
6. Piatra litografic e o marnei compactii care se poate lustrul
foarte bine. E cenusie sau glbue.
7. Calcarul pisolitic si oolitic are Inftisarea unor boabe de mazAre, (fig. 209) sau a icrelor de peste lipite cAte mai multe la un loc,

sau deadreptul sau printr'un fel de ciment.

www.digibuc.ro

181

8. Stalactite le si stalagmitele sunt alatuite din straturi concentrice de calcitl Ele s'au format prin prelingerea apelor de iz-/

Fig. 209. Calcar pisolitic, din colectiunea Universitatei.

voare incArcate cu bicarbonat de c.alciu, (fig. 210). Stalactite lc atrn5

Fig. zx . Ved rea unei peteri cu stalactite i stalagmite.

www.digibuc.ro

182

pe bolta pesterilor Ca niste turturi de ghiata la stresini. Stalagmi-

tele sunt formate din apa care a picurat de pe stalactite ; ele se

inalta de pe podelele pesterii in sus. Cu timpul ele se unesc si formeaza stlpi, care dau pesterei infatisarea unei cladiri cu coloane.

9. Creta e o rocal calcaroas alcatuit din scoici de microorganisme (foraminifere, diatomee). Aceste animale microscopice
au absorbit calciul din apa marilor si au format din el scheletul
lor. Murind animalele, scoicele lor au cazut la fund unde s'au tot
adunat, sub forma de nomoluri, care cu timpul s'au intarit formnd
zacmintele uriase de cret ce cunoastern azi. Din grosimea straturilor de cret putem sa ne dam seama de miile de ani cat a tinut
formatiunea lor.

Silicatii de potasiu i sodiu se topesc foarte usor la cald si se


disdlva in apa, (sticla solubila, p.. 159). Silicatii de calciu, aluminiu,

fer si plumb se topesc foarte greu, au tendinta de a cristaliza prin


racire i sunt insolubili in apa. Daca amestecam insa un silicat alcalin cu unul de calciu sau
de plumb, obtinern o masa insolubil 'in apa,
transparenta, care se topeste la o temperatura
mijlocie i e foarte putin alterabila prin apa si
acizi ; aceasta este sticla.
Istoricul. Ea e cunoscuta din timpurile cele
mai vechi. Astfel, pe unele temple egiptene se
Fig.fabricare
2TI. Diferitlele
ae unei faze de vad desemnate mici fabrici de sticla,
butelii.

ce au

existat pe la anul 1703 inaintea erei noastre. In

mormintele din piramide s'au gasit obiecte de stied ce serveau


drept podoabe de tot felul.
In timpul Romandor intrebuintarea sticlei era rspandita ; la Pontpei s'au gsit geamuri ca ale
noastre. Se spune, c'd Nero a dat

pe un vas de cristal opac peste

700.000 lei si c i-a ingropat hrburile, atunci cnd vasul s'a spart,
cu onorurile unui imparat.
Dela Romani, industria sticlei
a trecut In Spania, Galia i Bi-

zant, unde cu deosebire a ajuns


la un grad mare de perfectiune.
Arabii ajunsesera adevarati artisti

in lucrarea sticlei. In secolul al Fig. 222. Interiorul unei fabrici de stic16..


XVI s'au infiintat fabricele de
sticla dela Murano-Venetia, renumite azi prin obiectele de arta
pe care le fabrica.
Importanta sticlei. Sticla a jucat un rol nespus de mare in ci-

www.digibuc.ro

183

vilizatiunea omenirei. E de ajuns sg e gnclim la aparatele de


chimie si la instrumentele optice, ca sa intelegem importanta
sticlei. Aceastg importantg se datoreste transparentei perfecte a sticlei, proprietgtilor ei optice, stabilitgtei sale chirnice, nefiind atacat
de cele mai multe substante chimice, i proprietgtei ce o are de a

se Immuia prin incglzire si a puteg fi lucratg In fel de fel de chipuri prin suflare sau turnare.
Fabricarea. Pentru a obtine sticla, se topeste Intr'un cuptor special nisip fin sau cuart pulverizat impreung cu cretg sau var si carbonat de sodiu sau de potasiu, iar pentru sticla usor fuzibilg miniu.
Lucrgtorii, prin ajutorul unor tevi de fier ggurite in lungul lor, iau
din sticla topitg o cantitate oarecare, cu un capt, sufld aer prin capgtul liber,
dau astfel diferite forme, dupg tiparul in care o pun.
Geamurile sunt acute
aproape in acelas mod:
lucrAtorul suflg niste ci-

lindre lungi de sticlg,


cari sunt retezate la capete i tgiate In lung pe

o parte. Pus pe o placA


caldg de fer, cilindrul se
desface intr'o placg de
sticlg.

411111111WINUMNIMIS
Ammemialatilla

affeMs%
rail
5111110111111111111111

Geamurile mari

sunt turnate, (fig. 213).


Se deosibesc urmAtoa-

rele varietgti de sticlA :

Stiela de s3diu e un

silicat dublu de calciu si


sodiu ; e usor fuzibilg,

putin cam verzue cnd


o privim In spgrturg
se intrebuinteazg pentru
geamuri si oglinzi.

Stiela de potash' e

Fig. 2x3. Turnarea sticlei pentru gealnuri mari.

-un silicat de calciu si potasiu ; e perfect incolorg i transparentg, usoarg, greu fuzibilg

putin alterabilg. Aceasta se mai numeste si sticlii de Boemia si


-se intrebuinteazg pentru pahare, sticle si vase de laborator. Crownglas este o sticlg de Boemia mai curatg, mai avutg In potasiu si calciu si se intrebuinteazg pentru fabricarea instrumentelor optice.

Stiela de plumb este un silicat de potasiu si plumb. Cristalul


este sticla cea mai putin avutg In plumb. Flintglas contine mai
rnult plumb decgt cristalul, e foarte limpede i mult mai refringent
clecAt sticla ordinari. Din el se fac instrumentele optice (lentile,
prisme), iar cristalul se intrebuinteazg pentru diferite obiecte de artg.
Strassul contine i mai mult plumb decgt cele precedente si
puting anhidridA boricA. El e mai dens si mai refringent deck cele-

www.digibuc.ro

184

lalte feluri de sticla ; se tntrebuinteaza pentru imitarea diamantului


si a pietrelor pretioase, cnd mai cuprinde si putin taliu.
Smaltul e o sticla de plumb acuta netransparent prin amestecarea bioxidului de staniu sau fosfatului de calciu in masa ei, salt
colorat prin diferiti oxizi metalici.
Resturile din diferite varietati de sticla, topite impreuna, sunt amestecate cu putina argila si nisip feruginos, In cat contin si silicat
de aluminiu si de fer, din care cauza sunt usor fuzibile, colorate in
verde din cauza silicatului feros si se ataca de acizi. Din aceast .
sticl se fac sticlele ordinare. Aceasta sticla se poate decolora, adaogandu-i-se in timpul topirei putin Mn 02.
Acesta transforma silicatul feros in silicat feric care nu mai e
verde, ci putin galbui. In acelasi timp se formeaza si un silicat de
mangan de coloare violeta. Coloarea violet a acestuia si cea galbena a silicatului de fer sunt complimentare si se neutralizeaza ;
astfel rmne sticla aproape incolora. Sticlele colorate se fac ames-_
tecndu-se diferiti oxizi metalici in masa topit a silicatilor : oxiduI

de crom si cupru coloreaz in verde, oxidul de cobalt, albastru ;


suboxidul de cupru, rosu ca rubinul, etc.

Familia metalelor alcalino-pmntoase.


Calciul, impreun cu alte doual metale pe care nu le-am invtat, strontiul si bariul, formeaza' familia metalelor alcalino-pilmfintoase. Aceste metale sunt bivalente. Ele se aseamaina in unele proprietti si cu metalele alcaline, pe care le-am invatat, si cu metalele pmantoase: aluminiu (si metalele din piimanturile rari: cer,.
scandiu, itriu, lantan, etc.).

Definitia mineralogiei.
Mineral. Sulful, sarea, cuartul, calcita, aragonita, gipsul, sunt
minerale. Acesti corpi au luat nastere In natura fat-a ajutorul vietei ; ei sunt, prin urmare, corpi neorganici ; in acelas timp, ei sunt
si omogeni, adica alcatuiti la fel in toat masa lor ; numai intamplator sunt amestecati cu urme de alte substante.
Definitie, Numinz mineral un corp natural, neorganic i omogen_
Rod% se numeste un mineral sau un amestec de mai multe minerale cari iau parte insemnata la alcatuirea scoartei parnntului.
Marmora e o mica alcatuita dintr'un singur mineral, iar granitut
e o roca' alcatuita din mai multe minerale : cuart, feldspat i mica.
Mineralogia se ocupa cu studiul mineralelor. Ea ne arata proprietatile mineralelor, compozitia lor chimic, forma lor cristalina,.
modul cum au luat nastere, prefacerile pe care le suferd cu timpul,.
stabilind legi intocmai ca Fizica si Chimia.
Importanta mineralogiei poate fi socotita si din punct de vedere teoretie si din punct de vedere practic, intocmai dupg cum

www.digibuc.ro

185

vzut la fizic si chimie (pag. 15 si 23). Studiul mineralelor a


fost de mare folos chimiei, de oare ce prin ele s'a ajuns la cunoasterea corpilor simpli.
Ocupandu-se cu modul curn se gsesc mineralele in natur, cum
au luat ele nastere
cu prefacerile pe cari le suferl cu vremea,
Mineralogia ne arat c mineralele se nasc i ele, tresc i mor. Mineralele nu sunt vecinice, cum s'ar pute crede; ele au, ca totul
in lume, un inceput i un sfrsit. Unele au luat nastere din disolutiuni, altele din materia topit esit din snul pmntului, alteleam

din corpi gazosi i fuarte multe prin reactiuni chirnice intre corpi sim-

pli sau corpi compusi. Mineralele, odat formate, sunt supuse in


urm la numeroase prefaceri, cari le schimba compozitia, si care
dau astfel, nastere la alte minerale. Se poate vorbi de un mineral
ca sl de o fiint. Intocmai ca aceasta din urmg, un mineral poatecreste dup ce a luat nastere. Deosebirea din acest punct de vedere e In natura materiei care produce cresterea. La un mineral,
cresterea se face prin adugire de substant cu aceiasi compozitie,
pe cnd la o fiint cresterea are loc prin substante diferite, pe care
fiinta le preface in organele ei i le asimileaz. Un cristal de sulf,.
creste numai inteo solutiune de sulf, pe cnd un om creste hrhnindu-se cu One, lapte, carne, pe care si. le asimileaz. La un mineral, apoi, adugirea de materie nou se face la suprafat, pe cnd
la fiinte ea are loc in tot corpul ei. Studiul forrnelor cristaline aratk
cd materia in minerale e asezat dupa anumite legi, iar propriettile optice, ca dubla refractiune si altele, fac cu putint gsirea mineralelor In roci.
Zacmintele sau culcuprile de mineraie arat Imprejurrile In care
s'au format mineralele i ne spun regulele dup care le putem gsi.
XVII.

Magneziul.
Mg == 24,36.
Istoricul. Bergman i Maro-braf au deosebit mai Intaiu magnezia Mg 0)
de calce (Ca 0). Magneziul afost obtinut In stare de amalgam de Davy la
1808. Bussy la 1829 izol magneziul Clescompunand clorura de magneziu prin
potasiu. La 1845 Bunsen Il prepar electroliznd clorura de magneziu topit..

Starea natural& Exist sub form de clorurg in apele minerale


si In minele dela Stassfurth. Mai exista carbonat (Giobertita) sau
carbonat de magneziu i calciu (Dolomia), sulfat in oare-cari ape

minerale, precum la Epsom (Anglia) si la noi la Cozia (Piatra).


Se mai gseste in o multime de silicati ca : Olivina (Si 04 Mg2)
Serpentina, Talcul, Spuma de mare, Augita, Hornblenda, etc.
Prepararea. Magneziul se obtine prin electroliza clorurei de
magneziu topite.

Propriet4i. Magneziul e alb ca argintul, rnaleabil si ductil, cu

www.digibuc.ro

186

densitatea 1,75. El cristalizeaz in octaedri, se topeste la 8000 si


distild la 10000. Se gseste in comert sub forma de srtn, de

panglici si de praf de magneziu. Nu se oxideaz in aerul uscat ;


limit in aerul umed se acopere cu o coaj de oxid de magneziu,
-care II face cenusiu murdar. In acest caz se poate rade cu un
briceag coaja de oxid. Magneziul se apropie si de metalele alcalinotamtintoase si de metalele pamntoase, (pag. 184).
Experienf. Aprin-

dem la flacar o bucatied de sarma sau panglica de magneziu. Se


produce o lumina. stralu-

citoare. 0 /tirm groasa

de V, mm. produce o
himin at 74 luminari
de stearina..

In aceste ardere se
produce oxid de magneziu si foarte multa caldura. Oxidul de magne-

ziu fiind un corp care


nu se topeste, se face
luminos la temperatura
Inalt la care e incalzit.
Pe acest principiu se sprijina si lampa clectrica Nernst. In aceasta lampa firul de crbune obisnuit e inlocuit printr'un creion mic de .oxid de magneziu
amestecat cu alti oxizi. Prin trecerea curentului electric, oxidul de magneziu
devine incandescent si rdspandeste o lumina cu mult mai Intensa ca firul
de carbune. Din cauza, c oxidul de magneziu nu conduce curentul electric la rece, ci numai la cald, lampa lui Nernst arc un mecanism care incalzeste mai inti creionul de oxid si pe urma dal drumul curentului electric prin el.
Experienicl. Amestecam putin praf de magnezia cu aceiasi cantitate
de clorat de Potasin. Puncm amcstecul pe o caramida si-1 aprindem de
departe cu o lumnare (ca sa nu ne ardem). Se produce intr'o clip o lumina care orbeste vederea. Acest amestec e intrebuintat de fotografi In
timpul noptii precum si in pesteri, temple.
Experienta. Se amesteca intr'o piulita de portelan praf de magneziu
cu iod pisat. Peste amestec se picura putina ap. Se produce o reactiune
energica cu producete de iodura de magneziu si de vapori violeti de iod.
Fig. 214. Lumin produsit prin arderea unei sftrme
de magneziu.

Sulfatul de magueziu, SO, Mg + (7FL0), numit sare amara,


cristalizeaz in prizme rombice drepte. La aer este eflorescent, adec,
de unde cristalele sunt sticloase, cu timpul 'isi pierd lustrul si se fac

praf. E foarte solubil in apa, cAreia II d un gust amar. E intre-

buintat ca purgativ in medicin. Apa de Buda, apa de Breazu

cuprin d sare amarl in solutiune.

www.digibuc.ro

187

Minerale cu magneziu.
Cele mai insemnate minerale de magneziu sunt :
Giobertita, carbonat de rnagneziu, i Dolomia, carbonat de magneziu si calciu.
Dolomita este o roc foarte rspndit (Bucegi) format din doAlte minerale de magneziu sunt i silicatii lui.
Acestia au o compozitie complex cuprind uneori i alte elemente.
1) Olivina e un amestec de silicat de magneziu, SiO4Mg.2, i silicat de fer, SiO4Fe2. E sticloas i translucidd. Cnd e transparent si verde e intrebuintat ca piatr scump.
2) Serpentina este tot un silicat de magneziu, in care ferul e
in cantitate mic si care mai cuprinde i ap. Serpentina formeaz
mase foioase, fibroase sau compacte. E colorat cele mai adesea
ori in verde cu diferite nuante, dar i in alte culori, cenusii, galbene, rosii. Uneori e ptat .
vrgat ca o piele tie sarpe, din
care cauz i se trage i numele. Are inftisarea de corp rsnos
sau gras si e unsuroas la pipit. Se poate lucr i lefu i slujeste la facerea de diferite obiecte de ornament, vase, sfesnice, etc.

3) Talcul e deasemenea un silicat de magrneziu Indratat. Se

prezint, cele mai adesea ori, sub form de mase compacte. Se caracteriseaza prin proprietatea lui de a fi unsuros i moale la pipit
.ca ciara ; se zgArde cu unghia. Se gseste amestecat cu alte minerale, formnd roci foioase, sisturi cu talc. Talcul pisat slujeste la
unsul masinelor ca s alunece usor i ca praf de suflat in ghete si
mdnusi in acelas scop. Din steatita se fac becurile pentru lmpile

cu acetilen din cauz c nu se topeste si nu se oxideaz prin


inclzire si nu se astup astfel gurile pe unde iese gazul.

4) Spuma de mare e tot un silicat de nzagneziu Iddratat. E

btnd in glbui i verzui, e unsuroas4 la pipdit si se prinde


de limb cnd o atingem. Densitatea ei e mai mare ca a apei, ins
din cauza porosittei pluteste pe ap, ceeace a Mcut pe oameni s
o numeased spum de mare. Se slefueste usor i slujeste la facerea
pipelor i igaretelor.
5) Asbestul e un mineral cu magneziu alcatuit din fire moi si
cev elastice, i lungi uneori de 13 m. Aceste fire sunt asezate pat-ale! unele lang6 altele si se pot desface cu usurint. E mtsos
si sidefos. Nu arde in foc ; de aci i se trage numele de asbest = ce
nu arde. La temperaturi foarte mari ins se preface intr'un smalt
alb. Din firele de asbest se tes ptize in care se pot incdlzi corpii.
Cei vechi intrebuintau astfel de pnze la arderea cadavrelor si ca
servete de mas, pe cari le splau inclzndu-le in foc, care distruge materia organic. Astzi piinza de asbest e intrebuintat
in laborator la inclzit, la filtrat acizii care atacd metalele i ca invlitoare ru conducaoare de cldur la masini cu aburi. Asbestul
luat nastere prin descompunerea unor silicati, in a ciiror alc5.tuire intr in rndul inti magneziu.

www.digibuc.ro

188

XVIII.

ZincuL
Zn = 65,4
i in China,
de unde s'a introdus in Europa pe la inceputul secolului al XII-lea.
Istoricul. El a fost cunoscut din timpurile cele mai vechi in Indu

Starea natural. Exist in natur sub forma de : oxid (zincita),


sulfur (blenda), carbonat (calamina), carbonat cu silicat (smiIlisonita), etc.

Prepararea. Din cauzA c zincita

este foarte rar, se intrebuinteaz5.

pentru prepararea zincului calamina


si blenda. Ambele acestea sunt mai
intaiu calcinate la aer. Calamina se
descompune in oxid de zinc si CO.,.
iar blenda se transformg in oxid de
zinc si SO..
CO3Zn = CO,
Calamina

2ZnS
Blenda

302 = 2ZnO

ZnO

2S05

Oxidul de zinc, ce se formeaz,.


Fig. 215. Prepararea zincului la Vieille.
Montagne.

este calcinat cu nrbune.


C== Zn CO
ZnO

IncAlzirea se face in cuptoare, cari difer dup5. localitti, (fig. 215,.


216, 217).

216. Prepararea zincului in Silezia.

Fig. 2r7. Prepararea zincului in Anglia.

Proprietiiti. Zincul e un metal alb-albstrui, cu structur cristalin. Cnd e curat e -putin ductil i maleabil si se poate transforma
in foi subtiri, cu deosebire la 150. La 2500 devine atAt de

sfrmcios inct poate s fie pisat. Densitatea lui e 7. El se topeste la 4200 i ferbe la 950.

www.digibuc.ro

189

Zincul nu se oxideaz5 in aer uscat la temperatura ordinar, in aer


umed se acoper cu un strat subtire de carbonat bazic care'l opreste
a se oxid mai departe. Incalzit la rosu, in contact cu aerul, se oxi-deaz, arde
oxidul de zinc alb si usor care se ridicA in aer.
Exfierientd. Se aprinde un amestec fcut din 2 prti praf de zinc cu
p. clorat de potasiu. Se produce un fum alb de oxid de zinc i lumind
mult.

Acizii '1 atac producand sAruri i hidrogen liber :

Zn = SO4Zn + H2
/24 am preparat hidrogenul (pag. 34).
De asemenea, bazele puternice se cornbin cu zincul, formnd
s'ruri numite zincati. In aceast reactiune zincul functioneaza ca
SO4H2

ztn nzetaloid.
Zn

2KOH = Zn001(9 + H2
Zincat de potasiu

Experientil. Se pune intr-o eprubet praf de zinc


praf de fer) i se
toarnkhidrat de sodiu in solutiune; se produce hidrogen care poate fi aprins
la gura eprubetei.
Amestecm putin praf de zinc cu iod pisat i stropim amestecul cu ptitin. ap. Reactiunea energica care are loc se produce cu desvoltare de vapori de iod ; se formeazA iodura de zinc.
Intrebuintari. El servqte pentru acoperiwri sub forma de table, cu o grosime de Omm,87; de asemenea pentru facerea multor vase, ornamente, statui,
.etc. El intr In compozitia alamei (Vezi Cupru) i se intrebuinteazd pentru
faccrea eferului galvanizat (srme de telegraf, etc.). Zincul e foarte Intrebuintat
la elementele galvanice. Amalgamarca acestui zinc se face upr splndu-1 cu
-acid clorhidric i cufundndu-1 In mercur. Prin frecare cu o carpd, mercurul

se prinde de tot zincul.

Oxidul de zinc, Zn 0, se prepar arznd zincul in contact cu


aerul atmosferic.

Fig. 228. Prepararea oxidului de zinc.

Pentru aceasta, zincul se infierbnt in vsele de pmnt C (fig.


218), iar vaporii s'al se oxideazA arzAnd inteun curent de aer G.
Oxidul format se condenseaz inteo serie de cutii M.

www.digibuc.ro

190

Cel mai ordinar se depune In primele cutii i se numqte al1 .


de zinc., iar cel mai fin se depune in ultimele cutii i se numetealb de zeifiadd.

Oxidul de zinc se inglbeneste prin cldurd


rei coloarea,
alip prin racire. Experienta se face inclzind putin oxid de zinc
Intr-o eprubetd.
Intrebuin f are. Oxidul de zinc se intrebuinteaza cu succes In picturd, in locul

albului de plumb (CO,Pb). El e mai bun decat acesta, aci nu se inegrqte

nici odatd. Find fiert cu oleu la 2000, el servqte la vapsirea lemnelor, pietrelor, peretilor, etc.

Mercurul = Hidrargirul.
Hg --= 200,0
Starea naturali.

Exist In stare nativ si din aceast cauz a

fost cunoscut inc din anticitate. Cu deosebire se gaseste ca sulfurl


(cinabru). Este cunoscut la noi sub numele de targint vizo.

Fig. 219. Prepararea mercurului la Almaden (Spania).

Prepararea.

Mercurul se prepar calcinnd cinabrul in con tact

cu aerul :

Fig. 22 . Prepararea mercuriului la Idria (Iliria).

HgS 0, = SO, + Ng.


Modul in care se face calcinarea difer dup localitti, (fig. 219, 224,

www.digibuc.ro

191

Proprietti. El e singurul metal lichid la temperatura ordinari,.


are luciu metalic, densitatea 13,5596 la 00. La 39,5 crista1izeaz1
in octaedrii grupati in dendrite ; iar la 3570 fierbe dnd vapori
otrvitori.
El emite putini vapori la orice temperaturd. Faraday, punAnd o foaie de aur
deasupra mercurului dintr'un vas, observa ca dupd cat;ra timp foaia se indlbise

prin faptul c mercurul evaporat se combinase cu aurul, dand un amalgam.


Boussingault i Merget dovedir ci rnercurul emite vapori chiar In stare
solidd.

Mercurul se oxideaza cu incetul la aer umed, dnd o coaje sub-

tire de suboxid (Hg, 0), iar la tpmperatura fierberii se oxideaa


cu multa usurinta, dnd oxidul rosu (Hg0).
Mercurul dizolva multe metale, formnd cu ele niste aliage numite amalgame : amalgam de aur, argint, potasiu, etc. Nu se zice:
amalgam de mercur i aur, de oarece cuvintul amalgam implicl
prezenta Hg. Cu potasiul si sodiul combinatia se face cu dezvoltare
de caldura si lumina, (pag. 166).
Intrebuinyiri. Este un metal foarte intrcbuintat in fizicl. El se Intrebuinteaz in metalurgie la extractiunea argintului i aurului. El se intrebuinteazd
In industrie i In medicina i e un corp otrvitor.

Combinatiunile mercurului. Dupa cum e monovalent sau bivalent, el formeaza doual feluri de sruri ; acelea in care e monova-

lent se numesc saruri mercuroase, iar cele in care e bivalent sunt


saruri mercur ice.

Clorura mercuroas = Calomel, Hg Cl. E un corp incolor si

transparent cu densitatea 7,2. El cristalizeaz in prisme ptrate


drepte. E insolubil in apa, alcool i acizi diluati : Clorurile alcaline
la o temperatura nalt 11 transforma in modul urmtor

2Hg Cl = Hg 02 Hg
Calomelul se intrebuinteaza in medicina ca antiseptic si ca purgativ.
Ext eriengt. Incdlzim putin calomel intr'o eprubetd. uscat. Se formeaz
un strat alb pe partea superioard a eprubetei. Udnr acest sublimat cu a
picdturd de amoniac. Se formeazd un corp negru. Numele calomel se trage
dela acest corp negru. Calomel inseamn negru-frumos.

Clorura mercuricit = Sublimatul corosiv, Hg C12.


Este corp solid, incolor, cu densitatea 5,4; apa dizolva la 10,
6 gr, 570 0 de aceasta sare; alcoolul i eterul o dizolvii mai bine.
Ea e foarte otravitoare cateva centigrame omoar un om.
Exfierienyi. Incdlzim foarte putin sublimat intr'o eprubetd uscatd. Se for-

meazd pe peretii reci un strat alb. Se pune o piatturd de hidrat dc sodiu. Se formeazd o pata galben de oxiii mercuric Hg0. SA nu se respirefumul alb produs prin incdlzirea sublimatului.

www.digibuc.ro

192

Intrebuintarea. Se intrebuinteazg pentru conservarea colectiunilor de stiinte


ziaturale sau de anatomie din cauza propriettilor sale antiseptice foarte pronuntate. Se mai intrebuinteazd si in medicina. In cazuri de otrvire se da ca
-contra otrava albusul de ou, cu care Hg Cl, formeaza un compus insolubil, sau
sulfara de fer proaspt, care precipita mercurul si prin clorura feroas care se
formeaz irit stomacul si produce vrsturi : Hg CI, + Fe S = Hg S+Fe Cl,.

Oxidul mercuric, Hg 0, se prepar oxidnd mercurul la temperatura fierberii ; in cazul acesta e cristalizat si rosu.
Se mai poate obtineh tratnd o solutiune de clorur mercuricl
-cu KOH ; in cazul acesta e o pulbere amorf, galben. Se litrebuinteaz in medicin la facerea unor alifii.
XIX.

Cuprul (Arama).
Cu = 63,6.

El e cunoscut inch' din anticitate cu deosebire aliat cu Staniul


= Cositorul, in bronz.
Starea naturalii. Se gseste In natura in stare nativ cristalizat
in octaedri sau cuburi in : Bolivia, Lacul Superior, Suedia, etc.
Exist deasemenea ca suboxid (cuprita) si carbonati bazici (malachita,azurita). Combinatiile cele mai rspndite ale cuprului sunt :
sulfura cuproas (Calcosina) Cu2 S si sulfura dubl de cupru si fer
..(calcopirita) Cu2 S, Fe2 S3, care cristalizeaz In sistemul patratic.
Prepararea. Din oxid si carbonat se scoate cuprul calcinndu-i
pe acestia cu arbune, intocmai ca la zinc.
Experientd. Punem un cuiu de fer intr'o solutiune de sulfat de cupru.
Dupa ctv timp coloarea vcinittit a solutiunei se face verzue, iar cuprul
se aseazd pe fer. In solutiune se afl sulfat de fer. Putem scrie :

SQ,Cu + Fe = SO4Fe + Cu.

Pe aceast reactiune se sprijin extragerea cuprului din calcopirite. Se oxideazA intl minereul la aer ; se formeaz4 sulfat de
-cupru si sulfat de fer. Din solutiune se precipit cuprul cu fer
dup cum am artat. Cuprul cu totul curat se obtine in industrie
prin electroliz.

Pentru a obtine cupru curat in laboratoare se reduce oxidul de cupru prin hidrogen :

Cu 0 + H2 = H00 + Cu
De aceast reactiune ne-am servit la sinteza apei in greutate (p. 46).
Proprietti. Cuprul e un metal rosu-glbui caracteristic. Foiti subtiri de cupru inclzite pe la 5000 se fac transparente si las s treac
o lumin verde strAlucitoare. Densitatea lui este 8,8. El se topeste la

1080 si se volatilizeaz la o temperaturd mai inalt, and vapori,


ce ard cu flacAr verde. Dacl il fream d un miros particular.

www.digibuc.ro

193

Este foarte maleabil, ductil i cel mai tenace dup fer.


Cuprul conduce bine cldura si electricitatea. Prin electroliza sau
prin fuziune cristalizeaz4 in octaedrii sau cuburi.
Aerul umed ti acopere cu un strat verzui de carbonat bazic
care-I opreste a se oxid mai departe.
Acizii slabi, grsimile i chiar clorura de sodiu usureazA oxidarea
cuprului prin oxigenul din aer sau din lichide. La rosu se oxideaza,
clnd oxid cupric.
Acidul azotic d azotat cupric, si bioxid de azot (pag. 137), iar acidul

sulfuric concentrat d sulfat de cupru i bioxid de sulf (pag. 87).


Amoniacul disolv cuprul in contact cu aerul, dnd clicoarea albastr a lui Schweizer.. In cazul acesta se formeazA mai intAiu
hidrat de cupru, care se disolv in amoniac.
Experienp. Punem intr'un balon de sticlg foi de cupru qi amoniac
amestecgm. Dupg cgtvg timp se formeazg o apg albastr. Aceasta e licoarea
lui Schweitzer care disolvg hartia.

Intrebuintari. Din cupru se fac: vase de bucgtgrie, cglddri, irnbracgmintea


corgbiilor de lemn, sarme de telegraf, etc. Aliat cu Sn dg bronzul (Acioaia)
cu care se fac monete, statui, tunuri, instrumente muzicale, etc.
Aliat cu Zn dg aliagiul numit alamd, din care se fac instrumente de fizicg,
diferite obiecte de artg, instrumente muzicale, etc.
Iat principalele aliage ale cuprului :
Cu

Monete de aur
Medalii 0 vase

100
84
Giuvaeruri cal. I . 80
*
II. . 160
III . . 250
Monete de 5 . . . lei 100
D 2, 1 0 0,50 * 165
vase . .
50
Giuvaeruri
200
Medalii i monete .
95
.

.
.

Tunuri
Instrumente muzicale.
Oglinzi, telescoape .
Bronz de aluminiu .
Alamg
Maillechort
Metal englezesc .

Au

Ag

Sn

Al

Ni

Sb

Bi

900
916
920
840
750

90,1
80
67
90
67

900
835
950
800
4
9,9
20
33

10

5
.

Zn

88

33
25
100

25

Combinatiunile enprului. Cuprul formeazA doui feluri de sruri:


in uncle avem un atom de Cu bivalent si se numesc sgruri cup-ice,
in altele exist un atom de Cu monovalent, numite sruri cufiroase.
CI

Cu

CuCl

Cl
Clorura cuprica. Clorura cuproasa.

/0

/0-Cu

SO2

SO2

\o

Sulfat cupric.

\o-cu

Sulfat cupros.
13

www.digibuc.ro

194

Oxidul cupric. Experienla. Incalzim o foae de cupru curat. La inceput se face galben, pe urm rosie i violet& 0 la sfarsit se acoperd cuL
o coajd neagrel. Aceasta e oxidul cupric.
El e un praf negru. Oxigenul lui poate oxid diferiti corpi.
Experienta. Inclzim putin zahr pisat cu oxid cupric inter) eprubet.
uscat. Dup catv timp eprubeta se am'
copera cu piaturi de aril si se dezvolt

bioxid de carbon care turbur apa de


var (fig. 221).

Explicarea e urmAtoarea. ZahArul e


amd, format din carbon, hidrogen i oxigen.

Sub influenta oxidului de cupru, carbonul i hic;rogenul ard si se prefac


in apA i bioxid de carbon.
Fig. 222. InclIzirea zaharului cu oxid
Oxidul de cupru e foarte intrebuinde cupru.
tat la analiza cantitativ organicti.
La sinteza apei in greutate (pag. 46) ne-am servit deasemenea
de o cantitate anumit de oxid de cupru care a oxidat hidrogenul.
Hidratul cupric, Cu(OH),. Experiengt Turnam o solutiune de hidrat de
potasiu sau de sodiu peste o solutiune de sulfat de cupru. Se formeazd
un precipitat albastru de Cu(OH), : SO4Cu+2KOH=SO4K,-Ku(OH),.

Sulfatul cupric, SO4Cu+5H20 (piatra vAnAtA), se preparA calcinAnd piritele cuproase sau sulfura de cupru, in contact cu aerul.
Se mai poate preparh incAlzind intr'un vas de plumb acid sulfuric
concentrat cu resturi de cupru, (pag. 87). Sulfatul de cupru obtinut
prin ori care din aceste procedee este dizolvat in aph i cristalizat.
El cristalizeazA in sistemul triclinic, in prisme de culoare alb astrA. El se intrebuinteazA dizolvat in apA i amestecat cu lapte de
var contra boalei viilor : Peronospor a.
Experient. Turnm amoniac intio solutiune de sulfat de cupru. Se
formeaz intl un precipit albastrui i pe urm o solutiune albastrd. Aceasta

cuprinde sulfatul de cupru-amoniu. In modul acesta se pot afla cantitti


mici de cupru.

Sulfatul de cupru se intrebuinteaza in galvanoplastie, in vapsitorie, la conservarea lemnelor si in medicina.

Carbonapi de cupru. Se cunosc numai carbonati bazici, precum:

OCuOH
Malachita

existA in Siberia, Peru 0 Chili.

CO

0--CuOH
Este de coloare verde frumoasd si se intrebuinteazA pentru a
face obiecte de artA si in pictura (verdele mineral).

www.digibuc.ro

195

0 Cu OH
CO

Azurita

/00 > Cu

este un bicarbonat bazic, de co-

CO

\ 0CuOH

loare albastr; se intrebuinteazA pentru a face obiecte de artg 0


pulverizat in picturA (albastrul de munte). Ambele se gAsesc in
Siberia 0 in mic cantitate In Dobrogea.

Sistemul triclinic
Prisma oblia cu baza de paralelogram este forma primitivA
a acestui sistem. Ea are 3 axe neegale Intre ele si Inclinate cAtesi
trele. Toate fetele sunt In forma' de paralelogram. Toate elementele
sunt egale numai 2 ate 2, si anume cele opuse. Se Intelege, prin
urmare, cA modificAnd muchiile sau unghiurile solide cApAtAm nu-

mai perechi de fete. 0 formA intreagA e In realitate o formA corn-

pusA. Piramida triclinia, de pild, e compus5. din 4 sferturi de


piramida. Orice cristal din acest sistem nu are nici mAcar un singur plan de simetrie. Din aceast cauz sistemul triclinic se nume0e 0 nesimetric.

Argintu 1.
Ag = 107,93

Starea naturalh. Argintul e cunoscut din timpurile cele mai

vechi. El e foarte rAspAndit In naturA, att In stare nativA, cAt si


combinat cu Cl, Br, I, S, etc.
In stare nativA se gAsesc sau cristalizat, sau In bucAti masive.
Cristalele lui se gsesc In grupgri dendritice, ce searnAn ca niste
foi de ferigA (Lacul Superior) America). Se mai gsesc sub forma
de fire subtiri fArA structurA cristalinA (Congsberg, Norvegia) qi
este adesea ori amestecat cu Cu nativ.
Intre combinatiunile mai principale, ce se gAsesc 'in naturg, sunt:

clorura, bromura, iodura si sulfura. Sulfura de plumb (Galena)


confine foarte adeseori argint.

Extractiunea. Experienta. Amestecdm o solutiune de azotat de argint cu


acid clorhidric. Se precipit clorura de argint. Filtam, punem precipitalul
astfel cules intr'o capsul de portelan cu ctev bucatele de zinc si turram deasupra acid sulfuric diluat. Se formeaz6. un praf cenuiu negricios.
Acesta e praf de argint.

www.digibuc.ro

196

ExPlicare. Hidrogenul, produs prin zinc si acid sulfuric, s'a combinat cu clorul din clorura de argint, formnd acid clorhidric,
a pus argintul in libertate. Zicem, c am redus in modul acesta
clorura de argint.
Pe acest fenomen se sprijin extractiunea argintulul in industrie.
Argintul din mineral e trecut, inteun mod oarecare, in clorur de
argint. Aceast5 clorurl de argint e redusii, cu anumite mijloace,
In argint liber. Acest argint e scos din amestecul intreg, in care
au avut loc toate reactiunile, cu ajutorul mercurului. Amalgamul
de argint format e cules i inclzit in aparatul dela fig. 222.
Vaporii de mercur cad in apa din vasul a unde se condenseaz
iar argintul rAmne pe politele b, unde a fost pus amalgamul.
Proprietati fizice. Argintul
e cel mai alb dintre metale,
destul de moale pentru a fi lucrat i poate fi lustruit. Densitatea lui este 10,5. El cristalizeazd In octaedri cubici. In
starea aceasta se ggseste in

natura si se poate obtine si In


laborator.
El se topeste la 954 si se volatizeazA intre 1500 si 2000,
and vapori verzi ; este

mai moale de cAt cuprul

si mai dur decAt aurul.


In ce priveste maleabilitatea i ductibilitatea, el
ocup locul al doilea, dup

aur. Cu Ogr.,05 argint se


poate face un fir de 130 m.
11111'":1JI11:11111,

.Fig. 223. Distilarea amalgamului de argint.

s'au facut foi, cari au o


grosime de 71; mm. Foile
de argint inclzite la 500

se fac cu totul transparente. Argintul topit di-

solv 22 volume oxigen,

all a se combin cu el; prin rcire pierde o parte din oxigenul


disolvat, care ese spArgand coaja superioara i producnd mici gurele in masa metalului.

Proprietati chimice. Argintul nu se altereazA In contact cu

aerul, fie acesta uscat sau umed, cald sau rece.


Acidul azotic concentrat il ataca la rece, dnd azotatul de argint i hipoazotida.
a)
Ag
b)

NO3H

NO3H = NO3 Ag + H.

H = H30 + NOI.

www.digibuc.ro

197

lntrebuin/area. Argintul se intrebuinteaz1 numai ca aliagiu ames-

tecat cu putin cupru, pentru ca duritatea lui s fie mai mare.


Medaliile si vasele

de argint contin 950 prti argint si 50 cupru


Monetele de 5 lei (1)

900 *

100 *

2, 1 si 0,50

835

165

Giuvaerurile de argint

800

200 *
Continutul in argint al obiectelor casnice ce se vand la noilingurite, tave
solnite, etc.
fcute de argint si cupru, se plteste in raport cu proba lor.
Proba 12 corespunde cu 750/, Ag si 250/, Cu. Aceste mdsuri sunt luate dela

Germani.

Clorura de argint, Ag Cl exist in natura si se poate obtine prin


actiunea directa a clorului asupra argintului inclzit, sau descornpunnd azotatul de argint prin acidul clorhidric sau o clorur solubil.

NO, Ag + Na Cl --= NO, Na Ag Cl


In acest caz, clorura se depune sub forma unui corp alb colstros,

care se spal cu ap si se usuca la Intunerec. Clorura de argint e


corp de coloare alb, se inegreste la lumin, descompunndu-se in
sub-clorue, Ag, CI; din aceast cauza se intrebuinteaz in fotografie.

La 260 se topeste, dnd un lichid galben, care solidificAndu-se d


un corp, cu aspectul cornului, numit < argint cornos. Ea este solubil in amoniac, $ i in hiposulfitul de sodiu.
Bromura de argint, Ag Br i lodura de argint, Ag I, sunt intrebuintate In

fotografie.

Azotatni de argint . Piatra iadului, NO,Ag, se obtine disol-

vnd argintul in acid azotic (vezi pag. 196).


In aceast reactiune se desvolt si NO, din cauza reducerei acidului azotic prin hidrogen.
Proprietti. Azotatul de argint cristalizeaz in prisme drepte cu
baza rombic. El se disolv foarte bine in ap si in alcool.
La 218 se topeste si poate fi turnat in tiparuri pentru a fi transformat in cilindri = creioane medicinale de argint.
Azotatul de argint curat nu se alterereaz4 la lumin ; dac este
impur se inegreste prin actiunea razelor solare prin faptul c e descompus in praf de argint (negru). Aceeasi descompunere o sufer
si sub influenta substantelor organice (zahr, etc.).
Exfierienta. Punem Inteo eprubet curat o solutiune de azotat de argint.
Punem, picaturd cu pielturd, dinteo solutiune efit mai slabii de amoniac pand

ce precipitatul brun care se formeazd la inceput se disolvd din nou. In


aceast solutiune limpede punem putind glucoza disolvat in apd.
Inalzim eprubeta, sau mai bine o punem intr'un vas in care fierbem apd.
Dupa ctev minute se formeaz pe eprubeta o oglindel de argint.

(1) Aceste cantitdti au fost impuse prin o conventiune internationall a tdrilor cari fac parte din uniunea monetard latind (Franta, Italia, Belgia, Portugalia, Spania si Svitera). Romnia a aderat la 1866 la aceastd. conventiune.

www.digibuc.ro

198
Pe aceastg experientg se sprijin g. fabricarea oglinzilor de argint.
Aceastg argintare se poate face i Mfg incglzire, astfel: Punem intr-o
stica solutiunea de azotat de argint in care am turnat atata amoniac diluat
pang ce precipitatul format s'a disolvat. Punem o solupune diluata de acid
tartric. Astupgm sticla i o lsgim s sta. lin4titg. In cgteva ore se arginteqte.

Exfierienta. Punem intr' o sticlut atta mercur in eft s se acopere fundul. Turnam deasupra o solutiune de azotat de argint. Dupg catv timp
se formeazg cristale de amalgam de argint care se waza uncle pe altele
sub forma unor ramuri : arborele .Dianei.

Exfilicare. Aceast experienta ne arata ca mercurul scoate argintul din combinatiunile lui. Se formeaza, in solutiune, azotat de
mercur.
Intrebuinfdri. El se intrebuinteaz in fotografie, la facerea oglinzilor, in medicing, ca arzator (peatra iadului) i la facerea cernelelor pentru scris pe rufe.

Aurul.
Au = 107,2
Starea natural. El exista adeseori In stare nativa in filoane sau
nisipuri, ce rezulta din sdrobirea stancilor. Din aceasta cauza se gaseste adeseori i In nisipul rurilor, precum la noi in nisipurile 01tului, de unde tiganii aurari (rudari) Il scoteau, pana acum cativa ani,
vanzandu-1 la blciul dela Rureni. Uneori se gaseste in bucati mari

numite pepite, intre cari unele pot ave o greutate de mai multe
kilograme. Cele mai mari gsite pang acuma cntariau : 36 kgr
(Ural), 42 kgr. (California), 84 kgr. (Australia).
Eitragerea aurului. Pentru a-1 extrage, se piseaza bucatile de
stanci aftrifere trite() piva speciala, amestecandu-se cu mercur.
Acesta disolv aurul dnd un amalgam.

Fig. 223. Sdrobirea stancilor pentru extragerea aurului.

Sdrobirea se face in niste vase de fier (fig. 223), cari sunt mute()

miscare repede de rotatiunea pe cand inauntrul lor se afl doua


ghiulele de tuciu.

www.digibuc.ro

199

Nisipul ce contine aur este splat in niste sghiaburi putin inclinate, prin care curge ap. Nisipul este deprtat, iar aurul rmne
pe fundul bor. S'au fcut in urm aparate, cari fac mai bine acest
serviciu si inteun timp cu mult mai scurt. Ele sunt fcute dintr'o
cldare cu fundul conic, care se Invrteste imprejurul axului su
cu o iuteal mare. Se pune inuntru nisip aurifer si apa ; apa si
nisipul sunt aruncate afar prin puterea centrifuga15., iar gruntele
de aur rmn in fundul conic.
Amalgamul de aur, ca qi cel de argint, este distilat la cald ; mercurul se evaporeaz si se condenseaza in o camer rcit, iar aurul
rmne liber.
Producya. Se scoate anual peste 400.000 Kgr.

ProprietAIi. Aurul e un metal de coloare galben. Foile de aur,


vzute prin transparent, au o coloare verde albstrue. Densitatea
lui este 19,32 ; se topeste la 1.035, transformndu-se inteun lichid
verde. La temperaturi mai inalte se volatizeaz dnd vapori, cari
sunt violeti prin reflexiune, verzi prin transparent. El este cel mai
ductil si mai maleabi I dintre metale ; se fac foi de aur cu o grosime
de 1/23000 mil. Foile de am' Inclzite la 500 devin perfect transparente.
El nu se altereaz la nici o temperatur prin oxigen, aer sau apl.
Acizii, att diluati cAt qi concentrati, nu-1 ataca nici la rece, nici la
cald. Clorul, liber sau disolvat, si bromul il atacg la rece. Apa regal
Il disolv, transformndu-1 in Au C13.
Aurul fiind foarte moale se uzeaz repede ; din cauza aceasta se
aliazd cu cuprul sau cu argintul, formndu-se astfel aliage mai tari,

din cari se fac monete, etc. (vezi Cuprul, tabloul pag.

193).

Comblaatiunl. Aurul dg doug feluri de sgruri : In uncle e monovalent, In


altele e trivalent.
Monoclorura de aur, Au Cl.
Trielorura de aur, Au Cl se obtine disolvnd aurul In apa regal.
Aurul care este un metal, se bucurg si de propriettile metaloizilor. Astfel
el poate da nastere la un acid, hidratul auric : Au(OH),, care formeaza auray.
XX.
Aluminiul.
Al ---- 27,1

El a fost izolat pentrn intgia oarg de Wohler la 1827, descompunnd dorura de aluminiu prin potasiu. In stare de puritate s'a obtinut abig la 1854
de S-te Claire Deville, care a introdus cIorura de sodiu si fluorura de calciu
ca materii topitoare pe ling& primele.

Starea naturali. Aluminiul este unul dintre corpii cei mai rspnditi in natur. Dupa oxigen si siliciu, el se gseste in cantitatea

www.digibuc.ro

200

cea mai mare ; formeaz 7,8 procente din scoarta pmntului. A


fost numit argint din argile. Se gseste cu deosebire ca oxid
ca silicati.

Prepararea. In industrie se fabric prin electroliza oxidului de


aluminiu toit. Aluminiul se adun la polul negativ pe cnd oxigenul se combin cu carbonul din care e fcut electrodul positiv..
Metalul astfel adunat poate s se intrebuinteze pentru diferite lucrri.

LJ.\ \ \

F'

zA

Fig. 224. Fabricarea contima a aluminiului prin

Uzinele dela Neuhausen (Elvelia) pe Rin i Froges (Franta) pe rauletul


Adrets, aproape de Gren6ble, prepar direct aluminiul prin aceast metodl.
(Heroult-Kiliani) i bronzuri de aluminiu, punnd metalnl, care trebue s se
alieze u aluminiul la polul negativ.

Curentul electric, care face aceast electroliz este produs de mai


multe masini dinamoelectrice foarte puternice, cari sunt puse in mis-

care prin o cdere de ap. La Neuhausen se intrebuint pentra


aceast miscare 20 metri cubi din apele Rinului, cari cad dela o

inltime de 20 metri, ceeace face 400.000 chilogrametri pe secund,.

adia o putere de 4.000 cai. Froges dispune numai de 800 cai.

Reactiunea se face in niste creuzete mari, in care polul


e fcut
din o bucat de crbune ce se poate scobor prin scripetele superior, iar ca pol serveste creuzetul. Fig. 225 arat o baterie de
aceste creuzete i cablurile prin cari trece curentul. Fig. 224 arat.

www.digibuc.ro

201

de asemenea un cuptor in care se face electroliza continua a oxidului de aluminiu.

Fig. 225. Bateria de creuzete dela Froges pentru fabricarea


aluminiului.

and In creuzete se pune cupra sau alte metale, cu care voim


sa aliam aluminiul, se obtin direct bronzuri sau aliage de aluminiu.

Fig. 226. Creuzete in care se obtine aliagiul de aluminiu i formele


in care se toarna (Froges).

Aluminiui curat costi dela 3-6 lei chilogramul, pe cand acum doudzeci ani

cost& 120 lei.

Proprietiiti. Aluminiul e un metal de coloare alba-albastrue,

foarte ductil si foarte maleabil. El poate fi. batut In foi 0 tras In


fire foarte subtiri, ca si aurul si argintul. Densitatea lui e 2,583, asa
dar e usor ca sticla, de 3 ori mai usor decat metalele uzuale si de

www.digibuc.ro

202

4 ori mai usor decAt argintul, fiind In acelasi timp tot atAt de dur
tenace ca acesta. El e foarte sonor, conduce bine cgdura i electricitatea, se topeste la 6600.
Din punct de vedere chimic ocup locul de mijloc intre metalele
comune si pretioase. Ele nu se oxideaz la rece, nici in aer uscat, nici

in aer umed, nu descompune apa si nu se inegrete prin hidrogenul sulfurat, prin urmare e superior argintului din acest punct de
vedere. Acidul azotic si sulfuric concentrat '1 atacA putin la cald.
AdevAratul lui dizolvant, chiar la rece, este acidul clorhidric. So lutiunile alcaline 11 dizolv la rece, formnd aluminati alcalini:

6KOH = 2A1(0K)3 + 3142.


In aceast reactiune aluminiul functioneazei ca un metaloid,
2A1

de,si este metal.


Inirebuinyiri. Din el se fac obiectele, earl trebuesc sd fie usoare, precum:
lunete, telescoape. etc. Cu 100/0 Cu da bronzul de aluminiu. Un alt bronz e
fdcut din 90.2% aluminiu, 710 Cu, 2,80/ Si. Se mai prepara alamd de aluminiu amestecndu-se cu 3.5% Cu si Zn. Afard de acestea intrd In compozitia
bronzurilor fosforate.

Toate aceste aliage se disting prin o duritate si rezistenta mare, flind In


acelas timp usoare; astfel, daca se adaoga numai 0,20% aluminiu la fer, rezistentd acestuia creste cu 25%.
Din aceastd cauzd el se Intrebuinteazd foarte mult in industrie.

Aluminotermia. Aluminiul in praf este un reductor nespus de


puternic ; el reduce multi oxizi metalici, combinndu-se cu oxige-

nul lor i punand metalul in libertate. Cu oxidul de fer reactiunea


se petrece conform ecuatiunii chimice :

Al2 = A1203 -I- Fe.


In aceast reactiune se produce si mult5 cldur ; temperatura
se ridicA pn la 3000. Din aceasta cauz5., metalul pus in libertate se topeste i poate fi turnat in forme sau intrebuintat in stare
Amestecul de oxid de fer si praf de aluminiu poart numele de termit i e baza unei industrii speciale create de Goldschmidt. Termitul e tntrebuintat azi cu mult succes la lipitul tuburilor, cazanelor, sinelor, rotilor, si la fel de fel de reparatii cu
ajutorul ferului topit. Operatiunea e foarte simpl, se face repede
cost foarte putin fat cu alte sisteme. Pentru aceasta, se pune
inteun creuzet de prnnt, cAptusit cu oxid de magneziu, amestecul de oxid de fer i praf de aluminiu. Deasupra amestecului se
pune o cireagi de aprindere. Aceasta e format dintr'un fir de
magneziu de care e lipit la un capAt o bobita fcut cu Ufl amestec de praf de aluminiu i peroxid de bariu. AprinzAnd sArma de
Fe203

magneziu, acesta arde, i prin cldura produs d foc arnestecului.


Reactiunea are loc in cAtev secunde si ferul topit e 15.sat s curga
prin fundul creuzetului, care se poate desface.

www.digibuc.ro

203

Dacg in loc de oxid de fer, intrebuintgm un oxid de alt metal


atunci in loc de fer putem prepara acel metal. Dupg aceastg metodg a lui Goldschmidt se preparg astAzi in mare crom, mangan,
precum si diferite aliage. La prepararea cromului, cu deosebire, se
obtine un oxid de aluminium foarte dur, care se intrebuinteazg la
slefuirea metalelor sub numele de corubi.
Aluminotermia e prin urmare un mijloc simplu pentru a prepara ferul topit, precum si alte metale. Ea a fost numitg, in mod
figurat, metalurgie de buzunar.
In afara de aceast5 importan tg. practicii, aluminotermia are si o
importantg teoreticg. Ea ne arat un exemplu foarte frumos de
transformarea si trialiterea energiei la deprtare. In adevgr, aluminiul a fost fabricat cn ajutorul curentului electric produs de cgderile de apg. Ferul topit e produs de caldura dezvoltat5 prin cornbinarea aluminiului cu oxigenul. Putem zice, c acest fer topit e
produs prin energia cgderilor de apg. Aluminiul joacg in acest caz,
dupg cum s'a spus de altii, rolul unui cek eliberat de uzina in
care se fabrica aluminiul pentru atAta energie, cek pe care noi i'l
transformgm din nou in energie, fkg nici o pierdere, cu ajutorul
termitului Goldschmidt.
Experierld. In laborator se poate face in mic o experient de aluminotermie. Pentru acesta, se amestec bine o parte aluminiu cu patru parti
oxid de fer si se pune amestecul Inteun creuzet. Deasupra amestecului se

pune putin praf de magneziu amestecat cu clorat de potasiu. In acest


amestec se infige o sa.rma de magneziu, areia i se d foc. Se produce un
joc foarte frumos de scntei stralucitoare cari sar In toate prtile. Arelerea prafului de aluminiu se mai poate argt amestecandu-1 cu aceiaqi cantitate de clorat de potasiu si aprinzandu-1 cu o lumimare.

Clorura de aluminiu, Al C13, se preparg incglzind praf de aluminiu inteun curent de acid clorhidric; se obtin astfel cristale prismatice hexagonale, absolut incolore si transparente (Friedel).
Proprietiiti. Clorura de aluminiu este foarte delicvescentg. Aruncat fiind in apa produce un sunet ca al fierului rosu si (IA hi.
drat de aluminiu si acid clorhidric :
Al C13 .-j-. 3H20 = Al (OH)3 + 3HCI.
Din aceasta cauzg ea d vapori acizi in contact cu aerul, hidratandu-se prin umezeal ce o atrage.
Intrebuinfarea. La 1877 Friedel i Crafts au introdus clorura de aluminiu
ca mijloc de sinteza in chimia organica i cu ajutorul ei s'au obtinut i se
obtin Inc un mare numgr de compui noi, mai cu seam in seria aromatica
(vezi chimia organicl).

Oxidul de aluminiu, Al2 03, exist5 in natura cristalizat in prisme


hexagonale, incolore si transparente: corindon. Rubinul oriental
(rosu), topazul oriental (galben), smaraldul oriental (verde), ame-

www.digibuc.ro

204

tistul oriental (violet), safirul oriental (albastru), sunt fgcuti din oxid
de aluminiu, colorat prin diferiti oxizi metalici. Pulberea meri (smirgel), care se intrebuinteazg pentru slefuirea si lustruirea sticlei

a metalelor, este corindon colorat in negru prin oxidul de fer.


Oxidul amorf este o pulbere albg usoarg, fgrg gust ; se lipeste
de limbg din cauza porozitatii sale. El nu se disolvg in acizi, se
topeste numai la sufltorul cu oxigen i hidrogen i dg prin rcire
corindon artificial.

Ilidratul de aluminiu, Al (OH) existg in naturg in


amestecat cu oxidul de fler in bauxitei .
Experienta. Amestecalm o solupune de Ala, sau de piatrd acrd cu a
solutiunr- de amoniac. Se produce un precipitat gelatinos de Al(OH),. Turnand acid clorhidric pAnd ce reactiunea se face acid& (incearcd cu hrtia

albastr de turnesol) precipitatal se dizolvd. Punnd din nou amoniac,


pand ce reacpunea se face iar bazicd, precipitatul se formeaza din nou.

Explicare. La inceput avem : Al Cl3

3N1-140H = Al(OH)3

3NFI4C1. Disolvarea precipitatului se datoreste reactiunii :


Al(OH),

3HC1 = A1C13 + 31120

Aceast din urmg reactiune ne arat cg hidratul de aluminiu e


o bazg, care poate formA sgruri cu acizii.
Exfierienl. Amestecalm o solupune de AlC13 sau piatrd. acr cu o solutiune de hidrat de sodiu. Se formeazd la Inceput un precipitat gelatinos
de Al(OH)3. Addlugand mai multd solutiune de NaOH, precipitatul se disolvd.

Explicare. La inceput avem : Al Cl3 + 3NaOH = Al(OH)3


3NaCI. La urmg avem : Al(OH)3 + 3NaOH = Al(ONa)3-1-3H20.
Aceastg experient ne aratg, cg fat de bazele puternice, acest
hidrat este un acid, formnd sgruri numite aluminati Al(ONa)3 este
aluminat de sodiu, solubil in apg.
Hidratul de aluminiu, in momentul precipitgrii sale inteo solutiune inrosit prin coccionelez sau in vin rosu, retine coloarea acestora, formnd lacuri, lsnd solutiunea incolorg. Lacurile fcute cu
diferite materii colorante se intrebuinteaz in vgpsitorie.
Sulfatul de aluminiu, (SO4)3Al2
16H20, se obtine tratnd silicatul de aluminiu cu acid sulfuric :
(SiO3)3A13

3SO4H2 = (S01)3Al2

Sulfat de aluminiti.

3SiO3H2

Acid silicic.

Se filtreazg pentru a se deprt acidul silicic i evaporandu-se


solutiunea se obtin foite sidefoase de sulfat de aluminiu.
Alauni. Sulfatul de aluminiu poate s de sgruri duble cu sulfatul

de potasiu, sodiu, amoniu, etc. Aceste sgruri duble se numesc


alauni. Ei cristalizeazg cu cAte 12H20 in octaedrii sau cuburi
sunt isomorfl. Astfel avem :

www.digibuc.ro

205
Al

0 > SO,

\0

S02OK

Alaun potasic=Pieatrit acrl


(SO4)AISO4K
12H20
Sulfat dublu de aluminiu 5i potasiu=
alaun potasic

Fe

0\ 0

> SO
S02-0AzH4

Alaun de fer i amoniu


(SO4)A1SO4(AzH4)
12H20
Sulfat dublu de aluminiu 5i amoniu=
alaun amonic

In acgti corpi isomorfi AI poate fi Inlocuit prin Fe, Cr, etc., d. e.:
(SO4)FeSO4K + 121120
Sulfat dublu de fer 5 potasiu=alaun
de fer 5i potasiu.

(SO4)CrSO4Na +12H,0
Sulfat dublu de crom i sodiu=alaun
de crom 51 sodiu.

Mai insernnat dintre acestia este alaunul potasic, numit si alaun


ordinar (piatra acr) (SO4)2A1K
12H20 ; se prepar tratncl
sulfatul de aluminiu cu sulfat de potasiu.
Alaunul acesta este solid, incolor i cristalizeaz tn octaedrii mari;

apa 11 disolv cu usurint. La 92 se topeste in apa sa de cristalizare, pe care o perde cu totul la rosu inchis, transformndu-se In
o mas spongioas, care ese afar din creuzetul
in care s'a calcinat (fig. 228). In aceast stare se
numeste alaun calcinat. La o temperatur i mai
inalt. se descompune dnd SO2 si 0 iar in creuzet rmne un amestec de A1203 si SO4K2. Calcinat fiind cu cgrbune se transform inteun amestec poros de A1203, sulfur de potasiu si crbune,
care aruncat in aer umed se aprinde spontaneu,
arznd cu scntei vii. Acesta se numeste pirofoFig. 227. Cristale de
rul lui Homberg.
alaun.
Intrebuinfeiri. El se intrebuinteaz in vpsitorie
si in medicin.
Isomorfism. AIaunii au, dup cum se vede din formulele de mai
sus, o compozitiune chimicA analoagA. In alaunul de fer si de potasiu, ferul ocup locul aluminiului, iar in cel de mangan, acesta
ocup locul aluminiului. Alaunii cristalizeaz apoi toti in sistemul
cubic. Acest fenomen e foarte important; el se numeste isomorfism.

