Informatii generale

Termenul ,,amfetamina" se refera la un grup de substante din categoria stimulentelor. Amfetaminele au

fost sintetizate in anii 1880 si folosite initial ca decongestionant nazal, ca medicament in scopul inhibarii
cresterii in greutate si pentru a-i ajuta pe oameni sa ramana treji. Acestea le erau prescrise soldatilor in
timpul razboiului, pentru a le spori capacitatea de concentrare. In 1965, guvernul Statelor Unite a
restrictionat accesul la acest drog, din cauza potentialului crescut de raspandire a unei dependente
periculoase. La ora actuala, desi multe din aceste droguri sunt prescrise ca medicament de catre entitati
medicale autorizate, amfetaminele sunt disponibile si pe piata neagra si sunt in general produse ilegal.
Amfetaminele sunt cunoscute si sub numele de ,,uppers" sau ,,speed", deoarece cresc viteza de reactie a
organismului. Anumite tipuri de amfetamine sunt prescrise in mod legal de doctori pentru tratarea unor
afectiuni ca: deficitul de atentie (ADHD) si narcolepsia (care reprezinta o afectiune manifestata printr-o
nevoie incontrolabila de a dormi).
Amfetaminele sunt comercializate de obicei sub forma de pastile.

Efectele amfitaminei
Stimulentele sunt folosite in exces atat pentru sporirea performantei, cat si in scopuri recreationale. In
cazul primei situatii, acestea suprima apetitul (ceea ce rezulta in pierderea greutatii), sporesc capacitatea
de efort, concentrarea si atentia. Efectele euforice ale stimulentelor cresc daca pastilele sunt zdrobite
inainte de a fi prizate sau injectate. Unii consumatori dizolva tabletele in apa si injecteaza compozitia
obtinuta. Acestia isi pun in pericol sanatatea, deoarece anumite ingrediente din compozitia pastilelor
ilegale nu sunt dizolvabile si pot bloca unele vase sanguine (capilarele).

Simptome ale abuzului de amfetamine

Toate tipurile de substante stimulente actioneaza prin eliberarea unui exces de dopamina in creier
(dopamina este o substanta chimica din creier- un neurotransmitator- responsabila de senzatia de
placere). Rezultatele terapeutice ale stimulentelor sunt atinse prin cresterea progresiva a nivelului de
dopamina, in acelasi ritm in care ea este produsa de catre creier. Dozele prescrise de catre medici sunt la
inceput mici si cresc treptat, pana la atingerea efectului terapeutic necesar. Atunci cand substanta este
folosita in alte doze decat cele prescrise, nivelul de dopamina din creier creste intr-un ritm rapid si
necontrolat si deregleaza comunicarea intre celulele nervoase, provocand astfel o senzatie temporara de
euforie si marind riscul aparitiei dependentei.
Amfetaminele nu afecteaza doar creierul, ci si inima, plamanii si alte organe. Consumatorii resimt o
reactivitate crescuta, entuziasm, disparitia senzatiei de somn, sau chiar euforie si o senzatie de putere
absoluta. Printre efectele fizice se numara accelerarea respiratiei, marirea pulsului, tensiunea crescuta,
pupilele dilatate, scrasnirea dintilor si apetitul redus. Aceste efecte dureaza sase ore sau mai mult, de la
caz la caz.

Consumul de doze mai ridicate poate provoca febra, transpiratie, dureri de cap, dereglari de vedere,
ameteli. Dozele foarte ridicate duc la dereglarea ritmului cardiac, dureri in piept, tremurat, pierderea
capacitatii de coordonare a miscarii, convulsii, inconstienta sau chiar moarte, ca urmare a unui infarct
sau accident vascular cerebral.
Alte semne care indica un consum abuziv de amfetamine sunt: agresivitate, schimbari bruste ale starii de
spirit, iritabilitate, dereglari ale somnului, nevoi compulsive. Simptomele pe termen lung includ
distimia, o tulburare de comportament constand in depresie cronica. Pot aparea si dereglari de
alimentatie, oboseala, lipsa increderii in sine, depresie, letargie.

Riscuri pentru sanatate

Stimulentele pot duce la cresterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a temperaturii corpului, la
scaderea nevoii de somn si a apetitului (cu riscul instalarii malnutritiei). Folosirea regulata provoaca
ostilitate si paranoia. Dozele foarte mari cauzeaza probleme cardiovasculare complexe, inclusiv
accidente vasculare.
Cel mai riscant aspect al abuzului de amfetamine este pericolul instalarii dependentei. In timp,
consumul excesiv de amfetamine poate rezulta in comportamente psihotice, violenta, agresivitate,
halucinatii, convulsii. Altfe efecte sunt: malnutritia, ca urmare a suprimarii poftei de mancare, sau
predispozitia crescuta la boli (din cauza alimentatiei sarace, a lipsei somnului si a mediului nesanatos).
Persoanele care isi injecteaza substanta risca infectarea cu hepatita, SIDA si blocarea vaselor de sange
(ceea ce poate duce la disfunctii ale rinichilor, plamanilor, atacuri cerebrale sau la alte leziuni ale
tesuturilor).

Amfetamine: simptome de sevraj

La disparitia efectelor drogului, consumatorii de amfetamine resimt oboseala cronica, dereglari ale
somnului, o senzatie de foame nestapanita si depresie. De obicei, aceste simptome de sevraj dispar
treptat dupa cateva zile, dar pot persista pentru cateva saptamani in cazul unora dintre pacienti. Corpul
are nevoie de o perioada indelungata (intre 6 luni si un an) pentru a se reface suficient si a reveni la
functiile normale.
Sevrajul la consumatorii abuzivi intervine la 2-3 zile dupa oprirea consumului si poate dura cateva luni.

Consumul de amfetamine pe termen lung

Consumul indelungat de amfetamine duce la aparitia urmatoarelor probleme:

Psihoza

Afectiuni de ordin fiziologic si comportamental

Ameteala

Batai neregulate ale inimii

Probleme de respiratie

Schimbari de atitudine sau de temperament

Oboseala sau slabiciune acuta

Aritmie cardiaca

Activitati fizice repetate

Convulsii, coma, moarte

Ulcer

Malnutritie

Boli mentale

Probleme ale pielii

Deficienta de vitamine

Piele foarte palida sau foarte rosie

Pierderea abilitatii de coordonare, colaps fizic