Definitie. Numim isomor fism proprietatea ce au corpii cu o


constqiune chimica analoagei de a cristaliza in forme asemenea.
Doi corpi isomorfl pot lu parte, in acelas timp, la
alcauirea unui cristal, formnd ame.stecuri isomor fe. Se
mai constat de asemenea, c un cristal de un corp poate
creste inteo solutiune de alt corp isomorf cu el. Astfel,
punnd un cristal incolor de piatr acr intr-o solutiune
Fig. 228. de alaun cromic, cristalul creste mai departe, acoperinAlaun
du se cu un strat violet, cum e alaunul cromic.
caicinat.
Fenomenul isomorfismului e de cea mai mare importanta pentru mineralogie. El a folosit i chimiei la aflarea greuttilor atomice. Isomorfismul a fost descoperit de invatatul german
Mitsclzerlich la 1819.

www.digibuc.ro

206

Silicatii de aluminiu. Exist in natur numerosi silicati att

anhidrii ct i hidratati cari contin adesea afar de aluminiu i fer,


potasiu, etc. Acesti silicati sunt formati att cu acidul silicic ct
cu acizii polisilicici.
Se cunosc urmAtorii cu constitutie mai simpl :
Al

Al

0 > SiO
0
0

Al

0
0

OH
OH

/C-)

Si

OK

Si

\0

Al

0
0Si
OH \
OH

Distenul i andalusita

Leucita

Caolinul

La acestia putem adlog feldspalii si toate variettile de silicati


de aluminiu impuri, amestecati cu silicat de fer, carbonat de calciu,
etc., numite in genere argile.
Oraria. Materiile argiloase (caolinul si argilele ordinare) sunt
foarte rspndite la suprafata pmntului. Dac le mcinm bine,
le udm cu ap si le frmntm formeaz o past plastica, cu care
se pot face diferite ohiecte (vase de porfelan, faianle, oale, cdreimizi, etc.).

Fig. 229. Interiorul unui atelier de olirie.

Pasta aceasta fiind uscat i ars bine se intreste.


Dac pasta s'a fcut din caolin, feldspat i nisip ea se7 topeste
prin cAldur, cptnd o structurd cristalin prin faptul: c4 :felds-

www.digibuc.ro

207

patul topindu-se, umple porii argilului. Masa dur, translucida si im-

permeabil, ce rezult, se numeste por/elan. Ea poate fi ornat cu


diferite desemnuri fcute cu oxizii metalici colorati si acoperit cu
un smalt transparent.
Cnd pasta e fcut din argil, care nu este att de curat cum
e caolinul, si nisip, ea devine dur si alb prin calcinare si se numeste faianla ; aceasta poate s fie acoperit cu un smalt sticlos,
colorat sau nu pentru a o face impermeabila.
and argila este foarte feruginoas si amestecat cu nisip si marne
(argila amestecat cu CO,Ca) se obtine o pasta din care se fac
oalele o rdinare. Smaltul cu care se acoper acestea este un silicat
de plumb si aluminiu.
Argilele marnoase amestecate uneori cu nisip se transform inteo
past din care se fac crmizi, olane, oale de flori, etc. Ele sunt de
coloare rosie, din cauza oxidului de fer ce contin. and pasta contine nisip mai mult si materialul din care e fcutd a fost bine mgcinat, amestecat, comprimat cu putere si calcinat la o temperatur
inalt in cAt o parte din silicati O. se topeasc, se obtine bazaltul
artificial.
Oricare ar fi natura pastei din care se fac vasele, lucrarea ei se

face cu mna pe o mas, ce se Invarteste cu piciorul sau cu o

masina de vapori, dupa trebuint. Figura 229 arat dispozitia unui


atelier de olarie.
Toate obiectele fcute din portelan, faiant, sau argil ordinarl,
sunt uscate mai intAi si pe urm coapte In cuptoare speciale; aplicarea smaltului se face dup coacere si dup ce ele au fost ornamentate cu culori minerale ce rezist la foc (a doua coacere).

Staniul (Cositorul)
Sn ----=

119,0

Istoricul. Staniul er cunoscut Inca din vechime. Cu inceperea secolului al


patrulea i-se ddu numele ce-1 poart astzi (stannum).

Starea naturali. El se gseste mai cu seama sub forma de

bioxid Sn 02 (Casiterita) in Anglia (insulele Casiteride) 0 in Saxonia, India, Malacca.


Prepararea. Pentru a-1 prepar se calcineaz bioxidul de staniu

amestecat cu crbune : Sn 02 + C = CO, + Sn.

Metalul se topeste si curge la partea inferioarg.


Proprietitli fizice. Staniul este un corp alb aproape ca argintul, se
topeste la 231. El se poate topl si inteo hrtie pug pe o plaa de
metal. Prin rcire formeaz o mass cristalin, cu densitatea 7,3.

El este maleabil si ductil; s'au fcut din el foi cu o grosime de

www.digibuc.ro

208

Omm,00027. Dac5.4 frecgm cu mna d un miros particular. Indoit


fiind, produce niste parAituri din cauz5. c5 cristalele mici, din care
este format, se freac5 unele de altele sau se rup. Distil5. la 1700.

Proprietti chimice. El nu se oxideaz in contact cu aerul de

cAt la 200. La temperaturi mai inalte se oxideazA repede, transformandu-se tn Sn02 si desvolt lumin i cAldur.
El se combin direct cu multi metaloizi. Cu acidul clorhidric d5
dorura stanoasii, Sn CL, iar cu clorul d clorura stanicd, Sn CI,.
Hidratii alcalini disolv staniul dnd stanati solubili, d. ex.
Sn031(2, la fel cu carbonatii alcalini.
Intrebuintarea, El intr in compozitia bronzurilor. Astfel monetele de aramd

sunt fd.cute din 95 parti cupru, 4 p. staniu si 1 p. zinc. Cu staniu se spoesc


vasele de bucdtdrie din cauz cd.' el nu e usor atacat dc acizi. Tinicheaua se
face lud.nd table de fer, spdlate bine cu acizi, si acoperindu-le cu un strat de
staniu.

Metalul de Britania, e fdcut din 9 prti Sn si lp. Sb. Adese i se adaogd

putin Zn $ i Cu.

Sistemul patratic
I. Prisma eu baza patraticii, (fig. 230), este forma primitiv
din acest sistem. Ea are 2 fete bazice, patrate egale, si 4 fete laterale, dreptunghiuri egale. Un-

ghiurile solide sunt 8 de toate


si egale intre ele. Muchiile bazice,

4 sus si 4 jos, sunt de asemenea


egale tntre ele. Cele 4 muchii laterale sunt iarasi egale intre ele.
Prisma cu baza pa traticl
fig. 231 de al doilea fel.

fig. 230 de intaiul fel

Axele acestui sistem, 3 de toate,


sunt perpendiculare Intre ele; cele

dou orizontale sunt egale intre

ele i unesc mijlocul muchiilor la-

terale, iar cea de a treia, vertical, e mai scurt sau mai lung5
uneste mijlocul bazelor.

Modifichrile pe muchiile bazice, printr'o fat, duc la Pira-

Piramida patratica
fig. 232 de intaiul fel fig. 233 de al doilea fel.

Fig. 234. Piramdi


octogonala.

mida patraticii de Intilul fel, (fig. 232), iar modifichrile pe muchiite laterale printeo fat duc la Prisma cu baza patratici de
al doilea fel, (fig. 231). Prisma octogonali ia nastere modificand
muchiile laterale prin cAte 2 fete, (fig. 234).

www.digibuc.ro

209

III. No0101.110 pe unghiurile solide, printr'o fat, duc la PI-

iramida patratici de al doilea fel, iar prin 2 fete duc la Piraimida octogonali.

Fig. 235. Piramida


octogonala.

Fig. 236. Prisma gi


piramida de acelag
fel.

Fig. 237. Doug piramide de acela8


fel.

Fig. 238. Prisma


de un fel gi piramida de altfel.

IV. Printre formele compuse pomenim: Prisma siftiramida de a.cela fel (fig. 236), cloud piramide de acelcq fel, (fig. 237),

jrisma de un fel i pira-

mida de altfel (fig. 238).


V. Forma hemiedricii din
acest sistem e Sfenoedrul,
(fig. 239). El derivA din piramid, dup cum derivA
tetraedrul din octaedru, suprimnd in piramid 2 fete
.sus si 2 jos, in mod altern.
VI. Macla casiteritei, Sn
02, e format prin alipire,

Fig. 239. Sfenoedrul.

Fig.240.Maela casiteritei.

Kfig. 240).

Plumbul = 206,9.
Starea naturalL Plumbul exist in stare nativ in mina dela

'San-Guillermo in Mexic i foarte rar in stare de oxid. In cantitate

mai mare se g5seste sulfura de plumb (galena) Pb S, carbonatul


.(cerusita) CO3 Pb si cromatul (crocoisa) Cr 04 Pb.
Prepararea. Din carbonat se extrage intocmai ca zincul, prin
.calcinare cu cArbune. Cantitatea mai mare ins se scoate din sulfurl. Fentru aceasta se intrebuinteazI doul metode
1. Metoda prin reducfiune consist in a calcina galena cu fer:

Pb S + Fe = Pb + Fe S
Pentru acest scop se intrebuinteaz feruri vechi sau font or.dinara.
Amestecul de fer i sulfur se introduce in creuzetul G A, fig. 241, care la
_partea inferioari are un mic sghiab prin care poate curge plumbul topit. Go14

www.digibuc.ro

210
zele combustiunei, inainte de a esi prin cos, tree prin mai multe camere und
Iasi pulberele de plumb pe cari le-au luat in mod mecanic.

2 Metocla prin reacliune consista in a calcina sulfura in aer,.

pentru a o transformA partial in oxid. Calcinarea se continua in urma fra aer si astfel sulful

dela sulfura ramasa neoxidat ia oxigenul oxidului de plumb :


3Pb S
302 = Pb S
2Pb 0 + 2S02
(calcinnd in aer)..
Pb S + 2Pb 0 = 3Pb + SO2 (calcinand fara aer).
Reactiunea se face calcinand galena in cuptorul E, (fig.
242), incalzit prin focul flcut in A si in curentul de aer,
ce intri prin deschiderile D. Bioxidul de sulf ese prin cosul F cu productelc combustiunii. Cand Galena este oxidata cam 2 din 3 parti, ceea ce se cunoaste dupa coloaFig. 241. Cuptor pentru
reducerea sulfurei de rea cenusie a amestecului, se inchid deschiderile D i seplumb cu fer.

continua calcinarea far& aer.

Separarea argintului de plumb. De obiceiu plumbul, obtinut print

aceste metode, contine urme de argint. Chiar cnd cantitatea ar.

fltT
OM,

sMh

1111:.1;124C.Zira6 -"--Ah.ass2.4iL21-""

^MalMk.%.nalk.

wivamn

\\,.

vz&s.%.

Fig. 242. Cuptor pentru prepararea plumbului prin reaeliune.

ccstuia e mai mica dect V8000, se poate scoate in modul urmator:

llIg
,

11;1!

Fig. 243. Cldari pentru separarea argintului de plumb (Metoda Pattinson).

1. Separarea prin cristalizare numita procedeul Pattinson.


Plumbul, ce confine argint, e topit in niste caldri, (fig. 243) si la-

www.digibuc.ro

211

sat In urm s se rdceasc. Plumbul curat cristalizeaz mai intiu,


este luat cu niste linguri si pus inteo cAldare goard la stanga, iar
plumbul, care contine putin argint rdmane licbid.
Acesta (aproape1/8 din volumul total) e pus inteo cldare la dreapta.

Dup mai multe topiri de felul acesta se obtine o cantitate oare


care de plumb, care contine mai tot argintul inteinsa. Din acest

Fig. 244. Cuptor pentru cupelatiune.

plumb se scoate argintul prin cupelatiune. Cupelatiunea consista in

a ,topi plumbul cu argint intr'un cuptor in care putem introduce

Fig. 245. Izotarea argntului din plumb prin zinc.

un curent puternic de aer, astfel In cat plumbul este cu totul oxidat, iar argintul rmane curat. Aerul intr. la suprafata metalului
prin tevile t t, (fig. 244), iar oxidul de plumb format la suprafata

www.digibuc.ro

212

argintului este impins (topit find) la partea opus, de unde curge


printeun sghiab. Se poate vede cnd tot plumbul s'a oxidat pentruc

argintul, rnfannd singur topit, produce o lumin vie.


2. Se mai poate izol argintul de plumb, introducand in plumbul topit
in A, (fig. 245), o cantitate de zinc de 10 ori mai mare decat cantitatea de
argint ce o contine. Zincul, pus in cutia A, topindu-se se ridici In sus i se
amestecd cu plumbul prin agitatorul d. Se forrneaz un alagiu din zinc, argint si putin plumb.
Acesta se adund la suprafat si poate fi deprtat.
Excesul de zinc se oxideaza prin vapori de api supraincalziti, iar aliagiul
pus la cupelatiune se imparte in putin Zn 0 volatil, Pb 0 fuzibil in cupel,
si argint pur.

Proprietti. Plumbul este un metal de coloare cenusie albastrue,


cu densitatea 11,37. El sc topeste la 3300 i distild la 17000. Este
moale, se sgrie cu unghia, las51 urme pe hrtia, e maleabil si e
cel mai putin tenace dintre metalele uzuale. El cristalizeazd in octaedrii, ce se pot obtine printr'un procedeu identic cu cel descris
la sulf, (pag. 80).

Aerul umed Il acopere cu un strat de carbonat bazic care-1 impiedic a se oxid mai departe. La o temperatura aproape de topire el se oxideaz and oxid de plumb.
Acidul sulfuric foarte concentrat Il atac numai la cald, producnd SO2 si SO4 Ph. Acidul azotic diluat este adevratul dizolvant
al plumbului. Se formeaza azotat de plumb, (NO3)2Pb, iar hidrogenul pus in libertate reduce acidul azotic in protoxid de azot
N20. Acidul acetic U. disolv lesne dnd acetat de filumb si H.
Experientd. Them catev suviti dintr'o foae de zinc. Atarndm aceste
Inteun borcan de sticld si-I umplem pe acesta cu o solutiune de acetat de plumb (ap de plumb). Dupd catva timp, se aseaz pe zinc cristale
de plumb In forme de arborc : arborele lui Saturn.

Plumbul e un metal otrvitor. El produce colici (numite colici

saturnine), tremurAturi i paralizii, la persoanele cari lucreaz4 cu el,


precum tipografii, etc.
Intrebuinfarea. Se intrebuinteazd la facerea caracterelor de tipar aliat cu
stibiul (80 p. Pb si 20 p. Sb), la facerea gloantelor de pusc si a tuburilor

pentru apd, etc.


Tuburile de plumb pot fi intrebuintate pentru conducerea apei, cci apa de
garld z izvoare, care contine mici cantitti de clorure i sulfati, nu dizolv
plumbul, ci-1 acopere pe dinduntru cu un strat subtire de sulfat de plumb
(insolubil), pe cand apa distilat sau de ploae d uri hidrat de plumb care
poate produce otrviri.

Oxidul de plumb, Pb 0, se obtine calcinnd plumbul la rosu


in aer. El se numeste masieet, e o pulber galbind, amorfd si se
produce in timpul cupelatiunii. DacA-1 topim capt o coloare rotetic i cristalizeaz ; in starea aceasta se numeste
Oxidul de plumb este produsul de deschidratare al hidratului

de plumb, Pb (OH)2.
Afard de acest hidrat, cu proprietti bazice, plumbul fiind tetra-

www.digibuc.ro

213

valent poate da hidratul: Pb (OH),, comparabil cu acidul stanic Sn


(OH), si cu acidul silicic Si (OH),.
Acest hidrat formeazg si derivati; astfel cAnd cei patru atomi de
hidrogen sunt inlocuiti prin 2 atomi de Pb vom aveA:

/ 0> Pbu
-0
Plumbatul de plumb, PIPLr,
--=-Pb3 04 numit oxid rosu
\ 0-f>Pbil

sau nithiu. In acest corp, plumbul e

1 metaloid

i metal.

Miniul se poate prepar calcinAnd plumbul sau litarga la o tem-

peraturd de 6000 intr'un curent puternic de aer. El e o pulbere


rosie, se intrebuinteazA ca v5psea i pentru facerea cerei rosii de
sigilat. Cu miniu se face sticla de plumb si diferite smalturi.
Bioxidul de

plumb. Mai amintim bioxidul de plumb, Pb02, care

e de coloare brun si care e intrebuintat ca oxidant.


Carbonatul dc plumb, CO3 Pb, exist in naturd sub numele de

/0 Pb
0=C\0_ Pb
0 =-- C

Ceruza --

OII

\ 0 \
0 /

(albul de plumb)
OI I

Ea e un corp alb, insolubil in apri, solubil in acidul clorhidric


si azotic. Hidrogenul sulfurat o transforma in sulfura de plumb
neagra (vezi apa oxigenaM, p. 49). Calcinat fiind, d un miniu
de coloare portocalie foarte intrcbuintat in picturd.
Prepararea.

Ceruza sc prcpar in douA moduri ;

ge=2EMMUMMZE21

Fig. 246. Vas pentru ceruzl.

Fig. 247. A;..ezarea vaselbr pentru ccruz( fn gun oi.

a) Procedeul olandez. Se iau foi de plumb P, (fig. 246), se indoesc in spiral, (fig. P), si se introduc In niste vase de primnt A,
cu doira funduri.
Sub fundul B, care e Ourit, se pune putin otet C. Vasul, acoperit

cu un capac, se pune in gunoi, (fig. 247), sau in constructie special5, (fig. 248), inaltA de 7

8 m., unde gunoiul e pus intre fiecare

rnd dc borcane.

www.digibuc.ro

214

Gunoiul fermentnd desvolt bioxid de carbon si temperatura


se ridic la 300-400.
Sub influenta acestei temperaturi acid ul acetic din otetul pus in
vase se volatilizeazd i atac plumbul cu care face acetatul bazic
de plumb.

Acesta, sub influcnta bioxidului de carbon, se transforrn in

ceruz.

b) Proccdeul dcla Clichy (Paris) se datoreste lui Thnard (1801).


El consist in a introduce CO2 intr'o solutiune
bazic de acetat de plumb. Se separ prin filtrare ceruza format si in solutiunea acidului
acetic se pune oxid de plumb pentru a-1 transform din nou in acetat bazic, astfel c aceeasi
cantitate de acid acetic poate servi mult vreme
la prepararea unei mari cantitati de ceruz.
Galena e sulfur de plumb, PbS. Ea crista';;MK-tlx1.4
lizeaz in cubi. Un cristal mai mare se desface
prin lovire in cristale mai mici. Aceasta arat,
c5; galena are un clivagiu dup51 fetele cubului.
ig. 240. Fabricarea
ceruzei.
Galena e de coloare cenusie, cam ca a plumbului, si are strlucire metalic. Cnd cuprinde cev mai mult arr

gint, galena argenteferd, are o coloare mai deschis

slujeste

la extractiunea argintului, (vezi argintul).


XXII.

Bismutul
Bi :=-- 208.

Istorical. B. Valentin vorbete la 1634 de bismut.

Starea natural. El exist in stare nativ si in combinatiuni ca :


S,), bismutita (carbonat de bismut), etc.
bismutina
Prepararea. Ganga (1), care contine bismutul metalic se pulve-

rizeaz si se calcineaza in niste cilindrii de metal asezati inteun


cuptor. Bismutul se topeste si curge intr'un vas exterior.
Proprietati fiziee t;i ehimiee. El e un corp solid, alb, cu reflecte
rosietice, cu aspect metalic si putin malcabil. Densitatea lui este
9,9. El se topeste la 265, si distil la 13000. Prin rcire cristalizeaz" in romboedrii, foarte apropiati de cub, (fig. 249). La temperatura ordinarti nu se oxidcaza in aer; incAlzit fiind, se oxideaz
transformndu-se in Bi2 03.
(1) Metalcic se gscsc dc obicciu amcstccatc cu alte substante strinc.
Amestecul accsta se nurncte ganga.

www.digibuc.ro

215

Intrebuintarea. Bismutul se Intrebuinteaz la construirea elemen-telor termoelectrice si la prepararea diferitelor aliage. Multe din
aliagele lui se topesc mai jos de 100. Astfel avem pe cele ur-mAtoare :

Fig. 249. Cristale de bismut.


Newton

Se topeste la 94,5
Bismut

Plumb
Staniu
Cadmiu

5
2

Darcet

Metal Rose

930
2

94
9

Wood

91,6

65

3
2

2
1
1

Azotatul bazic de bismut si alte sturi ale lui sunt intrebuintate


-mult in medicin.
XXIII

Cromul
Cr =-- 52,1

Cromul e metal alb cenusiu, cristalizeaz6 In octaedrii regulati,


duri ca si corindonul ; e mai putin alterabil 'in aerul umed decAt
ferul. La rosu arde lilt' un curent de oxigen, aruncnd scntei in-tocmai ca ferul.
Bicromatul de potasiu, Cr207K2. Dintre combinatiunile lui vom
aminti numai pe bicromatul de potasiu. Cristalele lui sunt anhidre,
-de coloare rosie portocalie. El se disolv 'in de 10 ori greutatea sa
de ap si e otr5vitor.
Acidul sulfuric atacg bicromatul de potasiu, formnd alaun de
,crom si potasiu si desvoltnd oxigen :

www.digibuc.ro

216
2Cr907K2 -I- 8S041-12 ='--- 4(SO4)2CrK + 8H20 + 302
Alaun de crom 1 potasiu.

Acest amestec se intrebuinteaza ca oxidant In chimie si ca de


polarizator pentru elementele Grenet.
.
Moissan a dovedit cl Cuprul capAt o rezistent dublA adilogAn
du-i 0,6 la sut crom.

Manganul.
Mn = 55,0
Dintre combinatiunile manganului pomenim bioxidul de mangan
si permanganatul de potasiu.

Bioxidul de mangan, Mn02, se gseste in natur cristalizat in


prisme rombice oblice, de coloare negricioas, si se numeste tirolusitii. Se intrebuinteaz pentru prepararea oxigenului, (pag. 41)
si. a clorului, (pag. 69).
Permanganatul de potasiu, MnO4K. El este un corp cristalizat
in prisme rombice, de coloare violet negricioas. Solutiunile lui
sunt colorate in violet. El este un oxidant puternic si se intrebuinteaza in chimie, in foarte multe reactiuni; de asemenea se litrebuinteazA in industrie pentru descolorarea tesaturilor, buretilor, etc.
Manganul se intrebuinteazii pentru fabricarea fontelor cu mangan.

Brostenita e un mineral aflat de d. P. Poni la Brosteni, jud.


Suceava. E un manganit de fer si de mangan.
XXIV.

Ferul.
Fe = 55,9.
Istoricul. Este greu a se afl data cnd s'a cunoscut ferul. Indat dupl

epoca de piatr se cunoscu arama 0 nu fierul. Dup oarecari scrieri ale poethlor greci este sigur stabilit a ferul se cunoWe cel putin cu 1.000 ani inaintea erei crWine. La nceputul imperiului roman Intrelluintarea lui er raspindit qi se practica calirea otelului.

Starea natural. Ferul e foarte rAspandit in natur, atAt in stare


nativA, ct si in diferite combinatiuni. In stare nativ se Oseste d'im-

preunA cu nichelul in pietrele meteorice. Daubre i Meunier


au gsit ferul nativ in nisipurile aurifere dela Berezowsk lngI
Ekaterinburg in Urali in forma de grunte, cari cntdreau pra
la 30 gr. Acest fer nu contine nichel.
Intre combinatiuni, mai insemnati sunt oxizii si carbonatul (vezi
mineralele de fer).
Metalurgia ferului. Oricare ar fi minereul de fer, ce se intrebuin
teaz pentru prepararea ferului, el este mai intiu zdrobit si spgat._

www.digibuc.ro

217

Zdrobirea si spglarea minereului se face astazi cu masini mult


mai perfecte decat acele intrebuintate altgdatg, si argtate in fig.
250 si 251.

Fe203 + 3C -= 2Fe + 3C0


Fe304 + 4C = 3Fe + 4C0
Carbunele intrebuintat poate fi sau cocs sau carbune de lemn.
Insa, din cauzg d ferul ob-

tinut nu se poate topi si bpi


impreung decat la o temperaturg inalta, se intampla di in

Fig 250. Sdrobirea minereului de fer.

Fig. 25z. Spalarea minereului de:fer.

acelas timp o parte din el infra in combinatiune cu argila, pe care


minereul o mai contine, formand un silicat dublu de aluminiu si
fer (sgurd), care este deprtat si prin care se pierde o parte de fer.
Se poate impedec aceasta pierdere amestecndu-se minereul cu
carbonat de calciu (castind) sau cu materii silicioase. In acest caz
sgura este format numai din silicat de aluminiu si calciu care se

poate departa fail pierdere de fer. Pentru a face aceasta, trebue


sa lucrm la o temperaturg cu mult mai inalta; ferul se combing
cu carbonul, astfel in cat nu obtinetn fer curat, ci o carbur de
fer (luciu, fontii).
Aceste operafiuni se fac prin metoada cuptoarelor inalte.

Metoda cuptoarelur inalte. Cea mai mare cantitate de fer se

scoate astgzi prin descarburarea tuciului, dupa cum vom vedea mai
In urma.
Tociol acesta se obtine prin cufitoarele inalte.
Cuptoarele sunt fa:cute dintr'un con DE cu baza in sus, construit
din cgramizi refractare.

Deasupra acestuia se afla un alt con mai larg cu baza in jos

CB, terminat la partea superioara prin deschiderea A numit gura

cuptorului, pe unde se introduce minereul si cocs. La partea


inferioara se deschide inteun cilindru EF facut din dramidg
refractar, in care se petrece reactiunea (cuptorul adevgrat). Dedesubtul acestuia este un creuzet mare, care are la partea inferioarg

www.digibuc.ro

218

-o deschidere, prin care curge tuciul, iar la partea anterioarg are


un brat' de zidarie pe deasupra careia se scoate sgura. Intre creuzet
i cilindru pgtrund suflgtoarele.

Cuptoarele acestea au o Inaltime Intre 18 m. si 30 m. Ele se


incarcg in mod alternativ cu minereu si cocs la care se adaoga in
mici cantitati castin, adica o baz, cnd gauga e silicioasg (acida),
sau materii silicioase, adica acid, cnd ganga este calcaroasa (bazica).

Carbunele in apropierea sufltoarelor e transformat in CO., care


Tidicandu-se in sus peste carbuncle inrosit e transformat in CO.
Acesta intalnWe minereul inferbantat pe care II reduce transformndu-se iargsi in CO., care ese prin tevile G, G'.

Fig. 252. Prepararea ferultn (metoda cuptoarelor inalte).

Ferul, sub influenta temperaturii inalte, se combing cu carbunele


fonta formata se scurge in creuzet, de unde e lgsata sa curga

in forme, dupa ce sgura a fost departatg prin deschiderea, ce se


afla deasupra braului de zidarie.
Gazele, ce es prin A contin : 7,15/0 CO2 ; 67,42% Az, gaze
inerte si 23,37Ve CO ; 2,06Vo H, gaze combustibile, cari ames-tecate cu aerul ard trecand prin o serie de camere R', de unde

prin
sunt duse in cosul S. Cnd camerile R', acute de cramidg refractara, sunt inrosite, aceste gaze sunt trccute prin H In
camerile R si de acolo prin N in acelasi co* S ; astfel camerile R
si R' pot fi alternativ inrosite pentru a infierbnta aerul, ce se sufl
in cuptor ; de aici rezult o mare economie de combustibil. Pentru
aceasta, pe cnd gazele ard in R', se introduce prin R dej Inrosit
aerul care trece la suflatoarele TT' ; cand R s'a racit, se conduc in
el gazele i aerul se sufla prin camerile R'. In ambele cazuri
curentul de aer urmeazg un drum invers cu curentul gazelor, ce es
din cuptor. Aceste camere se numesc recuperatoare i fac meta-

lurgia ferului mai eftina. Gazele ce es prin gura cuptorului mai slu-

jesc prin arderea lor la incalzitul cgldgrilor sau amestecat cu aer


ca amestec explozibil pentru motorii care pun in miscare diferite
znasinarii din fabricg. Avem a face aici cu un exemplu foarte fru-

www.digibuc.ro

219

mos de folosirea unui produs secundar din fabrici care eftineste


astfel materialul fabricat. Multe alte rmdsiti sunt prelucrate astazi
in fabricile de tot felul si eftinesc produsele fabricatiunii bor.
Tuclul, schija sau fonta e o cornbinatiune a carbonului cu ferul.
Se cunosc mai multe varietati de fontd cari se deosibesc prin
cantitatea de carbon, s udii, fosfor i mangan, ce contin. Mai principale intre acestea su t urmatoarele :
Fonta alba confine aproximativ 3 o carbon. Ea e albd argintie,
sfarmdcioasd, durd, nu poate fi pilit si se topeste intre 1.1500 si
1.2000; densitatea ei este 7,44-7,84. Ea se intrebuinteazd mai putin
la facerea obiectelor turnate in tipare, precum : coloane, etc., dar
Lu deosebire pentru prepararea ferului si a otelului. Disolvatd in acid
clorhidric d clorura feroasd si gaze hidrocarbonate.
Fonta cenusie contine o cantitate mai mare de carbon (4./0) decAt
acea necesard ferului pentru combinatiune. Excesul de carbon este

disolvat in masa ei, iar la rece se depune sub forma de grafit cristalizat in interiorul masei, ceeace face ca fonta aceasta s aib coMare cenusie. Aceast fontd e grduntoasd, se poate guri i pili,
se topeste la 1.100. Densitatea ei este 6,79-7,05. Din ea se fac
o multime de obiecte turnate. Disolvatd In acidul clorhidric da" doTura feroasd, hidrocarbure i cristale de grafit.
Se mai cunoaste o font neagrd cu 5'0 carbon.

Descarburarea fontei pentru prepararea ferului. Spre deosebire de fer, fontele nu se inmoae prin incalzire ca ferul si nu pot
fi lucrate ca acesta.
Procedeul englez (pudlaj) consista In a descarbura fonta Infierbntnd-o la rosu deschis intr'un cuptor special prin flacdra carbu-

nilor de pdmnt. Fiindca


masa trebue amestecatd
necontenit, Danks a introdus pudlajul mecanic.

Pentru aceasta, fonta se


pune in cilindrul A (fig.

253) care se invrteste


imprejurul axului su, iar
flacdrile cuptorului F trec
asupra ei. Prin acest procedeu se obtine 83 '0 fer.

Fig. 253. Captorul Danks.

Ferul curat se obtine


reducnd oxidul de fer (preparat prin calcinarea oxalatului de fer)
printr'un curent de hidrogen cald.
Proprietiti. Ferul e alb, putin albastriu, cristalizeazd In cuburi sau
octaedri. and structura lui este fibroasd, el este maleabil, ductil
i cel mai tenace dintre metale; un fir cu diametrul de 2innh poate
tined 250 kgr. fall a se rupe. Densitatea lui este 7,84. El se topeste la 1.800 inmuindu-se i devenind pastos inainte de topirea
completd, astfel in cat poate fi lucrat cu inlesnire.

www.digibuc.ro

220

Cu timpul structura lui devine graunteasg si el capag un aspect


luciu; atunci e sfrmicios i tenacitatea lui e mult scgzutg. Din
aceast cauzg constructiile de fer trebuesc schimbate dup ctvg.
timp pentruc ele nu mai au rezistenta necesarg. Astfel s'a intgmplat ca poduri de fer, fcute de mult, sg se rupg sub greutatea trecgtorilor, de oarece ferul lor nu mai erg elastic si fibros, ci se
schimbase in gruntos i sfrmicios.
Dintre toti corpii, ferul are proprietgti magnetice mai bine pronuntate, perzAndu-le cnd 11 inclzim la rest!.
El se combin direct cu toti metaloizii afar de azot. La temperatura ordinarl nu e atacat de aerul uscat; aerul umed, mai ales
in prezenta bioxidului de carbon, II oxideazg dnd rugina, care
e un hidrat de fer, contiind putin amoniac. Aceast rugin se propag incetul cu incetul dela suprafata lui ctre prtile din luntru
si le transform.
Pentru a apgr ferul de ruginire se acopere suprafata lui cu un
strat de zinc (fer galvanizat), cu un strat de staniu (tinichea), cu

un strat de plumb (tabl plumbuit), sau cu un strat de vpsea

filcut mai ales cu miniu.


Ferul descompune apa la rosu, transformndu-se in oxid magnetic
(vezi fig. 34). Aceeasi transformare o sufere cnd Il ardem in oxigen (vezi fig. 51). El atacg cu usurint acidul sulfuric sau clorhidric, desvoltnd hidrogen. Acidul azetic diluat it dizolva, iar acidul azotic concentrat nu-1 atacg, (vezi pasivitatea ferului, pag. 137).
Ferul preparat prin reducerea clorurei ferice prin hidrogen poate
contine pang' la 260 volume de hidrogen. In starea aceasta aruncat
fiind in aer, se aprinde spontaneu; din aceast cauzA se numeste
fer piroforic, (fig. 55).
Ottl, se numege ferul combinat cu 0.7-1,510 carbon. Aceasta
este alb lucitor, mai fuzibil, mai maleabil i mai ductil deceit
ferul. Dacg-1 rAcim cu incetul dupg topire, se poate pill ca i ferul.
Otelul rcit brusc (cidit) devine foarte elastic, dur si se sparge

user. Duritatea lui e cu att mai mare cu ct a fost rcit mai repede. Densitatea lui este intre 7,6 si 8,0.

Otelul se cleste turnndu-1 inrosit in


apg rece sau uneori in mercur, cnd de-

(4e5

vine atAt de dur 'inert nu se mai poate pill.

Fabricarea otelului. El se preparg sau


descarburnd in mod incomplect fontele
sau carburnd ferul.
Otelul Bessemer se obtine introducnd
pAn la 10.000 kgr. font inteun creuzet
(fig. 254) de fer cgptusit cu crmid reFig. 254. Convertisorul lui
Bessemer.

fractard, care se po ate misch imprejurul axu-

lui sgu de suspensiune Hm, si care se numeste convertisorul Ini Bessemer. Prin partea inferioarg se introduce
un curent de aer care oxideazg siliciul, carbonul, etc., si transforml

www.digibuc.ro

221

fonta in fer. Se adaug in urmA font cu mangan i dup 5 minute


otelul se toarn5. Manganul curt otelul de urmele de siliciu, iar
carbonul fontei intr oduse carbureaz tot ferul transformandu-lin otel.

Intrebuintarea. Ferul, tuciul si otelul sunt atAt de intrebuintate


in industrie, in ct fr ele nu ar fi posibil civilizatia.
Otelul cu deosebire se intrebuinteazI pentru un mare numar de obiecte necesare. Din el se fac arcuri, instrumente mecanice sau chirurgicale, arme,
cutite, vine, topoare, etc.

Cornbinatiunile ferului. Ferul are dou feluri de combinatiuni :


feroase in care avem
si ferice in care avem
Clorura feroask Fe C12, se obtine disolvnd ferul in acid clorhidric.

Clorura feria, Fe C13, se obtine trecnd un curent de clor peste


bucti de fer. Combinatia se face cu incadescent si se obtin lamele
hexagonale de coloare rosie prin transparent. Ea e foarte solubil

in ap, alcool si eter.

Clorura feria. Incheag albumina i sngele (ap de fer), si se lntrebuinteazg In medicin.

Oxidul feric, Fe203, este foarte r5spndit in natur si se poate


obtine caleinnd sulfatul feros (vezi mai jos). El e de coloare rosie
brun, se numeste si colcotar i se intrebuinteaz pentru fabricarea
vpselelor i pentru lustruirea metalelor.

Hidratul feric, Fe (OH)3, se obtine tratnd o sare feric51 cu

amoniac sau un hidrat alcalin.


Oxidul magnetic, Fe304, se gAseste in natur, magnetita, si se
prepar arzAnd ferul in oxigen. Din el sunt fcuti magnetii natu-

rali. El poate fi considerat cu un ferat feros.

0
0
Ferri / 00
Fem

Oxidul magnetic.

Fen

Fe \
Fe

\o

Oxidul feric.

Mai amintim, printre oxizii de fer, oxidal feros, Fe0, i hidratul teros, Fe(OH)2.
Sulfura feroas, Fe S, exist in ferul meteoric si se poate prepara topind pulbere sau bucAtele de fer cu sulf, (fig. 27). Ea serveste la prepararea hidrogenului sulfurat (pag. 85).
Bisulfura de fer, FeS2, este foarte rspndit in natur.
Ea e o substant dimora : and cristalizat in sistemul cubic, se
numeste ftirit martial ; iar in sistemul prismei rombice drepte,
de coloare galbenl-verzue se numeste marcasitti, (vezi mineralele
de fer).
Sulfatul feros, SO4Fe 7E130 (calaican verde), se obtine calcinnd piritele la aer, sau tratnd resturile de fer cu acid sulfuric

www.digibuc.ro

222

impur. Este cristalizat in prisme rombice oblice, de coloare verdedesehis. Calcinat la 3000 perde toata apa lund o coloare alba..
La rosu inchis se descompune in :
2SO4Fe = SO, + SO, -I,- Fe203.
El se oxideaza 'cu mare usurinta transformandu-se in sulfat feric..
El se intrebuinteaza pentru fabricarea negrelei (cernelei), pentru
desinfectarea latrinelor, in vapsitorie, etc.

Minerale de fer.
1. Magnetita e un ferat feros (pag. 221), pe care il putem consider ca un oxid feric cu oxid feros, Fe20,, Fe0. Cristalizeaza_
mai totdeauna in octaedri, care formeaza adeseaori
macle prin alipire, (fig. 255). E neagra, cu strluciremetalied si magnetica. E un mineral foarte raspndit
si serveste la fabricarea otelului de calitate buna.
Fig. 255. Maela

magnetitei 5i a
spinelului.

Spineli. Magnetita face parte dintr'o clas intreaga


de minerale, numite spineli. In aceste minerale, metalul trivalent poate fi Alni, &Ill sau Fem, iar cel bivalent poate fi Fell, M1111, Znil sau Mg". Toti spinelii cristaliseaza in octaedri, care formeaza macle

prin alipire.

2. Oligistul este un oxid feric. Cristaliseaza in romboedri, de

coloare inchisa, cu irizatiuni si cu luciu metalic. and e pisat, d.

un praf de o coloare rosie. ate odata, romboedrii sunt turtiti si


grupati mai multi la un loc sub forma de rozete, (fig. 256). Uneori
e compact si rosu inchis, cu structura fibroasa si cu suprafata

Fig. 256. Cristale de oligist in rozete, din colectiunea


Universitatei.

Fig. 257. Hematita ro51e.

in forma de rinichi, (fig. 257), cnd se numeste hematit rosie..


Alte ori e cu structura pamntoasa si amestecat cu argila : ()era
ropi.
3. Limonita e hidrat feric, LFe(OII)3. Nu cristaliseaza. and e-

www.digibuc.ro

223

amestecat cu argil i e galbena, se numeste ocru galben. Mai


poate fi in boabe : oolitica
4. Sideroza sau ferul spatic e carbonat feros, CO,Fe. CristaliseazA in romboedri de coloare cenusie brun, (fig. 258). Din cauza_
alterrii se transform.
usor in limonit lund_
coloarea bruna inchis.

E un mineral foarte
autat pentru scoaterea
ferului.
5. Pirita e

bisul-

furd de fer, FeS.. Cristaliseaza In cubi sau in


dodecaedri pentagonali
(fig. 259). Cristalele de
pirita sunt galbene ca alama si se sfarm lesne
Fig. 258. Rombaedri de sideroza, din colectiunea
Universitaiii.

dnd un praf negru..


Prin incAlzire

in aer

desvolt miros de bioxid de sulf. E intrebuintat la fabricarea sulfului si a bioxidului


de sulf, nu isnsa direct la fabricarea ferului, de oarece ferul e de
proasf calitate cnd cuprinde prea mult sulf. Totusi se poate
scoate fer bun din oxidul de ler rAmas la arderea piritelor pentru
prepararea bioxidului de sulf.
Macla piritei e format prin patrunderea a dotia cristale de
dodecaedri pentagonali ; aceasta macik.
(fig. 260), se numeste i crucea de fer.
6. Marcasita e tot
bisulfurde fer, FeS2,

dar e cristalizat in
sistemul ortorombic.

Fig. 259. Piritz in dodecaedri pentagonali, din colectiunea


Universitatii.

Fig. 260. Macla piritei.

Bisulfura de fer e, prin urmare, un corP dimorf Formeaz.

grupri de cristale in forme sferice si de rinichi cu structur radiala..

www.digibuc.ro

224

Niche lul.
Ni = 58,7.
A fost descoperit de Cronstaedt la 1741 in arseniura de niche], numitd
nichelind. El exist in naturd ca sulfoarseniurd NiS,NiAs carbonat bazic i
ca silicat de magneziu i nichel : garnierita sau numeita. Acesta din urmd
serve0e cu deoscbire la prepararea nichelului 0 se gdsgte in Caledonia nouel.

Prepararea. Nichelul se prepara reducnd oxidul de nichel prin

crbune:

2Ni0 + C2 -= 2C0 + Ni2


Proprietti. El e un metal alb aproape ca argintul, foarte ductil
si foarte maleabil. Tenacitatea lui e mai mare de cat a ferului ; un
fir cu diametrul de 1nun. poate tine 90 kgr. El este magnetic la
temperatura ordinar: si pierde aceast proprietate la 250. Densittea lui este 8,8. Se topeste ceva mai usor dect ferul. La aer nu
se oxideaza dect la temperaturi Mahe.
Nichelul formeaza doua feluri de compusi, intocmai ca si ferul; astfel

avem : SO,Ni + 7H20 ; NiCl2 ; Ni203 ; Ni0 ; Ni(OH)3, etc.


Intrebuinlarea. Nichelul se intrebuinteaza pentru facerea monetelor. Aliagiul contine 75% Nichel si 25 crupru. El infra in cornpozitia diferitelor aliage, precum packfong,mailechort (vezi pag. 158),

etc. Argentanul sau argintul nou e facut din 50% Cu, 25/0
Ni, 254 Zn.
Sulfatul de nichel se intrebuinteazii pentru nichelarea obiectelor
pe cale galvanoplastial.

Cobaltul.
Co ---- 59,0.

A fost descoperit de G. Brandt, ingincr svedez, la 1733. in sulfoarseniura


de cobalt. Existd In natura ca arseniurd Co As, qi ca sulfoarseniurd. Co S2
Co As,.

Prepararea. Se prepara ca si nichelul :


2Co0 + C2 =-- CO2 + 2C0
El e alb argintiu, maleabil, cu densitatea 8,6. Este de doua ori
mai tenace decal ferul ; un fir gros de 1 mm. poate sustine 115 kgr.
El formeaza saruri ca si nichelul.
Oxidul de cobalt, CoO, disolvat fiind in borax topit it coloreaza
pe aceasta in albastru.
Experienta. Incalzim la o flaard un fir de filatin. Atingem cu finil inclzit un cristal de borax ; accsta se lipe0e de fir. Incalzim totul la flack& Boraxul se umfld, se tope0e, se strange, 0 la urind d o sticld tran-

www.digibuc.ro

225

sparentg, perM de borax. Muiem aceastg perla lnteo solutiune de sare


de cobalt si o Inegllzim din nou. Perla de borax se face albastrd. Aceastg
experientg se poate repeti cu diferite alte sgruri de alte metale; se obtin
perle colorate diferit.

Combinatiunile cobaltului se intrebuinteaza pentru colorarea in al-

bastru a smalturilor cari se dau pe portelan, faiante, etc.

Sulfatul de cobalt se Intrebuinteazg pentru facerea cernelei simpatice. Cand


e uscat pe hrtie, cuprinde ap si e roz deschis, aproape sters. Inca' lzind putin foaia de hrtie, el perde apa si devine albastru, iar scrisul se vede.

Badenita este o arsenio-bismuturd de cobalt aflata si analizata


de d. Petre Poni. A fost gasita pe valea Neguldului, in fata sa-

tului Badeni-Ungureni in judetul Muscel.

P1atinul.
Pt = 194,8.
Istoricul. A fost descoperit la 1735 in nisipurile aurifere ale fluviului Pinto
(America de sud). Numele platin, este diminutivul cuvntului aplata., care
Insemneazg argint in limba spaniol.

Starea naturalii. El exista in natura in stare cristalina. Este

amestecat cu : nisip, argint, aur, cupru, osmiura de iridiu, oxid


magnetic de fer, etc. Se gaseste in BraBorneo, Hadi, Birmania i la
1825 a fost gsit pe amandoua coastele

Uralului. Mai in urm a fost gsit in


California, Canada si Australia.
Proprietiti. Platinul e un metal alb
cenusiu, foarte moale, ductil, maleabil
si tenace. Densitatea lui este 21,4. El

se topeste la 1.7700 si absoarbe oxigenul


pw,)
ca si argintul, tot fra se combine cu el.
4,4
Buretele de platin este un platin ne- Fig an:. Creuzeut de var pentru
topirea platinului.
compact-buretos care are proprietatea
de a absorbi diferite gaze. Cu el se fac aprinzatoarele de gaz (pag. 39).

Negrul de platin este un praf foarte marunt de platin obtinut


in mod special si nu prin pilire. El condenseaza pang. la 250 vo- .
lume Oxigen si 745 volume hidrogen. Temperatura lui se ridica
att de mult in cat hidrogenul se aprinde. Alcoolul, picat pe negrul de platin, se aprinde, oxidandu-se prin oxigenul absorbit de
platin din aer.
Platinul nu se oxideaza la nici o temperatura in contact cu aerul
sau oxigenul.

Acidul clorhidric, azotic si sulfuric nu au nici o actiune asupra


platinului. Cel mai bun disolvant al lui este apa regala. In afara
de aceasta, mai sunt substante care Il ataca de asemenea.
Intrebuintdri. Se intrebuinteazd pentru fabricarea multor vase de laborator:
capsule, creuzete, tuburi, etc., precum si In industrie la numeroase Intrebuintgri.
16

www.digibuc.ro

226

Platinul, dui:a cum este bivalent sau tetravalent, d doul feluri


de sruri; astfel avem : Pt Cl2; Pt Cl4; etc.
XXV.

SILICATI CU MAI MULTE METALE.


Silicatii sunt, dui:A cum am vzut la pag. 162, s'rurile acizilor
silicic si polisilicic cu diferite metale. In afar de silicatii, (invalati
pAn acum), de magneziu si aluminiu, se mai cunosc silicati cu
alte metale, care sunt foarte rspnditi si care joacA un rol foarte
mare in alctuirea scoartei pmntului. Acesti silicati pot fi imprtiti in mai multe familii naturale.

I. Familia feidspatilor. In aceast familie intr silicati aluminosi cu unul sau mai multe alte metale. Din punctul de vedere al
compozitiunii chimice si al proprieftilor cristalografice, putern alatui urmtorul tablou :
Feldspati

cu potasiu

monoctinici

ortoza

triclinici

mieroelinnl

cu sodiu

tu calciu

albita
anortita
seria isomorfa a plagloelazilor

1. Ortoza e de coloare albd-lAptoas, de obiceiu, iar uneori e


roz sau verzue. Se cliveaz dup cloud directiuni fierpendiculare
intre ele, din care particularitate i se trage si numele. Ea formeaz1

deseori macle firin alipire, dintre care una e numit macla da


Carlsbad, (fig. 263).

Fig. 262. Cristal


de ortoz6.

Fig. 263. Macla de


Carlsbad.

Fig. 264. Cristal


de albitit.

2. Albita 0 anortita sunt de coloare alb-lptoas si au clivagiul dup dou directiuni care nu sunt tocmai perpendiculare litre-

www.digibuc.ro

227

ele, de unde i numele filagioclazi. Ele formeazg i macle asemgngtoare cu acelea ale ortozei si o maclg caracteristicg, numitg
macla de albitri, in care se ingemgneazg adesea un numr mare
de cristale sub formg de lamele subtiri ; din aceastg din urma cauzg
suprafata unui cristal complex are zgariituri paralele.
Albita i anortita formeazg amestecuri isomorfe (pag. 205) de

m molecule de albitg si n moleculele de anortitg. Aceasta serie


poartg numele de plagioclazi. Dintre acestia amintim oligoclazul
labradoral; acesta din urma prezintg forte adeseori irizatiuni
caracteristice.

II. Familia feldspatoizilor e alcatuitg din silicati cu o compozitiune analoagg cu a feldspatilor. Spre deosebire de acestia din
urmg, feldspatoizii cristalizeazii in sistemul cubic, afarei de nefelina care cristalizeazii in sistemul hexagonal. Ca feldspatoizi mai
, si
principali pomenim: leucita, silicat de aluminiu i potasiu
silicat de aluminiu i sodiu.
nefelina,
Feldspatii i feldspatoizii sunt minerale foarte insemnate, pentrucg

prin descompunerea lor iau nastere argilele, i fiinda procurg pgmntului arabil compusi cu potash!, care sunt de cea mai mare
importantg pentru existenta vietei vegetale.
III. Familia zeolitilor se aseamng cu familiile feldspatilor i feldspatoizilor din punctul de vedere al compozitiunii chimice, si se
deosibesc prin faptul ca silicatii aceftia sunt hidratafi. Pomenim
dintre zeoliti : analchnul, stilbitul i desminul. Importanta acestei

familii stg in faptul, cg potasiul din pmtintul arabil e cuprins


in mare parte In minerale cari se aseamiini cu zeolitii.
IV. Familia piroxenilor i amfibolilor. Din punctul de vedere
chimic deosebim 3 grupe in aceastg familie : a) piroxeni ci amfifeird aluminiu, b) piroxeni i amfiboli aluminofi i c) piroxeni si amfiboli in a caror constitutiune chimicei intrd ci potasiul
sau sodiul. Celelalte metale pot fi calciul, magneziul i ferul.

Spre deosebire de piroxeni, amfibolii cuprind ci arci de con-

stitutie. Din punct de vedere cristalografie deosebim de asemenea


3 grupe : a) piroxeni si amfiboli ortorombici, b) monoclinici (clinorombici) i c) triclinici. Piroxenii i amfibolii, desl sunt minerale
din doug familii deosebite, se asemang insg prin infgtisarea lor exterioar.

1. Piroxenii ortorombici se caracterizeazg printr'un clivagiu

foarte pronuntat dupg o singurg directiune. Ei formeazg o serie iso-

morfg intre silicatul de magneziu (SiO,Mg)

silicatul de fer

(SiO3Fe). Ca reprezentanti avem: enstatitul, SiO3Mg, bronzitul SiO3


(Mg,Fe)

i biperstenull SiO3 (Fe, Mg). Cu cat cantitatea de fer

cuprinsg in acesti silicati e mai mare, cu atat i coloarea silicatului


e mai tnchisg. Ash., enstatitul e brun deschis, iar bronzitul negru
cu infatisare metalicg.
2. Amnon ortorombici. Printre acestia amintim : antofilitul,
la fel cu bronzitul, cu care se poate confunda foarte lesne.

www.digibuc.ro

228

3. Piroxenii monoclinici, foarte asemAngtori cu amabolii monoclinici, se deosibesc de acestia prin unghiul pe care il formeazA
directiunile de clivagiu. Printre piroxeni monoclinici amintim : Diopsidul, cu coloare verde deschisA, Augitul (piroxen cu aluminiu) verde
negricios i Jadeitul (piroxen cu sodiu) verde inchis.

Printre amfibolii monoclinici amintim : Actinotul, verde, Hornblenda (amfibol cu aluminiu), verde negricios, i Riebeckitnl (amfibol cu sodiu), aproape negru.
V. Familia micelor. Micele sunt silicati cu totul complecsi. Putern deosel dou grupe principale : micele negre sau biotitele, care
sunt silicafi de aluminiu, fer, magneziu si Potasiu, i micele albe
sau muscovitele, care sunt silicafi de aluminiu si potasiu. Amndou felurile mai cuprind i apA de constitutie. Mai amintim i mi-

cele cu fluor si litiu, cum e Lepidolitul, care e roz.


Micele sunt caracterizate prin cel mai perfect clivagiu dupA o

directiune i prin elasticitatea foitelor ce se capAtA prin acest cliColoarea mineralului depinde i aici de compozitiunea chimicA ; ask biotita,
silicat cu fer , e neagrA, iar muscovita,

lipsit de fer
e incolord. Foile de micA sunt intrebuintate
ca giamuri la sobe i cuptoare, din cauza transparentei si infuzibi&Atli lor, precum ca izolatori in aparatele electrice, fiind rele
conducAtoAre de electricitate.

VI. Familia grenatilor. Grenatii ne reprezintA un exemplu frumos de minerale isomorfe. Constitutiunea lor chimicA poate fi reprezentatA prin formula Si3012WP
in care Wu poata fi
poate fi Ca", mg", Fen o mnn.
Fem, Crm, iar
Toti grenatii cristalizeazA in sistemul cubic si cu deosebire In dodecaedri romboidali. Coloarea lor e in general foarte variabilA
stA in legAturA cu compozitia chimicA.
DupA compozitia chimicA i dupA coloare deosebim mai multe

feluri de grenati.

Grosularul este un grenat de alurniniu i calciu, de coloare


rosie. Alrnandinul este un grenat de aluminiu i fer, de coloare

rosu inchis.
Grenatii limpezi si de coloare frumoas sunt intrebuintati ca pietre pretioase.
VII. Topazul este un silicat de aluminiu, care mai cuprinde fluor

a. El cristaliseazA in sistemui ortorombic ; e foarte dur si se

cliveazA dupg o singurA directiune ; coloarea lui e galbenA ca vinul

si mai rar rosie. Se intrebuinteazA ca piatr pretioasA, insA cu


mult mai putin stimat5 cleat topazul oriental. Se gAseste foarte
dese ori impreunA cu casiterita, SnO2 (pag. 207).
VIII. Turmalina e un boro-silicat de aluminiu, fer i magneziu
cuprinde deseori mangan, sodiu i litiu.

Ea poate avea toate colorile hare alb si negru si deseori unul


acelas cristal e alctuit din straturi cu colori diferite (fenomen
cunoscut sub numele de structuril zonalii; vezi experienta ea cri

www.digibuc.ro

229

stalul de alaun potasic care creste inteo solutiune de alaun cromic, pag. 205).
Turmalina cristaliseaz in sistemul hexagonal, (in prismA cu 6
fete, care nu e insl prisma hexagonal, ci o form hemiedricA, pe
care n'am invAtat-o).
Ea are fetele zgAriate paralel cu muchile verticale. Prismele de
turmalin nu sunt mrginite la capete cu fete la fel. Asa, de exemplu, la un carat au un romboedru foarte turtit iar la celalt un romboedru mai ascutit. Astfel de forme se numesc hemimorfe. Feno-

menul de hemimor fism se poate cunoaste chiar si in cazul cnd


cristalul nu e intreg, adia si atunci cnd li lipsesc fetele dela capete.
Inclzind un cristal hemimorf, cele dou'a capete cu fete diferite
se electrizeaz diferit, unul pozitiv si celalt negativ.

IX. Epidotul e un silicat de calciu, aluminiu si fer si cuprinde


si ap de constitutiune. El cristalizeaz in prisme clinorombice de
coloare verde inchis, cari cresc adesea impreun, formand grupri
radiale.
XXVI.

CLASIFICAREA ELEMENTELOR
Inc dela inceputul secolului trecut s'a cntat a se introduce,
deodat cu notiunile nou, oarecari incercri de clasificare, cari
erau Irish' cu totul empirice. Nici phri acum nu avem o adevrat
clasificare, indestul de desvrsit in chimie.
Unitatea materiel. .Prout in Anglia si mai trziu Dumas in Franta
au autat cei d'intiu a introduce o vedere mai generald, adunnd fapte

prin cari s probeze cd materia este unica si a dinsa, in cea mai


sirnpl expresiune, s'ar gsl in hidrogen, Toti ceilalti corpi simpli

nu ar fi cleat niste stri alotropice ale hidrogenului, creati prin

condensarea materiei lui in molecule. In realitate numeroase greu-

tali atomice par s confirme aceast vedere, intru ct sunt mul-

tipli de unu. Aceste vederi au fost cumbtute cu deosebire de Stas,


care a dovedit c multe greutti atomice nu sunt multiplii intregz
ai greutAtei atomice a hidrogenului. Totusi numeroase cazuri ne duc
la rezultate foarte apropiate.
In 1869, marele chimist rus Mendelejeff a pus bazele unei clasificdri stiintifice care pune in evidenta faptul, CA proprietitile ele-

rnentelor aunt funcliuni periodice ale greutiitil lor atomice.

Clasificarea lui Mendelejeff sau Sistemul periodic. Dac insirAm


greuttile atomice, ale corpilor simpli, incepnd cu a Litiului (7),
cel mai usor dup hidrogen, si sfrsind cu a Uraniului (238,5), vedem

c la oarecari intervale cAdem peste cofpi cari au foarte mare asemnare intre dnsii :

www.digibuc.ro

Li.

Be.

B.

C.

N.

O.

F.

'7,03

9,1

11

12

14,01

16

19

2) Na.

Mg.

Al.

Si.

Ph.

S.

CI

23,05

24,36

27,1

28,4

31

1)

3)

4)

5)

Ca.

Sc.

Ti.

V.

Cr.

Mn.

Fe.

Co.

Ni.

Cu.

Zn.

Ga.

Ge.

As.

Se.

Br.

39,15

40,1

44,1

48,1

51,2

52,1

55

55,9

59

58,7

63,6

65,4

70

72,5

75

79,2

79,96

Rb.

Sr.

Y.

Zr.

Nb.

Mo.

Ru.

Rh.

Pd.

Ag.

Cd.

In.

Sn.

Sb.

Te.

I.

85,5

87,6

89

90

94

96

101,7

103

112,4

115

119

120,2

127,6 126,97

Cs.

Ba

La.

Ce.

Nd.

Pr.

Gd.

Tb.

Er.

- -

132,9

137,4

138,9

140,2 143,6 140,5

-.

Yb.

Ta.

Pb.

Bi.

206,9

208,5

K.

6)

173

7)

32,06 35,45

-.

183

Th.
232,5

-.

W.
184

Sa.

106,5 107,93

150,3

-.

Os.
191

Ir.
193

Pt.
194,8

Ur.
238,5

www.digibuc.ro

156

160

Au.

Hg.

197,2

200

166

TI.
204,1

231

S'au format astfel 7 siruri orizontale, numite perioade, intre cari


dou' sunt cu ate 7 termeni, numite perioade mici,si celelalte cu
cte 17 termeni, numite perioade mart*. Sirurile 5 si 6 sunt necomplecte si pot s formeze o singura perioadl.
In perioadele mici observArn c termenii suprapusi sunt corpi, cari

au mare asemanare unul cu altul, precum Na si Li ; Be si Mg ;

F i CI, etc.

Acelasi lucru se observa.' si in cele trei perioade mari, cu deosebite la capetele lor, astfel avem K, Rb, Cs ; Ca, Sr, Ba precum
si As, Sb, Bi ; Se, Te; Br, I, etc.
In fiecare dintre aceste perioade se observa o variatiune regulat
a propriettilor fizice i chimice.
Tabloul urmator ne arat clasificarea lui Mendelejeff ash cum
e data azi de invatati. Observand acest tablou, vedem c in grupele verticale sunt cuprinse elementele cari formeaza familii. In
fiecare grupa se observa ate un sir mai la stanga, i ate unul mai
la dreapta. Aceste siruri cuprind elementele cari se aseamanA si
mai mult, formnd subfamilii. Astfel, in grupa I avem, pe de o
parte, metalele alcaline si pe de alta metalele cupru argint aur.
Si tot as in fiecare grup.
Observam de asemenea, c in partea stanga a acestei clasifiari
sunt cuprinse metalele, iar in partea dreapt metaloizii.
Locurile libere din acest tablou arat corpii care ar putea fi descoperiti si ale caror proprietati generale pot fi prevzute mai dinainte.

Astfel s'a Intmplat cu descoperirea Galiului la 1875, facuta de


Lecog de Boisbaudran, a arui greutate atomia = 70,9, pe and
Mendelejeff la 1869 11 prevzuse in tabela sa sub numele de ekaaluminiu dndu-i greutatea atomica = 69.
De asemenea la 1886 Winkler descoperi Germaniul (72,3),
pe care-1 prevazuse Mendelejeff la 1871 sub numele de ekasiliciu
cu greutatea atomia 72. Tot as au mai gsit loc in sistemul periodic, Seandiu, Radiu , gazele nobile (grupa zero) si alte elemente.

Observare. Comisiunea internationall insdicinat d. cu stabilirea greutdtilor


atomice, intemeindu-se pe anumite consideratiuni, a calculat greutdtile atomice fatd cu greutatea atomic a oxigenului luat 16. Hidrogenul are in
acest caz greutatea atomicd 1,008. Noi ne-am servit de aceste greuati atomice
internationale.

www.digibuc.ro

SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR.


Formulele com-

Grupa

Grupa

Grupa

Grupa

Grupa

Grupa

Gill pa

Gr NHL

Gru pa

Il

III

IV

1, I

VII

VIII

MX
M20

MX,

MX,

MX,

MX,

MO

M203

MO2

M205

MX2
MO,

M207

binatiunilor cu
hidrogenul sau
eu halogenii

Idem cu oxigenul

Perioada

Seria

II

III
IV

III 008

LI,

He'

Ne20

Amp

Kr, 1,,

8
9

Xe,

Na,

Be,,,

AI g,4.3,

C12

AI27,1

N14,01

K,,,,
Cu,,,,

Ca40, I

Se44 I

"48,1

Y51,2

Rb,,

Sr,,

17

Zr ,

Nb

Ag107,83

Cs,,,

Zu,,

Cd112,4

Ba,,,
?Gd,

Ga

1111 18

La,,,
?Tb,

Ge
"118

Cet40

25

VI

12

14'200
B4225

TI204,1

"120,5
Nd143 8

Ta,

?lib,
"1874

As

S32,08

Pb206,9

www.digibuc.ro

MO

035,45

Fe,,,,

Co

Ni58,7

Mo

Ru," 7

Milos

Pd100.5

Os,

Ir,

Pt,,,,,

Te127,8

?Pr140 5

1198 87

?Sam a

?Tu,,,

IV ,

Bi90815

T1123,5

MO,

Cr,,
Mu
Se,, Br,,,,,

?Er,

10
11

r31

MO,

F18

4)18

Si28,4

MX

U238,5

CHIMIA ORGANIC
XXVII.

NOTIUNI PRELIMINARE.
Corpii organizati, plante sau animale, in timpul vietei lor, produc in mod normal numeroase combinatiuni, cari nu se produc in

alt mod in naturii si cari se numesc corpi organici.


Acesti corpi (vezi pag. 29) sunt compusi din carbon, pe lnga
care se mai afla hidrogen, oxigen, azot, sulf, fosfor, clor, fer, sodiu,
potasiu, calciu, etc.
In total, in corpii organici si chiar in corpii organizati, cari i au

format, nu s'au gsit pna acum, afara de carbon, deat cel mult
15 elemente din cele 80 cunoscute.
Partea chimiei care se ocupa cu studiul corpilor organici se numeste chimia organicii.
Prin mijloacele de sintezii, foarte numeroase, de care dispune
chimia organica, s'au putut face din elemente nu numai corpii
organici naturali, dar si nurnero.si allii cari nu sunt produsi de
plante fi animale. Acestia pot s contin in molecula lor, pe lnga
carbon, nu numai corpii simpli citati mai sus, dar foarte multe din
cele 80 elemente cunoscute 'Ana acum.

Chimia organici poara de obiceiu numele de chimia carbonului, de oarece prin studiul corpilor organici, att naturali at si
sintetici, nu facem altceva dect a ne da searna despre modurile
variate in cari carbonul se combina cu unul, dou sau mai multe
elemente deodat.

Pentru a intelege bine modul cum aceste combinatiuni variate


pot sa se formeze, trebue sa studiam, cu deamanuntul, carbonul care

e punctul de plecare si far care nu poate sa existe nici un corp


organic.
Carbonul ca element a fost studiat la metaloizi (vezi pag. 148-153),

iar in ce priveste modul de a se combink el functioneaz ca tetravalent, si in unele cazuri ca bivalent.

www.digibuc.ro

234

Dintre compusii principali ai sOi se studiazI de obiceiu in chimia


neorganicA acidul carbonic, oxidul, bioxidul i sulfura de carbon
(vezi pag. 153), al cror loc va fi mai bine determinat in urma studiului acizilor organici.
Elementele, cari intr mai des In compozitia corpilor organici,

sunt : C, H, 0 si N.
Carbonul poate s se combine cu fiecare in parte sau cu mai
multe dintre ele de odat ; astfel avem.
Combinatiunt binare, formate din carboA unit numai cu un
alt element oarecare, preeum :
CH,
Met an.

C09

Bioxid de carbon.

C9N2

Cianogen.

Dintre acestea mai numeroase si mai insemnate sunt cele fcute


din carbon si hidrogen si numite hidrocarbure.
Combinayuni ternare, formate din carbon unit Cll doug alte
elemente oarecare, precum :
CNH

C2041-12,
Acid oxalic.

Acid cianhidric.

Combinayuni cuaternare, acute din carbon unit cu trei alte


elemente, precum : CNOH acid cianic.

Chimia organic dispune de aproape 100,000 corpi. Numerosi


sunt produsi prin plante si animale, restul e produs prin transformarea primilor, sau direct prin sintea Acestia din urmA tind a ha
un rol covArsitor prin marele lor numr si prin importanta lor tot
mai mare in industrie.
Principii imediay vezi analiza imediat pag. 22 se numesc
substantele ce se pot extrage, cu oarecare usurint, din plante si animale. Astfel oleul de roze, sau de terebentin, sunt principii imediati ; tot astfel chinina sau morfina. Primii 2 sunt amestecuri de
mai multi corpi organici, pe cnd cei 2 din urm sunt corpi curati.
Clasificarea corpilor organici. De regula, pentru a se pute studa numerosii corpi din chimia organic nu se tine seami numai
de numOrul si natura elementelor, care-i formeaz, dar cu deosebire si de proprietdtile lor fizice si chimice, cari sunt in raport
direct cu modul de grupare al atornilor in molecul. Toti corpii
organici sunt impArtiti in mai multe familii dup functiunea lor,
adicg dupti modul cum functioneazd in diferitele lor reacliuni.
Aceste familii sunt destul de numeroase si se inmultesc incd necontenit prin cercetrile nota.
Principalele fnnctiuni cunoscute In chimia organicI sunt urmltoarele :
1. Hidrocarbure

2. Alcooli si fenoli
3. Aldehide
4. Cetone.

5. Chinone
6. Acizi
7. Amine
8. Amide.

www.digibuc.ro

9. Nitrili
10. Nitroderivati
11. Oxime
etc. etc.

235

XXVIII.

HIDROCARBURE.
Prin hidrocarbure infelegem corpii, cari sunt constituiti numai
din carbon si hidrogen. Acesti corpi sunt foarte numerosi si ser-

vese ca schelet tuturor celorlalti corpi organici, cari sunt formati


prin substituirea oare cror radicali sau elemente in locul hidrogenului din molecula lor. Exist dar o legaturd strans . intre hidrocarbure si celelalte functiuni, astfel in cat acestea nu pot fi studiate
si intelese faira cunoasterea de aproape a hidrocarburelor.
Numrul mare al hidrocarburelor este posibil numai din cauzii,
cii atomul de carbon e de regula tetravalent Isi cii poate sit' se

combine cu el insu.si de mai multe ori pentru a da nagere la

molecule din ce in ce mai avute in carbon. In toate combinatiunile


organice s'a dovedit, ca cele patru valente ale carbonului sunt
cu totul identice. Modul in care atomii de carbon se leaga intre
dansii pentru a da molecule este urmatorul :
H
C

CH HCH HCH HCH


CH HCH HCH
H
Il

II

H
0 molecula.

de carbon
(ipotetica)

Etina

(Acetilena)

Etena (Etilena)

Etanul

Metanul

Astfel un atom de carbon, in metan, se combina cu 4 atomi

de hidrogen din cauza ca toate cele patru valente ale sale sunt libere. In etan, fiecare atom de carbon are ate trei valente libere;
din cauza acelsta cei 2 atomi de carbon se combina cu 6 atomi
de hidrogen.
In etena si etina, atomii de C fiind legati prin doual si trei valente, nu mai ramn libere deal 4 sau 2 din valentele lor, ceea

ce face c molecula etenei are numai 4 atomi de H si a etinei


numai doi.

Pentru ca doi atomi de carbon sa fie legati intre ei se perd cel


putin doua valente ; pentru a putea forma molecule cu trei atomi
de C, se vor perde cel putin 4 valente ; cu patru atomi de C se
vor perde 6 valente; cu 5 atomi de C, 8 valente. etc.

www.digibuc.ro

236

H
H

HCH
HCH
H
HCH
H
HCH HCH HCH H CH
HCH
HCH HCH
HCH
H
HCH HCH HCH
H
HCH
H
H

.1

Metan

Propan

Etan

Butan

Pentan

Observnd aceste formule putem vede urmtoarele :

Numai in metan atomul de carbon e combinat cu 4 atomi de


hidrogen. In celelalte hidrocarbure de acest fel atomii de carbon
dela capete au ceite 3 atomi de hidrogen, iar cei dela mijloc numai ceite 2 atomi de hidrogen. Aceast regul se aplica numai in
cazul cnd atomii de carbon sunt legati intre ei prin cAte o singura legtur, adic prin ate o singur valent.
Ilidrocarbure saturate. Aceste hidrocarbure cuprind cantitatea
cea mai mare posibila de hidrogen, pentru un numr dat de atomi
de carbon. Ele nu pot s mai primeascA alti atomi de hidrogen
in plus, fr ca s se desfac legAturile dintre atomii de carbon.

Din aceast cauzl ele se numesce hidrocarbure saturate.

Formula generala a hidrocarburelor saturate. Daca un atom de C cere 4


atomi H pentru aii satisface valentele sale, ar trebul ca n atomi de C s

cear 4 n atomi de H. Perderile de mai sus In H sunt : pentru etan 2, adeca


in rafiort cu numarul atomilor de carbon= 2 X 2 2 ; pentru propan
4 = 2 X 3 2 ; pentru butan 6 = 2 X 4 2 ; pentru propan 8 = 2 X 5 2.
Prin urmare pentru o hidrocarbur cu n atomi de C numrul valentelor perdute ar fi 2 X n 2, iar numrul atomilor de H, care intra In combinatiune
este : 4n (2 X n 2) = 4n 2n + 2 = 2n + 2.

Formula hidrocarburei cu n atomi de carbon va fi prin Ur-mare : C.1420+2.

Dac'd dm lui n diferite valori intregi vom ave un numr nesfrsit de hidrocarbure, s. ex. :

n=1
n=5

n = 35
etc.

CH,
C51412

C35H72

etc.

Prin urmare, C.1-12.+2 reprezintiti in mod general formula hi-

drocarburelor saturate. Fiecare termin din aceast serie se deosebeste de cel precedent prin ratiunea CH2 in plus si de cel ur-

www.digibuc.ro

237

mator in minus. Fiecare termin se numeste homologul superior


al celui precedent si homologul inferior al celui urmator.
Hidrocarbure nesaturate. Atomii de carbon, dupa cum am vazut
mai sus, pot fi legati si prin dou sau chiar trei legaturi, astfel
mat putem sa prevedem posibilitatea de a forma alte serii de
hidrocarbure mai putin avute in hidrogen, d. ex. :

II, = CH,

CH,

(necunoscut)

CH3

CH2

CH,

CH

Hp = 1

H2 = II

CH,

CH,

CH,

CH

CH,

CFI,

CH,

CH

!I

CH,

H2 -= CH

CH,

CH,

H2 = C

CH
I

CH,

CH,

C4H1 0

H2 = C4H8

C4H8

H2 = C4H8

C5H12

H, -= C51-110

C51110

Hp = C5H8

CnH2n+2

Hp = Cn H2n

CnH2n

Hp =-CnH2n 2

Putem prin urmare sa formam, in acest mod, o succesiune de serii:


CnH2n+2, CnH2n, CnH2,--2, C H2n-4, CnH2n-6, etc.

Toate aceste serii, afarei de prima, poart numele de serii nesaturate din cauz ca au totdeauna doua, patru, sau n valente (totdeauna un numeir pereche) disponibile, care pot, in conditiuni anumite, s fie satisfcute cu hidrogen sau alp radicali monovalenti,
fara ca ultima legatura dintre atomii de carbon sa fie desfacut, s. ex.:
CH,

CH
I

CH

+ H2 =

CH,

CH2

+ c12 ---CH2

CH, Cl
I

CH2 a
Etart biclorat.

In fiecare serie, homologii difera intre ei prin ratiunea CH, in


plus sau minus; aceasta ratiune (CHO se numeste rafiunea de homologie.

Nomenclatura hidrocarburelor. Nomenclatura cea mai simpla a


fost propus de A. W. Hofmann si are de baza numarul atomilor
de carbon, terminat prin un sufix special pentru fiecare serie; astfel
pentru hidrocarburele din seria saturata. CnH2n+2 avem sufixul an,
pentru cele din seria CnI-12n sufixul en, pentru cele din seria
C01-12,,2 in, s. ex. :

www.digibuc.ro

238
C H, Protan sau Metan -C,H Deutan sau Etan; C,H, Deutend sau Etena; C,H, Etin sau Acetilend
C,H, Tritan sau Propan C,H, Tritend sau Propend C,H, Tritind sau Propind
C4H10 Tetran sau Butan C,H, Tetren sau Buten. C4H, Tetrind sau Butind
C3H,0 Pentend
C,H Pentan
C,H, Pentin.

C,H Hexan
C,H Heptan

C7H Heptind

C81-118 Octan

C,H Hexend
C,H Heptend
C,H Octend

CH Dodecan

CH Dodecend

CH Dodecind

etc.

etc.

etc.

etc.

C611,0 Hexind

C,H,4 Octind
etc.

etc.

Hidrocarbure isomere. Pni acum am vzut, e atomii de C se


aft' legati astfel in moleculele hidrocarburelor in cAt formeazA numai p'ruri (catene, lanturi) drefite. Dac numArul atomilor e mai
mare decAt trei, acestia pot fi asezati si in alte moduri in molecul,

and nastere la corpi, cari des au acelasi num'ar de atomi de


carbon si hidrogen, au proprietti fizice si chimice deosebite.

,Astfel de corpi se numesc hidrocarbure isomere.


Astfel in seria saturat Cn H2n4-2 avem urmtorii isomeri (Cayley 1875) :

Isomerii
cunoscuti posibili

CH4
CH3

Cn3

CH3
CH2

CH3

CH3
CH2
i

CH3
I

CH2

HCCH3
I

L-I3

CH3

CH,
1

CH2

CH3

CH2 HCCH3
Liz
I

CH,

CH,
I

CH,

CH3

H3 C--CCH3
I

CH,

www.digibuc.ro

239
CH3
I

CH3

CH2

CH3

HCCH3

CH2

CH,

CH2

CH3

HCCH3

CH2

H3CCCH3 HC--CH3

CH2
I

CH2

CH2

&,

CH3

CH3

CH2

HCCH3
1E13

C71416
C81418

5
2

18

CoH20

C101422
C,11-124

CH3

CH3

1
1
1

C121-126

C131128

9
35
75
159
357
799

etc.

Prin urmare, afarii de cei dintezi trei termeni ai seriei, la toti


ceilalti avem doi sau mai multl isomeri.
NumArul isomerilor creste foarte mult la moleculele cu multi
atomi de carbon. La hidrocarburele nesaturate mai intervin si legAturile duble sau triple care pot aye/ diferite pozitii in lantul hidrocarburei. Astfel putem aye/ :
CH2
I

CH3

CH
I

CH

CH

CH2

CH

CH3
I

CH2

H3
Butena x

CH3

CH3

CH3

Butena 2

Butina x

Butina a

Hidrocarbure liniare si hidrocarbure arborescente. Rezult/ dar,


c/ numirile date hidrocarburelor ca: butan, pentan, hexan, etc.,
nu sunt ale unui singur corp, ci sunt comune la mai mulli isomeri, celci avem 2 butani, 3 pentani, f hexani, etc.
Acesti isomeri se deosibesc in numire, dupg cum atomii de carbon sunt insirati in linie dreapt/ sau in linii &Ante. In cazul intAiu

hidrocarbura se numeste normal sau liniar, in casul al doilea


este nenormal sau arborescent.

Nomenclatura hidrocarburelor arborescente. Am vzut (pag. 237}


cum se nuinsc hidrocarburele normale sau liniare. Numirea hidrocarburelor arborescente se face in modul urm/tor :

Se consider/ ca linie principal/ catena cea mai lung/ posibill

www.digibuc.ro

240

de atomi de C, si ca secundare, sau laterale, catenele ce remn in


plus. Se d catenei principale numirea obisnuita ca si cum ar fi o
hidrocarbur" normal si se face O. urmeze numirile celor secundare, considerndu-le ca radicali, alipiti de catena principal ; se
arat apoi, cu un numr, pozitiunea fiecrei catene secundare fat
cu catena principald.
LuAnd exemplul hidrocarburelor cu 6 atomi de C, dat mai sus,
vom ave :
I

ir

CH,

CH3

HCCH,

CH,

CH,

iv

CH,

CH,

liCH,

HC CH,

HCCH,

CH2

in

CH2

CH2

CH,

CH,

H,CCCH,
CH,

CH3

Pentan-metil

Butan-dimetil

Pentan-metil 3.

2.

Butan-dimetil 2. 2.

2. 3.

Hidrocarbure ciclice 0 mince. Observm, ea' afar de catenele


liniare si arborescente mai avem si catene Inchise, numite si catene
ciclice, pe cnd cele lineare si arborescente se numesc si aciclice.
Astfel avem :
CH2
C31-16 CH
I

H2C-CH2

CH3
Propen2.

CH2

Ciclopropan.

CH,

CH,

CH

CH2

CH
1

CH2

CH

CH

CH2
I

CH2
I

CH,

11

CH

CH2
I

CH,

CH2

CH,

CH,

Hexena. z.

Hexena.

CH,
2.

H2A,
C61-112

Hexena. 3.

H2C

CH,

CH2

Ciclochexan.

Cum se poate lesne observ, hidrocarburele ciclice sunt isomere


cu acele corespunztoare aciclice (cu un acelas numr de C) avnd
o dubl leggtur asezat or unde in caten.
Observare. Toate hidrocarburele cu catena Inchis, din aceastl seriejoaccl
rolul de hidrocarbure saturate, de oarece nu au nici o valent disponibila.

www.digibuc.ro

241

(in stare latent5.); toti atomii de C sunt legati Intre ei prin ate o singurl valenta, intocmai ca la hidrocarburele saturate aciclice. Ele vor purt prefixul
cido, pentru a ar61 ca lantul de atomi de carbon e Inchis, i sufixul an, pentru
a art c ele joac rolul unor hidrocarbure saturate.

Hidrocarburele ciclice au proprietiiti adeseori foarte deosebite de


,acelea ale hidrocarburelor aciclice. Din aceast cauzA hidrocarbu-

rele si corpii cari deriv din ele s'au imprtit In dou grupuri mari:
Grupul I cuprinde hidrocarburele acklice din seriile CnH20+2,
CnH20, C01120-2, Cell2n-41 C0H2n 6 precum si corpii, cari deriv din

ele. Intre acesti corpi se afl si grasimile, din care cauza mult
vreme aceast parte s'a numit seria gras.

Grupa II cuprinde hidrocarburile eielice dela seria C0I-19, si cele


urmtoare Ce1120-2, etc., Ora la CnH20-78.

Intre acestea se afl: si multe din esentele plantelor aromatice,


,clin care cauz4 grupul acesta s'a numit seria aromaticiti.
FiindcI in anii din urm s'a cicmonstrat, c4 multe din substantele
mirositoare ale esentelor de flori sau de fructe (esenta de roze, de IAmAie, de portocale, etc.), deriv din hidrocarburele aeielice nesaturate, si nu din cel?. ciclice, s' a schimbat numirea acestor dou grupe

mari de substante in modul urmtor: in loc de seria gras se spune


seria acidic:it i in loc de seria aromatic se spune seria arnica.
Radieali hidrocarbonati. Oricare hidrocarbur, ciclic sau aci,clicA, linear sau arborescent, poate s piard unul, doi sau mai
multi atomi de H pentru a da radicali mono-, bi-, etc., poli-valenti.
Acegi radicali nu pot exista deciit in combinaliuni. Numele lor
-se formeazA din al hidrocarburelor In modul urmator :
H = CH,, meta
CH$
H = C2116, etil
C2H6
H = C31-17, propil
C3H8
H
H

C6H12
C6H6

C$H11, Ciclohex-i/
C$H$, Fen-il.

Din cauzg c atomul de H se poate lu dela diferiti atomi de


'C din moleculd, se nasc numerosi radicali isomeri. Se pot numi
trei feluri din acestia, dup cum hidrogenul lipseste dela un grup
<CH,, CH2 sau CH :

CH$
1

CH2

CH
H2 CCH2

CH$

ciclo-propil.

CH2

CH,

CH,

C
I

CH2
I

CH, butil 1.

CH
i

CH$
bum a.=

meto r. propil I

CCH3
I

CH,
meto a propil a.

CH,
H, C
Meto r. ciclopropil r.
16

www.digibuc.ro

242

Acestia pot fi considerati ca radicali compuA sau grupuri funclionale ale hidrocarburelor. Fiecare din celelalte functiuni au si ele
astfel de grupri.
XXIX.

HIDROCARBURE SATURATE, ACICLICE.


CnH2n+2

MetanuI.
CH, = 16
Istoricul. El a fost descoperit la 1778, in gazele ce se desvolta din balti,
de Volta, fost profesor la universitatea din Pavia, ilustrul descoperitor al
cgrentului electric. (Pi la lui Volta).

Starea natural,. Metanul se gseste In gazele ce es din pcu-rile din America, Baku, Romania, etc. El ese de asemenea dia
p5mnt prin crpturi, mai ales in regiunile petrolifere, precum in_

Toscana (Italia), Isre (Fran la), in Java, Persia, etc. In China,


gazul acesta arde din vechime, esind din crpturi ce se numesc
fntni arztoare. In Romania se gseste in mai multe locuri
gazele dela Baicoi (Prahova) cuprindeau metan 800/e, eten
hidrogen 15% (Dr. (Bernath).
El ese din salzele dela Lopatari ; se gaseste i in masivul sArei,
unde cate odat este in cantitate att de mare in cAt amestecat cu.
aer produce exploziuni, ca in 1873 la Tg.-Ocna (1), dacA vine In con-

tact cu o flacr si chiar cu un chibrit aprins.


In Statele- Unite, gazul natural, care ese in cantitti colosale
din pmnt, este exploatat industrial. In 1906 s'a ars in fabrici detot felul 11 miliarde de metri cubi, in valoare de 200 milioane de
lei. Acest gaz e cules in locurile de unde ese i e dus prin tevi
la distante mari. El cuprinde metan, hidrogen, etan i 1,8% heliu.
Cea mai bogat regiune in gaz natural e Pensilvania, care produce singur jumtate din cantitatea argtat mai sus.
El se mai gseste in minele de crbuni, unde, fiind amestecat cu.
aer, poate s produca exploziuni puternice (gazul numit : grizu, sau.
sal, la noi).
Prepararea. Sinteza metanului a fost fcut5. la 1855 de Berthelot,.
trecnd hidrogen sulfurat i vapori de CS2 asupra cuprului inclzit

la rosu:

CS2

2H2S

8Cu = CH, + 4Cu2S

(1) Sarea dela Slanic (Prahova) contine pang la 117 c. c. gaze in un kgr

www.digibuc.ro

243

Alta sintez a fost flcut, tot de Berthelot, trecnd, printr'o teav5


de fer incAlzit la rosu, un amestec de CO si H.
CO + 3112 = CH4+1120.
Moissan (1891) a obtinut metan curat din carbura de aluminiu
cu ap :

C3A14 + 121120 = 3CH4 + 4A1(OH)3


Experiente. 1. Se face un amestec de 2 pArti acetat de sodiu anhidru,
(topit), 2 parti hidrat de sodiu 0 3 parti var stMs (amestecul celor din
urma 2 corpi se nume0e var sodat). Se incallze0e putin amestec intr-o
eprubetg. Se desvoltd un gaz, care poate fi aprins la gura eprubetei 0 care
arde cu o lumina slabg. Acesta e metanul. Incalzirea amestecului 0 culegerea metanului, produs astfel, se poate face, ca la oxigen, inteo retorta sau
balon cu tub de culegere.
Sa se observe, ca vasele de sticla in care se face incalzirea sa. fie greu

fuzibile, de oarece altfel sticla se topeqte la temperatura la care trebue


sg facem incalzirea. E mai bine A ne slujim de retorte de pamant sau
cilindri de fer, dacg se poate.
2. Se umple un cilindru cu metan 0 se tine cu gura in jos; metanul e
mai uor ea aerul, (CH4 =.-- 16 < 28,88). Se introduce o lumanare apnnsg
0 se scoate afaral. In cilindru lumanarea se stinge; la gura cilindrului se
aprinde din nou de la metanul care arde.

3. Se umple o sticla de 100 cm. C. o treime cu metan 0 2 treimi cu


oxigen. Se inflpara sticla in o carpg, ea la lildrogen (p. 43), 0 se aprinde.
Se produce o explozie.

Explicare. 1. Acetatul de sodiu e o sare a acidului acetic, (acidul

ce se Oseste in otet). Acidul acetic deriva de la etan CH, CH,


in care doi atomi de hidrogen au fost inlocuili prin doi atomi
de oxigen. Formula acidului acetic este CH3

, iar a acetatului de

I,O

\ OH
sodiu este CH3
I

C,

sau mai simplu CH3C0.0Na.

Reactiunea care

\ ONa
are loc e reprezentat prin ecuatiunea:

CH3

CO.ONa + Na0

H = CH, + CO3Na2

Varul se pune pentruca sg Impiedice topirea massei 0 sg micpreze ac-

tiunea corosiv a hidratului de sodiu asupra vaselor de sticla. sau de parnant


in care se face de obiceiu reactiunea. Se poate intrebuintg i varul singur;
insa. metoda cea mai build este de a incalzi sarea de bariu a acidului cu un
exces de hidrat de bariu pulverizat.

www.digibuc.ro

244

2. Arderea metanului inseamnei combinarea carbonului ,si hidrogenului din el cu oxigenul; se formeaza bioxid de carbon si
apa :

CH4 + 202 = CO2 + 2H20


3. Explozia se explica prin faptul, cal se produce in reactiune un
amestec gazos, care se dilat foarte mult prin caldura desvoltat
in timpul combinatiunii (vezi i pag. 43). Explozia in minele de
carbuni se explica la fel; din metan i aer se formeaza un amestec explozibil (grizet sau sal).
4. Un acid organic cuprinde intoldeauna grupul CO.OH le-

gat de radicalul unei hidrocarbure: R


CH3 CH2 CH2 CO.OH; C113 CH2

CO.OH. Astfel avem :


CH2

CH2

CO.OH,

etc., etc. Prin calcinarea skurilor de sodiu ale diferitilor acizi cu


var sodat se obtin diferite alte hidrocarbure; acestea au un atom
de carbon mai putin dect acidul din care au fost preparate.
'Aqiunea clorului asupra metanulul. Sub influenta luminei soarelui, cu deosebire, clorul poate inlocul hidrogenul din metan, (land
compusi de substituire, de forma:
CH, + C12 = CH3C1

Metan monoclo-

HC1

CH4 + 3C12 = CHC13

Metan triclorat

rat sau Clorura

sau

de metil.

CH4 + 2C12 = CH2Cl2

Metan diclorat
sau Clorura de

3HC1

Cloroformul.

CH4 + 4C12

2HC1

=TetracloCC14

4HC1

rura de

metilen.

carbon.

Sub influenta razelor solare directe, combinarea se face cu explozie. Tot as, punand amestecul in contact cu o sursa puternica
de caldurg (s. ex. o flacard).

Derirati halogenati ai hidrocarburelor. Corpii de felul celor


4 de mai sus se numesc derivati halogenati; ei pot fi cu fluor, cu
clor, cu brom i cu iod. Acesti derivati halogenati sunt foarte
des Intrebuintati in chimie la numeroase sinteze. 1. Aa, putem
obtine cu ei diferite hidrocarbure. Disolvand iodura de metil in
eter anhidru i inalzind solutiunea cu sodiu se desvolt elan,
CH3 CH3, conform reactiunei :

CH,

Na

CH

Na

CH3

+ 2NaC1
CH3

Etanul

In modul acesta legam radicalii hidrocarburelor intre ei, 0 producem hidrocarbure cu un =mar mai mare de atomi de carbon.
Se intelege lesne, c putem intrebuinth i clorure sau bromure

www.digibuc.ro

245

cu radicali diferiti si c prin urmare avem aface cu o metodei ge-

neraki i foarte importanki pentru prepararea hidrocarburelor.

2. Putem trece dela acesti derivati halogenati la alte functiuni cunoscute In chimia organicA. Asa, putem Inlocul halogenii, i cu deo-

sebire iodul, prin OH i putem obtine hidrati numiti Alcooli:


CH3I
Metan iodat sau
Iodura de metil.

AgOH
1-120)
(Ag20

CH3OH

AgI

Alcool metilic.

Alcoolii sunt hidrati ai hidrocarburelor science. Formula

unui alcool se scrie inlocuind in formula hidrocarburei un atom


de hidrogen acidic prin oxidril (OH).
Etanul.
CH3

CH3

C2H0=30

A fost descoperit de Frank land. 0 metodA bund de preparare


este de a reduce etina cu H, trecnd un amestec de aceste doud
gaze peste pulberea de nichel Inedlzit (Sabatier):
CH

CH

CH,

CH3
Etanul

Etina

Vezi i metoda sintetic6. din CH3I, la pag. 244.

El e un gaz incolor i inodor.


DA na;tere la o multime de derivati. Se comportA ca si metanul, In reactiunile chimice.

Generalitgi asupra hidrocarburelor saturate aciclice.


CnH2n-I-2

1. In afard de metan i etan, se cunosc multe alte hidrocarbure


i gazurile ce se desvoltA din
regiunile petrolifere de acolo sunt amestecuri de hidrocarbure din
saturate aciclice. Petrolul american

aceastA serie, de la CH4 pAn la C27H56, cel putin, contiind si pu-

tine hidrocarbure din seriile celelalte.


2. Comparnd constantele fizice ale acestor hidrocarbure se observA, c pe mcisura ce creste numarul atomilor de carbon din
molecula lor, pe aceim,si msurei crqte in mod foarte regulat densitatea, temperatura de fierbere si temperatura lor de topire. Astfel, pe and densitatea pentanului este numai 0,627 la 17, densitatea pentatriacontanului (C331172) se ridied- la 0,781 la + 740,7

www.digibuc.ro

246

De asemenea, temperatura de ferbere creste dela


1600, pentru
proPan, para la 330, pentru nonadecan. Se observ de asemenea,
cl hidrocarburele cu catene arborescente fierb mai lesne deceit izomerli lor cu catene liniare. Astfel, pe cnd butanul normal fierbe

la + 1, butanul nenormal (propan-meti ) fierbe la

17, prin

urmare cu mult mai jos.


3. Toate aceste hidrocarbure, find saturate, nu pot s primeasca,
intocmai ca metanul si etanul, nici un alt atom in molecula lor. Ele
pot, in schimb, s dea nastere la compusi de substituire, adic la corpi
cari se formeaz1 inlocuind, in parte sau In total, hidrogenul lor prin

metaloizi sau metale sau prin radicali (OH si altii).


4. De la hexan in sus, hidrocarburele acestea pot fi oxidate
transformate in acizi. In cele mai multe cazuri, molecula lor este
desfcua in altele mai simple.
5. Acidul azotic n'are nici o actiune asupra termenilor inferiori,

dar de la hexan in sus se poate obtine in mod direct corpii numi


nitrici:
NO,OH = C6H13NO2 + H20

C61114

Derivatul nitric al hexanuluimNitroheaanul.

Cu acesti derivati nitrici putern prepar compusi, numiti amine,


dac ii reducem prin hidrogen in starea rascnd:
C811,3NO2 + 6H = CO1-113N112
Nitrohexanul.

2H20

Hezilamina.

0 amind e corpul care rezultei inlocuind un hidrogen din hidrocarbur prin grupul NH2, numit amidogen.
Hidrocarbure ciclice saturate. Amintim, c5." mai exist hidrocarbure saturate cu catenti
Acestea nu corespund insa la
seria C01-1202, ci fac parte din seriile C0I-12,1 si urmtoarele. Astfel avern IR seria C0H2n :

/c\
H2

H2C
H2C

CH2

CH2

H2C

CH2
L-12

C
H2C

CH2

Calo-propan.

H2C

CH2

Ciclo-pentan.

www.digibuc.ro

H2
Ciclo-hexan.

247

HIDROCARBURE NESATURATE ACICLICE


CnH2n

Etena (Etilena).
C2I-14 = 28

Istoricul. Ea a fost descoperit: de patru chimisti olandezi la 1795.

Starea natural. Ea exist alturea cu metanul in gazele ce se

desvolt in regiunile petrolifere.


Prepararea. Ca sintez" special a etenei, avem urmtoarea:
HidrogenAnd etina (acetilena) in anumite conditiuni :
CH

CH2

CH
Etina

Eten-a

Experient. Pentru a prepar etena in cantitate mai mare, deshidratIm


alcoolul prin S04112. Pentru aceasta se adalugg, incetul cu incetul, 1 vol.
alcool (900h) la 2 volume SO4H2 (d = 1,84), intr'un vas facit. Se kcal-

Fig. 265. Prepararea etenei.

zeste apoi acest amestec intr'un balon A, in care s'a pus mai d'inainte
o cantitate oarecare de sticll pisat d. sau de nisip sp5.1at cu HC1. Etena
formaa se trece In sticla B umplut cu ap si In sticla C umplut cu
o solutiune de hidrat de sodiu care opreste bioxidul de sulf ce se mai
formeag In reactiune. Etena curat se culege In cilindrul D, sup apg, intocmai ca la oxigen.

www.digibuc.ro

248
Din timp in timp putem turnd alt amestec prin tubul cu pilnie in forma
de S. Capacitatea balonului A trebue sd fie cu mult mai mare &cat volumul
lichidului inalzit; aceasta din cauzd c in timpul incdlzirii lichidul se umfik

producind multd spuml. Sticla pisatd sau nisipul micsoreazd formarea


spumei.

Explicare. Alcoolul obisnuit este alcoolul etilic. El deriv dela


CH3, in care s'a inlocuit un atom de hidrogen printr'un
oxidril OH. Formula alcoolului este C21150H sau CH, CH2OH.
Am puteh spune, c etena ia nastere din alcool prin scoaterea uetan CH3

nei molecule de aph: C2H5OH

H20 = C21-14. Pentru acest cuvnt

am spus mai sus, ch preparhm etena deshidratand alcoolul. In


realitate reactiunea nu e ash de simpl, ci trece prin urmtoarele
2 faze:

a) CH,

SO2

OH

0C2115

= SO2

OH

CH2OH

+ I-120

Sulfat acid de etil.

Alcool.

0C2115

b) SO3

\ OH

NOH

= C2114 + S041-12
Etena.

Proprietilti. Umplnd cilindrul D cu eteng observm,ch ea e urt


corp gazos, ail coloare si cu un miros slab particular, eterat. Etena
e ceva mai usoard dect aerul (C2H4 = 26 < 28,88); pentru acest

cuvnt vom tine cilindrul D cu gura in jos. Aprinsh, ea arde cu

o flachr luminoash", dnd CO2 si H30; amestecat cu oxigen poate


form& un amestec explozibil, ca si metanul, ca si hidrogenul.
Experiengi. Punem intr'o eprubet putin brom, sau mai bine putin brorn

disolvat In apd. Introducem In eprubet etend dela aparat. Dupa cdtva


timp lichidul din eprubeta devine aproape incolor (cu ;solutiunea debrom in apd decolorarea se face mai repede) 0 atunci se observa la suprafat lichidului mici picaturi uleioase. Dacd: cantitatea de brom e mai
mare atunci picdturile de ulei se observa la fundul lichidului, cdci uleiul
e mult mai greu decdt apa.

Explicare. In aceast experien bromul s'a combinat cu etena


and elan dibromat, care formeazh tocmai substama uleioas insolubilh in aph.

CH,
CH2

Br

Br

CH2Br
CH2Br

Etan dibromat.

Aceasth combinare e cu putint, din cauz c etena e o hidrocarbur nesaturat. Etanul dibromat e un compus de aditiune.
0 combinare la fel are loc intre etenh si clor, eteng si iod:

www.digibuc.ro

249
C2114 + C12 ---= C2H4C12 (Etan diclorat)

C21-14 + 12 = C2H4I2 (Etan diiodat)


Etan diclorat e tot un lichid putin uleios, etan diiodat e solid si
cristalizeaz in ace incolore ; amndoi sunt insolubili In ap.
Experienfd. Punem inteun balona o solutiune diluatd de permanganat de fiotasiu (Mn04K) qi introducem etend in aceastd solutiune pand la
decolorare. Decolorarea lichidului nu se poate observ bine dect lsdnd
balonul putin timp in repaus, cdci sa formeazd n4te fulgi bruni de Mn02.

Explicare. Permangantul de potasiu este un oxidant (p. 216).


In experienta aceasta, etena a fost oxidat si transformat in acid
oxalic (acid bibazic):
CH2
I

CH2

+ 50 =

COOH
-I-

11.0

COOH
Acidul oxalic

=Etandioicul

Pe cale indirecti putem transforna din non etena in alcool.


Acidul sulfuric concentrat, cald, d cu etena sulfat acid de etil.
Acesta, find incAlzit cu solutiunea apoas de hidrat de potasiu, d
akool i sulfat acid de potasiu:
OC.H,
SO.

+ KOH = C2H5OH + SO4KH

OH
Sulfat acid de etil.

A/cool.

Sulfat acid
de potasiu.

Vom mai vorbi despre aceast reactiune mai trziu (la etin).

Generalitfi asupra hidrocarburelor nesaturate.


C0112n

1. Hidrocarburele din aceast serie, se pot prepar sau prin deshidratarea alcoolilor monoacizi CnII2n10H, sau prin alte metode.
2. Temperatura de ferbere si de topire, creste si in aceast serie
In mod regulat cu cAt numdrul atomilor de carbon e mai mare. Astfel,
pe cnd etena fierbe la
105 octena, CH2 = CH
(CH3)5
CII

fierbe la H- 122. Temperatura de fierbere variaz de asemenea


la izomeri, cu structura moleculei lor.
3. Toate hidrockarburele din aceast serie pot form compu0 de
aditiune. Dou din cele 4 valente, caraleagg 2 atomi de carbon,
pot s se desfacA usor si pot fi satisfcute cu diferite elemente sau
radicali monovalenti. Astfel: C31-16 (propena)+ H2=C3I-18 ( Propanul).

4..Prin oxidare numai etena poate s dea un acid bibazic,

celelalte hidrocarbure dau diferiti alti produsi de oxidare, Intre cari

www.digibuc.ro

250

si acizi monobazici, prin ruperea catenei in locul unde se gseste


dubla legAturg.

HIDROCARBURE NESATURATE ACICLICE


Cn H2n-2

Etina = Acetilena.
C2H2 = 26.
Istoricul. Ea a fost descoperit de Davy la 1836. Sinteza ei din elemente

a fcut-o Berthelot la 1862. Aceasta este intaia sintez direct. falcut. In chimia organica.

Prepararea. Etina se ggseste in mici cantitti in gazul de luminat si in productele combustiunilor necomplecte.
. Berthelot a fcut sinteza etinei producnd un arc voltaic intre cgrbunii CC' (fig. 266) care se aflg in vasul de sticlg. A umplut cu hidrogen. (In acela timp se formeaz mici cantitti de metan i etan, 11Bonel).

Hidrogenul uscat in B. B', intrg prin t, iar etina formatg trece


prin vasul D, in care este opritg de o solutiune de CuCl in amoniac.

Fig. 266. Sinteza etinei.

Acetilena se preparg azi cu usurintg din carbura de calciu si apg.


C.

(C2Ca)

ji ...,Ca 2E120 =
C

CH

OH

IH + Ca<0H

Carbura de calciu.

Proprietiti. Etina e gazoasg la temperatura ordinal* are densitatea 0791. Ea a fost lichefgcutg la 00 sub presiune de 21 atmosfere.

www.digibuc.ro

251

Se disolv intr'un volum egal de apa i e mai solubil in alcool


eter, si mai cu seam
in acetong, care disolv5.
25 volume acetilen.
Sub influenta cldurii
etina se condenseazA trans-

formndu-se info/ =
(Berthelot

zen
267) :

ben-

1865,

fig.

3C2H2 -= C6116.

Acest fapt se numeste


polimerizare. Corpii poaceecqi cantitate la suta de fiecare din
elementele care formeazii

limeri au

molecula lor,

i se

deo-

prin greutatea lor


molecularg si prin prosebesc

Fig. 267. Polimerizarea etinei.

lor.

prietatile

Fiind o hidrocarbur nesaturaa,


Astfel avem :
H
CH2
CH

etina

poate forma comptqi de

adifiune.

CH
HI

CH
Edna.

II

CH

CH2

Cl
+ 21
Cl

CH02

=I

Etena.

CH
;

CHCl2

III

CH

Etan tetraclorat

CH2

+ I = II
Cl

CHCI

Etena mo-

noclorata.

Prin oxidare se poate transform in acid oxalic.


CH
III

CH

+ 40 =

COOH
COOH

Un amestec de acetileng i oxigen sau aer produce o explozie


prin aprindere. Experienta se face ca la metan sau hidrogen ; dar
e mai primejdioas.
Carbura de caleiu C2Ca sau Carbidal se fabricI prin inealzirea
inteun cuptor electric a unui amestec de var nestins si cArbune.
La temperatura inalt de 3000, arbunele red uce oxidul de calciu, iar calciul pus in libertate se combinA cu crbunele and car-

bura de calciu : Ca0 + 3C = C2Ca + CO.

Ea e o mas cristalinA de culoare cenusie inchis si are uneori


strlucire metalia. Carbura tecnic5., din comert, mai cuprinde i alte
substante, ca fosfurd de calciu, sulfurcl de calciu, a. Din aceast
cauz, odat cu acetilena se mai dezvolt i putin hidrogen fos-

forat, hidrogen sulfurat, care ti dau, se pare, acetilenei un miros


greu si neplaeut si o fac In acelas timp foarte otilvitoare.
Carbura de calciu slujeste la prepararea acetilenei. Pentru aceasta
e deajuns s o punem In atingere cu apa (vezi reactiunea dela p. 250).

Aparatele pentru fabricat acetilera sunt de foarte multe feluri. In

www.digibuc.ro

252

unele se las s4 pice apa in picAturi peste carbura dinteun rezervor, in altele se las s cad buctele mici de carbur in apa
din rezervor. Toate functioneaza automatic. Acetilena produs6 astfel

e trecut mai intAi printr'un aparat de cureitire i pe urrra e culeas (in instalatiile mari) inteun gazometru. Pentru 1 kg. carbid
e nevoe de 1/2 litru de ap ; se dezvolt astfel 300 litri acetilen.
Lmpile cu acetilenA au deschiderea pe unde iese gazul foarte
fing. Numai in acest caz acetilena arde cu lumin albei streducitoare. Cnd deschiderea e prea mare, atunci iese prea mult acetilen si arderea are loc cu fum, datorit carbonului care nu gseste
oxigenul trebuincios. Lumina acetilenei e linistit si pllcut peutru
ochi. Aprinderea lmpilor de acetilen trebue s se facA numai dupl
ce s'a gonit tot aerul din aparat (vezi pag. 39). Exploziile cu acetilen sunt mai totdeauna foarte puternice si primejdioase.

Tar-azotul. Carbura de calciu mai serveste astzi la fabricarea


unui ingr5samnt pentru pmntul arabil, numit var-azolul. Acesta

Fig. 268. Cuptorul electric al lui Moissan.

se fabricA trecand azot peste carbura de calciu inazit intr'un


cuptor. Azotul trebuincios e scos din aerul lichid sau din atmosfera cu ajutorul cuprului inclzit (pag. 120). Var-azotul rspndit
pe pmnt dezvolt amoniac trebuincios plantelor (a se vede si
pag. 122).

Cuptorul electric de care am vorbit mai sus e inclzit cu ajutorul cAldurei produse de un curent electric puternic. El a fost in-

www.digibuc.ro

253

trodus in stiint de Moissan, care s'a slujit in cercetrile sale de


cuptorul artat In fig. 268. A cest cuptor e flcut din var nestins.
In partea de jos se pune creuzetul cu substantele cuvenite. De o
parte si de alta a creuzetului, cev mai sus, sunt dou santuri in
care sunt asezati cilindrii de cArbune intre care se produce arcul
voltatic. In capacul care se aseaz deasupra se afl o scobitur boltit
care reflect asupra creuzetului cldura produs. Temperatura atins
In acest cuptor stg in legAtur cu tria curentului i variaz. dela
20000-35000 ; la aceast din urm temperatur varul se topeste
curge ca apa. Din cauz" c" varul e ru conductor de cldur,
temperatura inalt e concentrat in spatiul rstrns din jurul creuzetului.

EiTig. 269 arat un cuptor electric pentru prepararea carburei de


calciu.
.)))

Fig. 269. Cuptor electric pentru carbura de calciu.

Importanta acetilenei. In afar de importanta ei practicA, putnd slujl la luminat i Inclzit, acetilena mai are o mare important teoretia. Am vzut, c Berthelot a obtinut acetilen cornbinnd de a dreptul carbonul i hidrogenul cu ajutorul descrerilor electrice. Prin hidrogenare am vzut, eft' acetilena frece in
etenei i etan. Prin polimerizare trece In fen, iar fenul mnsui poate
trece in alte hidrocarbure. Dela toate aceste hidrocarbure se pot
obtine derivati, cari la rndul lor dau alti derivati, si ash mai departe. UrmeazA de aici o incheiere nespus de insemnat. Putem
prepar adic nenumerati corpi organici numai cu ajutorul fortelor
fizice si chimice si lard ajutorul
Intr'o vreme se crede.,
din contra, CA chimistul nu poate face corpi organici ; el trebue s
se multumeascA cu rolul modest de a scoate corpii organici din
plante si animale, unde se formeaz In timpul vietei. Whler, cu
sintezA ureei, i Berthelot au avut prin urmare marele merit de a
fi indrumat chimia organic pe o cale noug, cale care a fcut cu
putint sinteza unui foarte mare numr de corpi organici naturali,
precum si a unui numr si mai mare de corpi organici care nu exist
In natur, (vezi i importanta chimiei, pag. 24).

www.digibuc.ro

254

Am vzut (pag. 251), cg acetilena trece prin hidrogenare in eten,


cg etena d cu acidul sulfuric un sulfat acid de etil, 0 c acesta poate
fi transform at in alcool (pag. 249). Se intrevede, prin urmare, putinta de a se creg o industrie noug, aceia a fabricgrii alcoolului pe
cale chimicg, nu agricolg ca azi. S'ar plec dela var si cgrbune,
care dau carburg de calciu ; s'ar obtine, cu aceasta, eting, iar prin

hidrogenarea etinei s'ar obtine etena dela care s'ar trece uor la
alcool. Toate operatiile acestea se pot face astgzi industrial, afarg
de hidrogenarea etinei. Dificultatea pe care o intampingm astgzi
este cg, prin hidrogenarea etinei, nu obtinem deck mici cantitati
de eteng ; cea mai mare cantitate de eting se transformg in etan.
and se vor ggsi mijloace practice pentru a trece dela etina la
etena, alcoolul de sintez va fi un produs comercial si va inlocul,
poate, pe cel produs prin fermentatiune.

Generalit# asupra seriei CnI12n-2


1. In aceast serie intlnim de asemenea cresterea temperaturilor de fierbere si de topire pe mgsurg ce creste numgrul atomilor
de carbon din molecula hidrocarburei. Astfel, in vreme ce etina
(CH2)5
e un gaz, octina z., CH _ C
CH, fierbe la + 171.
2. Hidrocarburele din aceast serie au toate proprietatea, ca acetilena, de a intrg in reactiuni ca tetravalente, din cauza celor 4
valente care sunt in stare latentg adicg se satureazg reciproc, doug
cgte doug, frg a fi satisacute prin alte elemente sau radicale.
3. Aceste hidrocarbure pot fi de 2 feluri, dupg modul cum sunt
asezate in moleculg cele 4 valente in stare latentg. In hidrocarburele acetilenice avem 2 atomi de carbon legati prin 3 legaturi, iar
in izomerele lor sunt 3 atomi de carbon legati prin ate 2 legauri:
CH

CH,

CH,

CH2

Propina
(Metil acetilena).

Propandien.

Seria C0I-120-4

In aceastg serie, hidrocarburele mai bine cunoscute sunt acele cu


caten ciclial. Se cunoaste astfel o grupg intreag de corpi, numiti
terpene, sau terebentene, dintre cari foarte multe exist In naturg.
Terpenele au toate aceiasi compozitie: C10 H10, sau un polimer
al acesteia: C20 H321 C40 H84.

Ele sunt destul de numeroase ; le gsim in esenia de terebentin, de ienuper, de cuipare, de lamcie, de portocale, de bergamot, etc. etc.

www.digibuc.ro

255

Ele sunt lichide si fierb Intre 144 si 1800.


Terebentena (esenta de terebentini) se obtine prin distilarea
terebentinei cu vaporii de apg.
Terebentina este productul care se secreteazg de arborii rAsinosi ca: bradul, moliftul, etc. Prin distilare cu apg ea se imparte
in terebentend, volatilA si colofoniu (sacAz), nevolatil, care remne
in retortg.
Esenta de terebenting e lichidg, si fiindcg nu e un produs unic,
ci un amestec de mai multe terpene, ea are o densitate ce variazg
intre 0,85 si 0,91 si un punct de ferbere de 145-165. Lgsatg
fiind la aer, absoarbe oxigenul, se ingroasg si se face rAsinoasA.
Slujeste la fabricarea lacurilor si lustrurilor.
Colofoniu are foarte multe Intrebuintri industriale : la lipirea
obiectelor de metal, la fabricarea spunurilor de rsin, la facerea
lacurilor si in fabrici de hrtie pentru incleitul pastei de celuloza, etc.

Trecnd HC1 gazos In esentg de terebenting se obtine un cornpus cristalizat, avnd formulA C10F116 .HCI, care a fost numit, pe
nedrept, eamforii, artificiali, din cauza aspectului si mirosului su,
cari seamlinti cu ai camforei.
Prin eamfora artificial trebue O.' intelegem azi adevrata camforg (C1011160) ce se obtine, chiar industrial, pe cale sinteticd.

A se vedeg aprinderea terebentenei in clor (p. 71) si in acid

azotic (fig. 155).

Seria C,H2n-6
Aceasta este una din seriile cele mai importante. Corpii cari o
formeaz sunt foarte nurnerosi si bine cunoscuti.
Primul corp dintre ei este fenul =---- benzenul, dela care derivg
toti. Pentru a puteg fi studiat aceastg grupg de hidrocarbure, e
necesar a se cunoaste bine formula de constitutie a fenului.

Constitufia fenului si a hidrocarburelor din seria C,H2ne


La 1865 Kekule, bazat pe tetravalenta carbonului, pe formula
brut a benzenului, si pe propriettile lui si ale derivatilor sAi, propuse ca formula' de constitutie a acestuia urmAtoarea, cunoscutg
sub numele de hexagonul lui Kekule :
H

HC \CH
HC CH
C

Fen (Benzen) = Ciclohexantrien,

aci are trei duble legturi si deriv dela Ciclohexanul Coll, prin
pierdere a 3H2 (Vezi pag. 240).

www.digibuc.ro

256

La 1866, in urma sintezei fenului fcuta de Berthelot prin polimerizarea etinei prin cAldur, aceast formul: capk o valoare mai

mare prin faptul ca ea arat modul de grupare al celor trei molecule de etinA in timpul polimerizArii lor.

Cu ajutorul acestei formule putem g ne expliam nu nurnai

corpii, cari se cunosc, dar si pe acei, ce pot fi descoperiti pe


viitor.

Tuate lucrrile nou I-Acute dela 1865 pAnA acum, prin care s'au

obtinut foarte multi corpi, au confirmat pe deplin aceastg formul


de constitutie.
In seria C.112.-6 se cunosc nurnerosi termeni homologi, cari difell intre ei tot prin ratiunea CH2, precum :
C6116
C7 H8

Cg H12

C12H18

C101114

C13 H20

C8H10

C11H16

Prin formula de mai sus putem s ne explicArn constitutia lor ;


pentru aceasta nu avem decAt s substituim, in parte sau in total,
hidrogenul fenului prin radicali monovalenti : mail, etil, propil, etc.
Astfel corpii de mai sus devin urmgorii :
Cg Hg
C7 FI2

= C2112CH3 metil-fen.

Cs H 1 0

= Cg Hg

Cg H12

= C6112C3H7 propil-fen.
= C6F12C4H2 butil fen.

C101-114

C21-1, etil-fen.

etc.

Isomeri prin compensatiune. In ce priveste metilfenul, numit


si toluen, nu putem avea cleat un singur corp, de oarece nu avern
alt radical hidrocarbonat monovalent, mai putin avut in carbon,
decat metilul.
In ce priveste Ins etilfenul si homologii si superiori, usor putern vede natura isomerilor lor, cAci in loc de a scoate un atom
de H dela fen i a-1 inlocui prin ail, proPil, etc,, putem s scoatem doi sau maz multi atomz de H fi s-i inlocuim prin radicali

mai pulin avuli in C fi H, cari ins prin suma atomilor de

carbon f i hidrogen din moleculele lor se compenseze pe aceia ai


etilului, propilului, etc. Corpii cari se nasc astfel, sunt isomeri
prin compensaliune, de ex. :
C8H10

C91112

C101414

C2 Hg
Etilfen.

C6H5 C3 H7

C6H5 C4H9

Propilfen.

Butilfen.

Cs H4 (CH3)2

C6113 (CH3)g

Dimetilfen.

Trimetilfen.

Cg Fig

Cg H2 (CH3)4
Tetrametilfen.

COH4(C2145)2
Dietilfen.

www.digibuc.ro

257
C 113

C61-1,

..-.2......5

Metil-etilfen.

C6143

(CH3)2
--.....

Dimetil-etilfen.

CH3

C6 H4 ..,..
--.....

C31-17

Metil-propilfen.

Isomeri prin pozitiune. Numrul acestor isomeri este mult mai


mare, prin faptul c in molecula fenului, indat ce avem 2 atomi
de hidrogen substituiti, obtinem trei corpi diferiti dupa pozi liunile,
pe cari radicalii introd0 le ocup in molecul. ; astfel se cunosc
trei dimetilfeni, cari au constante fizice cu totul deosebite :
.L...-

/CCH3

C CH3

HC

1111
HC

\C

CH

/CCH3

HC

CH

II

11

HC

\,

\CCH3
,

HC

CH

III

11

CCH3

HC

/C\CH3
CH

Krner la 1877 propuse pentru acesti corpi o nomenclatur

bazat pe vederile urmdtoare :


TO atomii de C din molecula fenului au aceecqi insemneitate,
ceea ce explicei p entru ce derivalii monosubstituili nu au nici un
isomer prin poziliune.
Dac un al doilea radical, identic sau nu, se va substitul in aceeasi
molecul, el va pute s ocupe pozitiunile artate mai sus, la dimetilf en si s dea nastere la trei corpi deosebiti. Pentru a explic

aceste fapte, Krner a propus s se numeroteze atomii de C din


molecul In modul urmtor :
H

e
,i
\
HC6 2CH

H05 3CH
I!

\ 4/
C
I

and primul radical este substituit d. e., in pozitia 1, i al doilea


inteo pozitie imediat vecinei, adeca la 2 sau 6, corpul ce va rezult
17

www.digibuc.ro

258

va fi acelas, caci pozitiile 1.2 si 1.6 sunt identice fiind imediat


vecine. Acest mod de substituire se numeste orto (I).
Cnd radicalul al doilea este substituit In 3 sau 5, el se aflA departat, de radicalul substituit in pozitia 1, la aceeasi distanta, pria
atomii de C, 2 si 6. In acest caz substitutia se numeste meta (II).
and in fine al doilea radical ocupa pozitia diametral opusa 4,
avem substitutia para (III).
Astfel pentru dimetilfenul de mai sus vom avea numirile urmatoare : ortodimetilfen (I), metadimetilfen (II), paradimetilfen
Starea natural:). Aceste hidrocarbure sunt foarte putin rspan-

dite in natura. ateva dintre ele s'au gasit in petrolurile dela

Rangon (Siam), Baku (Rusia) si din Romania (P. Poni). Cei dintaiu
trei homologi s'au gsit si in oleul pestelui Alosa Menhaden.

Prepararea. 1. Aceste hidrocarbure se obtin in cantitate mare


din productele de distilare ale carbunilor de piimnt. Ele pot fi
separate unele de altele prin distilarea fractionata, jar productele
superioare prin cristalizare
2. Homologii fenului se pot prepar incalzind clorurele, bromurele sau iodurele hidrocarburelor saturate impreuna cu aceeasi derivati ai fenului i cu sodiu, (Fittig i Tolens 1865).

C01-15Br
Fen monobromat.
C61-14Br2

Fen dibromat.

CH,Br

Na, = C0115 CH3

2NaBr

Metilfen = Toluen.

2CH3Br 2Na2

C6114(CH3)2
Dimetilfen = Xilen.

4NaBr

3. Procedeul cel mai practic, cu care s'a obtinut foarte multi;


homologi ai fenului, a fost introdus de Friedel si Crafts (la 1877).
El se bazeaz pe actiunea ce o are clorura de aluminiu asupra
amestecului de fen si de clorure ale hidrocarburelor saturate.
C81-16
CH3C1
AlC13
C31-13
CH3 + HC1
AlC13
Reactiunea aceasta se petrece in doua. faze :
HC1
a) C,H, -1- AlC13 = C31-13A1C12
b) C61-13 AlC12
AlCI,
CH3.C1 = C0I-13CH3
In aceasta reactiune se obtine un amestec de homologi, de oarece
clorura de aluminiu lucreaza i asupra corpilor formati ; astfel la
cazul de mai sus vom ave in acelasi timp si reactiunile urmtoare:.

AlCI, = CH3C61-14A1C12
CH3C61-14CH3
CH3C61-1,A1C12 + CH3C1
C01-13CH3

AlC13.

In acest mod se pot obtine s. ex. toti homologii metilati, dela.


toluen pan la hexametilfen : C6(CH3)6 si se separa unii de altii
prin distilare fractionata.
Proprietati fizice. Aceste hidrocarbure sunt lichide si solide.
Temperatura lor de fierbere creste dela 800 pang peste 400, in,

www.digibuc.ro

259

raport cu ingramadirea atomilor de C in molecula. Densitatea celor


inferioare, ca fenul, etc., este mai mica cleat a apei (0,85), iar a
celor superioare este mai mare. Ele sunt insolubile in apa, solubile
ins in alcool, eter, sau alte lichide. Aceste hidrocarbure disolvd cu
usurint fosforul, iodul, camforul, cauciucul, oarecari alcaloizi si multi
alti corpi.

Proprietiiti chimice. Hidrocarburele din aceasta serie au proprietgti foarte variate din cauza constitutiunii lor; astfel vom avea de
studiat dou feluri de producte ale lor: de adiliune i de substitu fiune.

ProdusH de aditiune se fac din cauza cg moleculde acestor


hidrocarbure au ate 6 valente disponibile, prin cele trei legaturi
duble dintre atomii de carbon.
Astfel, supunand fenul la actiunea clorului, sub influenta razelor
solare, se pot obtine compusii urmatori :
C6116 C19

Cg Hg C14

Biclorura fenului.

Tetraclorura fenului.

Cg H6 C16.

Hexaclorura fenului.

Ultimul dintre acesti corpi va axe& ca formula de constitutie :

\/
H \ c / \C / CI
H\I
I / cl
\/
Cl H
C

Cl / 1
CI

Ciclohexan hexaclorat=
Hexaclorura fenului

H CI
Produsii de substitutiune sunt de dou feluri, dupg. cum se inlocueste hidrogenul din nucleul fenului sau hidrogenul din radicand substituit.
1. Elementele halogene pot da nastere la amandoug aceste feluri
de produsi, dupg conditiunile in care se face reactiunea. Astfel
putem obtine cu toluenul doi izomeri :
C6 H4 <

CI

1.

CH3 4.

Metilfen paraclorat.

si C31-15CH2C1
Clorura de benzil.

Observare. Radicalul C61-15' se numWe fenil, iar radicalul C81-1,CH,' se


numqte benzil.

2. Acidul azotic da de obicei producte de substituire in Ion!


hidrogenului din radicalul fenului, numiti derivati nitrici.
C3115

CH3 + NO2OH = C61-13(NO2)CH3 + H20


Ortonitrometilfen.

www.digibuc.ro

260

In acest mod s'au putut obtine derivati nitrici cu mai multe grupuri NO2 substituite in molecul, precum : C6112(NO2)2 (1.3.5.) trinitrofenul.
3. Cu SO4H2 concentrat sau fumans se obtin derivatii sulfonlei :
C6H8 + SO4H2 -=-; C6H5

SO2OH + H20

Derivatul sulfonic
al fenului = acidul fenilsulfonic.

4. Fenul e foarte rezistent la oxidare ; cu anumite metoade insi


se poate oxidl, dar atunci inelul se rupe si productele de oxidare
contin un numr mai mic de C dect el Insusi.
Homologii si ins se oxideaz cu usurint la catene laterale, dnd
diferiti produsi de oxidare. Printre acestia putem aminti :
C61-15
CH2 + 30 -= C21-15
COOH + H20
Fenilmetanoic = Acidul benzoic.

Toluen

Fenul (Benzenul) ----- Ciclohexantrien


C81-10 .

Istoricul. El a fost extras, in 1825, de Faraday din productele ce resulta


din distilarea sisturilor bituminoase (boghead). La 1833 Mitschertich in Germania si .Pelligot in Franta prepararl benzenul p: in distilarea benzoatului

de caldiu cu hidrat de calciu. El a fost gsit In gudroanele, ce rezult din


distilarea crbunilor de pamnt de Hofmann si Leigh la 1842. Sinteza lui a
fost fcutd de Berthelot la 1865.

Starea naturalL Fenul existg in mici cantitati in petroleul dela


Burnah (Rangon, Siam), in petroleul romnesc si in acela din California (Statele-Unite), precum si in oleul unui peste numit Alosa
Menhaden.

Preparare. Gudroanele (sau smoalele), ce rezult din distilarea


cArbunilor de prnnt (a se vedel gazul de luminat), sunt distilate
In. aparate speciale. Pentru extras fenul, se pun de o parte portiunile

ce distill intre 80 si 85. Din aceste portiuni se scoate prin o a


doua distilare si cristalizare fenul.
Aceste smoale se impart prin distilare, In :

1) Oleuri upare (3 5/0), ce distil& pan la 150 si care sunt mai ware ca apa.
2)

mylocii (8-10%) Intre 159-210 si sunt mai grele ca apa.


3)

grele
8 104) 0

210 270.

4) Oteul verde sau oleul de antracen (16-2004), trece intre 270 - 400.
Observare. Productele primei distilri a gudronului, sunt tratate cu acid
sulfuric diluat pentru a se deprt bazele ca anilina, piridina, toluidinele, etc.
In urm se trateaz cu NaOH pentru a se scoate fenolii si apoi din nou cu
acid sulfuric concentrat pentru a depart& o substant numit5. Hofer: (C4H4S),
care are punctul de fierbere foarte apropiat de al fenului. Lichidul astfel purificat se destili din nou si din portiunea ce trece intre 800 si 82 se scoate
fenul curat prin cristalizare la 00.

Fenul curat se preparl prin incIlzirea benzoatului de calciu cu hidratul de calciu.

www.digibuc.ro

261

COO

C6112

COO
C6H2
Benzoatul de calciu.

> Ca + Ca(OH)2 = 2C61-16

2003Ca.

Fenul.

Acidul benzoic, C6115CO.OH, e un acid monobazic. Pentru a


formA sarea de calciu trebuesc 2 molecule ; cei 2 atomi de hidro-

gen sunt Inlocuiti printeun atom de calciu bivalent. Tot as am


procedat i In chimia neorganicl la acizii monobazici ; astfel am
avut (NO2)2Ca, (NO3)2Pb, etc.

Proprietati. Fenul este un lichid mobil, incolor, cu miros plcut,

cu densitatea 0,85. El se topeste la + 50,4 si fierbe la 80,4.


Apa il disolv in cantitate foarte micA ; alcoolul ci eterul li di-

solvei insa in toate proporliile. El disolvii iodul, sulful, fosforul,


cauciucul, camfora si foarte multi corpi organici.
Aprins fiind, arde cu o flacr funinginoas.
Clorul i bromul se combinA direct cu fenul &rid producte de
aditiune, iodul ins nu lucreazA In aceste conditiuni. Berthelot, inferbfintnd fenul la 260 In tevi inchise, cu un volum de 100 de
ori mai mare de acid iodhidric,1-a hidrogenat astfel in ct ultimul
termen de hidrogenare a fost hexanul normal, ce a rezultat din
ruperea catenei incW.se.

Corpii obtinuti prin aceast hidrogenare sunt urmtorii :

/\
CH

CH

HC

CH

H>C

CH

CH2

HC

C<H

H>C

C<H

HH

\c/

H2 C

CH2

H2 C

CH2
CH2

CH3
H2

CH2
CH2

HH

HH

Ciclohexandien =
Dihidrofen.

Ciclohexen =
Tetrahidrofen.

Ciclohexan =
Hexahidrofen.

H3
Hexan.

Vapori de fen, amestecati cu hidrogen, find trecuti, la cald'


asupra pulberei de nickel, se transforma in total in ciclohexan, (Sabatier).

Nitrofenul sau Nitrobenzenul C6H5.NO2.


Experientel. Intr'un balm cam de 300 cmc. amesteclin 150 gr. acid sulfuric concentrat i 100 gr. acid azotic concentrat. Racim acest amestec
turnam In el putin cafe pie/in 50 gr. fen (nu benzine': din comert). Ames-

team lichidele Impreuna. Dupa catva timp, incep a se desvolta vapori


ro0i de hipoazotilda, iar pe amestec se araz un strat uleios de nitro-

www.digibuc.ro

262

benzen. Dup ce am turnat tot fenul, Inclzim balonul la 600 sl turnm


totul in multa ap. Nitrofenul, fiind mai greu dect apa, va ade la fund.
El poate fi cules curat, scurgnd incetisor apa, i apoi punndu-1 Inteo
plnie de separare. Aceasta e o plnie care poate fi astupat cu Uil dop
si care are in tubul de scurgere un robinet (fig. 270). Inchidem robinetul
turnm in plnie nitrobenzenul cu apa ce a mai rmas. LIsm s se limpezeasal. Deschidem robinetul i lsdm s se
scurg tot uleiul greu care a cblzut la fund. Inchidem robinetul cand se apropie apa de el Cu palnia de separare putem
separ lesne doul lichide de densitti diferite i insolubile
unul intealtul.

Explicare. Reactiunea care are loc intre fen si acidul


azotic e reprezentata prin ecuatiunea: C6H6 NO2011 =-C61161\1-02 + H20. Acidul sulfuric are rolul sa absoarba

apa formata in reactiune.


Nitrofenul e un lichid cu densitatea 1,2 si care fierbe
la 205. Mirosul sau aduce cu acel de migdale amare ,
din aceasta cauza se si intrebuinteaza ca miros, mai ales
in fabricile de sapunuri sub numele de esenp de Mirban.
Fig. 27o. Palnie E otravitor. Industria materiilor colorante intrebuinteaza
de separare.

cantitati mari de nitrofen, pe care 11 transforma prin hidrogenare in


Intrebuintarea. Fenul si unii dintre homologii si, ca metilfenul (Toluenul),
sunt foarte intrebuintati ca materii prime pentru prepararea materiilor colorante. Se intrebuinteaz si ca disolvant.

Toluenul = metilfen : C6112C113, se obtine prin distilarea


uscata a balsamului de Tola ; se extrage din oleurile usoare ce
rezult din distilarea carbunelui de pamant. S'a facut prin sinteza,
(pag. 258).

Ferbe la 110, si are D = 0,871. Oxidat, da acidul benzoic si


cu clorul d doua feluri de derivati clorurati (pag. 259).
Amintim, ca exista hidrocarbure din seriile C.112,-8 si C.H2.-10
Seria CnH2n-12

Primul termen din aceasti serie este naftenul = naftalina,


C10118 care are aceeasi insemnatate fata de homologii sai ca i fenul in seria
Istoricul. Naftenul a fost gsit de Garden la 1820 in productele distilrii
carbunilor de pmnt.

Formula de constitutie este urmatoarea, (Erlenmeyer) :

www.digibuc.ro

263

/8\/1

HC7

HC6

2CH

CH --= CH

3CH

CH --= CH

4/

Cu naftenul se pot obtine derivati de aditiune si de substi-

-tutiune, ca i cu fenul. La derivatii substituiti ins, numcirul iso-

merilor este cu mult mai mare. Astfel, pe cnd derivatii monosubstituiti la fen nu au nici un isomer, la naften, gsim doi isomeri,
dup cum substituirea se face in locul hidrogenului dela carbonii
1.4.5.8 sau dela cei 4 atomi de C laterali 2.3.6.7. Se cunosc de
fapt doi metilnafteni C10117(CH3) i doi acizi naftenoici: C101-17COOH.

Prepararea. Naftenul se gseste in gudroanele rezultate din distilarea crbunilor de pmnt i se extrage lsnd s cristalizeze
portiunea ce distil intre 1800 si 220. Aceste cristale se curata, intre
alte, prin sublimare.

Pentru aceasta, naftenul se pune inteun vas de fer deasupra


cruia se pune un con de hrtie si se IncAlzeste. Naftenul se sublimeaz in acest con.
Sinteza naftenului a lost fcut de Berthelot, trecnd etina (acetilena) prin o teav de portelan inrosit.
5C2H2 = C10118 + HE
In modul acesta se formeaz, cum am vbizut, i fenul (pag. 251)
alte hiorocarbure care trebuesc separate.
Proprietti. Naftenul este un corp solid, incolor, cristalizat In lame
romboidale cu aspect sidefos. El se topeste la 790 si fierbe la 218.
Densitatea lui, in stare solid, este 1,158.

Naftenul se combin direct cu 2 sau 4 atomi de clor formnd

corpii : C1OH8C12 (Biclorura Naftenului) C101-1804 (Tetraclorura Naftenului).

Oxidnd naftenul obtinem acidul ftalic=fendimetiloic orto.


/COOH
/CH=CH
COH4
+ CO, + 1-120.
90 -- COI-14(
\CH=LH
\COOH
Fendimetiloic=acidul ftalic.

Cu acidul azotic si sulfuric concentrati, d aceiasi derivati ca si


fenul :
C10118

NO2.0H = C10H002) + H20


Nitronaftenul

C10148 + S02(011)2 = C10117S02011 + 1120.


Derivatul sulfonic al naftenului=
Acidul naftensulfonic.

www.digibuc.ro

264
Intrebuintarea. Naftenul se lntrebuinteazI pentru fabricarea unor materii
colorante gi ca insecticid.

Seria :

CnH2n--is.

Capul acestei serii este antrenul=antracenul C141-110 care are


doi isomeri: fenantrenul i tolanul (Difenil-etina).
Formulele de constitutie ale acestor hidrocarbure sunt urmltoarele :

HH

CH

/\

}ICC

C/

\/

11

LJ
H

CH

/\/ \/\

CH

=1b

CH

HC

11

CH

CH

CH

Fenantrenul.

Antrenul.

, \ CHCC C/
HC

CH

CH

I-1

CH

kl

11
CH

CH
Difenil etina=Tolanul.

Prepararea. Antrenul si fenantrenul se izoleazA prin cristalizAri


fractionate din portiunile dela distilarea gudronului, cari trec intre
300 si 400.
Proprietiql. Antrenul cristalizeaz in lame clinorombice incolore,

avnd o foarte frumoas fluorescent albastr; se topeste la 213


si fierbe la 360. El se disolv usor in fen cald si prin rcire cristalizeaz. Oxidat cu Cr00, d o chinon:
CH
CBH

C6H4 + 30

CH

C1-14/O
C0061-14 + 1120
Antrachinona.

Antren.

Cu acidul sulfuric d derivati sulfonici.


Intrebuinfarea. Antrenul se Intrebuinteaz1 la prepararea unor materii colorante, printre care amintitn alizarina.

www.digibuc.ro

265

Petroleul brut (Pcura -= Tit eiuI).


Istoricul. Herodot, cu 400 ani inainte de Christos, pomengte de un isvor
srat din insula Zakynthos care producea petrol ce era intrebuintat la 1mblsmare. Pliniu, Dioscorid i Plutarch vorbesc de asemenea de petrol in
scrierile lor. Exploatarea pacurii in tara noastr este foarte veche; astfel se
qtie, cu sigurant, ca la 1640 existau numeroase puturi. Adevrata desvoltare
a industriei petrolului incepe ins depe la 1859, cnd americanul Drake, sl-

pand un put, ada de petrol in cantitate mare in Pensilvania. Pe la 1865


Incepit exploatarea petrolului la Baku qi in Galtyia.

Starea naturali. Petrolul este foarte rAspndit in natur5.; el se


gseste in toate continentele. Cele mai mari cantitAti de petrol se
scot din: State le-tinite, Rusia (la Baku), Romania, Galifia, lava,
Siam, laponia, Germania (Alsacia), etc. In Romania localittile
cele mai productive sunt: Campina, Bugenari, Moreni, Baicoi,
in Prahova. Se mai exploateaz la Solon/ si Moinegi (BacAu), Sarata si Telega (Buzeu), Glodeni (Dmbovita) precum si in alte regiuni. Productiunea Romniei in petrol, in urma desvolfgrii mari ce
a luat-o in ultimul timp, a atins 1.000.000 tone pe an, intrecnd pe
aceia a Galitiei. Productia intreag a lumei e aproximativ de 50 milioane tone pe fiecare an.
Proprietti. Petroleul este lichid, de coloare brun6 negricioas,
cu reflecte verzui. De multe ori se gseste si incolor sau putin
colorat in galben, ca la aimpeni (Bacu) si Govora (R.-VAlcei).
Densitatea lui varieaz intre 0,777 si 0,957. El este format din C
si H si cuprinde de obicei urme de sulf, dar cte odat51 contine
pn la 3-4% sulf; cum este petroleul din Ohio (State le-Unite).
De multe ori s'au gsit, chiar in petroleul nostru, cantitti apreciabile de azot si s'au putut izol diferite baze azotate, s. ex. piridin
si alte, (Griffits). Petroleul american este format dintr'nn amestee
de hidrocarbure din seria CnH2n2 cu putine din seriile ciclice
C.1-12n, CnH2,2 si CnH2n--6. La noi in tara, petroleul a fost studiat,
din punctul de vedere al compozitiunei chimice, de d-1 Dr. Istrati,

care a aratat pentru intia oar, c pcurile noastre sunt cele mai
avute in oleu de lampa si de d-1 Petru Poni, care inteo lucrare
foarte pretioas a stabilit natura hidrocarburelor din petrolul dela
Colibcqi, cu deosebire. Acesta, si in general tot petroleul din Romnia contine mai multe hidrocarbure ciclice deal et1 american.
Petroleul rusesc e format aproape in totalitate (900 de hidrocarbure ciclice, printre care cele saturate CnH2n, numite de chimisti
rusi .Naftene. constitue partea cea mai mare. Din punctul ele
vedere geologic, petroleul nostru a fost studiat mai cu dearnAnuntul
de d-1 Mrazec.

Extractiunea petrolului se face prin puturi sau prin sonde.

Puturile se sap cu mna, iar petrolul se scoate din ele cu gleata.

Ele nu pot merge la adncimi prea mari, sunt destul de periculoase pentru pujari, cari mor adesea in exploziile ce au loc si nu

www.digibuc.ro

266

permit scoaterea petrolului in cantitate mare si eftin. Sonde le au


inlocuit puturile, aproape cu totul, si la noi in WI 0 sonda e facuta dintre-o schele de lemn In forma' de turn ca o piramida. In
varful schelei se af1 un scripet peste care trece o funie. Un capat
al funiei e legat de o masina cu aburi, iar celalt e legat cu toporul sau trepanul. Acesta e un drug mare de otel, latit la captul
liber i ascutit. Toporul e ridicat i coborit inteuna i invrtit putin
in jurul lui. El zdrobeste astfel pamantul In care cane. Acest pamnt e scos In urmg cu ajutorul lingurei. Pe masura ce se scobeste astfel pamantul se indeasa tevile, cari pot fi de diferite diametre, dup5. adancimea la care trebue sg se ajunga. Uneori, petroleul tisneste singur prin sonda, mai ales la inceputul eruptiei,
impins de presiunea gazelor. Alte ori, el trebueste sg fie pompat
sau scos in alte moduri.
Adncimea zacamintelor e cuprinsa titre 150 si 1000 metri, iar
productie unei sonde poate fi dela V2 vagon-300 vagoane pc zi,
si uneori chiar mai multe.
Produsele de distilare ale petroleului brut. Prin distilare el se
imparte in:
0 pang la 150
Oleuri ware
cari distila dela

3000

1500
Oleuri pentru lmpi. .

3. 400

300
Oleuri grele
si resturi numite zat sau
Aceste oleiuri sunt curatite, fiind tratate cu SO4H2 si in urma. cu
NaOH i apa. Astfel devin incolore si cu miros mai placut.

Oleurile ware se impart prin distilare in :


Eter de petrol.
care distilg dela 40 pang la 70

......

Gazolina
Benzina . . .
Ligroina (esenta minerala)
Terebentina artificiala .

90

700

80

800
1200

110
120
170

Eterul de petrol se intrebuinteaza in laboratoare i in industrie


ca disolvant. Gazolina pentru fabricarea gazului de luminat artificial, pentru extragerea oleului de rapit i altor oleuri vegetale.
Benzina se intrebuinteazg pentru curatirea petelor, disolvarea
cauciucului si mai ales la motorii cu explozie (automobile, etc., etc.).
Esenta mineral& se intrebuinteazd pentru luminat in lampi spe-

ciale, iar terebentina artificial& se numeste astfel pentru cg se

falsified cu dnsa terebentina adevarata ce se intrebuinteazd la facerea vapselelor si lacurilor; ea nu are ins nici una din proprietatile terpenelor; esenta de terpentind, astfel falsificata, are un pret
si o valoare mai mica decat acea curata.

Petrolul sau oleul de lamp& (fotogen, kerozen) trebue sa fie

incolor, sa nu aiba miros displacut i s nu se aprind mai jos de


+ 25 C in aparatul Abel-Pensky.

www.digibuc.ro

267

Oleurile grele se intrebuinteaza la ungerea osiilor. Din ele se


scoate:

a) Diferite oleuri incolore si neutre, cu variate aplicatiuni in-

dustriale si cu deosebire pentru uns aparatele de precisiune. Aceste


unsori nu rncezesc si prin urmare nu atacd metalele.
b) Taselina, care e un corp moale, unsuros, incolor cand e curat, cu densitatea 0,84 si se topeste la 350 Ea se Intrebuinteaz: In
medicin ca alifie, singur sau amestecat cu acid boric, sau alte
substante.

c) Parafina, care e un corp solid, cu densitatea 0,87, se topeste


intre 450 si 65. Ea este un amestec de hidrocarbure: C2, Hz,0 pan
la C27 FI00 0 se intrebuinteazd la fabricarea lumnrilor. Cu ea se
falsified ceara de albine.
Petroleul brut serveste la inedlzit cazane si locomobile, precum
si la motori Diessel, 0 zatul (resturi dela distilare) se intrebuin-

teaz la unsul osiior dela vagoane.


Pdlcurile noastre sunt printre cele mai avute in oleu de lampei,
dup cum se vede din alturatul tablou :
Productele

Pensilvania

Galitia

Romnia Alsacia

Baku

3 6/e 4 %

Oleuri usoare. 10-20%


0/0 5-10,6 0/0
2, de lamp 60-7510 55-65/0 60-700/0 35-40/0 32-53,5 0/0
Resturi . . . 5-100/0 30-40/e 25-35/o 55-60% 36-60, 0/0

Origina petroleului. Cu privire la modul cum a luat nastere


petroleul in sdnul pmntului, s'au dat mai multe explicdri.
1) Dup o teorie veche, petroleul ar fi luat nastere din cdrbuni
de pmnt. Aceast teorie e in contrazicere cu faptul, ed zkmintele de petrol din America sunt mai vechi dect cele de crbuni.
2) Dupd: teoria originez neorganice, petroleul ar fi luat nastere
prin actiunea apei asupra carburelor metalice. Aceast teorie a fost
formulatd de Berthelot 0 a fost sustinutd si complectat de Mendeleyel f, Moissan, Sabatier si alti chimisti. Am vzut, in adevr,
ed prin actiunea apei asupra carburei de calciu se desvolt acetilend, si din carbura de aluminiu se desvoltd metan. Se mai cunosc
carbure metalice care dau si alte hidrocarbure. Toate acestea, sub
influenta temperaturii si presiunii din interiorul pdmntului si mai
ales sub influenta unor anumite metale (ca Ni, Co, Cu etc.), in prezenta hidrogenului sau nu, (Sabatier) ar fi dat natere la petroleul
de azi. Hidrogenul s'ar produce tot prin actiunea apei asupra hidrurelor metalice.

3) Dupa teoria originei organice, petroleul ar fi luat nastere


din materii organice sub influenta cldurii si presiunii din sAnul
pArnntului. Materia organied ar fi fost grsimele animalelor de ap,
pestilor, molustelor, etc. In sprijinul acestei teorii sunt experientele

www.digibuc.ro

268

lui Engler dela Kahlsruhe care a obtinut un oleu ascimeiniitor cu


petroleul prin distilarea sub presiune a unturii de peste. Dupa
alti autori, materia organic ar fi materia ceroas a unor diatomee.
Cercetrile de pang acum nu permit a se admite o teorie ca mai bung

dect alta. Nu e cu neputinta ca petroleul sA fi luat nastere in mai


multe moduri.

Ozocherita si Asfaltul.
Ozocherita i Asfaltul stau in legatura cu petroleul, att in ce

priveste zcmintele cat i origina lor. Ele par a fi luat nastere


prin evaporarea prtilor volatile ale petroleului brut i, in acelas
timp, mai ales la formarea Asfaltului, prin oxidarea ineact a acestor
hidrocarbure superioare ramase.

Ozocherita sau ceara de phinnt a fost gsita intia oara in

judetul Bacau, pe valea lui Tudorache, aproape de Slanic. Doctorul

Meyer, medic ce practica in Bucuresti, a prezentat o bucat la


Congresul din Breslau (1835). E moale ca ceara, de coloare brun
glbue sau roscata si se topeste lesne la lumanare, arznd cu
fum. Se exploateaza la noi in Moinefti i Solont, apoi in

Galitia (6-7000 tone pe an) si la Baku. Serveste la fabricarea


cerezinei, un corp care seamn cu ceara, dar care e un amestec
de hidrocarbure, i cu care se falsifica lumnarile de ceara.
Asfaltul e negru, se topeste la 100 i arde cu lumina i fum.
E cunoscut foarte de mult sub numele de bitum de Iudeia, fiindca.
era scos din Marea Moartii in Palestina. Egiptenii Il intrebuintau
la inbalsamatul momiilor, iar Babilonenii la unsul corabiilor. Cel
mai mare depozit din lume este in insula Trinidad, unde se gaseste un lac de asfalt lung 2 km., lat 1/2 km. si de o adncime
necunoscut. Printre asfi It curg mai multe riulete de apa si in unele
locuri se produc eruptiuni de hidrogen sulfurat impreuna cu asfalt

lichid, care ins se solidifica dupa putina vreme, prin evaporarea


partilor mai volatile, la caldura soarelui. Astfaltul curat slujeste, la
facerea lacurilor pentru obiecte de fer, pentru gravure si la un fel
de cernele.
Asfaltul pentru pavatul strzilor e un amestec natural sau artificial de asfalt, nisip si var. In Elvetia, langa Neuchatel, se gaseste
un calcar bituminos, (piatra de asfalt), imbibat cu asfalt.

Gazul de luminat.
El a fost fabricat pentru intAia oara de Philippe Lebon, inginer
francez, la 1785. In urm inginerul englez Murdoch (la 1792) indica procedeul practic pentru luminarea fabricelor cu acest gaz. La
1813 profesorul Windsor forma prima societate pentru luminarea
Londrei. Parisul s'a luminat in parte cu gaz la 1820, iar Bucurestii
la 1871.

www.digibuc.ro

269

Gazul de luminat se produce In mai multe moduri:


1. Trecnd un curent de aer prin gazoling obtinem un gaz de
luminat, cu o intensitate 1uminoas1 destul de mare. In modul acesta se produce gazul trebuincios In laboratoarele din orasele frg
uzine de gaz. Aparatele poartg numele de carburatoare.
2. Calcinand resturile dela distilarea pAcurei inteun cilindru de
fer, se obtine un gaz cu o putere luminAtoare mare, care are avantagiul de a nu da SO2 prin ardere. Acest gaz este foarte eftin

si ar fi bine s se introducl mai des in tara noastr.

3. Gazul preparat prin distilarea arbunilor. El se preparg

calcinnd cgrbuni de pmnt, de cea mai bung calitate, in cilindrele

de gres C (fig. 271).

In timpul calcingrii lor


gazul produs se ridicg

F
0

prin tubul T In vasul

spglAtor B, umplut pe
jumtate cu ap; acesta

nSiw

serveste i ca inchizAtur

hidraulic pentru a impiedicA intrarea aerului


In tevi si gazometru,
atunci cnd se deschid

retortele, pentru a introduce o noug canti-

Fig. 272. Fabricarea gazalui de luminat din carbuni

de pantant.
tate de cgrbune de pgmnt. Din acest vas B, gazul trece prin tevile D i ajunge In K. De
aci se scoboarg prin jumtatea din dreapta a turnului O umplut cu
coc, se ridicA prin juingtatea din stnga a acestuia i ese ptin I. In
tevile D i turnul O gazul e curAtit In mod fizic, prin faptul cA el rg-

cindu-se, productele volatile (apa, hidrocarburele lichide i solide, fenolii, etc.) duse cu dnsul, se condenseazg si se adun in vasul E, de
unde se culeg apele amoniacale i materiile gudronoase. Din I trece
gazul in cutia M, ridicndu-se prin camera L, i coborndu-se prin

L', de aici se duce in gazometrul G. In M el este curAtit din nou


pe cale chimic prin faptul c e silit s treacg prin niste grgtare
suprapuse, deasupra cgrora se pune rztura de lemn amestecatA
cu Fe203 si var. Hidrogenul sulfurat este retinut, formnd sulfura
de fer. Tot aici se depune i naftenul care, fiind foarte volatil scapg
in parte la purificarea fizicg.
Gazul de luminat este un amestec compus din corpii uringtori:
Metan

CH4

Etina
Etena
Propena
Butena
Hexena
Fen

C2112
C21-14

C3H6
C4H8
C6H12
C6H8

.
.

35%
0,07%
404

urme
2/0

Hidrogen . . 46%
CO . .
.
7%
Az
P/0
.
urme
1-125 .
CO2 . . . urme

urme
urme

www.digibuc.ro

270

Ape le amoniacale contin:


Bicarbonat de amoniu, CO2(NHOH
Sulfura de amoniu,
(NH4)2S
Sulfocianat de amoniu CNS.NH4
Clorura de amoniu,
NH4C1
Cianura de atnoniu,
CN.N1-14.
Gudronele conpn:
Hidrocarburi
Lichide

Solide

Naften
Acenaften

Fluoren
Antren
Fenantren .
Metilantren .
Reten. . .
Chrisen . .
etc.

C,,H,

. CH

CH
CH

. Cd,,

CH
CH

Hexen
Octen
Fen
Meta fen --= Toluen . . .
Dimetil fen ("Le,) =-- Xileni .
Trimetil fen ( ,,',20 ) .
Propil metil fen 1.4 --= Cimen .
etc.

C, H

C, H,

C, H,
. C, H,

. C, H
C, H
.

. CH

Afar& de aceste hidrocarburi se mai gseste fenolul C,H2OH dimpreunl cu


homologii sai, si alp fenoli poliacizi cu derivatii lor, precum si anilina (fenilamina), toluidinele, piridina, i multe alte baze.

CompuOi hidrocarburelor cu F, CI, Br i


Compusii cu Cl, Br si I au o insemntate mare In chimia organic,
cu ajutorul lor se pot face numeroase sinteze (vezi pag. 244 s 245).

Ei se se pot prepar. in 3 moduri : prin adifiune, prin substi-

tufiune directii *i prin substitufiune indirectii.


1. Derivapi prin aditiune se pot obtine tratnd hidrocarburele
nesaturate cu halogenii sou hidracizii acestora :
CH2
I

CH2

+ HC1 = I

CH2

Etena.

CH2C1
Etan monoclorat=
clorura de etil.

C0H2 + 3C12 -.--- C6H2C16


Fen.

Ciclohexan hexaclorat=
Hexaclorura fenului.

2. Derivatii prin substitutiune direeta se obtin prin metodele


urmtoare :

a) Fcnd s lucreze halogenii asupra hidrocarburelor saturate,


mai ales sub influenfa luminei solare ;
CH, 4- Cl2 = CH2.CI
HC1.
Metan monoclorat=
Clorura de metil.

Aceast substituire se poate face panl la inlocuirea complect

a hidrogenului.

www.digibuc.ro

271

CH4 + 4C12 = CC14

4HC1.

Metan tetraclorat.

b) Fcnd s lucreze clorul asupra vaporilor hidrocarburelor homoloage ale fenului :

Coll, CH3 + C12 = C6115CH2.C1

HC1.
Clorometil fen.Clorura de berwil.

Si in aceast reactiune se poate inlocul cu Cl, chiar toti cei

trei atomi de H ai metilului, obtinnd compusii C6H5CHC12


C6}15CC13.

c) Trecnd un curent de clor In hidrocarburele ciclice dela seria CnI-120-6


In prezenta iodului, stibiului, staniului, sau a clorurei de aluminiu, substituirea clorului se face numai in locul hidrogenului din catena Inchisd. Aceast
reactiune se bazeazd pe productiunea corpilor : IC1,, SnC14. SbC15, etc., care
descornpunndu-se cu usurint in ICI, SnC1,, SbC1 pun In libertate clor, care
in starea nascnd Inlocueste hidrogenul :

C,H,CH, --I- ICI, =-- C6H4C1CH,

HC1

3. Derivatil prin substitutiune indirect', se pot obtine dupl

cum se va vede la esterii haloizi.


Oricare ar fi mijlocul de cloruratiune se nasc adeseori isomeri
cari, pentru a fi deosebiti, se numesc in modul urmtor.
La hidrocarburele aciclice, se numesc dupa numrul de ordine
al atomului de C de care este legat halogenul, pe care-1 insemnm
astfel :
1. CH2.C1

1. CH3

1. CH2.C1

2. CH2

2. CH.C1

2. CH.C1

3. CH3

3. CH3

Propanul clorat i.

Propanul clorat 2.

3. CH3
Propanul diclorat x. 2.

La hidrocarburele ciclice li numim ca si pe ceilalti isomeri prin


pozitiune. Vom numl de ex. :
Cg 114 C12 1.2.

Cg 114 C19 1.3.

Cg 114 Cl, 1.4.

Fen orto-diclorat.

Fen meta-diclorat

Fen para-diclorat.

Esteri haloizi. Derivatii halogenati ca: CH,C1, C2H5I, C,H,Br,


etc., etc., se numesc esteri simpli sau esteri haloizi, din cauz c se
formeaz, ca or si care alt ester, prin eliminarea unei molecule de

apei, dintre un alcool sau un fenol si un acid, care, in cazul de

fat, este un hidracid halogenic. Esterii haloizi avnd radicalul unui


alcool se mai numesc halogenure alchilice i acei cari au radicalul unui fenol, halogenure arilice.
Printre acesti corpi mai intrebuintati sunt urmAtorii :
1. Metanul monoclorat sau Clorura de metil,CH3C1, se obtine

www.digibuc.ro

272

Inalzind alcoolul metilic cu acid sulfuric si clorurg de sodiu, deci


cu HC1 in starea nsccind.

CH3OH + HCI = CH3C1 + H20.


Alcool metilic.

In industrie se prepar din niste ringsiti dela scoaterea zahgrului din sfecle.

Metanul monoclorat e corp gazos la temperatura ordinar, cu

miros de eter. Lichefcut, fierbe la 23. Evaporat brusc scade temperatura sub 400. Cu amtorul lui putem s solidificdm tnercurul.
Pentru aceasta se face experienta arAtat la bioxidul de sulf (pag.
87, fig. 123).
Metanul monoclorat se intrebuinteazg ca rkitor in laboratoarele
de chimie (vezi fluorul, pag. 73) si in medicinA ca anestezic local.
El se pune in comert, comprimat in cilindri de otel.
2. Clorura de etil, C2H5C1, se prepar, tntre alte, din alcool etilic
si acid clorhidric gazos :
:
C2H5OH + HC1 --= H20 + C2115C1.

E un lichid care fierbe la 11, are miros de eter. Se pgstreaz


in tuburi de stica inchise si serveste la anestezii locale prin rAcirea
produsl de evaporarea lui.

Fig. 272. Prepararea etanului monoiodat.

3. Etanul monoiodat sau Iodura de etil, C2H51, se prepara in-

www.digibuc.ro

273

cAlzind alcoolul etilic cu acid iodhidric, sau mai bine cu iodura de


fosfor. Pentru aceasta se Incalzeste inteun balon de sticlA A (fig. 272)
alcool cu iod i fosfor rosu. Pentru ca alcoolul si etanul monoiodat

sl nu se piarzA, se terminA balonul printr'un vas lungAret B


printr'un rAcitor C. Astfel vaporii lor sunt rAciti si se Intorc, sub
forma licid, 'in balonul A.
Reactiunea se petrece in modul urmAtor :
C2H5OH
C2,11,50H

C2H5OH

\ II = 3C21-15I

P(OH),

Etanul monoiodat e corp lichid, fierbe la 72 si e aproape de


douA ori mai dens cleat apa.
4. Broroura de etil, CFI,Br, se prepara ca si C3H5I, numai ca. in loc
de I se pune Br.

Metanul triclorat = Cloro formal, CHC1 a fost preparat la 1832


de Soubeiran In Franta, Liebig In Germania si Guthrie In America.

El se preparA in cantitati mari IncAlzind alcoolul etilic cu hipocloritul de calciu (C1OCaOC1) care reactioneazA ca oxidant
clorurant. Se formeaz intAi cloral, CC13CH.0, care se descompune apoi, and cloroform, CHC13.
Cloro'brmul e corp lichid, cu miros aromatic plAcut i cu gust
dulce. Densitatea lui este 1,5. El se topeste la 62 si fierbe la
61,5. In apa se disolvA foarte putin; In alcool i eter se disolvA in
orisice proportie. Se intrebuinteazA ca disolvant in chimie i cAnd
e In stare absolut curata, ca anestezic general in chirurgie.
Metanul triodat=Iodoformul,CH Is, a fost preparat de Serullas
la 1824.
El se prepara IncAlzind alcool diluat cu iod i carbonat de sodiu
la 80.
El e corp solid, cristalizeazA In table hexagonale, galbene ca sulful, cu miros pAtrunzAtor caracteristic. Se topeste la 120 si se volatilizeaza cu Inlesnire.
El se Intrebuinteaz, in medicina ca antiseptic.
Experientd. Punem putin alcooI amestecat cu apa intr'o eprubeta
disolvam In el catev cristale de iod. Adaugam In urmi cateva picaturi
de hidrat de potasiu disolvat in apa. Coloratiunea bruna a iodului devine
atunci de un galben deschis, si dupd atv timp se precipita lodoformul
cu mirosul lui caracteristie.
XXXI.

Compu11 organometalici.
Se cunosc numeroase combinatiuni ale radicalilor monovalenti
cu metalele, numite compusi organo-metalici, d. ex. :
18

www.digibuc.ro

274

K = Etanul potasic (etilura de potasiu sau otasiu etil)


(C2
(C H3)5 Zn = Dimetan zinc (metilura de zinc sau zinc dimetil)
(C21-1,3)3 Al = Trietan aluminiu (etilura de aluminiu sau aluminiu

triad).

(C21-15)4Pb = Tetraetan plumb (etilura de plumb sau plumb tetraetil).


(C2H5)4 Sn = Tetraetan staniu (etilura de staniu sau staniu tetraetil).
(C2115) Sn2= Dietan staniu (etilura de staniu sau staniu dietil).
Tot in aceast . grup se aseaza de obiceiu si unele combinatiuni
ale metaloizilor cu aceeasi radicali, precum
(C2H3)3 B =Trietan bor (etilura de bor sau bor trietil).
(CH3)4 Si=Tetrametan siliciu (metilura de siliciu sau siliciu tat-add).

Acesti corpi au fost studiati in special in Anglia de Franklanct


care i-a descoperit in 1849, si de Cahours in Franta, precum si de
m'ulp alti

Propriettiti. Compusii organometalici sunt in general lichizi si


foarte nestabili. Ei se altereazA in contact cu aerul i umezeala;
din aceasta cauzd se pstreazii in tuburi inchise. Unii se oxideaa
atat de repede incAt se aprind in contact cu aerul. Principalele
proprietti chimice ale lor sunt urmatoarele:
1. Apa descompune formand hidrocarbure.
(C21102 Zn

21-120 = 2C2H6

(CH3)4 Si + 4E120 = 4CH4

Zn(OH)2.
Si(OH)4.

2. Halogenurele alchilice reactioneazA cu derivatii organometalici


dnd hidrocarbure si sarea haloidicA a metalului.

a) Zn

CH3
CH3

CH3CH2I
CH3CH2I

2 CH,CH2 CH3 4- ZnI2


Propanul

Zincdimetilul

b) Hg (C2145)21 + 2 C2H5CI = 2 C41110


Mercurdietilul

Hga2

Butanul

Avem prin urmare incg 2 metode pentru prepararea hidrocarburelor saturate pe lng cele invtate la pag. 242-244.
Trebue s'A mentionm in sfarsit compusii organo-metalici ai magnesiului.
talici :

Magnesiu poate da dou' feluri de compusi organome-

a) Mg/ C2H5
(Magnesiul dietil) cu doi radicali
C2H5

b) Mg \ C2115.
Hal

(Halogenmagnesiu etil), cu Uil singur radical si un atom de halogen.

Cei d'intAi au fost studiati mai ales de Lothar Meyer ; sunt solizi si insolubili In orsicare disolvant si de aceia foarte putin intrebuintati in sintezile organice.

www.digibuc.ro

275

Cei de al doilea, studiati mai ales de Grignard, care a artat


(1901) importanta lor mare in chimia organicA, se formeazA orcAnd

turnAm un ester haloid, oarecare, peste magnesiul metalic, in


pulbere sau bucAtele mici, in prezenta eterului anhidru (perfect
uscat) care serveste de catalizator.
C2 H6 -CI
Ce H5 --I

+ Mg = C2H5MgCl
+ Mg =

C6 116- CH2-Br + Mg = C6116 -CH2-Mg-Br


Acesti derivati, care s'au numit i compuOi lui Grignard, sunt
solubili in eter i in multe alte substante, reactioneazA foarte usor
si sunt intrebuinfali azi intr'o mullime de sintze organice.
XXXII.

HIDRATII HIDROCARBURELOR
Alcoolii i fenolii.
Radicalii mono- sau polivalenti ai hidrocarburelor pot sei fie
saturati cu unul sau mai multi oxidrili (OH) pentru a da nastere la hidrati. Numele lor se formeaz, terminAnd numele hidrocarburei prin sufixul ol, s. e.: Metan-ol, Etan-ol. Dac sunt 2
oxidrili se pune sufixul di-ol: Etan-diol. Pentru 3 oxidrili tri-ol:
Propan-tri-ol, etc. Acesti
considerati din punctul de vedere al functionArii lor, pot fi comparuli, pAnA la un punct oarecare, cu
Astfel:

metalelor.

KOH + NO2OH = NO2OK


+ H20
CH,OH NO2OH = NO2(OCH,) + H20
Hidratii se impart in douA grupe mari:
1. Alcoolii au oxidrilii legati de atomi de carbon fAcAnd parte
dintr'o catenA, sau din catene aciclice, (putAnd ele, uneori, sA fie
legate la rndul lor de o catenA ciclicA, saturatA sau nu).
2. Fenolii au oxidrili legati de atomi de carbon fAcAnd parte
dintr'o catenA ciclic nesaturat.

Alcoolii.
Istoricul. Aceast5. functiune a fost introdus5. la 1836 de Dumas qi Peligot,
studiind spirtul de lemne (metanolul). Berthelot intre 1857 si 1860 separa alcoolii de fenoli. Kolbe imprti alcoolii monoacizi in primari, secundari
tertiari.
lerthelot j cu deosebire Wfirtz i Friedel contribuir la crearea alcoolilor poliacizi.

Clasificarea alcoolilor. Alcoolii se impart in diferite grupe, in

www.digibuc.ro

276

raport cu numetrul oxidriaor ce au in moleculei

i dupei locul
pe care-1 ocupei acegi oxidrili.
Numarul oxidrililor in molecula unui alcool este variabil; astfel
avem:
CH3OH

C21-14(OH)2,

C91111(011)9

C31-13(OH)3

Ei se numesc intocmai ca bazele. and alcoolul are un singur

oxidril, el este: monoacid, cand are doi: biacid, cu 3 : triacid, etc.

Aceast numire se bazeaz pe proprietatea ce o au de a pute


formA, cu acizii monobazici, compusi (esteri) in care radicalul acizilor sl se gseasc de attea ori, cAti oxidrili are alcoolul, d. e.:

NO2OH = CH,ONO + H20.

Alcool monoacid: CH3OH

Ester metilnitric
(azotat de metil),

Metanol

(alcool metilic)

Alcool biacid: C2H4 < OH


OH

2N020H = C2H4 <

ONO2
ONO2

Etandiol dinitrat 1. 2. =
Azotat de etilena (ghcol diazotic)

Etandiol i. 2.

Alcool hexaacid : C81-18(OH)6

Hettan heaol (manita).

6N020H = COH8(0NO2)3.

Hexan hexol hexanttrat


(Manita hexaazottca).

Este foarte important a se sti, din punctul de vedere al izomerilor si al derivatilor ce se pot obtine, locul pe care oxidrilul Il
ocup In moleculd.

Ori cAt de complicata ar fi molecula hidrocarburei, oxidrilul nu


poate ocupez.deceit trei poziliuni. El poate s fie substituit in locul unui atom de H din urmatoarele trei grupuri cari formeaz1
hidrocarburele lineare sau arborescente :
CH3

CH3

si

CH

dnd nastere la urmAtoarele substitutiuni:


I

CH2OH

CHOH
1

0 COH
I

Prezenta acestor grupuri In molecul ne arat trei alcooli diferiti.


Aceia in care se gAseste grupulCH20II se numesc alcooli primari.
,
,

=CH OH *
alcooli secundari.
I

COH *
alcooli ter fiat-4
A

Observare. In alcoolii primari, carbonul cu oxidril mai are 2 atoipi de hidrogen; in alcooli secundar, carbonul cu oxidril mai are numai un atom de
hidrogen ; in alcooli terfiarii, carbonul cu oxidril nu mai are nici un atom
de hidrogen.

Astfel pentanul arborescent, prezentndu-ne in molecula sa toate

www.digibuc.ro

277

aceste trei grupuri, ne po'ate servl pentru a arth aceste trei feluri
de isomeri :
CH3

CH3CH CH3CH
I

CH.OH

CH2
I

CH2

CH2.0H

CH3

CH3COH

CHBCH

CH2

CH,

CH3

CHB

CH3

CH3

Metil 2 Butan
Metil 2. Butanol 4.
Metil 2. Butanol 3.
Metil 2. Butanol 2.
(pentan nenormal) (alcool pentilic primer) (alcool pentilic secundar) (alcool pentilic terliar)

Aceste trei varietati de alcooli difera nu numai prin constantele


fizice (temperatura topirei si a fierberei, solubilitatea, densitatea,
etc.) dar si prin propriettile lor chimice.
1. Alcooli primari dau prin oxidare dou feluri de corpi :

a )Prin pierdere a doi atomi de H, sub forma de apd, obtinem

aldehide (alcohol deshidrogenatum).


CH3
1

CH2OH

+0.

Etanol = Alcool etilic.

CH3
I

H C--=0

+ H20

Etanal = Aldellida etilicit.

b) Oxidnd mai departe, aldehida mai absoarbe un atom oxigen


dnd nastere la acizi :
CH3
1

0=--CH

CH,

+0=

Etsnal.

0=COH
I

Etanoic=Acid acetic.

2. Alcoolii secundari, oxidati in acelas mod ca mai sus, dau trn


singur fel de corpi, numiti cetone, avnd un acelas numr de atomi
de C ca si alcoolul secundar primitiv.
CH3

CH3

CH.OH + 0 .

C=0 + H20

I.

CH3
Propano1=Alcool propilic secundar.

CH$
Propanona=Cetona propanului.

3. A Icoolii tertiari nu dau nici aldehide, nici cetone, nici acizi,

cu acelaf numeir de atomi de C, ca alcoolul tertiar din care se


pleac; prin ruperea catenei, ei dau nastere la produsi diferiti de
oxidare, dupa felul alcoolului tertiar.

Slnteza alcoolilor. Sunt nurneroase procedeele, prin care se

poate face sinteza alcoolilor. Principalele sunt urmAtoarele dou :


1. Inlocuind halogenii substituiti In molecula hidrocarburelor

www.digibuc.ro

278

prin oxidrili (Berthelot 0 Wurtz 1854-1856) . Reactiunea se face


'in modul urmtor :

CH3

C0.0Ag

Etan iodat

CH3

a) C21-131 +

+ AgI

CO.O(C2115)
Iodura de argint.

Etanoat de etil
=Acetat de etil

Etanoat de argint

(Iodura de etil) mAcetat de argint.

CH3

CHB

b)

+ KOH =--- C21-150H +

COOK

C0.0(C21-13)
Etanoat de etilmAcetat de etil.

Etanoat de potasiu
=Acetat de potasiu.

Etano1=Alcool etilic.

Prin aceast reactiune se pot obtine si alcooli cu mai multi


oxidrili, plecndu-se dela hidrocarbure polihalogenate.
2. Descompunand, cu KOH, sulfatii radicalilor hidrocarbonati ce se obtin
din hidrocarburele nesaturate CnH2n, avand o dubl legatura, prin alipire de

SO,H s. ex.:

/OH

SO,

0.CH3CH,

+ KOH = SO,IIK + CH3-0-12.0H


Etanol = Alcool etilic.

Sulfatul acid de etil.

A se vedeh cele spuse la importanta acetilinei, pag. 254.


3. Fa:0.nd sa reactioneze acidului azotos in starea ndscanda (NO.ONa i
SO,H, diluat) asupra aminelor primare; s. ex. :
CH,

CH,

H, + OH =
I

\
HN

H,OH +

N,

+ H,0

Etilamina.

Etanol.

4. Fa:child sh: reactioneze compufii lui Grignard asupra aldehidelor sau


cetonelor. Cu aldehida formica (metanol) se obtin alcooli primari, cu toate
celelalte aldehide, alcooli secundari ; intrebuintand cetonele se obtin alcooli
tertiari. Reactiunea aceasta este absolut generala, i se petrece in urmatoarele
doua faze; s. ex. :
CH,
a)

HC=0
I

+ Mg

/CH,

\Br

CH,

= HCOMgBr
LI,

Etanal.

Bromura de
Magnesiumetil.

CH,

Produs de aditiune.

CH,

b) HCOMgBr + H,0 =
I

I-1-01-1
I

CH,

, Br

-4-

Mg'

OH

CH,
Propanol 2.
(alcool secundar)

www.digibuc.ro

Oxibromura de
Magnesiu.

279

Proprietti generale. Alcoolii primari au temperatura fierberii


mai Ina lt decAt alcoolii secundari corespunzAtori, si acestia mai
inalt decAt cei tertiari.
In genere, temperatura de topire si fierbere a alcoolilor poliacizi creste cu numrul oxidrililor. Iatl un exemplu :
CH3

CH3OH

CH,OH

CH,

CHOH

CH,
I

CH,OH

CH,OH

Temperatura ferberii: too.


Alcool: monoacid. Propanol
(Propilic primal.).

CH,OH
290,4 (la presiune de 756...0,5)

2160.

Biacid: Propandiol z. 5.
fuzibilS-1-170.
Triacid: Propantriol I. 2. 3.
(Glicol propilic).
(Glicerina).

Proprieldfile chimice principale sunt urmiitoarele:


1. Putem inlocul hidrogenul oxidrilului alcoolic printr'un metal,
ca Na si K, obtinnd as numiti akoolali.
CH3

+ K2 = 2

CH 2 OH
Etanol =

CH3

+ HQ.
C1-12 0 K

Etanol potasic
(Alcool mono.potasic)=
Etilatul de potasiu.

Alcool etilic.

2. Oxidrilul alcoolic, ori care ar fi grupul din care face parte


poate s fie inlocuit prin Cl, Br sau I, cu ajutorul derivatilor clorati, bromati sau iodati ai fosforului. Daca se pune un exces de
alcool reactiunea se petrece In urmtoarele dota faze ; dac ins
se intrebuinteazA putin alcool, fata cu pentaclorura de P, atunci
reactiunea se opreste la faza d'inti :
CH,

a)

CH,OH

+ PC15 =

CH3
I

+ POC1, + HC1

CH,C1
Etan clorat =
Clorura de etil.

b) 3

CH3
I

CH,OH

+ POC1, = 3

CH3
I

Oxiclorura
de fosfor.

+ PO4H,

CH,C1
Acidul fosforic.

3. Acizii organici si neorganici dau cu alcoolii compusi comparabili, pan la un punct oarecare, cu grurile minerale, numiti eteri

salini sau esteri.

www.digibuc.ro

280
CH3

CH3

a) CO -Fri

CH3 0 H

CO.00H3

Cite o moleculft

Etanoic 1 Metanol.

CH3

b)

CH2OH

Etanoatul de metil =
Acetatul de metil.

/ OH 3

+ SO2

I.'

\ OH A

/ OCH9 CH3

= SO2

\ OH

Sulfatul acid de etil.

Alcoolii monoacizi.
Starea natural. Alcoolii, cu catena normalA, ce deriva dela primul termen al hidrocarburelor pana la octan (inclusiv), au fost gasiti

in natura, sub forma de esteri, In diferite plante. ativa


din cari unii cu catena arborescent, au fost gsiti apoi In productele de fermentatie ale substantelor zacharoase si ale glicerinei.

Alcoolul cetilic (C181-1330H), alcoolul cerilic (C271-1250H) i alcoolut


miricic (C301-1810H) au fost gsiti, tot sub form de esteri : primul
in grasimea casalotului (sperma Ceti), iar ceilalti in ceara de albine.
Proprietti fiziee. Punctul de ferbere al alcoolilor monoacizi
creste In mod regulat cu cresterea greutAtei lor moleculare; pentru
fiecare CH2 In plus avem o crestere de aproape 20, afarA de primii

trei termeni cari arat o diferentA, dela unul la altul, de aproape


10. Primii trei termeni sunt solubili in toate proportiile in ap, au.
miros spirtos bine pronuntat i gustul arzator. Termenii intermediari au miros despacut, devin din ce in ce mai uleiosi i sunt
insolubili In ap. Acei superiori nu mai au miros de loc ; sunt si ei
insolubili in apa i, dela alcool dodecilic In sus, sunt solizi la temperatura ordinarl, avnd aspectul asmAnAtor cu al grsimilor sau
al parafinei. Greutatea specifica este pentru toti mai mica' deck
aceia a apei, i In sfArsit putem adluga ca, pe cnd primii 14 sau
15 termeni sunt volatili la presiunea ordinarl 1r descompunere,
acei superiori nu se pot distia deck sub presiune scAzut.
Proprieteilile chimice le-am artat la pag. 277-279.

Alcoolul metilic = Metanol


CI-13.0H.

A fost descoperit de Ph. Taylor la 1812. El se gAseste in natura in frunzele de iarb, urzicA, edera, porumb, etc. Se prepar
prin distilarea lemnelor In vase inchise (vezi acidul pirolignos),
care dau dela 0,5% pAna la 1,5/e metanol.

www.digibuc.ro

281

Metanolul e corp lichid, incolor, cu miros particular spirtos, cu


densitatea 0,814. El fierbe la 67, este foarte solubil in apg si aprins
fiind, arde cu flacgrg albstrue, putin lumingtoare.

Prin oxidare d metanal=aldeltida formica sau metanoic=acid


formic:

HCH2.0H

HCH.0

Metanol =
Alcool metilic.

Metanal =
Aldehida formicl.

HCH2.0H + 20

H20

HCO.OH + H20

Metanoic =
Acidul formic.

Alcoolul etilie (spirt, al cool)=Etanol

0-13CH2.0H
Istoricul. Descoperirea alcoolului se atribue lui Abu-Kazis, chimist arab;
(el a introdus i alambicul in chimie), care l-a numit al-ka-hal, adeca. spirt
sgorn. El a fost descris in secolul al XIII-lea de Arnauld de Villeneuve,
profesor la Montpellier, sub nuniele de spirt de yin. Th. Saussure arat
ca alcoolul pare a fi compus din etena i apa, cepace s'a dovedit la 1827 de
Bennet i Faraday, cari au obtinut cu etena si S0,112, sulfatul acid de etil,
cu care pfin ferbere cu apa au obtinut alcoolul. Berthelot a confirmat mai
tarziu aceste reactiuni de sintezd.

Starea natural. Bchamp a ggsit urme de alcool in corpul animalelor si chiar la oamenii, cari nu beau lichide alcoolice. El se
gseste in mic cantitate si in laptele erbivorelor. Mantz la 1881
ggsi alcool In pgmant, in apele de ploaie i in zgpadd. Apa Senei
contine 1 gr. alcool in fiecare metru cub, adicg 1 la 1.000.000.
Fructele dulci : prune, struguri, etc., contin alcool cnd Incep s
fermenteze.

Prepararea. Alcoolul se fabricg astAzi in industrie prin fermentarea alcoolicg a diferitelor lichide care cuprind glucozd. Vom descrie

aceast preparare dupg Fermentatiuni.

Se capat astfel spirt cu 95 964 alcool.


Alcoolul absolut, fgr apg, se preparg din acesta prin distilare

dupg ce I-am lsat s ste 24 ore cu var nestins intr'un balon


bine astupat. De obicei aceast operatiune trebue repetatd incg

odata. Alcoolul absolut nu trebue sg albastreasca sulfatul de cupru


anhidru care este alb; acesta se preparg calcinand pe cel cristalizat
(SO.,Cu
51-120) pang ce a pierdut complect coloarea albastra
primitiva.

Proprietiti. Alcoolul este un corp lichid, foarte mobil, cu un


miros particular plcut cu un gust arzator si cu densitatea 0,79367

la 15C. Solidificat (in aer lichid) e o masg all* care se topeste la


130. El fierbe la 78.4. Alcoolul disolv foarte multi corpi. cu
deosebire corpi organici ; din aceastg cauza e foarte mult intrebuintat in laboratoare si in industrie, ca disolvant. Se amestecl cu apa

www.digibuc.ro

282

in orice proportii i absoarbe chiar apa din atmosfera. and amestecAm 52,3 volume alcool cu 47,7 volume apA la 15, cAptrn numai
96,23 volume de amestec, si nu 100, cum ne-am astept. Zicem cA

are loc o contractiune. In acelas timp se desvolt si cAldurA.


Printre proprietAtile chimice reamintim, cA prin oxidare d, dupA
cum am vAzut la descrierea alcoolilor in general, aldehiclii 0 acid
acetic :
CH3

CH,

+ 0 --=

CHo OH

c/

CH3

+H20 sau

+20=

CH20H

Aldehida etilicl=
Etanal.

CH3
I

,0

+ H20

\ OH
Acid acetic=
Etanoic.

Am vzut, cA din alcool se preparA etilena, cloroformul, clorura

iodura de etil.

Intrebuintdri. Alcoolul este unul dintre corpii cei mai intrebuintati in

industrie i laborator. Servqte ca disolvant, la prepararea rnateriilor colorante, la fabricarea vdpselelor, lacurilor, etc. Oamenii consuma o canti-

tate mare de alcool sub forma de vin, bere, rachiuri, etc. Se Intrebuinteaz de asemenea In medicind 0 la conservarea fructelor qi a preparatelor anatomice. Abuzul de alcool altereaz stomahul qi arterele qi duce

in mod fatal la nebunie. In genere, criminalii qi idioii sunt fii de alcoolici.


Alcoolul denaturat e alcool amestecat cu proportii anumite de spirt de
lemn (alcool metilic industrial impur) i de baze piridice (piridina. homologii
ei qi alte). Aceste substante fac cA alcoolul denaturat numai poate fi baut
nici purificat pentru a obtine iar alcoolul curat. El este intrebuintat. mai
ales, la ars in lampi de incalzit sau de luminat. Pentru anumite scopuri farmaceutice sau industriale, cum ar fi de pild, prepararea apei de colonia
a altor parfumuri, statul admite denaturarea alcoolului etilic curat, cu substante mirositoare, ca esenta de lavendula, de bergamot etc. Pentru prepararea lacurilor se admite denaturarea alcoolului cu esenta de terebentina. Alcoolul denaturat este scutit de taxele la care e supus alcoolul curat.

Alcooli biacizi = Glicoli.


Istoricul. Glicolii au fost preparati de Wfirtz, la 1856.

Starea naturallt. S'a gAsit Etandiolul 1. 2. = glicolul etilenic


cAtivA dintre homologii sAi, intre productele de fermentatie ale materiilor zacharoase i ale glicerinei.
Nomenclatura glicolilor. Glicolii fiind alcooli biacizi, cei doi oxi-

drili ai lor pot apartine grupului primar, secundar sau tertian In


modul acesta putem s avem pease varlet* deosebite de glicoli.
and cele &IA grupuri alcoolice sunt primare, avem un glicol
primar.
Cnd cele douA grupuri alcoolice sunt secundare, avem un glicol
secundar sau isoglicol.

www.digibuc.ro

283

Cnd cele douA grupuri alcoolice sunt tertiare, avem un glicol


lerliar sau pseudoglicol.
and un grup e primar si altul secundar avem un hemiisoglicol.
.
,
*
0
0
tertiar
*
* hemipseudoglicol.
,
*
*
* secundar * *
*
* isopseudoglicol.
*.

Astfel avem :
CH2.0H

/
\

CH2.0H

Dimetil 2. 3. Butandiol 2. 3. Glicol

Butandiol I. 2. Hemiisoglicol al butanului.

CH3 CH3

CH3
I

COH
COH

GH.OH

CH2

CH2

CH.OH

CH2.0H

CH3

Butandiol x. 4. Gli-

col primar al butanului.

CH.OH
CH2

CH, CH3

Butandiol 2. 3. Glicol
secundar al butanu-

lui.isoglicol.

CH3

lergar=pseudogliol
al dimetil butanului
=Pinacona.

CH3

CH2.0H

H3CCOH
I

HXCOH

CH.OH
CH3

CHs
Metil 2. Propandiol I. 2. =
Hemipseudoglicol al Metilpropanului.

Metil 2. Butandiol 2. 3. =
Isopseudoglicol al Metil a. butanului.

Proprietti. Glicolii sunt, in general, corpi lichizi, de obicei


uleiosi, avnd temperatura de fierbere mai ridicat decill akoolii
monoacizi cu acekq numr de atomi de carbon. Tot asa in ceace
priveste densitatea. Astfel :
Etanolul (alcool etilic) C2E-3OH are densitatea 0,7937 la 0, se

topeste la 130 si fierbe la 78,4.

Etandiolul I. 2 = Glicolul etilenic: C2114(OH)2 are densitatea


1,125 la 00, se topeste la + 11,5 si fierbe la 197,5.
Glicolul etilenic --- Etandiolul a fost gsit de Henninger in vin.
Se preparA, intre alte, fierbAnd etanul dibromat 1. 2. cu apA ; se
obtine astfel 60% din cantitatea teoreticA :
CH2.Br
I

CH2.Br

110H

CH2.0H
+ HOH . ICH2.0H

+ 2H Br

Prin oxidare cu acidul azotic, glicolul dA urmAtorii compusi :

www.digibuc.ro

284

CH.0

CH.0

CH2.0H

CH2.0H

CH.0

CO.OH

CH.0

CO.OH

Etanaloic
=Acid glioxilic

Etandial
= Glioxal

Etandioic
=Acid oxalic.

CO.OH

Etanolal 1. 2.
Etanoloic
=Aidetuclit glicolica = Acid glicolic
(alcool gi
(alcool gi acid).

C0.01-1
I

(aldehid a. gi acid). (dialdehida).

(diacid).

Alcooli triacizi.
Se cunosc pn in prezent putini alcooli din grupul acesta.
Intre acestia mai insemnat este glicerina, care serveste de cap
intregului grup.

Glicerina = Propantriol 1. 2. 3.
Istoricul. Glicerina a fost descoperita de Scheele la 1779, care a numit-o
principiul dulce al unturilor. La 1815 Chevreul incep a consider glicerina.
ca alcool, i dove& c glicerina se gaseste in mod constant in toate materiile grase.
La 1855 Berthelot a dovedit ca glicerina e un alcool triacid. Wrtz fc
sinteza glicerinei (1856) din tribrotnura de alil (propantribromat 1. 2. 3.), iar
sinteza totald a ei a fost fi.cut de Fridel i Sylva.

Starea natural. Glicerina se gseste in cantitate mare, sub

forma de esteri, in corpul plantelor i anirnalelor. Exist in stare

liberl in oleul de palmieri, in vin (4-7 gr. la litru, Pasteur)

in productele fermentatiei alcoolice a sfeclelor. Toate materiile grase


vegetale sau animale nu sunt dect esteri ai glicerinei, rezultati din
combinarea ei cu diferiti acizi derivnd din seriiile C01-120-1-2

Prepararea. Sinteza totalii a glicerinei a fost flcut de Friedel


Sylva fierbAnd cu apa sub presiune propanul triclorat 1. 2. 3 :
CH2.0H

CI-12.C1

H.OH

CH.C1

H.OH --= CH.OH

CH,,C1

H.OH

Propanul
trilcorat X. 2. 3.

3HC1

CH..OH
Glicerina.

Ei au plecat dela propena, obtinutd pe cale sintetia; aceasta aditionnd o


molecul de clor da nastere la propandiclorat r. 2.
CH,
CH

LI,
Propena.

CH,.C1

+ CI, = CH.C1
CH,
Propan diclorat I. 2

Pentru a obtine derivatul triclorat, se incAlzeste, sub presiune, in vase Inchise, compusul biclorat cu ICI,.

www.digibuc.ro

285
CH,C1

CH1C1

CH Cl + ICI, = CHC1

HC1.

IC1

CH,C1
Propanul triclorat I. 2. 3.=Triclorhidrina
giicerinei.

Derivatul triclorat, fiert cu apa sub firesiune ne (la glicerina


CH2.C1

H.C1
CH2.C1

H.OH

CI-12.0H

H.OH = LI.OH
H.OH

Propanul triclorat 1. 2. 3.

3H.C1.

LI-12.0H

Propantriol x. 2. 3.=Glicerina.

Fabricarea glicerinei se face in industrie fierband materiile

grase, cu deosebire SUI, cu ap5. la 175 si sub presiune de 8 atmosfere. Se mai adaug i 3/0 var. (Vezi fabricarea spunurilor).

Glicerina brut se curt prin distilare cu vapori de al:a i prin


filtrare pe crbune de oase. Solutiunea e concentrat In urm prin
inclzire in vid.
Proprietilti. Glicerina este un corp lichid, sirupos, fr coloare

si cu gust dulceag (numele glicerin vine dela vorba greceascl


glykius=dulce). Cristalizeaz tn prisme clinorombice cari se topesc
la 170 si fierbe la 290 (sub presiunea obisnuit), descompunndu-se

in parte. La presiune de 15. distill la 180, ins fr sl se descompun. Pentru a fi solidificat ea trebue sl fie perfect anhidr
pstrat mai mult vreme la o temperatur sub 30. Cu un cristal
gata se poate cristaliz glicerina si la o temperatur mai putin scA-

zut dect-30.

Glicerina, fiind un alcool triacid, are propriettile chimice ale


1. Astfel, prin oxidare, s'au obtinut, intre altii, corpii

alcoolilor.
urmAtori :

CH2OH

CH,OH

CH OH

CH OH

CHO
Aldehida glicericit=
Propan-diol-al.

CO OH
Acidul gliceric =
Propan.diol-oic.

COOH

COOH
Acidul tartronic=
Propanoldioic

2. Prin deshidratare, glicerina pierde 2H20 i d acroleina,


aldeluda acrilied = propenal ; aceasta se produce si cnd se arde
grsimea la friptul cArnei ; are miros acru si neplcut :
CH2OH

CH2

CH OH

CH

CH2OH

,0

2H20.

\H

www.digibuc.ro

286

3. Am vazut, la definitia alcoolilor, c un alcool poate fi asamnat pana la un punct oarecare cu o baz, in ce priveste oxidrilul.
Astfel, am avut : C2H5OH + HC1 = C2H5C1 + H20, la fel cu

KOH + HO = H20+ KCI. Am spus, cd se nasc in modul acesta


compusi, care se numesc esteri. Glicerina, avand 3 oxidrili, poate
forma trei feluri de esteri cu acizii monobazici, dupa cum intr in
reactiune unul, doi sau toti trei oxidrilii.
Astfel putem ave :
CH2OH

OH
CH2C1
Monoclorhidrina.

CH2C1

CH2C1

CHOH

CHC1
CH2C1

CH2C1
Diclorhidrina sixnetria.

Triclorhidrina.

Trinitroglicerina i nastere din glicerina si acid azotic concentrat, in prezenta acidului sulfuric ca deshidratant.
CH2OH

NO2OH

CH2ONO2

CH OH + NO2OH = CH ONO2 + 31120.


CH2OH

NO2OH

CH2ONO2
Propan-triol-trinitric I. 2. 3.

Acest corp e in realitate un triazotat de gliceril. Numele de

trinitroglicerina e gresit, de oarece un derivat nitric (vezi nitro-

fenul) cuprinde grupul NO2 legat, prin atomul de N, deadreptul


de carbon. Acest nume se intrebuinteaza totusi i azi. A fost preparat de Sobrero la 1847. E un corp lichid, uleios,
cu
densitatea 1.6. E un corp foarte explozibil; din aceasta cauza prepararea ei e periculoasa si se face cu multa bagare de seama, altfel putand face explozie dela sine.
Puterea exploziei se explica astfel. Uitnda-ne la formula substantei, observam ca.' ea cuprinde o mare cantitate de oxigen care poate

oxid carbonul in bioxid de carbon, si hidrogenul in apa. Din


aceasta cauza poate arde i far aer. In timpul arderii se produc
prin urmare trei corpi gazosi, CO2, H20 si N2 al caror volum e
foarte mare fall cu acela al lichidului din care au provenit. Volu-

mul gazelor e si mai mult mrit prin ridicarea de temperaturi

care are loc. Asa dar, teiria exploziei se datorege formeirii repede
de gaze cu un volum foarte mare. SA' se observe, ca nu se produce
nici un corp solid ; arderea e prin urmare frei fum.
Dinamita. Cu nitroglicerina suedezul Nobel a preparat dinamita
in 1862, amestecand75% nitroglicerina cu 25/0 Kieselgur (pag. 162),

sau cu alte substante poroase. Dinamita exploadeaza numai prin


capse de fulminant. Ea nu e asa de periculoasa ca nitroglicerina,
in ce priveste operatiunile cu ea. Dinamita e tntrebuintata pentru

www.digibuc.ro

287

sfa'rarnatul stncelor, in mine, tuneluri, sub apa, la inc'arcatul torpilelor de fasboiu, s. a. Nu poate fi intrebuintat insa la anne de
foc din cauza ca.' acestea nu rezist la puterea mare care se desvolt.
Gelatina explozibil e fcuta din nitroceluloza i nitroglicerina;

ea are infgtisarea unei gume si arde fara fum.

lntrebuintirile glicerinei. Glicerina are numeroase intrebuintdri din cauza


propriettilor ei fizice si chimice. Astfel, fiind un corp care se evapord si ingheata greu, ea se intrebuinteazd ca lichid de umplere la gazometrele de gaz
(cu care se mdsoara volumul de gaz consumat) si la presa hidraulicl. Fiind
un disolvant pentru oleurile eterice serveste la scosul parfumurilor din plantele, cari nu pot fi distilate cu vapori de ap frd a se alter. FiMd greu atacat
de fermenti si bacterii serveste la palstrarea preparatelor anatomice si a fructelor. Mai slujeste la facerea unsorilor si pomezilor de toaletd, pentru piele
si Or. Deasemen ea slujeste la facerea substantelor cari trebuesc s rdinde moi sau

umede, cum e argila cu care sculptorii fac modele, cum e cerneala pentru
stampile, tabacul de tras pe nas, etc. Dar, cantitatea cea mai mare de glicerind e consumatd la fabricarea nitroglicerinei, despre care am vorbit mai sus.

Grsimi.
Grsimile de tot fetid, animate sau vegetate, sunt esteri organici
ai glicerinei. 0 moleculd de glicerin e combinata in aceste grasimi cu

trei molecule de acizi organici, cu eliminarea a 3 molecule de ap.


Putem scrie, in mod general, formula unei grasimi astfel:
CH2.0H

H0.0CR

CH2-0.0CR

CH.OH + H0.0CR = CH 0.0CR + 31-150


CH2.0H

H0.0CR

CH2-0.0CR
1

In care R e un radical alchilic oarecare. Acizii mai rAspAnditi In grsimi sunt:


CH,
(CH2)7

CH,
CH,
CH,
1

CO.OH

CH
CHB

(CH2)14
i

CO.OH

CH,

CH

(CH2)13

(CH2)7

&).0H

Acidul b itiric = Acidul palmitic = Acidul stearic =


Butanoic

1-lesadecanoic

Octodecanoic

CO.OH
Acidul oleic =
Octodecenoic

Observare. SA se observe cd acidul oleic e urt acid nesaturat ; hidrocarbura lui e din seria CnH2n.

www.digibuc.ro

288

Acesti acizi formeaza urmkorii esteri :

CH2 0.0CCH2C H4,CH3


I

CH

CH2-0.0C(CHA4CH3

0.0CCH2CH2. -CH3 CH 0.0C--(CH2)14---CH3

CH2 0.0C CH2 CH2 CH3


Butirina =

Propantriol-tributanoic

CH2 0.0C(CH2)14CH3
Palmitina =
Propantriol-trihexadecanoic

CH2 0.0C(CH2)16 CH3

CH2-0.0CC17113;

CH 0.0C(C112)16CH3

CH

CH2-0.0C(CH2)16 CH3

CH2-0.0C---C171-133

Stearina =
Propantriol-trioctodecanoic

Propantriol tr ioctodecenoic

0.0CC17H33
Oteina =

Oleina este lichida, celelalte sunt solide, iar stearina se topeste


la o temperatura mai ridicata deck palmitina. Cele mai multe gra-

simi naturale stint amestecuri de olein, palmitin si stearin.

Unele grasimi cuprind si esteri ai glicerinei cu alti acizi deck acei


4 mentionati mai sus. Asa, untul cuprinde esteri ai glicerinei cu
doua feluri de acizi; un fel de acizi sunt voatilt i distila cu vaporii de apa: acizii butiric, capronic, caprilic i caprinic; altfel de
acizi sunt nevolatili : oleic, palmitic, stearic In untul natural sunt
8,8/0 acizi volatili, pe cnd in untul artificial (margarina) cantitatea acestora e cu mult mai mica. Determinand cantitatea de acizi
volatili putem af1 daca un unt e natural sau prefcut.
Propriettile fizice ale unei grasimi stau in legatura cu natura
esterilor de glicerina pe care b. cuprinde. AO, said care cuprinde
mai multa stearind, e mai consistent si se topeste mai greu (pe
e mai
la 42); untra, care are mai multa palmitina si

moale si se topeste mai usor, iar untul de lemn cu foarte mult


olein e lichid.
In cele mai multe cazuri, grsimele din plante sunt lichide, oleuri

sau uleiuri, cele din animale carnivore sunt untitri, jar grasimile
erbivorelor sunt suri.
In stare curata, grasimele sunt albe, sau slab galbue, fdra miros
si cu gust sarbad. Toate sunt mai usoare deck apa, i las pe hrtie
o pata stravezie, care nu dispare prin incalzire (spre deosebire de
pata fcuta de terpenele din seria C.H2n-4). Nu se disolva in at*
prea putin in alcool si foarte lesne In eter, benzen, sulfur de carbon, etc.
and sunt curate se pastreaza multa vreme, cAnd cuprind substante azotate (albumine) riacezese lesne, mai ales sub influenta
luminei. Se formeaza in acest caz glicerin, acizi liberi, produse de
descompunere cari le dau un miros neplcut si gust it'll. Untul
rnced i perde in parte mirosul rau prin topire i stingere la
gatitul bucatelor, din cauzd el acizii volatili se evapora.

www.digibuc.ro

289

Grsimele solide se preparl inclzind cu ap materiile grase ;


nveliuI celulelor in care sunt cuprinse se umfl .
grsimea se
adun pe suprafata apei,
Oleurile lichide se scot prin stoarcere sau apsare din semintele
sau din fructele grase in care se afl. Unele oleiuri se oxideaz la
ser, se prefac intr'un fel de rsin si de aceia se numesc oleuri
-sicative. Cele mai multe 1'1.1s nu se fac ilsinoase, se usuc foarte

greu si se numes oleiuri nesicative.


Printre cele nesicative sau cari se usucI greu, amintim untclelemnul, oleul de migdale, oleul de sesam, oleul de porumb, oleul
de rapira, oleul de r.cin, etc.
Printre oleurile care se usual lesne, sicative, pomenim oleul de
in, de ccinepci, de floarea soarelui. Oleul de in serveste la facerea vapselelor in oleiu, a lacurilor i lustrurilor. Prin lac se inplege un liclud care se usual lesne ccind e "Wins intr'un strat
sublire. Vpseaua, sau alte substante care ar fi amestecate cu
oleul sicativ ramn astfel lipite de obiect. Pentru ca s se usuce
mai repede, oleul sicativ e fiert cu putin oxid de plumb sau alti
oxizi metalici.

Chitul pentru geamuri e fcut din oleu de in si cret sau alte

-substante in praf.

Linoleul e un fel de musam care aduce cu cauciucul. El se


fabrid. oxidnd oleul de in cu aer sau acid azotic para se preface
inteun corp moale si cleios. Acesta e amestecat cu rztur de
plut sau cu alte materii la fel si e intins pe urrn i apsat pe o
panz groas si tare.

Spunuri.
Am vzut, c5." grsimele sunt esteri ai glicerinei cu diferiti acizi
superiori organici. Sapunurile sunt stiruri ale acizilor din grsimi
.cu unele metale, i cu deosebire cu potasiu si sodiu. Ele se prepar
cu ajutorul grsimelor de tot felul. Se intelege, prin urmare, c un
spun e un amestec de sruri ale mai multor acizi cu un metal.
Experienta. Punem intr'o ulcica vre-o 50 grame seu de vaca i o lesie
de 6 grame hidrat de sodiu cu 90 gr. apa ; totul trebue sa umple numai
jumatate din vas. Incalzim nu prea tare vre-o jumatate de ord. Adaugam
in urma o le0e de cloud ori mai tare (la 6 gr. KOH numai 45 gr. apa)
fierbem mai departe pana ce lichidul se Intinde, cand scoatem putin cu
o lingurita. and strangem o picatura intre degete, trebue sa se prind in
niste foiti albe. Adaugam atunci 22 grame sare i fierbem mai departe,
amestecand mereu.

Dupa catv timp lasrn O. se raceasca. Se prinde atunci pe suprafata


lichidului o turta de sapun. Daca experienta e bine facuta, sdpunul astfel
preparat se disolva complect in apa distilata. Daca nu, aceasta inseamn
.ca mai e grasime nealterata i c trebue sa se repete operatia dela capat
Cu acest sapun.
19

www.digibuc.ro

290

Explicare. In prima faza se produce o emulsiune a materiei grase,.


adica aceasta se preface in bobite foarte mici cari stau In suspensiune in lichid, si care bobite intra mai repede si mai bine in reactiune. In faza a doua a avut loc transformarea grsimei in sapun.
conform reactiunei :

CH2-0 OCR

NaOH

CH2OH

CH 00CR

NaOH = 3RCOONa

CHOH

CH2-00CR

NaOH

CH2OH
Sapun

Glicerina

in care R inseamn radicalul hidrocarbonat al acidului : palmitic

In a treia faza., cand am turnat sare, s'au strans


bobitele de sapun, caci in apa sarat sapunul nu e solubil si prin
rcire s'au prins in form de turta. Daca intrebuintm hidrat de
potasiu, KOH, capatam un spun moale.
In fabrici se fac aceste operatiuni in mare. Dupa a treia faz, se
scoate lichidul cu apa si cu lesie.
Sapunul prins (cu 10-15% ap) e presat bine pentru a i scoate
restul de apa cu lesie i apoi retopit i turnat in forme dreptunghiulare de lemn sau de fer si se lasa sa se raceasca. Din forme
e taiat in urm in plci i in calupuri, cu mna sau cu masina,
si apoi uscat.
stearic, oleic.

Materiile grase mntrebuintate la fabricarea spunului sunt de multe

feluri. Astfel, In Marsilia se intrebuinteaz untdelemnul care da_


siipun de Marsilia. In acett oras industria spunului er in floare
Inca din anul 1000. Se mai intrebuinteaza, apoi oleul de palmieri,
mai cu seama in Anglia, oleul de sesam, oleul de rapita, de in, de
bumbac, etc.

Safiunurile de toaletri de calitate buna sunt fabricate cu grsimele cele mai bune si curate. Ele n'au nici alcali nici acizi liberi;
sunt sapunuri neutre. Dupa ce sunt fabricate sunt tiate in forma
de suviti subtiri, sunt uscate, amestecate bine cu parfumul cuvenit
pe urma turnate la pres care le da forma definitiva. Spunul
de glicerina e sapun uscat i incalzit in urm cu glicerin ; el etransparent.
Printre diferitele feluri de sApunuri speciale amintim : Selpunul de pete fcut
din sdpun i fiere de bou. Sapunul cu nisip e salpun de cocos amestecat cu
nisip. Safiunurite medicinale cuprind substante desinfectante sau cu anumite
proprietti contra bolilor de piele. Intre acestea pomenim : sapun de camfork

cu 10% camfor contra degerturilor, sapun fenicat cu 2-30/0 fenol, sapun


salicilat, sapun cu miere (contra crapaturilor de piele), seipun cu iodura de
potasiu, safiun cu terfientina (contra reumatismului), safiun cu gudron, sapun
cu pucioasa, etc.

Intrebuintarea cea mai insemnata a sapunului e la spalarea pielei, rufelor, etc. Materia grasa e transformata de sapun tntr-o emul

www.digibuc.ro

291

siune, adicg in pgrticele foarte mici care stau in suspensiune In


apg si dau astfel un lichid ca un fel de lapte. Materiile insolubile,
praful si alte substante, sunt desfcute astfel de pe piele, rufe, etc.
sunt luate de spumg si splate de apg. Un sgpun bun nu trebue
sg contie bazg liberg (Na OH), care arde si face pielea asprg ; de
asemenea trebue s facg spum bung, intrebuintnd o ap nu prea
sAlcie.

Plasture. In afarg de sgpunuri cu sodiu sau potasiu, se mai cunosc sgpunuri si cu alte metale. Plasturele e un sgpun de plumb,
adicg oleat i stearat de plumb; el mai cuprinde sacAz, rsini si
substante medicinale ; sunt verzui, galbene sau negre.
Linimentele sunt un fel de emulsiuni intrebuintate la frictiuni
pe corp in caz de rgcealg. Ele se fac amestecnd oleuri, d. ex.,
untdelemn, cu amoniac si bgtnd amestecul In sticlg Ong se face
emulsiunea.
Exfierientei. Facem o solutiune de sdpun in apd. distilatd. Punem sare
In solutiunea limpede. Pe suprafata amestecului se ridic sdpunul in forin

de grunji. Aceastd experienta ne aratd, cd sdpunul nu se disolvd in apd.


sdratd. Astfel am precipitat sdpunul la fabricarea lui.
Exfierientd. Amestecdm o solutiune limpede de sdpun in alp& distilat
cu cateva picaturi de clorur de calciu. Se formeaz un precipitat alb de
stearat de calciu, insolubil in apd.

Aceast din uring experientg ne explicg de ce apa salcie (cu


sulfat de calciu) face grunji cu sdpunul si nu face spuml. Se formeazg stearat de calciu insolubil, sub forma de pietricele. Apa de
izvoare si ori ce apg de but cuprinde cantitti mici de sdruri de cilciu. Cnd se spalg rufele, o parte din sdpun se pierde prin transformarea lui in stearat de calciu. Adugirea unei lesii de cenusg (carbonat de potasiu) are, intre altele, de scop de a precipit calciul si
a economisi astfel spunul. Pentru a se vede, daca o ap cuprinde

muh sau putin calciu, ne slujirn de o solutiune de sgpun in alcool si de o anumit concentratiune. Dupg numgsul de centimetri cubici Intrebuintati ca sg precipitgrn calciul din o cantitate
anumit de apg, ne dgm searna de duritatea apei i putem sti dacg
acea apg poate sau nu sg fie intrebuintatg in anumite scopuri.

Lumnri.
Lumngrile cele mai tntrebuintate azi sunt lumeindrile de stearind qi lumeindrilc de cearii.
Lumcinarile de sCiu intrebuintate altg data aveau multe neajunsuri : miroseau a sail, ardeau cu fum si miros rgu, se topeau lesne
si pe lnga acestea insamnau o risip de material, pierzndu-se
glicerina din grsimi.
Lumnrile de cearci se intrebuinteazg numai la serviciul reli-

www.digibuc.ro

292

gios. Ele sunt fcute din cear de albing i sunt sau galbene cum
e cear, sau albe, cnd ceara a fost albit la soare (cum se ghilesc
panzele). Lumnrile de cear sunt foarte des falsificate prin adugire de parafin, cerezin si sacaz. In acest caz, ele ard cu fum si
aduc prin aceasta stricaciuni picturilor din biserici. Mai amintim si
lumndrile de para find cari au neajunsul, ca' se inmoae lesne, curg
la ardere si dau si putin fum ; flacgra lor e mai luminoas ca a
celor de cear; se intrebuinteaza mai mult la lumina/U.

Fabricarea lumanirilor de stearini. Lumndrile de stearind

sunt filcute din amestecul de acid stearic qi palmitic liberi, ce se


scoate din grsimi. Cuvntul stearinti este prin urmare ru intrebuintat in acest caz, cAci stearina este esterul gliceric al acidului stearic.
Experlentel. Facem intr'un pahar o solutiune ceva mai concentrata de
spun in ap distilatd. Punem in aceast solutiune acid sulfuric sau clorhidric si inalzim calla timp. Lsdm s se rceascd. Pe suprafata amestecului se prinde o pojghita solid de acid palmitic si stearic. Dac spunul
a fost fcut cu unt de lemn, atunci stratul dedeasupra rmne lichid, find
alctuit, in cea mai mare parte, din acid oleic,

Explicare. In aceasta experienta, acidul a descompus sapunul,


adic sarea de sodiu a acizilor din grsim. S'a format clorura sau
sulfat de sodiu, acid stearic si acid palinitic, conform ecuatiunii :

C17H35COONa + FIC1 = Cl7H35COOH + NaC1


Stearat de sodiu.

Acid stearic.

C15H31COONa + HCI = C15H31000H + NaC1


Palmitat de sodiu.

Acid palmitic.

Pe aceasta experienta se sprijin fabricarea acizilor stearic si

palmitic cu care se fac lumAnarile de stearin. Se fierb grsimele,

si cu deosebire slul de vaa, in autoclave (cAlddri mari la fel cu

oala lui Papin, in care reactiunile au loc sub presiuni mari) impreun
cu var. Se formeaz glicerina, care rmne in solutiune, si din care se
scoate in urm, 0 scipun de calciu. Spunul de calciu e descompus
cu acid sulfuric in azi de lemn plumbuite pe dinlauntru; acizii pusi
in libertate se ridicA in sus, plutind pe amestec. Dup ce sunt scosi

din clzi, sunt spalati cu apa fiart, care face ca s se topeascl, si


pe urma turnati in tiparuri in form de lespezi. Am fabricat astfel
un amestec de acizi, glbul din cauza acidului oleic. Pentru a se
Indeprt acesta din urma se pun lespezile in saci si se supun la
presa pentru a fi tescuite si stoarse. Tescuirea se face intAi la rece,
si pe urmi la cald, la vre-o 40. Turtele capatate astfel sunt splate
Inca odat cu apa acidulat sunt amestecate cu 1-24 parafira si in urm sunt turnate in tipare. Parafina se adauga in scopul
ca luininrile si nu fie prea casante din cauza acidului stearic cristalizat, care e casant. Tiparele sunt tuburi metalice in care se pune

www.digibuc.ro

293

fitilul si in care se toarna acizii topiti. Ele sunt prinse cAte mai

multe de fundul unei cutii si sunt cu vArful in jos.

Scoaterea acizilor din grasimi se poate face si prin ferbere, sub presiune,

cu acid sulfuric diluat. Se formeazd glicerind, iar acizii grasi sunt pusi in libertate. Acizii cdpdtati astfel sunt transformati apoi in lumandri, dupd cum am
vdzut.
,

Lumnrile de stearina nu se immoae In timpul arderii, din cauza

ca acidul stearic se topeste relativ sus (la 699. Arderea e re-

gulata din cauza ca fitilul, fiind asezat la mijlocul lumnarei, e alimentat inteuna de stearin topita. Fitilul fiind inmuiat de mai inairite inteun amestec de acid sulfuric, acid boric si sulfat de arno-

niu, se indoae In afara la capatul ars. Prin aceasta scrumul e ars


complect in zona calda a flacarii si nu fac muc, care impedica
arderea si intuneca. flacara.
Cele dintAi lumnri de stearin au fost fAcute de Gay-Lussac
In 1825.

Clara de albine este un ester care nu cuprinde glicerina ; din


aceasta cauz ea nu desvolta prin ardere mirosul greu de acroleina (pag.
. ). Rolul de alcool In acest ester 1'1 tin alcoolii cerilic
(C27 H55 OH) si miricic (C30 H81 OH) i acela de acid II tin acizii
palmitic (C36 H3202), miricic (C30 H6002) i alti. Ea mai coprinde
hidrocarburele Izeptacosan, C27 l-I
i entriacontan C31 1164, precum
.

si polen de llori. Ciara galbena e albit astfel: pe un cilindru care


se invArteste in apa se toarna ciar topita in vine subtiri. Se formeaza
astfel cordely subtiri. Acestea sunt tinute in urm cAtv timp la aer

si soare, facandu-se albe si fra miros. Dupa albire, se topeste


se toarna in forme : clara albei. Ea se falsifica adesea cu cerezinii,
parafind, stearinii, sau sacz. Serveste la facerea lumnrilor, plasturilor, cosmeticurilor si la modelat.

Saponificare.
Am vazut, ea materiile grase prin ferbere cu hidrat de sodiu se
prefac in sapun i glicerina. Aceast operatie se numeste pe scurt
saponificare. Prin asemnare, se muneste saponificare orice des-

facere a unui ester oarecare, in alcool si acid. 0 saponificare

poate ave loc i prin ferbere cu apa acidulata sau chiar numai cu
ap sub presiune.

Alcooli tetraacizi si pentaacizi.


Eritrita = Butantetrolul 1. 2. 3. 4: C41-10(01-I)4 a fost extrasa de
Stenhouse (1848) din eritrina, substanta ce se afia in planta Roccella
Montagnei. E un corp solid cu densitatea 1,45 ; se topeste la 120
fierbe la 300 descompurandu-se.

www.digibuc.ro

294

Se cunosc bine trei alcooli pentaacizi : arabita, xilita si adonita ;


ei sunt izomeri si corespund toti trei la formula unui pentanpentol.
CH2.0H

CH2.0H
1

LI.OH

CH.OH

CH.OH

CH.OH

CH.OH

CH2.0H

CH2.01-1

Eritrita =

Pentan.pentol (r. 2, 3. 4. 54

Butan-tetrol I. 2. 3. 4

Alcooli hexaacizi.
Printre corpii cari corespund la formula C21-12(OH)2, mai insem-

nati sunt trei : inanita, dulcita si sorbita.


Manila a fost extras de Proust la (1806) din substanta numitA
in comert manii.
1Vlana este o substant zaharoasA, care se scurge din tAeturile
Acute in coaja arborelui fraxinus sacharifera din Calabria. Ea contine 524 manit, iar restul zahar, glucoz si dextrin.
Manita se mai gseste In telin, mAsline, mustul de mere si de
ceap si in cAtev ciuperci ca: agaricus integer, care contine 20 70
mania%

Prepararea. Mana se fierbe cu alcool, solutiunea alcoolic se


descoloreaz cu crbune animal, apoi se filtreaz si manita se depune, prin concentrarea acestei solutiuni. PurificatA, recristalizAnd-o
incA odat din alcool, se obtine In prisme pAtrate subtiri, cu aspect
mtAsos.

Ea a fost obtinut pe cale sinteticA prin hidrogenarea manosei,


sau a fructozei (levulozei).
CH,OH

CH2OH
1

CH2OH

CH OH

CH OH

CH OH

CH OH

CH OH

sau

CH OH

CH OH

CH OH

CO

+ 2H =

CH 0

CH2OH

Hexan pentolal=

Hexan pentolon 2 =
Fructoza=1.evuloza
(cetonA gi alcoo.

Manoza (aldehicla gi
alcoop.

www.digibuc.ro

CH OH

CH OH
1

CH OH
1

CH2OH
Hexan hexo1=Manita.

295

Propriettt. Manita e solid, se topeste la 166. E solubil in ap.


Prin oxidarea manitei se obtine, mai tilt Ai manoza de mai sus,
apoi acidul manonic (monobazic) i in sfarsit acidul manozaharic
(bibazic).

CH,OH

COOH

(CHOH),

(CHOH)4

COOH

COOH

Acid manonic.

Acid manozabaric,

Cu acizi d, in anumite conditiuni, esteri chiar de constitutiunea


urmtoare :
C61-18(0.CO.CH2)6
Esterul hexaacetic al Ilanitei=
Hexaacetilmanitit.

AIcoolul benzilic.
Afar de .acesti alcooli, cari pot merge pn la nonan-nononul
C91111(OH)2, se mai cunosc si altii

in careOH se afl tot la o

catenti aciclicei, dar legat, la rndul ei, de nu eiclu, s. e.:


C,(DH
11
CH
C6145CH2OH
6

CH2OH

Fen-di-metilol.

Fen-metilol=Alcool Bcnzilic.

Alcoolul Benzilic, se gseste, sub form de esteri, in balsamul


de Tol si In rsina styrax. E lichid i ferbe la + 206.
Se poate prepar in modul urmtor:
KC1
C61-15CH2C1 + KOH
C6H5CH2OH
Prin oxidare poate da :
C61-15CHO
C6H5COOH
Acid benzoic.

Aldehida benzoicil.

Observare. SI se observe bine, a in alcoolul benzilic oxidrilul inlocueste


un hidrogen acidic, din toluen C51-15CH,.

XXXIII.

FENOLII.
Se numesc fenoli corpii, cari rezult din substituirea unuia sau
mai multor oxidrili in locul hidrogenului dintr'o hidrocarbur cu
caten inchisl nesaturat. A dar, fenolii sunt hidrati ai hidrocarburelor eielice nesaturate. Ei pot fi monoacizi, biacizi, triacizi,
etc., dupa numrul oxidrililor, ce au in molecul, d. e.:

www.digibuc.ro

296

/COH
\

HC

CH

HC
I]

\,

/COH
\

/COH
\

HC

CH

II

HOC

\COH
/

Fenol monoacid
al fenului.

Fendiol x. 4 = Hidrochinona.
Fenoldiacid al fenului.

CH

COH

\/

CH

HC

CH

HC

CH

CH

Fentriol r.3.5 = Floroglucina.


Fenol triacid al fenului.

Fenolull, C01-150H, sau acidul fenic, cum se spune de obicei, insl

in mod gre0t. El a fost estras de Runge la 1834, distilnd gu-

droanele rmase dela fabricarea gazului de luminat. Portiunile cari


trec intre 180 si 2200 sunt agitate cu o solutiune apoas de KOH.
Se formeazA astfel sruri de potasiu, solubile in ap, cari tratate

cu SO4H2 dau fenoli. Acestia se separl in urml prin distilare si


cristalizare.

Se poate obtine in laborator prin inczirea derivatului sulfonic


il fenului cu KOH :
C6H5S020H + KOH = C6H5OH + SOsKH
Derivatul sulfonic
al fenului.

Fenol.

Sulfit acid de
potasiu,

Proprietati. Fenolul e corp solid, cu densitatea 1,084, cristalizeaz in prisme lungi, incolore, se topeste la 42 si fierbe la 183.
El e putin solubil In ap, foarte solubil in alcool si eter.
Picat pe piele, produce arsuri dureroase si pete albe.
Intrebuinfare. Fenolul este un antiseptic puternic ; din cauza aceasta se
Intrebuinteaza in chirurgie; el este otravitor. Se Intrebuinteaza foarte mult in
industria materiilor colorante.
Experienla. Punem fenol lute() eprubeta qi turnam putina apa ; fenolul
In execs, care nu se poate disolva, 'Amalie pe fundul eprubetei. Turnam
peste amestec o solutiune de KOH i amestecam. Se capata o solutiune

Explicare. In partea intAia a experientei se dovedeste a fenolul


nu se amestecI In orice proportie cu apa, cum face alcoolul. In
partea a doua, fenolul a intrat in reactiune cu KOH :
C6H5OH + KOH = C6H5OK + 1420
Fenat de
potasiu.

Se formeazg fenat de potasiu usor solubil In al:4. Pe aceast


proprietate a fenolilor se sprijin izolarea fenolilor in genere din
gudroane. Punnd in solutiunea limpide de lenat de potasiu acid
clorhidric, se pricipit din nou fenolul ca un strat lichid la fundul
eprubetei : C61-150K + HC1 = C6H5OH + KC1.
2. Acidul sulfuric concentrat (la cu fenolul derivatul sulfonic

/ OH

C,H, S020H care poate avea trei izomeri, orto, meta si para-

www.digibuc.ro

297

^ca fiind un derivat al fenului in care s'a inlocuit 2 atomi de hidro,


geni prin 2 radicali. Derivatul orto se numeste aseptol si are o
putere antiseptica mare.
3. Cu acidul azotic se obtin, intre altii, urmtorii derivati nitrici :

/OH

Cg

."2
\-"

Mononitrofenol.

Cg 143NO2
\ NO2
Dinitrofenol.

OH

C, H 2NO2
NO2
\ NO2

Trinitrofenol.Acid picric.

Acidul picric este o substant solid, cristalizeaz in lamele galbene, se topeste ia 122 si se descompune cu explozie prin inalzire
bruscA. Renumitele materii explozibile intrebuintate in rsboiu Melinita i Lidita sunt acid picric topit amestecat cu 3-5% nitroceluloa
Cu bazele, d sAruri explozibile ; astfel avem :
Cg 112 (IN 02)g 0

Cg H2 (NO2)3 OK

C6 H2 (IN C-)2)3 0

>Sr

Picratul de strontiu.

Picratul de potasiu.

Amndou aceste sruri se intrebuinteaz in pirotechnie pentru


prepararea fulminantelor explosibile si a focurilor de artificii.

Acidul picric e corp otrdvitor, cu gust amar de unde i se trage


numele (picros=amar) si are o mare putere de a color in galben
lna si mtasa.
Experienfd. Ferbem putind ap intr'un pahar i disolvdm putin acid
picric. Se obtine o solutiune galbend. Cufundm In aceast solutiune o
bucdtica de pAnz de matasd i o ldsdm ctva timp. Dupd aceasta o scoatern, o spdldm i o uscam. Mdtasa s'a colorat foarte frurnos In galben.

Al ti fenoli. Dela fen se cunosc toti cei trei fenoli biacizi CO1-14(OH)2
izomeri 1. 2 pirocatechina, 1. 3 resorcina si 1. 4 hidrochinona.

Resorcina serveste la prepararea materia coloranti numit fluoresceinfi.


Din cei trei fenoli triacizi C61-13(OH)3 cunoscuti, mai importanti
sunt doi : 1. 2. 3, pirogalolul, intrebuintat in fotografie, si 1. 3. 5,
floroglucina.

/CH3

Fenolii toluenului C6I-11-011 sunt orto-, meta-, si paracresolul;


ei se g5sesc in gudroanele dela distilarea crbunilor. Un amestec
de cresol brut si de solutiunea apoas concentrat de spun e cunoscut in comert sub numele de cresolini si de Lisol. Creolina
este o solutiune de cresoli in alcali; slujesc toate ca antiseptice.
Creosotul este un amestec de diferiti fenoli, cu deosebire cresoli
si acid fenic. Se obtine din gudroanele dela distilarea lemnelor si
serveste ca desinfectant i ca mijloc de conservare. Afamatul crnurilor datoreste puterea lui antiseptic de conservare, tocmai aces-

tui creosot. Stlpii de telegraf traversele de drum de fer sunt


deasemenea creozotate (vezi Conservarea lemnelor).

www.digibuc.ro

298

XXXIV.

ETERII.
Se numeau inainte eteri, niste compusi cu constitutiune deosebitl,

cari au fost grupati mai de mult impreung, prin faptul c in genere aveau un miros plAcut eteric care se apropie, de al eterului ordinar. AstAzi s'au impArtit in doul clase speciale rezervAnd
numele de eteri la oxizii radicalilor alcoolici, sau fenolici, corri
parabili, pn la un punct oarecare, cu oxizii metalici, si dnd numele de esteri la substante ce se obtin prin eliminarea de ap
dintre un alcool, sau un fenol, i un acid oarecare, organic sau neorganic. Acesti esteri se pot compark din punctul de vedere al
constitutiunei lor, cu srurile metalice ale diferitilor acizi. Pentru a
deosebi esterii obtinuti cu hidracizi halogenici HCI, HBr, etc., din

acei obtinuti cu acizii oxigenati, s'a impartit clasa esterilor in :


esteri haloizi sau simpli (vezi pag. 271) si in esteri compot3i, sau
mai scurt esteri (vezi pag. 288).
Eterii pot fi, prin urmare, grupati in modul urmAtor:
Eterl

eteri salini sau ester)


oxigenati = compugi

eterl oxizi (eteri ordinari)


propriu zigi

(CH,),0
(C,H,),0
(C,H,),0

micci

CH,

C,H,>

haloizi-simpli
CH,C1

C,H,C1
C,H,C1

comparabili cu: comparabili cu: comparabili cu:


K80
KNa0 tetic) KC1
Na20, etc.
NaC1

cu acid neorganic

cu acid organic

NO,CH,
SO4(C,H,),
C,H,(NO,),

CH,CO,CH,

comparabili cu:

NO,K
SO4Pb

comparabili cu:

CH,CO,K
(C8H,CO3),Ca

Esterii i modul lor de preparare, precum i cAtiv dintre esterii


nitrici mai principali au fost studiati deodat cu alcoolii i acizii.
Principalul dintre eterii oxizi este eterul etilic.

Eterul etilic = Etan-oxi-etan.


1-13CCH2-0CH2CH3
Acest corp se numeste impropriu i eter sulfuric sau eter.
Istoricul. El a fost preparat la 1540 de Valerius Cordus (oleum vini dulce)
prin actiunea acidului sulfuric asupra alcoolului.

www.digibuc.ro

299

Prepararea. Alcoolul tratat cu acid sulfuric d mai intAi sulfatul acid de etil.
C21150H 4- S04112 = SO4HC2H5 + H20
Alcooi.

Sulfat acid de etil.

Acest corp (obtinut de Dabit 1808), este identic cu corpul care


se formeaz5 cnd trecem etena in acid sulfuric cald (Hennel si Faraday 1827).
Sulfatul acid de etil inclzit cu o noug cantitate de alcool, d."
nastere la eter.
C2H5OH = (C2H5)20
S04112
Pentru a prepar eterul ordinar facem un amestec de 5 vol. alcool (de
SO4HC2H5

900/o) cu 9 vOl. SO, H, (d = 1,84) la rece, si 11 punem intr-o sticld cu robinet (fig. 283), din care II ldsd.m sd curgd ncetul cu incetul printr'un tub Intr-o
retortd., in care se incalzeste acelasi amestec pAnd. la 1400. Eterul distllnd
trece prin rdcitor, se condenseazd, si se culege in balonul din dreapta. Inalzirea se face pe o bae de nisip sawde aer (1).
Ceind fuel-rim cu eter trebue &Vat de secured ca sd nu fie o flaciiret in a-

propiere, ciici vaporii de eter, find mult mai grei decdt aerul, se depun,
sub forma de strat, pe suprafata mesei i pot lua foc chiar dela o deftrtare destul de mare. (Vezi i C.S..). In acestecazuri e bine sii se incon;oare

flaceira, care servefte la inceilzirea balonului, cu o pdnzei deasd de alamd,


care produce acelaf efect ca in lampa lui Davy.

Proprietti. Eterul e un lichid mobil, cu miros caracteristic, cu


densitatea 0,736 (la 00). El ferbe la 350 si se aprinde foarte lesne.
Se disolv in 10 prti ap i e foarte solubil in alcool cu care se
amestec5 in orice proportie.
Experientd. 1) SI ia o plnie mricia de sticll (de vre-o 10-12.cm.
de deschidere) si se leaga, printr'o bucaticd de tub de cauciuc, cu o teav
de sticld. (avnd un diametru de 8-10 milimetri si o lungime de vre-o
50 de centimetri) care la capatul celalt este indoit in formd de crlig. Totul se suspendd prin un suport oarecare. In plnie se pune putind vat hidrofild udat cu eter; se acopera pdlnia cu o bucatd de panz de alamd

si dui:4 ce a trecut putin vreme se aprinde vaporii de eter la capdtul


Incrligat al tevii. Aceast experientd ne arat bine greutatea vaporilor
de eter.
2. Eterul se evapor producand rdcire; picand pe mn putin eter si
fdand \Tint cu min simtim rdceald. Putem Ingheth chiar apa, punand
intr-o eprubet subtire puOnd apd. si Introducind eprubeta intr'un pahar
(1) O bae de aer e flcut ca o bae de apd, numai c recipientul Incdlzit e

gol i mediul, care Incdlzeste balonul, este aer in loc de vapori de apd.

bae de nisip este de obicei o farfurioard de fer continnd un strat gros de


nisip de mare, peste care se pune balonul de inclzit. Nu e bine de a intrebuinta nisipul de riu, cdci acesta are grduntele cu colturi ascutite cari pot

sgdri fundul balonului si provoch spargerea lui.


Aceste cloud bdi se intrebuinteaz and trebue sd Inclzim un balon la o
temperaturd mai mare deal: 1000.

www.digibuc.ro

300
cu cevd eter. Sufland cu n4te foi in acesta din urmd, ca i inlesnim evaporarea eterului, apa inghiatd In eprubeti.
3. Disolvd materiile grase. Ungern o hartie cu cevd grAsime. Punem
hartia intr-o eprubet cu putin eter. Amestecam city& timp 0 scurgem eterul intr'o farfurioard sau sticld de ceasornic. Dupi cdtv tirnp, eterul se
evapora, iar in farfurioard rdmne grsimea. 3. Cu eter putem sterge petele
de grdsime de pe panzd.

Fig. 273. Prepararea eterului etilic.

Intrebuintarea. Eterul se intrebuinteazi ca disolvant qi pentru diferite sinteze in chimie. Se intrebuinteazd de asemenea in medicind ca stimulant i
din cauza temperaturii scdzute, ce se obtine prin evaporarea lui, este un bun
amestezic local. Se intrebuinteaza de asemenea, and e absolut pur, ca anestezic total, in locul cloroformului fiind inspirat in stare de vapori.

Esente de Prude. Sub acest nume se gsesc In comert niste


lichide cari au un miros ce aduce cu mirosul de fructe. Aceste
esente sunt esteri acizilor organici cu diferiti alcooli. Se intrebuinteaz la imitarea mirosului adevArat de fructe. Fiindc'd se altereaz
insa cu timpul si fiindc prin aceasta dau natere la corpi vtdmAtori, aceste esente nu sunt permise in anumite cazuri. De altfel,

chiar faptul ca' sunt imitatiuni e un cuvnt indestultor ca s nu


fie permise. Pomenim printre aceste esente pe urmtoarele :

.Esenl de pere = acetat de amil (din acid acetic

amilic).

www.digibuc.ro

si alcool

301

Esent de mere = valerianat de amil (din acid valerianic

si

alcool

Esenl de ananas = butirat de amil (din acid butiric si al-

cool amilic).

Esentii de rom = butirat de etil (din acid butiric

si alcool

etilic).

Prin amestecul lor se obtin i alte esente : de Midi, teimiiioas, etc.

SA se observe, cl in genere acizii i alcooli din aceste esente au


miros urit cu totul (acidul butiric are miros de sudoare, etc.).
Experientil. Putem incerch se obtinem esteri de acWia incdlzind intio
eprubetd putin amestec de acidul i alcoolul respectiv cu acid sulfuric.

ALDEHIDELE.
Aldehidele sunt corpi, cari rezulta din alcoolii primari prin deshidrogenare. Numirea lor se formeazA din numele hidrocarburei ter-

minat prin sufixul al.Cnd functiunea aldehidA se repet de mai


multe ori, se adaogA sufixul dial, trial, etc.
AceastA deshidrogenare se face luAndu-se cu oxigenul, sub formA
de apA, doi atomi de hidrogen dela grupul alcoolic primar :

CH2OH, d. e. :

CH2

CE-12

CH3

CH2.0H
Etanol =
Alcool etilic

CH

CH3

H3 =

0=C
Etanal =

Aldehida acetica.

C6H5CH2.0H
Fenil metanol

(Alcool benzilic).

CH

H2 =
CH2 OH
Propenol =
Alcool alilic.

Propenal=Aldehida

H2 = C6H5CH.0
Fenil metanal=Alehida benzoick
esenja de migdale amare.

In aldehide nu se OA oxidrili, desi avem 0 i H la acelas

atom de carbon ; amndou aceste elemente sunt legate direct de


carbon, pe cand In oxidril hidrogenul e legat de oxigen i numai
prin acesta de carbon.
Istoricul. Etanalul (Aldehida etilicd) a fost preparat prin oxidarea alcoolului
de Dbereiner (1821). Liebig la 1825 dovedi cd aldehidele sunt alcooli deshidrogenati qi crea numirea aldehidd, adicd : alcohol deshldrogenatum.

Starea naturalL Etanalul se gAseste in micA cantitate in vin


alAturi cu alte substante, ca acetalul CH3CH(O.C2115)2 etc. atevi
alte aldehide existA in stare naturalA sub formA de oleuri esentiale
sau in combinatiuni sub forma de glucosizi. Astfel aldehida ben-

www.digibuc.ro

302

zoicA se poate extrage din glucosidul numit amigdalina, care se


gseste in migdalele amare.

Aldehida formica = Metanal.


0 sau H CH.0
H
C
H

Ea se prepar prin oxidarea alcoolului metilic cu ajutorul oxigenului din aer in prezenta platinului sau a cuprului. Pentru aceasta

se trece un curent de aer Meal-cat cu vapori de alcool metilic


printr-o teav in care se inclzeste o spiral de platin (sau $ i de
cupru).
Curentul de aer e trecut in urm inteun vas cu apa,
care absoarbe aldehida formicg format.

E un corp gazos cu miros inteptor si e periculos de respirat.


De obiceiu se (id in comert sub forma unei solutiuni de 404 in
ap, sub numele de formol sau formalina. E un puternic desinTectant in care scop serveste att In solutiuni diluate cAt si In
stare de vapori, cnd e produs in aparate speciale pentru formalinA.
Formolul are proprietatea de a preface substantele albuminoase in
corpuri elastice care se pot conserv nealterate fiind neputrescibile.

E intrebuintat pentru aceasta la facerea preparatelor anatomice.


Din cleiu, oxid de zinc si formol se fac nasturi si diferite lucruri.
Galalitul e fcut din casein (brnz) intArit cu formol ; el imiteaz celuloidul. Aldehida formicd serveste si la fabricarea de materii
colorante.

Aldehida acetica = Etanal.


CH,

CH.0 sau CH,

CI

Exprientei. Inclzim intr-o eprubet o solutiune de bicromat de potasiu


In care am pus 0 putin acid sulfuric. Turnm alcool In aceast solutiune fierbinte, picatur cu picatur. Mirosind, cu precautie, vaporii cari se desvolt,

simtim un miros particular, sufocant, care aduce cu cel de mere verzi.


Acqti vapori sunt de aldehid 0 sunt periculo0 de respirat. In acest
timp solutiunea s'a fcut verde din cauza alaunului de crom 0 potasiu
care a luat nWere :

Explicare. Bicromatul de potasiu inclzit cu acid sulfuric desvolt oxigen, conform ecuatiunii dela pag. 216 si d nastere la
alaunul de Cr si K. Oxigenul pus in libertate oxideaza alcoolul
etilic, transformandu-1 in aldehidd, conform ecuatiunii :
CH,

CH,

1,0

CH,OH --i- 0 = C\ + H20

www.digibuc.ro

303

Prepararea in cantitate mai mare se face In laborator in aparatul


arAtat in fig. 274.

Fig. am. Prepararea aldehidei acetice.

In balonul A, incalzit pe o bae de afia,se aft& o solutiune concentrat de


bicromat de potasiu. Prin plnia B se las sa curgd in balon un amestec,

fdcut de mai inainte, de alcool i acid sulfuric in prti egale. Aldehida, impreun
cu alcool i apd trece in rdlcitoruI aplecat in spre balon. In rdicitor, prin care

se face sl curga apd la 250 se condenseaza cea mai mare parte de alcool qi

apa i de aceia curg din nou in balon. Aldehida, care e gazoasd. la 250, trece

in vasele C, D rdcite qi se disolv in eterul anhidru care se gd.sqte in ele.


Dupd ce s'a terminat reactiunea, desfacem aparatul in E i introducern prin
acest tub un curent de atnoniac uscat pang ce nu mai 9 absorbit de eterul
rIcit in C, D. La sarqit, desfacem sticlele, scurgem eterul inteun vas qi culegern cristalele cari s'au format pe o hartie de filtru Aceste cristale stint o
combinatiune a aldehidei cu amoniacul. Prin distilarea lor cu acid sulfuric,
inteun balon, se obtine aldehidd care poate fi condensata inteun vas rd.cit
cu ghiatd i sare.

Proprietti. Aldehida e un corp lichid, ar coloare i cu miros


sufocant particular. Fierbe la 210 si se amesteca cu apa si alcoolul
in orice proportie. Propriettile ei chimice mai principale sunt urmAtoare :

Cu hidrogenul d alcool etilic i cu oxigenul acid acetic :


CH3

/0 + 2H -=

CH,
CH2OH

CH3

+0
Ho

CH3

COOH

De asememea, se combing cu amoniacul, cum am vzut mai sus;

apoi cu acidul clorhidric, cu acidul cianhidric i cu sulfitii aczzz


alcalini (bisulfiti) :

www.digibuc.ro

304
CH3

0 NH,

CH
CH8

CH3
C

NH.

OH-

o + Ha =

CH

\ OH

CH8

CH8

/CN C/O
H
\ OH

NH

CH8

CH$

CH3

SO3NaH

SO,ONa
OH

Toti acestia sunt compusi de aditiune. Aldehida d ins numerosi produsi in care oxigenul aldehidic e substituit, sau cu halogeeni,
sau cu aii radicali, cari pot s fie monovalenti sau bivalenti; d. ex.
1. Cu PC1$ sau PBr8 aldehid d oxiclorura de fosfor (0=-PC13)
si derivatii dihalogenati corespunzbitori
CH3

CH3

HC /Br
\ Br

I /C1

Cl

Bromura de
etiliden.

Clorura de
etiliden.

Aceasta reactiune ne dovedeste cA in aldehida nu avem oxidril


(vezi pag. 301) si c oxigenul e legat direct de carbon, prin ambele valente ale sale.
2. Cu aminele primare, de pildl anilina, aldehida d'a" reactiunea
urrnAtoare :

CH,

H C-0 +
Etenal.

H2NC6H5
AnilinS.

CH8

HC=N001-15
Etilidenanilin.

Acesti compusi sunt foarte importanti, slujind la un mare numAr


de sinteze.
In conditiuni anumite, aldehida etilicl se transformA in 2 corpi
isomeri, unul licid si cellalt solid. Cel licid se numeste paraldehida
cu formula (C2I-140)3, si fierbe la 124 ; cellalt, numit metaldehida,
are tot aceiasi formul (C,H40)3 si e isomer cu cel dntAi. Metaldehicl e solicl, si se sublima pe la 1150, fr a se topi, transformndu-se partial in aldehida ordinarl.
Dui:4 cum vedem, avem aface cu o combinare de trei molecule
de aldehida intr'una singurd ; zicem c aldehida s'a polimerisat.
Experientd. Cu aldehidd putem prepar o oglindd de argint, dui:4 cum
s'a artat la pag, 197.

Precipitarea argintului sub formA de oglincl se explica prin proprietatea ce are aldehida de a se oxid, luAnd oxigenul dela oxidul de argint, i punnd metalul in libertate.

www.digibuc.ro

305

Pe aceast proprietate se sprijin i reactiunea aldehidelor cu


solutiunea lui Fehling care serveste la recunoasterea lor. Prin
ferbere cu aceast solutiune se produce un pricipitat rosu inchis
-de oxid cupros Cu20. Vom arta la glucoz cum se face solutiunea

lui Fehling si cum se lucreaz cu ea.

Aldehida benzoic& = Fenilmetanal


C6115 CH.0

Aldehida benzoic e aldehida alcoolului benzilic ; ea deriv prin

urmare dela toluen. E cunoscut si sub numele de esent de


migdale amari, cci se poate scoate din aceste migdale. In ele
se afl un compus, numit amigdalina, care sub influenta unei
substante speciale, emulsina, ce se gseste tot in migdale, se desface
In aldehida benzoia, glucoz si acid cianhidric :
C211127N011

2H20 --= CACHO + CNH

2C6H1206

Aldehida benzoic e un corp uleios, cu miros plcut de migdale


amare. Prin hidrogenare trece usor in alcool benzilic i prin oxi-dare (chiar la aer) in acid benzoic, intocmai cum face aldehida
acetic i toate aldehidele in general. Intr in reactiune cu foarte
multi corpi.

Aldehida saliclicA (orto oxibenzoica).


OH
CHO

C6H4

Ea e i aldehid, i fenol. Are un miros plcut. Se gseste in


oleul esential din planta Spiraea tilmaria. Prin oxidare d acidul
Lalicilic (orto oxibenzoic).

/OH
Ce 114

COOH 2

XXXVI.

CETONE.
Cetonele sunt corpi cari se formeaz prin deshidrogenarea alcoolilor secundari. Numele lor se formeaz, din acel al hidrocar-

burei, terminat cu suilxul on. and e o dubld ceton, se adao0

la numele hidrocarburei sufixul dion i as mai departe, trion, etc.


Aceast deshidrogenare se face scotnd, sub form de ap, 2H
din grupul>CHOH precum :
20

www.digibuc.ro

306
CH3

CH3

CH3

CHOH

CH3

H2 = CO

H2 = CO

CHOH

CH3

CHB
Propanol 1
(Alcool isopropilic)

C2H3

Propanona (Dimetil-

cetona).Acetona.

C2H5

Butanol 2
(Alcool isobutilic)

Butanona
(Metil-etilcetona).

Acetona=Propanona, CH3 COCH,, se gseste in urina persoanelor cari sufgr de diabet zaharat. Se preparg prin calcinarea
acetatului de calciu :
CH3

CH,

COO

--1 >C
CH, COP

= CO + CO3 Ca
CH3

E un corp lichid, cu miros particular plgcut. Se intrebuinteaz


ea disolvant si pentru alte scopuri.
Prin hidrogenare d alcoolul secundar corespunztor, dupg cum
aldehida dg alcoolul etilic. Se combing direct, intocmai ca si aldehida, cu CNH, SO3NaH, etc.
CH,

CH3

CH3

C=0 + 2H = CHOH
I

CH3

C=0 + CNH = C<

OH

CH3

CH3

CH3

CH3

CH3

CH3
I

CN

C=0 + SO3NaH = C

SO3Na

OH
CH3

CH1

Camfora, CHHIBO, e cetona hidrocarburei C101416, camfan. Ea e

produsg mai ales in Japonia, de arborele Laurus camphora. Trunchiul arborelui e taiat in bucti mici, care sunt puse in o cgldare
specialg alambic si inclzite cu apg. Vaporii apei duc camforul
la partea superioarg unde s'a pus pae curate de orez. Acolo camfora se condenseazg prin rAcire.
In urmg e purificatg prin sublimare. Ea e incolorg, sfgrimicioasg,
cu miros aromatic plcut. Se topeste la 175 si ferbe la 204. Arde
cu o flacgr fuliginoasg. E solubila in alcool si eter.
Pusg pe apl se invrteste cu mare iuteald miscare giratorie ;
dar e destul sg fie o urmg de grsime pentru a oprl aceast mis-

care. E de ajuns a vrg in ap vgrful unui ac trecut prin prul


capului. Se intrebuinteazg mult in industrie pentru diferite scopuri,
si in medicing ca sedatif. Disolvatg in alcool, dg spirtul de camfora ce se Intrebuinteazg pentru frictiuni.

www.digibuc.ro

307

xxxv11.

CHINONE.
Se numesc chinone corpii, cayi se formeaz5 prin deshidrogenarea paradifenolilor, precum:

OH

c
HC

HC 0 CH

CH
H2

HC

----

CH

HC 0 CH

I1C

HC

sau

11

c
b

1.

2.

61-1

Mai Insemnat in aceast grup este: Chinona fenului.


Pentru a o reprezent ne putem servl Ina de formula No 1, cu
toate di, multi prefer formula No. 2.
Proprietiti. Chinona e corp solid, Olbui, se topeste la 116 si
se sublimeazd In cristale prismatice ca acele. Sub influenta hidrogenului In stare nAscnda, chinona d5 iar hidrochinona :
_...01-1(1)

c114'0H(4)
Difenol r. 4=Hidrochinona.

Clorul si bromul dau cu chinona producte de substitutie; s'a obtinut astfel chinona tetracloratii, numit si cloranil: C6C1402.

Antradiona = Antrachinona. Antracenul d prin oxidare un

compus, numit antrachinona :


H
I

c
C6H4

CO

C61-14 + 30 = C6H4

CaH4 + H20

CO

H
Antren=Antracen.

Antradion = Antrachinona.

Antrachinona e corp solid, cristalizat in ace galbene, se topeste


la 273. Tratat cu Br dd un derivat bisubstituit i'n pozitia 1. 2.
Acest derivat topit cu hidrat de potasiu ne d dioxiantradiona 1.
2, care se numeste curent Alizarina.

www.digibuc.ro

308

0
CH

HC

HC

CBr

CH

COH

HC

HC

+ 20KH =

\/ /
C

CH C
6

/CHi

CBr

CH C
o

CH

Dibromantradiona, z. 2.

COH

+2KBr

CH

CH

Dioxiantradiona 1. 2 = Alizarina.

Aceast sintez." a fost fcut de Gra'be 0 Lieberman (1868).


Alizarina exist in rdkinile de garant (Roil* din care s'a extras
mult vreme inainte de prepararea ei sinteticii. Ea e o materie colorant. foarte c'Autat, cristaliseazg in ace rosii portocalii, se topeste

la 276, se sublimA ail a se descompune si e solubil in alcool si


in ap ferbinte. Ea d51 o coloare rosie foarte frumoaa Tot cu ea se
obtin nuantele violete si negre.
XXXVIII.

CORPI CU FUNCTIUNI MIXTE.


Aldelzide-alcooli .2i Cetone-alcooli. Se gsesc in natur numerosi

corpi cari au, In acelas timp, in molecula lor grupuri alcoolice si


aldehidice, sau alcoolice si cetonice ; unii au fost obtinuti si pe
cale sinteticA, altii se gdsesc in natur, mai totdeauna impreung in
fructele dulci, sau in miere, d. e. :
CHO

CH.OH

CHOII

CHOII

CHOH

CHOH

CHOH

CHOH

CHOH

CO

CH20H

CH2OH

Hexan pentolal=Aldosa,
Glucozit, aldehidS, alcool prim.
i secundar.

Hexan pentolon 2=Cetozl,


Fructoid=Lei oloa (cetora, alcool
primar i secundar.

Glucoza =-- Aldosa, hexan-pentol-al.


Glucoza a fost extras: mai intAiu de Loezvig 0 Proust. Ea se
gAseste in cantitate mare in natura: mai toate fructele dulci, (pre-

www.digibuc.ro

309

cum: strugurii, prunele, portocalele, etc.), de asemenea mana, mierea, zaharul si glicosizii contin glucoz5.. Afar de acestea glucoza
se mai gAseste si in corpul animalelor precum si in urina persoanelor cari sufer de diabet zaharat. Se numeste si zahar de struguri.

Prepararea. Glucoza se extrage din rnustul strugurilor in mo-

dul urrn5.tor:

Mustul se filtreaz, se decoloreaz cu carbune animal, se concentreaz prin evaporare si glucoza se depune in mase compacte
cristaline. Glucoza astfel obtinut se purifica prin recristalizare din
alcool.

De regula glucoza se prepara din zahr sau din amidon (scrobeal).

Zaharul inclzit cu HC1 sau, mai bine SO4H2 diluat, se desface


in glucoz si levulozA (amestecul acesta se numeste zahar intervertit). Din el se scoate glucoza adaugand hidratul de calciu, prin
care se precipita levuloza sub forma de levulozat de calciu insolubit si care se filtreazd ; din lichidul filtrat (continnd glucozat de
calciu solubil) se precipit calciul cu CO, sau cu cantitatea potrivit de S041-L, si se obtine apoi glucoza prin evaporare.
Experienyi. Inalzim Inteo capsuld., cevh mai mare, vre-o 200 gr. ap
amestecat cu 1 cm.c. acid sulfuric concentrat. and amestecul fierbe in
clocote, turndm putin cte putin 60 gr. scrobeall pe care am Inmuiat-o
cu apd ca si formeze un fel de terciu subtire. Continudm fierberea pAnd
ce toatd scrobeala s'a transformat in glucozd. Cunoastem aceasta, lund
din timp in timp putin lichid din capsuld, diludndu-1 *kite() eprubet cu
ap si punnd, dupa ce s'a rdcit, ctev picdturi dintr'o solutiune diluatd
de iod in iodurd de potasiu. Ct timp este scrobeall, se obtine o coloare
albastrd; in urtn coloarea se face rosie-violet si la sfdrsit rdmne brund,
ca a solutiunii de iod. In acest caz toat scrobeala s'a transformat in glucozd. Punem acum, ca scl neutralizam acidul sulfuric, creta pisatd, putin
cdte putin. Se formeaz o spumd datorit descompunerii carbonatului de
calciu prin acidul sulfuric. and desvoltarea de gaz se opreste, si creta
addugat nu mai e descompusd, acidul sulfuric a fost neutralizat. LsIm
s se lirnpezeascd si decantdm sau filtrm lich idul limpede. Incilzim lich idul in capsuld pand ce se evapora cea mai mare parte din apa si rdmne
un sirop. Acesta cuprinde Glucoza.
Glucoza din comert e preparata astfel din scrobeald.

ProprietAli. Glucoza e o sub stant solicl, incolor, cu gust dulce


(de 2V2 ori mai putin dulce decat zaharul). Ea poate cristaliaz. 0
cu o moleculd de ap, se Inmoaie la 60, se topeste la 86 si perde
apa de cristalizare la 110.
Glucoza, avnd In molecul pe lng functiunea aldehidicl un

grup alcoolic primar si 4 grupuri secundare, poate da nastere la


mai multi derivati. Astfel:
1. Prin hidrogenare ne d un alcool hexaacid:

www.digibuc.ro

310

C6H1206 + 21-12 = C6H1406


Hexanpentolal=

Hexanhexol=
Manita.

Glucoza.

2. Prin oxidare obtinem urmtorii acizi:


CH2OH

CH2OH

CH20H

COOH

(CHOH)4 + 0 = (CHOH)4 (CHOH)4-1-30 = (CHOH)4+H20


I

CHO
Glucoza.

COOH
Hexanpentoloic=
Acid gluconic.

CHO
Glucoza.

COOH
Hexantetroldioic=
Acid stacharic

3. 0 proprietate foarte insemnat a glucozei e aceia de a se


transform in alcool etilic si CO2 sub influenta drojdiei de bere
(vezi fermentatiuni): C6H1206 = 2C2H50H + 2CO2.
Pe aceastA fermentare se sprijin intreaga industrie a fabricArei
alcoolului si buturilor alcoolice.
4. Glucoza, fiind aldehid, se oxideaz lesne si reduce din aceastA
eauzl srurile de argint si srurile de cupru ; in cazul intAi pune

argintul in libertate sub formg de oglindd de argint (vezi experientA dela pag. 197). In cazul al doilea oxidul cupric, CuO, se reduce in oxidul cupros, Cu20, si nici odat in cuprul metalic. Aceasta

reactiune e foarte important pentru recunoasterea glucozei in lichidele in care se gaseste, ca bung oar in urina oamenilor care

sufdrA de diabet zaharat. Ea se face cu as numit solutiunea


lui Fehling.
Solutiunea lui Fehling se prepard disolvnd in apd., in proportiuni anumite,

sulfat de cupru, tartrat de sodiu si potasiu qi hidrat de potasiu. Ea e o solutiune de tartrat dublu de cupru si de potasiu. Noi ne vom servi de o.:solutiune de sulfat de cupru in care am pus hidrat de sodiu si atta acid tartric
pnd ce precipitatul, Cu(OH),, format la inceput, se disolv din nou.
Experient. Fierbem intr-o eprubeta putind din aceasta din urm solutiune; turndm apoi putin glucoaz disolvat in apd si inalzim mai departe. Se formeazd un precipilat rope inais de oxid cupros, care se aseazd pe fundul eprubetei, lsAnd solutiunea limpede. Aceastd experient
se poate face si cantitativ $ i poate sluji la determinarea cantitativ a glucozei dintr'o solutiune.
Intrebuintarea glucozei. Pe transformarea scrobelei, din cereale, sau cartofi, in glucozd si pe proprietatea glucozei de a se transform in alcool se
sprijind fabricarea spirtului si a bduturilor alcoolice.
Glucoza curata din comert inlocueste in multe cazuri zahdrul. Astfel serveste, la indulcirea turtei dulci, licuorilor, mustarului. Prin incdlzire se transforma, ca si zaharul, intr-o mas brund, caramelul; cu acesta se face o solutiune care serveste la colorarea vinului, bauturilor spirtoase, s. a.

Fructoza -- Levuloza = Cetoza, hexan-pentolon 2.


Fructoza sau Levuloza se gaseste totdeauna impreunA cu glucoza. Ea se preparA in modul urmdtor : Mierea, sau zaharul inter-

www.digibuc.ro

311

vertit, tratat cu hidrat de calciu d

nastere, CUM s'a spus mai


inainte, la glucozat de calciu si levulozat de calciu. Acesta din

urmA se filtreazA, se spala bine si dupA ce s'a suspendat in apA,


se precipita calciul cu un curent de CO2 sau cu SO4H2 si se evaporeazA solutiunea filtratd.
Levuloza se mai preparA %And sa fermenteze o solutiune apoasA

de miere. Glucoza se distruge mai iute prin fermentatie decat levuloza. Dupa ce toatal glucoza s'a distrus, se concentreaza solutiunea
si se obtine levuloza.

Proprietti. Levuloza este de obicei


; s'a obtinut si
cristalizata in ace fine mAtAsoase. Ea se disolva in apA si in alcool
diluat si este mai dulce decAt glucoza.
Levuloza se comporta cu unii reactivi in mod analog cu glucoza ; in multe privinte insa difera de aceasta fiind o cetoza si nu
o aldoz.

Marl de glucoza l levuloz se mai cunosc din aceast grupl : manozal


galactoza, sorboza si allele.

Bioze sau Biglucoze = Zaharoze.


CI 2 H22 011 = C12 Hi4 05 (01-1)8.

Se numesc zaharoze niste substante, a caror proprietate comun este de a se desface prin hidratare in doul molecule de
corpi din grupul glucozelor (aldoze) sau fructozelor (cetoze) ; prin
urnriare ele pot fi considerate ca anhidride ale acestora.
C6 H7 0
(OH)4
> 0 -I- H20 = 2C6 H12 06
C6 H7 0
(OH)4
Maltoza.

Cg H7 0
Cg H7 O

(OH),

>0

2 mol. glucoz.

+ H20 = C6 Hi, 06 +

H12 Oe

(OH)4

Zaharoza (zaharul).

Glucozl.

Levuloza.

Din cauza aceasta ele se mai numesc si bioze. Se cunosc pang


acuma urmAtorii corpi mai principali din aceasta grupa: zaharoza,
lactoza, precum si maltoza, melitoza, trehaloza i turanoza. Ele
se extrag din plante si animale.

Zacharoza=Zaharul.
Istoricul. Zaharul se cunoaste Inca. din antichitate. Alexandru
cel Mare 1-a adus in Europa din Indii. Cultura trestiei de zahar
s'a introdus in America 'in secolul al XV-lea. Marggraf descoperl
zaharoza in sfecle (1745). Aceasta descoperire este foarte impor-

www.digibuc.ro

312

tant. In adevr, din 12 milioane de tone de zahr cAt se produce in fiecare an in lume, dou treimi sunt fabricate din sfecl.

Elevut lui Marggraf, Achard a infiintat cea dintal fabricl de

zahr din sfecle la 1799 in Silezia. De abi la 1811 ins, pe vremea


Blocului lui Napoleon, aceast fabricare a putut O. se desvolte.

Starea naturahl. Zaharoza se gseste in trestia de zahr, in

sfecle, in morcovi, in multe fructe (zarzre, pierseci, prune, smeurg.),

in trunchiurile de mesteacn, in cocenii de porumb, etc. Mana de


Sinai este o plant numit tamarix manzfera, care contine 524
zahar. Zacharoza nu s'a gsit in corpul animalelor.
Zaharoza se extrage din trestia de zahr si din sfecle.
a) Fabricarea zaharului de trestie. Trestia este stoars de sucul
su, fiind trecut intre dou cilindre metalice apropiate, care se
invrtesc in sens invers. In fabricele mai moderne se intrebuinteaz metoad de extragere prin difuziune (vezi zaharul de sfecl5.).
Mustul zaharat e prelucrat ct se poate de repede, ca s nu ferMenteze. Pentru aceasta se amestec cu lapte de var, pn la neutralizarea licidului si se inclzeste in cldri anumite. In urm se
las s se limpezeasc, i se ia spuma care se formeazA si dupa
ce s'a precipitat tot calciul, cu CO2, i s'a concentrat prin incAlzire in vid, se las s cristalizeze prin rAcire. Dup gradul de perfectiune al fabricelor se scoate astfel intre 154 si 600 din

zaharul cuprins in trestie. Mustul care rmne mai cuprinde zahar


ce nn poate cristaliz. El se d in comert sub numele de melasa
slujeste la fabricarea buturilor spirtoase rom i arrak. Zaharul
de trestie se numeste Zahar colonial.

b) Fabricarea zaharului de sfecl.


Zaharul se extrage in Europa numai din sfecla de zahgr. Sfecla
de zahr contine pana la 184 zahg.r.
Extragerea zaharului din sfecl se face in modul urrnAtor : dup
ce sfeclele s'au splat, sunt tdiate in titei subtiri, cu ajutorul unor
masini speciale.

Difuziunea. Extragerea zahrului din aceste suvite este bazat


pe fenomenul difuziunei. Se stie, c daca o celuld organic, care
contine in sucul sau diferite substante disolvate, este cufundat In
apA, o parte din substankle disolvate aflate in interiorul celuld
tree prin
ei in apa, iar apa infra in celula. Aceast schimbare de substante are loc att timp pn and sucul din celul
apa inconjurgtoare contin aceiasi cantitate de substante in solutiune.

Se intelege usor, c schimbnd apa de mai multe ori putem extrage tot zahrul care se afid disolvat in sucul celular al sfeclelor.
Difuziunea se face mai repede la temperaturi mai ridicate i Meeteazd la 75, din cauz c la aceast temperatur membranele
celulare pierd proprietatea ce aveau de a ls sa treac prin ele

substantele disolvate.

www.digibuc.ro

313

Aparatele In care se face difuziunea se numesc difusorii si sunt


asezate mai multe la rnd formand o baterie.
Carbonatarea. Zeama care rezulta din difuziune si care confine
aproape tot zahrul aflat In sfeclg, este supusa unei noui operatiuni
care are de scop curtirea ei de substante strgine. Aceasta operatiune se chiamg carbonatare si consistg In a adrig lichidului ce
ese dela difusorii o anurnita cantitate de lapte de var. Prin aceasta,
se separa materiile albuminoide, materiile colorante si cei mai multi
acizi organici, precum si acidul fosforic, sub forma de sgruri de
calciu. Daca nu s'ar neutralizg acizii cu var, zahgrul s'ar intervertI
si ar intr In fermentare. Zeama care rezulta este limpede si putin
colorata. Cum se adauga in totdauna un exces de lapte de var, hidratul de calciu rgmas fiber se combing cu zaharul si d un zaharat de calciu solubil, care in urrna ar impiedec zaharul s
cristalizeze ; de aceea se introduce un curent de bioxid de carbon
care descompune zaharatul de calciu dnd nastere la carbonat de
calciu, care la randul lui contribue In mod mecanic la limpezirea
lichidului zaharat. Lichidul zaharat este separat prin filtre speciale
de precipitatul rezultat si in urma concentrat in aparate anume
cari functioneaza subt presiune scazuta.
Cristalizarea. Dupg o noug filtrare, siropul acesta se concentreazg in aparate cu vid pan and zaharul incepe sa cristalizeze
Din aceste aparate siropul care contine cristale de zahar In el.
este scurs in niste bazinuri mari spre a se rgcl. El trebue sg fie
tinut continuu in miscare pentru a nu se otine o mas solidd prin
racire.

In urm se separg cristalele de siropul necristalizat in aparate


speciale si se obtine astfel zaharul brut. Siropul se concentreaza
din nou si se lasa sa se cristalizeze mai departe obtinandu-se astfel
un al doilea product. Siropul care rezultg dupg separarea celui de
al doilea product se numeste melas si desi contine 450/0 zahar,
nu niai este cristalizabil din cauza multelor substante straine care
se afl in disolutiune. Astgzi 'Msg., prin anumite procedeuri, se mai
scoate Inca mult zahar cristalizat din aceast melasa prima.

Rafinarea. Zaharul obtinut astfel trebueste s fie rafinat. Rafinarea se face de regul disolvnd zaharul brut in al:id, decolorand
solutiunea cu negrul animal si cristalizandu-1 din nou.
Solutiunile concentrate, racite In tiparuri conice, sau dreptunghiulare, depun zaharul sub forma de ceipalni, sau in forma de
prizme ; din acestea din urma se capata zaharul cubic tdindu-1
cu anumite masini.

Proprieati. Zaharul e un corp solid, cristalizat in prisme cli-

norombice, cu densitatea 1,6. El se topeste la 160, si e foarte


solubil in apg, cu deosebire in apg caldg;e insolubil in alcool rece.

Inalzit la 2000 se transformg in un corp brun numit caramel,


cu care se coloreazg licuorurile. La o temperaturg mai inalt zaharul se descompune dnd un cgrbune foarte curat.

www.digibuc.ro

314

Zaharul poate function ca alcool octacid dnd diferiti esteri.

Interverarea zaharului. Prin actiunea acizilor minerali (Biot

1833) sau a fermentului berei (Dubrunfaut 1832), zaharul se

transformA in glucoa. i levulozA. Transformarea aceasta se numeste

intervertirea zaharului. Vezi explicarea la acidul tartric (pag. 331).


Experienfd. Facem o solutiune de zahdr In ap5.. Punem intr'o eprubet
putina.solutiune de aceasta, o fierbem si turnm in ea solutiunea lui Fe Iding.
Nu se obtine precipitat rosu cardmiziu ; solutiunea rmne albastrd. 2. Pu-

nem in alta eprubet putina solutiune de zahr, punem catev picturi de


acid clorhidric diluat i fierbem vre-o jumdtate de ord. Dup aceia neutralizm acidul clorhidric cu carbonat de sodiu (pan& nu se mai desvolt CO2),
punem solutiunea lui Fehling si fierbem din nou. Acuma se produce precipitatul rosu de oxid cupros.

Explicare. In partea intia a acestei experiente se arat, cA zaharul nu are in el functiunea aldehidicei ca atare, de oarece nu
educe solutiunea lui Fehling. In partea a doua, se aratA c prin
incAlzirea zaharului cu acid clorhidric a luat nastere un corp cu
functiunea aldehidici Se dovedeste, cA se formeazd din zahar, prin
aceastA incAlzire cu acid, glucozA i levuloz. Acest rezultat e foarte
important. Zicem, c. zaharul a fost intervertit.
Spre deosebire de glucoz, zaharul nu fermenteaza deadreptul.
In drojdia de bere se aflA insA un principiu special, numit inverfind ; aceasta transformA zaharul in glucozA i levulozA, care pot
fermentA, adia se pot transforma in alcool etilic i bioxid de carbon.
Vom vorbi mai pe larg asupra acestor transformri la Fermentatiuni.
Intrebuingirile zaharului se sprijinA pe puterea lui de a indulci.
Se intrebuinteazA la facerea zaharicalelor de tot felul, acadele, bonboane, siropuri, licuoruri, etc., precum i la conservarea fructelor
zaharisite, la dulceturi, compoturi, s. a.
Zaharina este o substantA. de 500 ori mai dulce dect zaharul,
dar nu are nici o inrudire cu acesta in ce priveste compozitia chimicA. Serveste la indulcit in locul zaharului, mai ales pentru cei
cari sufrA de boala de zahar. Nu este un aliment, cum e zaharul,
care produce caldurA i prin urmare energie in organism. E numai
un condiment.
CO
Se preparA plecndu-se dela toluen. Formula ei esteC6H4
"NFL
SOo
A fost descoperit de Fahlberg in New-York, 1885. Introducerea
punerea In consumare a zaharinei sunt oprite prin lege special
In tara noastrA si sunt pedepsite foarte aspru.

Lactoza sau zaharul de lapte.


C121-122011.

Se gAseste in mici cantitAti in fructele arborelui care produce


cauciucul, in fasole i cu deosebire in lapte.

www.digibuc.ro

315

Prepararea. Laptele mamiferelor, dupii ce s'a scos prin chiag


in urma prin caldur caseina i albumina (casul si urda), lash' un
zer in care se aft* numai sarurile din lapte si lactoza. Acest zer
depune prin concentrare cristale de lactoza. Cristalele acestea redisolvate in apa i decolorate cu cArbune animal, dau lactoza curata.
Are un gust putin dulce si se disolva In 7 parti ap. Laptele se
acreste din cauza, ca lactoza se transforma In acid lactic.
Ea se desface prin hidratare in o molecul de gluooz i una
de galactozei :
C121422011 + 1420 = C6H1206 I C3111203
Galactozl,

Glucoz5.

Lactoza reduce la cald solutiunea lui Fehling dnd Cu30 rosu,


la rece solutiunea amoniacal. de NO3Ag depunnd argint metalic
sub fQrma de oglinda ; din aceasta cauz se intrebuinteaza la fabr icarea oglinzilor.

Trioze = Triglucoze.
(OH),

C8117 0

0
C61-110

(01-1)3 =-- C13 H32 O16

0
(OH),
Din acest grup se cunosc mai bine pan& acuma, Rafinoza, din melase, si
Mele,sitoza, din Pinus larix. Rafinoza se desface prin hidratare in modul
COH70

urmtor :

CH0

21120 =-- C, H 0, + C, H 06 + C, H 0,
Glucoza.

Levuloza

Galactoza

Polizaharide.
(C5I-11005)n.

Se cunosc in natura mai multi corpi, cari prin reactiunea lor


dovedesc a fi produsi prin deshidratarea mai multor molecule de
aldoze, sau de cetoze. In aceasta grupa avem : amidonurile, gumele, celulozele.

eimidonurile sunt substante cu aceleasi caractere, cari exist in


plante, dintre cari unele foarte raspandite ca amidonul (scrobeala)
iar altele mai putin raspandite ca : lichenina in Cetraria Islandica,
inulina, In Inula helenium i glicogenul din ficatul animalelor mamifere.

www.digibuc.ro

316

Amidonul = Scrobeala.
Amidonul sau amilul se gaseste in o multime de plante, sub
forma de celule eliptice al aror diametru variaza dela 0".,002
pni la 0".,185.
Astfel se ggseste in gru, porumb, secar, etc. si in cartofi,
and poart numele de fecul.
Scrobeala se prepar din gru in modul urmtor :
Se iea Mina si se face un aluat cu apa. Acesta se frmnt
intr'un curent de ap (fig. 278), care ia amidonul si-1 depune apoi

Fig. 275. Amidon.

Fig. 276. Feculg.

Fig. 277. 0 celulg de amidon


umflatg i crapat prin apg.

prin repaos pe cnd glutenul rmne


in mn. Glutenul obtinut astfel se intrebuinteaz la facerea pinei pentru
diabetici sau se arnestec cu Mina la
facerea pastelor (macaroane, fidea, etc.).

Fig. 278. Prepararea amidonului.

Fig. 279. Prepararea feculei.

Amidonul din cartofi (fecula) se prepar raznd cartofii (fig.


279) pe o sit, unde sunt frmntati cu ap. Fecula trece prin sit
si se depune In vasul exterior.
Proprietti. Amidonul este insolubil in ap si in alcool. Inclzit
cu ap da un lichid lipicios numit coc. Amidonul, inalzit la 1600

www.digibuc.ro

317

2000 se transforma intr-o substanta solubila, numit dextrind. Loaja

de pane cuprinde in parte dextrina.


Acidul sulfuric diluat, transforma amidonul mai intal in dextrin
apoi in glucoza (vezi pag. 309).
Diastasa vegetala, adic substanta azotata, ce se extrage din orzul incoltit, (Malt), pusa In contact cu amidonul, tl transform in
dou substante solubile : maltoza (80610) si dextrina (20%). In acest
mod, in timpul incoltirei semintelor, amidonul insolubil din cotile-

donii acestora se transforma in substante solubile, cu care se nutreste planta mica pan la desvoltarea radicelei i gemulei.
Coca de amidon se coloreaza in albastru cu cantitati mici de
iod (vezi pag. 75).
Aceasta coloare dispare cnd o incalzim i reapare cnd o
racim.

Dextrina (C61-1100,)n, se prepara, dupa cum am vazut mai sus


din amidon, prin incalzire la 170-200, sau prin actiunea acizilor
sulfuric sau azotic, in anumite conditiuni. Ea e o substanta solida,
solubil in ap, (land o solutiune cleioasa numit
Experienta. Punem vreo 10 gr. scrobeal intr-o capsula, 5 gr. apa.
cateva picaturi acid azotic. Lasam sa se usuce totul in aer i pe urma Incalzim capsula incetul cu incetul bagand de seama ca temperatura sa nu
se ridice prea sus. Se obtine astfel dextrin care se disolv complet In
apa, spre deosebire de scrobeala care nu se disolva.

Dextrina nu fermenteaza si nu reduce solutiunea lui Fehling.

Fiart cu acizii diluati ea se hidrateaza i d glucoza. Se pot repeti


.experientele respective dela zahar.

Stiinta tinde a separ mai multe dextrine. Cu ele se fac in comert produsele cunoscute sub numele de gomelina, leiocom,
a.
care inlocuesc guma arabic.
Gumele corespund tot la formula (C6I-11005)n. Ele au pi-oprieta-

tea de a se disolv complect sau partial in ap, de a se umfl


a da astfel un lichid lipicios. Sunt insolubile in alcool i eter, care
le si precipit din solutiunile lor.
Guma arabicei e secretat de arborii acacia din Africa de nord,
Egipt, Senegal, s. a. Se disolv complet in apa. Se intrebuinteaza
in medicin i in industrie pentru a forma toate produsele care
servesc la lipit, precum si la fabricarea cernelei, vapselelor, etc.
Se falsific uneori cu cleiu de pruni sau de cires, care nu se disolv trig bine in ap.

Celuloza.
Formula celuloza este de asemenea (C5I-11005)n, In care n are o
valoare mare.
Celuloza este substanta care formeaza scheletul vegetalelor. Ea

www.digibuc.ro

318

se gseste sub numele de tunicinei i In regnul animal la tuniceri


ascidii. In vegetale, pe lng' celuloz, se afla i partea lemnoask
(ligninez sau lignoza), care nu e as de rezistent la actiuni chimice ca celuloza. Aceast . deosebire e intrebuintat la prepararea
celulozei din plante, precum i scoaterea fibrelor textile. Astfel, inul

este pus la topit In ap, In care timp are loc o atacare a pxtii
lemnoase, care poate fi pe urm." desfcued lesne de firele de celuloz.

Din lemn, se indeprteaz partea lemnoas prin fierbere sub presiune cu sulfit acid de calciu, (vezi fabricarea hrtiei).
Putem prepar In laborator celuloz." curat'd tinnd cev bumbac,
pe rnd, in acid clorhidric diluat, In hidrat de sodiu, spAlnd bine
cu apd dupi fiecare tratare, i apoi tinndu-Lin alcool i In eter.
Proprietti. Celuloza e o substantg alb, fAr gust, fgr miros
si insolubil In ap, alcool, eter, oleuri ; se disolv numai In solutiunea cuproamoniacal, numit licoarea lui Schweizer (pag. 193) ;

din aceast solutiune acizii o precipit din nou. Prin fierbere cu

acid sulfuric concentrat timp mai indelungat, celuloza se transform


'partial In glucoz51 (Zaheir de carpO.
Experienid. Disolvdm o foaie de hrtie de filtru in ct mai putin acid
sulfuric concentrat, addugam pe urm. vre-o 500 gr. apa qi fierbem totul
timp de o ord. Adaugam creta pisata ca sa indepartdm acidul sulfuric sub
forma de sulfat de calciu, filtrm qi incdlzim pand ce se duce cea mai mare
parte din apd. In solutiunea concentrata putem recunoWe glucoza cu SOluliunea lui Fehling.

Aceasta experient ne arat, c'd am pute prepar alcool si din


lemn, transformnd celuloza acestuia in glucoz i pe urm pe
aceasta In alcool; dar pn acum nu renteazA si nu s'a aplicat industrial.

Pergament vegetal. Hrtia de filtru (neincleiat.) fiind muiat,

un timp foarte scurt, in acid sulfuric concentrat i splat imediat


cu ap di* asa numitul pergament vegetal.
Experientd. Facem un amestec de 8 p. acid sulfuric concentrat 0 1 p.
apa ; rdcim acest amestec. Muem In el o hrtie de fillru (neincleiatd)

timp de 20-40 secunde i o spldm pe urmd in apd, amoniac diluat


iar In apd, pand ce apa de spdlare nu mai are reactiune acida. Intindem
bine coala de hrtie tratatd astfel i o ldsdm sa se usuce.

CptAm astfel prin uscare o I-Artie tare, translucid si care aduce


cu pergamentul. Muiat in apa se umfl si prin uscare se intlreste
din nou. Aceast proprietate Il face foarte nimerit pentru legatul
sticlelor i borcanelor la gur. Are si numeroase alte intrebuintbiri.
Amintim in treaca, eft' pergamentul (animal) se fabric mult in
vechime (mai cu searna la Pergam, in Asia mic61) din piei de ani-

male tinere. Dui:4 ce se indepxt pkul prin var, se spl bine


pielea, se intindea si se slefui cu creed i cu piatr ponce pisatl
Nitroceluloze. Acidul azotic transformA celuloza In esteri la fel cu

www.digibuc.ro

319

nitroglicerina; oxidrilii alcoolici sunt Inlocuiti prin grupul ONO2 ;


se formeaz astfel esterii azotici ai celulozei. Dup concentrarea a-

cidului azotic si dup durata reactiunii se formeaz diferiti esteri


azotici. Acidul azotic coficentrat transform celuloza Intr'un hexaazotat, numit piroxilina sau bumbac explozibil, a cArui formul
este : C12H1404(0NO2)2. Aceast substantd este insolubil 5. in alcool

si eter si arde repede si fr fum ; cnd descompunerea e produs


de putin fulminat de mercur (capsa) atunci are loc cu explozie
Experientd. Facem un amestec de 1 p. acid azotic concentrat i 3 p.
acid sulfuric concentrat. Rcim amestecul i punem In el putin bumbac.
Dupa vre-o 20-30 minute, scoatem bumbacul i ll splm de mai multe
ori cu 4,1, pan se duce tot acidul. In urm II IA:gm s se usuce la aer.
and e uscat bine, seamnd in totul cu bumbacul, doar e ceva mai aspru.
Punem putin pc o scndurd i-1 aprindem ; arde repede ; poate fi aprins
chiar pe mn.

Colodiu. Celuloza mai putin nitrata, adicA amestecul de dinitrat C121-11802(0NO2), pra la tetranitrat C12H1200(0NO2)4 este so-

lubil mntr'un amestec de alcool si eter etilic.


Solutiunea aceast se numeste colodiu. Acesta e un lichid cleios, translucid; intins in strat subtire, d. ex. pe mn, se transform
inteo pielit transparenta, prin evaporarea repede a alcoolului si eterului. Se intrebuinteaz pentru aceasta In chirurgie la acoperitul
rnilor mici si ferirea lor de aer.
In fotografie se intrebuint inainte de asemenea o sticl acoperit cu o pielit de colodiu acut sensibila cu clorurd sau bromur
de argint. Astzi se preferd gelatin sensibilizat.
liktasa artificialk, dup sistemul lui Chardonnet, e fabricat din
colodiu. Pentru aceasta, se trece colodiu prin tuburi capilare foarte
fine cu ajutorul unei presiuni 50-80 atmosfere. Firisoarele care es
din tuburi sunt trecute prin apa care ea alcoolul ; se formeaz: astfel
firisoare ca de mAtas, cari se Impletesc cte mai multe (10-20)
la un loc. Acestea sunt strlucitoare ca mtasa, dar au neajunsul
c n'au destul trie la rupere si mai ales in starea urned se rup
si mai lesne. Matasea artificial, care se mai face si in multe alte
feluri, nu poate inlocul pe cea naturald ; ea se intrebuinteaz totusi pentru store eftine si de efect.
Celuloidul se fabric din celulozbi slab nitrat si camfor.; amestecul umed incAlzit la 50' 600 e apsat cu putere cu o presg. Masa
compact formata astfel e tdiat incA umed cu ferestrul si presat apoi in formele cuvenite. AtAt fabricarea ca si obiectele fcute
din celuloid sunt periculoase, fiindc celuloidul se aprinde lesne. Cu
el se imiteaz fildesul, bagaua si se fac fel de fel de obiecte oarecum eftine. Prin adaugire de alte substante, naftalin, fosfat de amoniu, oxid de zinc, etc., se mai micsoreaz intr'un cdtv neajun-

sul lui de a se aprinde si arde lesne.


Praful de pwil ffiri fum se fabric din bumbac explozibil tra-

www.digibuc.ro

320

tat cu acetond sau acetat de etil. Se formeaz astfel o pastg, cu care

se fac foite mici; acestea ard mai Incet cev cleat nitroceluloza.
Dupa modul de preparare se poate regula iuteala de ardere si
prin urmare puterea exploziv. Se tntelege lesne, de ce acest amestec arde ail fum; se formeazd numai corpi gazosi. Se Intelege
de asemenea de ce arde repede aci in molecula nitrocelulozei se
afl destul oxigen care s'd oxideze carbonul si hidrogenul.
Bumbac mercerizat (Mercer, 1844). Amintim in treacat, a bumbacul care a fost tratat, dup' anurnite metode, cu hidrat de sodiu, captal proprietati speciale. Astfel, ia un lustru ca de mtas,
se face mai tare la rupt (20-80%) si mai potrivit la v'psit.

Hidrati de carbon.
Glucoza, levuloza, zahrul, scrobeala si celuloza sunt cunoscute

si sub numele de hidrati de carbon. Acest nume se trage dela


faptul c5.' formulele lor C6H1206, C121122011, (C61-11005)n cuprinde
lidrogenul si oxigenul in proportiile apei, pare ca: am ave C6(H20)6,
C6(H20)5. Aceast interpretare este cu totul gresit, de oarece con-

stitutia acestor corpi e mai complicata, fiind cea dat mai sus. Numele de hidrat de carbon se intlneste foarte des si de aceia 1-am
amintit si noi.

Fabricarea hartiei.
Hrtia se fabric din celuloz1 Inainte se intrebuint ca material
de fabricare numai zdrentele, si in special cele de in si de cnep.
Cu progresul industriei se Intrebuinteaz azi, in afar de zdrente,
si celuloz fabricat din lemne; aceasta din urmd (id ins o hartie
de calitate mai inferioar, care se macinA lesne si se inglbeneste
la lumina', dacal celuloza n'a fost bine curatit.
1. Pentru fabricarea hrtiei din zdrente se lucreaz: astfel. IntAiu
se prepara. pasta. Dupa ce s'au cut-Alit zdrentele, se descamal in
aparate speciale si se decoloreaz: cu clor (hipoclorit de calciu).
In urm'A, se tae fasmitele si se face cu ap un fel de aluat subtire. Dac6 e vorba sa.' se facg hrtie pentru scris, se adaug'd cleiu
si alaun, cari au de scop s'A impedice ca hrtia s fie sugaltoare.
Pasta astfel pregAtit se lucreazd astfel. LucrAtorul toarng pasta a-

ceast amestecat cu ap inteo sit foarte fin5 pe care o misca:


necontenit. In acest timp, apa curge prin sit, iar firisoarele de celuloz se lipesc intre ele formnd ca un fel de pAsl. and aceasta
are grosimea cuvenit, e deslipit de pe sit si pus' pe un postav; deasupra hrtiei se pune alt postav; pe urm' alt hrtie si tot
as mai departe pn se face un teanc care e pus la presA ca s'd
se stoara apa. In urm51, foile de brtie sunt uscate. Acest sistem
de lucru cu mAna nu mai e intrebuintat asfazi prea mult; Pam descris aici spre a se pute intelege mai lesne fabricarea cu masina.

www.digibuc.ro

321

2. Din lemne hrtia se fabricg astfel. Lemnul (de brad, mesteacgn, plop) e tgiat deacurmezisul in rotiti subtiri. Acestea sunt fierte

sub presiune cu sulfit acid de cakiu. In modul acesta celuloza


e curb:tag de substantele incrustante (sruri, path', rsing, si mai
ales lignina (sau lignoza) care se ingglbeneste la luming). Cu ajutorul unor masini speciale lemnul e prefcut in wring inteo pastg
de firisoare. Aceast past se albeste cu clor, se spalg bine, si se
amestec cu puting materie albastr (ultramarin, albastru de Berlin). Adugirea acestor substante are de scop s dea pastei o co-

loare albg de tot, cAci in realitate ea este glbue, cu tot albitul.


Coloarea galbeng a pastei i aceia albastrg a substantei adgugite
formeazg impreung (colori complimentare) coloarea albg. Pasta astfel preggtitg e trecut in masing, care o transformg incontinuu inteo
luirtie faret capete, adicg de mice lungime. Operatiile descrise la
lucratul cu mana se fac aici in mod automatic de masing.
Pasta sub formg de aluat subtire cade pe o sita. feirei capete care
se invArteste cu ajutorul a doi cilindri (ca un lant de bicicletg),
miscAndu-se putin in lung si in larg. Apa din pastg curge jos, iar
celuloza se adung pe sit sub formg de psig de hrtie. Aceastg
foae de hrtie e prins in urrn intre doi cilindri infsurati cu postay, care o stoarce de apg. Mai departe, alti doi cilindri inclziti
prind foaia de hrtie i o usucd complect. In urmg, hrtia e tiatg
in coale de mgrimele cuvenite.
Dacg se fabrica hrtie incleiatg, atunci in pastg se pune o solutiune de sacAz in hidrat de sodiu amestecat cu alaun. Sacgzul
pus astfel in libertate lipeste firele de celulozg.
Se intelege, dela sine, cg In realitate fabricarea hrtiei trece prin
mai multe operatiuni, in a at-or descriere nu avem nevoe s intrdm.
Se intelege de asemenea, cg se fabricg diferite feluri i calitti
de hrtie.
Vom spune numai, cg hrtia pentru hrtie monedg i pentru documente trebue sg n'aibg de fel materie lemnoasg si e fgcutg numai din zdrente de in care dau hartia cea mai rezistent.
Mucavaun sau cartnnul mai cuprinde cleiu, argila, etc.
Papler mach e facutal din pasta de hartie amestecat cu cleiu, coca de

scrobeall, nisip. Din ea se fac obiecte numite de papier mach. Pentru aceasta, pasta moale se pune in formele respective (farfurioare, tablale, tabachere, etc.) unse cu oleu, e presat si in urm obiectele uscate muiate in
cleu de in si iar uscate.

Conservarea lemnelor.
Lemnele pot fi conservate in urmgtoarele moduri :
1. Ferite de contactul cu umezeala, prin acoperirea lor
Tiipsire4
cu diferite lacuri. Aceste lacuri se fac sau din oleu de in
fiert, cu miniu, cerusg, alb de zinc, etc., sau din diferite rsine,
disolvate in spirt de lemn, etc.
21

www.digibuc.ro

322

2. lnjectnd in lemne, cu deosebire o solutiune de Calaican verde


(SO4Fe) si mai ales de Calaican albastru (SO4Cu).
3. Injectnd in lemne o solutiune de creozot. Aceastg substantg,

se obtine la distilarea lemnelor in vase inchise pentru obtinerea


acidului acetic si adeseaori si a smoalelor

gudroane de lemne.

Creozotul contine cu deosebire un amestec de fenoluri, ce se

obtin cu toluen : Cresoli (vezi pag. 297).


Pentru injectarea lemnelor, acestea sunt bine uscate, i in urm

puse in niste aparate in care la cald, se face vidul. Astfel urmele


de apg si aer din porii lemnelor sunt scoase. Imediat atunci se
injecteazg, cu putere, solutiunea de cupru sau de creozot in ele.
Astfel se pstreazg multg vreme, de oarece nici insectele nici
putregaiurile nu le pot atacg.
Traversele de fag pot s serveascg astfel 35 ani, pe cand altfel
de abig dureazg. 5 ani.
Acoperisul de sindrile ale caselor de targ se creozeteazg in mod
primitiv prin fumul care esg din vetre si care, in lipsa cosului, intr
in podul caselor.
XXXIX.

ACIZII.
Se numesc acizi corpii cari se formeazg prin oxidarea alcoolilor
primari sau a aldehidelor. Aceastg oxidare conzist in a inlocul
2H din grupul alcoolic prin 0 (CH2OH se transformg inCOOH).
sau a inlocui H prin OH in grupul aldehidic (CH.0 se transforma

in COOH).

Grupul COOH caracterizeazg functiunea acidg si se numeste


carboxil. El poate fi substituit odatg sau de mai multe ori In locul
hidrogenului din hidrocarburele aciclice sau ciclice. Pentru a numl
un acid ne servim de numele hidrocarburei, terminat prin sufixul
oic odatg, sau de mai multe ori, dupg numgrul carboxililor, d. e. :

/ COOH

COOH

CH3

C0113 COOH
COOH

COOH

Etanoic
(acidul acetic)

Etandioic
(aciclul oxalic).

COOH
Fen trimetanoic
(acidul trimesinic).

Bazicitatea acizilor se socoteste dupg numgrul carboxililor, ce se


afi in molecula lor ; astfel acidul acetic (cu un COOH) este monobazic, acidul oxalic (cu 2COOH) bibazic, acidul trimesinic, tribazic
acidul melitic, (C3(CO.OH)3) hexabazic.

Prepararea. Metodele generale, prin care se prepara acizii sunt


foarte numeroase ; principalele sunt urmtoarele :
1. Prin oxidarea alcoolilor primari 0 a aldehidelor :

www.digibuc.ro

323
a)

CH3

4- 20 =

CH3

+ I-120

CH2OH

CO.OH

Etanol (alcool etilic

Etanoic (acid acetic)

2. Ferbnd cu alcalile sau acizii minerali diluati cianurile radicalilor hidrocarbonati (Reactiunea lui Pe &got):
CH3

CI-I3
I

CN

+ N H3

KOH -4- I-120 = I

CO OK

Etan nitril (Cianura de metil).

Etanoat de potasiu=Acetat de Potasiu.

Proprietti. Intre reactiunile acizilor cele mai principale sunt


urmtoarele :

1. Cu bazele ei pot da sAruri acide, neutre sau bazice :


COOH
C6 114

COONa

CH3
I

COOPbOH

\ COONa

OOK
Etandioat rnonopotasic=
Oxalatul monopotasic,
(Oxakteu( acsd de polasiu).

Fendimetanoat de sodiu
= Ftalatul bisodic
(Ftalatut neutru de sodiu).

Etanoat de plumb

(Acetalul basic do plumb).

Tot astfel cu alcoolii dau esteri acizi, neutrii sau alcoolici; d. ex.:

,C00(C2H,)

COO(CH3)

CH3

C81-14,/

COO(C2115)

LDOI-1
Etandioat monometilic =
Oxalatul monometilic,
(Oxalatul acid de metil).

LOCH2CH2OH

Etanoat de oxietil=

Fendirnetanoatul dietilic

= Ftalatul dietilic,
(Ftalatul neutru de etil).

Etandiol monoetanoic,
(Monoacetina glicolutui).

2. Distilnd srurile de calciu ale acestor acizi, obtinem cetone:


CH3

CH300.0 ..._._ c

CO

CH300.0 ' a

+ CO3 Ca.

CH3
Propanona=Acetona.

Etanoat de Ca.

Co H,

,_

C, H,

COO

Co H5

COO ..-..--

Ca --=

CO + CO3 Ca.
I

Co H5
Fenil metanoat de calciu
(Benzoat de ea/du)

Difenil metanona
= Beazofenona.

3. Daa distil5m srurile de calciu ale acestor acizi, amestecate


cu metanoat (formiat) de calciu, obtinem aldehide, precum :

www.digibuc.ro

324

CH300.0 >
CH300.0

Ca + H00.0\
.0ar.
H0O2'

CH3

+ 2CO3 Ca.

Etanal.

Metanoat de Ca

Etanoat de Ca

CHO

4. Acizii (sau srurile lor), calcinati cu hidratul de calciu, pierd


CO2 din grupul carboxil si dau hidrocarbure mai putin avute in
carbon decAt acidul :

CH3 COO > Ca + Ca (OH) 2 == 2CF14 + 2C031,a


CH3 COO

Metan.

Etanoat (acetat) de calciu.

Cg H4 < COO
COO > Ca + Ca (OH), = C61-16 + 2CO3Ca
Fen.

Fendimetanoat de Ca.
(Ftalat de calciu).

5. Srurile de amoniu ale acizilor, fiind calcinate, cu sau fail


deshidratanti, perd apa si se transforma in corpii urmatori :
a) Pierzand o molecul de apa dau amide, d. e. :
CH3

H20 =

COONH4
Etanoat (Acetat) de amoniu.

CH3
I

CONH2
Etanamida=Acetamida.

b) Perzand o a doua molecul de apa amidele dau nitrili.


CH3
1

CONH,
Etanamida

CHs

H20 = I

CN

Etan nitri1=Acetonitril (cianura de metil).

Pe propriettile 2, 3, 4 si 5 sunt bazate unele metode de preparare a hidrocarburelor, aldehidelor, cetonelor si nitrililor.

Acizii monobazici.
Starea naturalii. Acesti acizi sunt foarte raspanditi in natura atat
in plante cat si in animale. Ei se gsesc sau in stare liber sau in
combinatiuni cu glicerina sau alti alcooli. Astfel metanoicul (acidul
formic) exista in furnici, urzici, sudoare, etc. Etanoicul (acidul acetic) liber si sub forma de esteri s'a gsit in diferite plante; cativa
dintre homologii sai inferiori, s'au gasit in untul de vacA, capra etc.
Materiile grase sunt esterii glicerinei cu diferiti acizi grasi si in
special cu hexadecanoicul (acidul palmitic), octodecanoicul (acidul
stearic) i octodecenoicul (acidul oleic). Fenil m-tanoicul (acidul
benzoic) exist in smirn si inteo anumita combinatiune in urinele
ierbivorilor. Fenil propenoicul (acidul cinamic) se gseste in Balsamul de Tolit, in rsina Styrax si in alte substante.

www.digibuc.ro

325

Proprieteitile generale. Acizii monobazici prezintd aceleasi relatiuni intre temperaturile de fierbere i topire, pe cari le-am observat la alcooli i hidrocarbure. i la ei se observ ea' acizii cu caten
arborescentd ferb la temperaturi mai sedzute deck cei cu caten
liniard i cei nesaturati ferb mai sus deck cei saturati.

Metanoicul = Acidul formic.


HCOOH
Istoricul. El a fost descoperit de S. Fischer la 1760 in furnicile

Prepararea. Berthelot a falcut sinteza metanoicului infierbntnd


inteun vas mnehis KOH cu CO:

KOH + CO --= HCOOK


Forrniat de potasiu.

In cantifki mari se prepar inedlzind acid oxalic anhidru cu gli-

cerina ; astfel se obtine pAnd la 7510 din cantitatea teoreticd. In

aceast Incalzire, acidul formic se formeazd prin descompunerea


acidului oxalic :
H
1

I COO H

4- CO2

COOH

Prepararea aceasta se face in aparatul fig. 280. In retorta de


sticl C se pune amestecul i ce distild se adun
In R, iar prin teava deschisd ese CO2.
Pro prietti. Aeidul for-

mic este corp lichid mobil, cu miros pdtrunzdtor


si cu densitatea 1,23. La
00 se solidified and cristale, cari se topesc la

+ 8,6. El fierbe la 990


si e foarte solubil In apd,
alcool i eter.

Fig. 280. Prepararea acidului formic. t

Etanoicul = Acidul acetic.


CH3COOH.
Istoricul. El a fost gsit in ()ter (vinum acidum) de B. Valentin, iar hi

secolul XIX s'a oblinut pur si cristalizat.

Acidul acetic se prepard prin metoadele urmkoare :

www.digibuc.ro

326

1. Oxidnd alcoolul prin negrul de platin (Vezi pag. 225).


2. Acidul pirolignos. Acidul acetic se mai prepar, in cantitti
mari, prin distilarea uscat a lemnelor 'in vase inchise; in acest caz,
1nainte de a fi purificat, se numeste acid pirolignos.
Lemnele tiate in bucti (cu o lungime de 60 cm.), se introduc
intr'un cazan de metal A, care are o capacitate de 1m.C. si este inclzit pe cuptorul f. Productele distilrei trec prin niste tevi metalice in fcitoarele B, unde se condenseaz i curg int'o camerl
subteran in vasele C.
Aceste producte sunt compuse din:
27-30 la 100 kgr. lemne.
23-30

Gaze

Ap acid

7-10
28-30

Smoal
Crbune

a) Gazele sunt amestecuri de hidrocarbure continnd cantitti


Ipari de CH4 de CO si CO-2. Ele sunt conduse in cuptorul f, unde
sunt arse.

n TronT

fl

DiTarilarn

.1012.1E147
4r11:1

won

'

k\`

hArtr7

Preir'

II

1( '4.

liteM111013*
76111UP

MEW

MOM
giliT,9,8111410
4111M11

Fig. 281. Prepararea acioului pirolignos.

brApele acide sunt formate din ap, care contine acid acetic,
(10%), alcool metilic (1--2/0)

i acetona (0,1 0,5%). De asemenea


mici cantitti de acid fermic si de alti acizi homologi, fenoli, etc.
Smoalele seamn cu cele dela distilarea crbunilor de LAmnt ; contin ins mai multi fenoli, impreuna cu eterii lor metilici,
foarte putine baze.

www.digibuc.ro

327

Ape le sunt neutralizate cu ap de var, prin care se formeazi

acetatul de calciu, care rmne disolvat, i apoi se supune la distilare, obtinnd alcoolul metilic amestecat cu acetona. Solutiunea
apoas6 rmas se evaporeaz si se cal-

cineaz4 acetatul de calciu impur obtinut. Acetatul de calciu rezist la cal-

scinare, pe cnd substantele strine sunt


distruse si carbonizate. El este disolvat

din nou in

ap, tratat cu SO4H2.


Acidul acetic format se scoate prin o

nou distilare.
Experienta. Putem face In mic distilarea uscat a lemnelor, incalzind in epru-

beta (fig. 282) ateva aschii uscate, sau


mai bine putin rgturI de lemn. Dupl
ctir timp putem aprinde gazul ce se desvolt& prin tubul sublire.

Proprietti. Acidul acetic este un


lichid mobil, cu densitatea 1,05 la 200.
El fierbe la 118; prin rdcire da cristale, cari se topesc la 17.

El d numeroase sruri cu metale,

numite acetati, din care multe se in- Fig. 282. Distilarea uscata a lemnelor.

trebuinteazA In comert si In indstrie.

Acidul benzoic

Fenmetanoic.

C61-15COOH.

El a fost gsit de Blaize de Vigenere in smirn (styrax benzoin). Pentru a-I prepar putem, intre alte, s inclzim smirna
pisat i amestecat cu nisip intr'o capsul de fer. Deasupra capsulei se pune o sit metalic, acoperit cu un con de hartie groas.

Acidul benzoic se sublimeaz In cristale la partea superioarl a


conului.

Proprietitti. Acidul benzoic cristalizeaz a foite lucitoare sau


In ace cari se topesc la 120 si distil la 250. El e putin solubil
in ap foarte solubil ins in alcool i eter, i formeaz sruri numite benzoati. El e acidul corespunztor toluenului C01-15CH3.

Acizi bibazici.
Acesti acizi sunt destul de numerosi. Multi din4re ei exist in
natur, in diferite combinatiuni. Mai Insemnati Intre ei sunt urrntorii

www.digibuc.ro

328

Acidul oxalic = Etandioicul.


Istoricul. El a fost descoperit de Savory (la 1773). A fost obtinut (1776) de
Seheele prin oxidarea zaharului cu acidul azotic iar sinteza lui din elemente
s'a fcut de Drechsel (1868).
Starea natural. El se gseste in mgcris (oxalis acetosella) i in
lased (boletus ignarius). Sunt lichene in terenuri calcaroase, cari
au jumtate din greutatea lor oxalat de calciu. El se mai ggseste
in pgmnt ca oxalat de fer (humboldtita), 0 in corpul
al animalelor sub formg de oxalat de calciu. Cte odatg, in stgri
nenormale, urina contine att de mult oxalat de calciu, in cgt acesta
se depune in bgsicg, dnd nastere la calculi sau pietre.
Prepararea. Sinteza din elemente a acidului oxalic s'a fcut

trecand CO2 asupra potasiului :


COOK

2CO2 + K2 ==
COOK
Etandioat dipotasic
= Oxalat de potasiu.

In cantiegti mari s'a preparat mult vreme prin oxidarea zaharului cu acid azotic. Acum insg se preparg incglzind rAzgtura de
lemn cu KOH la 2000 pe table de tuciu. Se obtine astfel 4/0 acid
oxalic si 0,510 acid formic.

Cristalizeazg cu 2H20 in prisme monoclinice cari, prin incglzire

pierd apa de cristalizare. E un corp otrgvitor, dacg se ingereaa


in cantitgti mari.

Incglzit cu SO4H2 se descompune cu usurintg in modul ur-

mgtor :
CO

= CO2 + CO + H2 O.

CO 01H
AO am preparat oxidul de carbon (pag. 153).
El poate da doug feluri de sruri esteri :
COOK

COOK

COOH

OOK

COOH

COOC2H5

&DOC2H5

COOC2H5

Etandioat monopo- Etandioat dipotasic


Oxalat acid de etil
Etandioat dietilic
tasic=Oxalat acid de = Oxalat netru de =Etandioat monoetilic. =Oxalat netru de etil.
potasiu.
potasiu.

Acidul oxalic si oxalatul acid de potasiu sunt intrebuintati in

vgpsitorie i la stersul petelor de cernealg.

Acizi-alcooli si acizi-fenoli.
Functiunea alcoolicg i fenolicg poate exist odat sau de mai
multe ori in molecula unui acid, mono sau polibazic. Se nasc astfel

www.digibuc.ro

329

corpi cu functiuni mixte, cari pot sA reactioneze in acelas timp


ca acizi, ptin grupurile carboxilice i ca alcooli prin grupurile alcoolice (primare, secundare sau tertiare) sau ca fenoli prin oxidrilii
fen olici.

Acidul lactic.
Exist urmAtorii doi acizi lactici isomeri:
CH, OH
CH,

CH OH

CH2

CO OH

CO OH

Acidul @ lactic=
Propanol z. oic.

Propanol 2 oic=Acidul
lactic de fertnentatie.

Cel d'intAiu nn s'a gAsit pAn acum in natur si a fost obtinut


numai prin sintez.
Acidul lactic de fermentalie, s'a gAsit de Scheele in laptele acru.
El e foarte rAspAndit in naturA. Se gdseste in muschi, sAnge,
lacrAmi, salivA, fiere, sucul gastric, etc. In sucul gastric se gAseste

mai cu seamA in tinerete. Toate variettile de lapte acru, borsul,


zeama de varzA si de castraveti, braga, contin de asemenea acid
lactic.

Proprietti. Acest acid e corp lichid, sirupos, cu densitatea 1,22,


foarte solubil in apA si in etanol. Prin distilare se descompune.
DA cu bazele sAruri numite lactali, ca:
CH,
OH

CO OK
Lactat de potasiu.

CH,

CH,

CH OH

CH OH

CO 0CaOCO
Lactat de calciu.

Acidul tartric = Butandiol dioic.


Acidul tartric este un acid bibazic i in acelas timp de dou'a ori
alcool secundar. El corespunde butanului i eritritei=--butantetrolul,
CH, OH
CO OH
CH,
CH,

CH OH

CH OH

CH,

CH OH

CH OH

CH, OH

CO OH

Butan.

Eritrita = Butan tetrol x-4_ Acid tartric.Butandiol dioic.

www.digibuc.ro

330

Starea naturalfi. El exista destul de raspandit In natura : In


struguri, seva vitei, gorun, ananas, papdie, garanta, cartofi, napi, etc.

Prepararea. El se extrage din tartru (drojdie de vin) care este


tartrat acid de potasiu.
Pentru aceasta tartratul acid de potasiu e transformat In tartrat
neutru, de calciu. Tartratul de calciu, trarat cu SO4H2 ne da SO4Ca
si acid tartric.
Proprietati fizice. Acidul tartric cristalzeaza in prisme mari, cu

Fig. 284. Cristale de acid tartric


dextrogir

Fig. 283. Cristale de tartru.

levogir

o fata hemeidric la dreapta sau la stnga (fig. 284), solubile In


alcool si apd si se topeste la 135.
Prima sinteza a acidului tartric s'a fcut tratand butan dioicul
dibromat 2, 3, cu Ag OH.
CO OH

CO OH
CH Br

CH Br

CH OH

2Ag OH -=

2Ag Br (Perkin si Dufifia 1860)


CH OH

CO OH
Butan dioic
dibromat 2. 3.

OH
Acid tartric =

Butandiol 2. 3. dioic.

Experienici. Amesteclm prti egale de acid tartric pisat cu bicarbonat


de sodiu de asemenea In praf. Punem acest amestec In ap. Se produce
o fierbere cu desvoltare de bioxid de carbon.

Explicare. Desvoltarea de gaz e datorita urmatoarei reactiuni :


COOH

COONa

CHOH

OH

CHOH

ONa

CHOH

2C0
CHOH

-f- 2CO2

2H20

COOH
C 00Na
Acest amestec se Intrebuinteaza la producerea apei gazoase In
sticle anumite, la facerea limonadelor rcoritoare, etc.

www.digibuc.ro

331

Intre sarurile minerale mai insemnate sunt urmatoarele:


COOK
COOSb = 0
CHOH

CHOH

CHOH

CHOH

COONa

COOK

Tartrat dublu de potasiu i Tartrat de potasiu gi de


sodiu (sarea lui Seignettej.
stibil (emetic).

Acidul tartric e intrebuintat n vapsitorie, pentru ros vapselele


(roztitor), iar sarea lui Seignette la prepararea solutiunii lui Fehling. Emeticul serveste ca vomitiv la produs varsauri.
Isomerii acidului tarttie. Se cunosc patru acizi tartrici cari
se deosibesc intre ei prin unele proprietati si mai cu searna prin
actiunea pe care o au asupra luminei polarizate.
Nu putem spune aici, pe scurt, ce anume este lumina polarizat. Amintim
numai, el ea se produce si studiazd cu un aparat optic pe care II putem asemul cu un microscop si care e numit aparal de polarizatie.
Acest aparat are drept ocular si obiectiv doul cristale 'de Spat de Islanda
preparate anume, nicoli. and nicolii se afla
pozitie anumit, se vede
lumin in aparat, iar cnd sunt asezati In alt pozitie, cmpul ralmne intu-

necat. Dac intre nicolii asezati pentru intuneric punem un tub cu o solutiune de

acid tartric, observam c se lumineaza din nou cmpul. Pentru a produce


iarsi intuneric trebue s invrtim nicolul dela ocular in spre dreaptd cu un
numr oarecare de grade. Zicem, el acest acid tartric e dextrogir. Daca

punem In aceleasi conditiuni o solutiune de alt acid tartric, observdm c ocularul trebueste Invxtit spre steinga. Zicem c acest acid tartric e levogir. Se
cunoaste i un acid tartric care n'are nici o actiune, adic lasa cmpul In-

tunecat. Acesta se numeste inactiv. Se cunoaste In fine al 4-a acid tartric


care e inactiv, dar care poate fi desfcut Intfun acid tartric dextrogir i altul
levogir. Acesta se numeste racemic.
Acest fenomen se intAlneste la multi corpi organici, care au prin urrnare
izotneri dextrogiri, levogiri, inactivi i racemici; zicem, c acesti corpi sunt
optic activi sau optic inactivi. A, glucoza este destrogird st levuloza este
levogird. Zaharul este dextrogir. Prin incAlzire cu acizi el se desface in
levuloz (vezi pag. 314) si devin levogir. Aceasta se Intmpl din
cauza c levuloza e mai mult levogird de cum e glucoza dextrogir. Din aceasta trecere a zaharului din dextrogir In levogir se trag numirile de interve.rtirea zaharului i zahar intervertit (vez1 pag. 314).

Acesti 4 izomeri au Irish' cu totii aceiasi formula de constitutiune;

nu e nici unul arborescent.


Pentru a explich acest fenomen, Pasteur il pune in legatur cu
forma cristalina. Unele cristale au, cum s'u spus, o 546 herniedried la stanga ; acestea dau o solutiune de acid tartric levogir.
Alte cristale au o fat hemiedrica la dreapta ; ele dau o solutiune
dextrogir.

In solutiuni, nu mai avem insa cristale. Fenomenul nu sta in legatura, prin urmare, cu forma cristalina ; el sta in legatara cu natura inssi a moleculei de acid tartric.

www.digibuc.ro

332

Pentru a explich acest lucru, Van't Hoff (olandez) i Le Bet


(belgian), aproape in .acelaS tirnp, si independent unul de altul, au
pus bazele unei teorii nou, care a ajuns in urm de cel mai mare
folos pentru chimie (1874).
Formule in spatiu. Acesti invtati au introdus notiunea de carbon asimetric. Un atom de carbon este asimetric cnd cele patru
valente ale lui sunt satisfAcute cu 4 elemente sau radicali diferiti.

and un corp e activ cuprinde intotdeauna cel putin un carbon

asimetric. Acidul tartric cuprinde doi atomi asimetrici. In adevAr,

al 2-a atom de carbon are cele patru valente satisfcute astfel


o valent cu 1 atom H, a doua cu OH, a treia cu grupul COOH
si a patra cu grupul de jos.
10

011

OH

OH

Acelas lucru 11 putem spunem si despre al 3 atom de carbon.


Pentru a explich, mai departe, cum un atom de carbon asimetric poate s6 produc activitatea optied, acesti invtati fac urmtoarea ipotez.

Ei consider atomul de carbon ca fiind asezat in mijlocul unui


tetraedru regulat 0 avnd cele patru valente indreptate inspre cele
patru colturi ale tetraedrului.
Dup aceasta ideie, atomii nu sunt asezati inteun singur plan
li7)

IWO

intr-o molecul, ci sunt


asezati in spatiu. Dupa

cum sunt asezate apoi

binate cu acest carbon,

putem ave un corp


idnexstpraotgiuir,

Iv:

0OH

Akt

Formula acidului tractic ar fi reprezentat

prin 2 tetraedri regu-

MH
O
lati uniti prin cte un

OH
fr
Fig. 285. Formulele in spatiu ale acidului tertric
levogir
dextrogir.

vrf si avnd celelalte


vArfuri unite cu H, OH
si COOH.

Figurile 285 arat formulele in spatiu ale acidului tartric dextrogir si levogir. In acidul tartric dextrogir, grupile H, OH, COOH
sunt asezate in directia miscrei acelor unui ceasornic ; in cel levogir aceste grupe sunt asezate invers.

www.digibuc.ro

333

Stereoizomeri si Stereochimie. Isomerii acidului tartric se deosebesc prin urmare intre ei prin felul in care sunt asezati in
spatiu diferiti radicali. Astfel de isomeri se numesc stereoizorneri.
Partea chimief care se ocup cu studiul fenomenelon de aceast na-

tur se numeste stereochimie. Ea adus chimiei nespus de multe


foloase in studiul teoretic al corpilor organici.

Acidul citric.
A fost preparat de Scheele la 1784 din sucul de ltnAe. El exist in numeroase fructe acide: portocale, chitre, mandarine, etc.
Din sucurile acestor fructe se extrage acidul
COOH
citric transformndu-1 in citrat de calciu, si descompunnd pe acesta cu S04112.
'

Propriet4i. Acidul citric cristalizeazA in


prisme cu o molecul de ap si se topeste la
HO CCOOH 1000. La 150 pierde apa de cristalizare si in
urm4 se topeste la 153. Acidul citric este triCH2
I

CH2
I

COOH
Acid cit
pentan-ol 3

bazic si monoalcoolic. El formeaz sAruri numite


citrati.
Se intrebuinteaz la facerea limonadelor (sare

de lme), la scosul petelor de rugin. Citratul


de magneziu intrebuintat ca purgativ (limonada
lui Roger) nu e amar, cum sunt multe sAruri de magneziu.
trric.Metil 3

ioic x 3 3.

Acidul salicilic
C6H4

/OH
\ COOH

Acest acid e destul de rspndit in natur ; astfel se gAsese in


stare liber in spiraea ulmaria si sub forma de ester metilic (salicilat de metil) in oleul de Wintergreen (scos din gaulthcria procumbens). E in acelas timp acid si fenol. Cristalele lui se topesc
la 155 si se sublim In ace frumoase cnd e IncAlzit cu incetul. Se

disolv putin in ap si foarte lesne in alcool sau eter.


E un antiseptic puternic. Intrebuintarea lui la conservarea alimentelor i bAuturilor e oprit. Salicilatul de fenil e cunoscut mai
mult de sub numele salol si e intrebuintat in medicing ; salicilatul
de sodiu este de asemenea intrebuintat in medicin :
CoH4

/OH
ODOCH3

Esenta de Wintergreen.

C6144

/ OH
Salol.

www.digibuc.ro

C6H4

/OH
COONa

Salicilat de sodiu.

334

Acidul galic = Trioxifenilmetanoic.

/OH

OH

C6142-0H

\COOH
El a fost descoperit de Scheele (la 1785). Este foarte raspandit
natura In numeroase plante, d. e. : In ciai, in cojile de mar, capsulele de quercus aegylofts i fructele de caesalpinia coriaria, etc.

In industrie se prepara prin ferberea taninului (acid tanic) cu

acizi diluati. Acidul tanic se transform prin hidratare in acid ga-

lic. E un acid monobazic si de trei ori fenol.


El cristalizeaa cu o molecul de apa in ace matasoase, se topeste la 2200 descompunndu-se. Este putin solubil in apa, mai
solubil in alcool si eter. Caldura Il descompune in CO3 si pirogalol.

/OH 1
C617." 2

OH 2
OH 3

/ OH 1
-= C, 113OH 2 + CO2

\ OH 3

\COOH 5
Acid galic.

Fentriol x. a. 3..Pirogalol.

Incalzit cu PhO C13 la 1300 se esterific cu el insusi, printeun


oxidril fenolic al unei alte molecule, si d nastere la acidul digalic.

/OH
H
Ca H
2-0H
\ CO

+HO
/0
c6 ILOH
1

--OH

\ CO OH

2 mol. acid galic.

Acid digalic.

Acidul digalic dupa primele lucrari alui Schiff se parea identic


cu acidul tanic. Astazi nu se mai admite aceasta identitate, si constitutia acidului tanic nu este Inc bine cunoscuta.

Cerneala cu acid galic (Leonhardi, 1855). Acidul galic a cu

srurile ferke un precipitat negru. Pe aceasta proprietate se sprijina

fabricarea cernelei cu acid galic. Pentru aceasta se amestea o


solutiune de sulfat feros cu o solutiune de acid galic, pufin acid
sulfuric si puling guma ; se mai adauga si Mina vapse de indigou.

Cnd scrim, cerneala e albastra. Cu timpul se face neagra. Iat


cum explicam aceasta. Pe 'Artie, acidul sulfuric e neutralizat. Sulfatul feros se transforma in atingere cu aerul in sulfat ferk. Acesta

www.digibuc.ro

335

d cu acidul galic precipitatul negru chiar in porii hrtiei ; scrisul


e prin urmare trainic.
Daca nu s'ar pune putin acid sulfuric, sulfatul feros s'ar oxida
prea repede In calamri i precipitarea s'ar face aicl. Cerneala n'ar
mai fi atunci o solutiune, care poate sa patrund in hrtie, ci un
fel de emulsiune care rmne la suprafata. Acest fel de cerneala are
neajunsul, cal fiind acida ataca penitele care se stria.' astfel foarte
repede. Se recomanda, a se clatl penita, dup intrebuintare, inteo
solutiune slaba de carbonat de sodiu sau a se infige inteun cartof.

Acidul tanic.
El a fost descoperit de Lwis in secolul trecut, In coaja de

stejar, unde se gaseste pana la 13I. Gogosile de ristic i in special


cele de Alep (gallae turcicae) contin pang la 62%. Se mai gaseste
In ciai i In multe alte plante.

Acidul tanic se extrage punand pulberea de gogosi de Alep


inteun aparat de extractie cu eter amestecat cu alcool nu prea

concentrat. Se formeaza doua straturi ; cel de jos este o solutiune


apoasa (apa ce se gsea. In alcool) concentrat de tanin, iar cel de
sus e format din o solutiune alcoolico-eterica de materii colorante
alte.

Acidul tanic e un praf, incolor sau putin galbui.


Se disolva foarte usor In apa, greu in alcool si de loc In eter. Are
gust astringent (face gura tung) i comunica acest gust bauturilor in care trece. De aceia, nu trebue sal fierbem prea mutt ciaiul
cu apa, caci disolva prea mult acid tanic si se face amriu. Prin
adaugire de lapte in astfel de ceaiu precipitam taninul cu albumina din lapte
-CO:ern gustul amariu.
Cu sarurile de fer da un precipitat negru (cerneala); din aceast
cauza se intrebuinteaza si el la facerea cernelelor.
Experienfel. Muiem o crp alba intai intr-o solutiune de sulfat feros
si pe urm intr-o solutiune de tanin. Prin uscare se fortneazk un precipitat
negru in toate fibrele si care nu se mai spal. Intrebuintarea calaicanului
(sulfat feros) de all cizmari la inegritul pielei (care cuprinde acid tanic)
se sprijina pe aceast reactiune.
.

Taninul coaguleaza substantele albuminoase ; din cauza aceasta


albusul de ou serveste la limpezitul vinului (In care se gseste acid

tanic). Daca vinul e prea sarac In acid tanic se adauga o mica

cantitate de acest acid inainte de a-1 bate cu albusul de ou. Pentru


acelas cuvnt se opreste sngele dintr-o rana spalata cu o solutiune
de acid tanic, sau cu vin (mai cu seama rosu).
Intrebuintarea. El se intrebuinteaz1 in industrie pentru tbcirea pieilor
pentru facerea negrelei (cernelei) de calitate bunk. Pentru aceast se trateaz.

1 kgr. de pulbere de nuc galick pe rind cu 14 litri ap. Dup filtrare se

adaoga solutiunei 500 gr. sulfat feros (calaican verde).

www.digibuc.ro

336

Se mai pune puting gunf arabica si zahar pentru a Se da iustru cernelei


si a o face mai putin curgaitoare.

Tilbcirea pieilor. Pieile animalelor a cum sunt luate dupd tru-

pul lor nu se conserva, putrefesc i prin urmare nu ar pute fi


intrebuintate la nimic daa nu ar fi supuse unei operatiuni preala-

bile, tablicirea. Prin tbcire pieile devin imputrescibile i capdt


insusiri speciale cari le fac a fi un articol indispensabil omului.
Tbcirea poate fi de mai multe feluri: 1) eu argseala; 2) tbeirea inineral ; 3) tfibaeirea ea uleuri, s. a.
Prepararea pieilor. Pieile, inainte de a fi supuse operatiunilor
tbdcirii propriu zise, sunt tinute mai mult timp in ap spre a se
curt de murdrie. In urm se procedeaz la curtatul parului.
Aceasta so face in mai multe feluri :
1. Prin provocarea unei fermentatiuni putrede.
Se iau pieile, se indoesc in sensul lungimei i cu prul In afard
se aseazd una peste alta intr o groapd sau cutie unde sunt lsate
40 ore. Fermentatia incepe cu desvoltare de amoniac i pieile se
inalzesc. Cldura i amoniacul lucreaz asupra tesuturilor pieilor,
le umfl, si face ca prul s se scoata usor.
2 Cu ajutorul laptelui de var.

Pieile sunt tinute timp de o saptmn In lapte de var din ce


in ce mai concentrat, i apoi curatite cu un aparat special.
Pieile bine curatite de par sunt supuse unei operatiuni care are
de scop de a unfl tesuturile si a le curt de carbonatul de calciu
ce s'a depus pe ele in cazul cnd depilarea s'a facut prin aiutorul
varului. Pentru aceasta pieile sunt muiate intr-o bae in care se pun
materii fermentescibile acide (ca tat-4e, escremente de animale
sau acid clorhidric ori sulfuric foarte diluati).
Pieile devin astfel, odat sau chiar de dou ori, mai groase de
ct erau, umflndu-se i sunt bune de tbdcit.

nhaeirea eu argsealh. Ca argseal se intrebuinteaz coaja


diferitilor arbori, de preferinta cea de stejar ; de asemenea gogosile de ristic, etc., corpi ce contin tanin.
Tbcirea se face in modul urmtor: Intr'o groap anume fcut
se pune pe fund un strat gros de 7-8 c.m. de tbceala ce a mai
servit odatd, peste aceasta un strat mai subtire de tbceal proaspt pe care se aseaza pielea, peste aceasta iar un strat d argseal de 3-4 c.m., iarsi o piele i a- mai departe pand ce groapa

e plind de 50 c.m. dela gur in jos. Deasupra se pane un strat


mai gros de tdbaceal proaspt si in urma un strat da 15-20 c.m.
de coaje care a mai foit intrebuintat. Peste acestea se toarnd ap

pdri ce groapa se umple si se las totul sd ,ste 2 luni Dula acest timp se goleste groapa, se pun pieile din nou la loc dar in
ordine inversa i intrebuintand ar,seald proaspt ; se la.' sa sta.
4-5 luni si iar se inlocuesc substantele tanante in acela.,; mod.
La a treia schimbare pieile stau 6-7 luni.
. In locul acestui procedeu se poate intrebuint Ian altul mai ex-

www.digibuc.ro

337

peditiv punnd pieile *in contact direct cu extractul de substante


tanante.
Pieile astfel preparate sunt curtite, uscate, unse, lustruite.
Tiblicirea mineralii. se face, intre altele, cu ajutorul alaunului (peatra acrd).
Pieile curdtite se cufundd lute() bae care contine alaun i sare de bucdtdrie.
Dupd 24 ore se scot si se pun la uscat. Prin uscare pieile se intdresc, nu mai
sunt de loc fiecskhile si trebuesc prelucrate In urmd in mod mecanic pentru
a le (la flecsibilidpa necesard. Metoda aceasta nu se poate intrebuint pentru
pielea de talpd. Tibneirea en uleiu. Dup ce pieile au fost preparate tocmai ca mai sus,
sunt intinse pe o mas I unse cu uleiu animal (de peste sau de balend) sau
LU unt-de-lemn, In urtn sunt frimntate pin ce uleiul intrd in ele, iar unse
iar frdmantate i as mai departe pand: ce grdsimea nu mai este absorbit.
Dupd aceasta, pieile sunt atrnate pentru a le use putin de apl si in fine
puse grmadd intr'o camerd: cldicic unde sunt tinute mai mult timp. Excesul de grdsime se deprteazd cu o solutie diluat de soda:. In modul acesta
se fabrica as zisa piele de cdprioard.

Titbacirea pielei este datorita faptului c taninul se combinec cu


substanta albuminoidic a pielei intocmai cum se combin cu substantele cleioase, dnd nastere la compusi cari nu putrezesc.
XL.

AMINEL E.
Aminele sunt corpi, cari rezult prin inlocuirea unuia sau tuturor atomilor de hidrogen din amoniac sau hidrat de amoniu prin
-radicalii mono- sau polivalenti ai hidrocarburelor. Dupa numrul
substituirilor fcute in molecul, aminele se numesc primare, sezundare sau tertiare, i In sfrsit, amoni cuaternari, d. e.
/ CH3
/ CH3
CH3

NH
\H

Metilamina

(amina primars).

/ CH3

N CH,

\H

Dimetilamina
(aminit secundarl).

/CH3

NCH3
\ CH3

Trimetilamina

(aminit terliarl).

H
H

HO-

\H
Hidratul de metilamoniu
(hidratul aminei primare).
(hipotetic)

ClN HH

\H

Clorura de metilamoniu
(clorura aminei primare).

/ CH8

HO

N -- HCH3

/ C113

CIN

(hidratul aminei secundare).


ihipotetic)

/ CH3

HON

C H3

CH3

\H

Hidratul de trimetilamoniu
(hiciratul aminei tertiare).
(hipotetic)

\H

\H

Hidratul de didietilamoniu

CH3

Clorura de dimetilamoniu
(Clorura aminei secundare).

CN

/ CH,
CH

\H

Clorura de trimetilamonitx
(clorura aminei tertiare),
22

www.digibuc.ro

338

/ CH3

HON

C H3

CH3

/ CH3

ClN

\ CH3
Hidratul de tetrametilamoniu
(hidratul amoniului cuaternar).

k,ri3

\ CH3
r Clorura. de tetrametilamonitt
(clorura amoniului cuaternar).

Radicalii substituiti pot fi i deosebiti, d. ex.:

\H

Fenil metilamina.

/ CH3

/ CH3
NC,113

/ CH3
NC6113

HON
C31-17
C2H5

\ C3HT

\ C4119

Fenil propil metilamina.

Hidratul de butil.propil-etilmetil anionic.

Acesti corpi se mai numesc i monoamine, fiindc molecula lor


se ,formeazg din o molecula de amoniac. Se cunosc i corpi cari
se formeazg din douh sau mai multe molecule de amoniac; acesti
corpi se numesc diamine, triamine, etc.:
Monoamine:

Triamine:

Diamine:

CH2NH2
CH3N112

/ I\11-12

C3113 NH3

\ NH3

CH2NH2
Metanamina=Metilamina.

Etandiamina z.

Fen triamina.

Toate aceste exemple ne dovedesc cg in realitate in o amin


grupul monovalent (NH2)' = amidogen, inlocuege OH alcoolic sau
fenolic.
Istoricul. Aminele primare au fost descoperite de Wartz. la 1849. Hofmann
(tot In 1849) a 0:sit o noua metodd de sintez1 prin care a obtinut nu numai
aminele primare ale lui Wfirtz, dar a putut descoperi celelalte amine i amonii
cuaternari. Cateva amine Ins se cumWeau cu mult mai inainte; astfel anilina (fenilamina) fusese descoperit. la 1826 de Unverdorben prin distilarea
uscat a indigoului.

Starea naturalii. Aminele se gAsesc in mare cantitate in productele de distilare ale cgtbunilor de pgrniint si ale materiilor azotate (coarne, carne, alcaloizi, etc.). In seul de pe lana oilor, Buisine
(1887) a &sit metilamina i trimetilamina. Tot astfel metilamina

s'a ggsit in planta Mercurialis annua, si de aceia numit i mercurialinO ; trimetilamina s'a ggsit in srgmura de scrumbii i in numeroase plante (sorbus aucuparia chenopodium vulvaria).

Prepararea. Aminele, cari se gsesc in naturg se pot extrage

fie ch un curent de vapori de apa, dupg ce s'a alcalinizat lichidul,


fie tn alte moduri mai complicate.
Intre metodele sintetice, prin care se preparg aminele, mai insemnate sunt urmgtoarele:
1. Hidrogennd nitrilii (Mendius):

www.digibuc.ro

339
CH3
I

CN

CH3

+ 2H2 -=

Etan nitril.

CH2NH2
Eti lamina.

2. Hidrogennd derivatii nitrici (Zinnin):


C5H11NO2
Nitropentanul.

2H20

3H2 = CbH11NH2

Pentan amina (amilamina).

Acest procedeu e intrebuintat in fabrici la fabricarea milioanelor de chilograme de anilin de care are nevoe industria materiilor colorante.
Prin metodele acestea obtinem numai amine primare.
3. Tratnd amoniacul cu eterii haloizi (Hofmann):
NH3 + C2H51 = C21451\11131
lodura de etilamoniu.

Acest corp tratat cu hidratii alcalini d etilamina prin distilare:


C2114\7E131 + KOH = C21-15N1-12

Kl + H20

Prin acest procedeu se obtin aminele primare, secundare si tertiare, aci iodura de etil lucreaz In urm i asupra arninelor formate, ca si cum ar lucr asupra amoniacului. In acelas timp se
obtin i amonii cuaternari.
Proprietkti. Prima termeni ai aminelor sunt gazosi, ca amoniacul,

termenii medii sunt in genere corpi lichizi la temperatura ordinar


foarte volatili i cei superiori pot s.' fie si solizi.

Temperatura de fierbere a lor creste cu at ne uram In seria

homologilor adevrati, fiind mai inalt pentru aminele hidrocarburelor ciclice.

Poliaminele au temperatura de fierbere cu mult mai sus cleat


monoaminele.
Unele au un miros neplcut, care aduce cu mirosul de peste stricat.

Principalele proprietti chimice ale aminelor sunt urmtoarele:


1. Amine le primare, fie ele mono- sau di-amine, etc., tratate cu
NO.11 dau reactiunea urmtoare:
C2115NH2
NOOH = C21150H + N2 + .Hz 0
Etilamina.

Acid azotos.

Etanol.

Aminele cu catene ciclice nesaturate, sub forma de sruri, dau


cu acidul azotos la rece niste sruri speciale numite seiruri de diazoniu

; d. ex. :

C6H5 (N2).Cl

C6115NH3.C1
Clorura de fenilamonin.

Acidul azotos.

2H20

Clorura de fenildiazoniu.

Aceste sgruri de diazoniu fiind inalzite cu ap dau nastere la


fenolul corespunztor si la desvoltare de azot :

www.digibuc.ro

340

C6H5(N2).C1

H.OH = C6H5OH

N,

HC1

Fenolul.

Clorura de fenildiazoniu.

Putem zice, prin urmare, a." prin acidul azotos putem inlocu
grupul NH, prin grupul OH si putem trece dela o amind primarei
la un alcool sau la un fenol.
2. Monoaminele, diaminele, etc., fiind derivati ai amoniacului, au
propriet5.ti bazice ca amoniacul si se pot combita direct cu acizii
haloizi sau oxigenati, dnd s'ruri la fel cu srurile de amoniu.
(CH3)2NH20NO2

C6H5NH3C1
Clorura de fenilamoniu.

Azotatul d dimetilamoniu.

Anilina = Fenilamina.
C6 115 NH2

Istoricul. Numele de anitind vine dela anil, care In limba poretigez 5. insemneaz indigo; prin distilarea uscat a acestei substante s'a obtinut anilina
de Unverdorben la 1826. Numele i-a fost dat de Fritsche (1841).

Prepararea. Anilina se prepar reducnd prin hidrogen nitrofenul:

C6H5N05 + 6H = C6H5N1-12

21-120.

Aceast hidrogenare se face in industrie, de obiceiu, prin fer


acid clorhidric sau acid acetic.
Experientd. Intr'un balon de vre-o jumtate de litru, punem 50 grame
de grIunte de staniu, ativ centimetri cubici de nitrobenzen si din timp
In timp turnm ate putin acid clorhidric concentrat. Misa.m mereu balonul as ca totul s se amestece. Dacd se inalzeste prea mult amestecul, punem balonul In ap5. rce. Cnd mirosul de migdale amare dispare,
atunci reducerea nitrobenzenului In anilin s'a terminat. Turnm atta ap
ca s se disolve sarea care se formeaz1 In reactiune, scurgem lichidul In
alt balon i adlugin att solutiune de hidrat de sodiu pn ce precipitatul alb care se formeazk la inceput se disolv din nou. Pe suprafata lichidului se adun un oleu ; acesta este anilina. Pentru a o extrage putem
pune eter i pe urm5., dup ce amesteam totul, s ne servim de palnia
de. separare (pag. 262).

Vom descrie Ins un alt mijloc, care se Intrebuinteaid des in laborator


despre care am vorbit adesea pn 'acum, anume :

Distilarea en vapori de ap. In balonul d (fig. 286) arzat


se pune amestecul cu anilind. In vasul de tinichia a se fierbe ap5. Vaporii de ap trec prin tubul c, intr In lichidul cu anilin si trec In rIcitor.
0 data" cu vaporii de apei trece si anilina, formndu-se astfel un lichid
lAptos. Cind distilatul e limp ede c apa, oprim Inalzirea; aceasta insamn c anilina a trecut toat pang In acest moment. Lslm lichidul s
se limpezeasc5, scurgem partea de deasupra intr'un vas si turnm restul
care cuprinde anilina intr'o pllnie de separare. Dupl ce anilina s'a arzat

www.digibuc.ro

341
la fund, deschidem robinetul i culegem anilina intr'un pahar. In apl ramane disolvat o cantitate oarecare de anilina care se poate sepal- saturnd apa cu sare si extragAnd cu eter.

Fig. 286. Distilarea cu vapori de api..

Proprietiiti. Anilina e un lichid incolor, cu miros slab, carac-

teristic i e mai grea dect apa (1,04). Se topeste la 8 si fierbe

la 183. Este putin solubilg in apg (1 gr. in 30 gr. ap), usor solubil
alcool sau eter. In aer se inegreste, oxidndu-se prin oxigenul din aer.
Experienfei. Punem putin anilin Intr-o eprubetd i turnIm acid sulfuric diluat. Se formeazd un precipitat alb de sulfat de anilind SO,(C,H,NH,),.
Prin fierbere cu apd se disolvd i prin rdcire cristalizeaz.

2. Punem o picdturd de anilind In apd, Inteo eprubetl, si addugam o


solutiune filtrat de hipoclorit de calciu (clorur de var) In ap. Se formeaz o coloratiune violet intensa.
3. Disolvrn inteo eprubet ctev picdturi de anilind In acid clorhidric
diluat, fcim bine cu ghiat
addugdm puthid solutiune de azotit de sodiu. Se formeaz o solutiune limpede in care se afl clorur de diazoniu.
Incdlzind aceasta solutiune se produce o desvoltare de gaz (azot) si se
formeaz fenolul care rmne disolvat in apd si se poate recunoaste dura
mirosul lui caracteristic sau cu o picdturd de FeCI, (coloratiunea violetd).
Substanta r4inoas ce se formeaz in acelas timp i pluteste deasupra
lichidului e formatd din oarecare irnpuritti. Aceast experient corespunde

cu teoria; s'a inlocuit adical NH, prin OH i s'a obtinut un fenol dinteo
amind arnica.

www.digibuc.ro

342
Intrebuinfarea. Anilina cativh din homologii si servesc la prepararea
unei serii Intregi de materii colorate numite colori de anilind.

Toluidine. Exist trei toluidine dui:4 cum grupul amino este


/ CH3
in orto, meta sau para fata cu metilul: C6H4 NH,
Toluidina din comert e un amestec de orto si para.
Toluidinele curate se obtin hidrogennd derivatii nitrici ai toluenului.

Ele servesc in industria materiior colorante.


XLI.

MATERII COLORANTE.
Materille colorante si vapselele sunt corpi cu ajutorul ciirora
putem colora un alt corp. Corpii coloranti pot fi organici sau neorganici, naturali sau artificiali. Ne vom opr mai malt asupra materiilor colorante organice i cu deosebire asupra colorilor de aniUna. Vom spune totusi cateva cuvinte si despre unele din celelalte.
1. Colorile neorganice, naturale sau artificiale, sunt formate din
corpi neorganici. Ele servesc mai mult la zugravire sau pictur.
Aproape toate sunt insolubile in apa sau oleuri. Pentru vapsire,
sunt macinate, muiate cu apa sau oleu i intinse inteun strat subtire. Aceste colori acoper astfel numai suprafata corpului vapsit.
Amintim printre aceste colori numai pe urmtoarele: albul de

zinc, (Zn0), albul de plumb (ceruza), albastrul de ultramarin,

rosul de colcotar (Fe203), rosul de miniu (P13304), rosul de cinabru


(HgS) i foitele de aur i argint. Putem pune aici i vruirea. Une-

ori varul, care e cam galbui, e amestecat cu putinal vapse albastea"; din combinarea colorilor complimentare galben i albastru iese
coloarea alba ca zapada. Tot in acest scop se pune si sineala albastrei la rufe. Colorile verzi de arsen, foarte intrebuintate altadata,
sunt oprite astazi, fiind otrdvitoare.
2. Colorile organice naturale, scoase din plante, sunt prea putin intrebuintate astzi. Ele au fost inlocuite aproape cu totul de
colorile de sinteza, care sunt mai eftine, mai bogate in nuante de
tot felul si, daca nu toate, multe din ele tot ash de trainice. Chiar
la sate se vapseste astazi, din nefericire, prea putin cu vpseli
din plante.
Indigoul care se scoate, intre altele, din planta Indigofera tinctoria incepe 0 el s fie inlocuit prin indigoul de sintezd. El e intrebuintat la vpsitul In albastru.

3. Colori organice de sintezii. In 1856, chimistul englez W.


H. Perkin a preparat cea dintai materie colorant organica artificiala, moveina. In 1859 Verguin dela Lyon a preparat fuxina.

www.digibuc.ro

343

In urm, numrul materillor colorante preparate in laborator a crescut

repede si a luat nastere astfel o industrie care s'a desvoltat mereu


i a dat in comert materii colorante de sute de milioane de lei
pe fiecare an.
La inceput, materia prima pentru fabricarea acestor colori er.
anilina amestecat sau nu cu homologii ei. De aici se trage numele
de colori de anilini, sub care se cunosc in comert. Mai exact e
ins numele de colori sintetice, de oarece un numr foarte mare
de colori se prepar din fenoli, naften, antren i altii compusi obtinuti, fie prin distilarea fractionat a gudroanelor cArbunilor de
plmnt, fie prin diferite metode sintetice. Observm, cl nu trebue
s zicem cs aceste colori se extrag din gudroane, ca si cum s'ar
gasl gata formate; ele se fabricei cu corpi scosi din gudroane.
Constitutia colorilor de :millet. NIA. la 1880 et- un adevrat haos In ce priveste constitutia colorilor fabricate cu anilin.
Formulele brute CIOHI2N3C1, C22H2ON3C1, de pild, nu spuneau nimic

despre modul curn sunt legati intre ei atomii din moleculele acestor

substante. Emil Fischer, celebrul chimist dela Berlin, are marele


merit de a fi dezlegat in 1880, impreun cu vrul d-sale, Otto
Fischer, aceast grea si important problem. Acesti invatati au
ardtat, ea' aceste cloud materii coleraute deriv dela hidrocarbura
trifenilmetanul. In adevr, tratAnd aceast hidrocarbur cu acidul
azotic concentrat au cptat trinitrotrifenilmetanul, care prin reducere s'a transformat in triaminotrifenilmetan, sau paraleucanilina.
Oxidnd apoi paraleucanilina in prezenta acidului clorhidric au cptat prima din acele dou materii colorante (C191-112N,Cl), de la

care au plecat, adic parafuxina, demostrAnd astfel prin sintez


cea ce au gsit mai inainte prin analiz. A doua materie colorant
(C20H20N3C1) este homologul superior al celei dintAiu, si se numeste

fuxina ordinarei sau simplu fuxinei.


/ C2112

HC C2 Hg
CgHg
Trifenilmetanul.

C6 H4N112

HC C6H4NH2
C6H4NH2
Triaminotrifenilmetanul=
Para-Leucanilina.

C6H4NO2

HC CQH4NO2
\ Cg H4NO2
Trinitrotrifenilmetanul.

/ C6H4NH2

HOC C6H4NH2
\ C6114NH2.CI
Para-Fuxina.

Fuxina. Fuxina din comert este un amestec din cele doul materii colorante homoloage, i cristalizeaz in prisme verzue cu luciu
metalic. Este usor solubila in ap i in alcool, pe care-i coloreaz1
in rosu visiniu intens.

Parafuxina curata se obtine oxidnd cu clorura mercuricA

(Hg Cl2), acidul arsenic (AsO4H3), sau in alt mod, un amestec de

anilin purl (2 part si de paratoluidin (1 parte).

www.digibuc.ro

344
Clorura mercurica oxideaza in mod indirect cu ajutorul apei ce se gaseste
totdeauna, in mica cantitate in anilina. Reactiunea este urmatoarea :

H20 =

2HgC1
Clorura mercuroasit

2HgC15
Clorura mercurial.
(Sublimat corosiv)

2HCI

(Calomel)

AcidnI arsenic oxideaza reducandu-se in anhidrida arsenioas.:


2As04H3
Acidul arsenic.

3H20

As203
Anhidrida
arsenioasit.

20

In primul caz (cu HgC12) se cal:IA.t fuxina sub formA de clor-

hidrat ; in al doilea sub form de arsenit ; este nevoe prin urmare

de a o transformA apoi in cIorhidrat eliminnd complect anhidrida


arsenioasa, ce ce separ, pentruc materie colorant5. & nu fie otrvitoare
Experientii. Se face un amestec de 2 gr. de anilina si de 1 gr. de pa
ratoluidina; i se adauga. 5 sau 6 gr. de clorur mercuric& si se incalzeste
intr'o eprubetd, pe flacar directa, pana cand coloratiunea rosie nu se mai
inchide. Se las atunci s se receasc si se dis olv in apa obtinand o
solutiune rosie viinie foarte intensa.

Pararozanilina (C171-118N3.0H). Pararozanilina este baza parafuxinei si se obtine tratnd parafuxinA (clorhidrat de pararozanilin)
cu hidratul de potasiu :
C12H12N3.C1

K.OH = C12H18N3.0H

KC1

and e In stare absolut curat este o substant incolor, dar


capt usor o coloratiune roz, care a fAcut ca s-i se denumele
de rozanilina (anilina roz) inainte de ai se cunoaste constitutia.
Constitutia ei este urmtoarea
/ C6114NH2
HOC C8114NH2

G6114NH2

Ea se formeaz, ca faza intermediar, la prepararea parafuxinei


dup ecuatiunea urmtoare :
H2NC6H4.H
IL2NC6H4

H2NC61-14CH3
Paratoluidinil

+ 30 = H2NC6H4 COH 2H20


H2NC6H4 /

PararozanilinA.

112N00H4.11
AnilinA

Cum se vede, metilul paratoluidinei este care serveste de legltur metanicA la formarea acestor materii colorante. Aceasta pararozanilin6 Osindu-se in prezenta acidului clorhidric, ce se dezvolt

www.digibuc.ro

345

din clorur mercuric in timpul oxidatiunei (vezi reactiunea de mai


sus) dd nastere imediat la clorhidratul ei, adic la parafuxina, pierzAnd o molecul de ap.

H2NC6H4 \

1121\1"C6H4 COH + IICl .---- C


112N00H4

/ C61141VH2
Ce,H4NH2

+ I-120

CORINEL2C1
I

Pararozanilina

Parafuxin.

Tioletul de Paris, descoperit de Laut la 1861, a fost obtinut


tratnd fuxina cu iodura de metil :
COH4NH2

C61-14NH(CH3)

CC3H4NH2

+ 3CH31 =---

1 \ C6H4NH2C1

+ 3HI

CC6H4NH(CH3)
C6H4NH(CH3)C1

Violetul de Paris.

Tioletul lui Hofmann se obtine cu C21-15I in loc de CH,I.


Albastrul de Lyon are 3 radicali CO% substituiti:
C61-14NH(C2115)

C C6H4NH(C2H5)
I \ C31-14NH(C2H5)C1

C
1

C61-14NH(C61-15)
C61-14NH(C61-15)

COH4NH(C6H5)0
I

Violetul lui Hofmann.

Albastrul de Lyon.

Se cunoaste de asemenea verdele malachit, descoperit de Otto


Fischer:

C6H4N(CF13)3C1
C3I-14N(CH3)2
C61-1,

Fluoresceina. Am spus, ea' se obtin foarte multe materii colorante si cu alti corpi dect cu anilina. Dintre colorile obtinute cu
fenoli studim numai fluoresceina i derivatul tetrabromurat al ei,
eosina. Fluoresceina face parte dintr'o clasa numeroas de materii
colorante sintetice obtinute de A. Bayer, vestitul chimist dela Mnchen,

adied din asa numitele Ftaleine. Ea se obtine inazind anhidrida


acidului ftalic cu resorcina .-- fendiol (1.3) si de aceia se mai numeste : resorcinftaleina.
OH
/ C61-13

\0

OH + 2F120

C C61-13>
2C6H4

OH + CO I, , CO '>0
\ COOH

CH
-6-4

CO
Fendiol 1. 3=
Resorcina.

Anhidrida ftalicit.

Fluoresceina.
(Resorcinftaleinit)

www.digibuc.ro

346
Observare. SI nu se creada, a formula fluoresceinei e ash de complicatg
cum s'ar parea. Ea derivg din formula anhidridei ftalice in care s'a inlocuit
un atom de oxigen prin doua molecule dq resorcing, din care s'a scos o molecull de apa.

Fluoresceina se disolv In hidratul de potasiu dnd o solutiune


care e rosie prin transmisiune (and privim prin ea) si verde prin
reflexiune (cnd privim la ea). Numele de fluorescein se trage
dela aceast proprietate fluorescent de a ave dou colori. Aceast
proprietate o au solutiunile cele mai diluate de fluoresceing, chiar

1 la 10 milioane disolvant. E o materie colorana foarte cutat


atAt pentru coloarea ei at si pentru puterea ei colortoare.
Eosina e o materie coloranta rosie care deriv din fluorescein
prin inlocuire a 4 atomi de hidrogen din nucleurile resorcinei prin
4 atomi de brom. Serveste la facerea de cerneal rosie.
Constitutia ei este urmtoarea :

OH
C61-1Bro /

\0

/C7C6HBro /
\ OH
C6H4 .

CO

Vapsitoria.
Vom art in linii generale principiile vpsirii pAnzelor.
Experientd. Facem o solutiune de fuxing sau de acid picric in apa si
o impairtim In cloud. In o parte punem uu petec de lama si in alta unul de
bumbac. Dapg catva timp, spaldna amandoul petecele cu apa; lang amine
coloratd, bumbacul nu. Repetim experienta cu bumbacul, dupg ce 1-am
supus la urmatoarea operatic. Facem o solutiune nu prea diluatg de tanin,
sau de acetat de aluminiu i in aceast solutiune fierbem city& timp petecul de bumbac ; apoi lasam s se usuce si-1 introducem In solupunea de
fuxina. Acuma se va color.

Explicarea acestor experiente e in cele ce urmeaz5..


In industrie se intrebuinteaz diferite metode de vlpsit, dupl
natura fibrelor si a materiei colorante ce se intrebuinteaz.
In toate cazurile firele sau tesaturile ce voim s vpsim trebuesc
intiu splate cu foarte mare ingrijire pentru a fi curatite de grsime, care nu le ar permite s se imbibe cu solutia colorantg; apoi
trebuesc albite.

Splarea in genere se face cu solutiuni alcaline de NH,OH,

CO3K2, CO3Na2, mai mult sti mai putin concentrate, sau cu O.-

pun. Albirea se face cu bioxid de sulf, hipoclorit de calciu, ap


oxigenat, etc.
Mai multe materii colorante se fixeazg deadreptul pe flbr. Unele

www.digibuc.ro

347

se fixeazg pe lng, matase, (adic pe fibrele animate) si nu se


fixeazg pe bumbac, sau pe alte fibre vegetate. Altele din contra
se fixeaz pe bumbac si nu pe mgtase sau lng.
Astfel de substante se zic materii colorante substantive, pentru
Mill si mgtase sau pentru bumbac,
In aceste cazuri firele sau tesgturile pentru a fi vopsite, se introduc deadreptul in solutiele materiilor colorante (1) a cgror concentratie e determinatg prin experientg. Dupg ce se vgpsesc, se
scot, se usuc si apoi se spalg bine cu apg.
Alt procedeu de vgpsire conzistg in a produce deadreptul pe
fibrg materia colorantg, pe calea chimica; adicg imbibAnd mai intgi

fibra cu o substantg, lsand-o s se usuce si pe uring introducnd


fibra preggtit astfel, in solutia unei alte substante, care combinndu-se cu prima produce materia colorantg.
Am vgzut, cg unele materii colorante se fixeazg direct numai pe
unele fibre si nu pe altele; afarg de acestea mai sunt foarte multe
care nu se fixeazei direct pe nici un fel de fibre. Aceste colori se
numesc adjective. Pe toate acestea, putem s le fixgm pe orice

fibrg voim, cu ajutorul unor corpi numiti mordanti. In general


acesti mordanti sunt sgruri neorganice, mai ales acetati de alu-

miniu, (ca in experienta noastrg) de zinc, crom, fier, etc., cari sub
influenta vaporilor de ap sub presiune se descompun usor, dnd
nastere hidratilor corespunzAtori (coloidati insolubili) si acid acetic
volatil. Intre mordantii organici, cel mai important este taninul,
care se intrebuinteazg de obicei asociat cu emeticul; in acest caz
se formeazg un compus de acid tanic si oxid de antimoniu, care
este insolubil si fixeazg cu mare usurintg materiele colorante bazice. Pentru a vpsi, se inbibg 'ling fibra cu solutia mordantului,

ggsit prin experient cea mai proprie, apoi uscam fibrele si le

vaporisgm, adicg le tratgm cu vaporii de ap supra-incalziti, pentru


a insolubilizg mordantul care rmne fixat pe fibrg ; in urmg se
introduc fibrele astfel preggtite in solutia materiei colorante. Mordantul avnd proprietatea de a retine materiele colorante, fibrele
ramAn colorate.

Vapsirea fibrelor se face de obicei la cald, afarg de cazurile


cnd materia coloranta sau fibrele alterndu-se la cald, vpsirea
se face la re ce.

Imprimarea pe tes'aturi.
In genere, cnd tesgturile au aceiasi culoare pe ambele fete sau
acelasi desemn, ele sunt sau vgpsite, dupg ce au fost tesute, sau
tesute cu fire dej vpsite. In comert unele tesaturi si mai ales
(1) Disolvantii materiilor colorante sunt In general: apa alcalinizat sau
acidificatd, dupd cum avem o materie colorant& acid& sau bazicd, sau mai
rar alcoolul.

www.digibuc.ro

348

pnzele, au desemnuri acute numai pe o fat, pe cealalt desemnul este foarte slab sau de loc, sau chiar este un desemn care nu
coincide cu cel dntAi. In aceste cazuri, vpsirea a fost facut prin
imprimare.

Pentru aceasta, se Intrebuinteaz niste cilindri metalici cu desem-

nuri in relief, pe care se pune mordantul i materia colorant, incleiat cu putin gum, amidon, albumin, etc., ca s opreasc
materia colorant de a se scurge afar din relief. Pnza ce voim
s vpsim se trece printre cilindrul acesta, astfel pregtit, i un alt
cilindru cu suprafata neted, care se invrteste In sens contrar celui
dntai, si face ca pnza s fie In contact cu cilindrul vpsit. Se
intrebuinteaz attia cilindri cte colori trebuesc s fie pe desemn.
Dup imprimarea fiecArei colori, pnza trebue uscat, vaporizat,
bine spilat i uscat din nou.
XLII.

AMIDELE.
Amidele sunt corpi cari se formeaz prin substituirea hidrogenului

din amoniac prin radicali acizi. Ele pot fi primare, secundare,


terfiare, ca si aminele, d. e. :

/H

NH

CO CH3

N CO CH3

N CO CH3

CO CH3

\ CO CHg

COC6H5

Diacetamida

Benzamida
(amidi primarA).

Tr iacetamida
(amidA tertiarA).

(arnidA secundarA).

Acizii polibazici dau poliamide, d. e. :


N HE

CO N

NH2

CO N II2

CO
Carbodiamida=Urea
(diamida acidului carbonic).

Oxamida
(diamida acidului oxalic).

Prepararea. Metodele generate, prin cari se prepar

sunt urmtoarele :
1. Deshidratnd srurile de amoniu ale acizilor mono- sau polibazici.
CH3

CO ON H4

H20 =

Acetat de amoniu.

CH3

CO ON H4

CO N H2

2H20 =
CO N113 ; CO ON H4
Acetamida

Oxalat de amoniu.

2. Tratnd cu amoniac clorurile acide :

www.digibuc.ro

CO N Eltt
Oxamida.

349
CH3

CH3

CH2

2NH3 = CH2

CO CI

+ NH, Cl

CO N H2

Clorura de propanoil.

Propanamida.

Aceast metod se asamna cu aceia a lui Hofmann pentru prepararea aminelor ; aci lugm 'Mg clorure acide in loc de clorure de
hidrocarbure.

Carbodiamida = Urea.

0=C

N
N H2

Istoricul. Urea a fost descoperita de Rouelle (1773). WOhler la 1828 fcu


urea prin sinteza, iar Dumas la 1830, apropi urea de oxamida, considerind-o
ca o diamid. Sinteza ureei de catra Whler a fost cea dantii sintez. a unui
corp organic.

Starea naturalii. Urea se gseste In urina omului si a multor


mamifere. Omul elimineazA aproximativ 40 gr. uree pe zi. Ea provine din oxidarea substantelor azotate din corpul nostru.
Prepararea. Urea se extrage din urina omului in modul urmator :
Se concentreaza. 3-4 litri urina si se trateaza, dupa rcire, cu acid azotic
concentrat. Se formeaza astfel azotat de urea, care fiind insolubil se izoleaza
prin filtrare. Acest azotat de urea se disolv in apa, se decoloreaza la cald
prin negrul animal si se trateaza cu carbonat de bariu Azotatul de bariu format cristalizeaza mai intaiu i dupa filtrarea lui, solutiunea concentrata fiind,
depune urea.

Sinteza ureei s'a fcut in modul urmAtor :


1. Tratnd isocianatul de potasiu (carbimida potasic) cu sulfatul
de amoniu ; se formeazd isocianatul de amoniu, care (IA urea prin
transpozifie molecularez:

a) 20 : C=NK

SO4(NH4)2 = 20 : C=N(NH4) + S041(2-

Carbimida potasica
(Isocianatul de potasiu).

Carbimida amonia.
(Isocianatul de amoniu).

b) 0 : C=N(NH,) = 0 : C
Carbimida amonick

N H,
N Hs

Carbodiamida=Urea.

Aceast sintez e important din dou punct de vedere. Intiu, ea


ne arat Ca' poate s ia nastere chiar fr ajutorul vietei un corp organic, care e produs In organism cu ajutorul vietei. In al doilea rnd,

Intalnim aici un fenomen nou. Pnd acum am vazut, c un fenomen chimic se petrece cel putin 'hare doi corpi. Aici vedem, c
din carbimida amonicei cu anume proprietti se formeazg urea cu

www.digibuc.ro

350

alte .proprietti, frd ca s adaugAm, sau s luAm cev din molecula ei. Acest fenomen poart numele de transpozifie molecular&
Proprietiti. Urea cristalizeaz in prisme rombice lungrge, are
gustul asemntor cu al salpetrului, se topqte la 132, iar la o
temperaturd mai ridicat se descompune dnd diferite alte substage.
Sub influenta fermentului Micrococus uraee se transform in carbonat de amoniu :

/ NH2
CO

ONH4

4. 2H20 = CO

ONH4
\ NH2
Pentru acest motiv urina desvolt cu timpul mirosul caracteristic de amoniac.
Determinarea cantittii de ured, precum i a altor corpi continuti in urin, e de cea mai mare important pentru stabilirea unor
anumite boli. Ash, prin incAlzirea urinei cu solutiunea lui Fehling
se. poate art glucoza in caz de boal de zahdr.

XLIII.

NITRILII.
Se numesc nitrili, corpii cari se nasc prin eliminare a dou molecule de ap din srurile amonice ale acizilor organici, sau prin
elitninarea unei singure molecule dela amidele corespunztoare.
Clasa aceasta de corpi a fost creat de Dumas la 1847.
Ei se pot prepar intre altele prin metoda urmtoare:
Deshidratnd amidele prin incAlzirea cu anhidrid fosforic, P205;
d. ex.:
CH3

CH3

H20

=1

CONH2

CN
Etannitril
(Acetonttril).

Acetamida.

CONH2

CN

2H20 =

CN

CONH2
Etandiamida (Oxamida).

Etandinitri1=Cianogen
(Oxalonitril).

Din acestea se poate vedea cA prima amid posibil, metanamida (formiamida), ar trebui sa de, prin deshidratare, un adevdrat nifril, adicd homologul inferior al etannitrilului:
H

H02
CO.NH2
Metanamid
(Formamidtt).

www.digibuc.ro

=---

CN
Metannitril
(Formonitril).

351

Cercetrile noi au dovedit ins a constitutia acestei substante

este o altA si anume C=NH, in care avem un caz de carbon

bivalent. Aceast substantA este identicA cu acidul cianhidric, ce


se gseste in naturA, sau se poate prepar prin alte cdi, si a luat
nastere prin un fenomen de transpozi(ie molecular. Face parte
prin urmare din o clasA isomerA cu nitrili, adicA din clasa isonitrililor.
ProprietAi. 1. Nitrilii fierti cu KOH sau cu HC1 si apA, dau
acizii corespunzAtori fie liberi sau sub forma de sarea de potasiu
.

(reactiunea lui Pelligot).

a) CH3 CN + KOH + 1120 = CH3COOK + N143


Etan nitril

Acetat de potasiu.

(Acetonitril).

b) CH3CN + HC1 + 2H20 = CH3COOH + NH4C1


Acidul acetic.

Aceast proprietate e importantA pentru prepararea acizilor.

2. Nitrilii pot d amine prin hidrogenare (reactiunea lui Men-

dius 1861):

CH3

CH3

+ 2H2 --=
CN

CH2NH2

Etannitril.

Etilamina.

Acidul cianhidric.

C=NH
Istoricul. Acest corp a fost descoperit de Scheele (1782); Guyton de Morveau l'a numit acid prusic.

Starea natural. Acidul cianhidric se gseste In mai multe plante


fie in starea liberA, ca In arborele din insula Java, Pangium edule,
sau sub forma de glicozid, ca in migdale amare, florile de piersici,
foile de ciresi, smburii de piersici, zarzre, cirese, si in rAdAcina de
iatropa manihot. Tuica, ratafia, kirsul, contin mici cantitAti de acid
cianhidric.

Acidul cianhidric este un corp lichid, cu miros de migdale a-

mare si extrem de otreivitor. El fierbe la 26,5 si se solidificA la 150.

Densitatea lui este 0,697 la 18.


Aprins fiind, arde cu o flacArA albAstrue violetA.
Acidul cianhidric dA cu metalele sruri, care se asamAng in unele

proprietti cu clorurele, bromurele si iodurele. Intre acestea, mai


insemnat e cianura de potasiu.
Cianura de potasiu, CNK, se obtine descompunnd ferocianura
de potasiu prin calcinare. CristalizeazA in cuburi, ca si clorura de
sodiu, si ca si aceasta e albA. E foarte otravitoare, de aceia tre-.

www.digibuc.ro

352

bue s." se umble cu mult bgare de sam cu ea. Se intrebuinteaz


foarte mult in laborator pentru diferite scopuri si in industrie la
aurare si argintare, precum si la extragerea aurului (in locul mercurului) si alte.
Ferocianura de potasiu, (CN)6FeK14, si fericianura de potasiu,

(CN)6FeK2, sunt doi corpi intrebuiati in laborator pentru a produce precipitate sau coloratiuni caracteristice cu multe metale.

Exfierientii. Facem o solutiune de sulfat feros qi punem In ea fericianura de potasiu in solutiune. Se obtine un precipitat albastru.
2. Intr-o solutiune de clorur feric punem o solupune de ferocianur de
potasiu. Se obtine un precipitat albastru, numit albastru de Berlin. La
eolorarea artificial a agatelor am vorbit de acest albastru de Berlin.
3. Daca in sarea feroas, absolut curat, punem ferocianurd, nu cpatAm
precipitatul albastru. Avem prin urmare putinta s cunoaqtem claca o sare
de fer e o sare feria (cu fer trivalent) sau feroas. (cu fer bivalent).
Experientele 1 qi 2 sunt foarte sensibile. S se repete, pun.nd o pied-WO'. de clorur feric in solupune concentrat intr'un pahar, ji o pictur de ferocianur de potasiu in alt pahar. Miscam paharele aa ca piaturele s se usuce pe peretii fiecruia. Pentru cine nu observ bine, s'ar
pare c paharele sunt curate. Punem eke putin apd In fiecare pahar si
turnam pe urm din unul in altul. Se poate crede a se produce precipitatul albastru cu ap. curat. (experient de chimie amzant.).

Cianogenul =-- Etandinitril


NC CN.
El a fost preparat de Gay-Lussac (1811) descompunnd prin
aldur cianura de mercur :

(CN)21-Ig = N CC N + IIg.
E un corp gazos, foarte otreivitor i care arde cu flacard rozei.
Isocianatul de potasiu. Aceast sare se obtine inclzind cianura de potasiu cu Pb02 sau Mn02 cari functioneaz ca oxidanti:

C=N.K + 0 = 0:C=N.K

Isociantul de potasiu.

Cianra de potasiu.

Am intrnbuintat-o la preparatul ureei dupa metoda lui Whler.


XLIV.

PIRIDINE SI CHINOLINE.
Paralel cu seria fenului si a naftenului s'au gsit dota alte serii
cu consttutia la fel cu acestea, cu singur deosebire numai, el in

www.digibuc.ro

353

locul unui grup CH din ciclul fenului sau al naftenului se gAseste

un atom de azot. Toate aceste substante azotate sunt substage


hazice. Capii acestor seni sunt: Piridina i Chinolina.

CH N
HC

CH

HC

CH

HC

CH

IIC

CH

CH

CH CH

Piridina.

Chinolina.

Ambii acesti corpi pot priml substitutiuni in locul hidrogenului


ce au In moleculd ; astfel inlocuindu 1 prin radicali hidrocarbonati
obtinem homologii lor, iar inlocuindu-1 prin OH, CI, COOH, etc.,
vom avea corpi asemenea celor ce se obtin dela fen.
Homologii au foarte multi isomerii in aceste serii; astfel productele monosubstituite ale piridinei, d. e. : metilpiridina (picolina),
stint in numr de trei, dup'd pozittile pe earl le ocupa grupul CH3
fara cu azotul.

HC5

1C.CI-13

HC5

HC4

2CH
CH

Picolina it.

1CH
I

HC4

2C.CH3

HC5

1CH

HC4 2CH

CH

C.CH,

Picolina 2.

Picolina 3.

NumArul isomerilor pentru metilchinolin se riclicA la seapte.

Piridina este o substant lichid cu densitatea 0,986 la 00 si

fierbe la 116,7. Ea se extrage din. oleurile obtinute prin distilarea


coarnelor, oaselor si altor substante organice, in cari se gsqte
alturea cu mai multi homologi. Se Intrebuinteaza la denaturarea
spirtului, (pag. 282).

Chinolina este un lichid cu densitatea 1,095 la 20 si fierbe la


239. Ea se obtine prin distilarea oleiurilor de oase, gudroanelor
dela distilarea arbunilor de pamnt sau prin distilarea cu KOH a
unor alcaloizi ca : chinina, cinconina, strichnina, etc.
XLV.

ALCALOIZII.
Alcaloizii sunt compusi azotati cu constitutie nu totdeauna bine
,cunoscut, cari se produc : in plante (alcaloizi natural, in animale
28

www.digibuc.ro

354

(leucomaine), in timpul putrezirii materiilor organice (ptomaine)


prin sintez in laboratoare (alcaloizi artificiali).

S'a reusit a se face in mod sintetic mai multi dintre alcaloizii


naturali si a se afl, prin descompuneri treptate, constitutia unui
mare numr dintre ceilalti, Din toate aceste lucrri s'a putut vede,
c' alcaloizii sunt substage foarte complexe, mai in totdeauna ci
funcliuni multiple.
Istoricul. La 1792 Fourcroy observa mai intdiu el apa in care dospise
coaja arborelui Cincona er alcalind i deded un mic precipitat. La 1804
Sguin descoperi o substantd cristalind in opiu. Sertuerner intre 1804 si 1817
izold perfect substanta lui Sguin pe care o numi mrfind si pe care o caracteriz ca o baz alcalind, apropiind-o de amoniac. Dela aceast dat incepurl a se gdsi alcaloizi in multe plante intrebuintate in medicin. Astfel la
1820, Pelletier 0 Caventou izolar chinina din coaja de Cincona, stricnina
din plantele Strichnos etc. etc. Lucrdrile lui Wiirtz i Hofmann dela 1849
asupra amoniacilor compusi, faptul ca chinolina fusese descoperitd de Gerhardt la 1845, prin distilarea chininei, strichninei, etc., cu KOH, precum

piezenta bazelor piridice descoperite de Anderson la 1851 in oleurile animale,


fdcurd, ca studiul alcaloizilor sd fie reluat. La acestea se addogard fitomainele
in urma cercetrilor lui Selmi (1872) din Italia, si leucomainele in urrna lucrrilor lui Gautier (1882).

Starea naturali. In numeroase plante se gsesc unul sau mai

multi alcaloizi, adesea combinati cu taninul sau cu alti acizi.


In lichidele otrvitoare, secretate de diferite animale serpi,
scorpii, etc., precum i In lichidele produse in diferite boli, exista
numeroase substante toxice, la fel cu ptomainele, numite toxine,

iar in productle putrezirei cadavrelor se gsesc ptomainele tri


stare liber sau combinate cu diferiti acizi.
Extragerea alealoizilor. In genere, prepararea atcaloizilor naturali se face in dou moduri :
1. Fcnd s lucreze asupra plantei pulverizate o baz puternia
ca hidratul de calciu, care descompune sarea alcaloidului, combinndu-se cu acidul i punnd alcaloidul in libertate. Alcaloidul este
izolat in urrn prin diferiti disolvanti (benzen, cloroform, eter, alcool, etc.), sau prin distilarea cu vapori de ap, dac e volatil.
Se poate face si in mic aoeast extractie, punnd pulberea care
a fost tratat cu Ca(OH)2 (si uscat in urm) in vasul B (fig. 287),
din care eterul sau alcoolul extrag alcaloidul. Alcoolul sau eterul
distild din vasul A prin tubul t i condensAndu-se in vasul C,
curge peste substanta din B. In modul acesta aceiasi cantitate de
solvant lichid trece de nenumrate ori in jos si extrage alcaloidul
care apoi rmne in balon. Mai sunt aparate de felul acesta dar
mai perfectionate numite aparatele de extractie ale lui Soxhlet.
2. Se mai poate trath planta pulverizat cu acid sulfuric diluat
care formeazd cu alcaloidul un sulfat solubil in ap.
Aceast solutiune, izolat prin filtrare de restul pulberei, se trateaz1 KOH sau Ca (OH)2 pentru a se izol. alcaloidul.
Alcaloizii se impart in dou grupe, dup cum ei sunt fkuti nu-

www.digibuc.ro

355

mai din carbon, hidrogen i azot sau din carbon, hidrogen, azot
oxigen. Cei dinti se numesc i alcaloizi volatili, fiinda pot s
fiarb fr sl se descompue, jar ceilalti
alcaloizi ficsi, fiinda. se fiescompun
prin
Coniina se gseste in cucut (Conium

maculatum). E un lichid otrvitor.


Nicotina se gseste in foile de tutun;
in cele de Havana 2/0 i 111 cele proaste

8/0. E un lichid cu un miros foarte

neplcut; e foarte otrvitoare; o pic-

tur omoar un cine.

Tutunul a fost adus din America.


Cristofor Columb debarand in Cuba
a observat, ca indigenii tineau in gur
ate o tigar aprins de foi de tutun ;
cu fumul produs se aprau de insecte.
Dela numele Tabacos intrebuintat in
Haiti se trage numele de tabac intrebuintat in alte limbi, i pe care noi Il
avem numai pentru tutunul de tras pe
nas. Cultura lui in Europa a inceput in
1518 in Spania, de unde a fost introdus. in Franta de ambasadorul Jean
Nicot. Dela acesta se trage numele botanic nicotiana tabacum, dat plantei,
de nicotina numele alcaloidului.

Atropina se gseste in m itrgun. --

(atropa belladonna); cristalizean In ace


putin soluL ile in ap, solubile in alcol

E de asemenea foarte otrvitoare.


Are proprietatea de a dilat pupila ; Fig. 287. Extragerea alcaloizilor.
din aceast5 cauz e intrebuintat in
oculistia. De aci se trage numele de belladonna ; se zice c In
Italia se intrebuint mtrguili de femei ca s fac ochii mari

si s fie frumoase: Bella donna.


Morfina este in cantitate de 1O-15/ in opiul de Smirna, care
e sucul uscat al macului (paPaver sommferum). Cristalizeaz in

prisme mici, are gust amar si produce somn and e luat in can-

titate mic. E foarte otrvitoare. Se intrebuinteaz in medicin.


Opiul se scoate cr6stndu-se capetele de mac si lsnd s se in-

grow sucul lptos secretat de plant. El contine o multime de


alcaloizi, dintre cari, morfina este cel mai important. Mohamedanii mestea opiul in gur. ; iar Chinezii it fumeazA cu niste
lulele speciale. La inceput simt un fel de plcere in visul provocat astfel. Abuzul acestei deprinderi ruineaz organismul i constitue un vitiu ca alcoolismul din Europa. In Asia mia se pro-

www.digibuc.ro

356

duce vre-o 600.000 kg. si se vinde intre 100 si 200 lei kilograrnul.

Ca antidot, contra otrava, se recomanda cafea tare. In Europa

e o boala asemanatoare
produsa prin injectiuni
mor finomania
sub piele cu morfina. Un obiceiu foarte ran e si acela, intrebuintat
adesea la noi, de a se da copiilor mici ceaiu de flori de mac

spre a-i face sa adoarrna i sa nu mai planga.


Chinina se gaseste dimpreun cu alti alcaloizi in arborii din
speciile Cinchona (dela Cinchon sotia unui vice rege din Peru).
si care cresc In Wile tropicale, America de sud, India, etc. Din
vre-o 20 de specii, cele mai cautate sunt : Cinchona calisaya,
Cinchona succirubra i Cinchona Huanaco, cari cresr: pe Inaltimi
dela 1600 m.-2000 m. Coaja acestor arbori c iprinde 2 0.0. 3Vo
chinina.

Chinina cristalizeaza in ace matasoase, cu un gust foarte amar,


foarte greu solubile in apa i usor solubile in alcool, eter, etc.
In medicina se intrebuinteaza, mai ales, sub forma de sulfat
bizzic de chinind (C20I-124N202)2.SOIH2. greu solubil In apa, de clor-

hidrat si bromhidrat de chinina, foarte usor solubili In apa.


Chinina este unul din cele mai pretioase medicamente.
Mai amintim strichnina, brucina, codeina, cocaina, alcaloizi

ficsi foarte otrvitori, mai ales cei doi dntai, dar i ei destul de
Intrebuintati in medicin In anumite scopuri.
XLVI.

MATERII ALBUMINOASE I GELATINOASE.


Albusul de ou, casul, urda, sangele, carnea cuprind niste substante cari sunt de neaparat nevoe pentru existenta vietei. Aceste
substante sunt alcatuite din carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf
fosfor ; ele se numesc materii albuminoase. Constitutia lor chimica' este foarte complecs ; din ceast caned i studiul lor este
nespus de anevoios ; materiile albuminoase n'au putut fi refcute
prin sinteza. Se crede, ca greutatea lor moteculara ar trece de- 1500.
Prin fierbere cu acizi sau alcali diluati (adica prin hidrolizei) s'au
putut desface In niste substanse foarte usor solubile In apa, usor
digerabile, numite peptone, i aceste la randul lor In substante mai
simple bine definite, dintre care multe s'au obtinut prin sinteza,
adica in aminoacizi (avand functiunea mixta aminica si acida).

Prin destilarea uscata a acestor materii albuminoase (vezi pag.


353), s'au obtinut corpi foarte variati, ca : amine, amide, compusi
din seria piridinei i chinoleinei, sulfura si cianura de amoniu, etc.
Materiile abuminoase sunt produse numai de care plante de-a
dreptul din corpi neorganici. A nimalele le iau din plante si le transforma dupa trebuintele lor speciale.
Materiile albuminoase se pot imparti in : albumine, ilbrine
caseine.

www.digibuc.ro

357

I.Albuminele se impart la rndul lor in albumina din albusul


oului, albumina din serul sngelui, albumina din plante.
Experienle. 1. Diso1vrn un albus de ou in ap. Inclzim putina
solutiune limpede Intr-o eprubetd. So1utiunea se turbur. Zicern c
albumina se coaguleazei prin mnclzire. Intrirea albusului in oul
rscopt e datorit acestei proprietti. Coagularea are loc la 72. La
fel se turburd, si din aceiasi cauzd. urina unui bolnav de albuminuria.
Spuma dela sup e in parte formatd tot de albumin coagulat.
Cnd se face o fripturd bun, albumina se coaguleaz si nu las s
curg mustul din carne. lirda e albumina din lapte coagulat prin
ferbere.

2. Punem alcool in solutiunea de albuming ; aceasta se coaguleaz. Pe aceast proprietate se sprijin conservarea in spirt a animalelor si a preparatelor anatomice. Tot pentru aceasta se leag
rnile cu miez de pine si spirt ; sangele se opreste prin inchegarea
alburninei. In limpezirea vinului cu albus de ou, avem coagularea
albuminei prin alcool, dar mai ales prin acid tanic.
3. Punem putind solutiune de sublimat in o solutiune de albumina;
aceasta se precipit ; acelas lucru se intmpl i cu alte sruri.
Pentru aceasta se intrebuinteazd albusul de ou drept contraotrav,
mai ales in cazuri de otraviri cu sublimat.

II. Fibrinele cuprind fibrina din seinge, fibrina din muschi


fibrina vegetaki. Fibrina din scinge se coaguleazA singura,

cnd vine sAngele in atingere cu aerul. Se formeaza scinge

gat, care e fibrin cu globule rosii, i serul siingelui, un lichid


glbui care cuprinde albumina din snge. Prin inclzirea acestui
ser, adunat in abatorii, se capt albumin in industrie. Fibrina

curat e alb, dura, fragild i insolubil in apa, alcool sau eter. Se


disolv in acidul acetic sau in hidrat de sodiu la cald.
III. Caseinele cuprind : caseina din lapte i caseina din plante
(mazre, fasole, linte), numit legumind.
Experiente. 1. Punem putin acid clorhidric inteun pahar cu lapte.
Laptele se prinde prin coagularea caseinei. Cnd coagularea se
face cu chiag, avem casul sau brnza. Daca laptele a fost zmntenit sau nu, brnza e slaba sau gras. 2. Filtram laptele coagulat
cu acid clorhidric. Fierbem lichidul limpede; se precipita; aceasta
e albumina, urda.
Caseina din lapte face parte din ash nurnitii alcalialbiimiti adic
din albuminele solubile in alcalii. Am vzut, c formolul transform

caseina inteo substantd tare, galalitul, ce poate fi lucrata ca si


Celuloidul, (pag. 302 si 319).

IV. Gelatinele stau in legatur cu materiile albuminoase, ins

nu cuprind sulf. Ele iau nastere prin transformarea oseinei, sau cum
se spune mai bine, collagen-ului, materia albuminoas din oase.

In comert se extrage gelatina fierbnd in vase inchise (autoclave), sub presiune, oase de tot felul, cari au fost curtite mai
intiu de ramasitele de carne sau grasime. Solutiunea de gelatina

www.digibuc.ro

358

care se formeaz1 astfel e concentrat in vid i e lsat s se prind

prin rcire. Piftia format e tgiat apoi in foi care sunt uscate pe
plase de at.
Cleiul de pege (ichtiocolul) este gelatina curat; el se fabricl din
membrana intern a besicei inottoare a unui mare numr de feluriti pesti, si mai ales a morunului. Cleiul ordinar se fabric cu
rindsiti de piele, coarne, etc.
Gelatina e o substant incolor, transparent, frl gust si fr
miros. In ap rece se umfl, in ap cald se disolv dnd o solutiune care se prinde prin rAcire, piftia. Taninul precipit gelatina din solutiune, formnd cu ea o combinatiune care nu putrezeste. Din aceast cauz tbkirea pieilor se face cu tanin. Formolul o infreste ca i pe casein. Alcoolul precipita gelatina din solutiunii: limpezirea vinului cu cleiu. Prin ardere d un miros greu
de corn ars. (Aceste proprietti se pot art prin incercri in eprubeta).
Pasta de hectograf se face fierbnd vre-o 300 cm.c. apd, purand in ea,
putin ate putin, vre-o 100 gr. gelatina i adogind dup ce s'a disolvat ge-

latina vre-o 500 gr. glicerina. Amestecm bine totul, filtrm amestecul cald
inteo cutie de tinichea. Spuma sau bgicele cari se adun la suprafat le indeprtm cu o bucatic de carton. Prin rcire pasta e gata.
Cerneala de hectograf e fcut din violet de metil (amestec de fientametil
de hexametiffuxinci) disolvat in ap. 100/0. Intrebuintarea hectografului se
sprijin pe divizibilitatea mare a materiei din cerneal.; pe fiecare foaie se
ia numai un strat foarte subtire din cerneala prins pe pasta hectografului.

XLVII.

FERMENTATIUNI.
S'a observat inc5 de mult, c5 mustul de poame (struguri, prune,
mere), lsat in contact cu aerul, spumega prin dezvoltarea gazului
CO2, iar lichidul contine alcool in locul glucozei, care a disprut.
Acest lucru se numeste de obiceiu ferberea mustului. In modul
acesta se prepar vinul, rachiul de prune (tuica), tescovina si vinul
de mere si pere.
Se stie de asemenea, ea vinul rsat in contact cu aerul se ote-

tete prin faptul c alcoolul etilic din el se transform in acid

acetic. Laptele lsat in aceleasi conditiuni se increste, fiindca zaharul din lapte (lactoza) dispare si e inlocuit prin acidul lactic.
Acelas acid lactic se produce la facerea borsului din trte sau
la inkrirea (murarea) castravetilor si a verzei. Acidul lactic in acest
caz se formeaz prin descompunerea glucozei, care s'a format din
amidon.

De asemenea, orice substant organicA (lemne, cadavre, etc.) putrezeste eliminnd : amoniac, hidrogen sulfurat, CO2 si H20.

Toate aceste transformri se numesc fermentatiuni.

www.digibuc.ro

359

Cauza lor a fost dovedit de Pasteur inch' dela 1859. In toate


aceste transformari se petrece dup Pasteur un act vital si anume:
in fiecare din aceste cazuri se aflei o planted monocelular microscopicii,care adus de aer, sub forme de sfiori, se dezvoltd, traeste

i se inmullete foarte iute. Aceste microrganisme s'au numit


fermenti ; ei sunt de mai multe feluri si pot da nastere la numeroase fermentatiuni. Unii fermenti au nevoe de aer, ei se numesc
aerobi, a1ii trlesc fdr aer si de aceia se numesc anaerobi.
1. Fermentatinnea aleoolici se produce prin o planta microscopia numit sacharomyces cerevisiae (drojdia de bere), care se

nutreste cu glucoza, si produce alcool etilic i C09. Dupa Pasteur,


ea este cauza principal a fermentatiunii alcoolice, prin care se obtin
vinul, berea, tuica, rachiurile, romul i toate bbluturilor spirtoase fermentate. In timpul viefei lor acesti fermenli mai produc un prin-

cipiu activ, solubil in afi, fr

numit invertina, care are

proprietatea de a hidrat zacharoza sau amidonul si a le transformh


in glucoz. Glucoza format este transformat de fermentul organizat (sacharomyces cerevisiae) in alcool si CO.. Invertina face parte

din o serie intreagl de substante albuminoide numite fermenti


solubili sau neorganizati sau inch mai bine enzime.

Cercet'Arile noi (Buchner) au dovedit ins, cg fermentatiunea alcoolica si, se pare, orice alta fermentatiune e datorit acestor enzime. Fermentii organizati ar ave numai rolul s prepare enzimele.
Fernzentatiunea propriu zisei este prin urmare un fenomen
mic, i nu un act vital. Teoria vital a lui Pasteur nu se mai poate
sustine in stiint.
La facerea pinei, cnd aluatul dospeste, se petrece tot o fermentatie alcoolia Drojdia introdusg in aluat, prin invertin, transforml putin amidon in glucozA i aceasta e transformat in urma
in C09 i alcool. Acesti corpi dilatndu-se prin cldur", fac ca
aluatul s creased' in cuptor, si se pierd, in urm, din cauza
Transformarea glucozei in alcool se reprezint prin formula urmaoare : C6H1206 = 2C2H2OH
2C0?..
Pasteur a dovedit c pe lngA acestea se mai formeaza i alte
substante strAine ca : glicerina, acidul succinic, alcool propilic, alcool isobutilic si cu deosebire doi alcooli amilici cu catena arborescent.
Experienfii. In aparatul simplu fig. 35 punem o solutiune de micro sau
de glucoz amestecat cu citev grame de drojdie de here plmddit mai
intAi in apl. Punem totul la un loc caldut, vre-o 25. Dup eatv timp
se produce o spumg i in eprubet 5. se adunA bioxid de carbon. Dup5 o zi

sau doul, se poate constat ca lichidul nu mai are gust dulce si c in


schimb cuprinde alcool, care poate fi cules prin distilarea fractionata. Zaharul pns In aceleasi conditiuni nu fermenteazd deadreptul. El este desfacut mai Intai prin invertin, in glucoza si levuloz care sunt fermentate
apoi de enzima din drojdia de bere.

www.digibuc.ro

360

Fermentatiunea acetici se produce printr'un ferment organizat,.


numit mycoderma aceti, care transformA in acid acetic alcoolu/
etilic din vin sau din rachiuri (ce contin pAnA la 200/3 alcool).
Otetul. Otetul se obtine prin fermentatia aceticA produsl de
fermentul numit mycoderma aceti. Metoda cea mai practicA pentru
prepararea lui este urmAtoarea (Schtzenbach 1823).
Inteun butoiu (fig. 289) se mai pun afarA de fundurile obisnuite
incA alte douA funduri gAurite,

unul in B i altul d'asupra deschiderilor o. Intre aceste 2 funduri se pun strujituri de lemn,
putinA mycoderma.

Prin teava scurtA t se toarn


alcool amestecat cu 90 parti apA

Fig. 288. Micoderma aceti.

Fig. 289. Prepararea otetului din alcool.

care contin i putinA zeamA de cartofi, sfeclA sau orz. Alcoolul ajunge pe fundul B, de unde cade picAturd cu picAtur peste strujiturile de lemn, din cauzA cA gAurile fundului B sunt astupate cu
niste sfori inodate. Mycoderma transformd alcoolul in acid acetic,
care se adunA pe fundul inferior, de unde se scoate prin deschiderea r. Aerul necesar vietei fermentului intrA prin deschiderile o.
100 kgr. alcool consumA 69 kgr. oxigen din aer i dau 129,5 kgr.
acid acetic, pur anhidru, si 35,5 kgr. al:id. SA se obsesrve c vinul
se oteteste, pe cAnd spirtul nu. Aceasta inseamnA cA otetirea are
loc numai in solutiuni diluate de alcool in apa.
Otetul de vin cuprinde 2-30 acid acetic, precum i substantele din vin.
.Esenta de otet e o solutiune in apa de 70 acid acetic, coloratA cu caramel si aromatizatA uneori cu diferite arome.
Fermentatiunea lacticii se produce printr'un ferment special
bacillus lactis, care desface mai intAiu lactoza in galactozA
cozA i transforma apoi pe acestea In acid lactic. OdatA cu formarea acidului lactic in lapte, caseina (casul) se incheagA si se produce lapte acru.
Fermentatiunea putridA, prin care se descompun substantele
azotoase, and ca producte ultime : NH3, H2S, C09, si 1100, se

www.digibuc.ro

361

datoreste unor organisme microscopice, numite bacterii cari transforma substantele azotoase In corpi din ce in ce mai simpli pAna

cnd se reduc la acesti ultimi corpi. Prin actiunea bacteriilor,

materia organicA complicata e transformat in corpi neorganici, pe


care plantele ii transform din nou in corpi organici; in modul
acesta are loc in natur o circulatie continua' a materiei.

VinuL
Strugurii bine copti, cuetiti de pat-tile stricate, i pentru anumite
specii de vin stafiditi putin la soare, sunt striviti, in anumite aparate de pisat, si storsi la teasc. La noi se face adeseori aceast
operatie cu picioarele.
Zeama lor numia must este lsat in vase deschise, pentru a
ferment aproape trei sAptmni, i pe urrn e push' in butoaie mari,
In care fermentatia continu Inca pang in primdvar.
Dup ce s a asezat prtile in suspensiune i s'a depus i tartratul acid de potasiu, pe fundul vasului, vinul este tras in alt vas.
Ceea ce rmne se numeste drojdie. Atunci incepe fermentatiunea
a treia ce dureaza pnd la facerea complecf a vinului.
Pentru
vinul de Cotnar, trebue trei ani. In timpul fermentrii i conservrii se mai formeaza cantitati foarte mid de aldehid si de alcooli
superiori si mai cu seam esteri care-i dau gustul i mirosul plcut
al unui vin vechiu. Cantitatea de alcool coprins in vin variaz5. in-

tre 804-2004.
CidruL Acelas lucru se poate face cu merele sau perele bine
coapte. Obtinem astfel must de mere sau pere, si Vin de mere,
numit cidru.
.5ampania este un vin preparat in mod special si care cuprinde
bioxid de carbon sub presiune de 4-6 atmosfere.

e r e a.
In loc de mustul poamelor, se poate face o Mutur alcoolica
slab, numit Berea, care contine numai 2-60 o alcool, land orz,
hameiu, ap, i dospeald (ferment). Putem zice, c51 berea e o butur
alcoolicA produs prin fermentarea mustului de orz.
Orzul trebue s' fie de bun'A calitate si avut In amidon.

Prin hameiu se intelege floarea femea uscat dela Humulus

Lupulus.
Apa trebue s' fie usoar si curat. Operatiunea se face in modul.
urmtor :

Prepararea maltului. Orzul e tinut in apa 50-70 ore. El se

umfl si absoarbe pin la 500/0 apd. Aceast ap, care spal toate
murddrille i pArtile solubile, usor fermentescibile, e departat in

urml

www.digibuc.ro

362

Orzul, e intins in camerele de germinatie in straturi groase de


15B1. si lsat cel mult 10 zile s incolteasa. El se inclzeste cam
cu 10 deasupra temperaturii camerei. Acesta e maltul crud. Fiindca
orzul incolteste mai bine primAvara, berea ce se obtine cu el se
numeste bere de Martie. Pentru a opri germinatia, orzul e resfirat,
vnturat pentru a se usc i pe urm prjit in aparate anumite
care functioneazA ca cele de prjit cafea. Dupl cum prjirea are
loc la o temperatur mai mult sau mai putin ridicat se obtine un
malt mai mult sau mai putin brun, care d o bere mai inchis sau
mai deschis la coloare.

Prepararea mustului sau zaharificarea. Maltul e mcinat gros


si pus in ap. Temperatura poate sa se ridice dela 30 la 500. Se
obtine astfel musta de orz, care contine maltoza (un zahr care
poate ferment deadreptul, intocrnai ca glucoza) i decstrine, acute
prin transformarea amidonului tn timpul germinatiunii, prin actiunea

diastazei (una din enzime). El mai contine albumin vegetal,


peptone, substante extractive si sruri minerale. El este galben sau
brun, dup culoarea maltului. Pentru a da berei gustul putin amar
si caracterele ei speciale, se adaog mustului pulbere de hameiu
(500 gr. la 1 hectolitru de malt) si totul este fiert in cldri speciale.
Fermentarea. Mustul acesta este in urm rAcit si pus in zdcAtori
mari, in camere foarte curate s fermenteze. Se adaog drojdie de
bere curat, care transform maltoza in alcool si bioxid de carbon.
Avem trei faze in fermentatie. Prima e tumultoas si fermentul
se inmulteste. Celelalte sunt din ce in ce mai linistite. Prima dureaz dela 7-10 zile. Ultima fermentatie se face in pivnite rcite

cu gheat sau cu alte mijloace la + 1-2 unde berea e pus in


butoaie mari, si atunci se depune i drojdia. and aceast ultimg
fermentatie s'a terminat, dup 4-5 luni, berea e gata i poate fi

pus in butoaie mici.


ButUri alcoolice se numesc lichide cari cuprind alcool si care

se beau. Cnd alcoolul se aft' in lichidul in care a luat nastere,


avem o bautura alcoolica nedistilata ; astfel sunt vinul, berea, cidrul. and alcoolul din bautur a luat nastere in alt lichid, avem
o bautura alcolica distilata ; astfel sunt : cognacul, tuica, rachiul de
perje, etc. Cognacul aclevarat se obtine prin distilarea vinului
prin pstrarea lui in vase de stejar, in care timp iea coloarea. El
se imiteazg cu spirt, esente i colori. Tuica se fabricA din prune.
Acestea sunt puse in zaciitori ca s dospease (fermenteze) pe
urm borhotul este distilat. Romul adevrat se obtine prin fermentarea melasei de trestie de zahr. Se falsific foarta mult din spirt
cu esente. Aracul se fabricd din orez. Rachiul de drojdie se obtine prin distilarea drojdiei de vin, care se aseazg in butoaele cu
vin. Rachful de tescovinii se obtine prin fermentarea si distilarea
tescovinei dela tescuirea strugurilor.
Licuorurile sunt buturi alcoolice ce cuprind 10% zahr i aromatizate cu ananas, vanilie, etc. Cremele cuprind pana la 50% zahr.

www.digibuc.ro

363

Spirtul.
De ordinar se intrebuinteaza la fabricarea spirtului substante ce
cuprind scrobeal. Aceasta e transformat in glucoza sau substante
fermentescibile. Alcoolul produs astfel e scos prin distilare.
Aceste substante prime pot fi cerealele, orezul i cu deosebire
la noi porumbul si cartofii.
Fabricele se numesc poverne sau velnite. Acestea cuprind dou

parti.

Partea in care se transforma corpul ce contine amidonul in glucosa (sau in maltosa, corp asemuitor zaharului). Pentru aceasta cartofii sunt copti in vapori de ap i pe urma mestecati i transformati in terciu.
Porumbul este sau sdrobit sau umflat prin coacere in acelas mod
si transformat tot inteun terciu moale.

Zaharificarea. Acest terciti e amestecat apoi cu substanta ca-

pabil de a transforma la o cldura moderat scrobeal in glucoza.


(500-65 ).

Aceast substanta Se numeste diastaza vegetalei. Ea se obtine


ca la bere, punand s incolteasca (germineze)
orzul sau grul udat cu ap la o temperatura
potrivita.

Cnd boabele sunt bine incoltite ele sunt


tnacinate

i amestecate cu apa si in urm

turnate peste terciul de porumb sau cartofi,


ce a fost racit mai intaiu la 45.
Fermentarea. Dupa terminarea zaharificarii,

lichidul acesta este lasat s se rcoreasca,


este pus in niste zacatori mari i lasat sa
dospeasca (fermenteze) pentru ca glucosa sa

se transforme in alcool, la o temp. de 25.


Aceasta fermentare se produce introducnd
in lichid drojdie (identical drojdiei de bere) 500

gr. pentru fiecare mie de litri de zeama.


Transformarea amidonului In glucoid se mai poate
face infierbAntnd substantele amidonoase cu acid
sulfuric sau clorhidric, dar in acest caz borhotul ce
rdmne nu poate sa fie intrebuintat pentru Ingrsasea vitelor, dup cum se face de regula in povernele
noastre.

Distilarea. Partea a doua a fabricelor de


spirt consista in aparatele de distilare.

Fig zgo. Co oanA. de distilat


spirtul.

Aceste aparate sunt astzi att de perfecte inct pot da dela prima distilare un alcool care sa nu conTina. cleat 4/0 apa.

Adesea alcoolul se distila pentru a doua oara pentru a fi cat


se poate mai curat si de o concentratiune de 96/0 (Rafinarea).

www.digibuc.ro

364

Aparatele de distilare se bazeazal pe diferenta temperaturii de


fierbere intre alcool, alcoolii grei si apa.
Vaporii de alcool si apal cari se produc in cazanul de fierbere
al aparatului, se Malta' printeo coloanA cu mai multe farfurii asezate
ca In fig. 290 in care ei sunt zddrniciti prin piedici mecanice puse
in calea lor in sus. De sus in jos curge in acest timp cum se vede
pe figur, din farfurie in farturie, lichidul ce se condenseaz6 in coloane in timpul distilrei si care rAcoreste amestecul vaporilor.
Vaporii de ap si alcoolii grei se condenseazd mai intiu si se
reintorc In caldare, pe cnd vaporii de alcool din cauz c'd fierbe
cu mult mai jos, pot strbate mai sus si apucnd printr'o teava"
lateralk rcit, se condenseaz la rndul lor inteun recipient separat._

Fig. 291 arata o instalatie In care distilarea si rafinarea au lo


in mod continuu. Lichidul de distilat este pompat in A, unde se-

Fig. 291 Instalare pentru distilarea spirtului.

inclzeste In parte, rcind vaporii de alcool cari trebuesc condensati si cari trec printr'un serpentin. Din A trece in B unde se inclzeste si mai mult si apoi curge in coloana de distilat C. Aici se
intlneste cu vaporii de apa ce vin din jos si pierde alcoolul. Vaporii incrcati cu alcool trec prin tubul d in coloana de rectificat

D. Vaporii de alcool se condenseaz parte In A pe urm in E.


In F se adung spirtul concentrat. Pentru a se obtine alcool 96VG,

www.digibuc.ro

365

si cu totul curat e nevoe de alt distilare i rectificare. In unele


instalatiuni mai complicate acest alcool se obtine deadreptul.

Painea.
Poate sa fie dospita, i nedospita.
Ne dospit, poarta numele de Azmei (azima), turte la tail.
Ea se face framntnd Mina de grail muiat in apa, i putin sarata, si in urtn coapta in cuptor. Azma se mistue mai greu ca
pinea dospitei.
Pinea se face, amestecand Mina cu ap

i dupa ce s'a adaogat


sarea necesara se pune i drojdia de bere, sau o buctica din aluatul Picut mai inainte, pentru alt cuptor de paine, i muiat in apa.

Acest aluat e bine framantat cu bratele si mai ales in mod

mecanic.

Prin dospire, aluatul tinut la un loc cald, se incalzeste dela sine

putin i creste. Cu cat creste mai mult cu atat el e mai bine fermentat.

In timpul acesta, o parte din amidonul din Mina e transformat


in glucoza, prin fermentul solubil i o parte din aceasta glucoza
in alcool i bioxid de carbon, prin un alt ferment solubil din fermentul organizat. Umflarea
ridicarea
aluatului se datoreste
tocmai faptului nasterii bioxidului de carbon, care produce golurile
in aluat.
Prin coacere, aluatul perde parte din ap5, alcoolul i bioxidul
de carbon ;
acesti corpi dilatandu-se pentru a esl, desfac si mai
mult aluatul i miezul painei e patruns de mici gaurele.
Coaja e amidon caramelizat, adec transformat prin caldur5. In
dextrine, glucoz si caramel (zachar ars).
Dospirea se poate face si in mod chimic Mil ferment.
Pentru aceasta se pune in aluat bicarbonat de amoniu, care prin caldura se desface dupa ecuatiunea : CO3HNH, =--- CO2 + NH3 + H30.

Aceste gaze si vapori fac aluatul poros ca i fermentarea prin


drojdie. Astfel se fac pezmetii pentru ceaiu, etc.
Se mai poate face pane cu procedeul vechiu a lui Lieblig.

Aluatul e impartit in doul 0 parte e frmantat cu bicarbonat

de natriu, i o parte cu acid clorhidric.


Amestecandu-le impreun prin o nou5. framantare, aceste doua
parti, se produce sarea, ce trebue aluatului si gazele ce-1 distind.
C031-1Na

HC1 =-- CO2 + NaC1 + H20

Procedeul cel mai bun e cel cu drojdia de bere. Amidonul e


transformat astfel partial in producte mai asimilabile i glutenul
mai umflat si divizat, inct e mai usor atacat de sucuriIe digestive.
Painea facut cu Mind, ce contine toate partile graului, afara de

www.digibuc.ro

366

arta mare, e cea mai hanitoare. Cea fcua cu fAin pidu, de


calitatea I, contine mai putin gluten, si e mai putin hanitoare.

Cea mai putin hanitoare e pAinea de cartofi, ea trebue totdeauna vndua ca atare, pentru a nu insel pe consumator.

Conservarea substantelor organice.


Am v'zut modul de conservare a lemnelor (321) si cum se conserv

pieile (336). Alimentele se conserv in modul urmAtor :

Conservele alimentare. Orice substant organizaa, fie ea ve-

getal sau animal, lsaa la actiunea fermentilor, ce plutesc in aer


poate fi descompus5, mai ales in aerul umed.
Pentru a pute pasta substantele alimentare avem necesitate de
a le pAstr far s4 fermenteze, ceiace in cazul acesta e mai ales
feementatia putrida.

1. Uscarea. Multe substante, de natua vegetal, pot fi numai

uscate, astfel avem : mazerea, bobul, fructele bine uscate, Mina,


pesmetii, etc.; altele trebuesc srate si apoi uscate, astfel avem
icrele tescuite, crnatii uscati, pastrama.

In aceste cazuri dadi ele nu sunt udate, se pot pstr de carece fermentii si mucegaiurile le ataca cu greu.
Conservarea serioas si mai bung a alimentelor, se bazeaz pe
ferirea substantei fermentescibile de actiunea microorganismelor
ce o atac.
Pentra aceasta se intrebuinteaz urmbitoarele procedeuri, bazate
toate pe acelas principiu: ferirea de aer si de fermenti.
2. Afumarea. Carnurile, srate si afumate, se pstreaz mai bine.

In fum se afla fenoli, cari depunndu-se pe crnuri le apr de


putrezire, fiind antiseptici; as se pdstreaz suncele, slninele si
chiar animalul intreg (vezi pag. 297).
3. Acoperirea cu o substant gras.' sau cu cear, ori sirop
concentrat. Ash se pAstreaz oule, icrele, carnea (salam invelit),
fructele zaharisite si dulceturile.

4. Sterilizarea. Cel mai bun mijloc e de a steriliz substanta


alimentaa prin cldua si a o pasta feria de aer. In acest sistem
se distruge fiinta prin aldua si se impedic de a mai inta din
aer. Ash se pdstreazA laptele concentrat, diferite cArnuri preparate
in felurite moduri, legumele, fructele (conserve).
Pentru aceasta, alimentul e pus intr'un vas de tinichea inchis cu
un capac si cnd e inclzit bine se inchide deschiderea mica 15.-

saa in capacul cutiei pentru esirea vaporilor de ap. In urm se


mai inalzeste odat.
Aceste conserve se pot pstr foarte mult timp, dar trebuesc
consumate indaa ce sunt deschise.

www.digibuc.ro

367

XLVIII.

Circulatiunea materiei.
(Bucat de cetire).
Cunoastem cu sigurant 80 elemente, cari, izolate sau combinate
intre ele, alcauesc toti corpii ce se afl pe pmnt, inclusiv plantele i animalele, deci intreaga fiintl terestr.
Tot acestea, constituesc substratul material al soarelui, stelelor
prin urmare al tutulor corpilor ce se afl In Univers.
Desigur c elementele afltoare In materie sunt mult mai numeroase i dup cum acestea au fost treptat descoperite i izolate,
din vechime i pn In prezent, tot astfel altele vor urma a fi izolate si cunoscute bine In viitor.
La suprafata pmntului se observ o constant miscare, a unora
cel putin dintre ele.
Astfel unul din rezultatele actiunii vulcanilor, e i acela de a
scoate necontenit la suprafata pmntului cantitti enorme de corpi,

ce se aflau In adncimea sAnului acestuia. Multi din acesti corpi


ridicati din adncimi i ajunsi mai ales In stare gazoasd sau lichi-

fcuti, se oxideaz odat aflati In contact cu atmosfera. 0 parte

din oxigen, e deci necontenit fixat In scoarta pmntului, transformnd metalele In oxizi si srurile lor in combinatiuni din ce in ce
mai oxigenate.

Dac acest fapt s'ar repet timp Indelungat, pare c5 soarta oxigenului din atmosfer e hotrtt; el ar fi fixat In combinatiuni,
mai mult sau mai putin fixe. Atmosfera ar contine numai azot, ca
element constitutiv principal.

Astfel hidrogenul ce adesea ese in cantitti serioase, In timpul


eruptiunilor vulcanice, constitue necontenit In acest mod mase mari

de ap, combinnduse cu oxigenul din aer. 0 parte din aceast


ap, e fixat In srurile ce alctuesc rocele. In cantitate imensa Ins,

ea e adunat In stare lichidA, in fundul depresiunilor scoartei pmntului, clndu-ne privelistea mrilor si oceanurilor ce au, uneori,
mai mult de nota kilometri adncime!

Si s ne gAndim hied, c acest strat de al:CA acopere doul

treimi din suprafata pmntului i c in starea solid5, ca niste adevrate stnci, mai acopere i vArfurile celor mai Ina lti munti
imense suprafete, In acelas mod, la cele dou5. poluri.
Fr ap nu ar fi posibili numerosi corpi neorganici, ce se af1
in stnci si la suprafata pmntului. FAr ea, In genere, ar fi redus mult cmpul actiunii si usurintei, cu deosebire, a combinatiunilor corpilor. lat de ce cei vechi ziceau: corpora non agunt

nisi soluta! 0 mica ctime

o urm de ap, inlesneste In rea-

litate numeroase combinatiuni chimice.

Dar unde rolul ei devine precumpnitor, e In geneza fiintelor

vii, fie ele vegetale sau animale. Unele din acestea au pAn5. la 900/9

apa; corpul omeitesc chiar are 75% ap.


www.digibuc.ro

368

Suprimati apa, ati suprimat viata!


prima celul s'a rascut cu siPrima materie vital plastic
gurant In ap pe fata pdmntului! In snul ei i astzi se aft' cele
mai numeroase si mai colosale animale.
Apa in genere, deci i ceiace provizoriu se afl in corpul nostru,
dela formatiunea ei, se afl. In o miscare contina.
Ridicatd prin cldura razelor solare, in regiunile tropice cu deosebire, de pe suprafata apelor, ea se 'Malta ca vapori in atmosfer.
Acolo constitue norii cari cltoresc adesea dusi de curenti constanti sau accidentali, pe suprafata solid a pmntului. Rceala regiunilor in care ptrund o condens si ea cade In mod regulat sau
accidental, dnd nastere la izvoare, prae, garle, ruri si fluvii, procurnd viata regiunelor ce ud.
Astfel se reintoarce ea din Inltimele atmosferei, de pe piscurile
cele mai inalte, prin izvoarele cristaline, in ruri din ce in ce mai
incrcate cu nomol, din nori in sAnul oceanului, dupa ce a trecut
tesutul plantelor, si mai ales, desi mult mai repede, i prin
corpurile animalelor.
Vegetatiunea e deci in functiune de ap i soare; suprimati unul din factori, ati fcut-o s dispar!

Apa ce se afl momentan, in un fir de earb si de unde trece


in corpul unui miel si de acolo in organizmul nostru, a cltorit
cu sigurant la cele dou poluri, a fost in adncirni si inaltimi deoporriv InspimntAtoare, a dat fertilitate de milioane de ori cmpielor i colinelor, a adus ruina adesea prin inundatiuni cumplite,
a fost in fiinte si a circulat prin inimele -a nenumrate animale,
fantastice i colosale, in epocile trecute, numeroase i curioase in
present, dup ce a constituit tesutul nenumratelor plante i imbAlsamat atmosfera In miimi de flori! Cine stie, cnd te gndesti
la miliardele de molecule ce se afl in o picatur de ap, si continua ei miscare, daca in picAturile ce in acest moment circula in
inima noastra, dac nu sunt molecule ce se aflau in lacrmile mn-

tuitorului pe cruce, in sngele eroului Mircea, Stefan sau Mihai, sau


In alte fiinte superioare, In momentele cele mai inlttoare din vieata
lor, n orice caz in cte milioane de fiinte vii din trecut i prezent!
In aceasta consist i faptul, c facem parte din tot, c totul ne
ptrunde, fr voia i tiinta noastr, cd este repetire i legtura Intre trecut i prezent i intre acesta i viitor!

Suntem trecdtori ca fiinte, materia ce ne alatueste, cu apa in


frunte, a apartinut tutulor, va apartine si celor ce vor urtn.
Astfel privit, ea nu mai este numai Styxul mitologic al mortii,
dar fluviul mret si continuu al vietii.
Putem vede astfel, cAt solidaritate e tocmai acolo unde nu ne
asteptam, pria si in ash zisa natur5. moartd.

www.digibuc.ro

369

Dar, din cele 80 elemente, vre-o 15 numai iau parte la nasterea

fiintelor vii, i ?titre acestea: C, H, 0 i N stau In frunte!

Carbonul e ?Elsa la baza vietii; Cara el, ori cata apa i soare ar
fi, nici un paiu, nici o gaz, cat de mica, nu s'ar fi putut naste.
Carbonul e elementul cel mai nobil! Ca corp simplu, in cristalul sari, diarnantul, ne incant cu sclipirile si 0:Ha sa. In plante ne
arata cate vesminte poate el imbrach si cat ne incantl cu varietatea florei minunate ce acopere pamantul nostru!
El e in floarea mirositoare si incantatoare, el e in fructul gustos
parfumat, in mierea cea dulce, in chinina cea amara, in glutenul i scrobeala ce nutreste, sau in strichnina ce omoara.
Tot astfel, el e acel ce d fauna variat si curioasa. Penele pa&Aril de paradis, ciocul vulturului, coarnele cerbului, carnea ce o
mncam, grsimele ce ne servesc asa de variat, animalele domestice ca si cele salbatice, toate fiintele animale cu un cuvant, sunt
combinatiuni ale carbonului In functiunea vietii.
Tot el e acel ce constitue omenirea, iar scanteile inteligentii omenesti, produse prin arderea lui, sunt cu mult superioare scanteilor diamantului cel mai curat!
Plante le iau carbonul din atmosfera, din apa i pamnt, unde se
afl ca CO2 sau ca bicarbonati. Ele reduc sub influenta soarelui,
prin clorofila, bioxidul de carbon dupl ecuatiunea:

CO2 + H20 = CH20 + 02


Aldehida formica, astfel produs, da glicering, glucoza, celuloza
alcaloizii sau materiile cuaternare: albumina, fibrina, etc. Da, deci
tesutul vegetal si animal, In toat complexitatea lui.
Oxigenul e redat atmosferii! Plante le sunt deci vaste aparate de
reducere.
Din contra, animalele, fie ele erbivore sau carnivore,
deci in-

direct erbivore , se nutresc cu substantele carbonate ale plante-

lor, i prin vieata lor, le ard, le oxideaza carbonul si-1 redau atmos-

ferei, deci plantelor. sub forma de CO2.

Animalele deci sunt mari aparate de oxidare.


Acelas atom de carbon, serveste vietii plantei si animalului, dar

fiecare-1 libereaza altfel: Plantele n corpi ficsi i complecsi: celuloz, materii sacharate, materii albuminoide, alcaloizi, etc.; animalele, in genere, sub forma gazoas ca CO2.
Pe langl carbon, si azotul are aceiasi soarta. Plantele Il iau din
acidul azotos, il reduc si pe acesta i 'I leap' in sintezele incomparabile ce ele fac in micele lor celule vitale. Animalele distrug,
prin oxidare, aceasta substanta si '1 libereaz ca urea sau acid hipuric, de unde e transformat in amoniac; i acesta e oxidat in urm
in sanul parnantului vegetal, pentru a-si reincepe ciclul!
Prin aceasta circulatie a materiei se premenesc fiintele terestre,
din generatie in generatie.
4

www.digibuc.ro

370

Mai este tiled' o fazA, cea mare, care iese, se pare, din valurile
marei vieti p5mAntesti, pentru a alcAtul valurile mari ale vietii universale.

Ultimele descoperiri, par a arAtA c materia e una si aceiasi! SI


o numim materia cosmic, cAci ea alcAtueste cosmosul.
Elementele deci, sunt fiinte trecAtoare, sunt stAri de alotropieale acestei materii condensate in diferite nnoduri.
Se pare, cA elementele, si cu deosebire cele mai grele, ca: Uraniu si Radiu, se desfac necontenit, in altele mai mici, pAnA la He-

liu, si desigur si dela acesta la alma mater al Universului: Materia cosmic, care ar pute fi chiar eterul fizicianilor.
Ar fi deci o frAmitare necontenit a tot ce exist, care cevA.
identic si uniform rspAndit in spatiu, cu pierdere de enorme cantitAti de energie.

Vulcanii chiar, dac prsim vechea teorie a fiintei lor, pot fi

censiderati, ca nAscuti prin cAldura ce rezult prin disocierea elemehtelor grele, aflate mai inguntrul pAmAntului.
Aceast tendintA cAtre materia cosmicA ar fi haosul biblic, starea
prima a Universului. In urma recdptArii de energie necesarA, materia cosmicA s-ar condens din nou in unele elemente, in molecule, in sfere, etc., spre a reconstitul ce a fost si ce este; aceasta
ar fi geneza biblicA, nasterea lumii, care dupa ce ar durA cAtv.
neinchipuit de mult pentru judecata noastrA , in care s ar
timp,
face iardsi aceiasi evolutie a materiei si vietii, s-ar reincepe din nou.
dezagregarea: Fluctuat nec mergiturl
Aceste faze exist ele in realitate ? fi-vor ele, dac existA, la fel
cAnd se succedeazA, fail un scop in solutia lor, cine le indicA in
timp si spatiu, cine le repartizeazA si le dA energia, iat: atAtea obiectiuni, la care va rspunde stiinta viitorului!

www.digibuc.ro

NOTITE BIOGRAFICE
ALE

UNORA DIN CEI MAI MARI CI-1.IMI$TI.

Baeyer, Adolf von, s'a nascut in 30 Noemvrie 1835 la Berlin. Ta-

t1 sgu a fost un erudit general prusian. El a debutat mai intiu


ca profesor la Academia comercial din Berlin si a trecut in urma ca
profesor la Universitatea din Strassburg. Acum ocupa catedra de
chimie dela Mnchen, pe care a avut'o marele Liebig. Este unul
dintre cei mai mari chimisti ai Germaniei. El a descoperit fluoresceinele si scatolul, a introdus pulberea de zinc ca reductor si a
fAcut numeroase sinteze insemnate, intre cari : a oxiindolului, a
isatinei si a albastrului de indigo. La congresul de chimie dela
Geneva, din 1892, Baeyer a luat partea cea mai activl.

www.digibuc.ro

372

Ballard, Antoine Grome, s'a nscut la 30 Septemvrie 1802 la

Montpellier si a murit la Paris in Aprilie 1876. El a urmat lui

Thnard ca profesor de chimie la Sorbona i la 1850 a ocupat


locul lui Pellouze la College de France.
El a descoperit bromul la 1826 si a studiat in special derivatii
bromati i extractiunea srurilor din apa de mare.

Bertha lot, Marcelin Pierre Eug., s'a nscut la 29 Octomvrie


1827 la Paris. El a ocupat locul de professor la College de France,
a fost membru si secretar perpetuu al Academiei de Stiinte si a
fost ministru al instructiunii publice in Franta. La 1848, fcnd
sinteza etinei, a deschis o cale nou chimiei organice, care este in
mare parte creatiunea sa. A fost nu numai cel mai mare chimist
al Frantei, dar unul clintre cei mai mari chimisti ai timpului nostru.
Mai bine de 20 ani s-a aflat in fruntea oamenilor de stiinta cari au
crw termochimia. A murit la 18 Martie 1907 si a fost inmormntat
In Pantheon. Principalele publicatiuni ale lui snnt urmatoarele:

Chimie organique fondee sur la synthse 1860. La synthese

chimique 1875. Micanique chimique fonde sur la thermochimie


1879. Les origines de t' Alchimie 1885. Chimie des anciens 1889.
La revolution chimique-Lavoisier 1890.

Berthelot a spus acel admirabil adevr : Chimia ici creieaza

obiectul studiilor sale.

Berthollet, Claude Louis,(Comte de), s'a rascut la 9 Decemvrie


1748, la Annecy, in Savoia si a murit la 9 Noemvrie 1822, la Arcewl, Paris. El a studiat mai intAiu medicina $ i la anul 1794 er

www.digibuc.ro

373

profesor de chimie la scoala normal si la scoala politechnicA din

Paris. A fost membru al Academiei si unul dintre cei mai mari

chimisti ai secolului. Inca dela 1785, a imprtAsit vederile marelui


Lavoisier asupra nouei directiuni date chimiei. El a facut cercetari
asupra amoniacului, acidului cianhidric, hidrogenului sulfurat, clorului si fulminatului de argint. A descoperit cloratul de potasiu si
a formulat legile, dup care se fac reactiunile intre corpi.

Elements de l' art de la teinture 1791, Recherches sur la loi


d'affinit 1807, Essai de statique chimique 1803.

Berzelins, Ions Jacob, s'a ngscut la 29 August 1779,1a Westerlsa Ostgothland, si a murit la 7 August 1848, la Stockholm. A
studiat medicina si chimia la Upsala si mai in urrna la Erlangen,
In Germania, a fost putin timp medic militar in Stockholm. La 1807
fu numit profesor de chimie si farmacie.
El a creat teoria electrochimica, a determinat foarte multe greutati

atomice si a simplificat metodele de analiza. A fost un eminent


profesor si a produs elevi ca : Rose, Mitscherlich, W Alen Gmelin,
Magnus, Arfvedson, Kolbe, etc.
Bunsen, Robert Wilhelm von, este nAscut la 31 Martie 1811, la
Gttingen. A fost numit la 1836, profesor de Chimie la Cassel, la
1838 in Marburg, la 1851 in Breslau, la 1852 in Heidelberg, uncle

a trait retras dela catedra din 1889. El a lucrat putin in chimia


organica, studiind cacodilul si derivatii sal, dar a fost unul dintre
cei mai mari cercettori in chimia analitica, unde a introdus numeroase metode pentru analiza corpilor solizi si a gazelor. A
introdus Impreuna cu G. Kirchhoff' analiza spectral si a descopetit rubidiul si cesiul. Lucrarile lui principale sunt :

Volumetriche Analyse 1854, Gasometrische Methoden 1857, Che-

mishe Analyse durch Spectralbetrachtung, mit Kirchhoff 1861,


Anleitung zur Untersuchung der Aschen und Mineralwasser
1875. Flammenreactionen 1880.

Chevreuil, Michel Eugene, s'a ascut la 29 August 1786, la


Angers si a murit la 9 Aprilie 1889, la Paris, in varsta de 103
ani. La 1810 a fost profesor de chimie la institutul lui Fourcroy.

Dela 1826 pana la moarte a fost directorul manufacturii de gobelinuri din Paris, iar dela 1830-1879 a fost profesor de chimie la
4Museum (grdina plantelor). La 1813 incep studiul su asupra
constitutiunii materiilor grase, in urma se ocupa cu numeroase
chestiuni de chimie pull si aplicata si consacr mai bine de 20 ani
pentru studiul fizic si chimic al armoniei colorilor. El a fost capul
societatilor de agricultura, dnd o impulsiune puternica acestei ramuri, si membru al Academiei de stiinte.
Recherches chimiques sur les corps gras, 1823. Des couleurs et de
leurs aplications aux arts industriels, 1864.

www.digibuc.ro

374

Dalton, John, s'a nscut la 2 Septemvrie 1766, la Eaglesfield,


Cumberland si a murit la 27 Iu lie 1844, la Manchester. A fost profesor

de fizia si matematica la New-College din Manchester si a tinut


multe conferinte stiintifice in Anglia si Scotia. El s'a fa:cut renumit

prin introducerea teoriei atomice si prin aflarea legii proportiunilor


multiple, dupa care se combing corpii.
New system of chemical philosophy 1808.

Davy, sir Humphry, s'a n5scut In 17 Decemvrie 1778, la Penzance-Cornwall, si a murit la 29 Maiu 1829, la Geneva. A invAtat
chirurgia si farmacia. La 1802, a fost profesor de chimie la Royal

Institution din Londra. A calatorit mult prin Franta si Italia si a

fcut luceri de cea mai mare insemndtate in stiint. Electrochimia


este creatiunea sa; in acest mod a izolat potasiul, sodiul, calciul,
magneziul, bariul, etc. El a preparat clorura de carbonil, hidrogenul fosforat solid, amalgamul de amoniu si a dovedit c sunt si
acizi all oxigen (acizii haloizi). S'a ocupat si cu chimia agricol
si a inventat lampa de sigurant5.
Elements of chemical Philosophy, 1810 1812.

Dumas, Jean Baptiste, nscut la 14 Itilie 1800, la Alais, a murit


la 11 Aprilie 1884, la Cannes. A fost farmacist la Geneva, unde a
publicat lucrri asupra sAngelui si in urma sfatului lui Humboldt,
s'a dus la Paris, la 1823. El este unul din intemeietorii Scoalei
Centrale, a fost profesor la Sorbona si la facultatea de medicini.

www.digibuc.ro

375

Dela 1849-1851, a fost ministru al Agriculturei i Comerciului. El


luat parte actiVl la dezvoltarea chimiei organice, fcnd numeroase sinteze, si introduse la 1834 teoria substitutiunii. El a fcut

analiza apei, a aerului, a bioxidului de carbon, a determinat greutatea atomia a iodului, fosforului, sulfului, mercurului, etc., si este
intemeietorul teoriei homologilor.
Trait de chimie applique aux arts, 1828. Leron sur la philosoPhie chimique, 1837.

Friedel, Charles, profesor de chimie organic la Sorbona, unde


a inlocuit in 1885 pe amicul sgu Wiirtz. Inaintea acestei date er
profesor de mineralogie la aceeasi universitate. Er membru al
Academiei de stiinte i s'a distins in mod cu totul superior pe
terenuri stiintifice foarte variate, ilustrAnd universitatea Parisului,
atat in domeniul mineralogiei ct si al chimiei organice. A reprodus
pe cale artificiall foarte multe minerale si a fcut numeroase sinteze, intre cari cu deosebire a glicerinei. Prin introducerea clorurei
de aluminiu a pus la dispozitia chirniscilor una dintre metodele
cele mai generale si simple in acelas timp, prin care s'a imbogpt
foarte mult numrul corpilor, cu deosebire dintre cei cu catena
ciclicA.

Laboratorul de chimie organic, pe care-I conducea la Sorbona,


er punctul de plecare al celor mai insemnate lucrAri de chimie
organica i locul unde generatiunile noui au cAptat mai mult in
Franta directiunea nou in chimie.
Cours de chimie organique, srie grasse 1887.
Cours de chimie organique, srie aromatique 1887.

www.digibuc.ro

376

Cours de minralogie. Minralogie gnrale. Paris .r893-.

Acest mare chimist care erg si un bun filo-romgn, a fost perdut


stiintei in Aprilie 1899.

Gay-Lussac, Louis Joseph, s'a ngscut la 6 Decemvrie 1778, la


St. Lonard in Limousin, si a murit la 9 Maiu 1850 la Paris. La
1798 intrg in scoala politecnicg, fu cel mai apropiat si distins eley
al lui Bertholet, si la 1808, a fost numit profesor de fizicg la Sorbona. El descoperi borul la 1808, studig iodul i descoperi etandinitrilul la 1815. Lui se datoreste titrometria si construirea eudiometrelor. La 24 August 1804 fca dimpreung cu Riot o ascensiune
cu balonul, la 16 Septemvrie (acelasi an), faca singur aceeasi ascen-

pentru observatiuni stiintifice. La 1808 el formulg legea


dupg care se combing gazele. Intre alti elevi distinsi a avut pe
siuni

Liebig.

Hofmann, August Wilhelm von, s'a ngscut la 8 Aprilie 1818, la


Giesen si a murit la 5 Maiu 1892 la Berlin. El s'a ocupat mai
intgiu cu filosofia i dreptul, mai in urmg studig chimia la Liebig.
La 1845 a fost numit profesor la Bonn si la 1848 profesor la Royal
College of chemistry 0 la monetria din Londra, de unde treca
la Berlin la 1865. El a Iuat parte insemnat la desvoltarea chimiei
organice .71 a studiat multg vreme, in acelas timp cu Wrtz, amoniacii compusi unde au fcut multe descoperiri asupra materiilor
colorante (aniline). A fost unul din cei mai distinsi chimisti din
Germania, si s'a aflat mult timp in capul unei pleiade de chimisti

www.digibuc.ro

377

formati in laboratorul sAu. S'a distins de asemenea ca scriitor cu

deosebire in biografiile chimistilor: Wrtz, Whler, DumasGries

etc. Mort la 5 Maiu 1892.

www.digibuc.ro

378

Kelm le, August Friedrich von, s'a nscut la 7 Septemvrie 1829


in Darmstadt si a murit In 3 lulie 1896 la Bonn. Intre 1858-1865
a fost profesor la universitatea din Gand, iar in urm la Bonn,
unde s'a ilustrat prin lucrrile sale. In 1859 luand ca baz tetravalenta carbonului, introduse In chimie teoria constitutiunii benzenului, prin care studiul chimiei organice a devenit usor si foarte
interesant. Prin lucrrile sale si cu deosebire prin vederile sale teoretice, a contribuit In mod prodigios la dezvoltarea chimiei organice.

Lehrbuch der organischen Chemie 1859. Chemie der Benzol-

derivate, 1867.

Lavoisier, Antoine Laurent, s'a nscut la 26 August 1743, la


Paris si a fost decapitat la 8 Maiu 1794 in acelas oras.
Lavoisier este unul dintre cei mai mari oameni ce a avut Franta,
si din cei mai ilustri cu care se fleste omenirea. Chimia incepe

cu Lavoisier ca stiint; el a scos-o din calea veche si obscur pentru a art importantul su rol In stiinte, si viitorul mret la care
trebue s tind. Numeroase descoperiri fur fcute de el tntr'un thnp
relativ scurt. Iat de ce ilustrul chimist Wiirtz zice la inceputul
dictionarului de Chimie c. La chimie est une science franpise.Lavoisier a introdus cumpna In Chimie, el a formulat legea conservrii materiei: g Nimic nu se perde, nimic nu se creazit in naturei.
LucrArile sale asupra oxigenului, aerului, apei, combustiunei si respiratiunei, fac epoca in stiinta prin claritatea si profunditatea cugetrii si prin exactitatea metodelor. Nomenclatura modern Incepe
tot dela el.
Lavoisier iubi stiinta si o cultiv cu pasiune. El er avut si

www.digibuc.ro

379

ocup cele mai inalte situatiuni financiare. Er unul dintre fermiers


generaux, adicA din acei ce luau cu arend vmile si contributiunile
indirecte ca: tutunul, spirtuoasele, etc. Cu toat cinstea sa dovedit,
plti cu vieata faptul de a fi fost alAturi cu ceilalti fermiers, cari
abuzaserl de situatia lor. Ura contra acestor oameni fu atAt de mare,
in cAt Lavoisier, care incontestabil e unul din cei mai mari oameni

geniali ce a avut Franta, abi de curnd i are statua sa, cu toate


c e absolut dovedit c er un suflet nobil, un caracter integru,

si mai presus de toate, un pasionat admitator i cercetAtor in stiinte.


S'au gsit mai toate scriptele i instrumentele, care prin ingrijirea

d-lui Grimaux, chimist de elit', au fost expuse la Paris in 1889.


Cea mai bun5, biografie a lui Lavoisier, in care se poate vede
acestui mre si nefericit orn, este :
Lavoisier 1743-1794, d'apres sa correspondance, ses manuscrits,
ses papiers de famille et d'autres documents indits, par Edouard
Grimaux, Professeur l'cole Polytechnique et et l'Institut Agronomique, Agrg de la facult de Mdecine. Paris 1888.
Lucrrile lui Lavoisier incep a fi prezentate Academiei de stiinte,

care a avut in urrnd onoarea de a 1 ave membru, la 1763, si se

terminA cu ziva mortii sale. Ele s'au publicat de Ministerul instruc-tiunii publice Oeuvres de Lavoisier. Paris, MDCCCLXIV, 4 volume.
D-na Lavoisier lucr cu sotul sau in laborator i ine registrul

cercetarilor noug. Ea a publicat dupa moarte, mare parte din lucrArile sotului sAu, din care multe scrise pAn in momentul executiunii si neterminate inc5.

Liebig, Justus von, s'a nUcut la 15 Maiu 1803 la Darmstadt, si a

www.digibuc.ro

380

murit la 18 Aprilie 1873, la Mnchen. El studa mai intaiu farmacia si in urma chimia la Bonn, Erlangen si Mnchen. Dela 1822.
pn la 1824, fu trimis s studieze la Paris, unde se aflau pentru
acelas scop Mitscherlich, Gustav si Heinrich Rose, Runge etc. Parisul tu acea epocd avea un mnuchiu de oameni de tiint superiori ca Gay-Lussac, Thnard, Dulong, Chevreuil, Vauquelin si Al.
de Humboldt, care a locuit i lucrat mult vreme in capitala Frantiei.
La 1824 a fost numit profesor la Universitatea din Giessen, unde

prin importanta lucrrilor sale de chimie organic, cu deosebire,


fundl o adevarat scoald de chimie, la care se formar5. : Fehling,
Frankland, Fresenius, Gerhardt. Hofmann, H. Kopp, Musspratt,
Regnault, Stenhouse, Strecker, Williamson, Wrtz, etc.
El a al-Mat separarea nichelului de cobalt, si a fost unul dintre
incep5torii teoriei radicalilor, a lucrat asupra cianurilor, ar5tAnd importanta lor in galvanoplastie i asupra etanalului (aldehidei). ar5.-

tfind intrebuintarea lui in argintuire. Liebig a luat parte activ la


pro'gresele chimiei fisiologice.

Die Chemie in ihren Anwendungen auf Agrikultur und Physiologie 1876. Organische Chemie in ihren Anwendungen out
Physiologie und Pathologie 1846, Chemische Briefe 1878. Naturwissenschaftliche Briefe fr moderne Landwirtschaft 1859. Suppe

fr Suglinge. Jahresberichte fiber die Fortschritte der Chemie


1847-1857. Handwbrterbuch der reinen und angewandten Chemie 1842-1854. Annalen der Chemie und Pharmacie 1832.

Nendelejeff, Demetrius, a fost unul din cei mai mari chimisti ai

www.digibuc.ro

381

Rusiei. A fost profesor la scoala politechnicA din St. Petersburg.


S'a ocupat de Fisic si a fcut cercetAri asupra CapilaritAtii. Dup
incerarile lui Chancourtois (1862), New lands (1855) si Lothar Meyer
(1869), Mendelejeff incA din 1869 propuse o clasificare a elementelor
dupA greutatea lor atomic& AceastA clasificare e de mare folos.

Galium, descoperit la 1875 de Lecoq de Boisbaudran, i Germanium descoperit la 1886 de Winkler, erau prevAzute in sistetnul siiu periodic al elementelor. A murit la 25 Ianuarie 1907.
Tratatul ski de chimie, a fost tradus in limba germang(Grundlagen der Chemie, 1892, Leipzig).
Pasteur, Louis, s'a nAscut la 27 Decemvrie 1822 la D6le in.
Jura si a murit la 28 Septemvrie 1895.
El a ocupat in Franta si in lumea stiintificA aceeasi situatiune,
pe care a avut-o Lavoisier in secolul trecut. La 1848 a fost profesor la liceul din Dijon, iar dela 1849 1854 la universitatea din
Strassburg Primele sale lucrAri sunt relative la cristalografie si la
polarisatiunea rotatoare. Acestea 1l conduserA la studiul fermentatiunii, producnd lucrAri, care au contribuit mult la avutia Frantei,

prin faptul c a artat metodele stiintifice de a pastr vinul, a


face berea, otetul, etc. In aceeasi directie se ocupA cu boala On-dacilor de matase si in urm altoirea contra turbArii si crbunelui

la vite. El a fost in capul institutului, ce poart numele su, in

care se fac cele mai insemnate lucrri de bacteriologie.

Etude sur le vinaigre, 1868. Etude sur le vin, 1862. Etude


sur la biere 1876.
Saint Claire Devine, Henri, s'a nscut la 11 Martie 1818, la

St. Thomas in Antile, si a murit la 1 Iulie 1882, la Paris. El a fost


profesor la Sorbona si director al laboratorului dela scoala normalA, s'a ilustrat prin cercetari asupra disociatiunii si asupra aluminiului, siliciului, borului si platinului.

Scheele, Karl Wilhelm, s'a nAscut la 19 Decemvrie 1742, la


Stralsund, si a murit la 21 Maiu 1786 la Kping, in Suedia. A
trit toatA viata ca farmacist in conditiile cele mai modeste si a
fost aproape necunoscut de compatriotii si. Cu toate ea a teak
putin, lucrrilc sale sunt att de variate si numeroase, in cAt, dupA
Lavoisier, ocupa intiul loc de onoare intre chimistii secolului al
XVIII. El a descoperit: oxigenul, clorul, fluorura de siliciu, hidrogenul arseniat, acizii manganului, molibdenului, wolframului si arsenului. In chimia organicA Mai numeroase descoperiri ca: glicerina, acidul tartric, acidul lactic, acidul uric, acidul malic, acidul
citric, acidul galic si acidul tanic.
Chemische Abhandlung von der Luft und dem Feuer 1768.

Schtzenberger, Paul, nAscut la 1827 la Colmar. A fost profesor la scoala industriald din Mhlhausen si 'And la 1870 la uni-

www.digibuc.ro

382

versitatea din Strassburg. La 1876 a fost numit profesor la College


de France in locul lui Balard. El a fcut numeroase lucrri, Intre
care cu deosebire : Memoire sur les matires albuminoides 1879.

Trait de chimie gnrale, 6 vol., 1879-1886.


Wblerl Friederich, s'a nscut la 81 Rine 1800, la Escherheim,

lng5. Frankfurt a. M. si a murit la 23 Septemvrie 1882 la Gttingen.


A studiat mai Intiu medicina si In urm51 chimia cu Gmelin i Berzelius. El a fost profesor la scoala profe6ionala din Berlin la 1825

1831, iar la 1836 a fost profesor la Cassel. A avut un rol aproape

tot atAt de mare ca i Liebig producnd numerosi chimisti mari


ca Beilstein. Fittig, Knopp, Kolbe, Limpricht. Stherer, Stae-

deler, etc. El a cultivat chimia mineral si organic51 ; a fcut sinteza ureei (1828), a descoperit azotura de bor, a izolat aluminiul
si a artat asemnarea dintre siliciu, carbon si titan.
Grundriss der Chemie,1833. Die Mineralanalyse in Beispielen,
1861. Lehrbuch der Chemie.

Wrtz, Charles Adolphe, s'a riscut la 17 Noemvrie 1817 la

Strassburg si a murit la 12 Maiu 1884 la Paris. A studiat farmacia

si medicina si a fost elevul lui Liebig, Balard si Dumas.


El a urmat lui Dumas ca profesor la facultatea de medicin din

Paris, iar la 1877 i s'a creat o catedr de chimie organic la Sorbona.

A fost profesor ilustru i lucrtor neobosit, a jucat un rol Insemnat


in dezvoltarea chimiei. Lui se datoreste in mare parte introducerea

teoriei atomice In Franta. La 1849 a descoperit carbimidele

amoniacii compusi, la 1856 a preparat glicolii, in urma aldolul, etc.


Lecons de philosophie chimique 1863. La tiorie atomique 1879.
Dictionnaire de chimie pure et appliqu 1868. Trait elmentatre
de chimie mdicale 1864.

www.digibuc.ro

INDREPTARI
Pag. 3. La distilarea fractionata, la observare, a se adauga : Din aceasta
cauza, nici temperatura nu ramne constant, cum s'a presupus in teorie
pentru simplificare. Temperatura creste mereu dela 78,4 (in loc de 76 din

text) pand la 100,.


Pag. 5. A se ceti: un centimetru cub de ap de baut contiine 50-500 microbi, cel mult.
Pag. 6. A se ceti: and apele contin mult bicarbonat de calciu, (nu carbonat), se numesc incrustante.

Pag. 20, rndul 5 de jos. A se cell azolat de sodiu in loc de azotat de

argint.

Pag 35, la aparatul Kipp, fig. 37. Tubul vasului globular se introduce prin
deschiderea c nu prin e. Zincul se introduce prin e, dupa ce aparatul e asezat
complect.

Pag. 4y, rindurile r si 5 de sus. A se ceti fientoxid de fosfor in loc de tri-

oxid de fosfor.
La reducerea oxidului de fer prin hidrogen, Incalzirea se face dupa ce ne-am

asigurat a nu mai e amestec explozibil in tub $ i in aparat.


Pag. 48, rindul 10 de jos. A se ceti pentoxid de fosfor in loc de trioxid
de fosfor.

Pag. 49. A se ceti peroxid de hidrogen In loc de bioxid de hidrogen.


Pag. 51. La neutralizarea acizilor prin metale e mai bine s se intrebuinteze acid sul:uric diluat In loc de acid clorhidric; aceasta din cauz el clorura
de zinc se obtine mai greu solida, fiind delicuescent.
Pag. 60. A se ceti: Scalenoedrul cubului.
Pag. 75. La prepararea iodului sl se toarne apa de clor putin cite putin;
un execs de ap de clor oxideaz iodul in acid iodic si amestecul se limpezeste din nou.
Pag. . Experienta cu acid fluorhidric trebue Malta: cu bagare de seama.
Trebue sal ne ferim a inspira gazul, deoarece atacl energic mucoasele i e-

sturile.

Pag. 77, rindul 5 de sus. A se adauga. : este cu totul oprita intrebuintarea

acidului fluorhidric la conservarea alimentelor.

Pag. 77 si 78. A se scrie Pozzuoli si Calcheroni.


Pag. 731. A se ceti: Acest sistem de vase a fost inventat de d' Arsonval,
dela Paris, si a fost perfectionat de Dewar, dela Londra.
Pag. /41. Sa se observe, ca chibriturile suedeze n'au fosfor rosu; acesta se
afla numai pe pasta de pe cutie.
Pag. 146 si 147. Corpii din familia azotului au valenta maxima 5, spre deosebire de bor a cruia valenta maxima e 3.
Pag 42 In ecuatiunile In care intra carbonul s se scrie 2C In loc de C,;
nestiindu-se cati atomi are molecula de carbon se ia mai bine numai atomul.
Aceiasi observare si pentru metale. Se va lua deasemenea atomi, si nu molecule, and elementul respectiv e produs in reactiune: oxigen la oxidare (ca
la pag. 302 jos), hidrogen la reducere (ca la pag. 303 jos), etc.

www.digibuc.ro

PRETUL UNUI EXEMPLAR LEI 5,50

www.digibuc.ro

Você também pode gostar